Tesutul uman

Tesut muscular
Tesut adipos
Tesut epiterial
Tesut nervos
Tesut conjunctiv
Tesutul muscular
Este constituit din fibre musculare care intra in componenta unui muschi (striat sau neted). Fibrele
musculare sunt compuse din celule denumite miocite, care cuprind in citoplasma lor numeroase
filamente alungite paralel cu axa mare a celulei. Aceste filamente sunt de doua tipuri:

unele, delicate, sunt facute din actina;

celelalte, groase, sunt compuse din miozina.

Datorita interactiunii lor se realizeaza contractia musculara.

Miocitele pot forma unitati contractile izolate cum sunt celulele mioepiteliale atasate unor formatiuni
glandulare si canalelor galactofore, sau se asociaza tesutului conjunctiv, formatiunilor vasculare si
nervoase, alcatuind muschii (scheletici-striati, netezi si muschiul cardiac-miocardul).

In raport cu proprietatile morfo-functionale ale miocitelor, tesuturile musculare (muschii) se clasifica

in:

tesutul muscular scheletic

tesutul muscular cardiac

tesutul muscular neted.

Structura tesuturilor musculare poate fi descrisa incepand de la fibrele musculare, apoi la celulele
musculare si restul structurilor care tin celulele musculare unite si le furnizeaza rezistenta necesara
pentru a-si indeplini functiile.

Tesutul muscular scheletic

Structura tesutului muscular scheletic:

Muschiul scheletic se numeste striat datorita imaginii obtinute la microscop in care se vad benzi mai
deschise si mai inchise la culoare. O celula musculara scheletica este alungita si de o forma
aproximativ cilindrica cu o multime de nuclei situati in apropierea membranei celulei.

Page 1
Functiile tesutului muscular scheletic:

miscarea scheletului sub un control constient, incluzand miscarea membrelor, degetelor, gatului, etc

miscarea tesuturilor care determina expresia faciala (fata zambitoare, fata incruntata).

Tesutul muscular cardiac

Structura tesututlui muscular cardiac:

Fibrele tesutului muscular cardiac sunt striate, in forma de Y si au un singur nucleu central. Aceste
fibre sunt legate la capete de fibrele alaturate prin membrane subtiri numite discuri intercalate.

Functiile tesutului muscular cardiac:

pomparea sangelui prin inima

alternarea contractiilor si relaxarilor muschiului cardiac

trimiterea sangelui neoxigenat dinspre atriul drept, in ventricolul drept si apoi la plamani

trimiterea sangelui oxigenat prin atriul stang si ventricolul stang la aorta si apoi in restul corpului.

Tesutul muscular neted

Structura tesutului muscular neted:

Spre deosebire de tesuturile musculare scheletic si cardiac, tesutul muscular neted nu este striat.
Fibrele musculare netede sunt mici si ascutite la capat. Fiecare fibra are un nucleu localizat central.

Functiile tesutului muscular neted:

contractiile muschiului neted pun presiune asupra vaselor de sange din apropiere. Acest lucru este
important in principal in sistemul digestiv in care actiunea muschilor netezi ajuta atat la miscarea
mancarii de-a lungul tractului gastro-intestinal cat si la descompunerea ei

muschii netezi contribuie de asemenea la miscarea fluidelor prin corp si la eliminarea materiilor
nedigerabile din sistemul gastro-intestinal.

Tesutul muscular neted intra in compozitia:

vaselor de sange

stomacului

intestinelor

vezicii urinare

vezicii biliare

Page 2
Tesut adipos:

Organ de stocare a lipidelor, tesutul adipos nu se bucura de o reputatie prea buna. Fiind
la originea anumitor forme dizgratioase ale siluetei, el inmagazineaza cea mai mare
parte a rezervelor energetice ale organismului. Aceasta stocare este indispensabila bunei
functionari a muschilor si, in special, a inimii.
Definitie Tesutul adipos, care mai este numit si esut gras, se caracterizeaza printr-o
abundenta de celule adipoase (sau celule grase), adipocitele. Aceste celule sferice, formate
dintr-una sau mai multe vacuole de trigliceride, ovarietate de lipide (acizi grasi), sunt in
organism in numar de 20 pana la 25 de miliarde. Rezultatul il reprezinta faptul ca 1 kg de
tesut adipos contine aproximativ 7 000 kcal. Se disting doua tipuri de esut adipos: tesutul
adipos brun, situat in principal in jurul vaselor mari si al organelor toracice, care serveste la
producerea caldurii, si tesut adipos alb, care serveste drept rezerva energetica.
esut adipos alb
Structur
Organizare. esutul adipos alb este organizat sub form de lobi mici, vizibili cu ochiul
liber, separai prin perei despritori conjunctivi foarte fini. Adipocitele sale, tasate unele n
altele, conin o singur pictur lipidic mare, nconjurat de o coroan citoplasmatic subire,
nucleul lor fiind mpins nspre periferie. De unde i denumirea lor de celule uniloculare.
Formare. esutul adipos alb apare spre sfritul sarcinii i continu s se dezvolte pn n
jurul vrstei de 14 ani.
Funcie
Protecie. esutul adipos alb are rol de protecie la nivelul unui numr mare de organe pe
care le nvelete (rinichi, ganglioni limfatici, esut adipos orbitar) i rol de repartizare a
sarcinilor (pernie pentru laba piciorului i palme, zone periferice ale articulaiilor mari).
Rezerv. esutul adipos alb constituie mai ales rezervorul energetic cel mai important al
organismului. De fapt, adipocitele sale sunt responsabile de stocarea acizilor grai care provin
din alimentaie sau din ficat, transformndu-i n trigliceride (lipogenez), precum i de
utilizarea stocurilor de trigliceri- de, transformndu-le n acizi
grai (lipoliz), atunci cnd rezervele de glucide sunt epuizate (n urma postului, a eforturilor
fizice, a luptei mpotriva frigului) sau cnd acestea sunt inutilizabile (form grav de
diabet). Situat sub piele, dar i n profunzime n abdomen, esutul de rezerv se afl, mai ales,
pe fese i coapse, la femei, i pe abdomen, la brbai.
Secreie. Adipocitele esutului adipos alb secret mai muli hormoni, dintre care
menionm leptina, o protein care regleaz apetitul la nivelul hipotalamusului i care se
presupune c joac un rol important i n reproducere (maturare sexual, fecunditate,
sterilitate).

Page 3
esut adipos brun

Structur
Organizare. esutul adipos brun este, de asemenea, organizat sub form de lobi mici, dar
este mai bine vascularizat i, mai ales, mai bine inervat dect esutul alb.
Adipocitele sale, mai mici, au un nucleu central i o citoplasm, care conine mitocondrii, care
conin, la rndul lor, un pigment respirator de culoare brun, n care se scald numeroase
vacuole lipidice mici. Din acest motiv, ele sunt numite multiloculare.
Formare. Mai abundent la animalele care hiberneaz, esutul adipos brun se formeaz, n
cazul omului, n timpul vieii fetale. l regsim, n principal la nou-nscui, n jurul vaselor
mari.
Funcie
Spre deosebire de esutul adipos alb, esutul adipos brun nu export energie, ci o distribuie sub
form de cldur, datorit unei proteine, termogenina, coninut n mitocondriiile adipocitelor
sale. Aceast protein permite, n special, adaptarea termic a nou-nascutului in momentul
nasterii.

Tesutul Epiterial
esutul epitelial sau epiteliul este unul dintre tipurile de esut animal, constituit din unul sau mai multe
straturi de celule, legate ntre ele.

esuturile epiteliale se divid intens, sunt nevascularizate i sunt ntotdeauna nsoite de esut
conjunctiv moale, de unde primesc substane nutritive prin difuzie. n aceste esuturi, celulele sunt
legate ntre ele printr-o substan amorf.

Clasificare[modificare | modificare surs]

Exist trei tipuri de epitelii:

de acoperire

secretoare

senzoriale

Epiteliile de acoperire[modificare | modificare surs]

Epiteliile de acoperire nvelesc suprafee. Se pot afla la exteriorul corpului sau n interiorul organelor
cavitare pe care le cptuesc. Sunt formate din celule alturate, aezate pe unul sau mai multe straturi,
sprijinite pe o membran bazal fin, care le separ de esuturile vecine.

Epiteliile pot fi, dup numrul de straturi: unistratificate sau simple (cu celule aezate ntr-un singur
strat) i pluristratificate.

Dup forma celulelor, epiteliile pot fi:

Page 4
pavimentoase: celule turtite;

cubice: celule cubice;

prismatice: celule cilindrice.

Ele formeaz epiderma i cptuesc cavitile: tubul digestiv, cile respiratorii, inima, vasele etc.
Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei, din cavitatea bucal, faringe i esofag au funcia de
protecie. Cele unistratificate, cu grosimi diferite, sunt adesea traversate de unele substane.

Tipuri de epitelii de acoperire:

1.Epitelii simple pavimentoase: n endocard (cptuind ncperile inimii), peritoneu

(cavitatea,abdominal), pleur (plmni)

2.Epitelii simple cubice: n canalele excretoare ale glandelor salivare

3.Epitelii simple cilindrice: n intestinul subire unde formeaz un platou striat (o margine n perie)

4.Epitelii pluristratificate pavimentoase cheratinizate: n epiderm

5.Epitelii pluristratificate pavimentoase necheratinizate: n mucoasa bucal

6.Epitelii pluristratificate cubice i cilindrice necheratinizate: n canalele acinilor pancreatici

7.Epitelii pseudostratificate: conin celule n form de ciuperc/umbrel aezate pe un singur strat care
datorit dispunerii lor creeaz falsa impresie de stratificare

8.Uroteliul: n vezica urinar i uretere, este simplu atunci cnd vezica este plin i stratificat datorit
cutrii atunci cnd vezica este goal

Epiteliile secretoare

Epiteliile secretoare produc i elimin substane. Ele sunt principalele componente ale glandelor. Au
celule bogate n dictiozomi ce secret diverse substane; cnd acest esut este combinat cu esut
conjunctiv i vase de snge, formeaz organe numite glande.

Glandele pot fi:

1. exocrine: prezint canale prin care-i elimina produii de secreie:

a. la exteriorul corpului: glande mamare, sudoripare, sebacee;

b. n alte caviti: glande salivare, intestinale.

2.endocrine - fr canale de excreie, produc hormoni care trec direct n snge (exemple:
hipofiza,tiroida, suprarenalele).

3.mixte: att endocrine, ct i exocrine; exemple: pancreasul (exocrin prin sucul pancreatic; endocrin
datorit insulinei), glandele sexuale (exocrin, datorit gameilor; endocrin prin producerea de hormoni
sexuali)

Epiteliile senzoriale

Page 5
Epiteliile senzoriale conin celule specializate n recepionarea unor stimuli i transmiterea semnalelor
ctre sistemul nervos central. Ele intr n alctuirea unor organe de sim precum analizatorii. De
asemenea, epiteliile senzoriale, recepioneaz excitaii din mediul nconjurtor.

cel. senzoriale :

-se gsesc n contact cu mediul nconjurtor

-nu pot conduce excitaii (doar neuronul poate)

-pot recepiona excitaii (neuronul nu poate)

cel. senzoriale:

1.tactile(n ptura mucoas a epidermei);

2.gustative (n mugurii gustativi, fusiformi);

3.fonoreceptoare (auditivi);

4.olfactive(nu sunt cel. nervoase);

5.vizuale (nu sunt cel. nervoase).

TESUTUL NERVOS
esutul nervos este alctuit din neuroni i celule gliale.

NeuronulNeuronul - unitatea de structur a sistemului nervos - este format din corpul celular i
prelungiri: dendrite i axoni. Dendritele i axonii constituie cile de conducere n nevrax a sensibilitii
i motilitii, precum i nervi spinali (micti) i cranieni (senzitivi, motori i micti).

Structura neuronului

Corpul cellular

Formeaz substana cenuie a nevraxului si este delimitat de neurilem.

n neuroplasm se afl:

mitocondrii

reticulul endoplasmatic

aparatul Golgi

lizozomi

neurofibrile (cu rol de sustinere si transport)

corpi Nissl (cu rol in sintezele neuronale)

nucleul (unic, situat central).

Page 6
 Axonul

Axonul este o prelungire unic, obligatorie, delimitat de axolem.

axoplasma conine mitocondrii, lizozomi, neurofibrile.

Axonul conduce influxul nervos eferent (centrifug).

Axonul este protejat de trei teci:

de mielin (n interior)

teaca Schwann

teaca Henle (n exterior)

Teaca Henle[

Este format din substan fundamental amorf i fibre conjunctive aezate n reea.

Este situat la exterior i are rol trofic i protectiv.

Teaca Schwann

Este format din celule gliale.

Este dispus concentric n jurul tecii de mielin.

ntre dou celule Schwann se afl o strangulaie Ranvier.

Secret teaca de mielin i conduce saltatoriu influxul nervos.

Teaca de mielin

Este secretat de celulele gliale Schwann sau de oligodendrologie; are rol nutritiv, de protecie i
izolator.

Depus sub form de lamele lipoproteice concentrice, albe, n jurul fibrei axonice (axoni mielinizai).

Fibrele postganglionare vegetative i fibrele sistemului somatic, cu diametru de sub 1 micron si vitez
lent de conducere, sunt amielinice i nconjurate numai de celulele Schwann, care au elaborat o
cantitate mic de mielin, vizibil doar la microscopul electronic.

Strangulaia Ranvier

ntre dou celule Schwann se afl o regiune nodal numit strangulaie Ranvier.

Ramificaii axonale butonate

Butonii terminali conin neurofibrile, mitocondrii i vezicule cu mediatori chimici cu rol n

transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor

Page 7