U.S.A.M.V.

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

DISCIPLINA: EREDOPATOLOGIE SI

GENETICA MOLECULARA

POLIMELIA
Kalman Bianca
An II MV, Grupa 7

CLUJ-NAPOCA
2014-2015

1
 Cuprins

Cuprins..............................................................................2
Introducere.........................................................................2
Scopul si obiectivele..........................................................3
Capitolul 1.........................................................................4
Capitolul 2.........................................................................5
Capitolul 3.......................................................................12
Capitolul 4.......................................................................14
Concluzii si recomandari.................................................16
Bibliografie......................................................................17

2
 Introducere

Tema acestui referat, intitulata Polimelia, reprezinta studiul meu asupra

acestei boli genetice care afecteaza diverse specii de animale, dar si oameni.

Am ales aceasta tema din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul ca
aceasta boala ereditara are efecte asupra morfologiei exterioare a individului, ceea
ce faciliteaza specialistul dar nu numai, in scopul atribuirii unui diagnostic. Un alt
motiv il reprezinta curiozitatea mea de a aprofunda notiunile dobandite la cursurile
de genetica si eredopatologie. De asemenea, aceasta tema ma fascineaza datorita
aparitiei ei atat in randul animalelor cat si a oamenilor.

Interesul pentru aceasta categorie de malformatii, si anume malformatii ale

aparatului locomotor-dismelii, m-a fascinat in timp ce urmaream o emisiune la
televizor despre acest subiect uimitor membre supranumerare- .

Cu alte cuvinte, am reusit sa adun din mai multe site-uri de specialitate si

articole importante, informatii cu privire la evolutia acestei boli, maniferstari si
specii afectate.

3
 Scopul si obiectivele
Scopul realizarii acestui referat este urmarirea factorilor si caracteristicilor
bolii, precum si prezenta acesteia la diferite specii de animale la care apare.

Pentru a-mi atinge scopul, am stabilit urmatoarele obiective:

Am definit boala, eredopatologia veterinara dar si polimelia.

Am caracterizat boala
Am prezentat diferite generalitati la om si divese specii de animale
Am scos in evident unele detalii din text cu ajutorul unor poze
relevante
Am scris unele informatii cu privire la patogeneza bolii
Am prezentat boala in cazul rasei Angus
Am rezumat referatul in cateva concluzii si am oferit recomandari

4
 Capitolul 1
Definitii termeni

Boala definita foarte general ca abatere de la starea normala a organismelor

poate avea cauze diverse, dar toti agentii etiologici pot fi grupati in doua mari
categorii: genetici si ecologici. Generic, bolile cauzate de factorii genetici sau
datorate unei predispozitii genetice sunt denumite boli genetice.

Bolile genetice sunt determinate de modificari (mutatii) ale structurii sau

functiei moleculelor de ADN - organizate in gene si cromozomi - care contin
informatiile despre alcatuirea si functionarea organismului.

Bolile genetice prezinta o serie de caracteristici generale, care permit deseori

definirea unei afectiuni ca fiind genetica. Ele sunt produse de mutatii ale genelor
sau cromozomilor; de aceea este firesc sa fie ereditare (in sensul transmiterii lor in
succesiunea generatiilor).

Dismelia este o tulburare congenitala a unui membru ca urmare a unei

perturbari in dezvoltarea embrionala.

Polimelia este un defect de nastere care implic membrele ( un tip de

dismelie ) , n care individul afectat are mai mult dect numrul obinuit de
membre. La om si animale, aceasta nseamn a avea cinci sau mai multe membre.
Membrul suplimentar este cel mai frecvent retractat i / sau deformat .(fig.1)

Fig.1

Un caz de polimelie(5 membre) la o bovina din rasa Angu

5
 Capitolul 2
Generalitati-Cazuri-Aspecte

La oameni

n vara anului 2005, in Detroit, o fetita pe nume Destiny s-a

nascut cu un picior suplimentar, complet format(fig.2)

n martie 2006, un bieel identificat doar ca Jie-Jie s-a

nascut in Shanghai, cu o treime din bra complet format: el a avut
dou brae stngi de marime normala, unul ventral de celalalt.
Acesta este un exemplu de un membru n plus pe o ax corporala
normale. [1]

n iulie 2007, un copil sa nascut cu patru picioare la spital

Lebowakgomo (Africa de Sud).

Fig.2

6
Radiografia unui membru suplimentar-copil cu polimelie.

La animale

Exist mai multe condiii diferite care pot provoca animalele sa se nasca cu
picioarele suplimentare (afeciune numit polimelie).

Principalele cauze ale membrelor n plus este dezvoltarea parial a unui

geamn unit, de o mutatie genetica (spontan sau motenita), care afecteaza
dezvoltarea fatului. Ea poate aparea, de asemenea, ca urmare a toxinele i / sau
infecii n timpul perioadelor eseniale ale dezvoltrii fetale.

Bovine

Exist destule exemple de bovine care supravieuiesc n stare bun de

sntate, cu picioare suplimentare. Membrele suplimentare de multe ori rmn
mici asemenea unor vestigii, permind taurul sau vaca s funcioneze ntr-un mod
normal.Uneori apar atasate la o parte din greaban, iar acestea rmn relativ mici ca
dimensiuni.

Polmelia n bovine este asociata cu cromozomi cu mai multe pauze. n alte

cazuri, este rezultatul de la un geamn unit incomplet.

Mai multe cazuri de polimelie au fost inregistrate in : Japonia (1985), Coreea

(2001), Coreea (2007), Brazilia (2008), Statele Unite ale Americii / Nebraska
(2007), India (2010). Aceste exemple arat ca polimelia se ntmpl n jurul lumii
i pentru multe specii i rase de bovine domestice diferite.(fig.3)

Fig.3

Caz de polimelie India

7
Cerb

n 2008 a fost gsit un pui de cerb cu ase picioare(fig.4).Animalul a fost

salvat atunci cnd a fost gsit sub atacul unor cini.

Ca i n multe dintre exemplele din bovine, membrele suplimentare au fost

provenite de la un geamn unit, parial dezvoltat. n general, aceast condiie pare a
fi deosebit de rara la cerbi.

Fig.4 Pui de cerb cu sase picioare.

Broa tele

Malformaii, inclusiv membrele suplimentare, sunt observate mai frecvent n

broaste din ntreaga lume(fig.5). Diferite explicaii au fost oferite pentru aceste
deformri,printer care: efectele polurii, hormoni sau schimbrile climatice.
Explicaia preferata acum este c aceste deformari sunt produse atunci cnd viermii
parazii infecteaza mormoloci.

8
 Fig.5

Broasca afectata de
polimelie

Pisici

Un pisoi cu ase picioare nascut in Florida (2006), a murit in timpul

interventiei chirurgicale pentru eliminarea membrelor.

Cini

n 2009, un catel cu un picior suplimentar a suportat o interventie

chirurgicala pentru eliminarea membrului suplimentar. Catelul cu ase
picioare(fig.6) a fost descoperit ratacit n 2005.

9
 Fig.6

Cainele gasit in 2005

Psri de curte

Polimelia a fost observat intermitent la puii de gin. Un caz a fost descris

ntr-un abator n 1985 , iar un pui cu patru picioare a fost eclozat n Australia n
2010.

Chiar mai neobinuit, aceasta gasca (2008) are o a treia arip(fig.7)

fig.7 pui de gasca

10
Serpi

Nu se poate spune ca un arpe ar putea membre duplicate,

deoarece nu ar trebui s aib nici unul n primul rnd. Cu toate
acestea, n 2009 s-a considerat ca acest arpe(fig.8) are un
apendice foarte neobinuit, un picior.

Fig.8

Sarpe cu picior

11
 Capitolul 3
Patogeneza

Anomaliile de dezvoltare ale membrelor sunt printre defectele congenitale

cel mai frecvent recunoscute la om i animale domestice i mai frecvent n prile
distale ale membrelor. Polimelia aparent rezult dintr-un eec, n condiii normale
de semnalizare inductiv intercelular in timpul dezvoltarii embrionare timpurii, n
placa laterala a mesodermului sau n semnalizarea inductiv reciproc ntre placa
lateral a mesodermului i de deasupra crestei apicale a ectodermului, ceea ce duce
la un eec al procesului normal de condensare de celule care precede la nivelul
membrelor . Rezultatul este o dublare a membrelor. Dac membrul supranumerar
este un model ca pentru unul drept sau stng, anterior sau posterioar, depinde de
locatia pe corp a mugurului viitorului membru.

Exist unele dovezi c aceste suprapuneri embrionare pot s apar att

nainte, ct i dup formarea mugurilor membrelor. De exemplu, unii viei din rasa
Angus, afectati cu polimelie notomelica, au o coloan vertebral suplimentara,
vestigiu ntre membrul supranumerar i coloana vertebrala primara, sugernd un
eveniment de duplicare mai devreme in dezvoltarea embrionara. Mai mult dect
att, unele cazuri notomelice au suprapunerile suplimentare n membrul
supranumerar, de exemplu duplicarea proximal a articulaiilor carpiene, formnd
membre supranumerare, cu dou picioare (adic patru gheare n total), dar numai
un singur omoplat. Alte cazuri au un membru supranumerar sindactil. Presupunnd
c toate aceste cazuri provin din aceeasi mutatie, se pare c exist unele defecte
primare n reglarea condensarii de celule nainte de evenimentele diferentiate cheie
la mai multe etape de formare la nivelul membrelor.

Patogeneza molecular a membrelor supranumerare la mamifere rmne

incerta, dei o baz genetic pentru acest tip de teratogenitate este probabila, dup
cum s-a demonstrat n mod clar in Drosophila spp. n cazul n care pierderea de
mutaii funcionale ale genei slimb cauza membre supranumerare, ca urmare a
12
activrii ectopice de cai care reglementeaz transcripia genelor implicate n
controlul ciclului celular n timpul structurarii corpului. Proteina repetata F-Box /
WD40 slimb este o subunitate a unui complex multi-proteic care vizeaz proteinele
de degradare prin calea ubiquitin proteazomal-, un mecanism important de
reglementare a abundenei de mai multe proteine la eucariote implicate in reglarea
ciclului celular embrionar. Slimb este astfel un regulator model important al
dezvoltrii corpului n Drosophila.

Un omolog evolutiv conservat al genei slimb numita -TrCP la mamifere

este, de asemenea, cunoscut acum ca este determinant de specificitate pentru cai
ubiquitinare induse de semnal la mamifere, dar nici o anomalie congenital de
dezvoltare a membrelor nu a fost nc atribuit pierderii funciei mutaiei n -TrCP
gen sau mutatie a genei oricare aferente n aceste cai de reglementare ubiquitinare
de dezvoltare. Cu toate acestea, membrele supranumerare la mamifere ar putea
rezulta foarte bine din mutatii ale uneia sau mai multor gene implicate n cile de
fosforilare indusa de semnal care regleaza ubiquitinarea i degradarea ulterioar a
proteinelor care controleaz intrarea proteinelor nucleare necesare pentru activarea
transcripiei genelor int implicate n reglarea ciclului celular i apoptoza n
regresie a mugurilor membrelor. Exist cu siguran un potenial interesant in
biologie moleculara de dezvoltare n aceste cazuri de polmelie la bovine.

n ciuda dovezii care sugereaz posibilitatea unei baze ereditare a acestor

cazuri recente de polimelie la bovine din New South Wales, mecanismele
alternative de efecte teratogene sunt posibile dar par puin probabile, din motive
epidemiologice ,avnd n vedere n special predispoziia rasei aparente i
distribuia geografic larg a acestor cazuri recente de polimelie la Angus. Cu toate
acestea, se cunoaste c pesticidele imunocompromit mormolocii mai multor specii
de broaste, unde se dezvolta mai apoi membrele supranumerare .Mai mult dect
att, defectele de toxicitate, retinol i cromozomiale au fost identificate drept cauze
ale polimeliei din amfibieni.

Anomalii in cariotipuri au fost descrise la viei polimelici, dar dac acestea

apar la un teratogen mediu sau dintr-o mutaie ereditar care provoac instabilitate
cromozomial la un anumit locus este necunoscut.

13
 Aceleai cai de semnalizare celular n dezvoltarea embrionar precoce
poate fi afectat de toxine de mediu sau infecii embrionare timpurii ct i prin
mutaii ereditare ale genelor care codific proteine in calea model, producnd astfel
anomalii morfologice identice din cu totul alte cauze primare.

Capitolul 4
Polimelia in cazul vitelor din rasa Angus
Incidenta

n timp ce cazuri sporadice de polimelie la bovine au fost raportate n

ntreaga lume att taurus Bos i rase Bos indicus, n ultimii ani, incidena acestui
defect congenital pare a fi n cretere la viei Angus n Australia, peste nivelul
sporadic, sugernd posibilitatea unui defect ereditar n curs de dezvoltare n aceasta
rasa.

Cel puin cincisprezece cazuri de forma notomelica de polimelie au fost

raportate n cazul vieilor nou-nscui din rasa Angus din New South Wales n
ultimii doi ani. O ras pur efectiv Angus, comerciala, cu o inciden ridicat a
dou defecte ereditare recent recunoscute, dar care nu au legtur n Angus (AM-
artrogripoza multipleza i NH-hidrocefalie neuropatica), ca urmare a imperecherii
pe linie intensa la tauri Angus americani , de asemenea, au fost raportate mai multe
cazuri de notomelie i un caz de dipigus / form pigomelica de polimelie n ultimii
doi ani. Alte cazuri recente de polimelie n NSW au fost ns mai mult sporadice.
Mai multe cazuri de polimelie identice, au fost raportate n ziare regionale din alte
state australiene i la televiziunea naional, toate n rasa Angus.

Prezentare clinica

Variante ale polimeliei sunt clasificate n funcie de punctul de ataare la

corpul animalului - notomelia unde ataarea este n regiunea notocordului
embrionar, cefalomelia unde ataarea este pe cap, toracomelia unde ataarea este pe
torace sub linia median dorsal (de exemplu, n cazul n care ataarea este la
marginea omoplatului a membrului normale) i dipigus sau pigomelia unde
ataarea este la pelvis.

14
 Membrul supranumerar se poate dezvolta ca un membrul anterior
(cefalomelia, notomelia i toracomelia), sau ca un membru posterior (de obicei ca
pigomelia). Pigomelia de obicei, rezultata dintr-o bifurcare caudal de axul lung al
corpului. Mai rar, o form de pseudopolimelie apare n cazul gemenilor siamezi
ischiopagus, n cazul n care geamanul parazitar este acefalic.

Majoritatea cazurilor de polimelia la bovine sunt notomelice, cu unul sau

mai multe membre anterioare supranumerare ataate de-a lungul liniei mediane
dorsale oriunde de la occipital si pana la jonciunea toraco-lombar. Piciorul sau a
membrului supranumerar poate fi normal sau sindactil. Anomaliile osoase minore
n aceste membre suplimentare sunt comune, inclusiv absena articulaiilor
proximale diartrodiala cu fuziune a oaselor piciorului adiacente (Fig. 9). Benzile
subiri de esut muscular pot sau nu poy fi vzute pe disecia membrelor,
ncorporate n cantiti mari de esut adipos. Unele cazuri au mai mult de un
membru supranumerar complet. Alii au un singur membru suplimentar cu
bifurcatie anormala la un nivel sub articulatia umarului, crend aspectul de mai
multe membre. Membrelor le pot lipsi inervaiile.

Fig.9

Radiografia unui membru suplimentar

15
 Pierderile de distocie i costurile semnificative ale amputarii sub anestezie la
viei afectati si care au supravieuit naterii constituie principalele efecte
economice ale sindromului. Dupa nastere, multi viei care au supravietuit par s
creasc n mod normal, indiferent dac membrele suplimentare sunt indepartate
chirurgical.

Concluzii si recomandari
Polimelia este o boala ereditara care afecteaza atat oamenii cat si o gama
larga de animale.

Polimelia apare datorita instabilitatii cromozomiale sau datorita

nedezvoltarii unuia dintre gemeni.

Boala apare in diferite parti ale corpului si se denumeste in functie de

regiunea in care membrul suplimentar apare : cefalomelia, notomelia i
toracomelia , pigomelia.

Patogeneza la mamifere inca este incerta.

Incidenta la rasa Angus este crescuta, iar dintre cazurile de polimelie,

notomeliile sunt cele mai frecvente.

Ca si recomandari, sunt necesare controale amanuntite in cazul oamenilor

dar si al animalelor. O alta recomandare ar fi studiul in detaliu a tot ce inseamna
polimelie, boala ereditara si congenital.

16
 Bibliografie
Articole de specialitate

1. Dr L. Denholm, DPI NSW;L. Martin, District Veterinarian, New England

LHPA;A.Denman, Blayney Veterinary Hospital ;December 2011
2. K.D.Moss, Washington State University, Pullman, WA;2014
3. Chase HB (1951). Inheritance of polydactyly in the mouse. Genetics Soc America
4. Hinchliffe JR (1967). Limb development in the polydactylous talpid3 mutant of
the fowl
5. REINER, G., HECHT, W., BURKHARDT, S., KHLER, K., HAUSHAHN, P.,
REINACHER, M. ERHARDT, G. (2008). A complex malformation in a pig: case
report and review of the literature
6. Ducos A, Revay T, Kovacs A, Hidas A, Pinton A, Bonnet-Garnier A, Molteni L,
Slota E, Switonski M, Arruga MV, van Haeringen WA, Nicolae I, Chaves R,
Guedes-Pinto H, Andersson M, Iannuzzi L: Cytogenetic screening of livestock
populations in Europe: an overview. Cytogenet Genome Res 2008

Site-uri consultate

1. http://www.esanatos.com/ghid-medical/genetica-medicala/Bolile-genetice-
definitie-frec91952.php
2. http://www.flockandherd.net.au/cattle/reader/polymelia.html
3. https://asas.confex.com/asas/jam2014/webprogram/Paper7696.html
4. http://vetbook.org/wiki/cow/index.php/Polymelia
5. http://psycheskinner.hubpages.com/hub/Duplicate-Limbs
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Polymelia
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Dysmelia
8. http://www.jsava.co.za/index.php/jsava/article/download/1082/1307
9. www.geelongadvertiser.com.au/article/2009/08/14/93641_news.html

17
10. https://www.google.ro/search?
q=polymelia&biw=1920&bih=947&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=046pVK
XvE4v7UICBg6AL&sqi=2&ved=0CAYQ_AUoAQ

18