AMENAJAREA SPIILOR

VERZI
 Tema proiectului
Proiectarea i instalarea vegetaiei ornamentale ntr-un
spaiu verde cu suprafaa de 5 hectare la scara de 1:475
n jurul vilei .......din localitatea de origine Oradea
 CUPRINS

CUPRINS ...................................................................................................................................3
CAPITOLUL I STILURILE UTILIZATE N AMENAJAREA SPAIILOR VERZI.............6
1.1 Stilul geometric (arhitectonic, clasic) ..................................................................................6
1.2 Stilul natural (peisagist sau liber) ........................................................................................6
1.3 Stilul mixt.............................................................................................................................7
CAPITOLUL II CARACTERIZAREA SPAIILOR VERZI ..................................................8
2.1 Scuarul .................................................................................................................................8
2.2 Grdina .................................................................................................................................8
2.2.1 Grdina alpin sau stncria. ........................................................................................9
2.3 Parcul ...................................................................................................................................9
2.4 Pdurea parc i pdurea de agrement .................................................................................10
2.5 Spaiile verzi din cuprinsul arterelor de circulaie .............................................................11
2.6 Alte categorii de spaii verzi ..............................................................................................13
CAPITOLUL III ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI ..................14
3.1. Vegetaia ...........................................................................................................................14
3.1.1 Plante lemnoase ornamentale. ....................................................................................14
3.1.2 Plantele floricole. ........................................................................................................16
3.1.3 Gazonul .......................................................................................................................16
3.2 Reeaua de circulaie (R.C.) ...............................................................................................17
3.3 Amenajarea apelor .............................................................................................................17
3.4 Construciile utilitare i decorative ....................................................................................17
3.4.1 Construciile utilitare ..................................................................................................17
3.4.2 Cldirile decorative .....................................................................................................18
CAPITOLUL IV FUNCIILE SPAIILOR VERZI ..............................................................19
4.1 FUNCIA ECONOMIC .................................................................................................19
4.2 FUNCIA SANITAR - IGIENICA ...................................................................................19
4.3 FUNCIA RECREATIV ESTETICA ............................................................................20
4.4 FUNCIA EDUCATIVA ..................................................................................................21
4.5 FUNCIA SOCIALA ........................................................................................................21
CAPITOLUL V ......................................................................................................................22
SCURT ISTORIC AL EVOLUIEI CONCEPIILOR IN AMENAJAREA
SPATIILOR VERZI ................................................................................................................22
5.1 GRDINILE ANTICE ......................................................................................................22
5.1.1 Grdinile suspendate ale Babilonului .........................................................................22
5.1.2 Grdinile Egiptene ......................................................................................................22
5.1.3 Grdinile Greceti .......................................................................................................23
5.1.4 Grdinile Romane .......................................................................................................23
5.1.5 Grdinile Persane ........................................................................................................23
5.2 GRDINILE EVULUI MEDIU ........................................................................................24
5.2.1 Grdinile Europene .....................................................................................................24
5.2.2 Grdina Bizanului ......................................................................................................24
5.2.3 Grdinile Islamice .......................................................................................................25
5.2.4 Grdinile Arabe ale Andaluziei ..................................................................................25
5.3 GRADINILE EXTREMULUI ORIENT ...........................................................................26
5.3.1 Grdinile Chinezeti....................................................................................................26
5.3.2 Grdinile Japoneze ......................................................................................................27
5.4 GRADINA RENASTERII .................................................................................................28
5.4.1 Grdinile reterii Italiene ............................................................................................28
 5.4.2 Grdinile reterii n Europa .........................................................................................29
5.5 GRADINILE BAROCE SI CLASICE ..............................................................................30
5.5.1 Grdinile Baroce .........................................................................................................30
5.5.2 Grdinile Versailles ....................................................................................................30
5.6 GRDINILE SECOLULUI AL XIX-LEA .......................................................................31
5.7 GRDINILE SECOLULUI AL XX-LEA ........................................................................32
5.8 EVOLUIA GRDINII N ROMNIA ...........................................................................32
CAPITOLUL VI PROIECTAREA SPAIILOR VERZI .......................................................34
6.1 MEMORIU JUSTIFICATIV .............................................................................................34
6.2 PRINCIPIILE APLICATE N PROIECTARE .................................................................34
6.2.1 Principiul funcionalitii ............................................................................................34
6.2.2 Principiul compatibilitii ...........................................................................................34
6.2.3 Principiul armoniei......................................................................................................34
6.2.4. Principiul proporionalitii ........................................................................................35
6.2.5. Principiul unitii .......................................................................................................35
6.2.6. Principiul originalitii ...............................................................................................36
6.3 CADRUL NATURAL. PARTICULARITI PEDOCLIMATICE ................................37
6.3.1 Aezarea geografic ....................................................................................................37
6.3.2. Climatul......................................................................................................................37
6.3.2.1. Temperatura aerului ............................................................................................37
6.3.2.2. Precipitaiile atmosferice ....................................................................................39
6.3.2.4 Vntul ..................................................................................................................40
6.4 SOLUL I CONINUTUL N ELEMENTE NUTRITIVE .............................................41
6.4.1 Reacia solului ............................................................................................................42
6.5 CONCLUZII PRIVIND CONDIIILE CLIMATICE .....................................................42
CAPITOLUL VII SPECII DE PLANTE UTILIZATE.......42
7.1 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FRUNZE ...................................................43
7.2 SPECII FOIOASE DECORATIVE PRIN FRUNZI PERSISTENT I FRUCTE ..........43
7.3 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FLORI ......................................................44
7.4 SPECII FLORICOLE ........................................................................................................45
7.5 SPECII PENTRU GAZON ...............................................................................................46
7.6 LISTA GLOBAL DE SPECII........................................................................................47
7.7 PIESE DESENATE SCHIA DE AMPLASARE A VEGETAIEI ................................49
CAPITOLUL VIII INSTALAREA VEGETAIEI .................................................................50
8.1. INSTALAREA VEGETAIEI LEMNOASE ..................................................................50
8.1.1. Plantarea .....................................................................................................................50
8.1.2. Udarea ........................................................................................................................50
8.2. INSTALAREA VEGETAIEI FLORICOLE ..................................................................50
8.2.1. Pregtirea terenului ....................................................................................................50
8.2.2. Plantarea .....................................................................................................................51
8.3. INSTALAREA GAZONULUI .........................................................................................51
8.3.1. Curarea terenului .....................................................................................................51
8.3.2. Erbicidarea .................................................................................................................51
8.3.3. Nivelarea ....................................................................................................................51
8.3.4. Fertilizarea de baz ....................................................................................................51
8.3.5. Mobizarea terenului ...................................................................................................51
8.3.6. Semnatul ...................................................................................................................52
8.3.7. Grpatul......................................................................................................................52
8.3.8. Udatul i irigatul ........................................................................................................52
CAPITOLUL IX CHELTUIELI ..............................................................................................53
9.1. CHELTUIELI CU FORA DE MUNC ........................................................................53
9.2. CHELTUIELI CU MATERIALUL SDITOR ...............................................................53
9.3. CHELTUIELI CU CONSTRUCII DECORATIVE .......................................................54
9.4. CHELTUIELI TOTALE ...................................................................................................54
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................55
 CAPITOLUL I
STILURILE UTILIZATE N AMENAJAREA SPAIILOR VERZI

1.1 STILUL GEOMETRIC (ARHITECTONIC, CLASIC)

Este stilul care s-a regsit n evoluia istoric a conceptului de arhitectur

peisagistic n grdinile Egiptului antic, apoi n grdinile romane, arabe i maure,
trecnd prin renaterea italian spre grdinile din europa secolului al XVII-lea,
culminnd cu legendara amenajare a grdinii Versailles realizat de Andre le Notre.
Principiul de structurare al stilului geometric este simetria, ordonarea perfect n
proporionalitate si ritm fa de centrul compoziional (cldirea, statuia, fntna
artezian).
Aleile principale i secundare se deschid simetric de la punctul central a
compoziiei. Parterele largi din zona cldirilor adpostesc vegetaie floricol,
construit n forme geometrice: arabescuri, mozaicuri, rondouri, rabate. Vegetaia
lemnoas este condus prin tieri. Pe peluzele largi se planteaz arbuti de talie joas
cu port dirijat. Intervenia omului este evident. Apa este un element cu importan
deosebit n stilul arhitectonic i este redat fie static n bazine rectangulare, fie n
micare n fntni arteziene.

1.2 STILUL NATURAL (PEISAGIST SAU LIBER)

Acest stil a aprut n Orientul ndeprtat, mai concret n China i Japonia

secolului X-XV, adoptat i azi att la ei ct i n toat lumea. Principiile de structurare
ale acestui stil sunt urmtoarele:
- simetria este nlocuit cu stilul asimetric
- traseul aleilor este sinuos, larg i comod
- axele de perspectiv sunt nchise de vegetaie sau de forme pitoreti de relief
- intervenia omului n amenajarea vegetaiei nu este sesizabil, speciile
lemnoase ornamentale fiind preponderente i plantate n aa fel nct s se armonizeze
totul cu cadrul natural
- n stilul natural lipsesc peluzele largi i decoraiunile florale ca mozaicurile,
arabescurile, rondourile sau rabatele
- plantele floricole se regsesc amplasate n pete cu contur sinuos la marginea
masivelor i folosind numai specii floricole perene
 - apa se amenajeaz sub form de heletee, lacuri cu maluri neregulate, cursuri
cu trasee sinuoase sau cascade, toate aprnd ct mai natural posibil.

1.3 STILUL MIXT

Secolul al XIX-lea marcheaz nceputul aplicrii acestui nou stil. El se

caracterizeaz prin combinarea armonioas, unitar, organic a elementelor i
principiului de structur ale stilului arhitectonic cu cele ale stilului natural.
 CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA SPAIILOR VERZI

2.1 SCUARUL

Este spaiul verde cu suprafaa pn la 3 ha. Scuarul, de regul este amplasat

intravilan. Indiferent de mrime, form, scuarul prezint cteva caracteristici general
valabile:
- mrimea scuarului se stabilete pe baza normei medii de spaiu verde care
este de 1,5- 4m/locuitor, considernd c 20% din populaia beneficiar frecventeaz
simultan scuarul
- reeaua de alei se regsete pe 20- 35% din suprafaa total i face legtura
comod n toate direciile i cu toate obiectivele iar intrrile i ieirile scuarului sunt
amplasate pe toate laturile spaiului verde permind accesul permanent i rapid n
orice moment fr a crea aglomeraie. O parte din alei pot fii pavate cu materiale
speciale care mresc efectul decorativ.
- vegetaia este reprezentat de arbori de toate mrimile i arbuti: 20-60% din
totalul suprafeei ocupate cu vegetaie; peluze: 30-75% din suprafa i amenajri cu
plante floricole : 5-10%
- dotrile (construciile)utilitare i decorative( bnci, statui, fntni arteziene,
chiocuri) reprezint 5-20% din suprafaa total i se amplaseaz n zonele uor
accesibile. Aceste dotri se subordoneaz stilului ales n abordarea amenajrii
scuarului.

2.2 GRDINA

Este un spaiu verde de regul intravilan , cu suprafaa cuprins ntre 3-20 ha.
Dimensionarea grdinilor publice se face pe baza normei orientative raportate la
numrul total al locuitorilor, de 3-5m.p/locuitor. Aceasta asigur20-40 m.p. pentru
fiecare vizitator, considernd c 15-20% din populaia beneficiar frecventeaz
regulat grdina. Grdina public are o reea de alei care ocup 10-20% din totalul
suprafeei. Numrul de intrri este corelat cu mrimea grdinii. Grdina este de obicei
ncercuit printr-o perdea compact de vegetaie. Vegetaia reprezint 40-70% din
totalul suprafeei, fiind repartizat orientativ astfel:30-60% pentru arbori, arbuti; 30-
70% pentru peluze i 5-10 % pentru plantaii floricole
 Dotrile utilitare i decorative, locurile de joac pentru copii, terenurile de
sport, diferitele modaliti de reprezentare a apei, ntregesc i contribuie la
ndeplinirea rolului complex sanitar, recreativ i decorativ al grdinilor publice.

2.2.1 Grdina alpin sau stncria.

Este denumit astfel deoarece red peisajul montan la scar miniatural. Ea se

constituie pe un fond format fie din vegetaie, fie dintr-un taluz, fie un zid i poate
constitui o grdin de sine stttoare sau poate face parte dintr-o grup mai mare. Se
utilizeaz blocuri de piatr de diferite dimensiuni, cu pereii abrupi sau rotunjii dar
ntr-un mod foarte natural, pietrele se nir ntr-o linie sinuoas pentru a realiza un
contur neregulat. Este recomandat ca realizarea stncriei s se fac cu 2-4 sptmni
nainte de plantarea ei pentru ca pmntul s se taseze suficient iar stnca s devin
stabil. Stnca poate avea 2-3 nivele care poate urma linia sinuoas a conturului
iniial. Stnca poate rezolva amenajarea unor spaii restrnse dar poate fii folosit cu
succes i n combinare cu alte elemente n grdini de dimensiuni mari. n buzunarele
deschise ntre pietre se folosete un pmnt bogat n turb sau n frunze. Plantare se
face cu specii lemnoase ornamentale de talie joas sau scund, sau cu port repent ca:
Acer japonicum var. Aureum; Berberis tumbergi Atropurpurea marea; Buxus
microfila; Camaeciparis lawsoniana Elwodii; Camaeciparis lawsoniana Minima
aurea; Camaeciparis obtusa Nana aurea; Camaeciparis pisifera var. Boulevard;
Cotoneaster damerii; Juniperus sabina Tamariscifolia; Picea abies Nidiformis;
Abies balsamea Hudsonia; Picea glauca.
Pe lng speciile lemnoase ornamentale se folosesc i specii ierboase perene:
Campanula carpatica cu flori de culoare albasr; Ciclamen hedrifolis, Diantus alpinus,
Gipsophila repens, Aster species, Allisum saxopile, Leontopodum alpinum, Sedum
spatulifolium, Flox subulata.
2.3 PARCUL

Parcul este cea mai mare unitate de spaiu verde intravilan, cu acces nelimitat,
amenajat pe o suprafa de peste 20 ha. Se constituie pentru asigurarea odihnei zilnice
i sptmnale precum i a recreerii populaiei beneficiare. Dimensionarea parcului se
face pe baza unui indice mediu de spaiu verde de 3-8 m.p./ha considernd c 10-20
% din populaia beneficiar frecventeaz simultan acest tip de spaiu verde, revenind
ntre 20-50 m.p. / vizitator. Ponderea vegetaie ntr-un parc se situeaz la 65-70% din
totalul suprafeei. Suprafaa plantat cu arbori i arbuti poate fii cuprins ntre 30-
60% din totalul vegetaiei; 30-60% din total reprezint peluzele; amenajri floricole 3-
5%; reeaua de circulaie 10-15%; piesele de ap 5-10%; construciile 3-5%; terenuri
pentru activiti sportive 5-10%.

2.4 PDUREA PARC I PDUREA DE AGREMENT

Pdurea parc i pdurea de agrement sunt spaii verzi ntinse pe suprafee de

peste 100 ha, amplasate ntotdeauna extravilan, fie n apropiere de localiti(pdurea
parc), fie la o oarecare deprtare sau chiar ntre localiti n zonele turistice sau
balneare renumite(pduri de agrement). Destinaia acestor categorii de spaii verzi de
odihn i de recreare sptmnal sau de durat. n acest scop se realizeaz dotri
pentru odihna activ ca terenuri de sport, cinematografe n aer liber, grdini zoologice
sau botanice. Odihna activ se poate realiza prin plimbri pe traseele stabilite. Zona
de odihn activ este proiectat pentru 20-50 vizitatori/ha/zi iar zona pentru odihn
pasiv pentru 8-10 vizitatori/ha/zi.
Pentru a mrii eficiena n exploatarea acestor spaii verzi este organizat
legtura cu localitile din apropiere prin ci de acces pentru mijloacele de transport,
corelate cu existena oselelor i a reelei de circulaie comod i logic ntre diferite
puncte de interes ale amenajrii i zonele de cazare ale populaiei. n interiorul
pdurii, amenajarea cilor de circulaie urmrete traseul natural existent fiind
organizat doar un procent de maxim 5% din alei i drumuri care fac legtura ntre
pdure i zona populat se remarc faptul c la noi n ar, cele mai multe pduri parc
nu prezint o structur adecvat funciilor ce le revin.
Situaia actual a acestor spaii verzi este sugestiv redat de urmtorul citat:
Domin n general pdurea cu o structur mai mult sau mai puin eterogen,
provenit din lstari, fr speciile indicate i mai ales lipsite n mare parte de dotaii
speciale i de o sistematizare corespunztoare. Modificarea actualei structuri a
arboretelor, descrierea unor reele de drumuri i poteci, crearea de poieni i de margini
de pdure estetizate, nzestrarea pdurii cu dotaii speciale, toate acestea sunt aspecte
care trebuie s fie reglementate prin msurile de recoltare, de ngrijire, de mpdurire,
de construcii i de instalaii.(Ptrcanu-1987).
 Pdurile Bneasa i Snagov pentru Bucureti, Dumbrava de la Sibiu, Pdurea
verde de la Timioara, Hoia i Feleac de la Cluj, Varte Stejriti de la Braov sunt
exemple tipice de pduri parc.

2.4.1 Parcul naional i rezervaia natural

Studiul parcului naturala fost conturat la sfritul secolului al XIX-lea n

SUAcnd s-a descris ca suprafee ntinse s fie meninute n forma lor natural, fiind
conservate i protejate pentru bogia i raritatea unor specii vegetale i animale i
pentru frumuseea i curiozitatea peisajului, astfel c n 1872 a fost inaugurat primul
parc naional din lume- Yellowstone, cruia i-au urmat apoi sute de parcuri naionale
pa tot mapamondul.

2.5 SPAIILE VERZI DIN CUPRINSUL ARTERELOR DE

CIRCULAIE

Aceste tipuri de spaii verzi sunt caracteristice pe de o parte reelei urbane de

circulaie iar pe de alt parte oselelor din afara perimetrului constructibil. Spaiile
verzi aferente reelei urbane de circulaie exercit o multitudine de funcii, avnd n
primul rnd rol estetic, sanitar i contribuind la sigurana circulaiei. Acest tip de
spaii verzi contribuie la arhitectura stradal, realiznd legtura ntre obiective i
contribuind la continuarea sistemului de spaii verzi al localitii. n spaiile verzi din
cuprinsul reelei urbane de circulaie, vegetaia este dispus n dou moduri consacrate
in arhitectura peisagistic i anume n aliniamente i n fii. Aliniamentul const
dintr-un ir de plante, plantate de obicei la distane egale. Un aliniament poate fii
construit dintr-un ir de plante, dintr-un ir de arbori, sau arbuti intercalai cu gard
viu(aliniament mixt), amplasai fie pe ambele pri ale cii de circulaie fie pe o
singur parte. Amplasarea pe ambele pri ale oselei ngusteaz perspectivele, pe
cnd amplasarea pe o singur parte creaz perspective largi, deschise, cum este cazul
aliniamentului plantat de-a lungul apelor curgtoare sau lacurilor.
Pentru ca aliniamentele s fie bine realizate i s se ncadreze perfect n
peisajul urban trebuie respectate cteva reguli de baz n proiectarea i nfiinarea
acestora i anume se utilizeaz de obicei aceleai specii pe ambele pri ale cii de
circulaie, pn la prima intersecie sau schimbare de direcie cnd specia poate fi
nlocuit cu alta. n acest caz, prin plantarea acelorai specii la distane egale se creaz
un ritm static. Se poate i un ritm dinamic al aliniamentului prin alternarea a cel mult
dou elemente diferite: fie dou specii cu habitus asemntor, fie dou forme diferite
de coroan, fie dou culori diferite ale frunziului, aparinnd la dou specii diferite
ale aceluiai gen fie la dou varieti ale aceleai specii. Se pot folosi n diferite
situaii arbuti ornamentali, n alternan cu garduri vii libere sau tunse.
Pentru aliniamentele stradale urbane se au n vedere cteva criterii de alegere a
speciilor. Arborii trebuie s ajung la maturitate la talia a III-a(pn la 15m) s
prezinte un trunchi drept iar coronamentul s fie format de la cel puin 2-2.5mde la
colet. Sistemul radicular trebuie s fie profund pentru a nu provoca daune n timp
asfaltului; s nu drajoneze. Coronamentul trebuie s fie restrns ntr-un volum ct mai
mic de preferat sferic, conic, ovoidal, fusiform, evitndu-se coroanele tabulare, larg
piramidale i cele pendule.
Pornirea n vegetaie primvara s se fac ct mai devreme; frunziul trebuie
s fie bogat pentru a capta o cantitate ct mai mare de praf; desfrunzirea s se produc
toamna ct mai trziu i ct mai puin ealonat. Se evit speciile care produc fructe
multe, mari. Este recomandabil ca speciile folosite s suporte tunsul, s prezinte
cretere rapid i longevitate mare; s manifeste o bun adaptare la microclimatul
urban, caracterizat prin temperatur foarte ridicat, umiditate sczut, perioada de
iluminare prelungit, praf i noxe.
Specii lemnoase ornamentale pentru aliniamente stradale
Specii adecvate: Acer negundo, Acer platanoides, Acer sacharicum, Acer
pseudoplatanus, Tilia cordata, Malus floribunda, Prunus pisanum, Rhus tiphina.
Specii nepotrivite: Fagus sylvatica, speciile de Quercus, Betula pendula,
Sophora japonica, toate coniferele i arborii de talia I i II.
Specii adecvate pentru aliniamente de alei: Cerasus mahaleb, Prunus celulata,
Ulmus minor, Viburnum carbesi.
Distanele de plantare ntre exemplarele din aliniamente i respectarea unor
norme stabilite prin lege (ord. 47/1998) sunt aspecte importante de care se va ine
seama n proiectarea i amenajarea unor astfel de spaii verzi. Arborii vor fi plantai la
distane diferite impuse de ritmul de cretere i habitusul speciei, n aa fel nct la
maturitate s existe minim un metru ntre coroanele arborilor. De obicei distana se
ncadreaz ntre 10-20m.
Fia este o alt modalitate de a planta vegetaia de-a lungul reelei urbane de
circulaie i se utilizeaz pe bulevarde largi i magistrale. Fiile compartimenteaz
oselele, de obicei pe mijlocul acestora pentru separarea sensurilor de circulaie.
Vegetaia este variat, format din arbori, arbuti, garduri vii tunse sau libere,
alternnd cu specii gazonale, decoraiuni florale, trandafiri sau vase ornamentale
decorative cu plante floricole.
Spaiile verzi aferente reelei de circulaie din afara perimetrului construibil,
const n aliniamente de-a lungul acestora, precum i n zonele amenajate special
pentru odihn, parcri sau n jurul locurilor de popas turistic.

2.6 ALTE CATEGORII DE SPAII VERZI

Pe lng categoriile principale de spaii verzi, exist cteva tipuri care pot
constitui spaii verzi de sine stttoare sau pot face parte din uniti mai largi de spaii
verzi. Se disting n acest context spaii verzi amenajate pentru jocul copiilor, spaii
verzi amenajate n jurul diferitelor instituii ( centre comerciale, spitale ) i cele cu
profil special sau de protecie.
Spaiile verzi amenajate pentru joaca copiilor de diferite vrste pun accentul
pe stimularea gndirii i crearea deprinderii, paralel cu asigurarea siguranei i plcerii
jocului.
Specii nerecomandate n amenajarea spaiilor verzi pentru copii: Robinia
pseudoacacea, Berberis vulgaris, Cotoneaster sp., Taxus bacata, Gleditscia triacantos,
Maclura pomifera, Mahonia aquifolium, Aesculus hypocastanum.
Spaiile verzi amenajate n jurul diferitelor instituii urmresc realizarea unui
decor adecvat profilului obiectivului respectiv pe de o parte, precum i ncadrarea
armonioas a amenajrii n peisajul urban nconjurtor.
Spaiile verzi cu profil utilitar i de protecie iau n considerare ndeplinirea
rolului lor prioritar.
Plantaiile de consolidare i combatere a eroziunii sau de prevenire a
alunecrilor de teren vor fi constituite cu plante adecvate, cu cretere rapid, adaptate
la condiiile precare de sol ca de exemplu: salcmul, alunul, falsul oetar, ctina i
multe alte specii.
 CAPITOLUL III
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI

3.1. VEGETAIA

Vegetaia este elementul constitutiv principal al fiecrui spaiu verde. Ea este

constituita din trei categorii distincte de plante: plante lemnoase ornamentale, plante
floricole i plante i plante pentru gazon. La proiectarea i amplasarea vegetaiei se
iau n considerare unele reguli generale care se bazeaz pe efectele estetice i utilitare
pe care vegetaia le ndeplinete. Vegetaia are rolul de a dirija privirea vizitatorului i
de a pune n evidenta locurile de interes prin combinarea armonioasa a formelor,
culorilor i chiar a parfumurilor plantelor. Pentru mascarea unor zone inestetice
precum i pentru punerea n evidenta a altor zone se folosete vegetaia agtoare i
crtoare formata din liane. Pentru evidenierea sau mascarea pe verticala se poate
folosi i vegetata amplasata n garduri vii nalte, n boschete sau n masive.
Suprafeele gazonate se amplaseaz n zonele de maxim interes pentru a pune n
evidenta faadele cldirilor i pentru a face legtura intre vizitatori, traseu i diferitele
asociaii de plante.

3.1.1 Plante lemnoase ornamentale.

Alegerea i asocierea plantelor lemnoase ornamentale se face innd cont de

stilul adoptat n amenajare, condiiile pedoclimatice, relief i expoziia terenului,
rezistenta fata de noxe precum i particularitile biologice ale plantelor, care se refera
la habitus, forma i desimea coroanei, forma trunchiului i culoarea scoarei, forma i
dispunerea ramurilor, frunziul- forma, mrimea, culoarea i persistenta acestuia;
floarea mrime, culoare, parfum floral, perioada i abundenta nfloririi; fructul
marie, culoare, forma, abundenta, persistenta, eventual toxicitatea fructului, ritmul de
cretere i longevitatea speciilor lemnoase ornamentale.
nlimea (habitusul) plantelor lemnoase clasifica speciile n trei mari grupe:
plante de talie nalta (I); de talie mijlocie (a II-a) ; plante de talie joasa ( a III-a).
Asupra taliei la majoritatea speciilor se poate interveni prin tieri .
Forma trunchiului i culoarea scoarei se iau n considerare la alegerea si
asocierea plantelor lemnoase, mai ales n spatiile verzi amenajate n stilul
 natural sau mixt, unde se folosesc i plante cu trunchiul contorsionat, trtoare
sau agatatoare. Culoarea scoarei constituie un element de decor, mai ales n perioada
de repaus. Dintre peciile care poseda aceasta calitate sunt: mesteacnul (ritidom de
culoare alb- cenuie) , pinul (ritidom rocat), platanul( scoara marmorata) , tisa
(ritidom rocat care se exfoliaz).
Forma, mrimea i dispunerea ramurilor n coroana contribuie alturi de
frunzi la desimea acestuia, aspecte care determina doua tipuri: coroane compacte i
coroane transparente. Forma coroanei, de asemenea este importanta n alegerea i
asocierea speciilor lemnoase. Culoarea ramurilor este un element decorativ deosebit
mai ales n perioada anotimpului alb. Exista arbuti cu ramuri verzi: Cheria
(Eonimus), n contrast cu cei care decoreaz prin ramuri galbene: Cornus stolonifera
flamiranea, sau rou: Cornus alba- sibirica, pentru a realiza un decor pitoresc profilat
pe albul zpezii.
Pe lng bnci sau n alte locuri de odihna se amplaseaz specii lemnoase cu
coroane pendente.
Frunziul este un decor permanent la majoritatea coniferelor i o parte din
foioase i un decor deosebit de important pentru foioase n perioada de vegetaie.
ntotdeauna speciile cu frunze mici i forme decorative se amplaseaz n apropierea
cailor de circulaie pentru a putea fii admirate.
Culoarea frunziului este o caracteristica estetica de prima importanta n
alegerea i asocierea vegetaiei lemnoase n spatiile verzi. Frunzele au in general
culoarea verde dar exista varieti att la conifere cat i la foioase care prezint
diferite nuane ale acesteia (verde nchis, verde deschis, verde glauc). Culoarea roie
sau rocata a frunzelor este o calitate de pus in valoare, mai ales daca caracterizeaz
plantele pe toata perioada de vegetaie. De asemenea culoarea aurie i argintie sau
culorile combinate confer expresivitate amenajrilor peisagistice.
Un aspect important de luat n considerare este metamorfozarea culorii
frunzelor in toamn, cea ce face ca gndirea i alegerea asocierii s se fac pentru a
pune n eviden acele specii care i schimb culoarea frunzelor din verde in rou,
crmiziu, portocaliu, n contrast cu coniferele.
Persistena frunziului este i ea o calitate a plantelor ornamentale. Foarte
interesante sunt foioasele cu frunze persistente. Acestea se combin cu alte foioase,
eventual cu ramuri colorate pentru a realiza o armonie cromatic, mai ales n peisajul
monoton al iernii.
 Florile sunt podoaba cea mai de pre a vegetaiei lemnoase ornamentale.
Abundena acestora i persistena lor pe plant este o garanie n plus pentru a le folosi
cu precdere. Gama cromatic a florilor este larg, reunind culori de la alb la rou,
roz, galben, portocaliu, albastru.
Fructele constituie un element important de decor, mai ales la sfritul verii,
toamna i iarna.
Ritmul de cretere al plantelor contribuie la modul de alegere i asociere a
speciilor, mai ales n situaia spaiilor verzi cu durat lung i foarte lung de
existen. De asemenea longevitatea ne intereseaz n msura realizrii unor spaii
verzi de lung durat.
3.1.2 Plantele floricole.

Utilizarea plantelor floricole n amenajarea spaiilor verzi aduce un plus de

culoare i de pitoresc. Datorit cantitilor mari de rsaduri, a forei de munc i a
cheltuielilor mari i lucrrilor de ntreinere, amplasarea acestora trebuie judicios
proiectat i organizat doar n zonele de maxim interes ale speciilor. Speciile
floricole se clasific dup durata ciclului biologic n trei mari grupe: anuale, bienale
i perene.
Realizarea decorului cu specii floricole n spaiile verzi trebuie fcut pe tot
parcursul anului. Altfel spus dup speciile anuale plantm bienale sau perene. Speciile
perene realizeaz un decor floral spectaculos ns de foarte scurt durat, 2-3
sptmni, astfel c aceste speciile vom alege n funcie de perioada de nflorire i vor
fi amplasate astfel nct s acopere prin nflorirea ealonat o perioad ct mai larg
de timp.

3.1.3 Gazonul

n spaiile verzi gazonul face legtura ntre diferite elemente construite sau
naturale, contribuind esenial la unitatea n diversitate a amenajrilor peisagistice. Prin
culoarea sa verde i prin suprafaa ntins, gazonul scoate n eviden att cldirile ct
i toate elementele profilate sau plantate pe peluz. Pentru realizarea unui gazon de
calitate vom utiliza cel puin trei specii de ierburi, pentru a compensa eventualele
pierderi pricinuite de condiiile de mediu unei specii.
 3.2 REEAUA DE CIRCULAIE (R.C.)

Amplasamentul reelei de circulaie delimiteaz ci principale, secundare,

teriare i periferice. Aleile principale au limea minim de 3m, cele secundare au
limea minim de 1,2m. Aleile secundare fac legtura ntre cele principale i cele
secundare, ntre cele principale, ntre cele secundare, sau ntre secundare i poteci.
Aleele periferice realizeaz traseul de jur- mprejurul spaiilor verzi, urmrind de
obicei conturul acestora. Panta aleelor este de obicei sub 10%. Dac relieful impune
pante mai mari se vor constitui trepte n 3-5 scri, dup care vor exista zone plane
pentru odihn cu limea de minim un metru i cu balustrad. Suprafaa ocupat de
cile de circulaie trebuie s fie ct mai restrns.
Dalajul este o modalitate modern de acoperire a aleilor, dar i a teraselor, a
treptelor dar nu trebuie excesiv folosite n detrimentul suprafeelor plantate.

3.3 AMENAJAREA APELOR

Prezena apei sub diferite forme pe suprafaa unui spaiu verde aduce un plus
de pitoresc i concur la obinerea efectelor estetice speciale. Rolul apei se manifest
i prin mbuntirea microclimatului, prin mrirea umiditii relative a aerului.
Suprafeele mari de ap ofer posibilitatea practicrii unor sporturi nautice. Modul de
reprezentare a apei este divers: ru, pru, cascad, izvor. Toate acestea pot fi la
rndul lor constituite artificial sau natural.
n stilul geometric vom amplasa bazine geometric conturte, fntni arteziene
lacuri cu maluri consolidate constrnse n forme geometrice.
n stilul liber apa se regsete sub forme pitoreti care concur la creearea
natural a lacurilor cu maluri consolidate sau nu, n contururi sinuase, traseul apei va
fi ntotdeauna urmat de vegetaie specifica, specii lemnoase: Salix; Taxodium; Betula;
Populus; Alnus, iar specii floricole precum: Iris; Myosotis; Hosta.

3.4 CONSTRUCIILE UTILITARE I DECORATIVE

3.4.1 Construciile utilitare

Sunt reprezentate de diferite construcii: magazii, adposturi, sere, depozite,

garaje, anexe i de mprejmuire i intrrile respectiv ieirile din spaiul verde.
Materialele de construcii ale acestor cldiri, fie c este beton, piatr, lemn, crmid,
metal, folosite ca atare sau combinate precum i designul trebuie s concorde cu stilul
arhitectural al cldirilor i cu stilul arhitectural al amenajrii spaiului verde.

3.4.2 Cldirile decorative

Acestea contribuie esenial la tuul final al amenajrii peisagistice i trebuie

alese i folosite cu discernmnt pentru a evita suprancrcarea spaiului i
fragmentarea unitii globale. Pavilioanele sunt construcii destinate adpostirii pe
timp nefavorabil sau a unor orchestre i fanfare.
Chiocurile sunt mici pavilioane cu rolul de a proteja vizitatorii de
intemperiile naturii dar i pentru odihn i relaxare.Podurile au rol funcional dar i
estetic. Ele sunt proiectate n corelaie cu stilul adoptat. Balustradele sunt elemente
ataate podului sau construciilor de sine stttoare. Ele pot fii simple sau bogat
ornamentate cu vase i statui aurite sau vopsite din lemn, marmur, piatr sau metal.
Scrile permit accesul n zonele situate la diferene de nivel.
Bncile sunt construcii destinate odihnei.
Pergolele sunt construcii realizate din stlpi de lemn, piatr, crmid, unii la
partea superioar prin grinzi longitudinale i transversale. Ele realizeaz designul pe
vertical sau orizontal prin plantarea unor specii cu port volubil, decorative prin
frunzi(Edera, Visteria, Lonicera).
Treajele sunt suporturi sau panouri uoare confecionate din lemn nlocuit tot
mai mult n prezent cu material plastic. Ele sunt destinate palisadelor pentru
artificiale.
Arcadele, porticulele, culoarele i statuile contribuie substanial la realizarea
ambianei dorite n spaiile verzi. n funcie de stilul abordat arcadele realizeaz zone
umbrite decorate cu vegetaie specific pe diferite poriuni de alei, pe trasee retrase.
Porticulele i coloanele readuc atmosfera roman n amenajrile care abordeaz genul
antic. Statuile sunt apanajul spaiilor verzi pretenioase i scot n eviden diferite
epoci clasice sau moderne. Vasele decorative construite din beton, piatr, crmid,
ceramic, marmur, lemn, metal se armonizeaz cu stilul arhitectural peisagistic al
ambientului.
 CAPITOLUL IV
FUNCIILE SPAIILOR VERZI

4.1 FUNCIA ECONOMIC

Funcia economica a spatiilor verzi se refera la distribuirea

fondurilor locale pentru investiii publice in amenajri peisagistice,
fonduri direct proporionale cu nivelul de dezvoltare a comunitii
respective si care se utilizeaz la nfiinarea si exploatarea spatiilor verzi
si la asigurarea materialului sditor necesar.
Posibilitatea utilizrii dotrilor destinate petrecerii timpului liber in spatiile
verzi amenajate urban si in spatiile periurban este influenata de creterea nivelului de
trai care confer populaiei pe lng altele si imobilitatea necesara pentru a valorifica
amenajrile respective. Un rol din ce in ce mai important l deine investiia privata in
amenajarea peisagistica a zonelor din jurul locuinelor sau a sediilor private de
ntreprinderi, restaurante, hoteluri. In acest context rolul arhitecturii peisagistice va fi
din ce in ce mai hotrtor ducnd la dezvoltarea unei reele particulare de exercitare
specializata a profesiunii de arhitect peisagist.
Importanta economica a spatiilor verzi rezulta si din utilizarea in medicina
naturista a componentelor unor specii lemnoase cum ar fi frunzele, florile , fructele,
scoara, rdcinile. Efectul acestora se datoreaz principiilor farmaceutice active cu
rol bine stabilit in vindecarea sau diminuarea efectelor nedorite cauzate de unele
maladii (Teiul, Soc, Ctina, Porumbar).

4.2 FUNCIA SANITAR - IGIENICA

Funcia sanitar-igienica a spatiilor verzi se refera la aciunea directa a acestora

asupra organismului uman prin crearea unor condiii cat mai apropiate de nivelul
optim si anume, micorarea temperaturii mediului ambiant, creterea umiditii
relative a acestuia, scderea intensitii luminii directe sau reflectate , stimularea
schimburilor de aer si implicit oxigenarea si purificarea aerului, reducerea curenilor
de aer.
S-a stabilit ca 2 ha de plantaie intravilan absoarbe in 8 ore o cantitate de 8 kg
CO2 echivalenta cu cea expirata de 20 de persoane in aceeai perioad. Denumii si
plmni ai oraelor, spatiile verzi purifica aerul nlturnd praful si gazele nocive.
Vegetaia capteaz in medie, vara, pana la 50% din praful atmosferic, iar iarna cca
37% , avnd si remarcabila capacitate microbiana a aerului, funcionnd ca o bariera
ecologica. Fitocidele emanate de vegetaie (stejarul) distrug bacilul dezinteriei, iar
diferite tipuri de stafilococi sunt afectai de fitocidele emanate de arar, castan, paltin,
plop, salcm, stejar, pin, tuia, tisa si multe alte specii. Un hectar de ienupr emana in
24 de ore aproximativ 30 kg de fitocide, adic o cantitate suficienta pentru distrugerea
microorganismelor nocive din atmosfera unui mare ora. Aceasta bactericida este mai
pronunat la rinoase fata de foioase.
Ionizarea negativa a atmosferei este un alt aspect important al rolului pe care
vegetaia l are in contextul funciei sanitar-igienice. Dintre speciile lemnoase, liliacul,
plopul, salcia, salcmul, stejarul rou si majoritatea rinoaselor sunt generatoare de
ioni negativi. Arborii si arbutii produc schimbri ale condiiilor edafice, determinnd
o cretere a cantitii de humus din sol prin acumularea litierei, mbuntesc structura
si permeabilitatea solului, modifica raportul cationilor si PH-ul.
Vegetaia spatiilor verzi poate aciona ca o adevrata bariera acustica,
coroanele arborilor si arbutilor absorb aproximativ 25% din energia sonora,
contribuind la confortul urban.
Formele si culorile vegetaiei precum si jocurile de lumin - umbr
influeneaz psihicul uman si starea de spirit a celor care beneficiaz de efectele
spatiilor verzi. Coroanele columnare sau conice stimuleaz voina, elanul, fermitatea,
coroanele sferice creeaz o atmosfera linitit, familiara, cele umbelate (plngtoare)
au efecte calmante degajnd o atmosfera de ocrotire sau chiar de nostalgie. Coroanele
compacte stimuleaz puterea de concentrare si cea creatoare iar coloanele transparente
acioneaz ca un factor conservativ, tradiional, de continuitate. Culoarea verde a
frunzelor are efect benefic asupra echilibrului psihic. Culorile vii: galben, portocaliu,
rou favorizeaz buna dispoziie, iar culorile: gri, albastru, violet predispun la calm,
linite, pasivitate.

4.3 FUNCIA RECREATIV ESTETICA

Funcia recreativ-estetica a spatiilor verzi se reflecta pe de o parte in efectele

benefice resimite de organismul uman prin activitatea in aer liber, iar pe de alta parte
in aspectele de ordin plastic care apar in utilizarea vegetaiei lemnoase si floricole de
ctre arhitecii peisagiti, prin combinarea dup reguli biologice si ecologice, dar si
estetice a arborilor, arbutilor, florilor si gazonului. In spatiile verzi urbane, recrearea
umana se realizeaz permanent. Aceasta poate fi de scurta durata, sau poate fi odihna
pasiva sau activa ca repausul pe o banca sau plimbarea uoar, realizata in grdini
publice, grdini botanice sau in parcuri. Spatiile verzi contribuie enorm la confortul
urban ca parte componenta a unui peisaj urban optim, caracterizat de un raport
echilibrat intre construcii, vegetaie si cile de circulaie. Valoarea estetica este
conferita de faptul ca spaiul verde este elementul activ ce leag att arhitectura
urbana de om cat si activitatea umana de soluia arhitecturala a zonei.

4.4 FUNCIA EDUCATIVA

Prin educarea tinerelor generaii, ncepnd de la primele faze de instruire

colar, spaiul verde, vegetaia in general si in ultima instan natura, pot deveni
obiectul petrecerii plcute a timpului liber. Acest fapt va avea repercusiuni pozitive in
atitudinea fata de mediul nconjurtor al viitorilor aduli si in perpetuare acestei
atitudini la noile generaii. In acest context nu este de neglijat rolul didactic si
educativ pe care l au grdinile botanice, parcurile dendrologice, rezervaiile naturale
si parcurile naionale.

4.5 FUNCIA SOCIALA

Spatiile verzi fac parte integranta din viata sociala a populaiei unei zone, fiind
generatoare de noi locuri de munca, pe de o parte si contribuind enorm la imaginea
sociala a comunitii respective, pe de alta parte.
Gradul in care este reflectata arhitectura peisagistica in urbanismul unei
aezri reflecta statutul de dezvoltare sociala si economica a acesteia.
 CAPITOLUL V
SCURT ISTORIC AL EVOLUIEI CONCEPIILOR IN
AMENAJAREA SPATIILOR VERZI

5.1 GRDINILE ANTICE

5.1.1 Grdinile suspendate ale Babilonului

Grdinile suspendate ale Babilonului, inut situat intre Tibru si Eufrat au fost
construite la porunca regelui Nabucodonosor al II-lea pentru otia sa Amitis in secolul
VI i.e.n. Regele, ndrgostit de soia sa, care i avea originea intr-o zona muntoasa, a
ordonat ridicarea unor grdini pentru alinarea dorului de casa a acestei doamne.
Strabon in Geografia in sec. I i.e.n. descrie aceste grdini ca pe nite terase
plantate, fiecare terasa suprapusa fiind mai ngust dect precedenta. Terasele erau
suspendate pe arcade sprijinite pe coloane solide, umplute cu pmnt n vrful crora
era plantat cate un arbore.
Instalaiile hidraulice speciale ridicau apa la etajele superioare si irigau
vegetaia ce cretea din abundenta pe spatiile dintre terase. Palmierul aclimatizat aici
era unul dintre arborii preferai de asirieni, care aveau credina ca izvoarele vieii
venice se afla n rdcinile arborilor puternici. Vegetaia predominanta a acestor
grdini era formata din curmali, mslini, smochini, vita de vie, aloe, cedru, Tamarix.
Mitul legendei grdinilor suspendate ale Babilonului s-a oglindit secole de-a
rndul n arta orientala si europeana, iar amintirea lor au pstrat-o Gradinile Quirinale,
Isolabela de pe Lago Magiore si toate gradinile din perioada renaterii si de mai
trziu, care au fost poate mai mree, dar nu beneficiaz de aureola legendei.

5.1.2 Grdinile Egiptene

Structura grdinilor egiptene era n general austera iar forma geometrica,

regulata, nconjurata de ziduri. La mijlocul grdinilor se afla un bazin de forma
dreptunghiulara, vegetaia era dispusa geometric, arborii nali erau plantai la
periferia grdinii, iar cei de talie mica n apropierea bazinului cu apa. n grdinile
egiptene se ntlneau arbori fructiferi (curmali, smochini) si specii forestiere: paltin,
plop, dar si flori: trandafiri, micsandre, lcrmioare. Arborele sanctuar sau arborele
vieii si al iubirii era considerat sicomonul - Ficus sycomois. n grdinile egiptene
exista si un pavilion pentru odihna familiei. Grdinile de pe lng temple, dar si cele
particulare erau nchinate zeitilor egiptene, printre cele mai importante fiind Osiris,
zeul Nilului si al vegetaiei si Hator - zeia iubirii.
Gradina egiptean era plina de flori, egiptenii avnd un cult strvechi al
ghirlandelor si colierelor de flori pe care le aezau pe pieptul morilor.
Ghirlandomania s-a regsit ulterior si la vechii greci.

5.1.3 Grdinile Greceti

Planul grdinilor greceti era tipic, acesta fiind nconjurata de ziduri si

strbtut de un ru, iar vegetaia era bogata. Grecii au dedicat grdinile nelepciunii
si raiunii, situndu-le n apropierea gimnaziilor. Aceste grdini s-au transformat n
timp n parcuri publice. Primul parc public a aprut n jurul Academiei din Atena.
Alexandru Macedon, prin expediiile sale a unit orientul cu occidentul, iar prin
instinctul sau artistic a revoluionat arta grdinilor greceti. Vegetaia era reprezentata
din chiparoi, rodii, mslini, smochini, dafini, iedera, trandafiri, dispuse ntr-o
maniera libera, naturala.

5.1.4 Grdinile Romane

La Roma, numrul grdinilor citadine sporete pe msur ce romanii se

mbogeau. Arhitectura oraului se schimba: cele apte coline se acoper de verdea.
Numrul locuitorilor Romei creste iar n loc de dominus apare Isola. La balcoanele ei
n amintirea luminii apar vase cu plante agitatoare si flori, iar pe platforma superioara
se planteaz vegetaie amintind de grdinile suspendate.
Primul parc public din Imperiul Roman a fost creat la Roma n anul 55 i.e.n. si
a fost denumit Parcul lui Pompei. Parcul avea porticuli, iar vegetaia era reprezentata
de platani, boschete de dafin si tufe de buxus care mrgineau aleile.
Dintre parcurile celebre s-a pstrat aproape n ntregime parcul lui Hadrian de
la Tibul lng oraul Tivoli.

5.1.5 Grdinile Persane

Xenofon descria paradisul persan ca pe un spaiu nchis, nconjurat de ziduri

multe, unde arborii si pomii fructiferi sunt aezai n rnduri geometrice umbrind o
pajite udata din abundenta printr-o reea de canale. Florile creteau ntr-o dezordine
naturala, aleile se ntretiau geometric. Uneori, gradina era un parc de fanatoare,
prevzut cu chiocuri pentru odihna si distracie. Mecanismele hidraulice funcionau
spre uimirea si deliciul invitailor monarhilor. Covoarele florale erau regsite att n
natura cat si n renumitele tapiserii persane. Perii iubeau foarte mult platanii, ulmii,
chiparoii, coniferele, arborii Gingko, arborele mamut, mslinul, dafinul, rodiile, dar
coniferul n general pentru ca ei credeau ca acesta ntruchipeaz miticul copac al vieii
si practicau dendroidolatria.

5.2 GRDINILE EVULUI MEDIU

5.2.1 Grdinile Europene

Grdinile medievale se caracterizeaz printr-o mare austeritate si n general

printr-o lipsa de stil. E de fapt legtura ntre doua mari epoci: cea elenistica si cea
renascentista. Gradina era conceputa ca un claustro adic un spaiu restrns,
nconjurat de ziduri si avea un caracter utilitar.
Aici se cultivau att plante medicinale, legume dar si flori:-lacramioare, lalele,
liliac si trandafiri. Spaiul grdinii era compartimentat de alei care se ntretiau n
forma de cruce n patru pri egale, de obicei de forma ptrat sau dreptunghiulara.
Arborii erau plantai n chincons.
Gradina europeana medievala s-a conturat n doua mari tipuri: gradina laica si
gradina monastica. Acum apar primele tratate de gradinarit ca de exemplu De
vegetalibus, n care clugrul dominican Albertus Magnus descrie 170 de specii de
plante utile si ornamentale, 54 de specii de trandafiri si stabilete cteva reguli si
principii de amenajare peisagistica.
n secolul al XV-lea are loc o mare schimbare n grdinile medievale
europene. Acestea prsesc forma de curte nchisa, mprejmuit si restrns, si devin
mult mai spaioase dei rmn nc nconjurate de zidurile fortreei sau ale castelului.

5.2.2 Grdina Bizanului

La Constantinopol apar grdini si parcuri imperiale, descrise n documentele

vremii ca spatii mari, geometrice, nconjurate de ziduri de marmura, acoperite cu
vegetaie abundenta, dimensiunile fiind mrite iluzoriu de oglinzi plasate in puncte de
perspectiva. Arta automatelor a adus celebritatea Bizantului fiind caracterizat de un
mare rafinament nc din secolul al VI-lea. Bizantinii aveau o predilecie ieita din
comun pentru artificial. In grdinile lor se aflau copaci de aur si pietre preioase,
psri automate care cntau la adierea vntului, oglinzi si alte suprafee reflectante.
Cnd Bizanul cade sub dominaia turcilor, artitii se autoexileaz si ajung n
cealalt parte a Imperiului Roman ducnd cu ei rafinamentul artei bizantine in
general, inclusiv al grdinritului, transmind-o evului mediu si apoi culturii
europene.

5.2.3 Grdinile Islamice

Arta grdinilor arabe s-a format printr-o dubla imitaie: cea a grdinilor
persane si cea a grdinilor romano-bizantine, rspuns n tot orientul datorat extinderii
celor doua mari imperii. Arabii au preluat de la romanii colonizai particulele si
colonadele, chiocurile si pavilioanele, curtea interioara nconjurat de grdini sau de
colonade. Au preluat de la bizantini arta hidraulica, motivul apei care cade in bazine si
de la peri au luat moda canalelor rectangulare, decorate cu faian albastra; aportul
lor incontestabil este ornamentica geometrica si dantela de marmura si piatra care
decora piesele arhitectonice. Arabii au introdus una din cele mai importante teme din
istoria grdinilor occidentale de tip baroc si clasic si anume, posterul brodat sau
arabescul (un fel de covor cu multe teme utilizate).
Una dintre cele mai reprezentative grdini din aceasta perioada este cea a
Palatului arborelui, situat pe malul Tibrului: - doua plantaii avnd pe mijloc un lac pe
care pluteau doua ambarcaiuni aurite care fceau legtura ntre cele doua plantaii
printr-un chioc tipic arab.
Grdinile arabe au impus un percept al rafinamentului in arta grdinii si
anume: nu trebuie ca totul sa fie descoperit dintr-o singura privire ci trebuie create
surprize care s ntrein plcerea de a savura pe deplin atmosfera grdinii.

5.2.4 Grdinile Arabe ale Andaluziei

Grdinile amenajate aici erau construite de o mare simplitate, aproape antica ,

conturate de linii nete si clasice, degajnd insa un extraordinar rafinament. Numeroi
peisagiti moderni se inspira nc din detaliile acestei grdini renumite.
 In secolul al VIII-lea in Califatul de Cordoba se constituie o gradina de
trandafiri care a fost nceputul celebrelor grdini de trandafiri. Califatul Cordoba a
nflorit in secolul al X-lea cnd a devenit capitala culturala si podoaba luminoasa a
lumii. Acum aici se constituie o serie de grdini terasate ce aminteau de Babilon.
Arborele preferat era palmierul, ca simbol al Damascului. Un nou califat, dup
cderea Cordobei se contureaz la Sevilla. Gradinile Sevillei erau caracterizate prin
patio, aceasta devenind schema de baza a grdinilor andaluze.
Grdinile Algandra si El Generalif pstreaz spiritualitatea identitii arabe,
intimitatea si melancolica tensiune intre finit si infinit, intre discreie si emfaza.
Al Hambra este simbolul sfnt al unei generaii, adic s-a transformat dintr-o
fortrea ntr-o gradin nconjurat de alte grdini si livezi.
Cele mai admirate sunt Curtea Mirilor si Curtea Leilor, aceasta din urma
primindu-i numele de la fntna cu cei 12 lei din mijlocul unui spaiu pavat.
Gradina El Generalif este o succesiune de curi interioare amplasate pe mai
multe niveluri care degaja o atmosfera de linite si calm. Nu apar statui. Religia
interzicea reprezentrile figurative, dar basoreliefurile care reproduc versete din Coran
formeaz veritabile borduri cu efecte remarcabile.

5.3 GRADINILE EXTREMULUI ORIENT

5.3.1 Grdinile Chinezeti

Considerata arta nobila in China, arta gradinii se integreaza ceremoniilor

religioase ale chinezilor. Taoismul trecut prin Budism se axa pe trairea naturii care
duce la cunoastere si la conformarea cu legalitatea casnica, adunand toate elementele
naturii. Artistul chinez exprima prin imaginea pictata, poetica sau reala a
gradinilor,unitatea dintre Yang si Yin. Yang reprezinta elementul pozitiv, vertical,
masculin, focul, soarele, muntele, iar Yin reprezinta elementul negativ, orizzontalul,
apa, luna, femininul. Orice unitate in logica paradoxului lui Too cuprind atat Yang
cat si Yin. Gradina chineza apare astfel ca o poezie a paradoxurilor. In ea muntele
vertical Yang este unit cu apa orizontala, adica Yin, soarele respectiv focul se uneste
cu apa, cerul care este sus se oglindeste in apa (devenind fundul acestuia). Nemiscarea
suprafetei iazului devine miscatoare prin valurile care-i insotesc oglinda. Roca gaurita
este expresia primaverii si golului unite intr-un tot. Nemiscarea in Taoism este
intruchipata intr-o gradina de visini spre deosebire de Budism, unde gradina era de
lotusi.
In termenii europeni si esteticii gradinii chinezesti este o gradina de tip
peisagistic pitoresc. Ea uneste tot ce pamantul chinezesc poseda: munti, campii, rauri,
lacuri, insule, pustietati, vegetatie de munte, de deal, de ses. Elementele cele mai
frecvente ale gradinii chinezesti sunt apa, pietrele, tufisurile, pavilioanele,
balustradele,gardurile, podurile, potecile, portile, grilajele, insulele. Gradina devine
astfel un microcosmos structurat in stil baroc, pitoresc si peisagistic si care nu poate fi
contemplat in totalitate ddin aceleasi puncte.
Gradina privata chinezeasca putea fi alcatuita dintr-o singura salcie si doua
pietre sau dintr-un singur pin si o piatra sub forma de carapace de broasca testoasa sau
dintr-un singur prun sau dimpotriva putea sa fie un parc extins cu vegetatie
coplesitoare, cu insule, poduri, poteci ascunse, pavilioane sau chioscuri destinate
indeletnicirilor intelectuale sau ceremoniilor religioase. Muntele este elementul cel
mai important al gradinii chinezesti. El simbolizeaza pamantul, ideea de paradis si
nemurire fiind un element Yang, reprezentand forta, verticalitatea, barbatia. Foarte
interesante sunt pentru gradinile chinezesti substitutele muntelui, adica gramezi de
roci scobite sau simple pietre cu forme frumoase, jad sau cristale naturale expuse ca
obiecte de lux.
Pavilionul adorarii pietrelor din epoca Ming este o expresie a utilizarii a
acestor idei in gradinile chinezesti. Apa este reprezentata prin diverse forme:- lac
limpede, helesteu acoperit de vegetatie, rauri sinuase. Uneori apa era sugerata printr-o
albie seaca, plina de pietre si nisip, care dadea iluzia apei adevarate. Podurile arcuite
peste rauri reale sau imaginare care legau insulele de restul gradinii erau confectionate
din lemn, piatra uneori simple, alteori bogat ornamentate cu balustrade incrustate sau
aurite. Gradina chinezeasca a fost cunoscuta de timpuriu in Europa si a constituit
modelul gradinii peisaj, al gradinii asimetrice, libere, aproape de natura, propuse de
catre britanici in secolul al XVIII-lea.

5.3.2 Grdinile Japoneze

Arta gradinii a fost preluata de japonezi de la chinezi. Gradina japoneza era

configurata in stil peisagistic clasic fata de cea chinezeasca care era in stil peisagistic
baroc. Au fost preluate de japonezi primele teme ale gradinii, dar acestea au fost
adaptate la relieful si spatiul specific restrans. Disciplina si ordinea care caracterizeaza
religia, estetica si viata japonezilor se regasesc si in gradinile acestora..
Conceptul trairea naturii in unitatea contrariilor ei este transpusa in
reprezentarea ssimbolistica a tuturor elementelor gradinii in asa fel incat acestea sa fie
vizualizate dintr-un punct precis calculat pentru a face gradina sa para mai mare decat
este defapt. Regulile si principiile de conceptie a gradinii japoneze au fost stabilite
intre secolele XII-XV de catre calugarii budisti. Atitudinea japonezilor fata de floare a
generat arta aranjamentului floral ikebana pe care omul isi exprima sentimentele si
gandurile realizand prin floaare si aranjarea ei un simbol.
Apa e nelipsita in gradinile japoneze, fie sub forma de rau, de lac sau de
helesteu. Caand lipsea, apa era sugerata prin albia cu nisip sau pietris de rau. Fantanile
de piatra sunt piese decorative specifice japonezilor. La inceput se foloseau pentru
iluminarea in timpul ceremoniilor religioase nocturne, apoi au devenit elemente pur
decorative si s-au raspandit in intreaga lume. Aleile, potecile si mai ales pasul japonez
sau pasul de pisica se regasesc in gradinile japoneze. Pasul japonez (pasul de pisica)
era o modalitate specifica de configurare a accesului intre elementele gradinii, adica
dale sau pietre erau dispuse direct pe gazon sau pietris si permiteau accesul mai ales
pe timp de ploaie.
Gradinile si umbrelele de bambus, portile mestesugit lucrate completau
decorativul gradinii japoneze. Si in Japonia ca si in China exista un cult al
pavilionului care era de neconceput fara o gradina. Astfel au aparut gradinile
Pavilionului de aur sau cele de Pavilion de argint. Flora si fauna erau purtatoarele si
simbolurile filosofice si religioase.
Pinul foarte indragit de japonezi era simbolul singuratatii. Broasca testoasa
simboliza nemurirea. In lipsa de spatiu, japonezii se multumea si cu un Bonkey
adica un platou de portelan pe care se afla o gradina minuscula cu arbori, stanci si un
lac sau nisip sau chiar cu un bonsai.

5.4 GRADINA RENASTERII

5.4.1 Grdinile reterii Italiene

Noile gradini ale renasterii italiene exista si astazi in forma lor de atunci. Ele
au pastrat modul direct legat cu traditia greco-romana, fapt care a pus capat tutelei
spirituluioriental de cateva secole manifestat in Europa. Prin cultura naturii, societatea
renasterii a vrut sa-si exprime dorinta de a domina o forta de neinvins. Natura devine
peisaj natura culta cum o numeste Jean Battista Alberti. Acesta este primul
teoretician al arhitecturii moderne care pune bazele unei noi relatii intre constructie si
spatiul inconjurator si reface legatura cu antichitata romana si tot el este primul
arhitect gradinar care a considerat gradina ca o parte integranta a unei compozitii
unitare. In gradinile renasterii italiene erau utilizati pinii, chiparosii, smochinii,
dafinii, castanii, lamaii, portocalii dar si tufe de buxus sau alti arbusti in garduri vii
sau tunsi in forme artistice precum si vase decorative de diferite culori. Una din
gradinile de referinta a acestei perioade este gradina Belvedere situata pe dealul din
spatele catedralei Sfantu Petru din Roma. Aceasta reunea catedrala cu resedinta
papilor. Punctul culminant al infloririi gradinii- spectacol, cum a fost denumita
gradina barocului renascentist il constituie celebra gradina D`Este de la Tivoli.
La Florenta se contureaza gradini in stil renascentist: Castello, Babolii, si
Gamberaia. La Milano se afla si astazi celebra gradina Cecogna.
Gradinile renasterii italiene si-au impresionat vizitatorii obisnuiti si i-au
inspirat pe cei celebrii: Goethe, Sthendal, Copi, List si pe multi altii care au scris
despre ele, le-au cantat sau le-au pictat ducandu-le faima in intreaga lume.

5.4.2 Grdinile reterii n Europa

Renasterea franceza este fidela celei italiene in arta gradinii, desi gradinile in
Franta continua sa ramana atasate de cele ale Evului Mediu. Spre deosebire de cele
italiene, gradinile franceze sunt constituite in jurul castelelor, pe malurile largi ale
raurilor, in special pe malul Loarei.
Lucrarea Visul lui Polyphylde Francesco Colonna a trezit un maare interes
pentru arta gradinii si aa avut o mare influenta asupra conceptiilor arhitecturale ale
peisagistilor.
Renasterea in Anglia cunoaste arta peisagistica si se baza pe o traditie
gradinareasca. Influentele italiene aduse de francezi la sfarsitul sec. al XV-lea se
regasesc in gradina engleza reprezentate de jocul teraselor, de scari si balustrade ,
fantani ornate cu statui mitologice.
In gradina lui Shakespeare de la Straford, dupa propria sa marturie, cresteau
trandafiri, levantica, panselute, macies, rozmarin si multe alte specii.
 Din Italia, noul spirit renascentist s-a raspandit in Austria, Germania, Belgia,
Olanda, in tarile slave pana in Rusia, trecand apoi Atlanticul si regasindu-se in
America de Sud, Mexic si Brazilia.

5.5 GRADINILE BAROCE SI CLASICE

5.5.1 Grdinile Baroce

Aceste gradini se contureaza in secolul al XVII-lea si se inscriu intr-un timp

variabil, adica inainte si dupa Versailes. Unele dintre ele anunta gradinile Versailles,
altele se dezvolta in paralel cu amenajarea acestora. Transformarile pe care gradinile
renascentiste le-a suferit ca sa devina baroca se pot rezuma la cateva: expansiunea
decorativului,exploatarea complementaritatii artelor, includerea elementului exotic,
caracterul teatral, folosirea excesiva a temei apei, multiplicarea planurilor, preferinta
pentru linia curba, pentru miscarea ritmica a scarilor, inlocuirea liniei drepte cu
compozitii spiralate.
In Anglia, clima si traditia nu au putut face mari concesii stilului geometric si
nici gradinile baroce. Englezii foloseau gradina pentru plimbare, inchizand
perspectivele prin garduri vii si vegetatie arborescenta.
In vestul Europei, Portugalia, gradin baroca ia forma specifica tarilor care s-au
aflat sub dominatia orientala, individualizandu-se prin elemente specifice ca bazinele
terasate si ceramica colorata si inflorata adusa de arabi si pe ncare portughezii o
foloseau in gradina lor pentru a suplini lipsa florilor. In Olanda si in Tarile de Jos,
barocul are la baza un fel special de a privi lume prin lentila. Gradina olandeza
incerca pe spatii reduse o cumulare de diverse teme gradinaresti. Gradina privata
olandeza a fost preluata si in secolul nostru, amintind si de cea japoneza, restransa ca
intindere, dar creand iluzia maretiei naturii.

5.5.2 Grdinile Versailles

Gradinile Versailles aduc in secolul al XVII-lea un nou stil in abordarea

naturii peisajului dar si a vietii in general imprimand stilul clasic francez. Gradinile de
la Versailles au fost concepute in 1661 sub domnia lui Ludovic al XIV-lea dar au
suferit o succesiune de metamorfoze care exprimau caracterul capricios al acestui
rege. Meritul lui a fost insa acela ca s-a inconjurat de mari arhitecti ai timpului cum
au fost: Le Vocex, Le Brum sau Andre de Notre, acesta din urma provenind dintr-o
adevarata dinastie de peisagisti ai renasterii franceze.
Le Notre a fost cel ce a conceput planul gradinii pe niste foste mlastini
asanate, in scopul amenajarii acestei gradini. Versailles-ul a fost creatr in etape,
adaugand sau excluzand unele elemente care se integrau sau nu planului general.
Chiar daca multe parti ale parcului au fost schimbate, planul original a ramas acelasi.
Posteritatea Versailles-ului glorioasa. Ea s-a manifestat atat la curtea unor monarhi
care voiau sa-l imitepe Ludovic al XIV-lea cat si in zilele noastre.
William Fleming scria despre Versaiiles : un vast proiect rezidential de
marimea unui oras, a fost in asa fel construit incat sa cuprinda natura iar nu sa o
excluda. Detalii din planul parcului cum sunt potecile dispuse radial au stat la baza
realizarii unor cartiere noi in Paris, iar planul orasului Washington se trage direct din
structura acestui parc.

5.6 GRDINILE SECOLULUI AL XIX-LEA

In secolul al XIX-lea in arta gradinii nu se contureaza un nou stil romantic, din

potriva se observa o revenire la gradina arhitectonica de tip baroc. La aceasta se
adauga dezvoltarea si imbunatatirea stilului mixt. Arta compozitiei este mai subtila. O
alta trasatura a acestei perioade este aparitia unor noi teorii de arhtectura pesagistica
bazate pe legile arhitecturii si ale geometriei. Incep sa se intrepatrunda liniile drepte
cu cele curbe iar compozitia retine doar ceea ce are valoare arhitecturala, peisagistica
sau arheologica. Planurile devin clare prin asewzarea fiecarui element intr-un loc si cu
un scop precis conturat, prefigurand astfel gradina functionala moderna. O
caracteristica a romantismului in arta moderna este sporirea interesului pentru natura
ca obiect stiintific iar gradinile botanice sunt o confirmare in acest sens. Prima
gradina botanica a aparut la Palermo, apoi una la Venetia si la Padova-1545.
Aclimatizarea este o inovatie in materie de gradinarit. Anglia se afla in avangarda
acestei miscari de studiere si aclimatizare a speciilor aduse din China, India, America
de Nord, datorita statutului ei de mare putere europeana. Gradinile botanice devin o
moda in secolul al XIX-lea. Cele mai renumite sunt cea de la Keb, fondata in 1760 si
cea de la Chelsea. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea apar parcurile publice
tratate ca niste gradini cu acces public nelimitat. Acum se contureza parcuri celebre:
Regents Park, Victoria Park, Seftan Park in Anglia, Central Park, Prospect Park in
SUA; la Viena parcurile Ring, Stadtpark si Volksgardel.

5.7 GRDINILE SECOLULUI AL XX-LEA

nceputul secolului al XX-lea este marcat de apariia stilului arhitectonic in

amenajarea gradinii, insa intr-o abordare noua influentata de evolutia curentelor in
arta plastica. Cubismul a avut o oglindire importanta in arhitectura peisagistica,
generand gradina asimetrica, care a evoluat pana in 1935. Reprezentativa pentru
aceasta perioada este activitatea lui Andre si Paul Vera. Andre Vera, peisagist francez,
era un infocat aparator al ratiunii in proiectarea si amenajarea spatiului verde. El este
considerat teoreticianul gradinilor moderne. Impreuna cu fratele sau Paul, influientati
fiind de misc area cubista au respins designul neregulat in favoarea liniilor drepte si a
formelor geometrice. Unul din putinele parcuri reprezentative pentru secolul al XX-
lea a fost construit incepand cu 1900 de Antonio Gandi si este parcul Antonio Guiel
din Barcelona. In Marea Britanie, in aceeasi perioada se pun bazele unui nou mod de
abordare a gradinii cunoscut sub numele Country House. Printre figurile ilustre ale
epocii se numr Gertrude Jekell care a studiat culoarea i diferitele ei modaliti de
combinare n natur, fiind considerat o inovatoare n utilizarea plantelor. n primele
decenii ale secolului al XX-lea in SUA se afirm adaptarea grdinilor clasice italiene
la noile tendine ale modei n arhitectura peisagistic, statuate , anglia de Gertrude
Jekell i preluate de alt figur a grdinii epocii Beatrice Farrad. Opera ei de referin
este grdina Dumbarton Oaks din Washington. Dup al II-lea rzboi mondial se
contureaz adevrata expresie a grdinii secolului al XX-lea, concretizat n reducerea
simitoare a suprafeei acesteia, paralel cu schimbarea modului de abordare a
amenajrii, grdina devenind ntr-un fel creaia proprietarului ei.
n 1948 se nfiineaz la Paris Federaia Internaional a Arhitecilor Peisagiti.
Astzi exist n jur de 40 de naiuni membre ale federaiei i 12 membrii individuali.

5.8 EVOLUIA GRDINII N ROMNIA

Evoluia grdinii n ara noastr parcurge n mare aceleai etape ca i grdina

european. n secolul al XV-lea au existat legate de nfiinarea unor grdini i parcuri
publice. Astfel n 1567 la Alba-Iulia se creeaz o grdin terasat care va funciona
alturi de un parc deja existent, plantat cu tei i decorat cu flori de salvie, bujori,
lalele, narcise, lcrmioare.
n secolul al XVIII-lea n ara Romneasc, n grdinile private se combin
elementele autohtone cu cele orientale i veneiene. Reprezentative sunt pentru
aceast perioad parcurile de la Avrig, Bonida i Gorneti. n secolul al XIX-lea apar
dou tipuri de spaii verzi: cele din afara oraelor ntinse ca suprafa i cele din
interiorul oraelor, aa numitele promenade.
n 1832 n Bucureti ncepe amenajarea oselei Kiseleff, iar n 1843 ncepe
amenajarea Cimigiului sub ndrumarea arhitectului peisagist Mayer. La Braov se
planteaz aleea de sub Tmpa iar la Sibiu n 1857 parcul Sub arini. La Cluj ncepe
plantarea terenului denumit Dumbrava furnicilor. Tot la Cluj n 1872 ncepe
amenajarea grdinii botanice. La Timioara se amenajeaz pdurea parc Pdurea
Verde. La Simeria pe 70 ha ntre 1870-1880 se amenajeaz parcul dendrologic; s-au
plantat atunci peste 500 specii exotice. La Craiova n 1898 se amenajeaz parcul
Bibescu, la Buzu parcul Crng, la Rmnicu Vlcea pe 13 ha parcul zvoi iar la Iai
se contureaz grdina Copou. n deceniile 6 i 7 ale secolului XX se amenajeaz
spaiul verde de pe litoralul Mrii Negre cu vegetaie arborescent i arbustiv bogat,
adaptat condiiilor pedoclimatice specifice.
 CAPITOLUL VI
PROIECTAREA SPAIILOR VERZI

6.1 MEMORIU JUSTIFICATIV

Spaiile verzi exercit un rol multifuncional foarte important n ameliorarea

mediului de via, combaterea polurii, a eroziunii, conservarea resurselor de ap. Ele
reprezint un filtru foarte eficient pentru reinerea particulelor care polueaz aerul i
fixeaz gazele toxice prin procesele metabolice.

6.2 PRINCIPIILE APLICATE N PROIECTARE

6.2.1 Principiul funcionalitii

Principiul funcionalitii sau al proiectrii organice presupune

proporionalitatea funcional a volumelor, suprafeelor i formelor planurilor.
Noiunea de funcionare include i condiii sociale psihologice i economice
deoarece omul este atras instinctiv spre frumos, i ntruct funcionalitatea normal a
unui obiect este menit s atrag i s ncnte omul, frumuseea este considerat
adesea un element funcional.
Folosirea improprie a unor terenuri devine suprtoare nu numai estetic dar i
practic pentru c destinaia nepotrivit introdus forat i fr sens n peisaj genereaz
ficiuni care pot s distrug nu numai calitile cele mai atrgtoare ale peisajului i
chiar s mpiedice funcionarea adevrat.

6.2.2 Principiul compatibilitii

Principiul compatibilitii funciei cu ambientul presupune alegarea acelor

folosine ale spaiilor verzi care s se ncadreze mediului nconjurtor. Spre exemplu o
grdin zoologic amplasat n centrul oraului, orict de bine ar fii organizat ar avea
ca rezultat final n compatibilitatea sa cu stilul cea ce ar fii suprtor i neplcut.

6.2.3 Principiul armoniei

Principiul armoniei presupune relaia desvrit a tuturor elementelor dintr-

un ntreg. Frumosul se realizeaz prin faptul c un ntreg este generat de legile
armoniei prin relaiile dintre prile sale i nu dintr-o singur parte considerat prin ea
nsi. M. Bolisavievici consider c ordinea este ntr-adevr cea mai mare i cea
mai general dintre legile esteticii.

6.2.4. Principiul proporionalitii

Proporia este realizat de relaia stabilit ntre mrimile unor elemente.

Distribuia acestor elemente trebuie s le scoat n eviden i s le ierarhizeze ca
valori compoziionale.
Relaia dintre elementele compoziionale ale unei amenajri peisagistice
acioneaz armonios pentru a crea un echilibru estetic. Distana de la care se
urmrete un obiectiv al amenajrii peisagistice se stabilete n funcie de modul n
care acesta urmeaz a fi contemplat. Dac distana dintre privitor i obiectiv este egal
cu cea mai mare dimensiune a acestuia atunci se contempl detalii ale obiectivului iar
privirea cade sub un unghi de 45o.
Dac se urmrete contemplarea obiectivului ca ansamblu ca ansamblu fr
ca privitorul s fac eforturi de al privi, adic i pstreaz poziia fr normal a
capului, atunci distana ntre aceste elemente va fi de 2X mai mare dect nlimea
obiectivului, astfel se creeaz ntre linia orizontal a cmpului vizual i nlimea
obiectivului un unghi de 27o.
Dac obiectivul este urmrit ca o parte component a unui ansamblu atunci
distana se mrete devenind de 3X mai mare dect nlimea obiectivului realizndu-
se astfel un unghi de 18o ntre cmpul vizual i nlimea obiectivului.
Cu ct privirea se ndeprteaz de obiectiv cu att unghiul se micoreaz, iar
obiectivul pierde predominana asupra cmpului vizual. Aceste repere sunt necesare
n proiectarea punctului de interes ntr-o amenajare peisagistic valoroas i modern

6.2.5. Principiul unitii

Presupune o multitudine contopit care se bazeaz pe o concepie dominant

capabil s nchege toate prile ntr-un ntreg obinndu-se n final unitate n
diversitate.
Toate elementele unei amenajri peisagistice sunt legate unele de altele. Nici
unul dintre ele nu este suficient dar fiecare rmne subordonat la un altul i toate unui
element principal numit centrul sau capul compoziiei. Cel mai adesea acest punct de
plecare este definit de ctre cldirea cea mai important aflat pe terenul unde se
amplaseaz spaiul verde.
Echilibrul presupune realizarea n care atenia s se repartizeze egal pe partea
dreapt i cea stng a axei verticale central.
ntr-o compoziie peisagistic echilibrul poate fi simetric sau asimetric
(ascuns). Echilibrul este simetric cnd de fiecare parte a unei axe optice se gsesc
mase similare i egale.
Formele simetrice ale unui plan evoc simul disciplinei al ordinii nalte, al
magnificului, i a formei.
Echilibrul asimetric se realizeaz prin mase nesimilare i inegale echilibrate de
fiecare parte a unei axe optice sau prin evaluarea minte ochi a formei masei valorii,
culorii i asocierii.
ntr-o amenajare asimetric vizitatorul nu este condus pas cu pas ci este lsat
s descopere singur ceea ce este plcut, frumos i folositor.
Asimetria pune omul n ce mai strns armonie cu natura.

6.2.6. Principiul originalitii

Caracterul original al unei amenajri peisagistice este valoarea care separ

distinct 2 amenajri concepute stilistic identic, aplicnd aceleai reguli i principii.
Acest caracter original confer compoziiei originalitate.
Amenajarea spaiului verde este unic la fel ca i originalitatea i
personalitatea arhitectului peisagist. n originalitatea unei amenajri peisagistice se
implic 2 noiuni: inspiraia i influena.
Inspiraia determin suprapunerea spaiului verde peste scopul pentru care a
fost proiectat i se bazeaz pe temeinice cunotine de arhitectur peisagistic avnd
un rol determinant n conducerea originalitii amenajrii.
Amenajrile grdinilor istorice pot fi copiate dar nu pot reda timpurile n care
au fost concepute. Acestea fie reuite numai n contextul perioadei istorice respective.
Ele ns pot inspira ducnd la sporirea abilitii celui care proiecteaz i la crearea
unei compoziii peisagistice originale prospere deschiznd o nou dimensiune.
 6.3 CADRUL NATURAL. PARTICULARITI
PEDOCLIMATICE

6.3.1 Aezarea geografic

Proiectarea i amenajarea spaiului verde s-a fcut n localitatea Oradea care

se gsete la intersecia coordonatelor geografice de 47 03 12,20 latitudine nordic
i 21 58 01,11 longitudine estic, la o altitudine de 150 m .

6.3.2. Climatul

6.3.2.1. Temperatura aerului

Temperatura medie anual calculat pe 60 ani este de 10,39 C.

Luna cu temperatura cea mai ridicat este luna iulie cu temperatuta de 21,2 C
iar luna cu temperatura cea mai sczut este Ianuarie cu -1,5C, temperatura minim
absolut este de - 29 C i s-a nregistrat n ianuarie 1942. amplitudinea maxim
absolut este de 68,5 C.
Temperaturi medii zilnice de peste 0 C se nregistreaz ncepnd cu a doua
perioad a lunii februarie i in pn n a doua decad a lunii decembrie. Suma
temperaturilor din perioada de vegetaie (1.03-31.10) este de 35,30 C sau 32,14 C n
perioada 1.04-31.10, ceea ce satisface cerinele plantelor.
Brumele trzii de primvar se produc obinuit n luna martie, foarte rar la
sfritul lunii aprilie. Brumele timpurii de toamn apar n mod obinuit n luna
octombrie, mai rar n septembrie.
 TABEL NR. 1
Temperaturi medii lunare i anuale normale (pe 10 ani) n judeul Bihor,
localitatea Oradea
Medii lunare (C)
Perioada Anual
I II III IV V VI VII VII IX X XI XII

2002 -1,4 -4,3 2,1 5,6 16, 8 18,1 18,3 19,2 13,4 11, 8 1,9 3,4 9,0

2003 2,5 2,0 6,3 10,4 14, 4 17,8 21,4 20,3 15,4 8,8 4,9 0,4 10,6

2004 -1,6 4,1 4,5 0,4 13, 7 17,6 21,6 18,6 13,3 10, 2 1,1 0,3 9,3

2005 -1,9 -3,2 -1,4 10,0 16, 4 18,7 18,0 18,8 11,4 9,9 7,4 -1,1 8,7

2006 -1,7 0,9 2,3 5,5 15, 1 18,2 18,0 18,3 13,2 6,7 5,8 2,2 8,7

2007 1,4 2,6 1,3 11,0 13, 8 18,5 19,4 15,9 17,0 10, 9 2,8 -1,2 9,2

2008 -0,5 -0,9 5,3 10,4 14, 0 19,0 20,9 18,9 16,0 10, 0 2,7 0,3 9,7

2009 -4,6 1,6 7,0 12,3 16, 4 19,9 12,1 21,0 14,4 18, 9 8,7 3,5 16,7

2010 1,1 1,4 7,4 9,7 15, 3 26,4 20,2 20,4 13,8 12, 0 2,1 -5,1 9,6

2011 -1,8 4,6 6,4 9,7 17, 0 19,3 21,6 19,2 14,0 10, 0 7,4 -0,9 10,6
/V

In perioada celor 2 ani de proiectare temperaturile medii lunare au fost mai

ridicate dect valorile normale, att n lunile de iarn ct i cele de var, mai ales
lunile iulie i august (2010-2011).
Temperaturile cele ridicate din cursul verii determinate de insolaia puternic
influeneaz n mod nefavorabil plantele fapt pentru care interes reprezint numrul
de zile cu temperaturi maxime peste 25C, zile de var i peste 30C, zile tropicale.
Analiznd valorile normale ale acestui element climatic se constat c
numrul cel mai ridicat de zile cu temperaturi foarte mari se nregistreaz n lunile
iulie i august.
La o analiz mai amnunit se observ c decada a doua i a treia din luna
iulie i prima decada din august au numrul cel mai ridicat de zile cu temperaturi
foarte ridicate.
 TABEL NR. 2
Numrul zilelor cu temperaturi maxime mai mari de 25C (zile de
var) i mai mari de 30C (zile tropicale), n Bihor n
cursul celor 2 ani

Medii lunare (C)

Perioada Total
IV V VI VII VII IX X
A. Nr. de zile cu temperatura > 25C - zile de var
Normala (20
2,1 10,0 16,9 24,1 22,5 12,9 1,8 90,3
ani)
2011 - 23,0 20,0 20,0 23,0 8,0 - 94,0
2012 - 10,0 16,0 29,0 26,0 22,0 - 103,0
A. Nr. de zile cu temperatura >30C - zile tropicale
Normala (20
0,1 1,2 5,6 11,5 10,5 3,2 - 32,1
ani)
2011 - 3 8 10 13 1 - 35
2012 - 2 5 20 12 7 - 46

In cursul celor 2 ani de proiectare se constat n general depiri ale numrelui

de zile de var i tropicale, n special n lunile iulie i august, far ca valorile medii s
se abat prea mult de la cele dou normale.

6.3.2.2. Precipitaiile atmosferice

Suma anual a precipitaiilor medii pe 20 ani este de 605 mm, cu o repartizare

relativ uniform n cursul anului.
Lunile cele mai bogate sunt mai, iunie i iulie, iar cele cu precipitaii mai
reduse sunt ianuarie, februarie, martie, septembrie i octombrie.
TABEL NR. 3
Precipitaiile lunare i anuale
Normale i n anii 2010, 2011 (mm)

Precipitaii Lunare (mm) Medii

Perioada
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuale
2002 25,4 19,5 36,4 82,6 20,8 85,7 100,2 43,9 65,6 47,1 61, 7 80,3 669,2
2003 16,8 19,2 45,0 49 45,8 95,6 70,5 64,4 61,3 45,6 24, 6 40,9 578,7
2004 65,2 61,6 66,1 44 81,5 100,1 113,0 92 47,0 32,0 68, 2 101,7 761,9
2005 44,1 42,6 26,2 36,1 85,4 91 70,6 118, 7 196,5 79,1 37, 5 90,7 908,5
2006 14,5 28,4 16,7 57 112,4 110,7 166 78,5 45,8 35,2 28, 1 60,3 753,6
2007 17,9 41,0 42,7 101,6 56,5 145,4 131,9 56,5 88,6 117,8 59, 1 21 843,1
2008 34,5 102,7 17,9 82,5 73,0 96,9 135,9 141, 7 37,2 64,1 44,2 18,1 938,7
2009 45,4 17,8 72,9 78,6 50,3 17,9 62,6 21,4 37,0 28,0 15, 4 56,3 475,4
2010 43,4 20,0 116, 9 80,9 31,7 125,6 199,4 68,9 171,2 16 98, 8 55,7 978,8
2011 18,6 40,7 208 31,3 83,4 59 69,4 154, 8 92,7 34,8 54, 8 53,4 720,9
 6.3.2.3 Umiditatea atmosferic
Umiditatea relativ a aerului exprimat n valori medii lunare i anuale
prezint scderi mai accentuate n lunile mai, iulie i august i valori mai ridicate n
lunile de iarn.
TABEL NR. 4
Umiditatea relativ a aerului lunar i anual
normal i n anii 2010 i 2011
Umiditatea relativ a aerului (%)
Perioada Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XI I
2002 81 89 86 82 76 77 82 81 89 87 88 89 83
2003 89 89 81 79 75 78 75 76 82 86 90 91 82
2004 85 82 79 77 81 83 74 76 85 83 89 90 82
2005 93 87 83 75 84 77 79 82 92 88 89 88 83
2006 91 77 70 72 72 75 79 79 83 81 82 88 79
2007 85 76 77 79 81 84 82 80 84 83 82 84 82
2008 89 83 69 74 74 80 77 80 81 85 87 86 80
2009 88 82 80 73 70 65 70 65 78 74 78 83 76
2010 85 77 84 76 76 79 84 82 89 91 90 90 83
2011 90 80 75 76 76 76 78 84 85 84 89 91 82

6.3.2.4 Vntul

Regimul eolian indic predominana vnturilor n cursul lunilor de iarn din

direcia S i SV, iar n cursul verii direcia dominant s fie dinspre E, SE i N.
Intensitatea cea mai mare o au vnturile dinspre S i SV mai ales n lunile de
iarn i primvar ca i cele din noiembrie.
TABEL NR. 5
Viteza medie a vnturilor (m/s)
Lunile
Perioada Anual a
I II III IV V VI VII VII I IX X XI XII
N 10,2 12, 3 15, 5 11, 8 12, 5 11, 1 14, 4 13, 2 11, 0 10, 6 2,5 11, 6 11,8
N-E 5,1 4,7 6,9 8,0 6,2 6,3 6,4 5,1 5,0 5,4 10, 7 5,4 5,6
E 12,6 10, 2 12, 5 14, 0 14, 1 15, 3 14, 6 16, 2 17, 9 15, 8 8,0 8,4 13,5
S-E 8,3 8,4 7,6 10, 2 12, 1 13, 5 11, 9 14, 0 12, 2 16, 0 9,4 8,0 11,0
S 18,1 25, 3 20, 2 17, 7 14, 9 14, 1 11, 3 10, 4 15, 5 15, 2 27, 2 23, 0 17,8
s-v 9,7 11, 0 12, 2 12, 6 11, 9 8,1 8,4 9,4 9,2 10, 2 16, 0 10, 2 10,7
V 1,5 2,3 5,6 4,6 6,2 5,8 7,3 5,1 3,6 3,0 3,4 2,1 4,2
N-V 4,4 3,8 3,8 4,0 4,6 6,2 7,1 5,0 2,7 3,0 2,4 3,3 4,2

40
 6.4 SOLUL I CONINUTUL N ELEMENTE NUTRITIVE

Pe teritoriul unde s-au efectuat lucrrile, n localitatea Oradea s-au difereniat

mai multe grupe de soluri si anume.
A . Soluri cu orizont malic, evaluate pe depozite loesoide, lutoase
(cernoziomuri levigate i soluri brune cernoziomice).
Aceastp grup reprezint cele mai evoluate soluri din aceast zon i au fost
delimitate pe teras, care este unitatea de relief cea mai veche. Aceasta s-a format n
prezena nivelului acvifer freatic de mic adncime.
Aceast grup cuprinde urmtoarele uniti de sol:
Cernoziomuri levigate puternic, freatic umede, cu textura lutoas sau
lutoargiloas.
Cernoziomuri levigate moderat, freatic umede, cu textura lutoas sau
lutoargiloas.
Soluri brune cernoziomice, freatic umede cu textura lutoas.
B . Soluri aluviale cu orizont molie, imperfect realizate, evaluate pe depozite
aluviale cu textura medie i grosier, (soluri brune aluviale i aluviale - brune).
Solurile acestea au fost delimitate pe suprafee uor plane uor nlate. n
funcie de textura medie a profilului de sol i de identitatea procesului de gleizare au
fost separate n mai multe uniti de sol:
Soluri brune aluviale, lutoase, gleizate moderat.
Soluri brune aluviale, luto-argiloase, gleizate moderat spre puternic.
Soluri brune aluviale, luto nisipoase, erodate slab.
C. Soluri de profil nedezvoltat evaluate pe depozite aluvionare de textur
variat. In aceast grup au fost cuprinse :
Soluri aluviale moderat evaluate, gleizate moderat, cu textura luto- nisipoas.
Soluri aluviale moderat evaluate, gleizate moderat-puternic, cu textura lutoas.
Soluri aluviale slab evaluate, luto nisipoase.
Soluri aluviale moderat evaluate, gleizate puternic, cu textura lutoargiloas.
Soluri aluviale semigleizate.
Lucrrile s-au efectuat pe cernoziomuri levigate, sol predominant lutos, bogat
n humus (5,94) moderat levigate cu structura grunoas stabil, cu permeabilitate
mijlocie pentru aer i ap, avnd reacie neutr.

41
 Continutul de elemente minerale nainte de fertilizarea de baz a solului pe
care s-au desfsurat lucrrile este redat in tabelul urmtor:
TABELUL NR.6
Coninutul mediu n elemente nutritive sau minerale
al solului pe care se planteaz
Coninutul n extract apos (1:5) mg/100g sol
Reziduu pH
N P2O5 K2O CaO MgO
mineral %
17 8 30 35 10 0,58 6,7

6.4.1 Reacia solului

Plantele ornamentale au cerine diferite fa de reacia substratului, fiecare

specie putnd extrage din sol elementele nutritive la un anumit pH. Majoritatea
speciilor ns au o dezvoltare normal n soluri uor acide.
pH-ul este msura aciditii sau alcalinitii solului exprimat n logaritmul cu
sens schimbat a concentraiei de ioni de H.
Scara pe care se noteaz pH-ul se ntinde de la 0 la 14.
pH-ul poate fi corectat n limitele cerute de plantele care urmeaz s se
planteze. Pentru creterea pH-ului se folosete agro-calcarul, dolomita, varul, iar
pentru scderea ph-ului se poate utiliza sulful sau sulfatul de amoniu.
Valoarea pH-ului n solul unde se nfiineaz spaiul verde este de 7,5.

6.5 CONCLUZII PRIVIND CONDIIILE CLIMATICE

Din studiul condiiilor climatice rezult c localitatea Oradea, n care se

instaleaz spaiul verde are condiii climatice favorabile dealurilor joase i zonei de
cmpie.
Condiiile climatice din anii 2010 i 2011 evaluate la valori medii nu se abat
prea mult de la condiiile normale fiind corespunztoare pentru majoritatea speciilor
ornamentale.

42
 CAPITOLUL VII
SPECII DE PLANTE UTILIZATE

7.1 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FRUNZE

Pentru a realiza o amenajare uniform, armonioas i funcional, o amplasare

a vegetaiei innd cont de stilul adoptat, condiiile pedoclimatice, relieful i expoziia
terenului precum i particularitile tipologice, biologice i ale plantelor.
Speciile cu frunze mici i forme decorative le-am amplasat n apropierea
traseelor de circulaie pentru a putea fi admirate, iar cele cu frunze mari i forme
obinuite le-am amplasat n fundal, n plcuri sau masive.
Am avut n vedere metamorfozarea culorii frunzelor toamna, punnd n
eviden acele specii care i schimb culoarea frunziului din verde n rou,
crmiziu sau portocaliu n contrast cu coniferele i speciile de foioase cu frunzi
persistent. Speciile lemnoase decorative prin frunze utilizate n proiect sunt cuprinse
n tabelul numrul 7.
TABELUL NR.7
Speciile lemnoase decorative prin frunze utilizate
n amenajarea acestui spaiu verde

Nr. Culoarea frunziului

Specia/varietatea
crt. Vara Toamna
Acer negundo variegat cu verde variegat cu
1
roz roz
2 Corylus maxima purpurea visiniu visiniu
11 Taxus baccata verde nchis verde nchis
12 Taxodium distichum verde deschis portocaliu

7.2 SPECII FOIOASE DECORATIVE PRIN FRUNZI

PERSISTENT I FRUCTE

Persistena frunziului i prezena fructelor este o calitate foarte valoroas a

vegetaiei ornamentale. Foarte interesante mi s-au prut coniferele cu frunzi
persistent pe care le-am combinat cu alte foioase decorative prin fructe eventual cu

43
ramuri colorate pentru a realiza o armonie cromatic mai ales n peisajul monoton al
iernii.
Speciile foioase decorative prin frunzi persistent i fructe utilizate n proiect
sunt prezentate n tabelul numrul 8.
TABELUL NR.8
Specii Foioase Decorative Prin Frunzi Persistent i Fructe
Specii decorative prin fructe
Nr. Specii decorative prin Nr.
Culoarea
Crt. frunzi persistent crt. Specia
fructelor
1 Buxus sempervirens 1 Sambucus nigra Neagr
2 Ilex aquifolium 2 Ilex aquifolium Roie
3 Morus alba Alb

7.3 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FLORI

Florile sunt podoaba cea mai de pre a vegetaiei lemnoase ornamentale.

Pentru a crea un decor floral permanent am utilizat specii care nfloresc ealonat.
Abundena florilor alturi de persistena lor pe plant a fost o caracteristic de
care am inut seama la alegerea i asocierea acestora.
Parfumul degajat de florile unor specii lemnoase: tei, salcm, iasomie, liliac,
le-am pus n valoare prin amplasarea acestora n zona de odihn.
Speciile lemnoase ornamentale decorative prin flori folosite n amenajarea
spaiului verde sunt prezentate n tabelul 9.
TABELUL NR. 9
Culoarea i perioada de decor a florilor
la speciile lemnoase utilizate n amenajarea spaiului verde
Perioada
Nr.
Specia Culoarea de decor
crt.
(luna)
4 Cercis siliquastrum roz nchis V-VI
8 Kerria japonica galben V-VI
11 Magnolia kobus alb IV-V
12 Paulownia tomentosa liliachie VI
13 Robinia pseudacacia roz V-VI
14 Syringa vulgaris alb, liliachie V-VI
18 Tilia cordata galben V-VI

44
 7.4 SPECII FLORICOLE

Prezena florilor n spaii verzi aduce un plus de culoare i elegan. La

alegerea i asocierea speciilor am avut n vedere adaptarea i preteniile acestora la
condiiile pedoclimatice i factorii de stres urban: praf, noxe, iluminat artificial.
Ealonarea nfloririi a fost o caracteristic important de care am inut seama
la alegerea speciilor floricole.
Pentru ornarea triajelor, a chiocurilor, zidurilor am utilizat speci
agtoare.
Speciile floricole utilizate n amenajarea spaiului verde sunt cuprinse n
tabelul numrul 10.
TABELUL NR. 10
Specii floricole utilizate n spaiul verde amenajat
Nr. Nr.
Specia Specia
crt. crt.
17 Alyssum maritimum 37 Celosia cristata
18 Amaranthus caudatus 38 Alternathera versicolor
19 Calendula officinalis 39 Alternathera amoera
20 Campsis radicans 40 Irisine lindeni
21 Clematis alpina 41 Cineraria maritima
22 Cotoneaster dammeri 42 Colaeus blumei
23 Antirrhium majus 43 Gnaphalium lanatum
24 Echeveria secunda Booth 44 Tulipa gesneriana
25 Ilex aquifolium 45 Dalia variabilis
26 Ipomea purpurea 46 Lonicera
27 Lentopodium alpinum 47 Dianthus chinensis
28 Salvi splendens Sello 48 Petunia hybrida
29 Wisteria chinensis 49 Symphytum officinalis
30 Begonia semperflorens 50 Cana indica
31 Agenatum mexicanum 51 Calendula officinalis
32 Althaea rosea 52 Callistephus chinensis
33 Zinnia elaegans 53 Pelargonium peltatum
34 Dianthus alpinus 54 Bellis perenis
35 Viola tricolor 55 Myosotis alpestris Schmidt
36 Tagetes erecta

45
 7.5 SPECII PENTRU GAZON

Gazonul face legtura ntre diferitele elemente ale spaiului verde contribuind
esenial la unitatea n diversitate a acestuia. Prin culoarea sa verde i suprafaa ntins
gazonul scoate n eviden att cldirile ct i toate elementele profilate sau plantate
pe peluze.
Pentru reuita deplin a gazonului am amestecat 4 specii pentru a compensa
eventualele pierderi ale unei specii pricinuite de condiiile nefavorabile prin instalarea
i nlocuirea cu plante aparinnd celorlalte specii din amestec.
La alegerea speciilor am avut n vedere urmtoarele caracteristici ale plantelor:
temperamentul speciilor, de umbr, semiumbr, lumin
cerinele fa de substanele nutritive i umiditatea solului
rezistena la secet i temperaturi sczute
capacitatea de rsrire
ritmul de cretere
rezistena la tasare
reacia la tundere

Speciile utilizate au fost: Lolium perene Elka 20%, Festuca rubra Dawston
25%, Poa pratensis Geronimo 45%, Agrostis tenuis 10%.
Lolium perene Elka prezint un frunzi foarte fin, verde strlucitor, prefer
solurile mijlocii exigente la fertilizare i irigare, se instaleaz rapid i este agresiv
fa de alte specii.
Festuca rubra Dawson are un frunzi foarte fin, se adapteaz uor la soluri
secetoase, are temperament de umbr, se instaleaz lent, suport i necesit tunsul
scurt.
Poa pratensis Geronimo are frunzi mijlociu ca finee, are nrdcinare
superficial, este exigent fa de udri i fertilizri repetate, se instaleaz lent, este
bun pentru gazon englezesc.
Agrostis tenuis are frunzi fin, este adaptat la mai toate tipurile de dol, nu
suport seceta, este pretabil la gazon englezesc.

46
 7.6 LISTA GLOBAL DE SPECII
TABELUL NR. 11
Nr.
Denumirea Suprafa m2
Crt.
1 Casa, Garaj, Teras 960
2 Stncrie 40
3 Vase 15
4 Fntn 70,88
5 Statuie 2,48
6 Pergol -
7 Bnci -
8 Pavilion 50,5
9 Rabate 500
10 Lac 560
11 Ru 135,38
12 Rondou 149
13 Chioc 21
14 Arabesc 57,41
15 Mozaic 44,19
16 Pete de culoare 431,76
17 Alyssum saxatile
18 Amaranthus caudatus
19 Calendula officinalis
20 Campsis radicans
21 Clematis alpina
22 Cotoneaster dammeri
23 Antirrhinum majus
24 Echeveria secunda Booth
25 Ilex aquifolium
26 Ipomea purpurea
27 Lentopodium alpinum
28 Salvi splendens Sello
29 Wisteria chinensis
30 Begonia semperflorens
31 Agenatum mexicanum
32 Campanula carpatica
33 Zinnia elaegans
34 Dianthus alpinus
35 Viola tricolor
36 Tagetes erecta
37 Celosia cristata
38 Alternathera versicolor
39 Sedum spctulifolium

47
40 Empervivum Sp.
41 Cineraria maritima
42 Colaeus blumei
43 Gnaphalium lanatum
44 Tulipa gesneriana
45 Dalia variabilis
46 Lonicera
47 Dianthus chinensis
48 Petunia hybrida
49 Symphytum officinalis
50 Cana indica
51 Santolina chamaeczparissus
52 Callistephus chinensis
53 Pelargonium peltatum
54 Bellis perenis
55 Myosotis alpestris Schmidt
56 Catalpa bigninioides
57 Eleagnus angustifolia
58 Hybiscus syriacus
59 Kerrya japonica
60 Magnolia kobus
61 Pawlovnia tomentosa
62 Robinia pseudaccacia
63 Tilia tomentosa
64 Berberis vulgaris
65 Buxus sempervirens
66 Taxus baccata
67 Larix decidua
68 Mahonia aquifolium
69 Prunus laurocerasus
70 Eleagnus angustifolia
71 Ginko biloba
72 Hyphopfaia ramnoides
73 Sembucuc nigra
74 Phonix canariensis
75 Juniperus horizontalis
76 Juniperus sabine
77 Spiraea van-houtei
78 Malus baccata
79 Chaenomeles japonica Trumb
80 Crataegus monogina Jacq
81 Rosa rugosa
82 Philadelphus caranaris
83 Amorpha fructicosa
84 Caragana arborescens
85 Evonimus japonicus
48
86 Evonimus europeus
87 Tamarix ramosissma
88 Szmporicarphus rivularis
89 Cornus sanguinea
90 Buddlea davidii
91 Forsithia viridisima
92 Thuja orientalis
93 Juniperus comunis
94 Juniperus chinensis
95 Magnolia acuminata
96 Alianthus altisima
97 Sorbus torminalis
98 Sorbus aucuparia
99 Prunus serrulata Linde
100 Sophora japonica
101 Acer palmatum atropurpureum
102 Carpinus betulus
103 Betula pendula
104 Salix babylonica
105 Abies alba Mill
106 Abies concolor
107 Cedrus atlantica
108 Picea pungens
109 Pinus sylvestris
110 Pinus strobus
111 Platanus orientalis
112 Aesculus hipocastanus
113 Fagus sylvatica
114 Quercus robur
115 Quercus frainetto
116 Fagus orientalis

7.7 PIESE DESENATE SCHIA DE AMPLASARE A

VEGETAIEI I A ELEMENTELOR CONSTITUTIVE A
SPAIULUI VERDE LA SC: 1:475

49
 CAPITOLUL VIII
INSTALAREA VEGETAIEI

8.1. INSTALAREA VEGETAIEI LEMNOASE

8.1.1. Plantarea

Instalarea plantelor lemnoase ncepe cu pichetarea terenului conform planului

de amenajare corelat cu perioada de plantare dup ce toate celelalte elemente
constitutive ale spaiului verde au fost finalizate.
Pe locul picheilor se fac gropi de 50X50x50 pentru arbori, 40x40X40 pentru
arbutii izolai i anuri pentru gardurile vii.

8.1.2. Udarea

Se face dup plantare folosind aproximativ 20 litri de ap pentru fiecare

exemplar. n zonele secetoase cu substrat uor este bine ca dup efectuare gropile s
fie umplute cu ap care se las s se filtreze.
Umiditatea din sol se menine la 50-60% din capacitatea de reinere cel puin 1
an pentru foioase i cel puin 2 ani pentru conifere.
Coniferele sunt mai pretenioase i la umiditatea atmosferic de aceea de cel
puin dou ori pe sptmn n perioadele calde se stropesc pe frunze seara, dimineaa
sau noaptea.
8.2. INSTALAREA VEGETAIEI FLORICOLE

8.2.1. Pregtirea terenului

Se face n teren desfundat, fertilizat, mrunit, nivelat i se are n vedere pH-ul

solului.
Se utilizeaz rsaduri bine dezvoltate.

50
 8.2.2. Plantarea

Plantarea speciilor floricole se face toamna mai precis n octombrie pentru

speciile bienale i perene precum i bulboasele, i dup ce a trecut pericolul brumelor
trzii speciile anuale.
Distana de plantare difer n funcie de talia plantelor precum i de
modalitile de dispunere a acestora (rondouri, rabate, mozaicuri, arbescuri).

8.3. INSTALAREA GAZONULUI

8.3.1. Curarea terenului

Se adun toate resturile: moloz, crmizi, rdcini, buci de lemne, cioburi,

folii, eventual dac este cazul se aduce pmnt de mprumut.

8.3.2. Erbicidarea

Se face cu erbicide totale ca de exemplu Granoxone 0,1%

8.3.3. Nivelarea

Pe suprafee mari se face mecanizat, iar pe suprafee mici cu grebla i sapa.

8.3.4. Fertilizarea de baz

n funcie de rezervele de substane minerale pe care le conine solul se

administreaz ntre 100-400 kg ngrminte complexe la hectar care s conin mcar
NPK.

8.3.5. Mobizarea terenului

Se face o mobilizare superficial de 8-12 cm n vederea nsmnrii

gazonului.

51
 8.3.6. Semnatul

Se face n perioada optim, mai septembrie, folosind metoda n

reea (2 treceri perpendiculare pe aceeai suprafa) i utiliznd 40-50
grame/1m2.
8.3.7. Grpatul

Se face pe suprafee mari mecanizat cu grapa cu coli reglabili, iar pe suprafee

mici se face cu grebla.
Scopul este acela de a ncorpora smna de iarb n sol.
Dup grpat se taseaz solul cu un tvlug pentru a pune smna n contact
intim cu solul i pentru a evita scoaterea seminelor n urma udrii.

8.3.8. Udatul i irigatul

Se face prin aspersiune sau cu furtunul cu sit fin n reprize scurte i dese
asigurnd 50-60% din capacitatea de reinere a solului pn la rsrirea uniform a
plantelor.

52
 CAPITOLUL IX
CHELTUIELI

9.1. CHELTUIELI CU FORA DE MUNC

TABELUL NR. 12
Cheltuieli Cu Fora De Munc
Nr. Canti-
Denumirea lucrrii U.M. Tariful Valoarea
Crt. tatea
Curarea terenului de
1 mii m2 40 30 1200
resturi
2 Erbicidarea mii m2 41 7 287
3 Nivelarea mii m2 41 5 205
Administrarea
4 tone 2,3 40 92
ngrmintelor
5 Arat sau mobilizat mii m2 31 20 620
6 Discuit (frezat) mii m2 31 10 310
7 Spat gropi m3 27 6 162
8 Plantat abori buc 190 0,5 95
9 Plantat flori m2 5200 1,5 7800
10 Semnat gazon mii m2 35 12,9 451,5
11 ncorporat smn gazon mii m2 35 21,9 766,5
12 Tvlugit mii m2 35 8,5 297,5
13 Udat mii m2 35 7 245
TOTAL 12531,5

9.2. CHELTUIELI CU MATERIALUL SDITOR

TABELUL NR. 13
Cheltuieli Cu Materialul Sditor
Nr. Canti-
Materialul sditor U.M. Tariful Valoarea
Crt. tatea
1 Arbori cu frunz persistent buc 21 65 1365
2 Arbori cu frunza cztoare buc 169 12,5 2112,5
3 Arbuti cu frunzi persistent buc 64 8,5 544
4 Arbuti cu frunze cztoare buc 23 3,5 80,5
5 Flori anuale m2 1050 2 2100
6 Flori bianuale m2 1050 1,4 1470
TOTAL 7672

53
 9.3. CHELTUIELI CU CONSTRUCII DECORATIVE
TABELUL NR. 14
Cheltuieli Cu Construcii Decorative
Nr.
Materialul U.M. Cantitatea Tariful Valoarea
Crt.
1 Bnci buc 14 150 2100
2 Vase decorative buc 15 100 1500
3 Statui buc 1 1500 1500
4 Fantani arteziene buc 1 1200 1200
5 Chioscuri Buc 2 800 1600
TOTAL 7900

9.4. CHELTUIELI TOTALE

TABELUL NR. 15
Cheltuieli Totale
Cheltuieli cu fora de munc 7881,5
cheltuieli cu materialul sditor 7672
Cheltuieli cu construcii decorative 7900
TOTAL 23453,5

54
 BIBLIOGRAFIE

1. Vlad Ioan Note de curs 2004 2005

2. ofletea. N. Dendrologie Volumul I Determinarea i descrierea
speciilor, Ed. Pentru Via, Braov, 2000

55