UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Sisteme Geografice Informa ionale

(GIS)

Abduraman Adina- Esma

Specializarea ISC anul 1

Bucuresti
2009
1
Contents
1. INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
2. Sisteme geografice informationale. Concepte generale ............................................................... 4
2.1. Ce est e GIS? ...................................................................................................................... 4
2.2. Componentel e GIS ............................................................................................................. 4
2.3. Avantaj e si riscuri .............................................................................................................. 7
2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS .......................................................................................... 8
3. Dat ele utilizate n GIS ................................................................................................................ 8
3.1. Capturarea dat elor .............................................................................................................. 8
3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine aflata pe suport hartie .................................. 11
3.3. Stocarea dat elor ................................................................................................................ 13
3.4. Interogarea datelor ........................................................................................................... 15
3.5. Analiza datel or ................................................................................................................. 15
3.6. Vizualizarea datelor ......................................................................................................... 17
4. Arhitectura unui sistem GIS ..................................................................................................... 17
4.1. Arhitectura 2-tier .............................................................................................................. 18
4.2. Arhitectura 3-tier .............................................................................................................. 18
5. Aplica i i si tendin e n domeniu................................................................................................ 20
5.1. Scurt istoric ...................................................................................................................... 20
5.2. Preocupari n domeniu...................................................................................................... 22
5.2.1. RadioGraph 8 & District 8 ........................................................................................ 22
6. Concluzii ................................................................................................................................. 25
7. ANEXA 1 Lista de figuri ......................................................................................................... 26
8. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 27

2
 1. INTRODUCERE

Pe parcursul ultimelor trei decenii, o tehnologie put erni ca a schimbat modul n care oamenii
traiesc si nva a lucruri n cartierele, localita ile si orasele lor. Similar multor altor tehnologii,
majoritatea oamenilor nu este constienta de sistemele geografice informa ionale si impactul pe care
acestea l au, un i mpact de o anvergura echivalenta cu utilitatea lor. Chiar daca sistemel e GIS au
nregi strat o crestere extraordinara n ultimii 15 ani si sut e de mii de oameni folosesc acum acesta
tehnologi e, foarte pu ini realizeaza cum le est e afect ata indirect via a cotidiana de aceste sisteme
informa ionale.

Pentru a demonstra acest lucru, putem analiza act ivi tatea zilnica a unei persoane. Primul lucru
pe care o persoana l face cnd se trezeste de diminea a este sa aprinda luminile si eventual radioul.
Ambele sunt alimentate cu energie electrica de uz casnic. Orice companie furnizoare de electricitate
utilizeaza GIS pentru a gestiona infrastructura complexa formata din zeci de mii de linii de transport
si distribu ie si sute de mii de puncte de l ucru, precum si mii de angaja i care asigura func ionarea
optima a acestora.

Urmeaza cafeaua. Apa din care este facuta cafeaua este furnizata de un utilitar care gestioneaza
un sistem de distribu i e a apei format din mii de kilometri de conducte pentru dirijarea fl uxului de apa.
Utilitarul foloseste GIS pentru distribu i a apei, ntre inerea infrastructurii, cartografi ere automata,
urmarirea re elei, analiza fluxului si alt e aspecte legate de inginerie, opera iuni, administrare si
finan are.

Ce merge cel mai bine la o cafea dect rasfoirea unui ziar. Lemnul care a fost sursa pentru hrtie
a fost asigurat de companii care folosesc GIS n practicile de management forestier. GIS face mult
mai usor accesibila analiza limit elor propri eta ilor, a vegeta iei, a solului, precum si a zonelor
sensibile si permite managerilor sa ia cele mai bune decizii n urma studi erii informa iilor.

Daca am continua, ar urma mersul cu masina la serviciu. Acesta presupune contactul cu

infrastructura de transport care este administrata cu siguran a de un sist em GIS deoarce mai mul t de
80% din informa iile utilizate pentru a dirija traficul rutier, feroviar si fluvial au component e spa iale
asociate. La fel si combusti bil ul folosit pentru alimentarea rezervorului presupune existen a unui
sistem GIS foart e complex.

Cu alt e cuvinte, fara a constientiza, ne l ovim la orice pas de sist eme informa ionale geografice,
fiecare n parte specializat pentru un anumit domeniu. Prin urmare, GIS nu este nimic special. Ca
orice sistem informa ional, este o acumulare organizata de dat e si proceduri pentru crearea,

3
achizi ionarea, integrarea, transformarea, vizualizarea, analiza si modelarea informa iilor, care i ajuta
pe oameni n luarea deciziilor.

Oamenii care iau contact cu GIS au n spate diferite domenii de activitate. Unii provin din
domeni ul proiectarii asistate pe calculator(CAD), al i i, desi nu au nici o legatura cu domeniul tehnic
sau un domeniu legat de cartografiere, utilizeaza GIS doar pentru ca au realizat ca i ajuta sa-si
ndeplineasca sarcinile mult mai repede si mai bi ne. Exista binent eles si cei care au cariere n zonele
de aplica ii care pot beneficia de avantajele GIS: plani ficare, geografie, sanat ate publica, siguran a
publica etc, precum, si cei care dezvolt a un i nteres pentru GIS doar pentru ca sunt la curent cu t ot ce
este nou si util n domeniul tehnic.

2. Sisteme geografice informationale. Con cepte generale

2.1. Ce este GIS?

GIS este acroni mul n limba engleza pentru Sisteme Informati onale Geografice: Geographic
Information S ystems(SUA), Geographical Information S ystems(Marea Britanie,Australia,Canada),
Geographical Information Science (academic).

Michael F.Goodchild, profesor la Universitat ea din California, Departamentul de geografi e

defineste GIS-ul ca fiind: o forma parti culara a Sistemelor Informatice aplicata datelor
geografice...Un ansamblu de echipamente, programe si proceduri proiectat pentru stocarea,
administrarea, mani pularea, analiza, modelarea si vizualizarea datelor spa iale pent ru rezolvarea
problemel or de planificare compl exa si administrare.

Mai pe larg, un si st em GIS este un sistem folosit pentu modelarea informa iei, proceselor si
structurilor, care reflecta lumea reala, incl usi v evenimentele trecute, pentru a putea i n elege, analiza si
gestiona resurse si facilita i. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze de
date, care de regula prezinta utilizatorului datele ntr-un mod interactiv grafi c, care poate fi interogata
si analizata.

2.2. Componentele GIS

GIS nu trebuie privit ca un sistem pur hardware, el este un

ansamblu constituit din:

Persoane - util izatorii sistemului;

Aplicatii procesele si programele utilizate pentru
Figura 1 Componente GIS

4
 atingerea scopurilor dorit e;
Date - informa iile necesare care stau la baza aplica iei ;
Software nucleul sistemul ui GIS;
Hardware - componentele fi zice pe care va rula sistemul.

Figura urmatoare trebuie interpretata ca o propozi ie, si porneste de la cele mai importante
elemente care alcatuiesc un sistem GIS, pna la cel e mai pu in importante.

PERSOANE

Trebuie sa
utilizeze

Care necesita
APLICATII

DATE
Ce pot fi accesate
si manipulate prin

SOFTWARE

Toate acestea au
nevoie de

HARDWARE

Figura 2 Ierarhia componentelor GIS

Exista o disputa n legatura cu cel mai important el ement, anumite lucrari sus innd ca
princi palul rol est e de inut de persoane, n timp ce alt e studii pun pe pri mul loc datele.

5
 Utilizatorii

Sistemele informa ionale, geografi ce sau nu, vin din necesitat ea oamenilor n organiza ii de a
raspunde la ntrebari, de a-si realiza sarci nil e ntr-un mod ct mai simplu si, n general de a
interac iona cu lumea si oamenii care o alcatui esc.

Un sistem informa ional precum GIS vine n spriji nul realizarii activita ilor ntr-un timp mult
mai scurt si cu rezultate mult mai consistent e, cu un nivel ridicat de ncredere.

Designul si implementarea unui sistem GIS ncepe cu oamenii si necesita ile l or, si se termina
cu aplica ii real e de care acestia se folosesc n vederea at ingerii scopuril or propuse. ntregul sistem
exista pentru a ne sprijini n realizarea sarci nile pe care le avem.

Aplica iile

Apli ca tiile reprezinta urmatoarea treapta n ierarhia men i onata mai sus, deoarece acest ea
definesc func ionalita ile pe care trebuie sa le aiba sistemul informa ional.

n diferite organiza ii oamenii au nevoie sa ntocmeasca diverse tipuri de rapoarte, sa ia anumite

decizii si, n general, sa aplice propriil e abilita i pentru a rezolva tot felul de probleme. Activita ile,
procesele desfasurate n vederea realizarii acestora lucruri poarta denumirea de aplica ii. Aplica iile
iau nast ere din misiunea si obi ecti vele organiza iei. n proiectarea oricarui sistem de informa ii trebuie
inut cont de tipul de aplica ii ce vor fi suportate de acesta.

Mai exact, aplica iile reprezi nt a modul n care sunt ob inute datele, cum sunt stocate,
transformate si anal izate pentru a fi prezent ate ntr-o forma fi nala la iesire. Un exemplu simplu de
aplica ie l constitue densitat ea popula iei la nivel na ional sau monitorizarea calita ii apei.

Datele

Pentru ca aplica ii le sa func ioneze n mod corespunzator, acest ea au nevoie de dat e. Nu se

poate construi o hart a cu poten ialul vnzarilor sau cu amplasarea geografi ca a clien ilor fara a de ine
anumite tabele ci informa iile necesare realizarii unui astfel de rezultat. Aceste tabele se vor afla ntr-
o baza de dat e (eventual mai mult e), sistemul necesitnd existen a unor intrumente specializate
pentru accesul, administrarea si manipularea datelor. Tipuri le de date posibile, modul de capturare,
stocare si interogare a acestora vor fi prezentate n subcapitolul urmator.

6
 Software

Cnd vorbim de soft ware-ul GIS, ne referim la instrumentele utilizate pentru a stoca, analiza, si
afisa informa iile geografice. n orice sistem GIS, datele, pe lnga reprezentarea spa iala, poseda
legaturi catre diferite atribute ce sunt stocat e ntr-o baza de dat e. Majoriatatea aplica iilor ofera o
interfa a usor de utilizat pentru interogarea datelor si manipularea spa iala prin utili zarea unor
instrumente precum zoom sau pan.

Pe scurt, componentele software principale ce alcatuiesc un sist em informa ional GIS sunt: un
sistem de gestiune a bazelor de dat e, o interfa a grafica care sa permita manipularea instrument elor, si
binen eles instrumentele.

Ni velul cobort pe care se afla software-ul n i erarhie se datoreza faptului ca aplica iile pot
exista chiar daca se renun a la software, atta timp ct datel e exista si sunt aranjate ntr-o maniera
utila.

Hardware

GIS hardware nu este nimic altceva dect un sistem, un computer pe care sa ruleze aplica ia
GIS. Pe lnga sistemul propriu-zis cu tastat ura, monitor, cabluri, conexiune internet, mai pot exista
componente precum: imprimante profesionale, scanere, echipamente special e care sa scaneze har i si
sa introduca datel e din har i n baza de date GIS.

Trio-ul din centrul Figurii.1: aplica ii-soft ware-dat e, reprezinta nucl eul sistemului de informa ii.
n mod ideal, acesta ar trebui sa func ioneze indiferent de oamenii care int ervin in sistem (n cazul n
care design-ul aplica iei este bine realizat ) si trebuie sa fie ndeaj uns de flexibil pentru a func iona
indiferent de inova iile care apar la nivel hardware, chiar si n absen a totala a hardware-ului.

2.3. Avantaje si riscuri

Avantaj ele utilizarii unui GIS:

Datele sunt mai bine organizate

Elimina redundan a n stocarea datel or
Facilitatea actualizarilor
Analize, statistici si noi cautari mult mai usoare
Utilizatorii sunt mai productivi

Principalele riscuri pe care orice sistem GIS si le asuma :

Complexitate

7
 Costuri ridicate
Modifi carile din teren
Dificulta i n formarea de personal

2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS

Domeniile de aplica ie ale GIS sunt nenumarate, de la sanatate, financiar-bancar, criminalistica,

turism, geologie, mediu etc. Pentru o exemplificare concret a amintim aplicarea met odei GIS pentru
evaluarea cazurilor de methemogl obinemie infantila n perioada 1985-1996 prin care se identifi ca
zonele de risc.

Un alt exemplu de aplicabilitate, de data aceasta n domeniul mediului l consti tue biologii care
folosesc transmi atoare radio si antene satelitare pentru a trasa rut ele migra iilor de caribu si ursi
polari , pentru a sus ine programul de protec ie a animalelor. n GIS rutele migra iilor au fost indicate
de diferite culori pentru fiecare luna timp de 21 luni. Cercetatorii au folosit apoi GIS pentru a
suprapune traseele migra iei pe harta planului de dezvoltare al exploatarilor petroliere pentru a
determina posibilitatea int erferen ei cu traseele animalelor.

Din punct de vedere al cri minalita ii, un sistem GIS poate determina zonel e cu un grad ridicat al
infrac iuni lor, n func ie de situa iile antecedente, de categoriile de oameni care traiesc n respect ivele
zone. Aceste esti mari ajuta n luarea deciziil or asupra ariilor n care ar trebui intarita securitatea si
siguran a cet a eanul ui , sau ar trebui implementate proiecte care sa promoveze n rndul popula iei
necesitatea educa iei copiilor.

3. Datele utilizate n GIS

3.1. Capturarea datelor

Captura datelor se refera la introducerea datelor n sistem. Aceasta este componenta cu cele
mai mari cerin e din punctul de vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS. Fiecare apari ie a
obiectelor dintr-o hart trebui e specificat, la fel si rela iile spa iale dintre el e.

nainte de a ajunge ntr-un proiect GIS, datele care nu se afla n format numeric, adica ntr-o
forma recunoscuta de catre calculator, trebuiesc digit izate. Datel e deja exist ente, fie pe hartie, fie pe
filme PET pot fi di gi tizat e sau scanate pentru a produce date in format interpretabil de cal culator.
Digitizorul produce date vect oriale pe masura ce un operator traseaza puncte, linii, poligoane ale unei
harti. Scanarea unei harti in schimb, produce date de tipul rast er, care pot fi transformate mai tarziu in
date vect orial e cu ajutorul unor programe specializate in ast fel de conversii.

8
 ntrebarea care se cuvine aici este din ce surse se culeg i nforma iile, de unde anume provin
datele adunate, stocate ntr-o baza de date GIS?

Majoritatea provin din baze de date deja existente, produse de Agen ii Federale si companii
privat e. Datele t opografi ce obtinute cu ajutorul unor instrumente ce au la baza geometri a analitica,
precum si datele obtinute cu ajutorul unui GPS pot fi introduse direct in GIS, fara a avea nevoie de
modificari . Deasemenea, trasarea cu mouse-ul a unor entitati geografice pe o harta digitala existenta,
duce la int roducerea direct a, in baza de date GIS, a unor noi coordonate.

Echipamentele care pot fi folosite in vederea achizitiei de date sunt prezent ate in cele ce
urmeaza:

1. Fotografiile aeriene

In prezent, fot ografiile aeriene analogice sunt scanate in vederea di giti zarii lor, dar cum
camerele foto digitale au luat o puterni ca amploare, atat datorita calitatii foarte bune, cat si a pret ului
din ce in ce mai scazut, acest pas va fi eliminat. In ceea ce pri veste fotografiile aeriene digital e, cu
ajutorul unui program specializat, acestea sunt analizate si astfel sunt obtinute date digitale ce pot fi
memorate.

2. Radarul subpamantean

Pentru detectarea re elelor subterane, est e necesara utilizarea radarului subpamnt ean. Aparatul
foloseste unde de nalta frecven a si func ioneaza pe principiul sondari i pe baza de ecou. n acest
proces, se analizeaza reflexiile i mpulsurilor electromagneti ce emise de o antena spre obiectul cercetat
la intervale scurte de timp. La atingerea de catre unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate
pe ecranul aparatul ui prin distorsiuni al e undei emise. Semnalele de reflexie sunt recep ionate de catre
o antena. Sirul de reflexii da posibilitatea de a construi o i magine ce se poat e reda la fa a l ocului pe un
monit or sau datele pot fi memorate pe un mediu de stocare pentru viitoarele prelucrari.

Prin fol osirea radarului subpamntean productivitatea zilnica se poate aprecia la circa 500 - 700 m
/ zi. Detect area re elelor subpamntene se face prin cercetarea unor sec iuni transversal e marcate pe
suprafa a strazii de studiat. Pe linia transversala se fac marcaje din 0,5 n 0,5 m pe toata la imea
strazii. Odata i dentificata adncimea mi ni ma pna la obiectul cercetat se marcheaza exact locul, care
se nregistreaza ca o coordonata de teren.

Cele mai mari colec ii de date geografi ce sunt imaginile luate din satelit (imagini satelitare).
Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate si apoi transformate n i magini vectoriale folosind
programme special e de conversie.

9
 3. Sateliti
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marcheaza un punct de cotitura n industria
sateli ilor de comuni ca ii. VSAT furnizeaza o infrastructura de comunica ie bazata pe transmisia prin
sateli i, oferind posibilitatea transferului de date, voce si imagini cu flexibilitate maxi ma,
disponibilitate imediata si un raport performan e/cost optim. Exista mai mul i sateli i care acopera
bine t eritoriul arii noastre, cum ar fi satelitul Eutelsat II F-4 care a fost lansat n iuli e 1992 si este
localizat la 7 E.
Trebuie men ionat ca firma GEOSYSTEMS distribuie n Romnia imaginile satelitare ale firmei
EURIMAGE.

4. GPS
Sistemul de pozi ionare globala (GPS) este alcatuit di n trei segmente:

1. segmentul spa ial (sateli ii);

2. segmentul de control (United States Department of Defence);

3. segmentul utilizator (oricine foloseste un recept or GPS n scopuri de pozi i onare).

Segmentul spa ial este alcatuit dintr-o constela ie de 24 de sat eli i care se rotesc n jurul
Pamntul ui la o altitudine de 20.000 km. Sateli ii, dispusi ntr-unul di n cele 6 plane orbitale,
nconjoara Pamntul de doua ori pe zi.

Receptorul GPS determina pozi ia sa pe baza semnalelor radio primite de la mai mul i sateli i.
Sateli ii dispun de ceasuri de ncredere, asa ca determinarea timpului facut de semnalele radio este
foarte precisa. R eceptorul GPS calculeaza distan a fa a de fiecare satelit pe baza timpului facut de
semnalul radio si a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi foloseste aceste distan e pentru a-si
calcula pozi ia pe Pamnt. Sat eli ii GPS emit pe doua frecven e diferite (avnd lungimile de unda de
9, respectiv 24 cm). Pozi iile acestor sat eli i se pot afla folosind sistemul de coordonat e WGS-84.
Exista receptoare GPS cu o singura frecven a si receptoare GPS cu doua frecven e, cele din urma
oferind un import ant avantaj pentru aplica iil e n timp real.

Pe lnga i ntroducerea datelor grafi ce ce sunt stocate n har i , mai trebui e introduse si atributele.
Acestea sunt informatii aditionale despre entitatile din sistem, in cazul datelor de tip vect or, cum ar fi
de exemplu: numele entitatii, data la care a fost creata, sau, daca ne referim la un exemplu cat mai
specific, cantitatea de precipitatii care a fost inregistrata pentru o anumita perioada a anului, sau t ipul
de sol care caracterizeaza entitatea respect iva, in caz ca aceasta reprezinta un teren agricol, etc.
Introducerea acesor atribute se poate face manual, de la tastatura, sau se introduc din fisiere digitale
existente.

10
 nt otdeauna n GIS datele i nt roduse trebuie sa fi e verificate, deoarece pot sa apara erori. Acestea
pot sa apara n timpul procesului de introducere a datelor sau pot fi deja existent e n dat ele de intrare,
ducnd n final la int erpretari gresite ale rezultatelor. Scanerele electronice nregistreaz petele de pe o
hart cu aceeasi acurate e cu care capt ureaza elementele interesant e de pe harta. De exemplu, o astfel
de pata poate duce la conect area a doua l inii care nu ar trebui sa se ntlneasca. Astfel de informa ii
nedorite trebui esc editate sau eliminate din fisierul de date. Un exemplu despre cum putem elimina
informatiile nedorite este prezentat in subcapitolul urmat or.

3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine aflata pe suport

hartie

Uneori, anumite organizatii au nevoie sa proceseze diverse dat e dintr-o i magine satelitara, insa
imaginea in cauza este facuta accesibila doar in format printat pe hartie. In aceasta situatie, pentru a
reproduce imaginea in format digital este nevoie de un calculator si un dispozitiv de scanare. Cu toate
aceastea, datorita printarii, in imaginea tiparita vor aparea anumite texturi nedorite. Aceste texturi au
un anumit spectru Fourier, si prin urmare pot fi el iminate prin utilizarea unor anumite tipuri de filtre.

Imaginea dorita este scanata cu aj utorul dispozitivului de scanare si stocata in memoria

calculatorului ca o imagine digitala. Texturile nedorite vor aparea bineinteles si in imaginea digitala
obtinuta in urma scanarii. Pentru exemplificare poate fi urmarita imaginea de mai jos, alaturi de o
anumita portiune marita din aceasta, pentru a arata in mod clar existenta texturii.

Figura 3 Imagine satelitara printata

Textura nedorita este distribuita pe i ntreaga suprafata a imagi nii cu o aceeasi structura
reprezentand nimic altceva decat zgomot peri odic. Acesta poate fi eliminat cu aj ut orul unei functii de
filtrare in domeniul frecventei.

11
 Transformata Fourier este aplicata asupra imaginii cu zgomot pentru a obtine spectrul acesteia.

Figura 4 Spectrul obtinut in urma aplicarii transformatei Fourier

Centrul tabloului obtinut in urma tranformat ei Fourier reprezinta valoarea medie a luminozitatii.
Spectrul departat de cent ru arata procentul de crestere a componentei spatiale in frecventa. In general,
spectrul texturii nedorite se va afla in zona de frecventa ridi cata. Prin urmare, o functi e de filtrare este
aplicata i n vederea eliminarii spectrului de inalta frecventa corespunzat or texturii nedorite. Functie
defineste anumite benzi pentru respingerea frecventelor nedorite.

Figura 5 Functia de filtrare aplicata pentru indepartarea texturii nedorite

Imaginea finala este obti nuta pri n aplicarea tranformatei Fourier i nverse, imagi nii spectrale
obtinute in urma filtrarii. Prin urmare, imagi nil e digitale pot fi recuperat e, plecand de l a varianta lor
printata.

12
Figura 6 Imaginea finala obtinuta in urma aplicarii Transformatei Fourier inverse

3.3. Stocarea datelor

Fiind vorba de un cal culator numeric, est e evident ca stocarea datelor trebuie facuta sub forma
de coduri numerice. Dupa experien e ndelungat e s-a hot art ca reprezentarea interna a unei har i sa se
faca n doua sisteme: sistemul vectorial si si stemul raster.

Figura 7 Vector vs. Raster

n sistemul vector, harta este construita din puncte si linii, fiecare punct si extremita ile li niilor
fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Acestea pot forma arce, suprafe e, volume. Sistemul
vector se bazeaza pe trei primitive grafi ce (primitiva grafica est e cel mai mic element reprezentabil
grafic utilizat la crearea si stocarea unei imagi ni vectoriale si recunoscut ca atare de sistem):

Punctul folosit pentru caracteristici geografi ce care pot fi cel mai bine expri mate de
un singur punct de referin a. Punctel e pot fi deasemenea utilizate pentru a reprezenta
zone expuse la scara mica.
Linia sau Polilinia util izate pentru caracteristici li niare, cum ar fi ruri, drumuri, cai
ferate etc. Ca si n cazul punctului, la scara mica poligoanele pot fi reprezentate cu
ajutorul caracteristicei liniare.
Poligonul este utilizat pentru reprezentarea caract eristicilor digital e care acopera o
anumita zona de pe suprafa a pamntul ui. Acest e caracteristici pot include l acuri, limite
de parcuri,limite de orase, cladiri.

13
 Fiecare dintre aceste geometrii este l egata la un rnd ntr-o baza de date care descrie atributel e
lor. ntr-un exemplu concret, o baza de date care descrie lacuri poate con i ne informa ii despre
adncimea unui lac, calit atea apei, nivelul de poluare. Aceste informa ii pot fi folosite pentru a face o
harta care sa descri e un anumit atribut al setului de date. De exempl u, lacurile ar putea fi colorate n
func ie de nivelul de poluare. Diferite geometrii poate fi, de asemenea, comparate. n acest sens, GIS
ar putea fi folosit pentru a identifica toate fntnile (puncte) afsate pe o raza de 1 km de un lac
(poligon) cu un ni vel ridicat de poluare.

Principalul avantaj al sistemului vector fa a de cel raster este faptul ca memorarea datelor est e
mai efi cienta. n acest sistem doar coordonatele care descriu trasaturile caracteristice ale imaginii
trebuiesc codificate. Se folosesc de regula la realizarea har ilor la scara mare.

n sistemul raster, imaginile sunt construite din

cel ule numite pixeli. Pixelul este cel mai mi c element
de pe o suprafa a de afisare, caruia i se poate atribui n
mod independent o intensitat e sau o culoare. Fiecare
Figura 8 Vector vs. Raster
pixel are atribuit un numar care va fi asociat cu o cul oare. O entitat e geografica este alcatuita din
mul imi de pixeli. De exemplu, un lac va fi reprezentat de o succesiune de pixeli de aceeasi cul oare.
Cu alte cuvinte, un sistem raster este compus din celule mici n forma patrata sau dreptunghiulara,
avnd suprafa a egal a cu rezolu ia sistemului.

Un exemplu de imagini raster l constitue imaginile bitmap ob inute n urma scanarii planurilor
de pe hrtie, sau i maginile ob inut e de la sateli ii specializa i. n timp ce imaginile digitale ob inute
prin scanarea planurilor/har ilor sau prin fotografiere au un singur tip de informa ie pentru punctele de
la sol (culoarea), sateli ii pot colecta mai multe tipuri de informa ii deodata, iar aceste date sunt
furnizate ca benzi (straturi) distincte ntr-o i magine mul ti-spectrala.

Principalul dezavantaj al sistemului raster comparativ cu sistemul vector l reprezinta

capacitatea de memorare mult mai mare, deoarece n acest caz fiecare pixel n parte trebuie codificat.

Sunt destul de frecvente situa iile de proiect e GIS n care se doreste simultan precizia
informa iei vect oriale si sugestivitatea celei raster, respectiv suprapunerea planurilor construite n
maniera clasica GIS/CAD (con innd entita i grafice definite geometric) peste imagini bitmap
ob inute prin scanare sau prin fotogrammetri e (fotografii aeriene si de teledetec ie satelitara). De cele
mai multe ori imaginile raster constituie fundaluri de l ucru pentru grafica vectoriala. Acest lucru este
posibil, nsa nu constitue subiectul lucrarii de fa a, si prin urmare nu vom intra in detalii.

14
 3.4. Interogarea datelor

Un sistem GIS ne permite sa executam interogari si analize ce sunt prea costisitoare sau mari
consumatoare de timp pentru studiul lumii reale, ori sunt prea dificile sau inadecvate n cazul fol osi rii
altor tipuri de sisteme de management al datelor.

Toate pachet ele de programe GIS includ opera ii pentru interogarea bazelor de date, n vederea
ob inerii unui subset de date. Interogarile spa iale sunt cele mai import ante, si presupun selec ia
entita ilor n func ie de loca ie sau de rela i ile spa iale cu cel elalte entita i. Alte tipuri de interogari
foarte utile sunt interogarile grafice ( care sunt valorile atributelor acestor enita i? ), interogarile
atribut ( unde sunt localizate entita i le cu aceste valori ale atributelor? ) sau interogarile formulate cu
ajutorul limbajelor de programare (SQL) de genul: care sunt terenurile cu o suprafa a mai mare de
300 mp aflate la o distan a mai mi ca de 300 m de o anumita sosea? .

Toate aceste tipuri de i nterogari ofera GIS-ului posibilitatea de a efect ua analize si modelari ale
datelor spa iale, ceea ce l distinge esential de celelalte tipuri de sisteme de informa ii.

3.5. Analiza datelor

Maparea dat elor indica n primul rnd locurile n care sunt amplasate obiectele, dar nu poate
explica de ce anume sunt amplasat e acolo. De exemplu, o fotografie aeriana poate arata ca porumbul
este n crest ere n anumite regiuni, dar nu poate explica de ce n alte regiuni nu a crescut la fel de bine.
Analiza GIS, pe de alta parte, poate realiza o conexiune ntre dezvoltarea porumbului, tipul de sol si
cantitatea de apa disponibila prin exami narea simultana a har ilor ce reprezi nta culturile, tipurile de
sol si umiditatea acestuia pentru regiunile aflat e n discu ie.

Astfel, una din caracteristicile principale ale sistemului GIS est e abilitatea de a analiza rela iile
spa iale ntre entita ile unei har i aflate n diferite straturi (nivele). Aceste rela ii poarta denumirea de
rela ii topologice si presupun: adiancen a (cine e adi acent cu cine), incluzi une (ci ne con ine si ce
anume con ine) si proxi mitate (ct de aproape este o entitate geometrica de alta).

Modelarea re elelor este un alt tip de anal iza a datelor care permite rezol varea unor probleme
specifice cum ar fi: determinarea traseelor optime n opera ii de transport, colectare sau distribu ie
urmarind diferite criterii (timp mi nim, distan a mini ma) i ncluznd eventual o serie de constrngeri
(gabarit, capacitate portanta).Iata un exemplu de ntrebare la care se poate raspunde cu ajutorul GIS-
ului : Daca toat e fabricil e din apropierea unui ru ar deversa accidental substan e chimice, ct timp va
dura pna acestea vor ajunge n cantitat e daunatoare la nivelul solului? .

15
 Figura 9 Map Overlay

Interpolarea datelor spa iale presupune o combinare a mai multor dat e spa iale, nivele (puncte,
linii sau poligoane), genernd la iesi re un nou set de date vectoriale, cu impact vizual si milar cu o
suprapunere a mai multor har i reprezentnd o aceeasi regiune. O reuniune de entita i geometri ce
presupune o combinare a dat elor spa ial e si a atributelor ambelor intrari ntr-o singura i esire.
Intersec ia defi neste zonele n care doua intrari se suprapun pastrnd o seri e de atribute pentru fiecare
entitat e n parte. Pentru exemplificare se poate urmari Figura 5 care prezi nta o combinare a doua
nivele pentru o aceeasi regiune: ni velul solurilor si nivelul padurilor. De aici pot fi t rase concluzii n
ceea ce privest e o viitoare mpadurire a regiunii.

Statistici le GIS sunt foart e des utilizate n luarea deci ziilor. De exemplu, daca o baza de date
con ine date geografice cu informa ii demografice detaliate, se pot determina ct e persoane cu o
anumita vrsta, venit, etnie, locuiesc ntr-un bloc dat, de pe o anume strada. Acest e tipuri de stat istici
pot fi folosit e de oamenii de stiin a si de stati cieni cu scopul de a caracteriza o regiune, zona, n
vederea luari i unor decizii privind marketing-ul, serviciile sociale, planifi care de urgen a, etc n acea
zona.

16
 3.6. Vizualizarea datelor

Dupa o analiza si o modelare compl eta a datel or, este necesara o reprezentare a rezultatelor ntr-
o anumita forma pentru i nterpret ari . Calea pe care o alegem pentru iesirea rezultatelor depinde de
mul i factori, cum ar fi costul sau timpul consumat. Desigur, to i acesti factori influen eaza modul n
care se realizeaza proiectul GIS, dar poate sa aiba o importan a particulara pentru comunicarea
efectiva a rezult atelor.

Afisarea rezultatelor poate fi facuta pe monitor sub forma de har i, grafice sau rapoarte, dar si
pe hrtie cu ajutorul plot erelor si a imprimantelor. n alte cazuri nsa, datele sunt pastrate sub forma de
fisiere, pentru o analiza viitoare.

GIS genereaza un interes din ce n ce mai mare n cel e mai diverse domenii al e acti vi ta ii umane
si este utilizat de to i cei care utilizeaza n acti vitatea lor har i , planuri t opografi ce sau trebuie sa ia
decizii n cadrul spa iului geografi c. Un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri si
har i, planuri de urbanism, modul de utilizare a terenurilor, gestionarea re el elor de utilitate publi ca
(apa, canalizare, termofi care, electri ce, t elefonice, gaze, drumuri, cai ferate, linii de transport urban),
localizarea amplasamentelor optime pentru noi centre medi cal e, de comer sau culturale, studi ul
impactului unui obiectiv (aeroport, rafi narie etc.) asupra mediului ambiant, studii privind calitat ea
aerului si apei, investigarea si remedierea locurilor cu rezi duri, n comer (identificarea pi e elor inta
sau men inerea acestora n condi ii de competivitate, zonari ierarhice a pie elor de desfacere dupa
diverse criterii).

4. Arhitectura unui sistem GIS

Apli catiile de tip GIS se impart in trei mari categorii: aplicatii GIS de sine statatoare (open-
source sau nu), aplicatii GIS dezvolt ate pentru dispozitivele mobile, si cele mai des raspandite,
aplicatiile GIS Web.

Datorita evolutiei exponentiale a Internetului si a modului simplu si util in care utilizatorii pot
vizualiza anumite date spatial e, pot crea harti tematice, pot face interogari si analize spatiale,
indiferent de locul unde s-ar afla, Web GIS a devenit un instrument foarte raspandit care ne ajut a i n
viata de zi cu zi.

In general, un sistem web are o arhitectura client /server organizata pe mai multe nivele. Web
GIS, la randul sau, urmeaza aceasta structura, si poate fi proiectat ca o aplicati e client/server 2 tier sau

17
ca o aplicati e 3-tier, in funct ie de cerint ele si functionalitatile pe care trebuie sa l e indeplineasca
sistemul.

Un sistem GIS are in general trei component e principal e:

Aplicatia client int erfata utilizator ce contine tehnol ogii pentru renderizarea (afisarea)
si manipularea hartilor
Logi ca de bussiness se refera la securitate, managementul utilizatorilor, caching,
servicii web, modelul de date care urmeaza a fi furnizat aplicatiei client in vederea
renderizarii, functii de acces l a baza de date
Sursa de date in general o baza de date relationala cu soport pentru date spatiale,
versionare, indexare si extensibilitate.

4.1. Arhitectura 2-tier

Arhitectura 2-tier este o arhitectura client-server in care clientul, respectiv serverul sunt doua
componente di ferite care comunica intre el e prin i nt ermediul ret elei care le interconecteaza. Client ul
este cel care initiaza conexiunea, iar serverul este cel care asteapta cereri din partea clientului.

In cazul sistemul ui GIS, primele doua componete (aplicatia client si logica de bussiness), fac
parte din cli ent, iar baza de date se va afla separat , pe server. Principalul dezavantaj al acestei
arhitect uri este faptul ca intreaga prelucrare va avea loc la nivelul aplicatiei client. Pri n urmare
utilizatorul va avea nevoie de resurse put ernice de procesor si memorie. O alte problema cu care se
confrunta acest tip de arhitectura este securitat ea, deoarece comunicarea dintre serverul web si
serverul de baze de date este realizata direct prin intermediul retelei care asigura comuni care i ntre
client si server.

Pe de al ta part e, arhitectura 2-tier ofera avantaje din punct de vedere al performantei

(performanta mai buna deoarece prezinta 2 componente st rans legate intre ele si nu 3), din punct de
vedere al usuri ntei de instalare, configurare si de ce nu si mentenanta.

4.2. Arhitectura 3-tier

Modelul 3-tier este tot o arhitectura cli ent-server in care interfata utilizator, logica de bussiness
(logica functionala) si sursa de date sunt dezvoltate si administrat e ca module independente. Termenul
3-tier se refera la introducerea unei componente (de obicei un server) i ntre client si server al carei rol
difera in functie de scopul aplicati ei.

18
 Acest tip de arhitectura, prin componenta de mijloc, izoleaza partea de client, de part ea de date,
prin urmare este redusa compl exitat ea la nivelul clientului din punct de vedere al accesului la date, si
este consolidata securit atea la nivelului accesului la baza de date.

Figura 10 Arhitectura 3-tier

Intr-un si st em Web GIS, clientul contine tehnol ogii ce permi t afisarea hartilor i n browser:
animation, zoom in, zoom out, pan etc.

Ni velul de mijloc este cel care controleaza functionalitatea apl icati ei prin realizarea de procesari
detaliate. Acesta trebuie proiectat i n asa fel incat sa suporte unor numar mare de autentificari la
intrarea in sistem. O alta cerinta este raspunsul in timp real la cerintele utilizatorul ui. Aceasta necesita
impl ementarea unui mecanism efi cient de caching al paginilor care sa imbunatateasca performanta
locala. Un alt element important este motorul de procesare, care primest e niste date (cum ar fi de
exemplu numele hartii, locatia dorita, sursa de date, dimensiunea hartii), si pe baza acest ora intoarce o
imagine a hartii sau un alt model de date stabilit in prealabil. Rezultatul este furnizat mai departe
aplicatiei client care va renderiza harta pentru vizualizare.

Baza de date va trebui sa ofere suport pentru tipuri de date compl exe, cum ar fi puncte, l inii,
poligoane, pentru operatii asupra acest or tipuri de dat e, precum intersect ie, diferenta, reuniune.
Deasemenea, limbaj ul de interogare trebuie sa permita cereri atat pentru dat e spatiale, cat si pentru
data non-spatiale. Deoarece numarul inregistrarilor int r-un sistem GIS este foarte mare, baza de date
trebui e sa ofere suport pentru indexare, pentru acces paralel, in vederea obtinerii unei performante mai
bune.

Avantajele acestui tip de arhitectura sunt evi dente: usurinta cu care se poate modi fica, respectiv
inlocui orice modul, fara a afecta functionalitatea celorlalte; anumite reguli de securitate pot fi
aplicate la nivel de server fara a se interveni in vreun fel l a nivel ul client; incarcarea la client este
mini ma et c. Prin urmare, in zilele de azi, orice sistem GIS matur adopta ca si arhitect ura de baza
modelulu 3-tier.

19
 5. Ap licatii si tend inte n domeniu
5.1. Scurt istoric

Idea de a concentra n cadrul unei har i diferit e straturi tematice si fenomene geografice, a
existat cu mult nainte de apari ia calculat orului. Pe zidurile pesterilor afl ate n apropiere de Lascaux,
France, vnatorii Cro-Magnon desenau imagini ale animalelor pe care le prindeau. Asoci ate acestor
animale au fost descoperite linii de urmarire ce sunt presupuse a reprezenta rutele de migrare. Desi
simpliste n comparatie cu noile tehnologii, aceste tipuri de nregistrari at esta arhitectura sistemelor
informa ionale actuale: o i magine si atributel e asociate ei.

Harta bataliei de la Yorktown (t oamna anului 1781), crea ie a cartografului francez Louis-
Alexandre B erthier, reda dest ul de bine traseele trupelor impli cat e n lupta.
n anul 1819, francezul Pierre Charl es Dupin a ntocmit pri ma harta choropleta (redarea prin umbre a
suprafe elor), ce reda distribu ia si intensit atea analfabetismului n Fran a, aceasta reprezentnd, poate,
prima harta statistica moderna.

La j umatatea secolului al XIX-lea, apare Atlas to Accompany the Second report of t he Iri sh
Railway Commissioners, ce reda pe aceeasi harta date despre popula ie, migra ia acest eia precum si
date geologice si topografi ce.

Un alt exemplu timpuriu de analiza geografica l constitue harta realizata de doctorul John
Snow pentru a identifica sursa contaminarii cu holera a centrului Londrei din anul 1854. Acesta a
redat prin punct e loca iile decesel or si, n urma analizei distribu iei a descoperit o pompa de apa drept
focar de i nfec ie.

20
 De-a lungul evolu iei sale, din 1950 si pna astazi, se pot distinge 3 faze i mportante delimitate
n func ie de aplica ii, date si int erac i unea di ntre utilizatori si furni zori.

n prima faza (peri oada 1950 nceputul anilor 1980), tehnologia GIS a fost creata ca un
instrument capabil sa stocheze, organizeze si sa determine extinderea datelor existente. Pentru acest
lucru a fost implementata si defi nit a o struct ura a datelor compusa din date primare (puncte, linii,
suprafe e, rastere) si func ii pentru importarea, editarea, recuperarea, actualizarea, interogarea datelor.
Un an important n aceasta perioada l constitue anul 1962 care vede primul GIS opera ional din lume
realizat de Geograful Roger F. Tomlinson cu sprijinul guvernului canadian. GIS ( Canada Geographic
Information System ) a durat pna n anii 1990 si a realizat cea mai mare baza de date a resursele
terestre din Canada.

n cea de-a doua etapa (sfrsitul anilor 80 nceputul anilor 90), Sistemele Geografi ce
Informa ionale au fost for ate sa evolueze spre analiza. n aceasta faza au fost implement ate func ii si
interfe e grafi ce pri etenoase pentru a usura int erac iunea cu utilizatorii. Uti lizatorii au posibilitatea

21
sa sorteze, sel ect eze, extraga, reclasifice si sa reproiecteze datel e dupa diferite criterii geografice,
topologice, statistice. Marcant pentru aceasta perioda este dezvoltarea primei aplica ii cu interfa a
grafica din cadrul pachetului de programe GRASS GIS (este vorba despre GrassWare lansat de
Corpora ia OSIRIS). La randul ei, ESRI lanseaza prima versiune a binecunoscutei aplica ii ArcView
(ajunsa n prezent la versiunea 9.3).

ncepnd cu sfrsitul anilor 1990, Sistemel e Informa ionale Geografi ce i ntra ntr-o noua era. n
aceasta etapa, GIS-ul ncearca sa devina un instrument de decizie si manipulare a i nforma iei. n anii
2000, Sistemele Informa ionale Geografice se ndreapta catre Web, devenind tot mai populare n
rndul util izatorilor de calculat oare personale indiferent de pl atforma utilizata. Compania ESRI ncepe
sa ofere o gama larga de programe ce ruleaza pe sisteme de operare Linux, Google lanseaza doua
servicii: GoogleMaps, ce utilizeaza tehnologii noi pentru aplica iil e Web-Gis (AJAX, Asynchronous
JavaScript si XML) si GoogleEarth.

5.2. Preocupari n domeniu

5.2.1. RadioGraph 8 & District 8

Dezvoltatorii de produse software romnesti nu s-au lasat mai prejos si au lansat pe pia a
aplica ii GIS autohtone. Doua astfel de apli ca ii au fost dezvoltate de GFK Geomarketing si poarta
denumi rea de Radi oGraph 8 si District 8.

Sectoarele economi ce n care pot fi fol osit e cele doua aplica ii sunt foart e largi: asigurari, banci,
birouri de statistica, comer , construc ii, electronice, farmacii, media, poli ie, protec ia mediului,
publicitate, sanatate, sectorul auto, tel ecomunica ii, turism, universita i etc.

RadioGraph 8 permite vizualizarea si analiza spa iala a datelor sub forma har ilor digitale.
Datele despre clien i si pia a sunt afisate n har i integrate foarte usor de accesat. Se pot identifi ca
corela ii si oportunita i prin int ermediul reprezentarilor spa iale ale informa iilor. Datorita func iilor
sale extinse de analiza a dat elor, Regi oGraph reprezinta un real sprijin n desfasurarea activita ilor
obisnuite de vnzari si marketing.

Di st rict 8 este sistemul profesional GIS pentru planificare teritoriala. Func iile de nalta
performan a ale RegioGraph sunt disponibile si la District. n plus, serviciile si zona de acoperire a
serviciilor pot fi delimitate si optimizate n concordan a cu specifica iile utilizatorului, n cazul
District.

22
 Figura 11 Importuri/Exporturi de date n RadioGraph&District

Ambele aplica ii recunosc bazele de date din toate formatele conven ionale(Excel, Access,
dBase, ASCII, Windows Clipboard sau cu ODBC), ceea ce face importul de date foart e simplu de
realizat. Deasemenea, har ile pot fi incluse n prezentari si rapoarte prin exportarea lor n toate
formatele grafice standard, sau de ce nu, pot fi prezentate direct n RegioGraph si DISTRICT pe
ntregul ecran. HTML Export se poate folosi pentru a publica har ile pe re eaua int erna sau pe
internet, iar Seri es Print Manager pentru a printa rezultatele ntr-un format convenabil.

Sistemele Informatice GIS produse de GfK Geomarketing transpun datele referitoare la

clien ii,pia a si datele corporat iste n har i informative usor de n eles si utilizat. RadioGraph&District
constituie un real sprijin n fundamentarea deciziilor de vnzari si marketing n activitatea zilnica ce
vizeaza evaluarea clien ilor, analiza pie ei, supervizarea vnzarilor, analiza si planificarea teritoriala.

Un exemplu de analiza l constitue distribu ia

regionala a cli en ilor pe harta, identifi carea pri ncipalilor
clien i pe baza vnzarilor si a poten i alului si eventual
alocarea acestora celui mai apropiat agent de vnzari sau
cel ui mai apropiat service. De asementea, poti fi
vizualizate zonel e cu cele mai nalte sau cele mai scazute
cote de pia a. Func ia de anal iza a portofoliului poat e fi
Figura 12 Analiza clien ilor n RadioGraph
23
utilizata pent ru a stabil i o rela ie directa ntre vnzari si poten ial ul pie ei. n func ie de datele stocate
se pot afisa n culori diferite jude ele, loca ia clien ilor sau rutele de transport.

Controlul vnzarilor este o alta func ionalitate

oferita de cel e doua apli ca ii n dicu ie. De exemplu,
se poate examina eficien a activita ii de teren, ct de
mari sunt diferen ele ntre valorile estimt e si
rezultatele concrete. RegioGraph afiseaza dezvoltarile
cronologice astfel nct sa poata fi recunoscute
tendi n ele si sa fie ntreprinse ac i uni de corectare la
timp.

Figura 13 Controlul vnzarilor n RadioGraph

Foarte importanta este func ia de planifi care teritoriala. RadioGraph permite analiza atenta a
loca iilor precum: filialele, centrele de logistica, punctele de service, n func ie de loca iile
competitorilor, numarul de gospodarii aflate n cadrul de ari ei de acoperire a filialelor, structurile de
popula ie, veniturile acestora, mijloacele de acces.

Editorul integrat permite crearea, procesarea sau convertirea de har i. Deasemenea, se pot
importa har i din alte aplica ii (*.mif *.shp).

Datorita limbajului de programare integrat Visual Basic for Applications (VBA) de la

Microsoft, RegioGraph poate fi exti ns pentru a include propriile func ii adi ionale. Har ile pot fi
actualizate din baza de date complet automat la interval e iar fiecare utilizator poate adauga
suplimentar propriile analize.

24
 6. Concluzii

GIS este una dintre t ehnol ogiile informational e care au transformat radical modul in care
geografii isi realizeaza cercetarile in beneficiul soci etati i. Acelasi impact major l-a avut si asupra
utilizatoril or de rand prin faptul ca le-a usurat intr-un mod vizibil viata de zi cu zi.

Pentru afaceri, cea mai promi atoare direc ie de dezvoltare a aplica iilor GIS poate fi
reprezentata de serviciile web. Deocamdata numai un numar mi c de furnizori permit companiilor sa
realizeaze interogari spa iale complexe prin intermediul unei interfe e web. Astfel de furnizori pot
gazdui dat ele spa iale si le pot chiar si combina cu ter e resurse de date daca organiza iile doresc acest
lucru.

Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta hardware, nici o component a software, ci mai
degraba trebuie privit ca un proces. GIS est e pentru luarea deciziilor. Modul in care datele sunt
introduse, stocate si analizate in cadrul unui sistem GIS trebuie sa reflecte modul in care informatiile
vor fi folosite pentru un anumit tip de cercetare sau pentru o sarcina ce necesita l uarea anumitor
decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau hardware, i nseamna a pierde rolul crucial pe
care il poate juca intr-un proces complet de luare a deci ziilor.

ncheiem cu un mesaj ce nu mai are nevoie de explica ii suplimentare:

"Aplica ia GIS-ului este limitata numai de imagina ia celor care o folosesc."

( Jack Dangermond)

25
 7. ANEX A 1 Lista de figuri

Figura 1 Componente GIS ................................................................................................................. 4

Figura 2 Ierarhia component elor GIS ................................................................................................. 5
Figura 3 Imagine satelitara printata .................................................................................................. 11
Figura 4 Spectrul obtinut in urma aplicarii transformatei Fourier...................................................... 12
Figura 5 Functia de filtrare aplicata pentru indepartarea texturii nedorite .......................................... 12
Figura 6 Imaginea finala obtinuta in urma aplicarii Transformatei Fourier inverse ........................... 13
Figura 7 Vector vs. Raster ............................................................................................................... 13
Figura 8 Vector vs. Raster ............................................................................................................... 14
Figura 9 Map Overlay ..................................................................................................................... 16
Figura 10 Arhitectura 3-tier ............................................................................................................. 19
Figura 11 Importuri/Exporturi de date n RadioGraph&Dist rict ........................................................ 23
Figura 12 Analiza clien i lor n RadioGraph ...................................................................................... 23
Figura 13 Controlul vnzarilor n RadioGraph ................................................................................. 24

26
 8. BIBLIOGRAFIE

Aitken, S., Valentine, G. (2006), Approaches to Human Geography, Editura SAGE

Schuurman, N. (2004), GIS: A Short Introduction, Editura Blackwell Publishing

Imbroane, Al., More, D.(1999), Ini iere n GIS si teledetec ie , Presa Universitara Clujeana

Dimitriu, G (2007), Sisteme informatice geografice GIS , Editura Albastra

Gfk Geomarketing, RadioGraph 8 si District 8-Edi ie premium

Leon Florin, Biblioteca virtuala de inteli genta artifi cial a

http://eureka.cs.tuiasi.ro

GIS, Wikipedia, http:/ /en.wikipedia.org/ wiki/Geographic_information_system

Evolu ia Sistemelor Informa ional e Geografice (GIS),

http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor-informai onale-geografice-gis

Solu ii oferite de ESRI, http://www.esri.com/

GIS in Every Walk of Life, http://www.gis.com/whatisgis/everywalk.ht ml

A platform for Internet GIS, http://www.gisdevelopment.net/technology/gis/mi03037.htm

Digital Image Data Recovery from Printed Image,

http://www.gisdevelopment.net/aars/acrs/1995/ps4/ps4002.asp

28
27