An universitar 2016-2017

Tematica examenului la disciplina de "Tehnologii neconvenionale" i

Concepia i Managementul Tehnologiilor Neconvenionale
1. Definirea tehnologiilor neconvenionale (T.N.). Factori care au condus la apariia TN; (C)
2. T.N. Clasificare tehnologiilor neconventionale dupa tipul de energie utilizata si mod de materializare a sculei
(cu exemplificari); (C, S, L)
3. T.N. Clasificare tehnologiilor neconventionale din punct de vedere al modificarii cantitative a materialului de
prelucrat (cu exemplificari); (C,S, L)
4. EDM. Prelucrarea prin eroziune electrica, definire si fazespecifice din interstitiul de lucru; (C, L)
5. EDM.Generatoare de impulsuri de tip Lazarenko; (C, L)
6. EDM. Generatoare independente de impulsuri (C, L)
7. EDM. Prelucrarea prin eroziune electrica, definire si moduri de amorsare a descarcarilor electrice. Exemple;
(L, C)
8. EDM. Subsistemele masinii de prelucrat prin electroziune cu electrod masiv (de ex. Sodick AD3L); (L, C)
9. EDM. Efectele Skin- Pinch (C)
10. EDM. Prelevarea materialului din cei doi electrozi modelarea matematica pentru explicarea tipului de
polaritate (directa sau inversa) (C, L);
11. EDM. Prelucrabilitatea prin electroeroziune. Criteriul lui Palatnik i criteriul productivitii (C);
12. EDM. Mediul de lucru folosit la prelucrarea prin electroeroziune natura, proprieti si rol (C, L);
13. EDM. Mediul de lucru folosit la prelucrarea prin electroeroziune rol, compozitie chimica si fenomene (C, L);
14. EDM. Mediul de lucru folosit la prelucrarea prin electroeroziune rol, mod de recirculare (introducere n
interstiiu), exemple (C, L);
15. EDM. Electrozii - scul utilizai: geometrie, rol i materiale (C, S);
16. EDM. Electrozii - scul utilizai: dimensionare in functie de regimul de lucru (C)
17. EDM. Mentionati parametrii de intrare reglabili ai procesului de prelucrare prin electroeroziune; (C, L);
18. EDM. Precizia de prelucrare (C, L);
19. EDM. Uzura specifica a electrozilor scul n functie de materialul din care sunt executati; (C, S)
20. EDM. Productivitatea prelucrrii (C) ;
21. EDM Rugozitatea suprafeei i zona influenat termic (C);
22. EDM. Zona influentata termic (C)
23. EDM. Parametrii electrici ai prelucrrii: tensiune, intensitate, densitatea de curent (C, L) ;
24. EDM. Prelucrarea prin electroeroziune a injectoarelor auto (C, L)
25. EDM. Copierea simpl prin eroziune electric schema si principiu (L, C) ;
26. EDM.Copierea prin eroziune electrica prelucrarea orificiilor cu ax curbiliniu; (C, L+
27. EDM.Gurirea prin eroziune electric cu circulaia dielectricului prin interiorul electrozilor; (C, L+
28. EDM.Copierea prin eroziune electrica prelucrarea canalelor circulare cu adancime variabila; (L,
29. EDM. Prelucrarea prin electroeroziune cu electrod-scul masiv, enumerare aplicaii; dezavantaje specifice; (C,
L)
30. Wire EDM. Prelucrarea cu electrod-scul filiform- micri de lucru specifice, scheme de principiu (C) ;
31. Wire EDM. Prelucrarea cu electrod-scul filiform- cerine electrod filiform (din acelasi material, din materiale
disimilare) (C)
32. Wire EDM. Prelucrarea cu electrod-scul filiform geometrie electrod filiform (material, dimensiuni, viteza
de rulare, tensionare) (C) ;
33. MicroEDM. Principiu - schem de lucru. Prelucrarea electrodului-scul. (C)
34. EDM. Procedee cu amorsarea descrcrilor prin rupere de contact principiu de lucru (C, L) ;
35. EDM. Debitarea prin scntei electrice (C) ;
36. EDM. Curirea prin scntei electrice (C) ;
37. EDM. Durificarea si scrierea prin descrcri electrice, asemanari, deosebiri (C, L);
38. EDM. Depunerea prin descrcri electrice (C, L)
39. EDM. Ascutirea prin scantei electrice; (C,
40. ECM. Tehnologii electrochimice - Definire si clasificare, cu exemplificare (C, L);
41. ECM. Folosirea legilor lui Faraday la prelucrarea prin eroziune electrochimic - enun (C, L) ;
42. ECM. Eroziunea electrochimic- interactiunea electrolitului cu materialul semifabricatului (reactii chimice
specifice la anod si la catod) (C) ;
43. ECM. Parametrii de intrare n procesul de prelucrare (C, L);
44. ECM. Randamente i volumul specific de material prelevat la prelucrarea prin eroziune electrochimic; (C)
45. ECM. Prelucrare prin eroziune electrochimica: formarea peliculei pasivante si tipuri de depasivare (C-L);
46. ECM. Procedee cu depasivare naturala. Lustruirea electrochimic (C) ;
47. ECM. Procedee cu depasivare fortata hidrodinamica. Debavurarea i rotunjirea muchiilor (C) ;
48. ECM. Procedee cu depasivare fortata hidrodinamica. Copierea electrochimic (strunjirea prin copiere
electrochimica i realizarea cilor de rulare ale inelelor de rulmeni) (C, L) ;
49. ECM. Procedee cu depasivare fortata mecanica prin abrazare. Scheme de principiu si descriere (C, L);
50. ECM. Procedee cu depasivare fortata mecanica prin abrazare. Honuirea electrochimica (C, L) ;
51. ECM. Procedee cu depasivare fortata mecanica prin abrazare. Rectificarea electrochimica (C, L);
52. ECM. Procedee cu depasivare fortata mecanica prin abrazare. Ascuirea electrochimica (C, L);
53. ECM. Procedee cu depasivare fortata mecanica prin abrazare. Finisarea cu bare abrazive (C);
54. ECM. Structura unui echipament pentru prelucrare prin eroziune electrochimic (C);
55. ECM. Acoperiri electrochimice. Definire si structura echipament (C) ;
56. ECM. Acoperiri electrochimice: cromarea, nichelarea, cuprare (C) ;
57. Prelucrri electrochimice cu adugare de material: cadmierea, zincarea, stanarea (C) ;
58. ECM. Prelucrri electrochimice cu adugare de material: plumbuirea, almirea, aurirea, argintarea, (C) ;
59. CM. Tehnologii chimice de prelucrare, definire, clasificare (cu exemplificari);
60. CM. Definire i echipament de lucru specific eroziunii chimice (C)
61. CM. Prelucrarea prin eroziune chimic. Fenomene interactiunea cu materialul si ptrunderea agenilor
chimice sub stratul de material protector Factorul de atac. (C)
62. CM. Caracterizare tehnologic a prelucrrii prin eroziune chimic-precizie, vitez de lucru; (C)
63. CM. Definire. Gurirea prin eroziune chimic (C) ;
64. CM. Definire. Frezarea chimic (C);
65. CM. Definire. Subdimensionarea electrozilor i a poansoanelor (C) ;
66. CM. Definire. Gravarea sticlei (C) ;
67. CM. Prelucrarea prin eroziune chimic. Definire. Fotogravarea, etape ale tehnologiei de fotogravare; (C)
68. CM. Prelucrarea prin eroziune chimic. Definire. Debavurarea termochimic.
69. CM. Adncirea chimic n trepte (C);
70. CM. Depuneri chimice. Depunere chimic de vapori (C) ;
71. CM. Tratamente termo-chimice. (C);
72. USM. Definire. Obtinerea ultrasunetelor- tipuri de traductoare. (C,L)
73. USM. Definire. Clasificarea procedeelor de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor cu exemplificare (C,L) ;
74. USM. Fenomene specifice prelucrrii abrazivo-cavitaionale. (C, L)
75. USM. Structura unui echipament de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor (schema si elemente constitutive) (L,
C)
76. USM. Fenomene n spaiul de lucru la prelucrarea prin eroziune abrazivo-cavitaional. Gurirea sticlei; (C,L,
77. USM. Fenomenul de cavitatie si curatirea ultrasonica (fenomene si schema); (C,L)
78. USM. Prelucrari clasice prin aschiere cu scule metalice asistate de ultrasunete (C)
79. USM. Prelucrari clasice prin abrazare asistate de ultrasunete: honuirea; (C)
80. USM. Sudarea cu ultrasunete; (C, L)
81. LBM Prelucrarea cu fascicul laser: definire si schema de principiu; (C,L,
82. LBM. Mediul activ, pompajul de energie i proprietile fasciculului laser (C, ;
83. LBM. Fenomene la nivelul suprafetei. Structura unui echipament i caracteristici tehnologice ale prelucrrii cu
ajutorul fasciculului laser (C);
84. LBM. Tierea cu fascicul laser (C);
85. LBM. Gaurirea cu fascicul laser (C) ;
86. LBM. Indoirea si ambutisarea cu ajutorul fasciculului laser (C) ;
87. LBM. Sudarea cu ajutorul fasciculului laser (C) materiale i tipuri de mbinri;
88. LBM. Echilibrarea dinamic a pieselor de revoluie (C);
89. LBM. Durificarea cu ajutorul fasciculului laser (C);
90. LBM. Metalizarea cu ajutorul fasciculului laser prin topire (C);
91. LBM. Metalizarea cu ajutorul fasciculului laser prin condensare i solidificare (C, ;
92. EBM. Principiu de lucru si structura principial a unui echipament de prelucrare cu fascicul de electroni (C);
93. EBM. Clasificarea procedeelor de prelucrare cu fascicul de electroni (C);
94. EBM. Sudarea cu fascicul de electroni avantaje, dezavantaje, aplicatii (C);
95. EBM. Gurirea cu fascicul de electroni (C);
96. EBM. Durificarea si tratemente termice cu fasicul de electroni (C)
97. EBM. Electronolitografierea litografierea cu fascicul de electroni (C);
98. EBM. Structura echipamentului de prelucrare cu fascicul de electroni (C);
99. PJM. Definirea plasmei. Deosebiri ale plasmei fata de arcul electric si fata de gaz (C);
100. PJM. Obinerea plasmei termice cu ajutorul generatoarelor de plasm (C);
101. PJM. Interactiunea plasmei termice cu materialul de prelucrat. Clasificare procedee de prelucrare cu ajutorul
plasmei (C);
102. PJM. Gaurirea, sudarea si canelarea cu ajutorul plasmei termice (C);
103. PJM. Metalizarea cu ajutorul plasmei termice (C);
104. WJC. Tierea cu jet de ap definire si structura principiala echipament (C, Sc.)
105. WJC. Tierea cu jet de ap fenomene de baz n prelevarea de material i enumerare aplicatii industriale (C,
Sc.)
 106. WJC. Tierea cu jet de ap precizia si calitate suprafetei (C)
107. Sablarea. Definire i aplicaii industriale. (C)
108. Sablarea. Schema echipament i mod de funcionare (C)
109. Sablarea definire si materiale abrazive folosite. (C)
110. Fabricatie aditiv. Etape in stabilirea unei tehnologii de fabricatie aditiva (C)
111. Fabricatie aditiv. Enumerare metode de fabricaie aditiv (C);
112. S se elaboreze setul de instruciuni specifice comenzii numerice manuale pentru prelucrarea prin
electroeroziune cu electrod filiform/ cu laser/ cu plasm numai a conturului unei piese plane, avnd forma din
anex; (L)
113. S se determine energia unei descrcri electrice singulare complete, dac se cunosc C= i U=; (C, L)
114. S se determine lungimea minim necesar a unui electrod masiv din cupru de form cilindric, L, prevzut cu
3 canale longitudinale, utlizabil pentru executarea unui alezaj strpuns cu diametrul de ... mm ntr-o plac de
grosime h=...., prin electroeroziune, tiind uzura medie a electrodului scul i productivitatea medie a
prelucrrii (C);
115. S se determine diametrul unui electrod scul din cupru pentru executarea fazei de degroare la obinerea unui
alezaj nestrpuns cu diametrul D=... mm, ntr-o plac din oel inoxidabil cunoscnd interstiiul lateral este sl =
....mm, iar valoarea rugozitii impuse este Ra= m (C);
116. S se determine diametrul unui electrod scul din cupru pentru executarea fazei de semifinisare la obinerea
unui alezaj nestrpuns cu diametrul D=... mm, ntr-o plac din oel inoxidabil cunoscnd interstiiul lateral este
sl = ....mm, iar valoarea rugozitii impuse este Ra= m (C);
117. S se determine diametrul unui electrod scul din cupru pentru executarea fazei de finisare la obinerea unui
alezaj nestrpuns cu diametrul D=... mm, ntr-o plac din oel inoxidabil cunoscnd interstiiul lateral este sl =
....mm, iar valoarea rugozitii impuse este Ra= ...m (C);

118. Enumerati tehnologiile neconventionale de prelucrare, mentionand tipul energiei predominante in desfasurarea
fiecarei prelucrarii (S)
119. S se recomande (cu argumente adecvate) procedeele neconvenionale de prelucrare pentru obinerea anumitor
categorii de suprafee (alezaje cu seciune transversal circular sau profilat, cu axe rectilinii sau curbilinii,
suprafee plane, suprafee cilindrice exterioare), cu dimensiuni indicate i din materiale precizate. (S)
120. S se recomande (cu argumente adecvate) procedeele neconvenionale de prelucrare pentru obinerea unui
alezaj nestrpuns, cu diametrul de 8 mm i cu o lungime de 10 mm, ntr-un semifabricat din sticl. (S)
121. S se recomande (cu argumente adecvate) procedeele neconvenionale de prelucrare pentru obinerea unui
alezaj nestrpuns, cu diametrul de 8 mm, avnd axa dup un arc de cerc, de raz r=120 mm i cu o lungime
(de-a lungul axei) de 30 mm, la intrare axa alezajului formnd un unghi de 90 cu suprafaa plan a
semifabricatului. (S)

C- continut curs; L- continut laborator; Sc- continut sursa bibliografica pentru curs ( recomandat L. Slatineanu, Tehnologii neconventionale in
Constructia de Masini, Tehnica Info, Chisinau, 2000); S- subiect de sinteza din curs, laborator, carte, aceste subiecte vor fi pe bilete separate
pentru diferenta de 0,50 -0,60 puncte la nota final.

EDM- tehnologii de prelucrare prin electroeroziune

ECM- tehnologii electrochimice de prelucrare
CM- tehnologii chimice de prelucrare
PJM- tehnologii de prelucrare cu plasma
EBM- tehnologii de prelucrare cu ajutorul fasciculului de ioni
LBM- prelucrari cu ajutorul fasciculului laser
USM- prelucrari cu ajutorul ultrasunetelor
WJM- prelucrarea cu jet de ap

Sef lucr. dr. ing. Margareta Coteata