ARBORI I OSII

1.1. DEFINITIA SI PARTILE COMPONENTE ALE OSIILOR SI

ARBORILOR

Osiile i arbori sunt elemente care au rolul de a susine elemente aflate n micarea
de rotaie. Acestea fac legtura cu alte elemente costructive de la care primesc sau la care
transmit micarea de rotaie

Osiilesusin organele micrii de rotaie, fr a transmite momente de rsucire i

sunt solicitate numai la ncovoiere. Solicitarea la torsiune provine numai din frecare in lagare,
de aceea este neglijabila in comparatie cu solicitarea principala la incovoiere. n ( Fig
1.1.1.) este prezentata forma constructiv i prile principale ale unei osii
obinuite

Fig.1.1.1.Formaconstuctivasipartileprincipalealeuneiosii.

Forma geometric este compus dintr-o serie de tronsoane n general de diametre

diferit:

Tronsonul intermediar face legtura dintre dou tronsoane diferite.

Tronsonul de calare serveste pentru montarea unor elemente constructive.
Fusul serveste pentru sprijinirea fata de carcasa.
Racordul fusului pentru reducerea maxima a efectului de concentrare a tensiunilor.
Umarul fusului asigura pozitionarea axiala a elementelor constructive.
 Arborii reprezinta organe de masini care se rotesc in jurul axei lor geometrice
destinate sa transmita un moment de torsiune in lungul axei lor si sa sustina alte organe de
masini cu care sunt asamblati (role, roti dintate, biele, cuplaje) aflate in miscare de rotatie
intre care se transmite acest moment. n ( Fig 1.1.2.) este prezentata forma constructiv i
prile principale ale unui arbor.

Fig.1.1.2. Prile componente ale unui arbori

Poriunile de calare sunt zonele de asamblare cu organe de masini susinute de

arbore ( roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.).Aceste poriuni se pot
executa cilindrice sau conice,utizandu-se,de regula, suprafetele cilindrice a caror executie
este mai usoara. Suprafetele conice sunt de preferat n cazul montrilor i demontrilor
repetate ale organelor susutinute si in cazurile cnd se impune o centrare mai precis a ro ii
pe arbore.

Poriunile de reazem sunt portiunile necesare pentru realizarea rezamarii in carcasa

(lagare cu alunecare sau cu rostogolire).Aceste portiuni sunt dispuse la capetele arborelui
alcatuind fusurile de capat. n cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice,
conice sau sferice, iar la lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul
fusului alegndu-se n funcie diametrul interior al rulmentului.Cele mai utilizate, sunt
fusurile cilindrice, care se executa cu diametrul mai mic decat treapta anterioara pentru
simplificarea montajului si fixarii pozitiei axiale a arborelui.
Partile componente ale diferitelor forme de arbori

1. ARBORELE DREPT

Fig.1.1.3. Prile componente ale arborelui drept

2. ARBORELE FLEXIBIL

Fig.1.1.4. Prile componente ale arborelui flexibil

1. arbore flexibil
2. tub de protectie - are rolul de a proteja arborele impotriva unor agenti de
exterior
 3. piesa terminala -serveste la conectarea arborelui cu elementul motor si
respectiv la elementul condus.
3. ARBORELE COTIT

Fig.1.1.5.Partile componente ale unui arbore cotit

fusul maneton pe care se articuleaza biela.

fusul palier reprezinta lagarul de sprijin al arborelui cotit
bratul face legatura intre fusul palier si fusul maneton.
contragreutate - se dispune in prelungirea bratelor penteu echilibrarea
motorului
parte posterioara - pe care se fixeaza volantul si organele de legatura cu
utilizatorul
parte frontala - pe care se monteaza mecanismul de roti dintate
pentru antrenarea agregatelor si mecanismelor auxiliare.

4. ARBORELE CU CAMA

Fig1.1.5. Arborele cu cama

1. came de evacuare si de admisie - comanda deschiderea si inchiderea supapelor,in

concordanta cu desfasurarea ciclului motor in fiecare cilindru;
2. fusuri paliere - al caror numar depinde de lungimea motorului, dar exista cel
putin doua paliere care inconjoara o pereche de came;
3. cama circulara - excentricul de comnada a pompei de benzina, in cazul
motoarelor cu aprindere ;
4. pinionul - pentru antrenarea pompei de ulei;
 1.2. CLASIFICAREA OSIILOR SI ARBORILOR

Clasificrile arborilor i osiilor, realizate dup mai multe criterii, sunt prezentate n tabelul de
mai jos.
Tabelul.1.2.1

Criteriul de clasificare Tipul arborilor

Forma axei geometrice Arbori drepti Arbori cotiti Arbori cu came Arbori flexibili

Destinatia Arbori de transmisie Arbori principali ai masinilor unelte

Sectiunea arborelui pe Arbori cu sectiune variabila n trepte

Arbori cu sectiune constanta
lungime

Forma sectiunii transversale Arbori cu sectiune plina Arbori cu sectiune tubulara

Forma suprafetei exterioare Arbori netezi Arbori canelati

Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici

Arbori static determinati Arbori static nedeterminati

Numarul reazemelor
(cu doua reazeme) (cu mai mult de doua reazeme)

Pozitia axei geometrice Arbori orizontali Arbori nclinati Arbori verticali

Criteriul de clasificare Tipul osiilor

Natura miscarii Osii fixe Osii rotitoare

Forma axei geometrice Osii drepte Osii curbate

Forma sectiunii transversale Osii cu sectiunea plina Osii cu sectiunea tubulara

Osii static determinate Osii static nedeterminate

Numarul reazemelor
(cu doua reazeme) (cu mai mult de doua reazeme)

Pozitia axei geometrice Osii orizontale Osii nclinate sau verticale

1.3.TIPURI , CARACTERIZARE SI DOMENII DE UTILIZARE

AL OSIILOR SI ARBORILOR.
Osiile au rol principal de rezemare pentru alte organe de masini cu care sunt asamblati
(scripete, roti de transmisie, roti de rulare) fara sa transmita momente de rasucire. Poriunile
de sprijin ale osiilor se numesc fusuri, cnd au axa de rotaie orizontal sau nclinat, i
pivoi, cnd axa de rotaie este vertical.

n funcie de rolul funcional, osiile se clasifica in:

osii moble, care sunt reazeme pentru elementele care se rotesc pe ele (Fig.1.3.1.)
osii fixa, care se rotesc n reazeme mpreun cu elementele fixate pe ele
(Fig.1.3.2.)

Osia mobila Osia fixa

Fig.1.3.1:Osiile vagoanelor de cale ferata. Fig.1.3.2: Scripete, in
componenta caruia intra osia
fixa 1 si roata de cablu 2.

Osiile rotitoare au, n general, axa geometric i seciunea

constant sau aproape constant pe toat lungimea.

Osiile fixe au axa geometric dreapt sau curbat i se ntlnesc la

punile nemotoare ale automobilelor.

Osiile se construiesc cu sectiunea plina sau cu sectiunea

inelara. Cind se construiesc cu sectiunea inelara, greutatea lor scade
cu 25%, iar capacitatea de rezis tenta scade numai cu 6,25 % ,insa
sectiunera plina este mai utlilizata, deoarece se executa mai usor.
 Fig.
1.3.3: Osie cilindrica cu sectiune plina (a) si sectiune inelara (b)

Domenii de utilizare a osiilor sunt urmatoarele:

constructia dispozitivelor de ridicat

constructia vehiculelor rutiere si feroviare
articulatii cilindrice
constructia mecanismelor cu parghi

Arborii au funcia principal de transmitere a micrii de rotaie i, prin urmare,

transmit puteri i momente de rsucire.

Variante constructive ale arborilor:

a) ARBORELE COTIT
 Fig.1.3.4.

Arborele cotit:

este pozitionat in interiorul motorului, fixat de blocul motor, prin fusurile paliere;
este cea mai solicitat pies a motorului deoarece, prin intermediul
pistonului i a bielei,preia forele datorate presiunii din cilindru;
element metalic cu rol in transmisia miscarii de la pistoane la sistemul de transmisie;
se utilizeaza n construcia mecanismelor de tip biel-manivel, pentru transformarea
micrii de translaie n micare de rotaie;
pot fi confectionati din otel-carbon de inalta calitate sau oteluri aliate cu crom si
nichel, si fonta cu grafit modular la motoare cu solicitari reduse;
procedeul de obtinere a semifabricatului pentru arborii din otel este forjarea in
matrita,iar arborii din fonta se realizeaza prin turnare;

Arborele cotit este prevazut cu un numar "n" de fusuri manetoane egal cu numarul
cilindrilor motorului si cu un numar de "n+1" fusuri paliere. Legatura dintre fusuri paliere si
fusuri manetoane este realizata de bratele manetoane, in prelungirea carora se gasesc
contragreutatile .Partea posterioara este prevazuta cu o flansa pe care se va presa si se va fixa prin
intermediul suruburilor volanta si coroana dintata care asigura pornirea automata a motorului.
Partea anterioara este prevazuta cu suprafete cilindrice,conice sau in trepte realizate cu canale
de pana, pe care se va monta pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de torsiune,fulia
pentru antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a altor anexe.
 Arborele cotit fiind pies n micare are nevoie de ungere cu ulei pe seciunile n
contact cu alte piese. Astfel fusurile, palierele i manetoanele sunt prevzute cu guri, canale
prin care circul ulei sub presiune.Pentru a reduce frecarea n timpul micrii de rotaie,
arborele cotit reprezentand piesa mobila se monteaz pe cuzineti reprezentand piesa fixa.

b) ARBORELE CU CAMA

Fig.1.3.5.

Arborele ca cama:
este fixat pe chiulasa sau pe blocul motor prin intermediul unor fusuri, paralel cu
arborele cotit;
este organul care comanda pentru deschiderea supapelor din pozitie inchisa,pana la
deschiderea maxima;
are sarcina de a transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie la supapele de
admisie si evacuare;
este angrenat de arborele cotit prin intermediul unei curele dintate (distributie pe
curea) sau a unui lant metalic(distributie pe lant);
sunt executati din otel usor aliat sau fonta aliata, prin forjare, turnare sau strujire din
bare de oel;
 Arborele cu cama constructiv este format dintr-un cilindru de metal care la intervale
regulate prezinta camele, cate una pentru fiecare supapa in parte. Camele sunt prelucrate
direct n materialul arborelui.. nlimea i viteza de deschidere a supapelor depind de profilul
camei... La capatul arborelui cu came este montata o roata dintata care va prelua miscarea si
energia de la arborele cotit prin intermediul curele dintate. Se utilizeaza curea si roata
dintata,deoarece nu este permisa patinarea curelei pe roata de curea. Fusurile sunt prevzute
cu orificii prin care este adus uleiul sub presiune din sistemul de ungere.

n timpul funcionarii, arborele cu came este supus la ncovoiere, datorita forelor ce

se transmit la came in momentul deschiderii supapelor,conducand la dezaxarea fusurilor in
lagre, si a camelor fata de tachet..Aceleai forte, plus rezistenta agregatelor antrenate solicita
arborele de distribuie si la torsiune. Avnd in vedere condiiile funcionale, arborele de
distribuie trebuie sa fie suficient de rigid, pentru ca deformaiile sa nu provoace funcionarea
anormala a mecanismului de distribuie

Condiii tehnice. La prelucrarea arborelui cu came se impun cerine riguroase

referitoare la execuia camelor, fusurilor, calitatea suprafeelor prelucrate i duritatea acestora.
se admit valori de 0,040,05 mm pe poriunea cilindric;
se admit valori de 0,020,05 mm pe profil;
se admit valori de 0,10,12 mm la nlime;
abaterea la poziia unghiular 12;

c) ARBORELE DREPT

Fig.1.3.6.
 se gsesc n componena reductoarelor, ansamblelor transmisiei automobilelor i
tractoarelor, utilajelor tehnologice si sunt arbori principali ai mainilor unelte ;
sunt cu sectiune constanta sau variabila acest lucru depinzand de repartitia sarcinilor
in lungul axei lor si de tehnologia de executie si de montaj aleasa;
permit fixarea axial a organelor susinute prin prezenta unor umeri de sprijini;
asigura un montaj usor fara deteriorarea altor suprafete ale arborilor;
pot fi confectionati din otel-carbon obisnuite sau de calitate cu tratament de
imbunatatire si oteluri aliate (molibden-crom-nichel) pentru duritate ridicata a
fusurilor;
procedeul de obtinere a semifabricatului este laminarea pentru arbori de dimensiuni
mici si forjarea sau turnarea pentru arbori de dimensiuni mari;
se prelucreaz prin strunjire, iar suprafeele fusurilor i ale canelurilor vor fi ulterior
rectificate.

Arborele drept cu sectiune constanta se utilizeaza numai la solicitarea de torsiune i

momentul de torsiune este distribuit pe toat lungimea acestuia. Pentru arborele cu solicitare
compusa torsiune si incoviere, momentul de torsiune nu acioneaz pe toat lungimea, iar
momentul ncovoietor este variabil pe lungimea acestora, se utilizeaz seciunea variabila.

Arborele drept poate fi cu suprafeta exterioara neteda sau canelata. Arborele cu

suprafata exterioara neteda se foloseste, cu precdere, n construcia reductoarelor, iar
arborele canelat n construcia cutiilor de viteze. a cutiilor de distributie, a diferentialelor
autovehiculelor etc. n cazul arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere se executa
conice, arborele apropiindu-se si mai mult de o grinda de egala rezistenta la ncovoiere,

Arborele drept se execut, de regul, cu seciunea plin. Atunci cnd se impun

condiii severe de greutate sau atunci cnd este necesar introducerea prin arbore a unui alt
arbore acetia se execut tubulari arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze
planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul carora trece
arborele prizei de putere).

d) ARBORELE FLEXIBIL
 Fig.1.3.7

se folosesc acolo unde axa lor geometric trebuie s urmreasc un traseu uor sinuos
i variabil (cabluri de kilometraj la autovehicule);
sunt confectionai din cteva straturi de srm, nfurate strns i n sensuri
diferite;
se racordeaz la elementele ntre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor
de capt;
se introduc ntr-o manta metalic pentru protecia mpotriva deteriorrii i a
murdriei i pentru meninerea unsorii consistente ntre spire;

1.4.MATERIALE PENTRU OSII SI ARBORI

Alegerea materialului trebuie sa fie in conformitate cu urmatoarele conditiile :

rezistenta mecanica ridicata

modul de elasticitate ridicat, pentru ca deformatiile flexionale si torsionale sa fie
ct mai mici si vibratiile sa aiba amplitudine redusa;
prelucrabilitate buna si cost redus

Materialul din care se confectioneaza arborii si osiile sunt de regula otelurile

datorita rezistentei mecanice ridicata si fontele superioare atunci cand se impun conditii de
gabarit si configuratii complexe.

Se utilizeaza urmatoarele tipuri de oteluri in functie de cerintele functionale si de siguranta de

exploatare:
 o pentru solicitari usoare sunt utilizate oteluri carbon obisnuite de rezistenta
ridicata (OL 37, OL 42, OL 50, OL 60, OT 50, OT 60) , pentru ca asigura o
mare rigiditate arborilor si osilor si prezinta avantajul costului minim.

o pentru solicitari medii sunt recomandate otelurile de calitate (OLC 25, OLC
35, OLC 45, OLC 50), avnd avantajul tehnologicitatii superioare;

o pentru solicitari importante se recomanda oteluri aliate, ca de exemplu:

AUT 40, 41 MoCr 11, 41 CrNi12, 18MoCrNi13, 21MoMnCr12, 13CrNi30;

Fontele vor fi recomandate la executia arborilor de dimensiuni mari sau a arborilor cu

forma complicata. Astfel, se utilizeaza fontele cu grafit nodular sau fontele maleabile. Fontele
de calitate superioara se utilizeaza cand osiile sau arborii nu sunt puternic solicitati.

Avantajul utilizarii fontelor :

sunt mai putin sensibile la efectul concentratorilor de tensiuni;

amortizeaza mai bine vibratiile;
sunt mai apte dect otelurile sa preia abateri de forma

Arborii cotii i arborii grei se confectioneaza din font cu grafit nodular sau din font
modificat, care confer arborilor sensibilitate mai redus la concentratorii de tensiuni, ,
proprieti antifriciune i de amortizare a ocurilor i vibraiilor, concomitent cu avantajul
unor importante economii de material i de manoper.

Arborii cu cama se confectioneaza din oteluri carbon de calitate sau usor aliate (Cr,
Mn Si i uneori Mn Si i uneori Ni) de cementare de tipul OLC 10, OLC 15 sau de
mbuntire de tipul OLC 45X, OLC 55.

Arborii flexibili se confecioneaz din srmde oel carbon, cu diametrul de 0,3 ... 3
mm, tras la rece. Mantaua arborilor flexibili este metalic, putnd fi prevzuti cu straturi
de esturi cauciuc. Mantaua metalic se realizeaz dintr-o platband de oel zincat, cu
seciune profilat, nfurat, fiind etanatcu nur de bumbac. Mantaua din estur
cauciucat este format dintr-un arc din bandde oel, tratat termic, i dintr-o tresde bumbac
acoperitcu cauciuc cu inserii de estur.
 Pe zonele pe care se cere rezisten la uzur (de exemplu, fusurile lagrelor) se va
aplica tratament termic de clire superficial prin inducie. Dup tratament termic suprafeele
fusurilor se vor prelucra prin rectificare pentru a obine un grad ridicat de netezire i se va
asigura o rezisten la uzur a suprafeelor n frecare.

Cnd sunt necesare alte proprieti fizice (conductibilitate, comportare magnetic,

posibilitate de izolare etc.) se utilizeaz alte materiale metalice cum ar fi alam, bronz sau
nemetalice, textolit, materiale plastice etc.

Suprafata arborelui se va trata pentru marirea rezistentei prin:

calire superficiala cu curenti de inalta frecventa;

cementare
nitrurare.