Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemplu - Cadre
Exemplu - Cadre
Functiuni cladire:
Etaje curente: birouri, o sala de conferinte, grupuri sanitare;
Parter: birouri, receptie, grupuri sanitare;
Subsol: tehnic;
Terasa: circulabila.
Inchideri si compartimentari:
- pereti exteriori din blocuri bca de dimensiuni 35 x 60 x 25 si termoizolatie din polistiren
extrudat cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior;
- pereti interiori: din blocuri de bca de dimensiuni: 10 x 50 x 23.8;
Traficul in cladire:
Scara intr-o rampa;
Doua lifturi de capacitate de 250 kg.
1
Zona de zapada: C, s0,k = 2.0 kN/m2;
Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare
pconv = 350 kPa.
ks=50000 kN/m3.
Conform studiilor geotehnice asupra terenului de fundatre, s-au evidentiat prezenta unor lentile de
pamint moale, unele putand fi interceptate de zona activa de sub fundatiile izolate. Pentru evitarea riscului
producerii de tasari diferentiale, s-a ales ca solutie de fundare, fundatia tip radier general.
Dimeniuni cladire:
3 deschideri de 5.50m;
3 travee de 4.50m;
Inaltimea de nivel: 3.15m;
Inaltime subsol: 3.15m;
Gabarit cladire: 16.65mx18.40m.
7.25 6.35
qn qEd
VALUAREA
VALUAREA
DE CALCUL
TIP DE INCARCARE NOTATIE NORMATA
IN G.S.
2
(KN/m ) (KN/m2)
GREUTATE PROPIE PLACA gpl 3.750 1 3.750
PERMANENTE
GREUTATE PROPIE
PARDOSEALA
gp 1.100 1 1.100
INCARCAREA
ECHIVALENTA DIN PERETI gi 1.500 1 1.500
INTERIORI
TEMPORALE
INCARCAREA UTILA LA
NIVELUL PLANSEULUI qu 2.000 0.4 0.800
CURENT
8.35 7.15
qn qEd
VALUAREA
VALUAREA
DE CALCUL
TIP DE INCARCARE NOTATIE NORMATA
IN G.S.
(KN/ml) (KN/ml)
TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC ga 2.5 1 2.500
3
NIVEL CURENT
INCARCAREA INCHIDERI ginc 3.75 1 3.750
P INCARCAREA DIN
TENCUIALA
gtenc 0.855 1 0.855
4.605 4.605
3.1.Predimensionarea placii
3.2.Predimensionarea grinzilor
Grinda longitudinala
1 1 1 1
hgl = ( )*L = ( )*5.5 = 0.460.69m se propune hgl = 0.60m;
8 12 8 12
1 1 1 1
bgl = ( )* hgl = ( )*0.60 = 0.200.30m se propune bgl = 0.30m.
2 3 2 3
Grinda transversala
1 1 1 1
hgt = ( )*t = ( )*4.5 = 0.370.56m se propune hgt = 0.6m;
8 12 8 12
1 1 1 1
bgt = ( )* hgt = ( )*0.50 = 0.170.25m se propune bgt = 0.30m.
2 3 2 3
4
S-a preferat alegerea unor inaltimi ale grinzilor egale pe cele doua directii, solutie preferabila in
majoritatea cazurilor.
In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilitatii
locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-2006 (paragraful
5.3.4.2.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90, prin care se limiteaza
valoarea efortului mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi de confinare suplimentare si la
0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a preferat alegerea unei valori relativ mari a
efortului unitar mediu de compresiune, pentru punerea in evidenta efectiva a conditiei mai putin
exigente la deplasare laterala a codului P100-2005 in raport cu P100-92. Impunerea conditiei de
ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiune si determinarea unei arii de beton necesare
a stalpului.
Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea cldirilor, pentru a evita variaia rigiditii
etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin degradarile
suferite de acest tip de cladiri la cutremurele din trecut (de ex. Kobe).
5
tencuiala BCA 5.5*0.03*2.55*19=8.151kN
N 1722,45 x10 3
hsm = bsm = = =575.53 mm
nxR c 0,4 x13
Etaj curent
Calculul incarcarii din :
utila 0.4*2*24.75=49.5kN
pardoseala 1*24.75=24.75kN
pereti despartitori 1.5*24.75+0.03*24.75*19=51.23kN
gr. placa 92.81kN
tencuiala 7.05kN
gr. grinda 33.75kN
NSc etaj = 259.09kN
6
Nsc = Nsc terasa+8*Nsc etaj + bst*hst*(9*He)*25=202.91+8*259.09+0.6*0.6*28.35*25 = 2530.78kN
N sc
n= =0.5
bxh 0 xR c
N 2530.78x10 3
hsm = bsm = = =623.98 mm
nxR c 0,5x13
Actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu mod, folosind metoda fortelor seismice
statice echivalente. Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile principale de
rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua directii principale au
contributia predominanta la raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie
fiind neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare directie
principala, se determina dupa cum urmeaza (relatia 4.4 paragraful 4.4.5.2.2. codul P100-2005):
Fb =l*Sd (T1)*m* = 1* 0.96 * 2679 * 0.85 = 2184 kN = 0.0831*G
unde :
Sd (T1) -ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1
T1- perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii n planul ce contine directia orizontala
considerata.
Sd (T1)=ag*(T1)/q = 0.24*9.81*2.75/6.75 = 0.96 m/s2 pentru Tb < T1 < Tc (relatia 3.18
paragraful 3.2 P100-2004)
Pentru Bucuresti:
q - este factorul de comportare al structurii cu valori n functie de tipul structurii si capacitatea
acesteia de disipare a energiei. Pentru o constructie in cadre de beton armat, fara neregularitati in
plan sau pe verticala, pentru clasa de ductilitatea H, factorul de ductilitate are valoarea (paragraful
5.2.2.2. codul P100-2005):
q = 5*u/1 = 5*1.35 = 6.75
u/1 - introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii, n
special a redundantei constructiei, pentru cladiri in cadre cu mai multe niveluri si mai multe
deschideri: u/1=1.35
m- masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi (vezi tabelul 2)
7
1 = 1 - este factorul de importanta-expunere al constructiei
= 0.85 - factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva asociata acestuia (echivalent cu R din P100/92).
G greutatea totala a structurii:
n
G = Gk
k =1
Forele seismice de nivel sunt afisate in tabelul 2 si se calculeaz folosind relaia 4.5 paragraful 4.5.3.2.3
codul P100-2004.
Se are n vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea
limits ultima (ULS) (Anexa E cod P100-2005).
11
7. Calculul eforturilor n suprastructur
Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica,
calculul la celelate combinatii de incarcari nefiind influentat de modificarile aduse de P100-2005.
Pentru modelul de calcul s-a considerat acoperitor in aceasta etapa o evaluare nuantata a rigiditatilor in
domeniul fisurat pentru stalpi si grinzi:
Stalpi : 0.8 EcIc (nu exista stlpi intinsi)
Grinzi : 0.5 EcIc.
ncrcrile laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse in programul ETABS luand in
considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala cu 5% din
lungimea constructiei pe directia perpendiculara de atac.
Tabelul 5.Combinatii de incarcari
Denumire combinatie Translatie Sens rotatie datorat
de incarcari Directie Sens excentricitatii
accidentale
GSX1 = GV & SX longitudinal
S-a notat:
GV - setul de aciuni gravitaionale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate aciunii seimice;
SX - seism pe direcia longitudinal;
SX - seism pe direcia transversal.
12
8. Dimensionarea elementelor structurale
13
+
A
= s ;
bwd
A.2. Armare la moment negative sectiune dreptiunghiulara dubla armata de dimensiuni h*bw
nec(-) M Ed
Se presupune xu < 2a As = ;
f yd * h yw
(Aef Aef = ) * Ra
x= ;
b*Rc
Se verifica daca xu < 2a, atunci As nec(-) este calculata corect, iar:
A
= s ;
bwd
Mrb = As- fyd hyw
La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la paragraful
5.3.4.1.2. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea unei armaturi continue
la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria armaturii inferioare sa fie cel putin 50%
din armatura superioara.
Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este:
f ctm 2.6
0,5 = 0.5 * = 0.0038
f yk 345
Fortele taietoare de proiectare n grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub ncarcarea
transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii, corespunzatoare pentru fiecare
sens de actiune formarii articulatiei plastice n grinzi sau n elementele verticale conectate n nod.
La fiecare sectiune de capat, se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima VEd,max si
minima VEd,min, corespunznd valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb,i care se dezvolta
la cele 2 extremitati i = 1 si i =2 ale grinzii:
Mdb,i = Rb*MRb,i min(1 , MRc/MRb) (relatia 5.3 cod P100-2005)
n care:
MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, n sensul momentului asociat
sensului de actiune a fortelor;
14
Rb - 1,2, factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului;
MRc si MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor
care ntra n nod. Valoarea MRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n situatia asociata
sensului considerat al actiunii seismice. Pentru structuri obisnuite (grinzi slabe stalpi tari) raportul
MRc / MRb > 1.
Algoritm de calcul:
1: A-s,stg = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul stanga al grinzii din
momentele negative;
2: A+s,dr = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul dreapta al grinzii din
moment pozitiv;
4: MRb,1 = A-astg * fyd * hyw;
5: M Rb,2 = A+adr * fyd * hyw;
M Rb,1 + M Rb,2 q*l
6: VEd,max = Rb +
l 2
M Rb,1 + M Rb,2 q *l
7. VEd,min = Rb +
l 2
l = lumina grinzii
q incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor
gravitationale de lunga durata
VEd,max
7: Q = ;
b w * d * f ctd
v
3Q
8: ms = ;
2
9: fctd = ms* fctd
As
10: p = * 100 ;
bw * d
r '
Q2 f ctd
11: pe = * *100 ;
3.2 p f yd
'
si 100 p f ctd
12: = * ; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
d pe 0.8 * f yd
100 * n e * A e
13: s .
pe * bw
15
Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate de la faa stlpilor, se consider zone
critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P100-
2005):
hw
s min{ ;150mm;7 d bL }
4
in care dbL este diametrul minim al armturilor longitudinale.
In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre etrieri:
hw
s min{3 ;200mm;15d bL }
4
Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.
PROIECTAREA STALPILOR
8.3. DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI
Valorile momentelor ncovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind
de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale,
considernd efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand
regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a
energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la
actiunea fortelor gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia
bazei si a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale
si verticale. In normativul P100/92 realizarea conceptului grinzi slabe stalpi tari se obtinea prin
amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de suprarezistenta
globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din calculul static (sau dinamic).
Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generala a stalpilor
de pe acelasi nivel. In P100-2005, s-a considerat necesara introducerea unei verificari locale, astfel incat
capacitatea la moment incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii.
Alternativ, se permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. In cadrul acestui
exemplu de calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod.
Forta axiala de calcul in normativul P100/92 se determina din considerarea echilibrului la formarea
mecanimul plastic, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru simplificarea calculului, normativul P100-2005
permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor
laterale si verticale considerate.
16
Algoritm de calcul (Tabelul 8)
bc = latimea stalpului
hc = inaltimea stalpului;
hyw = distanta intre armaturi
d = inaltimea utila a sectiunii
Mdc = Rd*MEdc*
M Rb
;
M Edb
N * h yw
M dc + b c * x * f cd (d 0.5x)
As nec
= 2 pentru x > 2a;
f yd * h yw
A sef
0.01 < = < 0.04
bc * d
Distanta intre barele consecutive trebuie sa fie mai mica de 150 mm.
17
Rd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei si
Rd = 1,2 pentru restul nivelurilor.
MRc,i valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat.
M Rc si M Rb sumele valorilor momentelor capabile ale stlpilor si grinzilor care intra n nod.
Valoarea M Rc trebuie sa corespunda fortei axiale din stlp n situatia asociata sensului considerat al
actiunii seismice.
Valorile momentelor capabile n stlpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele asociate sensului
considerat al actiunii seismice.
As
p= * 100 ;
bc * d
r '
Q2 f ctd
pe = * * 100
3.2 p f yd
'
si 100 p f ctd
= * ; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
d pe 0.8 * f yd
100 * n e * A e
s .
pe * bc
Zonele de la extremitile stalpilor se vor considera se consider zone critice pe o distanta lcr:
l cl
l cr = max{1,5hc ; ;600mm}
6
unde hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stlpului.
Coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel puin:
- 0,005 n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel;
- 0,0035 n restul zonelor critice.
18
Distana dintre etrieri nu va depi :
b
s min{ 0 ;125 mm;7 d bL }
3
(5.12)
n care b0 este latura minim a seciunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral), iar dbL este
diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru sectiunea de la baza s < 6 dbL.
La primele dou niveluri, etrierii vor fi ndesii i dincolo de zona critic pe o distan egal cu jumtate
din lungimea acesteia.
La baza primului nivel, datorita fortei axiale relativ mari, se dispune armatura transversala de confinare in
stalpi conform normativului STAS 10107/90
20
21
22
23
24
25
8.6 DIMENSIONAREA ARMATURII RADIERULUI
In vederea obtinerii eforturilor de dimensionare a radierului, s-a modelat infrastructura cladirii ce face
obiectul acestui ghid, cu ajutorul programului ETABS. Modelul adoptat a fost unul simplificat, constand
in schematizarea peretilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse in planul radierului. Pentru a tine cont
la evaluarea rigiditatii elementelor de de alcatuirea reala a infrastructurii, grinzile ce modeleaza peretii din
subsol au sectiune I formata din perete, zonele de conlucrare fiind evaluate ca avand o latime egala cu de
trei ori inaltimea placii de o parte si de alta a inimii. Astfel in zona placii latimea talpii este egala cu 0.7m
iar zona de conlucrare cu radierul la 2.35m. Radierul are o grosime de 0.7m. Modelul consta in
comprimarea tuturor elementelor subsolului intr-un singur plan, radierul fiind sprijinit pe mediu elastic.
Acest model nu surprinde efectul de menghina datorat cutiei rigide a subsolului, avand avantajul unui
model simplificat plan de retea de grinzi pe mediu elastic. In cazul structurilor in cadre efectul de
menghina este mai putin important, deoarece momentul seismic este preluat prin efect indirect (forte
axiale) in stalpi si nu prin moment la fata radierului.
26
S-au considerat doua cazuri de incarcare:
- O grupare de incarcare cu fortele axiale de la baza stalpilor la nivelul parterului, provenite din
gruparea fundamentala de incarcari. S-au neglijat momentele incovoietoare in stalpi, care nu
produc efecte importante pentru configuratia structurii in discutie.
- Mai multe situatii de incarcare cu fortele axiale si cu momentele incovoietoare capabile de la
baza stalpilor, determinate in conditiile plastificarii tuturor grinzilor suprastructurii la capete
sub sensul de actiune al cutremurului pe fiecare directie.
Calculul ofera ca rezultate, presiunile maxime pe terenul de fundare, momentele si fortele taietoare in
placa radierului, precum si momentele si fortele taietoare in grinzile echivalente peretilor de subsol.
Dimensionarea armaturii de la partea inferioara si superioara a radierului este sistematizata in tabelul 10.
Se fac urmatoarele precizari:
- fcd = 13 N/mm2
- fyd = 300 N/mm2 (PC 52)
- s-a optat pentru armarea cu bare independente
Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali pe radier.
Relatia de verificare este urmatoarea:
Q 0.75U cr ho f ct
Unde: Q forta de strapungere de calcul ( forta axiala din bulbul peretelui de subsol din care se
scade reactiunea terenului de fundare)
ho inaltimea utila a radierului (ho = 655mm)
Ucr perimetrul sectiunii active la strapungere determinat pentru un unghi de 45 ( Ucr =
2
5600mm )
SEC- Di-
TIUNI rectia Mef[kNm/m] hpl[cm] b[cm] a[cm] ho[cm] X[cm] Aanec pmin Aamin Bare/ml Aef pef
a 1 230.14 70 100 4.5 65.5 2.7609 11.96 0.2 13.1 520 15.7 0.37
b 1 176.8 70 100 4.5 65.5 2.1103 9.145 0.2 13.1 520 15.7 0.37
c 1( c ) 231.23 70 100 4.5 65.5 2.7743 12.02 0.2 13.1 520 15.7 0.37
d 2 142.04 70 100 4.5 65.5 1.6899 7.323 0.2 13.1 520 15.7 0.37
e 2 195.03 70 100 4.5 65.5 2.3319 10.11 0.2 13.1 520 15.7 0.37
f 2 185.5 70 100 4.5 65.5 2.216 9.603 0.2 13.1 520 15.7 0.37
g 2( c ) 261.84 70 100 4.5 65.5 3.1508 13.65 0.2 13.1 520 15.7 0.37
27
Calculul armaturii peretilor de subsol respecta prevederile normativului CR 2-1-1.1-05.
Concluziile acestui calcul sunt urmatoarele:
- diagramele momentelor incovoietoare efective in peretii de subsol se caracterizeaza prin valori
maxime in campuri. Pe reazeme momentele incovoietoare au acelasi semn cu cele din camp. De
aceea, momentul capabil al unui perete de subsol este dat de armaturile paralele cu peretele, situate
in inima si in zona de conlucrare a peretelui cu radierul sau cu placa peste subsol. Se prevede la
partea superioara a peretelui o armare de centura alcatuita din 4bare orizontale 20 prinse in
colturile unor etrieri 8 dispusi la 200mm.
- armatura orizontala de pe inima peretilor se compune din bare 10 dispuse la 200mm si trebuie
sa respecte procentul minim de armare de 0.3%.
- armatura verticala de pe inima peretilor se determina dintr-un calcul la forta taietoare. Se dispun
bare 10/150mm (Qmax=1113kN<Qcap=1204kN).
Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS ce ofera facilitate importante pentru
simplificarea calculului. Modelul structural adoptat este tridimensional dar procedura descrisa este
aplicabila sistemelor planare. Etapele parcurse in vederea realizarii programului de calcul sunt
urmatoarele:
- definirea modelului suprastructurii ca pentru un calcul static liniar, considerand incarcarile
gravitationale de lunga durata si cazurile de incarcare seismica pe fiecare directie principala a
cladirii.
- calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului. Datorita
modului acoperitor de determinare a armaturii transversale in proiectarea elementelor cadrului
cedarea la actiunea fortei taietoare este exclusa.
- impingerea structurii pana cand se ating valorile cerintelor de deplasare determinate in
paragraful urmator.
- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului u/1 propus la determinarea factorului de
comportare q, a deplasarilor relative de nivel, a fortelor taietoare maxime si a rotirilor in
articulatiile plastice.
Determinarea cerintelor de deplasare s-a facut conform anexei D din normativul P100-1/2006.
n
M = mi , masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel mi)
1
M=26282.76 kN
28
F fora tietoare de baz a sistemului MDOF
{ } - vectorul deplasarilor de etaj (normalizat la varf) sub actiunea incarcarilor considerate.
S-au considerat doua ipoteze extreme ale distributiei pe inaltime a fortelor laterale:
1. Fortele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibratie distributie ce ofera infasuratoarea
momentului seismic
2. Distributia fortelor laterale este cea a maselor de nivel se obtine infasuratoarea fortelor taietoare
si a momentelor in elementele verticale a primelor etaje.
IPOTEZA I :
Tabel 11 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie, pe directia x (cazul SX)
2
1 m m*1 m*1
9 1 27663.73 27663.73 27663.73
8 0.958092 30031.79 28773.21 27567.37
7 0.891761 30031.79 26781.17 23882.39
6 0.800518 30031.79 24041 19245.26
5 0.686965 30031.79 20630.78 14172.62
4 0.554718 30031.79 16659.18 9241.154
3 0.40819 30031.79 12258.68 5003.874
2 0.253106 30031.79 7601.235 1923.92
1 0.10088 30031.79 3029.599 305.6252
L*= 167438.6 129005.9 =M*
M= 267918.1
Tabel 12 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie, pe directia y (cazul SY)
2
2 m m*2 m*2
9 1 27663.73 27663.73 27663.73
8 0.951443 30031.79 28573.54 27186.09
7 0.880277 30031.79 26436.3 23271.27
6 0.786013 30031.79 23605.37 18554.12
5 0.671485 30031.79 20165.91 13541.11
4 0.540405 30031.79 16229.34 8770.42
3 0.397166 30031.79 11927.62 4737.248
2 0.247149 30031.79 7422.337 1834.426
1 0.100083 30031.79 3005.665 300.8153
L*= 165029.8 125859.2 =M*
M= 267918.1
29
IPOTEZA II:
Tabel 13 Distributia constanta a fortei seismice (cazurile MX si MY)
2
m m* 2 m*2
9 1 27663.73 27663.73 27663.73
8 1 30031.79 30031.79 30031.79
7 1 30031.79 30031.79 30031.79
6 1 30031.79 30031.79 30031.79
5 1 30031.79 30031.79 30031.79
4 1 30031.79 30031.79 30031.79
3 1 30031.79 30031.79 30031.79
2 1 30031.79 30031.79 30031.79
1 1 30031.79 30031.79 30031.79
L*= 267918.1 267918.1 =M*
M= 267918.1
L mi i
d= d = d
M mi i2
unde: d este cerinta de deplasare a structurii,
iar d* - cerinta de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate echivalent (adica deplasarea
spectrala inelastica:
d* = SDi (T ) = c SDe (T )
Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egala cu perioada structurii in cazul in
care vectorul { } reprezinta vectorul propriu al modului fundamental de vibratie. Pentru simplificare, s-a
considerat acoperitor ca perioada sistemului echivalent este egala cu cea a structurii cu mai multe grade de
libertate dinamica in ambele cazuri.
T SDe(T) c Sdi(T) d
dir.X 1.115 0.2041 1.331473 0.271754 0.352979
ip.1 dir.Y 1.046 0.179621 1.470089 0.264059 0.345776
dir.X 1.115 0.2041 1.331473 0.271754 0.271754
ip.2 dir.Y 1.046 0.179621 1.470089 0.264059 0.264059
30
9.3 CURBA PUSH-OVER
Curba push-over reprezinta variatia fortei taietoare de baza in ipotezele stabilite ale distributiei pe
verticala, cu deplasarea inregistrata la varful constructiei. Aceasta curba exprima sintetic comportarea
structurii sub actiunea fortelor laterale monoton crescatoare. Curbele rezultate pentru structura in discutie
conform sunt prezentate in fig. 5 & 6 pentru ipoteza dimensionarii dupa normativul P100-1/2006 si pentru
ipoteza dimensionarii dupa normativul P100/92, pentru comparatie
Figura 5 & 6
31
Curbele sunt construite pana la obtinerea mecanismului complet de plastificare.
Aceasta curba reprezinta in primul rand verificare a ipotezelor facute in timpul proiectarii si implicit o
verificare a comportarii la forta laterale.
Unul din parametrii principali ce pot fi verificati este suprarezistenta structurii. Din analizarea curbelor
rezulta ca prima articulatie plastica (corespunzatoare primei pierderi de rigiditate din curba) apare in jurul
unei forte taietoare de baza ~ 3500 kN. Forta seismica de calcul este 2184 kN, deci coeficientul de
suprarezistenta datorat considerarii rezistentelor medii ale materialelor precum si respectarii conditiilor de
conformare si a procentelor minime este ~ 1.6. In acelasi mod se poate verifca justetea alegerii raportului
u/1 presupus 1.35 la evaluarea fortei taietoare de baza. Conform curbelor afisate coeficientul u/1
rezulta ~1.3 care desi este mai mic decat cel presupus, in conditiile obtinerii unui coeficient total de
suprarezistenta ~ 4400/(2184*1.35) ~ 1.5, nu implica o subdimensionare a elementelor structurale la forte
laterale. In cazul structurii proiectate dupa normativul P100/92 se obtine o suprarezistenta mai mare
datorita dimensiunilor mai generoase ale sectiunilor de beton rezultate, armate apoi la procente minime.
Fig.7 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-x
32
Fig. 8 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-x
Fig.9 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-y
33
Fig.10 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-y
caz SX SY MX MY
etaj drx /h dry /h drx /h dry /h
9 0.001564 0.001301 0.000827 0.000592
8 0.003910 0.003491 0.001432 0.000942
7 0.007603 0.006549 0.002676 0.001631
6 0.011578 0.009753 0.005356 0.003649
5 0.015489 0.013341 0.009379 0.007475
4 0.018404 0.016275 0.013690 0.011992
3 0.019936 0.018252 0.017507 0.016189
2 0.019186 0.017912 0.019270 0.018906
1 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000
dra= 0.02
34
9.6 VALORILE MAXIME SI VALORILE CAPABILE ALE ROTIRILOR PLASTICE
INREGISTRATE IN ARTICULATIILE PLASTICE LA ATINGEREA CERINTEI DE
DEPLASARE
Calculul neliniar complet implica verificarea deformatiilor plastice capabile pentru elementele ductile,
precum si a rezistentelor pentru cedarile fragile. Datorita folosirii consecvente a metodei de ierarhizare a
capacitatilor de rezistenta, cedarile fragile au fost eliminate. Ramane sa se verifice daca elementele
structurale suporta deplasarile impuse de cutremur fara a se rupe.
In literatura de specialitate exista multe propuneri privind determinarea rotirilor capabile a elementelor de
beton armat. In general aceste propuneri se impart in doua categorii:
Relatii de evaluare directa (expresii empirice) a rotirilor capabile obtinute prin analize
probabilistice asupra experimentelor de laborator conduse in acest scop (metoda A)
Relatii care se bazeaza pe evaluarea analitica a capacitatii de deformatie sectionala (u)
considerand legile constitutive ale betonului si armaturii si pe formule empirice de determinare a
lungimii plastice conventionale a articulatiei plastice (metoda B)
In Eurocod 8-part 3 (partea care se ocupa de evaluarea si consolidarea cladirilor la actiunea seismica) s-a
inserat cate o propunere din fiecare categorie de evaluare a rotirilor plastice capabile. Cele doua propuneri
sunt descrise pe scurt in cele ce urmeaza.
35
bi distanta intre barele longitudinale aflate la colt de etrier sau agrafa (la grinzi se
considera doar distantele intre barele longitudinale de la partea superioara si inferioara; la
stalpi se considera distantele intre barele longitudinale pe tot conturul)
s = As
x x
bw sh coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x.
Expresia este valabil n situaia n care barele de armtur sunt profilate i n zona critic nu exist
nndiri, iar la realizarea armrii sunt respectate regulile de alctuire pentru zone seismice.
n cazurile n care aceste condiii nu sunt ndeplinite la calculul valorii um furnizate de relaia (A.1) se
aplic coreciile indicate la (2), (3) i (4).
(2) n elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversal ale zonelor critice, valorile
obinute din aplicarea relaiei (A.1) se nmulesc cu 0.8.
(3) Dac n zona critic se realizeaz i ndiri prin petrecere ale armturilor longitudinale, n relaia
(A.1) coeficienii de armare se multiplic cu 1. Dac lungimea de petrecere efectiv lo, este mai mic
dect lungimea minim de suprapunere prevzut de STAS 10107/0-90 pentru condiii severe de
solicitare, lo,min valoarea capacitii de rotire plastic dat de (A.1) se reduce n raportul lo/lo,min.
(4) n cazul utilizrii barelor netede, fr nndiri n zonele critice, valorile um date de relaia (A.1) se
nmulesc cu 0,5.
Dac barele longitudinale se nndesc n zona critic i sunt prevzute cu crlige, la calculul rotirii plastice
capabile cu relaia (A.1) se fac urmtoarele corecii:
- valoarea braului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de nndire lo
- valoarea um se obine nmulind valoarea dat de relaia (A.1) cu 0,40.
umpl =
1
(u y )L pl 1 0,5L pl (A.3)
el Lv
unde:
u este curbura ultim n seciunea de capt
y este curbura de curgere n aceeai seciune
el coeficient de siguran care ine seama de variabilitatea proprietilor fizico-mecanice; el =
1,5 pentru stalpi i grinzi i 1,8 pentru perei
Valoarea lungimii Lpl, a zonei plastice, depinde de modul n care se stabilete sporul de rezisten i de
capacitate de deformaie ca efect al confinrii n calculul curburii ultime u.
(2) Pentru evaluarea curburii ultime u se poate folosi urmtorul model, specific solicitrii ciclice:
f cc = f c 1 + 3.7 (A.4)
f c
36
deformaia specific la care se atinge fcc, n raport cu deformaia specific c2 a betonului
neconfinat se determin cu relaia:
f
cc = c 2 1 + 5 cc 1 (A.5)
f
iar deformaia specific ultim la fibra extrem a zonei comprimate se obine cu:
f
cu = 0,004 + 0,5 sx yw (A.6)
f cc
unde:
, fyw i sx au definiiile date la A.6.1.
Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fr nndiri n aceast zon se determin cu relaia:
L d bl f y ( MPa)
L pl = v + 0,2h + 0,15 (A.7)
30 f c ( MPa)
n care:
dbl este diametrul (mediu) al armturilor longitudinale
h inaltimea sectiunii transversale
cap
pl
cap
pl
cap
pl
max
pl
A B max
pl
A B max
pl
A B
Ip. I-x 0.01962 0.03719 0.02563 0.01901 0.03153 0.02515 0.01134 0.04253 0.02895
Ip. II-x 0.01885 0.03596 0.02470 0.01839 0.02993 0.02512 0.01305 0.03599 0.025610
Ip. I-y 0.02184 0.030778 0.02575 0.02208 0.02878 0.02284 0.01176 0.01683 0.02510
Ip. II-y 0.02395 0.03247 0.02293 0.02434 0.0301 0.02274 0.01454 0.01987 0.02803
A- cap
pl
determinat pe baza expresiei empirice (A)
B- cap
pl
determinat pe baza modelului analitic (B)
37