UNIVERSITATEA DANUBIUS, galati

Facultatea de Stiinte Economice

Specializare:E.C.T.S.
Forma de invatamant:ID
Anul III

TURISMUL RURAL IN FRANTA

Student:

2012
 Cuprins

Cap.1:Turismul rural pe plan international

Cap.2:Turismul in Franta
2.1.Terminologia SPECIFIC A UNITILOR DE CAZARE
FRANA
Cap.3:Forme de turism rural
3.1.Turismulcultural
3.2. Turismul de sanatate
3.3. Turismul de recreere
3.4. Turismul sportiv
3.5. Agroturismul
3.5.1. Obiectivele agroturismului

Cap.4.Concluzie

Cap.1 TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNAIONAL

 Tot mai multi sunt cei care doresc sa-si petreaca vacanta ct mai departe de
locurile aglomerate, de poluare, de zgomot. Din ce n ce mai mult, turistii renunta la
hotelurile luxoase si doresc sa se simta ca acasa, ntr-un cadru intim, sa beneficieze de
servicii personalizate. Dar, pe de alta parte, nu pot sa renunte la un minim de confort.
Astfel a aparut conceptul de turism rural si apoi cel de agroturism, si tot mai multi au
apelat la aceste forme de turism, pentru a-si petrece vacanta sau concediul.
Putem spune ca turismul rural si agroturismul au atras n principal turistii dornici
de aventura, dar care si doreau un spatiu de cazare mai confortabil, familiile cu copii
mici, care sunt extrem de entuziasmati de animalele domestice, de libertatea ce li se ofera
n ceea ce priveste posibilitatile de recreere si chiar persoanele de vrsta a treia.
Conceptele de turism rural difera de la tara la tara, n ceea ce priveste spatiul de
cazare oferit si activitatile pe care le implica.
Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou n tarile Uniunii Europene.
Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai putin
organizata. Ceea ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul
turistic n spatiul rural. Numeroase organizatii de turism, din diverse tari europene , se
preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului n spatiul rural, aparnd astfel
necesitatea de a crea sau recrea ambientul rustic-rural, sub multiple forme: sate de
vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum
si satul turistic. Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii de turisti, dintre care
amintim turistii cu copii si tineretul, care doresc sa-si petreaca vacanta sau concediul
ntr-o zona linistita si la preturi accesibile.
Turismul rural a evoluat diferit n fiecare tara. Cele mai multe deosebiri se refera
la capitolul de dotari si servicii, fiecare tara avnd potentialul sau propriu si punctele sale
forte.
Una dintre organizatiile de turism rural este EUROGTES. Aceasta a fost
nfiintata n 1990, si este o organizatie care acopera ntreaga Europa geografica.
Programul de actiune al Comunitatii Europene pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei
organizatii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele, stabilite prin statut.
"Actiunile 1-5 din Programul Comunitatii Europene corespund cu urmatoarele obiective
ale Eurogtes:
Definirea ofertelor turistice n mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de
calitate n turismul rural n Europa;
Crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra;
Codificarea produsului Turismul rural, astfel nct sa fie inteligibil pentru client si
n asa fel nct, clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere;
Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin
turismul practicat n mediul rural;
Sa construim Europa, nseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile n
care turismul rural se afla n faza de organizare, punnd la dispozitie experti, astfel nct
sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata
turistica"
Din anul 1993, Romnia este membra EUROGTES.

Cap.2 Turismul rural in Franta

 Turismul rural n Franta are o veche si bogata traditie, Franta putnd fi considerata
leaganul turismului rural.
ntre 1960-1970, n Franta se nregistrau sejururi spontane si sporadice a orasenilor
n mediul rural . n 1964 au fost lansate "Statiunile verzi de vacante".
Pentru a deveni "statiune verde", o localitate trebuie: sa ofere un cadru de vacanta
natural si atractiv (calitatea apei, proprietati generale); sa posede echipamente
recreationale diversificate (terenuri de tenis, sala de sport, piste pentru calarie, etc.); sa
dispuna de unitati de cazare suficiente (cel putin 200 de paturi), diversificate si
confortabile (teren de camping 2*, hotel clasificat); sa asigure informatii turistice.
Conceptul "vacantelor verzi" declanseaza o multitudine de initiative individuale si
colective, multiplicnd formele de cazare. n acelasi timp se multiplica si asociatiile
locale, regionale sau nationale ce si propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai nti
prin sprijinul acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare sau serviciu cu caracter
turistic, apoi lansnd stagii de artizanat. Aceste asociatii, ncepnd din anul 1970 s-au
constituit ntr-o asociatie generala, denumita "Tourisme en espace rural"(TER), ce
cuprindea 4000 de sate turistice, 150000 de locuri cazare, dispersate n 80 de
departamente.
n ceea ce priveste agroturismul, au existat mai multe conditii care au contribuit la
aparitia si dezvoltarea acestuia. Una dintre acestea se refera la problemele cu care s-a
confruntat
agricultura franceza, ceea ce a facut ca agroturismul sa fie considerat o activitate
complementara pentru zonele n care agricultura ntmpina dificultati. O alta conditie a
fost reprezentata de cresterea n ritmuri rapide a numarului resedintelor secundare. De
asemenea, trebuie adaugat si faptul ca n Franta se obisnuieste fragmentarea vacantelor,
ceea ce permite petrecerea timpului liber n mai multe locuri.
n domeniul turismului rural, regruparea producatorilor se face n jurul
numeroaselor asociatii: Gtes de France, Agriculture et tourisme, Logis de France,
Clconfort, Villages Vacances Familles, Htels et Chteaux.
Franois Moinet realizeaza o clasificare a unitatilor de cazare din Franta:
- Hoteluri care sunt clasificate n sase categorii (fara stea, 1*, 2*, 3* ,4* ,4* lux);
Unitati de tip "meubls", prestatii hoteliere si care sunt de la 1* la 5*;
- "gtes ruraux"din cadrul Gtes de France, clasificate n patru categorii ( de la 1 la 4
spice);
-Satele de vacanta, care sunt echipamente colective care permit un sejur complet,
asigurnd cazare, alimentatie si agrement pentru un pret forfetar, clasificate n doua
categorii: "confort" si "grand confort";
-Campinguri si caravane, divizate n tabere de turism exploatate permanent- clasificate n
cinci categorii (de la 1* la 4* si 4* grand confort), si tabere de turism exploatate sezonier
- clasificate n doua categorii (sezoniere si arii naturale);
- Parcuri rezidentiale de loisir, care sunt terenuri amenajate pentru cazare, dispunnd de
cel putin 35 locuri si eventual caravane- nu sunt clasificate.
Un "gte" este o casa de vacanta n mediul rural, construita sau amenajata dupa
criteriile unei Carti de Calitate si ofera garantii privind echipamentul, pretul, calitatea
primirii.
 Toate unitatile sunt localuri independente (case, castele sau apartamente n case
taranesti) construite si restaurate de proprietari si echipate n vederea nchirierii lor pentru
o vacanta pe tot timpul anului. Ele sunt dotate n mod obligatoriu cu o bucatarie cu apa
calda, frigider, grup sanitar cu apa calda, dus, chiuveta, WC interior (la una sau mai multe
camere).
Asociatia "Gtes de France" este principala asociatie de proprietari de locuinte
turistice din mediul rural. Marca "Gtes de France" este rezervata structurilor de primire
turistice situate n mediul rural, selectionate de catre Antena Departamentala a Federatiei
Nationale a gtes-urilor franceze pentru calitatea echipamentului si primirea personalizata
a proprietarilor. Ea regrupeaza 55.000 de "gtes ruraux" pe teritoriul Frantei. n fiecare an,
aproximativ 2.000 de noi "gtes" beneficiaza de marca colectiva "Gtes de France",
costul mediu al investitiei fiind de 51.000 EURO. Anual, asociatia publica si editeaza
peste 2 milioane de ghiduri.
n cadrul asociatiei "Gtes de France" exista mai multe forme de structuri de
cazare si dintre acestea vor fi amintite cteva: pensiunile, ferma-han (asigura produse de
gastronomie traditionala), "Gtes de Pches", "Gtes de Neige", "gtes" accesibile
persoanelor cu handicap, "Gtes Panda", "gtes" de etapa, "gtes" pentru copii, "gtes"
pentru adolescenti, campingul la ferma, fermele pedagogice.
Un alt sistem de cazare specific turismului rural l reprezinta "Clconfort".
Reteaua "Clconfort" regrupeaza 10.000 de locatii n 30 de judete. Unitatile de tip
"meubls" sunt situate n principal n orase mici, pe litoral, n statiuni termale si la munte
si pot fi case independente, apartamente n cadrul unor case, apartamente n imobile sau
resedinte. Aceasta marca asociativa clasifica unitatile de tip "meubls", de la 1 la 4 chei.
Mai exista si alte asociatii create de colectivitati teritoriale, cum ar fi: "Meubls
Confiance", "Nid-Vacances, "Bienvenue la ferme", "Caf-Couette", "Relais et
Chteaux", "Logis de France", "Les Coeurs", "Relais du Silence", "Parcs Naturels de
France", "Baladhtel", "Relais Saint-Pierre".
n ceea ce priveste promovarea turismului rural, n Franta s-au creat structuri la
fiecare nivel de organizare. La nivel comunal s-a nfiintat "Grupul Agricol de Exploatare
n Comun" (G.A.E.C.), care permite exploatarea si promovarea unor "gte" sau a unor
hanuri taranesti. La nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme
care dispun de grupe de studiu pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural.
n anul 2004, au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional
Auvergne, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 4 departamente: Allier, Cantal, Haute-
Loire si Puy de Dme si Primul Ghid Regional Normandie, ce regrupeaza 2200 gtes
ruraux din 5 departamente: Calvados, Eure, Manche, Orne si Seine-Maritime.
2.1 TERMINOLOGIE SPECIFIC A UNITILOR DE CAZARE (FRANA):

majoritatea situate n comune cu mai puin de 5000 de locuitori, beneficiaz de un

standard de 1 sau 2 stele.

1. Gte rural: amenajri respectnd stilul local - o cas sau o locuin independent,
situat la ar, mare sau munte. Se poate rmne un week-end, una sau mai multe
sptmni, n toate sezoanele. Turitii beneficiaz de o primire personalizat. Variante:
 gte denfants (case pentru copii): n timpul vacanelor colare copiii sunt primii de
familii agreate de Gtes de France i supravegheai de o persoan competent. Ei mpart
mpreun cu ali copii (maxim 11) viaa la ar i profit de odihn n aer curat.

gte detape: destinat primirii de cltori (pedetri, clare, cicliti) care doresc s fac o
mic oprire nainte de a continua itinerarul propus; este situat n imediata apropiere a
traseelor de cltorie.
chalets-loisir (popasuri de recreere i odihn), situate ntr-un spaiu natural, prezint
amenajri pentru cca. 6 persoane. Sunt propuse activiti diverse: pescuit, ciclism, tir cu
arcul, etc.

2. Auberge farms: include activitile turistice n ocupaiile agricole: cazare, consum de

produse agricole, implicarea n activiti rurale camping la ferm: mai puin frecvente.
Situate n general n apropierea unei ferme, terenul unde poate fi instalat cortul sau rulota
este amenajat pentru a primi aproximativ 20 de persoane, turitii petrecnd un sejur
profitnd de linite i natur.
Anii 80: dotri de lux: Paradores n Spania, Relais et Chateaux n Frana, Health
Farms n Anglia.

- Fermele specializate - tot mai frecvente n Germania, Frana, Italia, Olanda:

* ferme specializate n primirea persoanelor cu handicap;
* ferme specializate n primirea copiilor;
* ferme specializate n primirea grupurilor;
*ferme specializate n primirea claselor speciale de tiine naturale (botanic, zoologie,
biologie, etc.);
* ferme pentru pescari;
* ferme hipice.
* tendin general de armonizare i centralizare a infrastructurii europene de cazare
(asociaii i federaii diverse), n scopul unei standardizri, a elaborrii de cataloage
comune i a direcionrii clientelei specifice
* tendina general de clasificare a spaiilor de primire n:
* hoteluri rurale;
* campinguri rurale;
* case rurale mobilate;
* camere de oaspeti rurale;
* ferme.

Cap.3.FORME DE TURISM RURAL:

TURISM CULTURAL
- vizitarea unor obiective (n special de origine antropic: monumente istorice, case
memoriale, muze)
- participarea la srbtori i datini tradiionale (pelerinaje religioase, practici legate de
calendarul agricol) sau la evenimente sociale din viaa comunitii (hramuri, nedei, nuni
etc).
* instruire, mbogirea cunotinelor
* cunoaterea unor fenomene noi
eficien economic redus: caracter de tranzit i apelare la infrastructura turistic numai
n cazuri de excepie.
implic diverse categorii sociale i de vrst: turism colar, vrstnici

3.2. TURISM DE SNTATE:

- condiii favorabile: absena polurii, calm atmosferic, aeroionizarea negativ, izvoare

de ape minerale, ape termale, saline, posibiliti de aplicare a remediilor din "medicina"
popular (fitoterapie, apiterapie, hidroterapie)
succesul medicinei alternative: plante
medicinale, acupunctur, hidroterapie,
activiti fizice, muzic.
-activitate de socializare pentru persoanele n vrst

3.3. TURISM DE RECREERE: petrecerea parial sau integral a concediului individual

sau cu familia, ntr-un spaiu de cazare (cas, camer mobilat) existent n mediul rural,
obinut prin diverse modaliti: motenire familial, nchiriere pe durate de timp variabile,
cazare la prieteni sau rude etc.

a. turismul practicat n vacane

b. turismul periodic (dezvoltat mai recent, odat cu dezvoltarea transportului i ridicarea
nivelului de trai: turismul de weekend (+ reedine secundare) - turism proximite; se
practic sub form neorganizat

mbin caracteristicile turismului pentru natur (observarea psrilor, identificarea

speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, plimbri) cu cele ale turismului de
sntate (alimentaie natural, preparate tradiionale; terapii sau remedii homeopatice
tradiionale)

3.4. TURISMUL SPORTIV:

- cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iarn,

orientare turistic
- turism de aventur - escaladele alpine, schiul acrobatic, parapanta
depinde de practicarea unei anumite politici manageriale a produsului turistic
presupune anumite amenajri tehnice minimale
- favorabilitatea mediului natural

3.5. AGROTURISMUL

- Practicat n zone rurale modificate de om, n care sectorul primar are un rol important
(agricultura, creterea animalelor, activiti forestiere )
Include:
* cazare
* administrare de alimente i buturi
servicii suplimentare oferite de
un agricultor.

Agroturismul i turismul rural sunt

caracterizate, de multe ori, ca
reprezentnd unul si acelai
concept.

Criterii de difereniere:
a) ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiaz
comunitatea rural sau o parte a acesteia;

b) ponderea componentelor ofertei turistice: turismul rural cuprinde cultura, istoria i

tradiiile existente n spaiul rural, agroturismul deine si componente specifice
gospodriei silvo-agro-zootehnice (producie i furnizare de produse specific agricole,
vizitare de pivnie, pescuit, vntoare, echitaie etc.)

AT = activitatea de primire i ospitalitate realizat de ntreprinztorii agricoli

individuali sau asociai i de familiile lor, utiliznd propria intreprindere (gospodrie,
exploataie) sau una nchiriat, astfel nct activitatea desfurat s fie ntr-un raport
de complementaritate cu activitile aferente cultivrii terenului, silviculturii i creterii
animalelor, acestea trebuind sa constituie i n continuare activiti principale (G.
Cecacci, V.M. Sisanna, 1996).

AT = o form complex de turism, n care se regsesc dou activiti independente:

- cea economic, n principal agricol i/sau silvic
- cea turistic propriu-zis, n care sunt incluse cazarea, procurarea i vnzarea hranei,
prestarea unor servicii, circulaia turistic i altele.

D.p.d.v. agro-economic, exist 2 forme principale de AT:

1. Activitatea agroturistic = o form complementar de folosire optim a resurselor din

gospodria rural i din zon, combinat cu un complex de servicii, n interiorul i n
exteriorul gospodriei
- orienteaz producia agricol n scopul realizrii unui agroturism eficient i modern
- o specializare a ntregului sistem de producie agrozootehnic.

2. AT desfurat sub forma simplei gzduiri: o gospodrie rneasca nchiriaz camere

neutilizate de proprietar, fr a oferi n mod organizat, coordonat i continuu o alt form
de servicii (masa, vizite i excursii n mprejurimi, etc.) n interiorul sau n afara
gospodriei
- activitatea de turism nu face parte dintr-o strategie proprie ci se prezint doar ca o
form complementar de folosire a spaiului excedentar, urmrind o completare a
veniturilor n anumite perioade ale anului, mai ales n sezonul estival

3.5.1.OBIECTIVELE AGROTURISMULUI:

a) mbuntirea condiiilor de via ale productorilor agricoli: creterea veniturilor

obinute (n regiunile dezavantajate sau n apropierea zonelor protejate i a terenurilor
caracterizate prin elemente naturale, peisagistice i istorico-culturale deosebite).
b. crearea unor mrci de calitate n agroturism;
c. crearea i consolidarea de noi forme de servicii turistice;
d. protecia mediului, favoriznd tehnici de producie agricol cu impact ambiental redus;
e. valorificarea produselor tipice din agricultur i a gastronomiei tradiionale din
regiune;
f. conservarea peisajului agricol i favorizarea resurselor naturale i a bunurilor istorico-
culturale;
g. recuperarea patrimoniului edilitar agricol i valorificarea tradiiilor culturale din
lumea rural.
h. obinerea de rezultate economice favorabile pentru operatorii agroturistici
(ntreprinztori agricoli) - o utilizare complet a dotrilor din propria ntreprindere
agricol(construcii i utilaje) i o mai buna utilizare a produselor obinute n unitate.
i. diversificarea activitilor economice, prin creterea ofertei de servicii i produse
locale, care pot constitui factori ai unei puternice atracii turistice;
j. meninerea unui echilibru optim ntre sistemele ecologice, socio-economice i
culturale din zon, precum i promovarea unui proces de dezvoltare i deci de schimbare;
k. promovarea schimburilor culturale, ca factor de solidaritate i coeziune social
l. favorizarea unei politici coordonate privind amenajarea teritoriului, care s permit
ameliorarea competivitilor dintre diferite activiti economice din zonele mai puin
favorizate i prevederea infrastructurilor i echipamentelor necesare mbuntirii
condiiilor de via i de sejur pentru populaia local i pentru vizitatori.

Strategiile de dezvoltare a agroturismului trebuie s vizeze:

1. spaiul de locuit i mediul economic
2. agricultura i sivicultura
3. meninerea mediului natural
4. activitatea de turism rural
5. tradiii culturale, meteuguri i artizanat.

DOU TIPURI DE PLANIFICARE TURISTIC:

1. Productivist: LOGIC ECONOMIC comercializarea produsului turistic n funcie
de cerere, de imaginarul consumatorilor
Mediul rural = tradiie + natur + autenticitate + convivialitate; imagine idilic
2. Turism axat pe :
- Calitatea vieii, bunstare colectiv
 - turism social, cultural, de natur i individual
- planificare/ dezvoltare integrat
Soluii:
1) Crearea de produse care s rspund unei cereri mai nostalgice, miznd ns pe
individualizare i privilegiind animaia i atributele culturale
2) ncurajarea iniiativei reelelor regionale
3) Dezvoltare n funcie de limitele spaiului turistic sau de cele ale spaiului identitar:
antrenarea organismelor transregionale.
Management n colaborare: public-privat.

INDICATORI DE SUSTENABILITATE AI TR:

Impactul asupra infrastructurii i serviciilor:

ponderea pensiunilor/restaurantelor deschise tot timpul anului
ponderea serviciilor oferite tot timpul anului
% sezonalitii (rata de ocupare n sezonul de vrf raportat la rata de ocupare n luna cea
mai puin atractiv)
% afacerilor deinute de localnici
% afacerilor deinute de rezideni din afara localitii
% investiiilor localnicilor

2. Beneficiile turismului pentru comunitile locale:

% populaiei angajate n turism
% veniturilor obinute de localnici din turism

3. Rolul turismului n promovarea schimburilor socio-culturale:

% turitilor n totalul locuitorilor, pe parcursul unui an
% rezidenilor ce vorbesc o limb strin
% caselor noi care respect arhitectura tradiional
% cldirilor fr autorizaie
% schimbrilor n ocuparea solului
% schimbrilor n tradiiile locale
% contientizrii alterrii valorilor tradiionale (chestionare)
5. Participarea la dezvoltarea i managementul turismului:
Gradul de participare a localnicilor la activitile turistice chestionar

6. Modificarea normelor sociale locale:

% localnicilor ce promoveaz activiti turistice comparativ cu cei mpotriva turismului
numrul incidentelor ntre turiti i localnici

7. Satisfacia turitilor:
- chestionare
 Cap.4.Concluzie

Franta este considerata drept leagan a turismului in

spatiul rural, datorita vechii traditii, cat si cotelor maxime
de diversificare, organizare si promovare pe care le
realizeaza. Cea mai mare parte a echipamentelor franceze
pot fi numite case rustice si sunt controlate, omologate si
rezervate prin Federatia Nationala Gites de
France(fondata in 1955, cand regrupa 146 gites-uri), ce
include peste 38.000 de proprietari, peste 55.000 de
echipamente de cazare, 600 de angajati, 95 de departamente regionale.Editeaza si
difuzeaza in fiecare an peste 2 milioane de ghiduri (11 ghiduri nationale, 95
departamentale, un jurnal al proprietarilor si un ghid al creatorilor).
Peste 30 de milioane de zile/turist, dintre care 23 % realizate de catre clienti din afara
tarii. O capacitate totala de cazare de peste 330.000 locuri / paturi.
Functie de caracteristicile dotarilor, segmentul de clientela caruia se adreseaza sau
preocuparii, in spatiul rural francez vom intalni asocieri precum:

Gtes de France, Logis et Auberges de France,

Bienvenu a la ferme,

Stations vertes de vacances,

Relais et Chateaux,

Camping et Caravaning
 Potrivit celor mai recente statistici Franta detine prima pozitie ca numar de
echipamente de cazare in mediul rural 65.303 pensiuni.
Turismul rural - am fi putut spune simplu si
fara a fi comis o greseala, turismul francez in
general, - atrage, pe langa rezidentii francezi,
multi turisti din afara granitelor. In plus nu
trebuie neglijat raportul pret-calitate care
constituie o preocupare majora pentru fiecare
prestator. La cele de pana acum este necesar a
adauga un puternic atasament pentru regiunea
natala si o oarecare aversiune de a schimba o
regiune cu alta, precum si grija autoritatilor de
a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite
(agricole, hoteliere, speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (pana la 15 ani) si
cu doband mica (3-5%).
Ce-i face pe toti acesti vizitatori sa aleaga ca destinatie Frana?Poate: tartinele cu unt
muiate in ceasca de cafea cu lapte de la micul dejun, ineditul preparatelor cu melci sau al
branzeturilor, intr-un cuvant bucataria franceza; vinurile albe, rosii, roze sau negre; sampania;
french-cancanul; branzeturile, felul lor de a fi: indisciplinati, seducatori, un pic sovini, dar mai
ales gazde atente, gata la orice pentru a-si satisface vizitatorii.
Toate acestea si inca cateva lucruri pe care nu le poti descoperi decat la fata locului au
contribuit la noua infatisare a turismului francez in spatiul rural si la clasarea sa in topul
preferitelor turistilor de pretutindeni.