Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate An 2 Semestrul 2 PDF
Subiecte Rezolvate An 2 Semestrul 2 PDF
suportul
studentului
*Imaginile o sa va fie de folos tuturor, insa
textul pe care il veti avea de recitat la
examen difera mai mult sau mai putin de
minimul de aici, in functie de profesor
*Spor la studiat baza anatomica a ceea ce
suntem!
Set I
Nervii cranieni
1.Maduva-configuratie externa
Limite:
Inferior:
Lungime: 43-45 cm
Greutate: 30g
Diametru: 1 cm
Maduva are forma de cilindru turtit anteroposterior si prezinta 2 dilatatii/intumescente cervicala si lombara la nivelul carora isi au originea plexurile brahial
si lombar. Intumescenta lombara se continua inferior cu conul medular, iar acesta cu filum terminale.
Filum terminale
Anterior, pe linia mediana, maduva prezinta fisura mediana anterioara in profunzimea careia se gaseste o formatiune de pia mater numita LINEA
SPLENDENS care este strabatuta de ramuri perforante din a. spinala anterioara.
Lateral de fisura mediana se afla funiculele anterioare care se intind lateral pana la santul lateral ventral (locul de emergenta a radacinii anterioare a nervilor spinali)
Posterior de linia mediana, maduva prezinta santul median posterior care se continua in profunzime cu septul median posterior.
Lateral de santul median posteriorse afla funiculele posterioare care se intind pana la santul lateral dorsal pe unde intra fibrele radacinii posterioare
ale n. spinali.
.
2. Topografie radiculovertebrala
Mielomerul este segmentul de maduva unde isi arate originea un nerv spinal.
Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala:
1. maduva cervicala se intinde pana la vertebra C6,
2. maduva toracala pana la T9,
3. maduva lombara pana la T11,
4. maduva sacrococcigiana pana la L1-L2
Diferenta dintre locul de iesire al nervului din canalul vertebral si proiectia mielomerului sau pe coloana este:
2 vertebre pentru reg. cervicala inferioara
3 vertebre pentru reg. toracala sup.
4 pentru toracala inf
5 pentru reg. lombara
7,8 pentru reg. sacrala
10,11 pentru reg. coccigiana.
3. FUNICULUL ANTERIOR
Maduva este formata din substanta alba dispusa la exterior si cenusie la interior.
Substanta alba este alc. din fibre ascendente, descendente si de asociatie si este impartita in 3 perechi de cordoane/funicule:
1. anterioare cuprinse intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral;
2. laterale cuprinse intre santurile lateral ventral si dorsal;
3. posterioare intre sant median posterioar si santul lateral dorsal.
4. Fiecare funicul contine fascicule asc., desc. si de asociatie.
Funiculul anterior:
Fascicule descendente:
- Corticospinal anterior (PS)
- Vestibulospinal anterior/medial
- Reticulospinal anterior/medial
- Tectospinal anterior/medial
- fasciculul longitudinal medial
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic anterior
- Spinovestibular anterior
- Spinoreticular anterior
- Spinoolivar
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii
4. FUNICULUL LATERAL
Fascicule descendente:
- Corticospinal lateral (PX)
- Vestibulospinal lateral
- Reticulospinal lateral
- Tectospinal lateral
- Olivospinal
- Rubrospinal
- Nigrospinal
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic lateral
- Spinovestibular lateral
- Spinoreticular lateral
- Spinotectal
- Spinocerebeloase ventral si dorsal
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii
5. FUNICULUL POSTERIOR
Fascicule ascendente:
Spinobulbare gracil (Goll) si cuneat (Burdach).
Cele 2 fascicule sunt separate in reg. cervicala printr-un sept intermediar
de asociatie- fascicule proprii:
Zona cornu-comisurala Pierre-Marrie (Westphal).
Fasciculul interfascicular/semilunar/Virgula lui Schultze in cervicala si reg. toracala sup
Bandeletta periferica Hoche - in maduva toracala inf
Fasciculul septomarginal Flechsig - maduva lombara
Fasciculul trunghiular Gombault-Philippe - maduva sacrala
6. Nucleii substantei cenusii medulare
senzitivi (cordonali)
motori (radiculari)
de asociatie (interneuroni)
Nucleii cordonali
Nuclei radiculari
vegetativi
somatici
Nucleii visceromotori se gasesc in jum. ant a l. VII si au aspect translucid de banc de peste. Ei formeaza de-alungul maduvei 2 coloane de nuclei.
1.
Substanta cenusie a maduvei are forma literei M(nu era H???) sau de fluture si e formata din 2 bare anteropost sau sagitale si una transversala.
anterior: mai scurt si mai gros. Are contur neregulat datorita faptului ca la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a n. spinal.
1. E format din cap si baza si formeaza de-alungul maduvei columna anterioara
posterior: mai lung si mai subtire.
1. Este format din cap, gat si baza. Formeaza columna post.
Intre coarnele ant. si post in regiunea cervicala inferioara si toracala se gasesc coarnele laterale care formeaza de-alungul maduvei columnele
laterale
Intre cornul lateral si baza cornului posterior, substanta cenusie trimite o prelungire in cordonul lateral = substanta reticulata.
Bara transversala este strabatuta de canalul ependimar care o imparte in 2 comisuri cenusii ant si post. Ea are 2 parti:
aa. vertebrale
a. cervicala ascendenta
aa. intercostale post
aa. lombare + sacrale
aceste ramuri spinale intra in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale si se impart in ramuri radiculare ant + post care insotesc radacinile
corespunzatoare ale nervilor spinali
Arterele vertebrale
1.
1.
1.
1.
1.
Vascularizatia venoasa:
Venele maduvei spinarii se gasesc in pia mater formand la acest nivel un plex din care in final se individualizeaza 6 canale venoase:
1 in dreptul FMA
1 in dreptul SMP
2 posterior de radacina ant. a n. spinal
2 anterior de radacina post. a n. spinal
7. Acestea dreneaza in plexurile venoase interne (peridural) -> vv. extravertebrale (intercostale/ lombare/ sacrate etc)--> la baza craniului se varsa in
venele cerebrale si in sinusurile venoase endocraniene
8. Sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu au valvule
Vascularizatia limfatica
Celulele mari si mici sunt neuroni pseudounipolari care emit o singura prelungire ce se divide in T in 2 ramuri:
Diviziunea anterioara:
Diviziunea posterioara:
1. tip A mielinice
- aferente
*grup I: fibre proprioceptive primare/anulospirale + fibre de la corp. Golgi. Grosime: 15-20 microni. Viteza: -> 100 m/s
*grup II: sensibilitate proprioceptiva: fibre secundare/in buchet + sensibilitate tactila. Diametru: 10 microni. Viteza -> 50 m/s
- eferente
2. tip B mielinice: Sunt fibre vegetative preganglionare (simpatice + parasimpatice). Grosime: -> 3 microni. Viteza -> 3-5 m/s
3. tip C amielinice: Fibre vegetative postganglionare. Grosime: < 3 microni. Viteza -> 2 m/s
3. Fibre SE (somato-eferente)
1. Fibre colinergice - majoritatea fibrelor cu exceptia celor simpatice terminale si unele centrale
RECEPTORII:
Formatiuni specializate cu rol de traductori si codori prin care energia stimulului (mecanica, chimica, electrica, termica) este transformata in influx nervos
materializat ca energie electrica modulata ca frecventa.
prag de intensitate
prag de suprafata
prag de timp
prag de frecventa
Clasificarea receptorilor:
de contact (tactili)
telereceptori (vizual)
III. Dupa localizare
exteroreceptori
proprioreceptori
interoreceptori (visceroreceptori)
In functie de functionalitate:
3) Receptori de tip on-off care reactioneaza atat la inceputul stimularii cat si la incetarea
stimularii
Conditia operanta pentru activarea unui receptor este o modificare in mediul inconjurator, adica
receptorii off la o scadere a energiei incidente, iar descarcarile receptorilor spontani sunt
In functie de adaptabilitate
2) Receptori fazici- sunt rapizi, procesul adaptativ este complet iar descarcarile scad pana la
Potentialul generator in cazul unui stimul prelungit creste initial pana la un nivel de varf apoi
scade pentru a se mentine in platou. Acest fenomen poarte numele de adaptarea receptorilor.
marimea acestuia.
Exteroreceptorii:
Incapsulati
TNL
Discurile tactile Merkel
Receptori incapsulati
1. TNL:
Se gasesc la 3 niveluri:
tegument: intr-un plex papilar din care se desprind dupa ce devin amielinice, traverseaza MB a epidermului, se ramifica si se pun in contact cu celule
epiteliale modificate formand jonctiuni neuroepiteliale
b. terminatii peritrihiale(din jurul radacinii firului de par). Au aceasi origine si transmit informatii exteroceptive epicritice
c. in periost, fascii, capsule articulare si alte membrane fibroase; in seroase; in organe parenchimantoase(structurile conjunctive -septuri); in mucoase
esofagiana si vezica urinara.
2. Discurile tactile Merkel
3. Formatiuni incapsulate
a. Corpusculi Meissner.
Se gasesc in staturile superficiale ale dermului la nivel de degete, limba, organe genitale externe feminine, mamelon.
Au forma ovoidala, fiind formati dintr-o capsula conjunctiva, in centrul carora patrunde o terminatie nervoasa amielinica.
Varietate: corpusculii genitali. Se gasesc in preput, clitoris.
Ei transmit informatii referitoare la atingeri puternice.
b. Corpusculii Vater-Pacini
Se gasesc in hipodermul profund: degete, reg. cefei, seroase (inclusiv mezouri), capsule fibroase, muschi, tendoane, pancreas.
Varietate: corpusculi Golgi-Mazzoni. Se gasesc doar la niv. organelor genitale externe (eu stiam ca sunt doar in pulpa degetelor ??)
Ei transmit informatii referitoare la presiuni puternice, tractiuni, vibratii
c. Krause
d. Ruffini
Proprioreceptorii:
1. R. Kinestezici:
Fusurile neuromusculare
Sunt formatiuni specializate care se gasesc in grosimea muschilor striati cu densitati diferite, paralel cu fibrele musculare.
Sunt formate din 2-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale. Ele sunt de 2 tipuri:
1. fibre cu sac nuclear (partea centrala mai voluminoasa, unde se concentreaza toti nucleii);
2. fibre cu lant nuclear (efilata si cu nuclei dispersati in masa citoplasmatica).
3. Ambele tipuri de fibre prezinta extremitati contractile.
Inervatia fibrelor intrafusale este senzitiva + motorie.
Inervatia senzitiva este asigurata de 2 tipuri de fibre:
1. fibre primare (anulospirale) ajung la partea centrala a fibrei cu sac nuclear;
2. fibre secundare ( in buchet) ajung la partile centrale a fibrelor cu lant nuclear.
Inervatia motorie este asigurata de 2 tipuride neuroni:
1. motoneuronul gama1 -> la partile contractile ale fibrelor cu sac;
2. gama2 -> la partile contractile ale ambelor tipuri, dar mai ales la cele cu lant.
In stare de repaos al muschiului, prin relaxare muschiul se intinde, determinand inclusiv intinderea fusurilor si a fibrelor intrafusale -> excitarea
partilor lor centrale -> fibrele primare si secundare -> neuroni senzitivi din ggl. spinal -> 2 cai:
*sinapsa cu motoneuron alfa -> fibre musculara striate care se contracta minim (tonus)
*motoneuroni gama1, gama2 -> partile contractile ale fibrelor intrafusale care prin contractie intind fusurile/fibrele, excita partile centrale si
ciclul se reia.
15.Cai ascendente: clasificare, caracteristici
Cai proprioceptive:
Cai interoceptive
16.Sensibilitatea tactila protopatica
Transmite informatii tactile despre atingeri usoare si presiune, informatii care pot capata si caracter afectiv.
Receptori
TNL,
discuri tactile Merkel,
corpusculi Meissner
Protoneuronul
FSTA
(1) Pentru compoenta paleospinotalamica se face la nivelul cortexului limbic gir cinguli.
(2) Pentru componenta neospinotalamica proiectia este la nivelul ariilor somestezice principala si secundara.
17.Sensibilitatea termoalgezica
Receptori -
TNL,
discuri tactile Merkel,
corpusculi Meissner
Protoneuron
Exista 2 teorii:
9. 1) Clasica in lamele 2, 3, 4
10. 2) Moderna (Carpenter) se gaseste in lamele 6, 7, 8 dupa sinapsa prealabila la nivelul lamelor 2, 3, 4
10. Axonul deutoneuronului decuseaza, trecand prin comisura alba / cenusie anterioara in cordonul lateral de partea opusa.
11. La acest nivel formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Acesta prezinta somatotopie dubla:
12. (1) Anatomica / topografa legea lui Kahler vezi la fascicul spinotalamic anterior
13. (2) Functionala durerea anterior, temperatura posterior
Acest fascicul traverseaza maduva ajungand la nivel bulbar unde se imparte in doua grupuri de fibre:
1) Neospinotalamica (majoritara) formeaza lemniscul spinal care se gaseste:
In bulb medial de fascicul spinocerebelos anterior, posterior de nucleul olivar
10. In punte se gaseste lateral de lemnisc medial si trigeminal
2) Paleospinotalamica
8. slab reprezentata,
9. foloseste o cale polisinaptica cu sinapse intermediare in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral.
10. Ultimul neuron pentru aceasta componenta este in talamus nucleii posteriori.
11. Proiectia corticala se face la nivel de cortex limbic girus cinguli.
12. Acest fascicul transmite informatii despre intensitatea durerii.
Fasciculul spinotectal Edinger
Fasciulul transmite informatii tactile si termoalgezice pana la nivelul coliculilor cvadrigemeni pentru intretinerea reflexelor oculo- si
acuosticocefalogice.
Orientarea globilor oculari, capului, corpului dupa o sursa de lumina sau zgomot se face in mod reflex.
Receptorii sunt aceeasi ca pentru sensibilitatile tactila si termoalgezica.
Protoneuron, deutoneuron aceleasi ca cele pentru sensibilitate tacila si termoalgezica
Axonii deutoneuronilor decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinotectal.
Acesta este asezat in maduva posterior de fascicul spinotalamic lateral, anterior de fasciculul spinocerebelor anterior.
Fasciculul travereseaza maduva, bulb, punte ajungand la neuronul III din coliculii cvadrigemeni (superior reflex optic, inferior reflex acustic).
De la coliculi pornesc eferente spre nucleii de origine a oculomotorilor si fibre tecotspinale.
18.Sensibilitatea epicritica
Receptorii sunt
11. TNL,
12. discuri tactile Merkel,
13. cp. Meissiner,
14. Vater-Pacini
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
2) Functionala arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
Sensibilitatea peritrichiala
Sensibilitatea tactila epicritica
Vibratiile
Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica
Deutoneuronul
14. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
15. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
16. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
17. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
18. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie.
Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.
19.Durerea
Durerea este experienta opusa placerii.
Durerea exte o experienta senzoriala si emotionala dezagreabila care apare in cazul unor leziuni tisulare adevarate sau potentiale.
Etimologic dolor (lat.), algio (gr.), angos (gr.), angor (gr.).
Clasificarea durerii:
19. 1) Organica
20. a. Somatica
21. b. Viscerala
22. 2) Psihica
23. 3) Mixta
Din punct de vedere fiziologic s-a demonstrat ca mecanismul transmiterii durerii nu se suprapune complet peste mecanismele celorlalte cai de
sensibilitate.
Diferenta apare la legatura dintre proto- si interneuron.
La nivelul lamei II Rexed mediatorul chimic dintre protoneuron si interneuron nu se este acetilcolina, ci un polipeptid (11 aa.) substanta P
descoperita de von Euler.
1. Aceasta substanta este secretata de protoneuron.
2. Sinteza acesteia se gaseste sub influente descendente reticulospinale cu originea in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral (mai ales
in substanta cenusie periapeductala), care prin endorfine, encefaline serotonina - moduleaza sinteza substantei P si transmiterea sinaptica
intre proto- si interneuron.
11. Exista diferente intre sexe referitor la perceptia durerii.
24. Aduce informatii de la segementele corpului, aparat locomotor - despre pozitia acestuia.
25. Receptorii sunt
1. corpusculii Golgi dar si
2. corpusculii Vater-Pacini,
3. Ruffini,
4. Nikolaidini.
26. Calea este comuna cu cea a sensibilitatii epicritice.
27. Proiectia corticala se face la nivelul somestezice primare si aria somatomotorie.
28. In sifilis sunt afectate cordoanele posterioare. Pacientul are tulburare de sens epicritica si ataxie (imprecizia miscarilor).
29. In siringomielie (chist, dilatatie a canalului medular) este afectata comisura cenusie si anterioara senisibilitati tactila protopatica si termoalgezica
30. In hernia de disc fibrele groase mielinice au un metabolism mai bogat si consum mai mare oxigen.
31. In sindroame compresive radacini sau trunchiuri nervoase in compresii primele care sunt afectate sunt fibrele groase mielinice. In hernie pacientul
prezinta initial tublurari de sensibiilitate epicritica si motorie.
32. In sectiuni medulare / hemisectiuni sau compresii manifestarile senzoriale sunt diverse.
33. Anestezia rahianestezia - se foloseasc substante care se dizolva in teaca de mielina. Primele anesteziate sunt fasciculele care transmit sensibilitatea
tactila si termoalgezica. Urmeaza sensibilitatea tactila epicritica si fasciculele motorii.
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
2) Functionala arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
Sensibilitatea peritrichiala
Sensibilitatea tactila epicritica
Vibratiile
Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica
Deutoneuronul
12. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
13. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
14. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
15. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
16. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie. (???)
Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.
21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii (inconstiente)
Informatiile transmise de a aceasta cale NU au releu talamic si proiectie corticala.
Ele se proiecteaza pe scoarta cerebelului mai exact a paleocerebelului ca fibre muschioase.
Paleocerebelul foloseste aceste informatii in scopul controlului tonusului muscular al segmentelor corpului.
17. Receptorii
1. fusurile neuromusculare,
2. unii cropusculi tactili si de presiune e.g. corpusculii Pacini mici.
Protoneuronul
1. intotdeauna in ganglionul spinal,
2. prelungirea lui axonica, centrala, centripeta este fibra slab mielinizata intermediara ca grosime, intra in diviziunea posteromediala a radacinii posterioare.
Cuneocerbelos
Primeste informatii de la membrul superior si regiunea cervicala prin nervii spinali C1 C7.
Axonul protoneuronului din ganglionul spinal C1 C7 patrunde in maduva si se alatura fasciculului gracil (Goll) cu care ajunge in partea posterioara a calotei
bulbare la deutoneuron.
Deutoneuronul se gaseste in nucleul cuneat accesor (asezat lateral de nucleul cuneat).
Axonii deutoneuronilor (fibre cuneocerebeloase, fibre arcuate externe) -> PCI -> scoarta paleocerebel arie de proiectie a membrului superior.
Acest fascicul intervine in corelarea miscarilor memebrelor inferioare cu cele superioare
22. Calea sensibilitatii interoceptive
Aduce informatii de la organe interne, inclusiv seroase parietale.
Stimulii pentru acest tip de sensibilitate pot fi:
Mecaninci spasme, distensie, tractiune, compresiunile (intrinseci sau extrinseci)
Chimici acidoza, hipoxia, bradikinina, hiperkalemia
Termici
Modalitatile de transmitere - viscerale, simpatice / parasimpatice, somatice.
Recptorii TNL, corpsculi lamelati
Protoneuronul in ganglionul spinal.
1. Axonul este fibra subtire amielinica sau foarte slab mielinizata si intra in diviziunea anterolaterala.
Deutoneuronul
Se gaseste in nucleii de origine ai fasciculelor spinotalamice. (Lamele 2,3,4,5,6,7)
Axonii deutoneuronilor folsesc doua cai:
1) Calea fibrelor spinoreticulotalamice cale polisinaptica cu numeroase sinapse intermediare in formatiunile reticulate
2) Fasciculul spinotalamic lateral - slab reprezentata, putine fibre
Ultimul neuron (tritoneuronul dupa caz) se gasesc la nivel talamic.
Pentru fibrele spinoreticulotalamice ultimul neruon este la nivelul sistemului talamic difuz.
Pentru spinotalamic lateral este in nucleul VPL.
Proiectia corticala este difuza la nivelul cortexului limibic, aria somestezica secundara, dar si alte arii corticale.
18. Durerea viscerala
1. este nespecifica datorita proiectiei difuze,
2. este trenanta, de lunga durata, datorita caii polisinaptice.
3. Durerea viscerala este raportata durerea unui visceromer poate fi transmisa in teritoriul unui dermatomer sau sa determine raspuns muscular intr-un
miomer.
4. Durerea raportata este determinata de ma imulti factori:
19. 1) Fenomenul portii de intrare lama II Rexed, substanta gelationasa Rolando unde ajung informatii diverse, exteroceptive somatice
nociceptive dar si visceroceptive
20. 2) Gradul mare de convergenta a informatiei intre proto- si deutoneuroni (Zece protoneuroni fac sinapsa cu un deutoneuron).
21. 3) Fibrele nervoase folosite sunt subtiri, amielinice foarte slab mielinizate ceea ce permite scurtcircuitarea informatiei.
22. Inte proto- si deutoneuron exista interneuron la fel ca la sensibilitatea termoalgezica, protoneuronul foloseste ca mediator substanta P a carei
secretie este modulata de fibrele reticulospinale.
23. Sensibilitatea interoceptiva este necesara pentru intretinerea reflexelor vegetative si a celor somatice respectiv contractura musculara.
Sunt folosite cai senzitive cu aceeasi inlantuire neuronala proto- , deuto-, trito- si proiectie corticala
Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta are cale comuna pana la trunchiul cerebal pe seama nervului trigemen V.
Receptorii aceeasi se gasesc la niveluul mm. masticatori, oculomotori, articulatie temporomandibulara, periost, periodontiu.
Protoneuronul
1. in ganglionul trigeminal Gasser sau in nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen.
2. Sensibilitatea proprioceptiva constienta merge pe calea fibrelor trigeminotalamice VPM talamic.
Proiectie corticala aria de proiectie a capului
Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta ajung pe seama fibrelor trigemocerebeloase pe scoarta paleoerebelului (aria de proiectie a capului).
Nervul VII
Nervii IX si X
18. Nervul IX sensbilitate interoceptiva vase de sange in sinus carotic, glomus carotic.
19. Nervul X sensibilitate interoceptiva pe tot traictul nervului pana in abdomen. `
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionii inferiori,
2. deutoneuornul in nucleii dorsali senzitivi,
3. tritoneuronul in VPM,
4. proiectia corticala este difuza.
sensibilitate interoceptiva
3. Nervii IX + X
f. sensibilitate gustativa
sensibilitate interoceptiva
X: teritoriul n. vag
2. sensibilitate exteroceptiva
1. Nc. centrali
3. Nc. mediani
Fig. 22.2AD. The reticular formation. Diagrammatic transverse sections through the caudal (A) and rostral
(B) medulla oblongata, the rostral pontine tegmentum (C) and the mesencephalon (D), to show the position
of the medial tegmental field (light grey) and the lateral tegmental field (dark grey), the raphe nuclei (red),
the noradrenergic cell groups A1A7 (light red), the adrenergic cell group C1 and S2 (medium red) and the
cholinergic cell groups Ch5 and Ch6 (grey). A1A7, noradrenergic cell groups A1A7; AMB, ambiguus nucleus;
C1, C2, adrenergic cell groups C1, C2; Cochl, cochlear nuclei; CUl, lateral cuneate nucleus; CUm, medial
cuneate nucleus; FLM, medial longitudinal fascicle; GRAC, gracile nucleus; LRN, lateral reticular nucleus;
MesV, mesencephalic tract of the trigeminal nerve; Nucleus subcoer., nucleus subcoeruleus; NRTP, nucleus reticularis
tegmenti pontis; PAG, periaqueductal grey; Prep, nucleus prepositus hypoglossi; Rest.b, restiform
body; SOL, nucleus of the solitary tract; V spin, spinal tract of the trigeminal nerve; Vest, vestibular nuclei;
VMS, superior medullary velum; X, dorsal vagal nucleus; XII, nucleus of the hypoglossal nerve
Somnul -
Somnul de baza
8. este superficial
9. EEG se caracterizeaza prin unde lente alfa-corticale,
10. mioza,
11. pastrarea tonusului musculaturii cefei,
12. pastrarea activitatii reflexe spinale.
Somnul paradoxal
este profund
EEG se caracterizeaza prin unde rapide beta-corticale,
midriaza,
abolirea totala a tonusului muscular inclusiv muschii cefei,
abolirea activtiatii reflexes spinale si a trunchiului,
miscari rapide, circulare ale globilor oculari.
Apar
vise,
modificari vegetative,
hipotensiune,
bradicardie,
modificari respiratorii pana la apnee totala,
erectia.
Somnul profund se succede periodic pe perioade de maxim 10 15 minute.
MEZENCEFALUL
Pe fata anterolaterala prezinta:
Cei doi peduncului cerebrali care in partea superioara diverg iar in partea inferioara se unesc si delimiteaza fosa interpedunculara.
Medial de pedunculii cerebrali se gasesc santurile oculomotorii unde se afla originea aparenta a nervului III
La nivelul fosei interpendunculare se gaseste substanta perforata posterioara, strabatuta de ramuri perforante din artera cerebrala posterioara
Pedunculii cerebrali contribuie la delimitarea spatiului optopeduncular care corespunde fetei inferioare a hipotalamusului
n. Pe linia mediana - santul bazilar in care se gaseste trunchiul bazilar format prin unirea celor doua artere vertebrale
o. Lateral de santul bazilar este piramida pontina
p. Lateral de ele, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare a fetei anterolaterale a puntii este originea aparenta a nervului V.
q. In santul bulbopontin in dreptul piramidei bulbare este originea aparenta a nervului VI.
r. In dreptul olivei bulbare, in foseta supraolivara sunt originile aparente ale nervilor VII, VIIbis si VIII.
34.Ventriculul IV
12. Ventriculul IV este o dilatatie a canalului ependimar situata intre bulb si punte pe de-o parte si cerebel pe de alta parte.
13. El prezinta doi pereti
1. superior tavan,
2. inferior podea,
3. patru laturi si patru unghiuri.
1.
s.
Podeaua ventriculului IV
1. are forma de romb si se numeste fosa romboida.
2. Diagonala mare a rombului se numeste sant median.
3. Diagonala mica este reprezentata de striile medulare ale ventriculare IV.
1. Aceasta diagonala mica imparte fosa romboida intr-un trigon inferior bulbar si superior pontin.
3. De o parte si de alta a santului median se gasesc doua proeminente numite eminente mediale delimitate spre lateral de un sant limitant care la extremitati
prezinta cate o foseta superioara si inferioara.
4. Trigonul bulbar dinspre medial spre lateral prezinta 3 arii:
5. Aria hipoglosului aripa alba interna este impartita de o creasta verticala intr-o parte mediala care are in profunzime nucleul motor al hipoglosului
si o parte laterala numita area plumiformis care are in profunzime nucleul intercalat Staderini.
6. Aria vagului aria cenusie este impartita de o creasta oblica intr-o parte superomediala care contine in profunzime nucleul dorsal al vagului si o
parte inferolaterala numita area posterema
7. Aria vestibulara are in profunzime cei 4 nuclei vestibulari. In unghiul superolateral al acesteia se gaseste o proeminenta numita tubercul acustic
ridicata de extremitatea inferioara a nucleului cohlear dorsal
2. Trigonul pontin prezinta dinspre medial spre lateral prezinta:
3. Coliculul facialului corespunde partii superioare a eminentei mediale si este format din nucleul motor al nervului VI si genunchiul intern al nervului
VII.
4. Foseta superioara are in profunzime nucleul motor al nervului V
5. Locus coeruleus are in profunzime nucleul omonim
Tavanul este format dinspre superior spre inferior din:
- Doua inferioare reprezentate de teniile ventriculului IV (=reprezinta locul unde panza coridiana se insera pe PCI)
- Inferior se continua cu canalul ependimar el este acoperit de o fomratiune de subtanta cenusie numita obex
Prin doua orificii laterale numite Luschka situate in dreptul unghiurilor laterale
Un orificiu median sau apertura mediana Magendie
Prin orificiile laterale pot sa proemine in spatiul subarahnoidian plexurile coroide in forma unui chiorchine de strugure=cornul abundentei.
35.Clasificarea nc tr cerebral
Spre deosebire de maduva, substanta cenusie a trunchiului cerebral este fragmentata in numerosi nuclei, dispersati intre fibrele de substanta alba.
8. - Coloana somatoaferenta generala SAG corespunde capului cornului posterior este formata de nucleii senzitivi ai nervului V:
9. - Coloana somatoaferenta speciala SAS - este formata de cei 4 nuclei vestibulari din bulb si doi nuclei cohleari din punte
10. - Coloana visceroaferenta generala VAG corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
11. - Coloana visceroaferenta speciala VAS corespunde bazei cornului posterior, este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii
VII, IX, X.
12. - Coloana somatoeferenta SE corespunde bazei cornului anterior si este formata din nucleii motori ai nervilor XII,VI IV si III
13. - Coloana visceroeferenta generala VEG parasimpatica corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed. Este formata din urmatorii nuclei:Nc dorsal al n X, nc
salivator sup si inf, lacrimomuconazal, accesor al oculmotorului
14. - Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) VES corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei: nc ambiguu, nc motor al n VII,
nv motor al n V
Nucleii proprii:
Bulb
6. complexul olivar
7. nucleii arcuati
8. aria postrema
9. nucleii gracilis, cuneat si cuneat accesor
Pontini
k. nucleii pontini
Mezencefal:
substanta neagra
nucleul rosu
nucleul interpeduncular
nucleul insterstitial
nucleul comisural
36Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral
37.Nucleii olivari
15. Nucleii olivari se gasesc in profunzimea olivei bulbare.
16. Sunt in numar de 3, unul principal si doi accesori medial si dorsal.
17. o Nucleul olivar principal are forma de punga plisata si este inconjurat de o lama substire de subtanta alba numita amiculum ce reprezinta fibre din tractul
central al tegmentului.
18. Nucleul olivar principal are doua lame ventrala si dorsala
19. o Nucleul accesor dorsal este situat posterior de lama dorsala a nucleului olivar principal
20. o Nucleul acesor medial este situat medial de nucleul principal intre el si lemniscul medial.
21. Conexiuni:
22. o Aferente
23. Ascendente
24. fibre spinoolivare ajung la nucleii accesori
25. Descendente:
26. Fibre corticoolivare ajung pe lama ventrala nucleului olivar principal
27. Tractul central al tegmentului contine fibre pallidoolivare, talamoolivare si rubroolivare care ajung pe lama dorsala nucleului principal si pe
nucleul accesor median
28. Fibrele cerebeloolivare
29. o Eferente
30. Fibre olivospinale
31. Fibre olivocerebeloase.
32. Se incruciseaza pe linia mediana si formeaza o parte din fibrele arcuate interne unele din ele ajung la nucleii olivari de partea opusa, altele
trec in raport cu nucleul si tractul spinal al nervului V.
33. Fibrele care pleaca de la nucleul olivar principal ajung la neocerebel, iar cele
34. de la nucleii olivari acesori la paleocerebel.
35. Fibrele olivocerebeloase ajung la cerebel pe calea PCI.
36. Nucleii olivari reprezinta un releu intre maduva si cerebel.
38. Nucleii gracil si cuneat
10. Nucleul lui Goll(gracilis) proemina pe fata dorsala a bulbului sub forma unei umflaturi numita clava.
11. Se intinde in jos pana la obex, in timp ce nucleul lui Burdach(cuneat) este asazat lateral de nucleul lui Goll.
12. Nucleul lui Burdach il depaseste in inaltime pe cel al lui Goll si coboara ceva mai putin caudal si daca facem o sectiune orizontala prin bulb, acest
nucleu apare sub forma triunghiulara.
l. Cei doi nuclei Goll si Burdach reprezinta al doilea neuron pe traseul cailor spinobulbotalamocorticale.
m. Sunt neuroni de releu care primesc tractusurile respective, isi trimit axonii ventral care se incruciseaza, realizeazand incrucisarea piniforma sau
decusatio lemniscorum.
n. Dupa incrucisarea lor, fibrele iau directie ascendenta si formeaza un lemnisc: lemniscul median.
La partea dorso-laterala a nucleului Burdach(cuneat), sub corpul restiform se izoleaza un grup de neuroni ce alcatuiesc nucleul lui von Monakov.
O parte din axonii neuronilor din nucleii Goll si Burdach si unii din nucleul von Monakov nu se indreapta spre lemniscul median ci vor forma fibrele
arciforme ale bulbului
40.Nucleul rosu
u. Nucleul rosu este situat la nivelul tegmentului mezencefalic in jumatatea lui superioara, posterior de substanta neagra.
v. Culoarea rosie este data de vascularizatia bogata si de o cantitate mare de pigmenti de fier.
w. Are doua zone:
x. 1) Zona inferioara magnocelulara mai veche filogenetic numita paleorubru, de unde pleaca fibrele rubrospinale
y. 2) Zona superioara parvocelulara mai noua filogenetic sau neorubrum care are conexiuni cu nucleul dintat.
Conexiuni
Aferente:
1) Fibre corticorubrice
2) Fibre palidorubrice
3) Fibre cerebelorubrice ajung la nucleul rosu prin pedunculii cerebelosi superiori
4) Fibre tectorubrice
5) Fibre vestibulorubrice
Eferente:
1) Fibre rubrotalamice
2) Fibre rubrocerebeloase
3) Fibre rubroreticulare
4) Fibre rubroolivare pot intra si in alcatuirea tractului central al tegmentului
5) Fibre rubrospinale
Rolul nucleului rosu este de releu intre maduva spinarii, cerebel si emisfere.
Leziunile la nivelul nucleului rosu, determina aparitia sindromului Benedikt ce se caracterizeaza prin tulburari oculomotorii ipsilaterale si sindrom cerebelos
contralateral.
Tulburarile oculomotorii se datoreaza faptului ca partea mediala a nucleului rosu este strabatuta de nervul III.
41.Substanta neagra
Substanta neagra este cel mai mare nucleu propriu din trunchiul cerebral.
Se intinde pe verticala intre santul pontomezencefalic si subtalamus si pe orizontala pe toata latimea pedunculilor cerebrali.
Se gaseste intre piciorul si tegmentul mezencefalului.
Are forma de semiluna cu concavitatea posterior.
Partea sa mediala este strabatuta de fibrele nervului III.
Substanta neagra are doua parti:
Partea compacta situata posterior, spre tegment
1. Contine neuroni bogati in pigment melanic.
2. Pigmentarea incepe la 4 ani si se termina la 16 19 ani.
3. Acesti neuroni secreta L-Dopa care se va depozita la nivelul corpilor striati.
4. Aceasta zona este cea predominant eferenta a substantei negre.
Zona reticulara
1. Formata din neuroni mari dispusi in retea.
2. Nu contine pigment melanic, insa contine GABA si este zona predominant aferenta a substantei negre.
Conexiuni ale substantei negre:
Aferente:
(1) Fibre corticonigrice
(2) Fibre strionigrice
Aceste fibre au o anumita somatotopie:
Fibrele care vin de la capul nucleului caudat ajung in partea superioara a substantei negre.
Fibrele care vin de la corpul si coada nucleului caudat ajung in partea anterolaterala a substantei negre
Fibrele care vin de la putamen ajung in restul substantei negre
Aceste fibre transporta GABA cu efect inhibitor si ajung in portiunea reticulata a substantei negre.
(3) Fibre palidonigrice
(4) Fibre subtalamonigrice
(5) Colaterale de la lemniscul medial
Eferente:
(1) Fibre nigrocorticale
(2) Fibre nigrostriate
care transporta DOPA ce se depoziteaza in neostriat.
Somatotopia este similara cu a fibrelor strionigrice (sens invers), pleaca din zona compacta a substantei negre si formeaza un circuit impreuna cu
fibrele strionigrice (cu rol in reglarea sintezei de DOPA)
(3) Fibre nigrotalamice
(4) Colaterale catre nucleii comisurali si interstitiali din mezencefal
(5) Fibre nigrotegmentale
(6) Fibre nigrobulbare
(7) Nigrospinale
Rolul substantei negre este de a controla miscarile automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.
Leziuni la nivelul substantei negre determina aparitia bolii Parkinson, iar la nivelul corpilor striati determina aparitia coreei Huntington.
42.CCS
are o structura stratificata.De la suprafata spre profunzime sunt:
1.stratul zonal-format din fibre corticotectale
2.stratul cenusiu superficial- prezinta cel mici orizontale,multipolare si fibre corticale care au traversat stratul zonal
3.stratul optic-format din fibre ale tractului optic si din putine cel mari multipolare ale caror eferente se duc spre retina
4.stratul lemniscal format din 4 lame:
Lama cenusie intermediara
Lama alba mij
Lama cenusie profunda
Lama alba profunda
Lama cenusie intermediara si lama alba mij constituie zona receptoare a CCS.
Lama cenusie profunda ,cea mai dezvoltata, contine celule de toate marimile ,ale caror dendrite ajung in stratul optic iar axonii iau parte la formarea
tracturilor tectospinal si tectobulbar.
Aferente
Provin de la:
cortexul cerebral(in special de la frontal si occipital)
retina
cu exceptia fibrelor maculare, ele se desprind din tractul optic si pe calea bratului superior ajung la CCS
fibrele care provin din cadranele retiniene inferioare ( jumatea superioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea mediala a CCS iar
cele provenite din cadranele retiniene superioare ( jumatatea inferioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea caudolaterala laterala
a CCS.
fibrele maculare ajung in portiunea rostrala a CCS doar dupa ce au facut sinapsa in CGL
Eferente
Ascendente
Tectocorticale(spre occipital)
Tectotalamice
Tectohabenulare
Descendente
Tractul tectonuclear lateral
care are in componenta sa fibre tectoreticulare(cu proiectie difuza bilaterala pentru regiunea dorsala a formatiunii reticulate, cu
rol in activarea cortexului vizual),
fibre tectotegmentale(pentru nucleul rosu si substanta neagra) si
fibre tectopontine directe( pentru nucleii dorsolaterali pontini ale caror prelungiri se duc spre cerebel pe calea PCM conducand
impulsurilevizuale.
Tractul tectonuclear medial -
este format din fibre oculomotoriidintre care unele ajung la nucleul nervului oculomotorului iar altele la nucleul autonom.
Tractul tectospinal
43.CCI
Este format
dintr-un nucleu principal provenit din substanta cenusie centrala
si o zona celulara subtire formata din 4 straturi, denumita cortex.
Contine neuroni mici si mijlocii multipolari
Grupurile neuronale din nucleul central sunt asezate dupa frecventa sunetelor, de la grave la acute dinspre inapoi spre inainte, dinspre lateral spre
medial si dinspre caudal spre cranial.
CCI sunt uniti intre ei printr-o comisura intercoliculara .
lemniscul lateral
CCI contralateral
CGM ipsilateral
cortexul auditiv
de la cerebel (fibre cerebelo-tectale prin PCS )
fibre tectocorticale
fibre tectogeniculate
fibre acusticooptice
fibre intercoliculare
b) Eferentele descendente sunt constituite dintr-un numar mic de fibre directe spre nucleii nervilor mototri din TC si mototneuronii medulari.
Conexiunile CCI arata ca au rol de centru reflex acustic dar numai prin intermediul CCS.
Rolul consta in localizarea sunetului si transmisia auditiva spre talamus.
Bulb
Arterele paremediane
1. Provin in partea inferioara din trunchiul spinal anterior, in partea superioara din arterele vertebrale.
2. Ele vascularizeaza piramidele bulbare, nucleul motor al nervului XII si lemniscul medial.
Ramurile circumferentiale scurte
1. provin din trunchiul bazilar si din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Ele vascularizeaza
1. nucleul ambiguu,
2. nucleul dorsal al vagului,
3. nucleu solitar,
4. nucleul tractului spinal al trigemenului,
5. fasciculele spinotalamice,
6. nucleii vestibulari.
Ramurile circumferentiale lungi
1. provin in partea inferioara din arterele spinale posterioare si in partea superioara din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Vascularizeaza nucleii gracil si cuneat si PCI.
Punte
Ramurile paramediane din trunchiul bazilar vascularizeaza piramidele pontine, lemniscul medial, nucleul motor al nervului VI.
Circumfernetialele scurte provin tot din trunchiul bazilar si vascularizeaza nucleul motor al nervului VII, nucleul motor al nervului V, fascicul spinotalamic, nucleul
senztivi superior al nervului V.
Circumferentialele lungi provin din cerebeloasa inferioara si anterioara si artera cerebeloasa superioara vascularizeaza PCS si PCM.
Mezencefal
Arterele paramediane provin din trunchiul bazilar si cerebralele posterioare si vascularizeaza tracturile piramidale nucleul motor al nervului III, nucleul rosu si
partea mediala a substantei negre.
Ramurile circumferentiale scurte se desprind din artera cerebrala posterioara si din cerebeloasa superioara si vascularizeaza cea mai mare parte a substantei
negre si a tegmentului mezencefalic, fasciul spinotalamic, trigeminotalamic.
Ramurile circumferentiale lungi provin din cerebrala posterioara, artera cerebeloasa superioara, corodiaiana posterioara si iriga coliculii cvadrigemeni.
Vascularizatia venoasa
corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
Nucleul senzitiv al nervului IX primeste mai ales informatii de la vase si sinusul carotic, iar cel al lui X de la viscerele din teritoriul de inervatie al
acestuia
Coloana somatoeferenta
Toti nervii cranieni cu origine in nucleii care rezulta din coloana somitica eferenta isi au originea pe fata ventrala a trunchiului cu o exceptie: trohlearul,
care este pe fata dorsala a puntii.
Toti nervii care iau nastere din nucleii derivati din coloana motorie branhiala se distribuie evident muschilor care rezulta din evolutia arcurilor
branhiale, fiecare nerv deservind un arc propriu.
1) Nervul arcului I este trigemenul iar din arcul I deriva muschii masticatori.
2) Facialul este nervul arcului II, arc din care rezulta muschii pielosi ai fetei si ai gatului.
3) Glosofaringianul este nervul arcului III din care deriva muschii faringelui
4) Vagul si accesorul (spinalul) sunt nervii arcurilor IV si V din care rezulta muschii faringelui si laringelui.
Fibrelor motorii li se adauga (la iesirea din trunchi) fibre senzitive si fibre vegetative astfel incat ei devin nervi mixti.
Originea acestor nervi este pe fata antero-laterala a trunchiului cerebral.
48.Lemniscul medial
In regiunea toracica superioara, iau nastere cele 2 fascicule: fasciculul Gracilis (Goll)
situat langa septul median posterior, care contine fibre din segmentele coccigian, sacrat, lombar
si toracic inferior asezate in ordine medio-laterala si fasciculul Cuneat (Burdach) care este situat
lateral si are fibre din regiunea toracica superioara si din regiunea cervicala.
Cele 2 tractusuri se formeaza in cordonul posterior si nu fac sinapsa in MS, urca in bulb
unde fac sinapsa cu deutoneuronul din regiunea dorsala a bulbului si anume nucleii Gracilis si
Cuneat. Ajunse la bulb, fibrele inconjoara nucleii pe fetele lor laterale apoi trec dorsal de nucleu
Prelungirile axonice ale neuronilor din nucleii Gracilis si Cuneat ies pe fata ventrala a
bulbului sub forma fibrelor arcuate interne. Fibrele arcuate interne se incruciseaza pe linia
mediana cu cele de partea opusa si formeaza decusatia senzitiva sau decusatia lemniscorum al
lui Spitzka. Realizand aceasta incrucisare, fibrele arciforme taie cornul posterior medular. In
aceasta decusatie, fibrele de la nucleul Gracil se aseaza ventral, cele de la Cuneat se aseaza
dorsal.
anterior. In punte este situat in partea dorsala a puntii, in mezencefal se aseaza lateral de nucleul
rosu si ajunge in talamus unde se gaseste al 3-lea neuron in nucleul ventral postero-lateral
talamic.
nesiguranta miscarilor active. In sifilis, individul cu tabes, pierde controlul miscarilor, pierde
echilibrul la inchiderea ochilor. Individul cu tabes are miscari exagerate si localizeaza cu greu
zona stimulata. Intr-o alta afectiune, siringomielia unde se distruge substanta cenusie
sensibilitatea epicritica.
Caile de asociatie sunt alcatuite din fascicule proprii, longitudinale care depasesc cu putin limitele superioare si inferioare ale TC.
Ele realizeaza legatura intre nucleii motori ai nervilor cranieni care actioneaza in sinergism sau care intervin in raspunsurile reflexe la impulsurile
venite de la nucleii senzitivi.
Sunt in nr de 3:
1) FLM
b) Fibrele ascendente
cele care unesc nucleul proabducens cu nucleul nervului oculomotor de partea opusa (fasciculul intercalar)
fibre de la nucleul dorsal al corpului trapezoid si din lemniscul lateral care se duc la nucleii motori ai nervilor trigemeni si facial ( explica reflexul
muschilor stapedius)
fibre cu originea in nucleul dintat cerebelos indreptate direct spre nucleul nervului oculomotor (muschiul drept superior) singurul caz in care
cerebelul este conectat cu un neuron inferior
Functia FLM:
mediaza miscarile conjugate ale ochilor (oculogire), ale capului (cefalogire) si combinatia dintre ele (oculocefalogire) ca raspuns la stimulii vestibulari
coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii datorita conexiunilor pe care le realizeaza intre nervul facial si hipoglos
intervine in reflexele kinetostatice ==> in mentinerea echilibrului, in afara de impulsurile proprioceptive, un rol important il au si impulsurile
vestibulare provocate de modificarile de pozitie ale capului
mediaza reflexe vegetative ca: voma, reactiile vasomotorii, palpitatii, transpiratii.
2.TCT
este situat in mezencefal, lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu si de decusatia PCS
in punte si in bulb este usor lateralizat in special la nivelul bulbului inferior unde se termina in complexul olivar ipsilateral forman amiculum
contine fibre ascendente si fibre descendente
a) Fibrele descendente:
au originea in nucleul lenticular si caudat, si in special in substanta cenusie din dreptul CCS si a nucleului rosu.
ele se termina in complexul olivar care le proiecteaza mai departe pe calea PCI, pe cerebelul contralateral
b) Fibrele ascendente:
a) Fibrele descendente
b) Fibrele ascendente
au originea in MS si in TC
conduc sensibilitatea gustativa si viscerala spre hipotalamus
50.Meningele spinale
Este compus din 3 tunici concentrice care de la exterior spre interior sunt:
Dura mater:
are rol de protectie
corespunde foitei interne a durei mater cerebrale
este alb-sidefie
este formata din tes. conj. dens
formeaza o teaca de invelis pentru trunchiul n. spinal pana la iesirea din gaura intervertebrala
inveleste si o parte din filum terminale (superior)
intre vertebre si dura mater = spatiul epidural care contine plexuri nervoase
Arahnoida:
subtire,
avasculara
intre ea si dura mater = spatiul subdural
Pia mater:
mai groasa si mai putin vascularizata decat cea cerebrala
este formata din 2 foite:
1. epipia, situata superficial;
2. pia intima care adera de suprafata maduvei si patrunde in santuri si fisuri
intre cele 2 foite ale piei mater, in dreptul FMA = linea splendes.
De la niv. piei mater se desprind niste prelungiri = ligamente dintate, care sunt in nr. de 21 de perechi, ultima pereche la niv. T12-L1.
Ligamentele dintate reprezinta arcade pe unde trec nervii spinali in traiectul lor catre iesire
Intre arahnoida si pia mater = spatiul subarahnoidian care contine LCR
Set II
Asezare, raporturi
Spre deosebire de celelalte segmente ale nevraxului, cerebelul are dispusa substanta cenusie atat central cat si periferic.
1. Central: asezati nc. cerebelosi,
2. periferic: scoarta cerebeloasa.
3. Intre aceste structuri se gaseste substanta alba = centrul medular
arhicerebelul
1. apare prima oara la pesti
2. despartit prin fisura postero-laterala de neocerebel
3. este in stransa corelatie cu sistemul vestibular si are rol in monitorizarea echilibrului
paleocerebelul
1. apare la amfibieni (reptile + pasari)
2. despartit de neocerebel prin fisura primara
3. conectat cu proprioceptorii prin caile spinocerebeloase si are rol in coordonarea tonusului muscular
neocerebelul
1. apare la mamifere (primate + om)
2. conectat cu neocortexul prin sistemul cortico-ponto-cerebelos
3. rol in coordonarea actului motor voluntar.
Fata inferioara :
Tuber
1. se continua pe emisfere cu lubulul semilunar inf
2. cei doi lobuli semilunari sup si inf sunt separati prin fisura orizontala
3. Piramida - se continua pe emisfere cu lobulul biventer
4. uvula - in dreptul ei pe emisfere se gaseste tonsila
5. nodulul
1. pe emisferele cerebeloase ii corespunde floculus
2. intre floculus si tonsila se gaseste fisura postero-laterala
Pentru prelungiri i-am sarit pe primii doi si am compus: "Pisi Si Semenii Beau Tot"
3. Arhicerebelul
4. Paleocerebelul
5. Neocerebelul
6. Scoarta cerebeloasa
are structura uniforma, este formata din 3 straturi:
molecular (asociativ)
intermediar (al cel. Purkinje) rol efector
granular rol receptor
straturile prezinta in structura lor neuroni, fibre nervoase si celule gliale
Stratul molecular:
format dintr-un singur tip de celule asezate pe un singur strat (15 mil)= neuronii Purkinje
1. mari
2. piriformi (cu baza spre stratul granular)
axonii celulelor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase
Strat granular:
Substanta cenusie a cerebelului se dispune atat la periferie sub forma scoartei cerebeloase cat si central la nivelul nucleilor cerebelosi.
Nucleii cerebelosi:
nc. dintat :
1. apartine neocerebelului
2. are forma olivei principale bulbare cu hilul orientat medial si dorsal
3. Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebeloase si de la ei pleace toate eferentele cerebeloase.
10. Eferentele cerebelului
Conexiuni - eferente
Arhicerebelul
Paleocerebelul
de la nc. globos + emboliformi pleaca eferente catre nc. rosu din mezencefal (fibre decusate) -> rubrospinale (tot decusate)
Neocerebelul
a cerebeloasa infero-posterioara
a cerebeloasa infero- ant
a cerebeloasa superioara
A cerebeloasa superioara
Pe suprafata exterioara a cerebelului ramificatiile arterelor cerebeloase se anastomozeaza intre ele formand o bogata retea din care se desprind ramuri fine, terminale, ce
patrund in substanta alba si la nucleii cerebelosi.
Vacularizatia venoasa
este bogata si formeaza pe suprafata cerebelului o retea care va fi drenata de urmatoarele vene
2 vene ventrale - pornesc din portinuea ant a emisfereleor cerebeloase corespunzatoare si se varsa in sinusurile pietroase
2 vene dorsale ce iau nastere in portiunea posterioara a emisferelor si se deschid in sinusurile transverse
vena vermiana sup
vena vermiana inf
!12. Functiile cerebelului
Functiile cerebelului
13.Ventriculul III
Prezinta 5 pereti: doi laterali, unul superior, unul anteroinferior si unul posteroinferior.
Peretele lateral in 2/3 superioare fata mediala a talamusului, si 1/3 inferioara fata superioara a hipotalamusului.
Intre cele doua exista santul hipotalamic.
La nivelul acestui perete se observa proeminenta cenusie, care poate fuziona cu cea din partea opusa si care poarta denumirea de
adeziunea intertalamica
Peretele superior format din corp calos, fornix, panza coroidiana a ventriculului III.
Peretele anterior - este format de sus in jos din
comisura alba anterioara,
lama terminala,
chiasma optica si
versantul anterior al infundibulului.
Peretele posterior / posteroinferior este format din
versantul posterior al infundibulului,
corpii mamilari si
subtalamus.
Talamus
Talamusul este un nucleu de substanta cenusie situat de o parte si de alta a ventriculului III.
Configuratie externa:
Nucleul talamic contine o lama medulara interna, care impreuna cu cea externa impart talamusul in mai multe grupe de nuclei:
Principali:
Grup anterior
Grup medial
Grup lateral
Secundari:
4. Intralaminari
5. Nucleii liniei mediane intre fata mediala a talamusului si ependimul ventriculului III
6. Nucleul reticular talamic situat intre lama medulara externa si capsula alba interna
15.Talamus - nucleii anteriori
Conexiuni:
Aferente:
corticotalamice de la cortex limbic (GC)
hipocampotalamice prin fornix
hipotalamotalamice
intertalamice
Eferente:
Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff
16.Talamus-nuclei mediali
Subgrupul ventral
Subgrupul dorsal
Subgrupul ventral
nc. extrapiramidali.
Au conexiuni in ambele sensuri cu:
calea extrapiramidala,
corp striat,
substanta neagra,
nc. rosu,
cerebel
VAL intervine in mecanisme supresive ale cortexului premotor si motor
VIL intervine in initierea si organizarea miscarii
Nc. VPL
primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1. nociceptiva: 1/3 a nucleului (fibre STA, STL)
2. epicritica + prop. constienta: 2/3 a nucleului
1. jumatatea inf. a corpului (f. Gracil) in partea lat. a nucleului
2. jumatatea sup. a corpului in partea med. a nucleului
Nc. VPM
Nc. VPI
Gupul anterior
Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff
Grupul medial
Subgrupul dorsal
sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)
Subgrupul ventral
Nc. VPL
primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1. nociceptiva: 1/3 a nucleului (fibre STA, STL)
2. epicritica + prop. constienta: 2/3 a nucleului
1. jumatatea inf. a corpului (f. Gracil) in partea lat. a nucleului
2. jumatatea sup. a corpului in partea med. a nucleului
Nc. VPM
Nc. VPI
apartine sist. talamic difuz (STD) si in acest fel si SRAA si sistemelor paleospinotalamice impreuna cu nucleul reticular talamic
superioara formeaza treimea inferioara a peretelui lateral al ventriculului III si este separata de talamus prin santul hipotalamic si
o fata inferioara corespunde spatiului optopeduncular.
Spatiul optopeduncular este delimitat astfel:
Anterior chiasma optica
Anterolateral tracturile optice
Posterolateral pedunculii cerebrali
Posterior planul ce trece tangent la extremitatea posterioara a corpilor mamilari.
In centrul spatiului optopenduncular este o proeminenta numita tuber cinereum care se continua cu infundibulul, iar acesta cu tija pituitara de care
este atasata hipofiza.
Tuber cinereum are patru proeminente:
Mediana eminenta mediana
Doua laterale eminente laterale
Una posterioara eminenta postinfundibulara
Intre cele patru eminente si infundibul este santul tuberoinfundibular.
Posterior de eminenta postinfundibulara sunt corpii mamilari, posterior de ei substanta perforata posterioara.
23.Aria hipotalamica mediala
Aria hipotalamica mediala este impartita in 3 regiuni:
1. supraoptica,
2. tuberala,
3. mamilara.
4. Regiunea supraoptica:
1. nc. supraoptic asezat deasupra tractului optic;(13)
2. nc. paraventricular asezat juxtafornical;(2)
3. nc. suprachiasmatic asezat deasupra chiasmei optice;(14)
4. nc. anterior deasupra nc. suprachiasmatic.(7)
5. Nc. SO + PV formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)
Regiunea tuberala:
nc. arcuat (infundibular) corespunde infundibulului(15),
nc. ventromedial,(9)
nc. dorsomedial (deasupra precendului),(8)
nc. posterior (posterior de precedentii 2)(4).
Regiunea mamilara:
3 nc.
mamilar: medial, intermediar, lateral
Functional:
Aria hipotalamica mediala este impartita in:
regiune ant. cu functie parasimpatomimetic;
regiune post. cu functie simpatomimetica
24.Aria hipotalamica laterala
Structura nc hipotalamici este organizata in jurul cavitatii v. III cerebral.
In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,lateral si medial(dinspre ext spre int).
La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc
columna fornixului,
pediculul mamilar,
fasciculul retroflex al subtalamusului.
Cele 3 straturi neuronale sunt reprezentate inegal:
periventricular mai mult anterior;
medial mai mult posterior;
lateral mai mult lateral.
Aria hipotalamica laterala se gaseste in afara fornixului formata din:
nc. tuberomamilari,
nc. tuberali,
nc. lateral
Este limitata lateral de capsula interna si regiunea subtalamica si se continua anterior cu nucleul preoptic lateral.
Inferior de aceasta arie se gaseste regiunea ventrala a tegmentului mezencefalic.
25.Aferentele hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului
Aferente:
corticohipotalamice de la :
1. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
1. cale directa incerta
2. cale indirecta prin FMCA
2. hipocamp pe seama fornixului
amigdalohipotalamice pe 2 cai:
1. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
2. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala
4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)
Eferente:
27.Tractul supraopticohipofizar
9. are origine mai ales in nc. SO si PV(supraoptic si paraventricular)
10. este format din fibre amielinice cu dilatatii din loc in loc (Herring)
11. traverseaza tija pituitara si ajunge la nivelul neurohipofizei
12. cei 2 hormoni sunt transportati in forma inactiva legati de neurofizine si sunt depozitati in neurohipofiza de unde printr-un mecanism neuro-glio-
vascular sunt eliberati in curculatie
28.Functiile hipotalamusului
13. centrul de control al activitatii viscerale autonome
14. centrul de control al activitatii endocrine
15. termoreglare (hip. ant: parasimpatomimetic -> pierderea caldurii)
16. control al importului de alimente si apa (hip. lateral = centrul foamei, hip. medial = centrul setei)
17. coordonator al activitatii sexuale prin componenta obiectiva (gametogeneza) si subiectiva (libidou)
18. intervine in comportamentul afectiv printr-o componenta subiectiva si una obiectiva (=manifestari generale)
19. controlul periodicitatii ritmurilor de functionare ale organismului
29.Subtalamusul
5. Subtalamusul continua superior tegmentul mezencefalic, la nivelul acestuia prelungindu-se mai multe structuri de la nivelul trunchiului cerebral
cum ar fi nucleul rosu si substanta neagra.
6. Subtalamsulul este format din nuclei de substanta cenusie si fascicule de fibre.
Nucleii sunt:
Fasiculele
32.Sistemul olfactiv
Receptori
= cel. bipolare de la nivelul nucoasei olfactive.
Sunt si protoneuron.
Numarul lor = 50 mil pentru fiecare fosa.
Sunt celule ciliate (densitatea lor = 10.000 cili/mm2).
Cilii sunt cuprinsi intr-o lama de lichid cu rol functional.
Axonii celulelor bipolare formeaza nn. olfactivi (16-20/fosa), care traverseaza lama ciuruita a etmoidului
Deutoneuron =
cel. mitrala multipolara de la nivelul bulbului olfactiv.
Axonii celulelor formeaza tractul olfactiv asezat impreuna cu bulbul in santul olfactiv.
Posterior, tractul olfactiv se lateste => trigonul olfactiv.
De la baza lui pornesc 2 sau 3 strii olfactive.
Stria olfactiva mediala trece de parte opusa prin comisura alba anterioara,
stria intermediara este inconstanta; cand aceasta exista se termina printr-un tubercul olfactiv din care se desprind colaterale pentru
substanta perforata anterioara;
stria laterala conduce mai departe impulsurile olfactive spre cortex olfactiv primar.
Cortexul olfactiv primar - format din spatiul peforat anterior is aria periamigdaliana
Cortexul olfactiv secundar = arie entorinala (olfactiva)/ camp 28 (din gir piriform)
Proiectia corticala a impulsurilor olf. se face la niv. ariilor olf. primare si secundare.
Aceasta cale este lipsita de releu talamic
33.Complexul amigdalian
Complexul amigdalian
Nc. sferic din profunzimea uncusului situat pe peretele superomedial al cornului temporal al ventr. lateral.
Corespunde la suprafata ariei periamigdaliene.
Conexiuni:
cu Hipotalamusul in dublu sens prin intermediul ariei septale pe cele 2 cai:
amigdalo-fuga ventrala (bandeleta diagonala) si
amigdalo-fuga dorsala (stria terminala),
hipocamp,
formatiunea reticulata a trunchiului cerebral.
Intervine in activ. viscerale, emotionale si sexuale;
datorita unui prag de excitabilitate scazut este incriminat in epilepsie (halucinatii olfactive).
Stria terminala
Este un fascicul cu fibre in dublu sens ce se intinde intre nc. amigalian -> aria septala.
Paraseste nc. amigdalian prin parte lui superioara => deasupra cornului temporal al ventriculului lateral, medial de nc. caudat, prin sant talamostriat
=> arie septala.
Formatiunea hipocampica
In grosimea paturii se gasesc cate 2 fascicule longitudinale (med, lat) = striile lancissi.
Girul dintat continua girul fasciolat si ajunga ca fasie de substanta nervoasa crenelata in hipocamp.
Hipocamp
35.Conexiunile hipocampului
Conexiunile formatiei hipocampice
Hipocampul prezinta conexiuni in dublu sens prin fromatiuni nervoase din jurul corpului calos cu
hipotalamus,
talamus is
marea circumvolutie limbica a lui Broca = gir cinguli + istmul lui + girul parahipocampic.
Pe deasupra corpului calos conexiunile sunt realizate
prin cingulum (fascicul de asociatie intre gir cinguli si gir parahipocampic). Deasemenea,
prin intermediul gir fasciolar + gir dintat + indusium griseum cu striile lancissi cu gir paraterminal (din arie septala).
Pe sub corpul calos conexiunile sunt realizate de
fornix via fimbrie, stalp + trunchi / columna fornix corp mamilar pedicul mamilar- bifurcat
tract mamilotalamic spre talamus anterior is
tract mamilotegmental spre formatia reticulata a trunchiului.
Formatia hipocampica intervine in memoria recenta si comportamentul afectiv.
Afectarea acestui sistem este de cele mai multe ori degenerativa, de cauza vasculara sindrom vertebrobazilar.
!!! Nucleii hipotalamusului
Subtanta nucleilor hipotalamici este organizata in jurul cavitatii v. III cerebral. In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,
medial si lateral. La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc columna fornixului, pediculul mamilar, fasciculul retroflex al subtalamusului. Cele 3
straturi neuronale sunt reprezentate inegal: periventricular mai mult anterior; medial mai mult posterior; lateral mai mult lateral.
Corespunzator acestor straturi, hipotalamusul este impartit in 3 arii: aria preoptica, aria hipotalamica laterala, arie hipotalamica mediala
Aria preoptica este o zona de integrare a hipotalamusului cu structurile din jur, se gaseste posterior de lama terminala (intre rostrul corpului calos si
chiasma optica). Este formata din 3 nc: preoptici lateral si medial si nc. interstitial al FMCA
Aria hipotalamica laterala se gaseste in afara fornixului formata din: nc. tuberomamilari, nc. tuberali, nc. lateral
Aria hipotalamica mediala este impartita in 3 regiuni: supraoptica, tuberala, mamilara. Regiunea supraoptica: nc. supraoptic asezat deasupra tractului optic;
nc. paraventricular asezat juxtafornical; nc. suprachiasmatic asezat deasupra chiasmei optice; nc. anterior deasupra nc. suprachiasmatic. Nc. SO + PV
formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)
Regiunea tuberala: nc. arcuat (infundibular) corespunde infundibulului, nc. ventromedial, nc. dorsomedial (deasupra precendului), nc. posterior (posterior
de precedentii 2).
Functional:
Aria hipotalamica mediala este impartita in: regiune ant. cu functie parasimpatomimetic; regiune post. cu functie simpatomimetica
!!!Conexiunile hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului
Aferente:
1. corticohipotalamice de la :
a. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
i. cale directa incercta
ii. cale indirecta prin FMCA
b. hipocamp pe seama fornixului
2. amigdalohipotalamice pe 2 cai:
a. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
b. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala
3. talamohipotalamice de la nc. mediodorsal prin tractul mamilotalamic
4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)
5. retinohipotalamice pe mai multe cai:
a. circuit hormonal: epifiza, hipofiza
b. circuit cortical: arii vizuale -> arie olfactiva -> nc. amigdalian/hipocamp
6. olfactive de la analizatori pe 2 cai:
a. spre nc. amigdalian (cai amigdalo fuge ventrala si dorsala)
b. spre hipocamp (fornix)
Eferente:
Brat anterior
separa capul nucleului caudat de nucleul lentiform
contine fibre frontopontine si
pediculul anterior talamic
Genunchiul contine
fibre cortico-nucleare si
o parte din pediculul superior talamic
Bratul posterior
separa talamusul de nucleul lentiform,
contine fibrele cortico-spinale si
restul pediculului superior talamic
Fibrele corticospinale (din bratul posterior) prezinta somatotopie dinspre anterior spre posterior, fiind fibre pentru membrul superior, trunchi,
membru inferior.
Bratul retrolenticular
este situat posterior de nucleul lentiform si
contine fibre corticopontine si
pediculul posterior talamic.
Contine radiatiile optice
Bratul sublenticular
situat inferior de nucleul lentiform si superior de coada nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.
Contine fibre corticopontine,
pediculul inferior talamic
Contine radiatiile acustice
2. Neostriatul = caudat + putamen
Corpul striat este format din nucleul caudat si nucleul lentiform si este situat in centrul emisferelor cerebrale.
Nucleul caudat
Nucleul lentiform
Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.
La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.
Conexiunile neostriatului:
Aferente:
1. Fibre corticostriate
2. Fibre talamostriate
3. Fibre subtalamostriate
4. Fibre nigrostriate (substanta neagra...)
5. Fibre interpedunculostriate
6. Fibre reticulostriate
Eferente:
7. Fibre striocorticale
8. Fibre striopallidale
9. Fibre striotalamice
10. Fibre striosubtalamice
11. Fibre strionigrice
12. Fibre strioolivare
3. Paleostriatul = globus pallidus
Corpul striat este format din nucleul caudat si nucleul lentiform si este situat in centrul emisferelor cerebrale.
Nucleul lentiform
Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.
La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.
Conexiunile paleostriatului
Aferente
Eferentele
Fata inferioara
Arii vizuale
sant temporal inferior
delimiteaza impreuna cu santul temporal sup girul temporal mijlociu
inferior de el se gaseste girul temporal inferior
portiunea din lobul temporal ce acopera fosa laterala a creierului, formeaza operculul temporal
Fata inferioara
2 santuri sagitale
santul colateral (medial)
incepe langa polul occipital, avand traiect spre anterior, parallel cu santul calcarin, de care este despartit prin girul lingual
trece apoi pe fata inferioara a lobului temporal, unde delimiteaza medial girul parahipocampic, dupa care se arcuieste spre
medial, inconjurand estremitataea anterioara a girului parahipocampic
din ultima portiune a sa, inainte de a se arcui, se desprinde santul rinal care se indreapta spre polul temporal; medial de santul
rinal se gaseste lobulul piriform (cortexul olfactiv secundar)
girul cingular + istmul sau + girul parahipocampic formeaza marea circumvolutie limbica a lui Broca
santul occipitotemporal
se gaseste lateral si este parallel cu santul colateral
el separa girii occipitemporal medial si alteral
***** Lobul insulei (in plus)
insula reprezinta o portiune a cortexului cerebral situata in fosa laterala a creierului si care este acoperita de operculii frontal, frontoparietal si temporal
ea este delimitata de restul scoartei cerebrale de catre un sant circular, intrerupt de limen insular (o prelungire pe care insula o trimite catre substanta perforata
anterioara)
insula este divizata de un sant central in doua portiuni
anterioara - o zona mai intinsa care este strabatuta de 2-3 santuri, ce o impart in 3-4 giri scurti
posteriaora - o zona mai mica ce reprezinta girul lung
Fata mediala
cele doua emisfere sunt separata intre ele prin fisura interemisferica, in care patrunde un sept format de dura mater numit coasa creierului(falx cerebri)
Emisferele cerebrale sunt complet separate prin intermediul fisurii interemisferice, dar in portiunea lor mijlocie sunt unite prin intermediul corpului calos ce se afla
in adancimea fisurii.
fiecare emisfera prezinta pentru descriere trei fete, trei margini si trei poli.
1. fetele: supero laterala, mediala, inferioara
2. marginile
1. sup sau supero-mediala --> separa fetele supero-laterala si mediala
2. inferioara sau infero-laterala - separa fetele supero lat si inferioara
3. medial sau infero-mediala - separa fetele mediala si inferioara
4. polii: frontal, temporal, occipital
5. pe suprafata emisferelor cerebrale se gasesc o serie de santuri, care dupa momentul aparitiei si dupa adancimea lor au fost impartite in 3 grupuri:
1. santuri primare - apar primele, chiar in perioada fetala, ele delimiteaza lobii emisferelor cerebrale (santurile central, lateral si parietoocipital)
2. santuri secundare delimiteaza girii sau circumvolutiunile
3. santuri tertiare - cel mai putin adanci, care impart girii in portiuni mai mici.
9. Cortexul, tipuri celulare
- citoarhitectonic
- mieloarhitectonic
- angioarhitectonic
- fata de stratul 4, straturile scoartei se impart in: supragranulate, mai noi filogenetic cu dezvoltare maxima la primate si om si infragranulate, vechi
filogenetic prezente si la mamifere si vertebrate inferioare
Mieloarhitectonica
- scoarta este foarte bine vascularizata, sursele arteriale vin dinspre suprafata spre profunzime aduse de piamater
- dpdv fiziologic, vascularizatia arteriala este de tip terminal. Orice obstructie brusca a unei surse arteriale determina leziuni ireversibile
- dpdv anatomic, vascularizatia nu este de tip terminal. Sunt posibile anastomoze distale, numai ca acestea se deschid lent odata cu varsta
11+12. Izocortexul homotipic
Arii vizuale
gustativa
Ariile de asociatie
se gasesc in jurul ariilor somestezice si motorii cu intinderi si dispozitii diferite constitutionale ca urmare a experientei individuale.
Leziuni ale acestor arii se manifesta mai ales prin 2 semne:
1. agnozia (improprietatea cunoasterii elementelor din jur),
2. apraxia (imposibilitatea efectuarii miscarilor fine)
Dominanta emisferica
La nastere cele 2 emisfere cerebrale au aceasi greutate si volum.
Intre 2-10 ani una din emisfere se dezvolta usor mai mult astfel incat o emisfera devine dominanta.
Experimental, intre 60-90% emisfera dominanta este cea stanga.
Functiile emisferei dominante sunt: limbaj, memorie, calcul matematic si rationament
Emisfera nedominanta intervine mai ales: perceptia datelor, simtul estetic si 3D.
17. Calea gustativa
Receptori
Muguri gustativi din papile gustative
Protoneuronul
Ganglion geniculat, ganglion superior nervii IX, X
Deutoneuron
Parte superioara a nucleului tractului solitar.
Axonii deutoneuronilor decuseaza, formeaza fasiculul solitariotalamic care insoteste lemniscul trigeminal
Tritoneruonul
Este VPM talamic
Proiectie corticala
Arie gustativa camp 43 din girul postcentral.
PIRAMIDALE
Se gasesc la originea activitatii musculare voluntare. Sunt formate din izocortex heterotipic agranular.
Aria motorie primara
formata din campurile 4,6,8 + gir precentral, lobul paracentral parte anterioara, dar si portiuni posterioare din girii frontali superiori si
mijlocii.
Campul 4
ocupa inclusiv buza anterioara a santului central Rolando, asigura proiectia punct cu punct a corpului a homunculusului motor.
In campul 4 se gasesc celulele Betz, nr. lor nefiind mare 34.000.
Leziunile campului 4 sunt grave la om;
la pisica leziunile sunt minore,
la maimuta paralizie flasca, dar cu refacere rapida,
la om determina paralizie spastica cu refacere lenta dinsre proximal spre distal (umar->mana), insa cu sechele pentru miscarile
fine + exagerarea reflexelor (semnul Babinski pozitiv, extensia piciorului la excitarea plantei).
Campurile 6,8 nu au celule Betz; leziuni mai putin grave si de multe ori reversibile
Arie motorie secundara
se suprapune partial cu aria somestezica secundara, la nivelul campului 40,
ocupa operculul frontoparietal si campul 40
Arie motorie suplimentara
se suprapune cu aria somestezica din girul frontal
EXTRAPIRAMIDALE
vegetative
19. Cai corticospinale
Calea piramidala
Neuronul cortical
Neuronul medular =
motoneuronul alfa din coloanele si nucleii cornului anterior medular (lamele VIII, IX Reixed).
Axonul acestuia paraseste maduva prin radacina anterioara a n. spinal si reprezinta calea motorie finala comuna pentru cele 2 sisteme somatice
piramidal si extrapiramidal (si si oculocefalogir).
EXTRAPIRAMIDALE
Caile descendente
Cai vegetative
Receptorii
Celule piriforme si cilindrice ciliate de la nivelul crestelor ampulare ale canalelor semicirculare si
Celulele maculare de la nivelul utriculei si saculei.
La nivelul receptorilor ajung dendritele protoneuronilor.
Protoneuronul
Deutoneuronul
Tritoneuronul
Proiectie corticala
Este in jurul ariilor acustice din girul temporal superior sau arie somestezica secundara si alte arii parietale
campurile 2, 5,7 (lob parietal) sau proiectie difuza.
24. Nucleii vestibulari localizare, aferente si
Nucleul vestibular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care-l separa de planseul
ventriculului 4. El este cel mai mare nucleu vestibular, intinzandu-se pana in punte.
Nucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. Cranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al
nucleului gracil.
Nucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens, la limita bulbo-pontina, unde se continua cu nucleul vestibular
superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior.
Nucleul vestibular superior ocupa regiunea pontina a ariei vestibulare
fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente
provenite de la macule
fibre cerebelo-vestibulare directe si incrucisate
fibre interstitio-vestibulare spre nucleul medial
tractul vestibulo-spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului
extensorilor si activitatii reflexe medulare
tractul vestibulo-spinal medial, cu originea in nucleii mediali de ambele parti, este partial incrucisat
b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (FLM) in nucleii interstitial,
comisural si nucleii oculomotori.
Receptori
Protoneuronul
Neuron bipolar din ganglionul spiral Corti, asezat in canalul spiral Corti.
Axonii protoneuronilor formeaza componenta acustica a nervului VIII acusticovestibular
Deutoneuronul
La nivelul nucleiilor cohleari ventral si dorsal din bulb anterior, posterior de PCI
Nucleul cohlear ventral are doua parti:
1) Ventrala
2) Dorsala
Axonii deutoneuronilor formeaza striile acustice anterioara, intermediara si posterioara.
Striile acustice decuseaza formand median corpul trapezoid.
Superior de acesta se formeaza lemniscul lateral.
Fibrele lemniscului lateral au urmatoare destinatie:
Coliculi cvadrigemeni inferior neuronul III
Corp geniculat medial neuronul IV
Cortex auditivi
Pe traiectul acestei cai se gasesc o serie de nuclei:
Nucleii corpului trapezoid / lemniscului lateral asigura bilateralitatea transmisiei
Fibrele superioare formeaza deasupra talamusului radiatiile acustice pedicul talamic inferior brat sublenticular capsula alba interna arii acustice 41,
42, 22.
27. Nucleii cohleari
a) Nucleul cohlear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a cohleei.
b) Nucleul cohlear dorsal primeste ca aferente putine fibre descendente subtiri (direct de la nervul cohlear), care se articuleaza cu dendritele profunde ale
neuronilor fusiformi.
a) fibrele groase ale regiunii ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica ventrala ale carei fibre, la nivelul jonctiunii ponto-bulbare se incruciseaza, pe
linia mediana, cu cele de partea opusa, formand corpul trapezoid, situat ventral de lemniscul medial.
b) fibrele din regiunea dorsala a nucleului cohlear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. Aceste fibre
constituie calea cohleo-reticulara.
c) fibrele regiunii dorsale a nucleului cohlear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral.
Complexul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid, este compus din mai multe grupe celulare:
grupul lateral in forma de "S" este nucleul de origine al fibrelor directe eferente, de control a transmisiei la nivel de receptor
grupul retroolivar este originea fibrelor incrucisate eferente, ce controleaza transmisia receptorilor.
Aferentele complexului provin de la nucleii cohleari, iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral, si mai putin contralateral.
Nucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii cohleari si trimit eferente prin
lemniscul lateral, si cateva fibre ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens, trigemen si
facial.
Corpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal, lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal, si medial de lemniscul spinal.
Urechea extern
PAVILIONUL URECHII
se gsete pe partea lateral a craniului i prezint dou fee : una lateral i una medial.
Faa lateral prezint n centru o depresiune numita conca.
Centrul conci este reprezentat de porul acustic extern prin care se ptrunde n conductul (meatul) acustic extern.
Ca structur, pavilionul este format din fibrocartilaj de tip elastic.
La nivelul pavilionului se inser dou tipuri de muchi care la om sunt rudimentari :extrinseci is instrinseci
Pavilionul este acoperit cu tegument care se continu cu cel al conductului auditiv extern.
Urechea medie
Urechea medie este format dintr-un sistem de caviti pline cu aer i are rolul de a transmite undele sonore captate de urechea extern, perilimfei din
vestibul i cohlee.
Urechea medie are dou segmente :
CAVUM TIMPANIC :
Este partea principal a urechii medii i se gsete spat n stnca temporalului.
Cavumul timpanic comunic anterior cu faringele prin tuba auditiv i posterior cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.
Cavumul timpanic prezint ase perei :
PERETELE LATERAL ( MEMBRANOS ) este reprezentat de timpan o membran care separ urechea medie de urechea extern.
Grosimea timpanului de 0,1 mm fiind acoperit la exterior de tegument iar la interior cptiuit cu mucoas.
Timpanul se inser pe osul timpanal prin intermediul unui inel fibro-cartilaginos care are forma literei U.
Partea superioar a acestui inel formeaz incizura timpanic Rivinius.
Timpanul are dou poriuni :
pars tensa - poriune care se inser pe osul timpanal prin intermediul inelului fibro-cartilaginos
pars flaccida ( membrana lui Schrapnell ) care corespunde incizurii.
Membrana timpanului este format dintr-un schelet conjunctiv, cu fibrele dispuse radiar, pornind din centrul membranei numit umbo.
2. PERETELE MEDIAL ( LABIRINTIC )
vine n raport cu urechea intern. Pe acest perete se gsete o proeminen numit promontoriu i care este ridicat de prima tur a melcului
osos.
Postero-superior de promontoriu se gsete fereastra oval (fereastra vestibular) acoperit de o membran pe care se sprijin talpa scriei.
Superior i posterior de fereastra oval se gsete proeminena canalului facialului i proeminena canalului semicircular lateral.
Postero-inferior se afl fereastra rotund (fereastra cohlear).
ntre cele dou ferestre se gsete o foset circular numit sinul timpanic. Posterior de sinul timpanic se gsete o proeminen osoas
numit eminen piramidal la vrful creia se deschide un canal pentru muchiul scriei.
Acest perete este subire i desparte cavumul timpanic de canalul carotic. La nivelul su se deschide canalul musculo-tubar.
n partea superioar acest perete comunic cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.
Acesta este reprezentat de o lam osoas - tegmen timpani i este n raport cu fosa cranian mijlocie.
PERETELE INFERIOR ( JUGULAR ) corespunde fosei jugulare, unde se afl bulbul superior al venei jugulare interne.
TUBA AUDITIVA
Tuba auditiv este un conduct ce face legtura dintre cavumul timpanic i nazofaringe al nivelul crora se deschide prin cele dou ostii ale sale.
Tuba auditiv are un segment osos spat n stnca temporalului i unul cartilaginos.
Segmetul cartilaginos este turtit i prezint dou fee : una medial (cartilaginoas) i una lateral (membranoas).
29. Cai acustice reflexe
1. Eferentele nucleului cohlear dorsal spre: formatiunea reticulata, si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori
Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale musculaturii.
2. Eferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului longitudinal medial ajung la nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens,
trigemen si facial. Ele explica miscarile reflexe ale ochilor si acomodarea auditiva prin nervul muschiului tensor al timpanului si muschiului scaritei.
3. Eferentele complexului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-cohlear. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor.
4. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar.
5. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici, cu efecte
inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.
Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).
Straturile retinei
dinspre coroida (stratul de mijloc in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
1) Strat pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centale
2) Stratul receptorilor conuri si bastonase
3) Stratul celulelor cu conuri si bastonase (corpuri celulare)
4) Stratul celulelor bipolare (protoneuron)
5) Stratul celulelor multipolare (deutoneuronul)
6) Membrana limitanta interna
Conuri
pentru vedere diurna, colorata,
5 8 milioane / ochi.
Asezare
la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
in restul retinei 5.000 / mm2
Bastonase
pentru vedere nocturna,
scotopica,
necolorata,
30 150 milioane / ochi.
Asezare
lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
in rest 50.000 / mm2
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Acest lucru este posibil datorita pigementilor vizuali:
- Bastonase rodopsina si porfirodopsina
- Conuri Iodopsina si cianopsina
****** Din LP
Retina prezint:
Retina vizual este o membran care diminu ca grosime dinspre posterior ctre anterior.
Ea este format din zece straturi suprapuse, care de la coroid la corpul vitros sunt:
stratul pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centrale
stratul conurilor i al bastonaelor
membrana limitant extern
stratul granular extern - format de corpul celulelor cu conuri i bastonae
stratul plexiform extern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonae) i dendritele celulelor bipolare
stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaie (orizontale i amacrine), precum i de corpurile celulelor
de susinere
stratul plexiform intern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare i dendritele celulelor ganglionare
stratul celulelor mari, multipolare sau ganglionare
stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeele retinei
membrana limitant intern - limiteaz retina spre corpul vitros.
Inervaia senzitiv a scleroticei, corneei, coroidei i irisului este asigurat de fibre cu originea n nucleii senzitivi ai trigemenului din bulb i punte, pe
urmtoarea cale:
-n.oftalmicn.nazociliarnn.ciliari lungi
32. Celulele cu bastonas
Receptorii
Conuri
pentru vedere diurna, colorata,
5 8 milioane / ochi.
Asezare
la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
in restul retinei 5.000 / mm2
Bastonase
pentru vedere nocturna,
scotopica,
necolorata,
30 150 milioane / ochi.
Asezare
lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
in rest 50.000 / mm2
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Acest lucru este posibil datorita pigmentilor vizuali:
- Bastonase rodopsina si porfirodopsina
- Conuri Iodopsina si cianopsina
Receptorii
Conuri
pentru vedere diurna, colorata,
5 8 milioane / ochi.
Asezare
la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
in restul retinei 5.000 / mm2
Bastonase
pentru vedere nocturna,
scotopica,
necolorata,
30 150 milioane / ochi.
Asezare
lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
in rest 50.000 / mm2
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Acest lucru este posibil datorita pigementilor vizuali:
- Bastonase rodopsina si porfirodopsina
- Conuri Iodopsina si cianopsina
Straturile retinei
dinspre coroida (stratul de mijloc in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
1) Strat pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centale
2) Stratul receptorilor conuri si bastonase
3) Stratul celulelor cu conuri si bastonase (corpuri celulare)
4) Stratul celulelor bipolare (protoneuron)
5) Stratul celulelor multipolare (deutoneuronul)
6) Membrana limitanta interna
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
******
Retina vizual este o membran care diminu ca grosime dinspre posterior ctre anterior.
Ea este format din zece straturi suprapuse, care de la coroid la corpul vitros sunt:
stratul pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centrale
stratul conurilor i al bastonaelor
membrana limitant extern
stratul granular extern - format de corpul celulelor cu conuri i bastonae
stratul plexiform extern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonae) i dendritele celulelor bipolare
stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaie (orizontale i amacrine), precum i de corpurile celulelor
de susinere
stratul plexiform intern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare i dendritele celulelor ganglionare
stratul celulelor mari, multipolare sau ganglionare
stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeele retinei
membrana limitant intern - limiteaz retina spre corpul vitros
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Protoneuronul
Celule de asociatie
Proiectia corticala
Campurile 17, 18, 19 peristriata, parastriata
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
Protoneuronul
Deutoneuron
Calea optica
Tritoneuronul
Proiectia corticala
Campurile 17, 18, 19 peristriata, parastriata
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
Arii vizuale
Reflexul fotomotor.
Retina este excitata, informatiile au traseu prin: axonul neuronului 2 tract optic prin colaterale nucleii pretectali nucleul accesor al nervului
oculomotor nervul oculomotor ganglionul ciliat nervii ciliari scurti muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea diametrului pupilei)
!!! Semnul Argylle- Robertson : - apare in sifilisul tertiar, reflexul fotomotor dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. Acest lucru se
datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul cerebral)
Reflexul fotomotor este un reflex consensual, adica se produce concomitent la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura
posterioara).
Acest reflex are traseu prin: colateralele tractului optic coliculii cvadrigemeni superiori tract tecto-reticulo-spinal maduva spinarii coarnele
laterale C8-T1 lantul simpatic cervical in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare plex carotic intern plex in jurul arterei
oftalmice radacina superioara a ganglionului ciliat nervii ciliari lungi muschii radiari ciliari => Midriaza.
Sindromul Claude-Bernard-Horner: in paralizia simpaticului, bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (ochiul impins in globul ocular)
Sindromul Pancoast-Tobias: - in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu face midriaza pe acea parte.
Stimulul acestui reflex este imaginea neclara care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este legata cu aria 18
Aria 18 se gaseste in legatura cu aria 8 (motorie) din lobul frontal.
Acest reflex coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta axelor optice si scaderea diametrului pupilar.
Din ariile 18 si 8 pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori arie pretectala nucleul accesor al nervului oculomotor
ganglionii ciiliari nervii ciliari scurti contractia muschilor ciliari circulari relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului bombarea
cristalinului cresterea vederii de aproape.
Nervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre ochi. Originea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi
cvadrigemeni superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele amacrine
Potentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea
cantitatii de lumina perceputa.
Muchii drepi
cei patru muchi drepi i au originea pe inelul tendinos comun al lui Zinn;
acesta este localizat la vrful orbitei i circumscrie gaura optic i poriunea medial a fisurii orbitale superioare
muchii drepi formeaz un con muscular, cu vrful la gaura optic i baza la locul de inserie pe globul ocular
conul muscular al drepilor trage ochiul posterior
axul conului face un unghi de 25 cu axul globului ocular ;
muchiul drept superior
se inser pe faa superioar a globului ocular, anterior de ecuator, la 8 mm. de limbul sclero-corneean
aciune - ridictor, adductor accesoriu i rotator medial al globului ocular
se inser pe faa inferioar a globului ocular, anterior de ecuator, la 6 mm. de limbul sclero-corneean
aciune - cobortor, adductor accesoriu i rotator lateral al globului ocular
Muchii drept inferior i drept superior formeaz chinga muscular vertical a globului ocular ;
se inser pe faa medial a globului ocular, anterior de ecuator, la 5 mm. de limbul sclero-corneean
aciune - adductor al globului ocular
se inser pe faa lateral a globului ocular, anterior de ecuator, la 7 mm. de limbul sclero - corneean
aciune - abductor al globului ocular.
Muchii drept medial i drept lateral formeaz chinga muscular orizontal a ochiului.
Muchii oblici
amndoi muchii formeaz o ching muscular oblic, al crei plan formeaz cu axul globului ocular un unghi de 50, cu deschiderea anterior
acesta este un muchi alungit, triunghiular, turtit, situat imediat inferior de tavanul orbitei
origine - prin scurte fibre aponevrotice, pe periostul orbital, deasupra gurii optice
traiect - fibrele sale au un traiect anterior, constituind o band muscular dispus ntre tavanul orbitei i muchiul drept superior
inseria - fibrele sale se deschid ntr-un larg evantai tendinos i se prind pe toat lungimea pleoapei superioare i pe rebordul orbitar
Inervaia muchilor globului ocular este asigurat de nervii oculomotori, a cror origine real se gsete nucleii somatomotori din trunchiul cerebral (nucleii
motori ai nn.lll, lV si Vl).
Nervul oculomotor lll-inerveaza mm. drepti superior, medial si inferior, m.oblic inferior si m. ridictor al pleoapei superioare.
Sclerotica
Sclerotica este alctuit din fibre de colagen albe sidefii, care formeaz o reea dens, ea prezentnd:
faa extern - vine n raport cu o capsul fibroas (Tenon), pe care se inser muchii extrinseci ai globului ocular,
faa intern - corespunde stratului extern al coroidei (lamina fusca),
acest strat este traversat de nervii ciliari i arterele ciliare lungi posterioare.
ntre cele dou membrane, lamina fusca i faa intern a scleroticii, nu exist aderene dect la nivelul pintenului scleral, unde se inser tendonul
muchiului ciliar.
marginea anterioar -
prezint, la limita dintre sclerotic i cornee, un an (anul scleral), a crui bordur anterioar este mai dezvoltat (septul scleral).
pe faa posterioar a septului scleral se gsete pintenul scleral, sub care este spat n scler canalul Schlemm-loc de drenaj al umorilor n venele
ochiului.
marginea posterioar - limiteaz orificiul de ieire al nervului optic,
Coroida
faa extern - este convex i se ntinde pe toat suprafaa sclerei, de care este solidarizat prin vase, nervi ciliari i tesut conjunctiv lax (lamina
fusca),
faa intern - este concav i vine n raport cu retina pe care se muleaz, fr s adere,
orificiul posterior - la acest nivel trece nervul optic i astfel stratul coroidian va fi ntrerupt i va forma un canal pentru nervul optic, participnd la
formarea planului anterior al lamei ciuruite,
orificiul anterior - se situeaz cu puin naintea ecuatorului globului ocular i este demarcat de ora serrata.
Corpul ciliar
Corpul ciliar este cuprins ntre coroida propriu-zis i iris. El conine dou pri suprapuse n sens antero-posterior: muchiul ciliar, dispus anterior i
procesele ciliare situate posterior ;
procesele ciliare- reprezentate de 70-80 ghemuri vasculare formate din vene i capilare mari, cuprinse intr-o strom de esut conjunctiv- secret umoarea
apoas.
Irisul
Irisul reprezint segmentul cel mai anterior al tunicii vasculare a ochiului. El este situat anterior de cristalin i are forma circular. Irisul desparte camerele
anterioar si posterioar ale ochiului. Camera anterioar se gsete ntre cornee (anterior) i iris (posterior). Camera posterioar se gsete ntre iris i cristalin
(posterior). Cele dou camere comunic la nivelul pupilei.
Configuraie exterioar:
-este traversat de strii radiare mai mult sau mai puin vizibile,
circumferina mare- are raport cu zona ciliar i cu linia de jonciune a scleroticii cu corneea (linia sclero-corneeana),
circumferina mic- mai este denumit i margine pupilar, circumscrie un orificiu rotund-pupila,
-format din celule pigmentate, dispuse n dublu strat pe faa posterioar a irisului.
- la acest nivel sclerotica este ciuruit de filetele nervului optic i poart denumirea de lama ciuruit a sclerei.
Glanda lacrimal
poriunea palpebral-accesorie
Cile lacrimale
Dup ce au fost excretate n fundul de sac conjunctival superior prin micrile palpebrale, lacrimile se amestec cu secreia glandelor conjunctive i
sunt adunate n cile lacrimale.
Lacrimile se adun n unghiul intern al ochiului (sac lacrimal), apoi ptrund prin punctele lacrimale n canaliculele lacrimale, ca s ajung apoi la sacul
lacrimal. Sacul lacrimal se continu inferior cu canalul nazo-lacrimal, ce se va deschide n meatul nazal inferior.
canaliculele lacrimale
ele ocup partea cea mai intern a marginii libere a pleoapelor i sunt continuarea punctelor lacrimale, superior i inferior
canaliculele lacrimale prezint o poriune orizontal i una vertical
poriunea vertical - este ascendent pentru canalul superior i descendent pentru canalul inferior; ele ncep printr-o poriune ngust, care va
deveni dilatat (ampula) la locul unde se va continua cu poriunea orizontal
poriunea orizontal - n extremitatea medial a acesteia cele dou canalicule se unesc i se deschid printr-un orificiu comun n sacul lacrimal
sacul lacrimal
este un mic canal membranos, de form cilindric, uor turtit transversal, situat n fosa sacului lacrimal, de pe peretele medial al orbitei
axul mare al su se apropie de vertical, fiind uor oblicizat
lungimea sa este de 12-15 mm.
superior se termin n fund de sac, iar inferior se continu cu canalul nazo-lacrimal
canalul nazo-lacrimal
continu inferior sacul lacrimal i se deschide n meatul nazal inferior, la 30 mm. de aripa nasului
Poligonul arterial de la baza creierului, este un sistem anastomotic rezultat din unirea ramurilor celor dou sisteme arteriale care asigur vascularizaia
encefalului, respectiv vertebrobazilar i carotic intern.
Prezentnd aproape constant apte laturi, dar cu o mare variabilitate cu privire la configuraia i calibrul acestora (un poligon perfect simetric n care
fiecare component arterial s aib acelai calibru este extrem de rar ntlnit), poligonul arterial Willis are forma unui contur arterial care nconjoar
tuberozitatea cenuie i corpii mamilari hipotalamici, ntinzndu-se anterior pn n dreptul chiasmei optice iar posterior pn n aria trigonului
interpeduncular sau spaiului perforat posterior. Cele apte laturi ale poligonului arterial sunt reprezentate de arterele cerebrale posterioare, artrerele
comunicante posterioare, arterele cerebrale anterioare i artera comunicant anterioar. Arterele cerebrale medii, care practic continu traiectul arterelor
carotide interne nu iau parte la formarea acestuia. Cele mai mari variaii de lungime le prezint artera comunicant anterioar, n timp ce variaii mai
mari de calibru s-au ntlnit la nivelul arterelor comunicante posterioare. De asemenea, ngustri mai mari ale vaselor sunt mai frecvente n partea
dreapt a poligonului, fa de partea stng, artera cerebral posterioar fiind n mod deosebit interesat. Aceast configuraie poate explica, cel puin
parial, dominana emisferei cerebrale stngi, care pare s aib o vascularizaie mai bogat. In 10% din cazuri poate lipsi una dintre artere (latura) si
poligonul este incomplet.
Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul
vertebro-bazilar.
1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti :
-> partea pietroasa se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic.
-> partea cavernoasa se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului.
-> partea cerebrala tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior.
2) Sistemul vertebro-bazilar.
Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Orice
obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa.
Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri :
ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a substantei albe
subiacente, si
ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate (2 anterioare si unul posterior),
vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.
Protoneuronul
Deutoneuron
Calea optica
Tritoneuronul
Vasc. arteriala
Caracteristici:
1. creierul este cel mai bine vascularizat organ. Consuma 20% din O2 pana la 50% la creierul de copil (1/3 din sangele circulant)
2. vascularizatia arteriala a creierului are o margine de siguranta ingusta. Suprimare 4-5 sec -> lipotimie (pierderea constientei). >4 min leziuni ireversibile.
3. circulatia cerebrala se gaseste sub control strict umoral. Scaderea conc. de O2 sau/si creste conc. de CO2 si scaderea TA determina vasodilatatie.
4. neuronii prezinta mecanisme adaptative proprii in sensul in care atunci cand scade conc. de glucoza isi creste permeabilitatea de membrana.
A. cerebrala anterioara
***
De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste nervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului
calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari :
1. artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului,
2. si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral.
Ramuri corticale :
-> ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali
-> ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal
mijlociu
-> ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior
Ramuri centrale : -
sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera
recurenta Heubner).
Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a
putamenului.
Sindromul cerebralei anterioare este caracterizat prin
1. paralizie contralaterala de membru inferior si
2. apraxie (decoordonare intre dreapta si stanga)
47. Artera cerebrala medie
A. cerebrala medie
A. cerebrala posterioara
Porneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa superioara inconjurand spre posteriorpedunculul
cerebral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.
Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si
partial girul temporal mijlociu.
-> artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic
-> ramuri parietale pentru precuneus
-> ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital
Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza),
coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice.
Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau hemianopsii (orbire intr-un camp nazal sau
frontal)
2) Sistemul vertebro-bazilar.
Venele cerebrale nsoesc rareori ramurile arteriale n aceeai teac vascular, angioarhitectonica venoas fiind asemantoare cu cea arterial doar la nivel
intraparenchimatos. Venele parenchimatoase au calibru mic, dezvolt anastomoze la nivel capilar i dreneaz apoi mai departe n canale venoase mai mari
numite vene cerebrale superficiale i profunde. Acestea trec n spaiul subarahnoidian i se vars n sinusurile venoase ale durei mater.
Venele superficiale dreneaz cortexul i substana alb subcortical i se anastomozeaz liber n pia mater de pe suprafaa substanei nervoase. Venele
cerebrale profunde dreneaz plexurile coroide, regiunile periventriculare, nucleii bazali, substana alb profund i regiuni ntinse ale diencefalului. Ambele
categorii de vene cerebrale sunt lipsite de valvule i ntre ele se realizeaz anastomoze de tip capilar, n grosimea substanei nervoase. Au fost descrise i
canale anastomotice mai mari care fac legtura ntre venele superficiale i profunde cum sunt vena bazal (Rosenthal), vena occipital i vena calosal
posterioar, pe care le vom trata mpreun cu venele profunde.
Venele cerebrale superficiale se gsesc pe suprafaa substanei nervoase, n pia mater, la nivelul creia se anastomoseaz bogat. Ele provin din cortex i
substana alb subcortical i dreneaz n vene mai mari care se vars apoi n sinusurile durei mater. Aceste vene mari, superficiale au fost sistematizate astfel:
Venele cerebrale superioare dreneaz sngele feelor superolateral i medial ale emisferei cerebrale i se vars n sinusurile venoase sagital superior i mai
puin n sinusul sagital inferior. n numr de 10-15, aceste vene superficiale au un traiect anterior pe suprafaa emisferei cerebrale, n contracurent cu sensul de
curgere a sngelui prin sinusul sagital superior. Aceast configuraie are importan hemodinamic, mpiedicnd colabarea lor n caz de cretere a presiunii
intracraniene.
Vena cerebral medie superficial primete vene mici de pe faa superolateral a emisferei cerebrale i dup un traiect descendent prin anul lateral se
deschide n sinusul cavernos. Ea primete i ramuri anastomotice, cele mai mari i mai constante fiind vena anastomotic superioar (Troland) i vena
anastomotic inferioar (Labb). Acestea fac legtura ntre vena cerebral mijlocie superficial i implicit sinusul cavernos i sinusul sagital superior,
respectiv sinusul transvers.
Venele cerebrale inferioare dreneaz faa inferioar a emisferei cerebrale i puin din partea anterioar a feei superolaterale. O parte dintre aceste vene se
vars n sinusurile bazale (sfenoparietal, cavernos, pietroase i transvers) iar o alt parte, care aduce sngele de la regiuni ntinse ale feelor inferioare,
mpreun cu vene care dreneaz regiuni de pe faa medial a emisferei cerebrale se vars direct sau prin canale anastomotice n vene profunde (vena cerebral
intern i marea ven cerebral). Canalele anastomotice dintre venele superficiale i cele profunde au fost amintite i anterior i anume vena bazal, vena
occipital i vena calosal posterioar.
Sngele venos din regiunile profunde ale emisferelor cerebrale este drenat ctre marea ven cerebral (Galen) prin intermediul venelor bazale i venelor
cerebrale interne.
Vena bazal (Rosenthal) se formeaz n dreptul substanei perforate anterioare prin unirea urmtoareler vene:
- vena cerebral anterioar care nsoete artera omonim i dreneaz faa orbital a lobului frontal i prile anterioare ale corpului calos i girului cinguli,
- vena cerebral mijlocie profund care se formeaz n profunzimea anului lateral i dreneaz cortexul insular i opercular
- venele talamo-striate inferioare care ies prin orificiile spaiului perforat anterior i dreneaz partea anterioar a corpului striat; ele se pot vrsa i n vena
cerebral mijlocie profund.
Vena bazal joac, astfel rolul unui canal anastomotic ce aduce sngele, att din teritorii superficiale ale emisferei cerebrale (prin venele cerebral anterioar
i mijlocie profund), ct i din teritorii profunde (prin venele talamo-striate inferioare). Vena bazal are un traiect posterior, nconjoar pedunculul cerebral i
se vars n marea ven cerebral. Pe traiectul ei mai primete aflueni subiri, de la girul parahipocampic i din spaiul perforat posterior.
Vena cerebral intern se gsete pe tavanul ventriculului III cerebral, paramedian, n grosimea pnzei coroidiene de la acest nivel. Ea se formeaz n dreptul
orificiului interventricular (Monro), are traiect posterior, paralel cu stria medular talamic dintre feele superioar i medial ale acestuia i deasupra cisternei
cvadrigeminale se unete cu cea de partea opus formnd marea vena cerebral.
- vena epitalamic
Vena talamostriat este aezat mpreun cu stria terminal n anul talamostriat, dintre faa superioar a talamuslui i corpul nucleului caudat, avnd traiect
anterior, spre orificiul interventricular Monro; n acest traiect primete vena terminal anterioar i numeroase vene caudate transversale i longitudinale; n
acestea din urm se vars venele striate superioare care dreneaz prile superioare ale corpului striat i capsulei albe interne.
Vena coroidian dreneaz plexurile coroide ale cornului inferior al ventriculului lateral.
Vena septal dreneaz septul pellucid i pri variabile ca ntindere ale corpului calos.
Venele ventriculului lateral dreneaz plexurile coroide ale ventriculului lateral i substana alb a girului parahipocampic.
Marea ven cerebral (Galen) se formeaz sub spleniusul corpului calos prin unirea a dou perechi de vene, respectiv venele bazale i venele cerebrale
interne. Dup formare, marea ven cerebral mai primete cte o pereche de vene occipitale i una de vene calosale posterioare. Traiectul acestei vene este
scurt, spre posterior, vrsndu-se n sinusul venos drept.
Vena occipital dreneaz feele inferioar i medial ale lobului occipital, precum i zone adiacente ale lobului parietal.
Vena calosal posterioar dreneaz spleniusul corpului calos i zone adiacente ale emisferei cerebrale.
DURA MATER
Dura mater este o membran fibroas, rezistent, puin extensibil i care ader strns la nivelul oaselor craniului.
Ea trimite nite prelungiri la nivelul poriunii intracraniene a nervilor spinali n jurul crora va forma o teac. Aceast teac se va continua de la nivelul
orificiului de ieire din craniu al nervului cu pericraniul.
Dura mater prezint dou straturi:
unul intern duramater propriu-zis
unul extern periostul cutiei craniene
ntre aceste straturi se formeaz sinusurile venoase.
Din aceast membran pornesc nite septuri care vor mpri incomplet cavitatea cranian:
Coasa creierului (falx cerebri) este un sept sagital care separ cele dou emisfere. Ea prezint dou fee laterale (dreapt i stng) i dou margini
(superioar i inferioar), vrf i baz.
Marginea superioar pornete anterior de la nivelul foramen cecum, se inser pe marginile anului sagital, de pe feele interne ale scuamei
frontalului, oaselor parietale i scuamei occipitalului, terminndu-se posterior pe protuberana occipital intern. n grosimea ei se gsete
sinusul sagital superior.
Marginea inferioar este liber i este situat n apropierea feei superioare a corpului calos. La nivelul ei se gsete sinusul sagital inferior care
se continu cu sinusul drept.
Vrful se inser pe crista galli.
Baza se inser pe linia median a feei superioare a cortului cerebelos i conine sinusul venos drept.
Cortul cerebelului (tentorium cerebelli) este dispus transversal, uor nclinat spre lateral i se afl ntre cerebel i lobii occipitali.
Marginea anterioar este liber i particip la formarea incizurii tentoriale, mpreun cu dorsum sellae.
Marginea posterioar se inser astfel:
pe buzele anului sinusului transvers la nivelul cruia se afl sinusul omonim
pe marginea superioar a stncii temporalului, nivel la care se gsete sinusul pietros superior.
Coasa cerebelului (falx cerebelli) se formeaz pe faa inferioar a cortului cerebelului, n plan medio-sagital i separ incomplet cele dou emisfere
cerebeloase. Ea se inser pe creasta occipital intern.
Din LP
Ventriculii laterali se gasesc in partile inferomediale ale emisferelor cerebrale, sub forma unor cavitati lichidiene, care trimit prelungiri spre cei trei poli ai
acestora. Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar fiecare dintre ei comunica inferior cu ventriculul III prin intermediul orificiului interventricular
Monro. Acesta este delimitat anterior de columna fornixului si posterior de tuberculul talamic.
Un ventricul lateral prezinta cate o parte centrala sau raspantie ventriculara si trei prelungiri sau coarne:
Cornul frontal, ce se gaseste in grosimea lobului frontal. El arte pe sectiune frontala o forma triunghiulara si este delimitat astfel:
superior corpul calos, care se arcuieste anteroinferior formand genunchiul ce participa la delimitarea extremitatii anterioare a cornului frontal
medial septul pellucud
inferior capul nucleului caudat; acesta este separat de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Partea centrala (principala) a ventriculului lateral se intinde intre doua planuri frontale care trec prin orificiul interventricular (limita anterioar aa partii
principale) respectiv prin spleniumul corpului calos (limita posterioara). Pe sectiune frontala are forma triunghiulara si este delimitata astfel:
Cornul inferior este cea mai voluminoasa prelungire a ventriculului lateral si se gaseste in profunzimea lobului frontal. Pe sectiune frontala are forma unei
fante semilunare, concave inferior si este delimitata astfel:
Superior, tavanul cornului itemporal este format de tapetum, in grosimea caruia se gasesc coada nucleului caudat spre lateral si stria terminala spre medial
Inferior, podeaua cornului temporal prezinta doua formatiuni: spre lateral eminenta colaterala ridicata de santulu colateral si spre medial hipocampul acoperit
de alveus.
Cavitatea ventriculului lateral este captusita la interior de epiteliu ependimar, care se continua la nivelul orificiilor interventriculare cu cel al ventriculului III.
La limita dintre partea principala a ventriculului lateral si cornul inferior al acestuia, intre stria terminala si fimbria hipocampului se delimiteaza fisura
choroidiana a ventriculului lateral, inchisa de epiteliu ependimar.
Acest ependim este impins si deformat de pia mater cerebrala, care se insinueaza prin fisura choroidiana impreuna cu plexuri venoase choroide si formeaza
panza choroidiana a ventriculului lateral. Plexurile choroide de la nivelul ventriculului III pot proemina si ele in cavitatile ventriculilor laterali. Plexurile
choroide secreta lichidul cefalorahidian
Fibrele care pleaca din corpul calos catre emisfere leaga parti diferite ale acestora:
fibrele de la nivelul rostrului leaga partile orbitale ale lobilor frontali.
Fibrele de la nivelul genunchiului formeaza forceps minor si leaga fetele mediale ale lobilor frontali.
Fibrele care pleaca din partea anterioara a trunchiului formeaza radiatiile corpului calos si leaga parti intinse din lobii frontali, parietali si
temporali.
Fibre din partea posterioara a trunchiului impreuna cu fibre din partea anterioara a spleniumului formeaza tapetum si leaga lobii parietali si
occipitali.
Fibre din partea posterioara a spleniumului formeaza forceps major cu doua brate lateral si medial, care trec in raport cu cornul occipital al
ventirculului lateral.
*************Din LP
El prezint un corp i dou extremitai. Extremitatea anterioar este curbat i va forma genunchiul. Acesta se continu anterior cu o margine ascuit numit
rostru. Extremitatea posterioar este mai voluminoas i se numete splenius.
Fibrele corpului calos ptrund n substana alb a emisferelor cerebrale, fcnd legtura dintre acestea:
fibrele de la nivelul genunchiului formeaz forceps minor care unete feele mediale ale lobilor frontali
fibre de la nivelul rostrului fac legtura ntre prile orbitale ale lobilor frontali
fibrele de la nivelul trunchiului formeaz radiaiile corpului calos ce unesc pe arii extinse lobii temporali, parietali i frontali
fibrele din partea anterioar a spleniului mpreun cu o parte din fibrele de la nivelul trunchiului formeaz tapetum
restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi situat la nivelul lobului occipital.