Sunteți pe pagina 1din 213

-

. 4'itr

,
,- N ,

14-
irr ' -

11 1.4;
'

'1.7" - 11.

"

LECTIUNI
,
DE
'

'

Calculu diferen-plu i integralu


`

DE

:
N. CULIANIT
profesoru la Universitatea din Iassi.
r
' .
v
0OW. -

Volluimele analu. (Anteia fasefer014)


.
Ortil
I

d-'
(Cu figurl intercalate in tecstur;5` -4 \
'
tACADEMIE1*
*.
aft

TI g'
1. '11.1
.

, ..

rEDITIITIPOGRAFIA
. .,,, SOCIETXTIT JUNIMEA,
.. ,
1610, - e / 1 : 0";,.
.

..5

. ; 1

, e
.. ; www.dacoromanica.ro . V

-
i ;.."" .
411e-d 4e-A4
72"te-
/4-2
7
ils2 7/

/flAkt

Aceastl Wee tasciculI contine Calculnl diferentiala


propriu disu si aplicatiunile sale analitice. A duoa fasci-
cub". care se gig, sub presa si cu care se va termina. volu-
rnele Anteu va coqinti aplicaciunile geometrice ale Calculului
diferentialu.

www.dacoromanica.ro
CALCULU DIFERENT ULU

Lectinnea, I.

introducere. Precuin in celelalte pIrti ale matemati-


celor asa si in partea de care avemu a ne ocuph, sunt n
sumit de notiuni, pre cari, in privirea rolului ce joaca, in
sciintl, este necesaru ale cunoasce chiar de la inceputu,
pentru a put urnigri fr intrerumpere, espunerea diverse-
lor teorii, cari compunu sciinta calculului diferentialu if
integralu.
Espunerea acestor notiuni ne va formit obiectul pri-
melor
Difinitiuni. Ind o atime nu poate ave cleat a sin-
gurl faloare in tofu cursul calculului in care figureazg, atunci
asemenea atime se nuinesce constantit i se inseamnh prin
matt din literile initiale ale alfabetului: a, b, c, d, e . . . -
CAnd o catline petite priimi unu siru de valori diferite in
calcalul in care este introdusg, atunci unei aseineni ttimi
i sit dti mime he voiabilit, i se inseamng he brdiaru grin
nil lin literile finale ale alfabetului x, y, k. . . . .

Cand valoarea unei ctimi depinde de vatloarea altei


1

www.dacoromanica.ro
2

atimi, care poate varia intr'unu modu arbitraru, atunci se


(Ace ca," acea atime este functiune de atimea variabil. i
se inseamni prin una din notatiunile F (x), f (a), q (x)...
Literile F, f, representIndu caracteristica sau forma func-
tiunei, i x, atimea variabil, eareia i se di in acestu casu
nume de variabilg, independinte, pentru c ariatiunile sale sunt
presupuse a 2 independinti de ori-ce alta,' dtimi,. A.a, de esem-
plu aria unut cercu este o functiune de radia", fiindca, are de
ni6surl, espresiuuea 7tx2, in care 7c represint1 raportul cir-
conferintei la diametru i x, radia cercului. Lungimea unei
vergel9 metalice este functiune de temperaturg, pentru c, va-
riindu temperatura variazI i lungimea vergelei.
Este Ans posibilu ea valoarea unei cAtimi se depindA in
acelau timpu de valorile a doue, trei sau mai multe atimi
variabile, caH potu varia, intr'unu moduindependinte una de al-,
ta, atunci o asemenea catime se gice functiune de doue, trei
sau mai multe variabile independinti i se insamni prin una
din notatiunele F (x, y), f (x, y, 2), 19 (x, y, z, g, v.).
Scimu de esemplu cg, volumenul unui cilindru este es-
presu de productul basei pnin inaltime, in care ambii factori potu
yank independinte unul de altul, Din urmare volumenul unni
cilindru este o functiune de doue.
variabile independiliti ; ba-
sa i inaltimea.
NB. Pentru alegerea variabilei independinti nu avemu
niei o regulg ; i sub punctul de vedere analiticu, utast&
alegere este chiar unu lucru arbitrarn; aa de esemplu in
ecuatiunea ei (x, y)--50 este indiferinte a consider& pre x, ca
variabill independinte i pre y ca funetiune, sau viee7
versa. , In aplicatiune rtns6 alegerea variabilei independinti
este cletenninati sau de natura atimelor ce considerlm,
sa0 ide bup41 sitqu.

www.dacoromanica.ro
3

Aa de esemplu daa considerAmt spatlul percursu in


fenomenul aderei corpurilor, natura lucrului ne arata, cg
variabila independinte este timpul, fiinda variaa indepen-
dinte de ori-ce operatiune, prin urmare vomu ()ice a spa-
iuI percursu este o funqiune de timpu. De asemenea in
esemplul precalinte alu ariei cercului, suntemu condup de
bunul sim0 a lu radia de variabilti independinte ; c6,ci de-
terminarea raqei, fiindu aceea a unei lungimi dreptu linice,
este 0 operatiune simplA, independinte de determinarea ariei
cereului.
Limitel. Cg,nd gradere de mtirime, prin care trece o
variab4 s'apropiu neincetatu de o atime fica, aa inat
diferinta intre acea atime i atimea variabilI se poata de-
vini mai mica cleat ori-ce atime datii arg gns6 ca acea
diferinri a se poatg, anula rigurosu, atunci se gice c o
asemenea atime este limita atimei variabile ; cu alte cu-
vinte, numimu limitI o cdtime constantti, de care o variabillt
poate slt se apropie indefinitu feirlt linsit a o putea ajunge
vre odatd.
Ap, de esemplu aria cerculni este limita ariei unui po-
ligonu inscrisu sau circonscrisu adruia num6ru de laturi
cresce la nesfirire, clici se demonstreaa, c diferinta intre
aria unuia din poligoane i aria cercului devine din ce in
ce mai mici, and cresce num6rul laturilor poligonului; pe
Mug acestea, acea diferintit nu poate nIi odat s devie
rigurosu ecuale cu zero, fiinda s'ar presupune atunci, cr s'a
inscrisu sau s'a circonscrisu cercului unu poligonu de unu
mumgru infinitu de laturi, ceia ce este in practia cu neputinle).

6) AceastI uerealisare a iufinitudui, care este numai o imposibilitate


practicl, nti impedia conceperea liatiterl, care este o atime ficsl.
1*

www.dacoromanica.ro
4
Teoria limitelor. Principiu fundamentalu. Mud doue
atimi yariabili aunt neincetatu ectsli prin toate gradele de
Tarime, prin cari trecu, si and una din ele tinde atrii o
limitl, atunci si ceia-1a1t6 tinde ata aceasi limitl san atri
o limitI ecuale,. Aceasta propositiune (5 considerAmu ca eViri
dinte, aci in adevru, doue atImi variabili, cari sunt ne-
incetatu ecuali, presintI o singura valoare, care nu poate
tinde de0,t catrit o singurl valoare limitl.
Asa de esemplu aria unui poligonu regulatu inscrisu
inteo circonferintA, or-care ar fi numerul laturilor sale, are,
de espresiune productul perimetrului prin jumatatea apotemei;
insemnrtndu aceastti, arie prin A perimetrul prin p si apo-
tema prin a, vomu ave:
A.p.1
Aceast6 ecuatitate esistl or-care ar fi num6rul laturilor
poligonului inscrisu; ans6 and acestu num6ru cresce din ce
in ce mai multu, aria poligonului tinde atra aria cercului
perimetrul seu atrloperimetrul cercului adea, atrA circon-
ferintl si apotema sa ata rada cercului, prin tormare vomu
ave :
Lim,. silt=thinb (p11)1
Adia limita arid poligonului inserisu sau aria mint
Tui este ecuale cu litnita produdtului formatu de veriinetnt
poligonului prin jumatatea apOtemei sale_
Frincipiul ce ama, alma formeazg baza metoadei limi-,
telor, de care iromu face unu mare usii. Trecemui acum,le
demonstrarea atorva teoreme, ce servescu acestei metoade,
Teoremul L lAmitea ?mei suonih de ceitimi variabili in
nume,ru finitu este ecuale cw suma algebricil a limitelor dors
Fie x, y, z it, v. atimile variabili si a, b, c
g, h, limitele bOr respective. `Variabila x, de eserapIa avndu

www.dacoromanica.ro
4o limit g. atimea a, va fi in toate stArile de mgrime prin
,a,re trece, mai mid, sau mai mare deat limita sa, dupft
cum tinde ata aceastg atime cresanda sau sacl6ndu; prin
4gmare yomu put4 sprie:
x=a+ a
a fiindu o atime care tinde atrl zero, and x tinde
car/ a. nandu aceleasi rationamente asupra fie-aria din
variabilele considerate, vomu fi condu0 a scrie:

z c+7

. .
. . .
. . .
u=g +17
,V-----h+ i9-
18, y .... 71, av6ndu fie-care zero de limitl.
si9- nandu
suma acestor ecuatinni yomu ave:

Membrul gnniu alu acestei ecuatiuni fiindu neincetatu


ecuale cu Membrul alu doilea prin toate stlrile de mIrime,
prin care trecu variabilele x, y, z....u, v, conchidemu in 14T-
tutea principiului fundathentalu, cI si ilimita membrului an-
tau este ecuale cu limita inembrului alu doilea, ceia ce vomu
esprime scriindu :
Lhn. (x+y+z+ +u+v)a+b+c+ g +A+
.... +17+ 4 Anse' Lim. (a+-1- 7+ ...-1-)7+,9)=0,
Lim. (a+ 19-1-
find a, fiecare dintre atinible din parintez1 are zero de
limitg, prin urmare :
Lim. (x+y+0+ ,,,.+,u+v).a+b+c+.,...+g+h ceia
ce voiamu a demonstr, .

www.dacoromanica.ro
6

Teoremul II. .Limita unui productu de mai mite 4--


timi variabile in nungru finitu este ecuale ezt productul ii-
iitelor aeelor
Fie x, y, z....u, v variabilele i a, b, 6....g, h limitele
lor respective.
Repetandu rationamentele de mai sus vomu scrie ecua-
tiunile :

u=g"-1- h
v=h +
Immultindu-le membru ctri, membru vomu aye:
x. y. z u. v.(a+ a) (b+ 159 (c4- 2)....(g+ 7,1) (h+ ,9)
A.nsti productul unui numeru or-care de binomi este.
ecuale .pu productul, color thti termini ai binomilor, plus
o suma, de termini, cari toti cuprindu ea factoriu celai pu-
tinu unul din terminii ai doilea ai binomilor; represen--
Mau aceasta sumri prin S vomu aye :
x. y a .... u abc....gh + S
de unde Lim. (x. y. z.... u. v)---a. b. c.... g. h+Lim.S;
Inse Lim. S=0, fiinddi fiecare din terminii sumei S cu-
prinde celu putinu pe una din ditimile a, /3, y.. .9-, cari

au toate zero de limitL Prin urmare:


Lim. (x. y. z.... u. v)a. b. c. g. h.'
Teoremul III. Limita coqienfului a doue catimi varia-
bile este ecuale cu contientul limitelor acelor catimi.

www.dacoromanica.ro
7

Fie x i y variabilele, a si b limitele hir, vomit al4:


a+a
ai fac'endu impartirea ariitatiti in mem-

brul alu doilea, vomu capatit:


x a +a -T-
b-13 a
bb (b+13)
De uncle Lim. (x). ab' cilci Lim'
(ab J1
y b (b+
Teoremul IV. Limitea potentei determinate a unei th-
timi variabile este (male en potenfa limitei acelei eittinii.
Srt. considertmu potenta m or-care Ins6 determinatt a
variabilei r, si fie a limita catrt care tinde aceastit variabilii.
Esponentul m poate sit fie positivu sau negativn ins6
e de ajunsu a considera casul lui in positivtr, fiindct rationa-
mentele, ce vomu face in acestu casn, se potu repeta i pentru
casul lui m negativu.
Fie dart m unu numgru positivu intregu. Pentru a '31
monstrit teoremul in acestii casu n'avemu, (leen a ne r-
porta la ceia ce amu disu pentru limita mini productu.
Amu ve'Otu et :
Lim. (x. y. s.... u. v).a. b. e.... g. A.
care esistk or-cari ar fi factorii si or-care ar fi numaul lor,
si prin urmare cilnd acesti factori in nunAru de m ar fi
ecuali intre ei, adict x.y.x......u=v; Ans6 atunci este
evidinte, eit i limitele lor devinu ecuali, adecit
..-77=71, asa dart vomu ave;
Lim. (xm).am
St considertmu acum casul citnd m este fractionariu.
Fie 111--='' p si q fiindu done numere intregi or-cari.
'
Avpmu xn1 7
iins6 x q este eeuale eu potenta p a lui

www.dacoromanica.ro
8

-P
xq--=-Vifprin urmare limita liii xq este ecuale cti potent.
.19
a limitei lui ceia ce esprimemu scriindu:
Lim. ( q) = (Lim. Vx q

Ans6 putemu scrie :


VI"
yx
Prin urmare Lim. x sau a -,-(LiW) V
q_
de unde J,ini. 1/x
1
inlocuindu atm in ecuatiunea (1) Lim.Vq"Epriii yaloarea sa at
vomu aye :
Lint (x!:)=--- (11 )P = a ceia ce yoiamu a demonstra.
Teoria infinitelor de micj. sau infinitelor mici.
Definitiune.
Numimu infinitu de micu o catime varia-
bile care poate deveni mai mica cleat ori-ce catime data si
eve are de limita zero.. Asa de esemplu diferinta intre aria
cercului i acea a unui poligonu inscrisu a caruia numku
de laturi cresce indefinitu, este o catime infinitu de mica,
fiindca poate tfi redusa 4 fi mai mica decat ofi ce catime data.
Metoada infinitelor de mici ea si metoada limitelor
se bazeaa pe oare-cari, teoreme cari vinu in usu de late
,ort yoimu a da o demonstratiune intemeiata pe tonsidera,
tiunea infinitelor de mici.
Teoremul I. Limita unei sumi de edtimi positive infi-
nib,' de mici, a cdrora numOu eresce inclefinitu, nu se schim-
bd Mud 4tlocuirnu acelk cdtimi print altele, a edrord raporturi
respa I oe edtrti ale dintdi au de limitit -unitatea.
Vie a, /9, 7, d, . . . catimi infinite de mici, a Oren

www.dacoromanica.ro
9

suma admitemu c tinde catra o limita, and numerul aces-


toru atimi devine mai mare decal ori-ce munOti datu.
Fie a, 13, y, d, . . alit atimi infihitu de' mitt, cari
Aatisfacu la con4unile urnatoare :
-Lim. a =4 Lim 1 3 =1 5

Se cere sa demonstramu ca Lim. (a4 -13+7+ + e...+,9-)==


Lim (a,+161,-F4,.,...9.,) adeca ca putemu irocnI atimele a 18 y rt. .
prin ka, p y, de.. ,.,9,
Ventru aceasta e de ajunsu a considerh raportArile
g 19

cre,' 19; 7,' , 19;

pe earl le presumnelnu asedate in brdinu de marime cres-


a
atoare, asa incat a sa fie raportul celu mai micu i ra-
portul celu mai mare : vomu axe de o parte
a 3
3
P>ti ii<19y,
a 9.
Y>7, de an parte
,
a
6>a ,9<a4i

a
9> 9..5
de unde
4W13-Fr+h+ -I 0) > (a,4-13,+11.+d,+ . +8) u-c7-

(a-1--13+7+d+.t. +a) <(a,rf=ii,i-r,-1-J,+.,.1-04

www.dacoromanica.ro
10
a
(re-Fig-HAA-O+ -1-9) >c7 a 9.
sau 81 Anse' atatu- cat 1 -s- av'ndu
'1

de limita unitatea, urmeaza ca 0 raportul (a+g+y-l-d -I-9.)


(VP,+
a 3
care este neincetatu cuprinsu intre i sa aiba aceiai
limita, prin urmare; Lim. ., 1 s"
Lim. (a-i-(9-1-7+,9.-1- Lim. (a, 4- tg, + . . . . +3)
Aceasta demohstratiune se poate aplicl fara nici o
schimbare i in casul and catimele infinitu de mici a, 13,1,
sunt negative.
Teoremul II. Limita raportului a doue catimi infinitp
de viici nu se schimba, clind inlocuimu acele catimi prin al-
tele, a carora raporturi respective catrit cele dinta au de li-
gnite unitatea.
Fie a i /3 doue catimi infinitu de mici, a carora raportu
avemu a considerh. picu ca Lim-a =Lim a-' data catimele a
a
5i 16, satisfacu la conditiunea: Lim.-=1Thm. r3,=1. Pentru
a arath aceasta e de ajunsu a observk cd se poate scrie in-
tr'unu chipu identicu :
a _a .a,.#1,
i6 a, (9,
tie .unde
a a a a
Lim. -.Lim. wLim .-' Lim.P arise Lim.-.1
a, si
,
de ase-
a, 16,

16
mene Lim.g --1 fiindca avemu prin ipotesa Lim. 1-4=1 adeca
Lim. ,8 e9
Lim. f1=Lim. 13, sau 1Lim. 'Lim. -i. Prin urmare re-
a a
mane Lim -=Lim ---' tem ce era de demonstratu.
13,

www.dacoromanica.ro
11

picemu c o catime este infinitu de mica in


'Nota ./.
raportu catra o alta catime, and limita raportului celei an-
tO la a doua este zero.
Nota II. Teoremele precedinti se mai potu enuncia
intr'unu altu modu, care presinta o mare utilitate in apli-
catiuni. Din aceia ca raporturile a # ri etc. au de limita uni-
a, III
tatea urmeaza ca aceste .catimi in toate gradele Mr de ma-
rime sa satisfaa la ecuatiunile
a=d,-F a', 19---.19,+ 7' etc. (2)
a a' 13
, 13'
sau etc.
a, a, 1 fl,

ange fiinda limita raporturilor etc. este unitatea, tre-


u, 19,
a' if
bue ca limita rai)utairilff--; etc. sa fie zero ; cu alte cuvinte-
a 16'

a' fr etc. sunt infinitu de mici in raportu catra atimele a,


etc. i chiar catra a, 13 etc. fiindca impartindu ecuatiunile (2) prin
atimele e, pp,19, etc. ajungemu la conchiderea, ca limita rapor-
turllor a I 1 . . . . este zero.
13 1
Prin urmare vomu enuntia
tOOremele precedinti in modul urmatoriu :
Limita unei sumi de catimi infinitu de mici sau a rapor-
tului a doue ciUim infinitu de mici nu se schimbd, cand in-
locuimu aceste catimi prin altele, cari nu diferescu de ele,
decat prin nisce catimi ce sunt infinitu de mici in privirea ion.
AO de esemplu daca, amu aye de cantata limita rapor-
sin x az' bx3
tului and x tinde catra zero, adeca cand x
x+cx4 -
este infinitu de mien, amu pute in virtutea unuia din teo,,
remele precedinti, inlocul numeratorul numai win sin x,
adea* amu pate neglige catimea aebe fiinda este infinitu
de mica in privirca sinusului x, i numitoriul prin x negli-

www.dacoromanica.ro
42

Igiudn termini ex4 ea infinitu de micu in PrivIrea lui x; si


Prjli laice4s,ta Amu simplifick cercotarea hiiitei fiihdcj in lam
de espresiunea propugsin x+-ax'b2 , amu avb it considera,
x-V-ex4
eispresiunea foarte $implq, Sin 1. ft cal-6a imile scimu i este
unitatea.
Teoremul III. Cand o sumtt de timi infinitu ffe nziej,
so dirora nume'ru cresce inclefinitu, are o limiltet determinatei

,si ciind pe acesti infinitu de mici ii immultimm respectivu prin


ali infinitu de mici, suma procluctelor ce capettamu astfeliu
are de limitlt zero.
Fie tx, a', d', nisce infinitu de mid, a gIrora sura.,
.

S tinde crarg o ditime fitcsI A; vomu ave :


a'eld" . .=S
#, p5 g", in a ai infinitu de mici, u ari imultimu pe
wecedintii, i fle R celu mai mare dintre ei in valodrea ab-
-solutit. Este evidinte cb; suma productelon :
ati+dir 4-d'ir -Zr"r' . , . este mai miert, decp,t
cand amu fi imniultitu pe fie-care din ditimele a, c4', di. .
prin celu mai mart in valoare absolnUi, dintre cAtimele /3,
19>,
e. adecj prin E; prin urmare \Tama av6i,:
reg_i_ -d'r <(aa c7 . ..) E.SE,
,de unde
Lim. (etti\--Hdli'+cer+ . . . )<Lith. (SE)
Anse" Liu. (SE)=-4) fiindea E tinde call zero i S cgtra, o
atime ficsg, prin urmare
Lim. (all ciff &Er+ ) 0, ciici presupunemu
c tuma prefluotolot (0 0+ )( nu poate avO o valoare
pegativilL
Ordinea infinitelor de mici. In considerarea atimelor
infinitu de 'Mid, cari au intre .ele o rehrtium oare-caue, se

www.dacoromanica.ro
13

alego una din ele ca terminu de comparatiune, ciria i se dr,/


nume de infinitu de mica principalu) si infinitelor de mici, a
crora raporturi earl aceasta atime au o timid finitS, It
se (la numele de infinitu de mid de 1-a ordine.
Se b. nume, de infinitu de mici de a doua ordine, in-
finitelor de mici, a arora raporturi ditrg, infinitul de micu
principalu sunt infinitu mici de 1-a ordiue ; infrnitu de nicL
de a 3-a ordine sunt aceia, a carora raporturi ditra infinitul
de micu principalu este unu infinitu de micu de a 2-a or-
dine si in generalu, infinitu de mici de a e ordine se mi-
mescu aceia, a caror raporturi la infiuitul de mica principalu
este una iufinitu de micu de a (n---i) ordine; asa inclt -dacI
a represintg pe infinitul de mica principalu, espresiunea ge-
nerale a unui infinitu de micu de 1-a ordine va fi ;
a (pw) in care p este o ctirne flnI1 i w o Mime
infinitg, de mica.Aceasta, espresiune satisface la difintOunea
infinitulai de micu de 1-a ordine; caci raportul ei la infi-
nitul de Micu principala are de linte o atime finitg. p.
Unu infinitu de mien de ordinea or-carei s se-va representa
de asemene prin espresiunea an (p(0) faded raportul seu la
infinitul de micu principalu, este unu infinitu mica de ordi-
nea (n-1), beia ce satisface and, la denitiune.

I_Aec(icumen, IlL
Teoria elemeatara a periilor.
Difinitiuni. 0 evtie este unu sira de atimi ih nimru
infinitu, cani se derivi'una din alta chip& o lege determinata.
Catimele ce compunu nest', siru se numescu terminii seriei, i
se insamnit de ordinariu prin literile //b U2, U3...` U.-1-1...-
Clnd considersamu n termini din serie, suma lor o insem-

www.dacoromanica.ro
14

niimu prin S., si valoarea colectivi a terminilor ce remilnu


prin B, aa inct insemng,ndu prin S valoarea total a se-
riei, aceastg, valoare putendu une ori deveni. infinita, vomu aye:
S--=84 It; Si,==-U14- U2 U3 ' + Un
Clnd n eresandu indefinitu, suma S, tinde atr a". o limite
finita i determinata, atunci seria se dice converginte; in ca-
sul contrariu, and S. cresce indefinitu impreun/ cu n, seria
se dice diverginte.
Cand S, fliri a cresce indefinitu impreung cu n, nu Uncle
atrg, o limitI determinata, atunci seriei i se (11 numele de
serie nedeterminatd.
De esemplu terminii a, aq, aq2, aq3 . . . . . ai unei

progresiuni geometrice a areia ratiune este q i celu Ant6


terminu a, formeaz1 una din seriile cele mai simple. Daa
ratiunea q este <1, adea daa progresiunea este decresatoa-
re, atunci seria corespondinte este converginte, daa progre-
siunea este din contra cresceloare, adecg, daa q>1, atunci seria
formata de terminii progresiunei este diverginte. In adeve'ru
scimu c suma S. a terminilor progresiimei a: aq: ag': .
este a (qn-1) care tinde atra hmita a
S
q4
sau devine mai mare deat ori-ce Mime data, dup cum q
1q
este <-1.

Ans6 seria 1-1+1-1+1-1+1 . . este o serie in-


.
determinata fiinda suma S devine ecuale cu zero sau en uni-
tatea dupri cum n este plreche sau nepIreche.
Utilitatea seriilor consiste In mijlocul ce ne oferl de
a determina, cu o aprocsimatiune indefinitg, mirimea atimelor,
arora valoare esactli nti putemu aye; de aice consecinta,
ct seriele,, de cari avemu nevoe, slant scriele tonvergintil

www.dacoromanica.ro
15

fiinda numai ele potu represinta atimi finite si determinate.


Trebue daril a studi proprientile acestor serii pentru a le
putea recunoasce, destinge de seriele diverginti si indeter-
minate, a arora usu poate s ne induc a. in eroare.
Conditiuni necesare ale ser ielor co nverginti.
I. In ori-ce serie converginte terminul generalu U tinde
citrit zero, and numerul n cresce indefinitu.
Fie S limita atra: care tinde S and n cresce indefi-
nitu; cu alte cuvinte S represinta: valoarea finala: a seriei
converginte. I se mai da: ana i numele de sunta seriei.
Avemu : Sin -1-R1,.S
Schimbandu pe n in (n 1) vomu ave de asemene

sadendu aceste ecualitIti membru, atrI membru ni va yea


SuS
sau Ans6 and n cresce indefinitu res-
turile Bn i B1,_1 tindu catra, zero, prin urmare vomu av6
Lim. U=O ceia ce voiamu a arata.
II. In ori-ce serie converginte suma unui numgru care-
care de termini are de limit zero, and rendul celui dAnte'iu
terminu alu acestei sumi cresce indefinitu.
Represintandu prin Sritp suma celor Inte (n-l-p) ter-
mini ai seriei i prin Rntp restul corespondinte avemu :
SntP -27n1T
Ans6 avemu de asemene S..11..S de unde
S1,-1-B1, t,,Bn=0
san Vnil Unt2 . . . . + UntP +Kt, --R.=
de uncle Lim. (U.+, U, Uot, . .. Untp.0), fiinda atAt
restul .Rip at si R tindu atra zero, and n devine mai
mare cleat ori-ce nuip6ru datn. ResumIndu aceste condi-
putemn dice ca in or-ce serie convergintei terminii

www.dacoromanica.ro
16

incep6ndu de la unu randu indestul de departatu, mergu de-


cresandu iudefinitu aa, incat suma unui numeru or-care de-
termini tinde atra zero, and randul celui dant6iu creste
iudefinitu.
Pentru a ne asicur de converginta unei serii mijlocul
celu mai simplu este de a o compara cu o serie conver-
ginte cunoscuta sau cu o progresiune geometria" descres-
atoare. Daa terminii acestia sunt respectivu mai mad de-
at ai seriei propuse, atunci suntemu siguri c seria propusa
e converginte. Anst,i acestu mijlocu e rare ori aplicabilu,
de aceia suntemu condui a ne servi. de regule mai generale
pentru recunoascerea convergintei serielor. Aceste regule
sunt continute in teoremele urmaoare :
Teoremul I. 0 serie este converginte, decal raportul
unui terminu la precedintele seu remane neincetatu mai micu
deceit unu num6ru K<1, cand numOul, ce esprime randul
terminului consideratu, devine din ce in ce mai mare.
Fie U1+ U, U3+ .. U UntI Uni-2
Seria data in care presupunemu a avemu :

UniT

n,- <K.... U n,11 <K.


,
Unr1 U 4.q
<K Unji . . .
4.

Un Uni-2 nfPI
sau Unt,<K
Un1.2 <K2 Un
Un1.8 (In
<.K3

Untp <KP U.

de unde deducemii, ctt de la unu rAndu oare-care n, terminii


seriei propuse, adea Unt Un1.2 Un1.3 I . . . Untp , sunt res-
pectivu mai mici decat acei ai- progresiunei decresatoare:

www.dacoromanica.ro
17

KUn- K2Un- RITA+. . . . KP U.+ . . .


K. U
" ; prin urmare suma terminilor seriei
1K
a direia sum5, este
propusg, inceOndu de la rIndul n, este mai midi dec6t acea-
sth," atime ficsg, prin urmare seria este converginte; Cad
pentru a ave valoarea ei totalg., va trebui s. allogimu cnrtt
o atime ficsI determinatI m ai mica dec iit K U , suma ter-
1K
ininilor farl la Un adeca.
U, U2+ Us Un
care este de asemene o ditime finitI.
Teoremul II. 0 serie este converginte daca, incepgndu
de la unu terminu oare-carej avemu neincetatu conditiunea :
11

Un < K < 1.
Fie U, U2 U3-1- . . . Un r Unt2 +
seria propusg. S presupunemu c6, conditiunea cerutg este
ceia ce ne va permite a scrie
VU<K sau U,, < K"
n-1-1

1/1 nl., <K Uni., <Katt


nj-2
1/rint2 Uitta <K111.2

nti
Iraqi K Unti <Kni

de unde
Un-* U,t, Unti <K" Knti -1-1011'
ansil K fiindu mai micu dedit unitatea, membrul al doilea
are de limite cnimea prin urmnre si membrul gn-
/K '
2

www.dacoromanica.ro
18

teiu a ckui valoare este neincetatu mai mica,' deck acea a


membrului al doilea, va tinde, cu atk mai mult cittrg, o
Kn
limite ficsI , prin urmare seria data, este converginte.
1
In casul contrariu, and amu ave
-c/Uu > K > /.
atunci seria ar fi diverginte, fiindcA terminii sei ar fi res-
pectivu mai mari, deck acei ai unei progresiuni crescetoare,
adea ai unei serii diverginti.
Teoremul III. 0 serie este converginte, cand terminii
sei, incep`endu de la unu fandu oare-care, mergu deeresandu
indefinitu i sunt alternativu positivi i negativi.
Fie
U1-1- U2 U2 + Un_i Un -I- Unti Unt2 U Unt4
seria propusA, ackeia termini satisfacu la conditdunile :
Unt1 < Un Unf2 < Unfl Uno < Uni.2 . . .

sau Un> Unt1> Un+2 > U11t3 > Untl >


Fie St, suma celor gntei n termini ; vomu aye insem-
nIndu prin p unu numeru or-care mai mare deck n :
Sp.S,(UutiUt2)( U11 t3 U11t4 ) .. ( U Up).
Vedemu mai Anteiu cL SI>S fiindcl valorile tuturor
parintesilor sunt cnimi positive. Anse Sp se mai poate scri
in modul urnatoru
Sp=-Sn (Int/ ( Uni.2 Unt3) ( Uni.4 Uni.5 ) .. . ( Up_2
Up_i) Up ceia ce ne arata. cL Sp<S,i+ Unfl or-at de
mare ar fi p. Asa dar avemu
(2) S11<S,<Sn-1- Unti.
Prin urmare seria propus`d este converginte, cAci
tinde cltr g. o limite finitg i determinaa ; /Int/ putendu de-
yen). mai micu deck or-ce cltime datI.
Nota. Inecualitatea (2) ni mai aratl, c eroarea ce co-

www.dacoromanica.ro
19

miternu, and oprimu seria, la unu terminu oare-care, este


mai mia cleat terminul ce urmeaza.
Teoremul IV. Daed terminii Uo U, U2... U,, ai unei
serii, mergu decresandu neincetatu, seria respectiva
(3) U0-1-U1-4-U2+-U3-1- . U.-FU,41 ... este eonver-
ginte sau diverginte impreunii cu seria urmatoare:
(4) U0-1-2U1-1-4U2-1-8177-1-16U15 . . .

S. presupunemu mai Anteiu c seria (3) este conver-


ginte. Pentru a demonstra c. i seria (4) este converginte,
ne vomu folosl de decrescerea terminilor seriei (3), si vomu
scrie
Uo = Uo
2U, = 211,
413-9 < 2U2-1- 2159
8U7 < 2U,2U52116-1-2117
16U19< 2173-1-2113-F -1-2U19

De unde
(5) U0-1-21;1-1-4U3-1-8U7-1-...<U0H-2111+2U2-1-2U3+...
membrul Anteiu al acestei neecualitAti ne presint seria (4);
membrul al doilea ne presintA terminii seriei (3) immultiti
prin 2 afaa de Anteiul. Anse" este evidinte ct seria (3) nu
inceteag de a fi converginte, and immultimu toti terminii
sei prin duoi, afar'd de Inteiul; aci sum seriei astfelu for-
mate, este mai mic deat indoitul sumei seriei (3), prin
urmare i seria compus1 de membrul `anteiu al inecualiatii (5),
adecl seria (4) este converginte.
S'a presupunemu acum cg, seria (3) este diverginte, si
sa. autrtmu dac i seria (4) este diverginte in acelasu timpu.
2*

www.dacoromanica.ro
10

Terminii seriei (3,) mergadu in descrescere este evidinte cg


vomu ave:
110 = U
21J, > U1-1-1.12
4113 >173+11.4-F115+116
8UT > U7 -1-U8 -I- U14
10.15> Um-FUN+ 1130

De unde: U0+213-1+41.1-3+811-7+ . >Uo+171+112 . .

+113+U4+ . . ceia ce arata ca daca seria (3)._ este diver-


ginte, seria (4) va fi de asemine diverginte.
Nota. Acestu teoremu ne d mijloeul, and o serie este
propusa, de a forma, o alta serie, acareia converginta sau diver-
ginta o putemu mai uoru recunoasce, i prin aceasta ne
pune in posibilitatea de a conchide despre insa0 converginta
sau divergiqa seriei date.
Fie de esemplu seria:
(6) 1+-1 +-1- +.1 +.1. + 1 +1 1
aplicandu re-
2 3"5" et 7" 8"et
gula de formare a seriei (4) vonm capath seria :
1 + 2
8 16tt +
4
t
-

2". 4t 8' 16
1 1 1
sau 1+ ,+ , + tt-1-1 + ,tc.1.
+
2ft-1 e-.1. 8' 16
sail, 12 8
4 16 . ..
.1-11, 2 (1-0 3 (1s) 4 (1s)
sau Ana (7) 1+2 +2 +2 +2 +...
ans6 aceasta serie e o progresiune geometria, acareia r4i.une

www.dacoromanica.ro
21

este 2 ' . CAnd itt>1 aceastA serie e converginte, prin


urmare i seria propusg va fi asemenea converginte. Ond
p<1, sau p=1 seria (7) e diverginte; fiinda in casul An-
teiu, se reduce la o progresiune geometricA crescRoare, ear
in casul ala duoilea oi termiaii sei se reducu la unitate,
care, adunath indefinitu ca'.,tr a. sine insasi, d numere ce trecu
peste or-ce limite dat'a. Anse' pentpu p=1 seria (6) devine:
1+4-+
de adreia divergintg ne asigur seria (7), care in acestu casu
se reduce la :
111-14-1 &

Aplicatiunea teoremelor precedinti la ateva serii.


1. Fie seria :
(a)x
x(a-12x2+
x
(aa3+)( +n ye..
a a-F1 a+,2 ka--kn/,/
Pentru a esamina conclitiunile sale de convergin, e de
ajunsu a-i aplich teoremul II, care ne dg :
(/*) Lim. iirTin. Lim. (an) x)
a +-22-1 x
Prin urmare, seria vail converginte and x in valoare
absoluta va fi <1, si diverginte in casul contrariu.
2. Fie seria :
X
"fy
X2 XS
n n4i
XI X"1.1

aplic6ndu-i teoremul I avemu :
Lim. Uul-i =Lim. x z
11 n+i
ceia ce ne aratA ci seria va fi converginte, dacg, x in va-
loare absolut va' fi <1.
In estimarea ina"rimelor, cu ajutorul serielor converginti,
este foarte importantu, and opriniu seria la unu terJuinu

www.dacoromanica.ro
22

de unu rgndu oare-care, sg scimu cleterming o valoare su-


perioarg restului ce negligemu, fiincla nuniai asa ne putemu
face o idee chiarg, de aprocsimaciunea cn care seria ce con-
sidergmu, ne dg cgtimea ce voimu a estimg.
S'a autImu, spre esemplu, a face aceastg determinare
in casul and, in seria precedinte, ne oprimu la terminul de

eitt el 2

de unde Bn < et].


n+2
.
andul al n-lea. Avemu atunci :
x111-3

-I-

is-HT 1x
1
xn+1

Cgci seria fiind presupusg con-


verginte, x este <1 i prin urmare seria: 1xx2x3&
este o progresiune decresatoare acgreia sumg este
1 r- X
...)

3. SA" conidergmu seria :


x x2 x3 el xntl
(8) 1 1. 2 1. 2. 3 4-
I 1. 2. 3...n1. 2.... n (n+1)
xn1-2
I. 2....(1-1-2)

Lugndu raportul Un+1 vomu aye:


Un
Unti. x
Un n
ceia ce ne aratg, cg, or-care va fi valoarea lui x, raportul de
la unu terminu la precedintele seu, poate deveni mai micu
deat or-ce numeru datu, prin urmare mai micu i decgt
unu numeru k<1, and n cresce indefinitu ; aa dar seria
este converginte, pentru or-ce valoare finitg a lui x.
Oprindu-ne la unu terminu de unu rgndu or-care, de
xn-1
esemplu, la terminul al n-lea, adecg la 1. 2..(n-1), putemu ggsi
uoru, o valoare superioarg restului _R,, ce negligemu.

www.dacoromanica.ro
23

Avemu :
xn x2 X3
B.-1.2. 3.... n [1 n1 (1+1) (n) (1+1) (n+2) (1+3)4-
Mise" micsuriindu numitorii terminilor din parintesg, mArimu
valorile respective ale acestor termini, prin urmare vomu ave:
x2 x3
1
+
n putendu fi mai mare decdt or-ce numeru datu, vomu pute
presupune c n1>x. Atunci seria din parintesA represin-
tAndu suma terminilor unei progresiuni geometrice decresd-
toare, vomu aye :
n xn
1
1. 2.3...n 1_,:11
Ilti
- (n-H1) von
1. 2. 3...n (II+ 1x)
Child x==-1 atunci seria (8) se reduce la seria :
1 1 1 1 1 1
(9) "- 14-1. 2 +1.2. 3+1. 2. 3. 4+- 1. 2.3.. n1.2..n(n+1)
care este de asemene converginte. Suma acestei serii se re-
presint6, de ordinarti prin e. Acestu numeru este vederatu
mai mare deat .8, Anse" e mai micu decdt 3, fiinda seria
fractiunilor
1
-1- 1
3+1. 2. 3. 4+" ce se adauge la 2,
1

este mai mia deat unitatea. In adevOru avemu:


1 1 1 1 1 1 1
1.2 +1. 2. 3+1. 2. 3. 4+ <-1---a+-8-+16+
care este o progresiune geometria decrescetoare, aareia suni'd
1 1
este =1. prin urmare 1 + 1. '2. 3+1. 2. 3. 4+< 1
priu urmare suma e a seriei :
1 1 1 1 1
j+1+1.-YH1. 2. 3+1. 2. 3. 4++1.2.3
este mai mare deat 2 si mai mica deat 3; asa dar avemu:
u+
2<e<3.
SI vedemu acum daa aceastl limite e, atrg, care tinde

www.dacoromanica.ro
24

suma terminilor seriei (9), and numerul lor cresce indefinitu,


poate fi unu numeru fractionariu.
SI presupunemu a E ar fi fractiunea ireductibile, care
q
ar representh seria (9), p i q fiindu numere intregi.
Vomu aye:
.1)=11:
-- 1 ..4._ 1 _i_ 1 ..... 1
1. 2. 3..q(q+i)
1

q 1 1. 2 ' 1. 2. 3 ' 1. 2. 3. 4 ' 1. 2 3. 4... q


immultindu ambii membri ai acestei ecualitIti prin produc-
tul 1. 2. 3.... q, ne va veni:
1. 2. 3.... (q-1) p=1. 2. 3. q2. 3... q3. 4. 5... q+ ...
q-11 (q+ 2)

Ans6 membrul al doilea al acestei ecualiati, este unu nu-
meru fractionariu, did :
1 1 1 1 1 1
q+1 (q+1) (q+ 2) -4-(q+1)(q+2)(q+3)-1- ... <q+1-1-(q+1)2(q+1)3
1
q
pe and membrul Inteiu 1. 2. 3...p este unu numeru intregu.
Prin urmare presupunerea ce am filcutu, a suma e a seriei (9),
poate representatI printr'o fractiune, este neadmisibile,
fi
fiindcI ne conduce la o absurditate; e nefiindu dar nici in-
tregu nici fractionariu, nu poate fi deat unu numeru in-
1
comensurabile. in
Iclentitatea lui e cu Lim. (1+m) cand m tinde catra zero,
sau cu Limita (1+Dn' cand m cresce indefinitu.
Fie mai Inteiu m, unu numeru intregu i. positivu, vomu
ave, desvlindu dupI formula binomului:
( )m m 1 m 1 V ) 1 rn (m17-12) (3m-2). 3.,+.
=1+
m (m-1) ... (m-n+1) 1
+1. 2. 3 nmn
(1-- 1 ) ( 1-- 1 1 ---4)
sau (14-1-Y1.2-1-
m 1. 2.
'la' ' 1. m
2. 3. +

www.dacoromanica.ro
25

oprinclu-ne la al n-lea terminu vomu aye:


(1iii, m>2 1::_mi- (1.0 (1_m2)...
. (1nin1\ 1 (10)
-1-1. 2 -t- 1. 2. 3. . . . n
opriniu-ne de asemene la alu n-lea terminu in seria
1 1
e=""--1-1. 2 --1-1. 2. 3...n-/-1. 2....n (n+1)-1-1.2...n (n1-1)11-1-2)
vomu ave
1 1
e ' 1. 2- r -1. 2. 3-1---1-1. 2. 3...n-I-BR
itins :
1
B.:-----1.2....n(u-F1)1. 2.... (n-F2)+-""---1. 2...n n+1 1 (n+1)2
1 [ 1 1

Sall Bn < 1. 2. 31 n
1
n
de uncle

e <2 1. 2'1. 2. 3-1---1-1. 2. 3..n1.


1
2.13..n*
(10 WO. '
Pentru a demonstr cr espresiunea (1-1- ) m, are de limite
numerul incomensurabile e, acAruia valoare este 2,7182818284,
este de ajunsu a demonstrit Ca' diferinta, e(1-1)m, tinde
cAtriti zero, and m cresce indefinitu. Pentru a ajimge la
aceasta, observitimu mai Intein Ca' numerltorii terminilor din
al doilea membru al neecualiti4ii (10), stint respectivu mai
mici dect acei ai seriei e, i ca," crescu imprenniti CU m, apro-
piindu-se indefinitu de unitatea positivti. Putemu dar lii
pre m indestul de mare, pentru ca fie-care din acei nume-
r6,tori srt difere de unitate, cu o atime mai mica cleat o
milrime data, e, care poate fi or-ca de micI vomu vol. Pen-
tru aceasta, va fi de ajunsu, a determinh pre m in asa modu,
inctit celu mai micu dintre ei, adecg, celu de pe urma nu-
merAtoru (1,1) (1.2) (i-v) sI fie mai mare decat
(1-9, adecA sit avemu :
(11) :a) 1)-> 1-6

www.dacoromanica.ro
26

ans6 (1 1) (1 'n:)
[1
> (1 _nn:71\n-1
) ; prin urmare
daca m va satisface la inecualitatea: >1- (12)
cu atat mai mult va satisface la inecualitatea (11).
Anse inecualitatea (1_v) 111
-,>1-6 ne da :
n-1
>
1-1/z i
Determinandu pre /n cu aceasta conditiune, toi nume-
ratorii terminilor desvalirei liii (1-HVI pang la alu n-lea
inclusivu, vor fi mai mari decat (1-0, prin urmare vomu aye:
(I +.1); L12i. 1 1
' 1. 2.3..0
i cu atat mai multu
1 1 1
(13) (1+,7,1) *> 24- -4-
1. 2 ' E2. 31. 1. 2. 3. .n e
1 1 1
caci suma 1. . 3+1. 2,
care immultesce pre e

1
este mai mica decal
4 8 2 1
Scacl6ndu, membru catra membru inecualitatea (13) din
inectialitatea (10 bis) vomu aye :
,
e(iTnin"--.1.
-T-1\ 2. 3..31. n e
ns6 f, poate fi luatu or-cat de micu vomu Vol, i n or-cat de
mare, and m cresce indefinitu; prin urmare diferinta intre
numerul ficsu e si espresiunea (1+ ',.)1" care varia cu m, tinde
catrii, zero, prin urmare:
m m
Lim. [e(1-1- i,-, ) 1
]=0, sau Lim. (1+ ,) =e ceia ce vo-
iamu a demonstra.
SI vedemu acum, daca (1--1 )m, inceteaza a ave de
limita pre e, cand m este fractionariu.
Fie m unu numeru care cresce indefinitu remlandu
neincetatu fractionariu; putemu tot-deauna gasi doue nu-

www.dacoromanica.ro
27

mere consecutive intregi, p i p 1, intre cad sa fie cu-


prinsu m, adeca sa avemu:
p<m<p1
atunci espresiunea (1+ 1), va fi de asemine mai mare decat
(1 p+1
1-)P ysi mai mica, cleat (1.+I)1;1 ans6

(1-1-)P---(1
P-flf
1 rl:(1 1
P tlf Al) i

(1-l)Pt1414--1)!
P
(42), prin urmare vomu ave

(1 4)<(1-1iin)
1 rt
< (1+1.) (1-1-1p) ceia ce ne arata ca m
fiind fractionariu, (1-1)m este neincetatu cuprinsu intre done
espresiuni, oh an fiecare de limita pre e, prin urmare i
limita lui (1,inr, cand m fractionariu cresce indefinitu, este
ecuale cu e.
Fie acum m, unu numeru negativu m= ; vomu aye:
1
(1+ )m= tt--1 t t--1
tt
1 itt-1 1
a ns6 (141) 1.1-1 , de unde

p-1 )
1
m 11) care tinde critra
e cand o cresce indefinitu; prin urmare avemu in toate Ca-
surile. Lim. (1 yn= e.
Putemu asemene uoru gasi, limita catra care tinde es-
presiunea (1+ l'H)"1 eand m cresce indefinitu ; x fiind o ca-
time or-sare, independinte de m.
Avemu
m r mx
;) = -0 7_1
I
PuOndu in=ce a va cresce indefinitu impreuna cu m,
i vomu aye:

www.dacoromanica.ro
28

Lim. (1) =Lim. [(1a1)]x=e, caci scimu ca ii-


mita potentei unei citimi variabile, este ecuale cu potentia
limitei acelei catimi.

T.eclittnen III.
In lectiunile precedinti am espusn atat principille fun-
damentali ale calculului diferentialu i integralu, cat i oare-
cad notiuni generale asupra serielor cari ne voru servi in
aplicatiunile analitice ale calculului diferentialu. Am pute
chiar de pe acum intra in materia proprie a acestei sciithi,
Anse in interesul chiaritatii espunerei, si in aceht al apretui-
rei metoadelor de cari vomu aye a ne servl, este importantu
a ved6 cum inainte de inventiunea calculului diferentialu si
integralu, care dateaza numai de vr'o doua sute de ani
aproape, geometrii cei vechi tratau probleme cari sunt as-
aqi de domenul acestui Calculu. In cestiunile ce vomu
trath pentru acestu scopti, vomu aye i ocasiunea a recu-
noasce utilitatea practica a teoriei limitclor 5i a teoriei cit-
Um lop infinitu mici, espuse in lectiunile precedinti. Pe
langa acestea, dupa co lioll111 fi faeutu astfel cunoscinta cu
metoadele vechilor geoluetri, i dupa cc in urma vomu fi
studiatu si pc cele ale modernilor, vomu aye avantagiul de
ne pute face o Wee mai chiarrt despre metoaLle de cari
dispune noul calcul, si a ne convinge ca acestea sunt in-
comparabilu mai generale si mai lesnicioase.
Metoada de Esaustiune. thode d'exhaustion).
In estimarea catimelor ficse, geometrii cei vechi pro-
cedau in modul urmatoru : din catimea propusa acareia va-
loare n'o puteau aye intr'unu modu directu, luau mai anteiu
o ctime de o specie mai simpla, acareia mesura cunosceau;

www.dacoromanica.ro
29

din ceia ce remanea o alta catime de aceiasi specie, si asa


inteunu modu succesivu, estrageau, esaurieau, pentru a dice
astfeliu, valoarea catimei propusa, de unde i metoadei inte-
temciate pe acestu modu (le a procede, s'a datu numele de
Metoada d'esaustiune. Frill aceasta metoada, vechii geome-
tri au fostu condusi a consider catimele ca limite de serii,
si de sume de catimi infinitu de mici, precum vomu vede,
in esemplele urmatoare.
I. Volumele piramidelor triunghiulare (Euclidu).
Fie piramida triunghiulara SABC, acareia volume voimu
a estima ; eata cum vomu procede urmandu modul de des-
compunere al lui Euclidu. Unimu puntele de mijlocu ale
crestelor*) piramidei, i descom-
punemu astfeliu piramida data,
in doue prisme triunghiulare ecui-
valinti DEFAHG, HEICEO i
ill alte doue piramiqi triunghiu-
lare ecuali intre ele i simili cu
piramida data ; aceste piramiqi
sunt SDEFi EHBI. Suma co-
lor doue prisme e mai inane cle-
at suma celor doue piramiqi ; fiind
c. fiecare din prismele DEFAHO
HEICEG este mai mare decal una din piramiVe SDEPT
EHBI. In adeve'ru unindu HD i DO, formamu pira-
mida DAIIG care e ecuale cu fiecare din piramiqile piece-
dinti, si care este cuprinsa in prisma triunghiulara AHGDEF;
prin urmare suma celor doue pirami4i triunghiulare, este
mai mica decal jumatatea volumelui piramidei propuse.
*) CreastI san rancho; tradnctinne a terminnlui francezu arete.

www.dacoromanica.ro
30

Putemu acum usoru aye in functiune de dimensiunile


piramidei SABC, mCsura celor doue prisme pc cari le nu-
mimu de anteia ordine, flinch:it corespundu Ia itinteia des-
compunere, i fiinda suet de o mririme mai insemnnoare,
relativu cttr cele ce voru corespunde la celelalte descorn-
puneri. Fie l basa, i h iatimea piramidei propuse SABC.
Prisma AIIGDET, are de tasurg, productul inratimei sale
4, pnin basa AITG=1, de uncle mi-isura acestei prisme este
prin urmare, mOsura sumei ambelor prisme
va fi 1`.
F6c6ndu acum, asupra piramidelor SDEF i EIIBI,
descompunerea ce amu filcutu asupra piramidei propuse, fie-
care din ele ne va d cgte doue prism ecuiva1ini, aaror
m6sura va fi 4-11134 i ate doue piramii triunghiulare
ecuali, aaror creste voru fi respectivu ecuali cu jumatatile
crestelor pirami4ilor precedinti, sau cu patrimile crestelor
piramidei propuse ; asa inat vomu aye patru prisme de a
duoa ordine, i unu restu de patru piramiqi ecuali, acaror
suma este Mai mia deat jumAtatea sumei celor dua
piramiqi precedinti, sau cleat a patra parte a volumelui pi-
ramidei propuse. Repetzlndu aceiasi descompunere asupra
fieareia din cele patru piramili, vomu capatk optu prisme
triunghiulare ecuivalinti de a treia ordine, i unu restu co-
respumptoru de optu piramiqi ecuali, acaror suma este mai
mia deat jumAtatea volumelui sumei celor patru piramiqi
precedinti, sau deat a opta parte a volumelui piramidei
propuse. Opergndu asa indefinitu, vedemu cii, pe de o parte,
desfacemu din volumele piramidei propuse, Piirti de o specie
mai simpli, adecI prisme de diferite ordini de mirimi, aaror
m6suri cunoascemu, ear pe de alta, resturile corespunp-
toare scadu neincetatu tingindu catra zero; cu alte cuvinte,

www.dacoromanica.ro
31

diferinta intre volumele piramidei propuse i acelu al sumei


prismelor de diferite ordini, poate devenl mai mica decal
or-ce volume datu; prin unnare volumele piramidei propuse,
este limita unui siru de grupe de prisme, cad se deducu
succesivu una din alta, dupa o lege determinata.
Pentru determinarea me'surei acestui volume, este de-
ajunsu, a observh, ci anteia descompunere, ne d o grupa
de 2 prisme de anteia ordine, DEFAIIGHEIGCF, adiror
msura este
CHG.

2k 2 4'
at unu restu R1<12-V.
V represintandu volumele piramidei propuse; a doua
descompunere, da o grupg de 4 gi4t;Ad de a 2-a ordine,
acaror nAsura este
4(1IBI 11\ I b h\ bh
4 k13. 4)=42
V
si unu restu R2< 22;
a treia descompunere o grupa de 8 prisme de a 3-a ordine,
acaror me'sura este
8(1 HBI h\ bh bh
4 4 '8)-4. 4. 4-43
V V
unu restu Rd< 8 ;

a 4-a descompunere, va da de asemene, o grupa de 16 pris-


me de a 4-a ordine, acaror me'sura colectiva va fi
bh bli
4 4. 4. 4-44
V
unu restu
In generalu a n-a descompunere va d o grupa de 2"
prisme de a le ordine, adirora mOsura va fi

www.dacoromanica.ro
32

bh 2h
4 4....4 4n
V
i unu restu
De uncle vedemu ci volumele V, al pirarnidei propuse,
va fi ecuale cu suma grupelor de prisme de diverse ordini,
plus restul ultimu R. Vomu aye dar
bh bh bh bh bh
17------F--F---F--F-1-
4 4' 43 44 4"
-FR n

Anse' valoarea necunoscuta V, care formeaz'a membrul


Anteiu al ecualitatei precedinti, este ecuale cu al doilea mem-
bru al acei ecualitAti, or-care va fi n, prin urm are si crtnd
acestu nurneru va cresce indefinitu. Atunci iinse restul R
V
tinde crttrii, zero, ca:ci avemu Bn<2; prin urmare numerul
n cresc6ndu indefinitu, vomu aye :
bh +bh.
V=Lim. [ bh4 42 43 4n j
1 1 1 bh
=bh Lim.[4 4-
-F
43
-f- 1]
4n
f
= bh. 1_1
4-
3
4--

Aria unui segmentu parabolicu or-care. (Archimede)


1 I.

'Fie ASB unu segmentu parabolicu or-care, acAruia me-


surA voimu a determinh. Fie SC diametrul corthlor paralele
directiunei AB; tangenta A'B' in S, va fi paralela cu AB,
dupI o proprietate cunoscuta
a thametrilor, in curbele de al
doilea gradu; puntul C, va fi
11'

mijlocul liii AB. IAA, modul


de a procede al lui .Archimede.
Din segmentul propusu estra-
gem mai nteiu triuughiul SAB,
care fiindu ecuale cu jumatatea

www.dacoromanica.ro
;.?
paralelogramului ABA'B' este mai mare (*It jumatatea peg-
mentului propusu. Qpeandu in oxelmu modu, asupra seg-
mentelor AD'S i SDB, adecO, cludndu diametrele D'E' pi
DE, cari vor fi paralele cu SC, si estrAgndu triunghiurile
AD'S i SDB, vomu lua mai mult dedtt jumatatea ppelw
segmente ; fac6ndu de asemene asupra segmentelor corespun-
ptoare la corgile AD', D'S, SD i DB, vomu jub, mai mult
deal jumatatea sumei 'acelor segmente, i contiuu4ndu apa
indefinitu, vomu esauri aria segmentului parabolicu propusu,
deslaWnd'o intr'un siru infinitu de triungiuri, adtrora sumg,
p putemu mom estima, basIndu-ne pe proprietacile parabo-
lei. Pentru aceasta, este de ajunsu, a gisl legea 1140, care se
deducu triunghiurile AD'S i SDB din triunghiul A.SB;
cci odat 'aceastg lege fiindu cunoscutI, vomu pith esprime
valoarea taturor triuughiurilor $oriei ce ne represintA ,seg-
mentul, in fuctiune de triunghiul ASB acgruia maul./ cu-
nqascemu, i determinarea ariei segmentului propusu, se va
reduce atunci la cleterminarea limitei acelei serii.
Puntele E' i E, D' i D, fiiudu puntele me4ii 1e clrep-
telor SA i 8B, TL i TM, dreptele E'E i D'D ce
unescu aceste punte, sunt paralele cu AB, i prin urmare
avemu:
DH=FE=40B, de uncle CB' = 4.
DIP
.lins6' in o parabola' patratele ordinatelor sunt proportionale
cu abscisele, ceia ce ne :

CB
.
CB'
1:).H2 = SC
sll =4 de unde SH SC prin urmare si KG
4 4'
Ana HG+GD CB' de unde GD =
CB -- CB
2 2 4
3

www.dacoromanica.ro
Triunghiurile SDB i SCB av6iidu aceiasi basa SB, se ra-
poarta intre ele, ca inaltimele lor DO i CK, ceea cc (la :
tri. SDB DO GD 1
tn. SCB CK CB 4
de uncle tri. SDB = tfi. SCB.
Vomu ave de aseminea tri. SD'A = tri. SCA.
Aditionandu aceste ecualithti, membru catra, membru,
vomu aye :
tfi. SDB-Ftri. SD
,
Atri. SCB tri. SCA tri. ASB.
4 4
Ceea ce ni arata, ca, aria grupei triunghiurilor de a
duoa ordine este ecuale cu a patra parte a ariei triunghiu-
lui de anteia ordine.
Pentru acelesi cuvinte aria grupei triunghiurilor de a
treia ordine, va fi ecuale cu a patra parte a ariei grupei
triunghiurilor de a duoa oi dine, adeca m6sura ariei colec-
tive a triunghiurilor corespunletoare la segmentele in-
semnate prin basele lor AD', D'S, SD , DB, va fi
(tri. AD' S tri. SDB) = tri. ASB;
4
Asemine m6sura ariei grupei triungiurilor de a patra
ordine, va fi ecuale cu a patra parte a ariei triunghiurilor
de a treia ordine, si a sa, indefinitu. De unde vedemu ca
legea care leaga intre ele ariele triunghiurilor de diferite
ordine, este urmatoarea : aria colectiva a triunghiurilor de o
ordine or-care, este ecuale cu a Tatra parte a ariei triughiu-
rilor de ordinea precedinte.
Insemnandu dar prin A aria segmentului parabolicu .
propusu, pnin A aria triunghiului ASB, pnin A 44,
A, ..,. Ant, ariele colective ale triungiuril or de ordinile succe-
sive, si prin 1t1 restul corespun4etoriu,vomu ave mai ant6iu:

www.dacoromanica.ro
35
A = A, A2 A3 . . . An+, .Rnti
Anse' in virtutea legei observ ate avemu:
A
A2 = 4'

A=A A
= 42. , = A43 . . A -= 4.
4 4 7
-1-1

De uncle
A A A, A,
A = Ai + 4
t+ 42
+ 43
+ 4n
1 1 1 1
Sau A= A,[1 1-1.1
4 42 43 4n
Ans iisemntndii piin B, restul ce corespunde la desfacerea
triunghiului ASB, din aria A a segmentelui propusu, avemu
A
in virtutea observatiunei ficute, .R, <1; de asemine in-
semnAndu prin B, restul corespunptoriu la aduoa operati-
une analoagl celei precedinti, i esecutatil, asupra segmen-
tului represintatu prin R vomu aye: B2 < sau And,
2
A
B2 <-22. Pentru acelei cuvinte restul B3y corespunptoriu
la a treia operatiune de descompunere, va fi mai mica decIt
A . .
23; si generalu restul -1-tnt1 corespunptoriu la (n-I-1)
23
operatiune de descompunere va satisface la relatiunea
A
-Rnj-1 < y
2'111

care ni arat c nurarul n, cresandu indefinitu , va-


loarea restului Bt, tinde ciltrI zero. Prin urmare ecuali-
tatea precedinte, presupunndu ca n eresce indefinitu, va de-
mi :
3*

www.dacoromanica.ro
tt
A
r 1 1 1 1
4 42 48 4-ni 1
Sau A =4-A, =-- ASB = AA'B .

adecd, aria unui segmentu parabolicu or-care, este ecuale cu


cuadruptul treimei triunghinlui inscrisu, sau cu doue treimi
ale ariei paralelogramului circonscrisu.
III. Estimarea unei portiuni de arie a spiralei lui Archimede.
Ecuatiunea spiralei lui Archimede este :
=a3
in care e represintg racla vec-
toare, a o lufigime constanth
a unghiul polariu. Ne propunemu
a determinh nfesura ariei cuprin-
s. intre arcul ALM, i o ra41
G
vactoaire, care face ungthiul w cu
acsa polarI AN. Pentru aceasta
irnpartimu unghiul w in n prti
A
mall a, ceea ce ni dg, w=na.
si din polul A ca centru, de-
scritau arcurile de cercu RS, TL etc. Suma sectoarelor
circulare analoage la BAS sau la LTA, are de limitg, por-
tiunea de arie ce voimu a estimit; ciici sectoriul BAS sau
LTA nu diferl de sectoriul spiralu ALR, deca prin por-
tiunea BLS care tinde ultra' zero, cand numerul n alu sectoa-
relor cresce indefinitu ; cu alte cuvinte BLS este infinitu de
micu in raportu atra. BAL. Aceasta o putemu vede unindu
pre R cu L, ceea ce ne (15. :
tri. BLS > segmentul BLS
tri. PAL < sectorul BAL
Aug, triunghiurile BLS i RAZ av6ndu aceeai
sunt intre ele ca basele lor LS i AL, de unde :

www.dacoromanica.ro
V.
tri. BLS _LS.
tri. BAL AL'
Ansa', L? tinde cdtrd zero, pe and AL remIne o
a,time flnit4 si determinatI, prin urmare triunghiul .RLS
este infinitu de micu in raportu ata triunghiul .4A1; priu
urmare segmentul curbilinicu BLS, care este mai micu cleat
triunghiul BLS, va fi. cu 0,tt mai mult in finitu de micu
in raportu c4trO, triunghiul BAL, i 6na cu ata mai
mult in raportu ata sectoriul spiralu BAL care este
mai mare deat acestu triunghiu; prin urmare limita sumei
sectoarelor pirculare _RAS, etc. este ecuale cu limita sumei
sectoarelor spirale, adea cu aria ALM. Este dar de ajunsu
g gzisi limita sumei sectorelor circulare MAO, BAS, LAU,
etc. and a tinde ata zero, sag and n cresce indefiniitu.
Espresiunea unui sectoiu circulariu, ce corespunde la un !
unghiu a, i. la o radil e este :
le. ea = 4- e2 a. Ans e = a .0 de unde a-
ria sectoriului circulariu va fi : -}
a2 82.

Radia e trebuindu Ans a yarn., de la zero Ong, la


AM, va trebui sa dgmu lui 8, toate valorile de la zero,
Ong, la na; ceea ce ne va da, insemnndu prin A aria
cautata:
A ---= Lim + a2a [ a2-11 22 a2+ 32 a2....--1-n2(221
Sau A = 4-a2 Lim [12+24t02+42+....-1-n2]a3 (r).
-I-1) (2n 1) ci3
Ans6Lim[122232+...+1121 a3Limn (n
1. 2. 3.
de unde A = 4- a2Lim. ria (na --1- a) (2na -I- a)
1. 2. 3.
Ansa,' na ---- (0
to. (co+ a) (2w + a)
Prin urmare : A = 4-. a2 Lim. 1. 2 3.

www.dacoromanica.ro
E

Sau A
caci raclia AM = aco .
= a2.(03
6
4
a2-702.

2
.-): ) 1. Sect. NAM

IV. Segmentu parabolieu consideratu ca limita a unei


gumi de eatiliti infinitu de mid.
Pentru estimoreo segmentului pa-
rabolicu AMN'putenlu admite unu
inothi de descbmpunere analogu ce-
lui precedinte. Observaanu tinsg, cg,
pentru a cunoasee segmentul AMN
este de kjunsu a cunoasce pre
AMP, ca'ci scgclindu pre aeesta
I 7 din aria paralelogramului APMN
vomu aVe segmentul clutatu. Inapit4imu ordinata MN a
funtului estremu M, sau ecualea sa AP, in unii nume'ru
de n prirti ecuali cu o lungime k, AO hicat avemu AP .44.
Prin punciele de impartire ducemu paralele cu acsa Ax,
1i prin punctele de intalnire ale acelor phta1ele cu areal AM,
ducemu paralele cu acsa Ay ; surna paralelogramelor ana-
loage. cu SQ R sau SR'S'Q' ce formiimu astfeliu, are de
limitk aria segmentului AMP.
Espresiunea ariei unui paralelogramu or-care SQST
este xksinA, A fiindu unghiul acselor. FA,c6ndu suma pa-
ralelogramelor analoage cu SOT i trec6ndu la limit, a-
dec"6, daiad lui n, valori mai mari decat or-ce numeru datu,
vom aye aria segmentului AMP; nsa k, fiindu crescerea
lui y, trebue a esprime pre x in functiune de y. Yentru a-
ceasta ni este de ajunsu a ne referi la ecuatiunea parabo-
lei care este :
? = 2px
in care ,2p represintl clistant,a de la foculariu la directrice.

www.dacoromanica.ro
439

y2k,
Vo ave dar, k sin .A .sin-A-'
2p
De unde insemn'andu prin S aria segmentului AMP, i
faandu pre y creased, prin grade ecuali cu k, de la zero
sb,"

pana la nk vomu aye :


S = Lim. sin L lc* [k2 +2%2 +.33k2 Sau
2p
S
sin A T .
"um
k'n (n+1) (2n1)
sau Ana,
2./.) 1. 2. 3.
sift A Ilk (nk+k) (2nkk)
2p 1. 2. 3.
sin A AP (APk) (2APk)
2p 1. 2. 3.
_3
sin A AP AP2 AP sin A
S +-
6p 2p
Ansit AP-2-; = AN, de unde
S= AN. AP
sin A. Prin urmare mesura seg-
.

mentului propusu AMN va fi : AMN =1. AN. AP. sin A.


V. Modu de descompunere alu lui _Fermat. (1630)
Fie y = Xm ecuaciunea unei
curbe, care va fi parabolia sau
iperbolica" dupa' cum m va fi po-
sitivu sau negutivu. Ni propu-
nemu a gsi aria cuprinsti intre
-e
A. ,ll II
unu arcu or-care 211-M' alu ace-
r
stei curbe, acsa absciselor i ordi-
natele estreme MP, M' P' . Iatrt procederea geometrului fran-
cesu Fermat: a ,b i a' ,b' fiindu cordinatele puntelor .111 i 11',
impartimu intervalul a' -a, adecA PP' in n parti, aa ca ab-
scisele puntelor de imp'artire sg, formezit o progresiune
geometricg, cresdtoare.

www.dacoromanica.ro
40

a: aq: aq2: ae: 141', in care aqn.-,--a'; prin puntele de


impArtire ducemu paralele cu acsa Ay plug la intlnirea
arciliti miff, i prin iMntele de intlnire cu acesin arcu,
(Ince= paraldle iI csd, Ax. kormImu astfeliu o snail de
paralelograme mnpp', care tinde cAtrI aria 31711113P', and
numrul n alu divisiunilor crace indefinitu. Ansg espresi-
nea generalg a ariei unui parelelogramu mnpp', a cruia or-
dinat nip corespunde la a (r-1-1) divisiune, este ntp. pp' Sin8
in care 8 represina unghiul acselor; sau inlocuindu nip, pp'
prin valorile lor vomu aye:
mp. pp' .sin 8 --,--Atiqryn siii 8[aqr_fl_tql.p.(agr)rnaqr(q-1)sin 3
sau = p. ara.fl q(mtl)r (q-1) sin 8
in care r represintI unit rnimtru 6r-care cukinsti intre zero
i n. Dandu lui r toate valorile de la zero pIng la (n-1)
inclusivu, vomu ol4ine toate paralebogramele analoage cu
mnpp', i represinandu prin A aria cantata, vomu aye:
A=pamtl sin8. Lim. (q-1) [1+ qral+l-Fq2(Tni-1)
q(n-1) (mil
An's6 bAiintesa, filnd o progresiune geometricg crescaoare a
dreitt tatiune este qnItt, avemu:
[1 +. ent1)+ q2(mt1)+ q3Ont1) q(n-i) (Intl , ,n(int1)___
qmtl_f
de unde: A=--p.amti sin 8 Lint. (q 1). , and o

cresce indefinitu. Ans6 6r-care ar fi valoarea lui n, avemu


aqn.d de unde qn=
a-
qu(n")----=
ar
a-
; de unde

A = p. sin, 8. aTti [(y11-1 1] Lim.


L. a
-/-1
et,_1
Sau A = p. sin 9. [dint' amf. Tdm q1

www.dacoromanica.ro
41

Prin urmare totul se reduce Iai determinarea limitei


/
and n cresce inclifinitu, sau and q tinde c6ta unitate ;
1

aci din ecualitatea : aqn.d, deducemu q


a '

in care and n tinde catrg, infinitul, esponentele tinde

ata zero, i valoarea (a)


a
!
ata unitate.

SI ne ocuplmu dar de limita raportului q1 and q tin-


de ata una. Sunt dou6 casuri dc distinsu, dup5, cum m/
este positivu sau negativu.
Fie rn+1>o. Punemu m+1. -r r i s fiind dou6 nu-
nere intregi.
Vomu aye :
q-1 q-1 iins6 putemu scri q t
glut 1-1
qs 1'

de unde q-1 tB-1 t tin.dindu atr6, unitate


qfrr / tr-1
impreunti cu q. Putemu acuma gsI usoru limita cdutata.
Este de ajunsu a pune t=1-1-a, in care a tinde ata zero,
and -t tinde ata unitate. Vomu )ave:
q-1 tB-1 {1+a)B-1
p 1
tr--/ (14-1-1
S. a s (s-1) a2-1- s (s-1)(s-2)ce
1. 2. 1. 2. 3.
r a+ r(r-1)ce2
1. 2.
ImpIgindu ambii termini ai raportului prin a i tre-
andu la limitg, vomu ask :

www.dacoromanica.ro
42

q-1 units-1 s 1
Lim r
q.-7- 1
tr 1 r= -I-1

de unde valoarea A a ariei cautate va fi:


A= p sin 8.. [d a mtl] Lim
q 1
p sin --rad-1
[d m1 amJ

care se mai poate seri sub o alta forma. In adeve'ru ecua-


tiunea curbei, y =pxm, ni de : b' =pdm i b=pam
Ap = sin
[d.m i-amtt]
sin c
[db' ab]
de u ncle
m1 m4-1
Fie acum -1<o. Vomu pune m + 1 =
i vomu ave:
Lim. q-11 L. q-1
ull. r
qmti
qs /
Sau Lim. q-1 Lim.q: q 1
unfi
qi qs
r

Ans limita lui qs este unitatea, prin urmare :


Lim.rq-1
q. 1
1)
111+1 m +1
1

De unde vom aye earasi;


A= p sin 8 (dmt1am+1) sin a
(dl' ab)
m+1 m+1
Aceasta formula se aplica darn la ambele casuri rn1 o;
in casul ans6 cand m =
-1, devine neaplicabile, caci se re-
duce la forma -8-. Sa vedemu care este espresiunea ariei in
acestu casu. Avemu :
A =psin8. (dmfl sau
m+1
[(r iJ
A.psin an:tl
m 1

www.dacoromanica.ro
43

Ans6 cand m tinde Card /, ( dr


a
.
Cara 1 ; prin

urmare putemu seri -Fa. in care a Uncle catra zero


a
cand in tinde earl 1. Luandu logaritmii ambelor membri a-
vemu : (m+1) ly (a) = /fi (1-1- a) i m+ 1 = ig (1 a)
a

de uncle inlocuindu in espresiunea ariei A, vomu ave :


lg 0
aiti.
am tliGT I inf 1 a t'7 g
A= psin . Lim = p sin ,9-. Lim a
m+1 lg (l+a)
a'
_ a'
am ; ' ly a mil.
Sau A=p sin. 4 Lim. - =p sin Lim. a lg .

_1
-,-/g(1-4-a) lg (1.-a)"
cc

Ans6 cand a tinde catra zero, espresiunea (1+a)a scimu ciij


tinde Cara basa e = 2,7182718 a sistemului neperieanu,
et' are de limit unitatea, prin urmare
lg
A =p sin, 8.

Lee-Ch.-men
OriginOcc si scopul Calcului difcrentialu.
Afaril, de cele duo moduri de a considera catimele, ca
limite de serii i de sume de catimi infinitu de mici, pre ca-
re le-amu espusu in lectiunea precedinte, mai esista unu alu
treilea modu necunoscutu vechilor geometri, si care consistg,
in a considerl catimele ca depindindu de limite de rapor-
turi a catimi infinitu de mici. La acestu modu de a con-

www.dacoromanica.ro
44
sider cairn*, par9 a l. dka0 nascere calculului diferen-
Oulu, geometrii moderni au fostu
condusi autandu o metoadg gene-
rata pentru ducerea tqagintelor la
a curbele plane. EatI cum. Fie AB
unu a(rcu de o curba or-care planI
raportatl la dua acse dreptu-un-
ghiulare ox, oy; admit6ndu ca de-
s ,r P P
finitiune, c tanginta in unu puntu
3/ luatu pe o curbl, este limita cItra care tinde o se-
cantI 111.M' and se inv6rtesce imprejurul unui a. din pun-
tele sale .31 de int61nire cu curba, asa ca unu alu doilea
punt alu seu de intenire 3/', e tindI a se confunde cu
Antelul, suntemu condusi a aut o relatiune intre atimele
care determinI directiunea secantei, in una or-care din po-
sitiunele sale; 0-xi din o asemine relatiune vomu put usoru
deduce determiparea tangintei. Pentru aceasta ii de a-
junsu a consider triunghipl M'M Q formatu de portiunea
MM., a secantei si de crescerile .111 Q, MQ alp coordina-
telor puntului M (x y). Acestu triunghiu ni
-111Y2 = MVP'
'M Q
(le unde tga' sau insemn6ndu prin h cresce-
MQ
rea M Q a abscisei puntului 1f, i prin k crescerea M'Q
a ordinatei, vomu aye : tga' = k . Cunosdndu tga' adecg, ra-
h
k
portul vomu cunoasce directiunea M M' a secantei, cci

triunghiul MPS ni da MP ga', de unde PS = M P=


ti
W
P cotg ce Lundu dar pe acsa absciselor, o lungime P,3

www.dacoromanica.ro
45

ectale Mi MP colgd i unindu puneful S cu M, vomu aye


direcliunea secantei MIlf; Ins and puntul M' se apro-
pie de M., crescerile h, k tindu Cara zero, secanta .M.11 tin-
de catra posiciunea 1imiU. M T, htlbeit chra tanginta la cur-
ba, i relaOunea:
tg d = k .
neincetatu, prin itimare
vomu aye :
Lim. tg a' = Lim. ,
Sau g a = Lim. k ceea ce lii arata c lithita rapor-
h,
tului -crescerilor h, k infinitu de mici, este ecuale cu tan-
ginta trigonometric a unghiului pe care directiunea tangin-
tei la curba in puntul conideratu, ilu face cu acsa absci-
selor. Aceasta 1imit findu cunoscuta, posiOunea tangintei va
fi determinata, cad triungliul MPT ni da:
PT ..M.13 cotg a .
In care MP si cotg a fiinda catimi cunoscute vomu cu-
noasce PT, i unindu T cu M, vomu aye posiOunea tan-
gintei in puntul .211; prin urmare determinarea tangintei in
unu puntu datu pc o curba, a caria ecuaciune este y = f(x)
se reduce la determinarea limitei unui raportu de catimi in-
finitu de mici lt, k, cari represintet crescerile variahililor x,
y cand trecemu de la unu puntu .111, la unu punt infinitu
de apropietu .211'; i scopul calculului diferentialu este de a
stabili regale generale pentru determinarea acestei limite in
toate casurile posibile, 0 de a espune aplicatiunile atat ana-
litice cat i geometrice, cari se intemeiaza pe consideratiunea
acestei catimi.
hainte a'ns de a ne ocupa de apqarea regulelor can

www.dacoromanica.ro
46

ni dau mijlocul de a determina limita cgtrg care tinde ra-


k
partul ca-nd crescerile h, k tindu cgtrg zero, este ratio-
nalu a cguth, dacg in generalu este sigurg, esistinta unei
aseminea limite.
Fie y = f(x) o functiune continua de x, adecg o func-
tiune care satisface la unmtitoarele dual conditiuni :
1). Cdnd crescerea h a variabilei independinti x tinde
cgtrg zero, crescerea corespondinte k a functiunei y tinde
de asemene cgtrg zero, sau in alte cuvinte, pentru o cre-
scere infinitu de mica a veriabilei, crescerea functiunei este
infinitu de micg ;
2).Cand variabila x trece de la o valoare or-care xo la
o altg valoare a? intervalul finitu (x1x0) poate fi luatu in
destul de micu, pentru ca functiunea y s variezg in acelasu
sensu, ctind variabila x variazg de la xo la x, cresandu sau
scgdindu neincetatu.
Fie yo, y, valorile functiunei y, corespundetoare
la valorile xo, x, ale variabilei independinti x; impgr-
timu. intervalul (x1x0) in n pgrti, ecuali fiecare cu o
cgtime h, cu alte cuvinte presupunemu cii variabila x, in
intervalul (x1x0), cresce prin grade de mgrime ecuali cu
h, i fie k, k, Ic, . . . ku crescerile corespundetoare ale func-
tilmei y, vomu ave :
x,--xo= n h 1i y1y0=k11c2+k3-1- . +k .

h 2- h'
lc, lc, k
h A
de uncle YiY
x,xo 92 h
gnse membrul alu duoilea care represintg media artimeticg
a valorilor raportului k cand x vafie de la xo la x este

www.dacoromanica.ro
47

neincetatu ecuale cu`membrul Ant 6iu YiY' a aruia valoare


x,zo
finiti este independinte de n; prin urmare and n cresce
indefinitu, sau and terminii raporturilor k ,
kh
2, etc. tindu
h h
&Ail zero, limit& acestor raporturi nu potu fi toate ecuali
nici cu zero ilia cu infinitul; ansA aceasta o putemu dice pentru
or-ce portiune a intervalului prin urmare raportul
7,
are in generalu o 1imit finit i determinat.
k
Casurile esceptionale in cari valorile raportului
tindu toate calr'l zero, sau atrI nesfiritul, corespundu la
la casul particulariu, and y sau a, sunt ecuali cu o con-
stantg. ; in adevru dad, valorile lui k tindu farg escep-
h,

tiune cRa zero; i media artmetia a acestoru valori va


tinde ata zero, prin urmare Y1-2/ care esprimA neince-
x1xo
tatu valoarea acestei mijlocii, va fi ecuale cu zero, prin ur-
mare vomu ave :
yjyo.o. Sau y1=y0
Ceea ce aratl c valorile estreme y yo ale functi-
unei y corespundetoare la x, i a,, stint ecuali. Ans ill ipo-
tesa admisA a ecualittei cu zero, a limitei tuturor rapor-
k, k, k,
turilor , etc. putemu arab, c'd o valoare or-care
h 7/ Te
a funqiunei y, corespundetoare la o valoare intermediarA x cu-
prinsI intre x, ;;i xo este ecuale cu valorile estreme yo , y,.
In adev6ru insemnndu prin yi valoarea corespundetoare
la xi, voniu ave dupI notaciunea precedinte:

www.dacoromanica.ro
48

k k kn
-1-k2+ kn h h h
n h.
k k
fiindat prin ipotea raporturile tindu toate c0,-
h h
ta zero, va trebui s'a", avemu
YiY0
x,---xo
Sau y1y0=o, aci x1x0 este diferitu de zero. Prin
urmare functiunea y, in totu intervalnl y,--yo are aceeai
valoare y0=yi=y1: cu alte cuvinte ecuatiunea y f(x) se
reduce, pentru acestu intervalu, la relatiunea y=b, care re-
presinta o dreaptd para1e16, cu acsa absciselor.
. k
Clud toate valorile crescu indifinitu, atunci

h
valorile raportului tindu cata zero, si prin urmare vomu

aye dupg, cele ce am vedutu mai inainte :


x1xo=o
Sau, pentru totu intervalul corespun-
detoriu la y,y.; si aceasta ni esprinfa" ca in acestu inter-
valu locul geometricu -alu ecuatiunei (x) se reduce la o
para1e16, cu acsa ordinatelor.
k
Pe Mug acestea amu vlutu, ci limita raportului

este ecuale cu tangintea trigonometricA, a ,unghiului ce face


cu acsa absciselor, tangintea in unu puntu M alu curbei a
-aria ecuatiune este :
Y f(x)
prin urmare, ode tate oH acestu unghiu va fi ecuale pu zero
sau cu 900, adea de ate oriitangintea la curbA ya fi paa1eTh, cu

www.dacoromanica.ro
49

acsa absciselor sau cu acea a ordinatelor, de atatea ori Lim k.


va fi ecuale cu zero, sau cu nesfirsitul.
Definitiunea derivatei, proprietatile sale.
Limita raportulu de ac6zeia esistinta ne-amu asigu-
ratu, poarta numele de derivata functiunei a citreia crescere
este k; si and ralatiunea ce esista, intre functiune i van--
abila x, este data prin ecuatiunea y = f(x), atunci aceasta de-
rivata se insamna, prin f'(x), i se scrie :
Lim.k = f'(x)
Pentru o valoare ns6 or-atu de mica, a lui h, cresce-
re a variabilei v, vomu aye :
k ,

in care co represinta o atime care se anuleaza impreuna cu


h. Din aceasta ecuatiune putemu deduce cateva proprietati
importante ale derivatei.
Putemu scrie : k =h Ifix)(01, ans co tinde catra.
zero impreuna cu h, prin urmare vomu put lua pre h in-
destul dn micu, pentru ca w sa fie redusu la o valoare ab-
soluta mai mica deal acea a lui f'(x), care este indepen-
dinte de h; semn Lii membrului alu duoilea va fi atunci acelu
alu lui f'(x), presupunCndu c h este positivu ; prin urmare
cand derivata f'(x) va fi>o, crescerea k a functiunei va fi
de apminea >o, adecd functiunea va merge cresc6ndu. Canci
derivata f'(x) va fi <o, atunci crescerea k va fi negativa,
adeca functiunea f(x) va merge decresdndu.
Nota. Sub nume de crescere a unei atimi variabile,
intelegemu or-ce variatiune, fie positiva sau negativa.
4

www.dacoromanica.ro
50

Teoremul I. Dintre duo'6 functiuni de aceicqi variabild


indepenclinte, crescerea cea mai mare este a aceleia a direia
clerivatd in valoarea absolutd este mai mare.
Fie F(x), f(x) dua functiuni ale ciiroru derivate F'(x)
f (x) satisfacu la conclitiunea:
r(x)>r(x) (1)
Avemu: 1 = h [F"(x)--1-- cod
k = h [r(x)--1- to]
1 fiind crescerea functiunei .F(x), corespuncletoare la cresce-
rea h a variabilei x, precum k este crescerea functiunei f(x)
corespungetoare la aceiasi crescere h. SeNindu aceste ecuati-
uni membru cgtrA membru, vomu ave :
1k = h 1-11'(x)f'(x)-1-0,,(01
Anse 0)1, w tinclindu aka zero impreunI cu ii, pre careln
presupunemu positivu, semnul membrului alu duoilea va fi
semnul diferintei F'(x)fix), care in virtutea conditiunei
(1) este> o ; prin urmare vomu aye:
1k>o
cea ce voeamu a demonstr. Prin urmare valoarea numericd
a derivatei ni dd gradul de repegiune alu crescerei functiunei.
Teoremul II. Intre duo6 punte 111, 1111 luate pe unu
arcu de curba continue esistd unu alu treilea puntu in care
tangintea la curbd, este paraleld Cu coarda .211 311.
In adeve'ru insemnandu prin
xo yos x, y, cordinatele pun-
telor M, 1111 am veClutu c ra-
portul -YJFITY este neincetatu

'ecuale cu mijlocia atitmetica, a


k
valorilor raportului cand n
cresce indefinitu; cu alte cuvinte acestu rapnrtu 'este Ile-

www.dacoromanica.ro
51

incetatu cuprinsu intre cea mai mica. i cea mai mare va-
loare a rqfftWuil-,or-cat de a.pro ape aru fi acele valori
de limitele lor, prin urmare va fi cuprinsu i intre limitele
acelor valori, adeca intre valoarea cea mai mica i cea mai
mare a derivatei f'(x), presupun6ndu c6. y = f(x) este ecu-
atiunea arcului de curba M M1. Ans6 daca f (x), este
continue intre x six1, va esiste o valoare x= xo-1-8(xixo)
fiindu <1 si >o, pentru care vomu ave :

xixo =
Aceasta ecuaVune contine demonstratiunea teoremului,
cci (x0-1-0.(x1x0)) este ecuale cu tangintea trigonome-
trica a unghiului, ce face zu acsa ox, tangintea la curba in

;;
puntul alu caruia abscisa este x08(x1x0); YiY este de
asemenea ecuale cu tangintea trigonometrica a unghiului -cc
face cu aceeasi acsa, coarda M.21/1. Tangintele trigonometrici
ale acestor unghiuri .fiindu astfeliu ecuali, dreptele cores-
pundetoare vor fi paralele.

Definitiunea dferenfialei.
Fie y=f(x) o functiune continue de x. Amu vdutu
ca crescerea k a functiunei y, corespundetoare la o crescere
h a variabilei independinti, este:
k = h [f'(x)-1- to]
Substituindu crescerilor h, k, notatiunile 4; ey, cari
au avantagiul de a ne indica la care variabila se repoarta
fiecare crescere, vomu aye:
Jy=z1x[f('x)-i-co)
sau ziy= f(x)4x-Fto.dx
4*

www.dacoromanica.ro
52

ceea ce ne arata, ca crescerea unei functiuni y =-- f(x), se


compune din duo piri, f'(x). zlx, i cozlx, dintre cari cea
d'iut6iu f(x)zlx, este cea mai considerabila; acesteia se da,
numele de diferenticilti, i s insamna prin .notatiunea dy,
ceea ce da :
dy f (z)..elo (1).
A diferinp o functiune este a determina, diferenciala sa.
Notd. Cand crescerea zix este infinitu de mica, atunci
pi diferenciala dy, este o catime infinitu de mica ; Anse' yar-
tea a duoa (odx, a ctescerei 21y, este infinitu de mica in pri-
virea diferentialei fix)z1x, caci f'(x) fiindu o catime deter-
minata independinte de zix, raportul;
co4x (0
f (x)zlx f'(x)
tinde &gra zero impreuna cu Ax; prin urmare vomu put substi-
tui pre r(x)dx, crescerei 4y a functiunei y=f(), de ate ori
aceasta crescere, va figura ca terminu a unei sumi, sail a
unui raporta a caruia limit, vomu aye a cauta ; cad arau
yOutu c limita unei sumi, sau unui raportu a catimi in-
finitu de mici, nu se schimba, cand inlocuinlu catimile pro-
puse, prin altele ean l. flu difera de ele, (leen prin catimi ce
sunt inflnitu de mici in privirea bor.
Diferentialar unei functiuni f(x), fiindu productul deri-
vatei ax) prin prescerea 4x a variabilei independinti, flr-
meaz c diferentiala variabilei x, sa, fie chiar crescerea sa.
/ix. In adeve'ra functiunea
y x
ni drt: y-l-z1y=x-E4x
Eau zly = zlx
zly
zix

www.dacoromanica.ro
53

Prin urmare dirivata functiunei y=x este ecuale cu unita-


tea, prin urmare diferentiala acestei functiuni va fi :
dy sau dx=1. .dx = dx,
de unde ecuatiuuea (V, se va scrie:
dy = f'(x) dx
sau r(x) = dY
x -

ceea ce ne aratI a derivata unei functinni este ecuale cu


raportul diferentialei functiunei, la diferentiala variabilei.
Semnificarea geometi icci a diferentialei.
1
Fie y = f (x) ecuatiunea curbei
5
,
AB, x, y, cordinatele puntului m,
4.
i x-F.dx, yd-zly coordinatele puntu-
tui of. Amu vequtu a avemu re-
latiunea:
rT 1' 7c

f'(x)=tya.
a fiindu unghiul ce'lu face tangintea la curia in puntul .11i,
cu acsa absciselor, sau cu o paralell la aceastil, acsii, dusI-
prin puntul N. Anse' Triunghiul dreptunghicu N2lIQ ni dI:
IVQ=111Q. tga=r(x)dx, OA .31-Q=z1x=dx
IvQ___cly
de unde :
ceea ce ne aratA a diferentiala unci functiuni y, este ecu-
ale cu crescerea ordinatci tanyintei, cand trecemu de la unu
puntu 111 la unu puntu vecinu .N. Prin urmare in virtutea
observrei ce am flicut mai inainte, vomu pute pune cres-
cerea .NQ.dy a ordinatei tangintei, in locul crescerei
mQ.ey a ordinatei curbei, de ate ori aceastil crescere,
va figur ca terminu alu unui raportu, sau alu unei sumi, a
axeia limitti vomu aye a cauta,

www.dacoromanica.ro
54

Teoremu. Cand dua functiuni sunt neincetatu ecuali sau


diferescu intre ele prin o constanta, derivatele salt diferen-
tialele lor sunt ecuali.
Fie mai Anteiu u i v duce functiuni ce sunt neince-
tatu ecuali, pentru toate valorile variabilei independinti x;
prin urmare dInclu variabilei x crescerea dx, i insemnAndu
prin At, zlv crescerile corespunptoare.ale functiunilor u, i v,
vom axe:
du ==dv
/Ix dx
ziu T s ziv
de unde Lim.
dx dx
du dv
sau
dx dx
sau du=dv
Fie acum : uv=c, (2) c fiindu o atime contantg. Mau
lui x, o crescere ex vom aye :
u+ du(vd-- dv)=c
i scAlendu din:aceastA ecuatiune, ecuatiunea (2) vomu obtine:
z1uz1v=o
sau
De unde impArtindu ca mai inainte ambii membri prin dx,
trecendu la limitl, vomu ave :
du dv
dx= dx
sau du,Jv
ceea ce era de demonstratu.

Lecti-umea. V.
Clasificarea funcOunilor. Amu ve(lutu el obiectul
principalu alu calculului diferentialu, este determinarea di-
rivatelor functiunilor continue or-cari. Trebue Anse sA. a-
daugimu ca toate functiunile ce vomu aye a considera, vor-
fi presupuse a 11 esprimabile intr'unu modu analiticu ; cu alte

www.dacoromanica.ro
55

cuvinte relatiunea reciprod dintre functiune i variabila in-


dependine, va fi Cu putintg a se esprime prin una sau mai
multe, din operatiunile fundamentale cunoscute : adunare,
subtragere, imultire, impktire, redicare la o potentI deter-
minatg., estragere de ddIcina,; sau prin usul algoritmilor
e, lgx, sinx, arcsinx, etc. Findd avem dar, a ne ocupk de
diferentiarea functiunilor analitice, trebue mai itinteiu a li da
o clasificatiune oare-care, pentru a le pute dupg, aceea tra-
ta mai cu usurintli.
Fuuctiunile analitice sunt implicite sau esplicite.
0 fun ctiune analitid este implicitig, dndu valoarea sa
este 1egat5. cu acea a variabilei independinti, prin o eauati-
une neresolvita, asa de esemplu in ecuatiunea
ay' 4 bxycx 2 4-d.o (1)
y este o funciune implicitli de x.
0 functiune analitid se slice esplicitii, and valoarea sa de-
pinde de unu siru de operatiuni ce sunt aretate a se face
asupra variabilei independinti, asa de esemplu :
7x2 +Vax b
este o functiune esplicita.
.Nota. 0 funqiune implicit poate deveni esp1wita, dud
ecuatiunea, prin care este 1egat6. cu variabila independinte,
se resoalve in privirea acelei functiuni; asa functiunea mi-
p1icit y din ecuatiunea (1) va deveni esplicita, dind vomu
resolvi ecuatiunea in privirea lui y, ceea ce dA :
bx+Vb2x2 4a(cx2d).
Y
2a
Functiunile analitice atat implicite ct i esplicite potu
fi algebrice sau transcendinti. .Algebrice dInd operaliunile
aretate asupra variabilei independinti sunt adunki, subtra-

www.dacoromanica.ro
56

geri, immultiri, impdrtiri, rediari la o potenid cunoscutd sau


estrageri de rddlcinb," ; transcendinti and variabila indepen-
dinte intra, in espresiunea functiunei sau ca esponinte, sau
sub semnul log, sau subt acelu alu vre uneia din liniile trigono-
metrice sin. cos. sec. cosec. etc. sau alu inverselor lor, arcsin &.
Funqiuni simple. 0 functiune se gice simplei and
variabila de care depinde, este supusd la o singurd opera-
pule, precum y=a+x, y=ad-x, y=bx, y= b etc. in ca-
x
re variabila x nu este supusd cleat la o singurd operatiune
fundamentald; adunare, subtragere, imultire, impIrtire etc.
Fungiuni de functiune. Ond asupra veriabilei inde-
pendinti sunt indicate mai multe operatiuni supra-puse una
alteia, aa incdtu una or-care din ele sd nu se poatd
efectuh inteunu modu independinte, -atunci functiunei ce de-
pinde de aceste operatiuni, i se da numele de functiune de
functiune, sau functiune de mai multe functiuni, precum:
y = lgl/abx!, y = sin. V1-F-ax, y=lg.tg(a-fx la2) etc.
a
Funcriuni compuse. CInd operatiunile indicate asupra va-
riabilei independinti, se potu efectuh intr'unu modu inde-
pendinte una de alta, sau cdnd in functiunea consideratd,
figureazd o combinatiune or-care de functiuni simple, atunci
acelei functiuni se dd numele de functiune compusti. Esemplu:
y=ax.lg (1-4-20).tyrx2, y=ax2H-1/1-I-bx, etc.
Vedernu din esemplele precedinti cd or-at de compli-
cath ar fi espresiunea unei functiuni, valoarea sa depinde
tot-de-auna de volorile unoru functiuni simple. Este dar ne-
cesariu a incepe cu diferentiarea acestoru din urmd.
0 functiune simpld fiindu espresiunea unei operatiuni

www.dacoromanica.ro
57

fundamentale de esecutatu asupra variabilei independinti,


urmeaz1 ca srt avemu atdte functiuni simple, pe ate operati-
uni fundameutale sunt. Toate aceste functiuni sunt presintate
in tabloul urmrttoriu :
1. y = a-Fx
2. y = ax
3. y = ax
.4. y. a
x-

5. y = xm
6. y = Vx
7. y = ax
8. y = li/x
9. y = sins, cesx, sOcx, cosecs, tgx, cotyx
10. y = arcsinx, arccosx, arcsecx, arccos-
ecx, arctgx, arecotx.

Diferentialele functiunilor simple.


1. Fie functiunea simpll:
y=a-Fx
dIndu lui x o crescere 4x, vom aye, insemng,ndu prin zfy cre-
scerea crespungetoare a lui y,
y -I- dy=a+ x+ zlx
de made: dy=dx
sau dy ---4
dx
raportul crescerei dy la crescerea dx, fiind neincetatu ecuale
cu unitatea, vomu aye :
Lim -4-1/.1
dx
sau 2=1, sau dy=dx)

www.dacoromanica.ro
58

ceea ce puteamu preved6 mai de inainte, fiindc amu de-


monstratu c dua functiuni, ce diferescu prin o constantk.
au diferentiale ecuali.
2. Pentru functiunea y=ax
vomu ave de asemene dy== dx.
3. Fie y=ax; dIndu lui x crescerea " vomu aye:
y+dy=a(x+4x)
de uncle ziy=a.dx,
.e1y_
iTz a
.dy
i
.
dx dx
saudy= a'
sau dy=adx.
a
4e. Fie x
a
de unde y+ziy x-Ezlx
sadindu membru ctr membru vomu aye:
a a axaxazlx
zIY dx x x(x+ dx)
azix
sau tly
x(x+ Llx)
tly a
de unde ex x(x+ 4x)
si tredndu la limitg, vomu aye:
dy a
Lim 'dY
.dx
u dx--x2
_arrceis
sau dy

5.Fie functiunea y=xm m fiindu unu num6ru positivu si


intregu. Dndu lui x crescerea zix, i punendu X=x-1- 4fx,
vomu ave:
Y+dy.X. , de uede

www.dacoromanica.ro
59

y Xmxm Xn" Xm-2 --I X2+ ... Xe-2 Xm-1


Ax X x
Ins6 membrul alu duoilea este compusu din m termini cari
au toli de limitI pre xm-', cIci X tinde ate): x, and zix tinde
ata zero; prin urmare limita membrului alu duoilea este
m xn", prin urmare vomu aye:
Lim saudydxm -1

ceea ce ni arat c derivata potentei unei catimi variabile


x, a ctireia esponinte este positivu ci intregu, se capatei im-
multindu prin esponintele potentei, potenta aceleiRi ceitimi,
din a careia esponinte s'a scdclutu o unitate.
S. vedemu daa aceastI regulI subsistI and esponintele
m este or-care.
Fie m = p i q fiindu duoC numere positive i intregi;

vomu aye : y=x (-I (2)

sau rediandu ambii membri, la potenta q, ne va veni:


yq.xP
de unde diferentiindu, vomu avC in virtutea regulei precedinti
q yq-1 dy = pxP-' dx
dy =p x1)-1
de unde
dx q 37'4

Inse yq-1 =x
P-- x 1

dy XP-1 =7:1)_.xi-1 (z)


Prin urmare bis.
dx q q

sanl=m
dx
x, ceia ce verifia regula.
Fie in fine m unu numOru negativu or-care, m= n,ii
fiindu intregu san fractionariu, vom aye:

www.dacoromanica.ro
,60

sau -1= xn

1 .
de unde punendu diferentiindu ambii membri ni va
dy
veni: dY= os xn-1 dx, Anse" di'. --.
y2

de unde dyyl = nx
30-1
sau dy = n. xn.-1 y2 dx = n ,-dx
x-n
sau dy dx
sau dy = in xm-idx
ceia ce verificl And, aceiasi regula.
Prin urmare, derivata ttnei potenti or-care m, a unei va-
riabile x, este ecuale cu esponintele m immultitu cu catimea
variabil6 x redicatei la potent4 (m-1).
6. Fie acum functiunea y=Vx ,

sau y=xin-
Diferentiarea acestei functiuni intr5, in regula precedinte,
dci n'avemu deedt, a face in ecu4iunea (2) pre p=1
q=m, ceia ce da y=x"7, si ecuatiunea (2) bis devine

dy= 1 L-i dx.


in
Mid m.2 aceastI formula da :

dx
dy = 21/x in care y=Vx
7. Fie a se diferentia functiunea esponeqiath.
y=ax.

www.dacoromanica.ro
61

trandu lui x crescerea dx, i insemiAndu prin Ay, cresce-


rea corespondinte a lui y, vomu aye :
xd-zix
y+ jy=a
de unde
x+dxa=a
x x(\a-1)

Y ax(a4_11)
.dx z1x
dx
gns6 a tinde ated unitate, and zfx tinde ata zero ; prin
dx
urmare vomu pute pune: a =1-1-a, a fiiudu o atime ce
tinde card zero impreunI eu zix. Luandu logaritmii nepe-
rieni ai ambilcr membri, avemu : zixla=1(1-1-a) de uncle
1(1+a)
la
la
si a. (4 a!
Yx /(1+a) al/(1-1-a)
/(1-Fa)"
1
de unde Lim. -14 sau dY ce la. Lim.
dx dx
/ (1-1-a)a
aa
1

Ans and a tinde ata' zero, (1-I-a) tinde Oita e basa loga-
ritmilor neparieni, prin urmare :
1 1
Lim. 1
1. e
1 (1+a) a
prin urmare, Lim. 4Y sau dY = axla. (3)
zlx dx
8. Fie functiunea : y=log . x, notatiunea log sau numai
lg insemandu logaritmii a carom bas este o aurae a;
TOM aye:

www.dacoromanica.ro
62
y+ 4y=ly(x+ tlx)
de unde zly=lg(x+ Afx)lg x
eau
\
Ay= lg (x-4-1x) =lg 1+ -z-1ZA
x
(\
Vi
ziy
dx
,k zix
x J
Ans6
dx tinde cltrI zero impreunI cu dx, prin urmare vomu

ex =, 1
,put pnne: m fiindu unu num6ru care cresce in-
X tit
indefinitu, cnd ex tinde catrI zero. Inlocuindu in membrul
situ duoilea alu ecuatiunei precedinti
tlx prinm-,
1
i dx prin
x ni va vela:
-
ziy lg (1 m19(1-4-7,1a)
7
:dx x x.

Lim. lg (1 4- _)m
de unde Lim. 4Y sau d
4x dx
Ans6 and m cresce indefinitu, (1 tinde MI% e, prin
urmare Lim. lg (1-Fria)m = lge, de unde,

Lie. 4Y sau
tlx dY
dx
= lgex sau dy=lge. dx (4).

Nota.Dad, in locu de a consider sistemul de logaritmi


cu basa a, amu fi consideratu sistemul neperianu, a clruia
bag este e, qi a clruia logaritmi ii insemnImu prin notaci-
unea 1, atunci pentru diferenpla functiunei,
y = lx,
amu fi capItatu: dy = dx , ceia ce se poate deduce
x
din ecuatiunea (4) schimbandu notatiunea lg. a logaritmilor

www.dacoromanica.ro
63

a arora bask, este unu numgru or-care a, in notatiunea 1

y devine: .
a sistemului neperianu; aci atunci le=1, i diferentiala lui
dy = dx
x
De asemene diferentiala functiunei y=ex se deduce din e-
tt411nea (3) fkandu pre a, ecuale cu e, ceia ce dk.:
dy
dy=ex dx sau ex.
dx=
9. Fie functiunea trigonometria:
y . sin x
D'Indu lui x crescerea .dx vomu aye:
y-Fey = sin (x jx)
de unde .dy = sin (x-1- - ex) sin x.
Ansg, diferinfa a dua sinusuri este ecuale cu de duoe
(Hi produttul sinusului semi-diferentei urcurilor prin cosinusul
semi-sumei kr, prin urmare:
,dy ----= 2 sin 4x cos (1+ zix)
2 2
dx dx
sin i
i 4
dx3' 2
.dx
cos (x-I---r)

sm
ily sin.dx
-i . cos (x-F'-di
ex ex
.-
sin dx
de unde i 3--/r
sau dY : Lim. 2
dx
cos (x -I- --r)
:dx dx ..dx
2

Anse' Lim. sinzix jx 2 1 and dx tin-


-2
2

de atrk zero. In adevkru pentr'unu


arcu a, mai micu deat unu cua-
dranu, avemu sina <a <tga (5),

www.dacoromanica.ro
64

sin a <1 sin ce


> sin a
cOs a. ans ca,nd a tinde
de unde
a a tga
catra, zero, cos a tinde catra unitate, prin urmare raportul
sin a care este neincetatu cuprinsu intre duoe catimi, cari
a 7

se confunda cu unitatea, cand a devine ecua1 6 cu zero, are


de limite unitatea; prin urmare,
Lim 4Y sau = cos x ; sau dy=cos x dx.
zlx dx
10. Fie functiunea inversa:
y = arc sin x, adeca arcul alu caruia sinusu
este ecuale cu x, prin urmare vom aye :
x = sin y
de unde: dx = cos y. dy
dx
sau dy= , ns'e" cosy.+1/1 sin2y .+111x2
cos y

de uncle dy + Vdx1 x2 , dup a. cum cos y va fio

sau marginindu-ne, pentru functiunea x=sin y, a considerh, ar-


curi mai mici decat unu cuadranu, vomu are :
dx
dy

Celelalte functiuni trigonometrice, cos x, arccosx, secx,


arc sec x, cosecx, arc cosec x, tg x, arc tg x, cotg x, arc coty x,
nu formeaza functiuni simple distincte de cele duo6 prece-
dinti, caci se deducu din ele.
Fie functiunea : y cosx. Scimu ci cosinusul unui
unghiu este ecuale cu sinusul complimentului seu, prin ur-
mare yomu aye :
y = sin (u x), i punendu 1x=u ni va
2 2

venl: y = sinu, de unde

www.dacoromanica.ro
.65

dy=cosudu, Ans6 du.dx


prin urmare dy.cos (i-,1--x) dx.sinx dx.
Fie de aseminea functiunea,
y=arccosx.
de unde x=cosy; diferenVindu vomu ave :
dx.siny dy, de uncle diferentiala arcului
a citruia cos este x, va fi:
dx dx
dy--= arcul y
siny 1/1-12
fiindu cuprinsu intre zero i U.
1
Fie y== sec x
cos x

de uncle cosx= 1 , diferentiindu ambii membri vomu


Y

ave : sin x dx = dy
sau
y9

dy=sin x. y'dx=sin x. dx
cos2x
sau Ana dy=sec x. tgx dx.
Fie functiunea inversA. y=arcsec x, de unde
x=secy
li diferintiindu vomu aye : dx=secy. tgy. dy
dx
De unde dy
sec y. tgy.
Ans secy=x, tgy.-Vsec2y-L-1, prin urmare,
dx
dy
xVx2-1
Fie functiunea : y =cosecs .1
51,11 x

sau sin x . -I .
Y
15.

www.dacoromanica.ro
66

Diferentiindu vomu aye


cosx
dx
= dy
Y2
1
de uncle: dy = cos x. ys dx= cosx. . dx
sin2x
sau dy = cosec x. cotgx dx
Fie functiunea invers : y = irceosec x.
De unde : x = cosecy
dx = cosec y. cotg y dy
dx
de unde dy =
cosecy. cotg y

Ansg cotg y = 1/cose2cy-1 =Vx2-1, prin urmare vom aye:


dy
dx
xvx2 1

ztx
Fie functiunea : y = tgx ; dandu lui x o crescere dic
vomu aye : zly = tg (xdx), de uncle :
sy=tg(x-F4x) tgx= tgx-FtgA tgx- tgix tg2 xtg zIl
1tgx. tgz/x 1tgx. tg dx
zlytgdx 1 -4--tex
dx dx 1tgx. tgex
de uncle Lim 4Y sau d--=
dx
y
Lim. eg 'Ix ) ( 1-1-tg2x
\ ex \ itgx. tg,ix
)
itus : Lim. tg zix
,
----.1 prin urmare.
dx
Lim. '-=i-LY

dx
sau dy = (1-1--tg2x)
dx
1
cos2x
.; de unde dy = dx ---
cos2x
Fie functiunea inversa y=arctgx
De uncle x=tg y
i ox cos'y
dy

www.dacoromanica.ro
67

de unde: dy=cos'y dx dx
x-
; cIci cos y = 1
V1 tg'y
Fie in fine functiunea y.cotg x sau, y= tg (14x)
de uncle : dy= COS"
dx
(4x)
dx
sin2x

Fie functiunea invers1 yarc. cotg x.


de unde x=cotg y
vomu aye :_3r-- dx _
1 + x'

Lee-Oilmen, VI.
Diferentiarea functiunilor compuse.
Teoremu fundamentalu. Difereneiala unei functiuni
eompuse de mai multe functiuni de o singura variabila in-
dependinte, este ecuale cu sunza diferentialelor ce eapatamu
diferentiindu funetiunea data successivu in privirea fieciireia
din functiunite earl o compunu.
Fie functiunea compusa :
y=F (u, v, w, z)
in care u, v, w, z sunt' fuuctiuni date de x. DIndu lui x cre-
sCerea 4x, functiunile u, v, w, z vor primi crescerile du,
4v, 4w, Jz, 'i y crescerea corespundetoare 43, ; ceea cc ni
va da :
y-1-4y=1` vz/v, sv-i-,zw, z4z)
de uncle: dy=F v-Filv,wdw, z-k44F(u, v, w, z)
au pentru a simplifich demonstratiunea, mrginindu-ne nu-
mai la doue functiuni U, v ; vomu aye:
y=F(u, v) ; ziy=F (u 4u, v -1-4v)F(u, v)
.
1
zly F(u Liu, vz/v)F(u, v)
_dx dx
5*

www.dacoromanica.ro
68
_dns6 crescerea totala dy, sau F(u ju, v _iv) F (u,v) cr.
putemu despIrti iii douil pgrti corespumjetoare, una la va-
riaciunea lui x in functiunea u, i alta la variatiunea lui x,.
in funqiunea v ; cad avemu intfunu chipu identicu:
F (u+Au, vdv)F (u, v)=
F (u4u, v)F (u,v)-FF (udu, vd--,0)--F(u-f-4u,v)
de unde :
zly F(u , v)F(u, v) F(u--1-3u, v iv) ---F (u Ju,v)
zfx LIK 42C
ziy F(u v)F(u,
dx .du zix
du, v iiv)F(u- du, v) .ziv
+F(u+- z/v Ox
-

0. (1) Lim 4__Y_ san


dy Lim F(u +Liu, v)F(u, v) All
z/X dx Au z/X

F(u--1-ztu,vdv)F(u-f-du, v) dV
hiV z1X

Ans6 limita raportului F (u -Feu, v)F(u v) este ecuale CIF


411
derivata funqiunei F(u, v) cAnd considerlmu pre u ca va-
riabile i pre v ca constantA. AceastA derivatA, o numimu .
derivatA partialA a lui y in privirea lui u, i o insemnAmu
prin (1-1-y sau
dF(u ,v);
du
. . .
_ este dudx
Aix ,
.
derivat1 lut
consideratu ea funetiune de x ; prin urmare vom ave
Lim. F(u +An, v)F(u, v) dF(u, v) du
. (2)
411 zix du dx
cAei limita unui productu este ecuale Cu productui limite-
bor. (Teor. II. Teoria limitelor). Asemine, limita raportu-

lui F(u+eu,v+-ziv)F(uzm' v), clad Ax tinde Wel zero,.


41Y

www.dacoromanica.ro
69
este derivata partiall relativl la v, a functiunei F(u, v);
thci ,ix tindindu ctra zero, ziv i Ju tindu impreunI cl-
trIl acciasi limit. Aceast derivata o v omu insemnh prin
-dF(u, v) dy
sau y fiindu acelasu lucru cu F(u, v); av6ndu
dv dv-, ztx
asemene de 1imit. pre du vomu ave :
dv
. (F v-Fm)F(u-hztu,v) jv dF(u, v) dv
ziv zix dv dx
De unde transportitindu espresiunile (2) si (3) in membrul
alu duoilea alu ecuatiunei (1) ni va veni :
Lim dy dF(u, v) du dF(u, v) dv
sau
41ti dx du dx dv dx

Pentru prescurtare este usu a se scrie. dF .in locu de dF(u, v) ,


du
dF . dF(u v),
ci in locu de ' asa incU servindu-ne de aceastI
d-v dv
notatiune vom aye:
dy dF du dF dv
6i dudx dv dx
:Eau Ana
dy dy du dy. dv
dx du dx dv dx
dy du dy dv
sau
dy 6i dx dx
ar- dx
dy dy
san dy = du -F dv
ru. v.
In aplicarca acestei formule este esentialu a nu uith
dy
cg pentru formarea factoriului trebue a lila derivata func-
du
Idunei y = F(u,v) considerludu pre v ca constantu, si pre
s ca o variabilit independinte; i pentru a aye espresiunea
factoriului du, trebue a lua diferentiala lui u considerilndulu

www.dacoromanica.ro
70

ca funetiune de x. De asemine pentru a formd pre (1,13=, ye

trebui a hi . derivata lui y = F(u,v) considerIndu pre u,


ea constantu i pre v ea o variabilii independinte; dv se
va obtine prin diferentiarea lui v consideratu ca functiune
de x.
Dacti, in locu de funqiunea y = F (u, v) amu ave o
functiune compusil din mai multe functiuni de x, precum :
y = F (u, v, w, z)
atunci dtindu lui x o crescere jx i insemntindu prin 4u,
zlv , dw, dz, dy crescerile corespunploare ale lui u, v, w,
z, y vomu ave:
y + dy (u+ du, v.4u, w+ dw, zziz) de uncle
Agy = F(u+du, v-Fdv, wziw, z-F.dz) F(u, v, w, z) ;
tins6 avemu inteunu chipu identicu:
F (u+du, vd-dv, w +1w, z-1-dx) F (u, v, w, z) =
F (u -1du , v, w. z) F (u, v, w,z)-F
11(u +du, vd-dv, w, z) F v, w, z)-F
F (u + Au, v + w + Jw, , z) F +du, vdv, w, z)
F (uz/u,v 4v,w dz) F (u +du, v+ dvw -1- dw, z)
de unde :
F(u -1- 3u,v,w,z) F(u,v,w,z) ju
1
,du zlx
I 11(11-1-du,v+ dv,w.z)F(u ziv
.dy I dv dx
zix=
1-Fil(tid-du,vz1v,w
dw,z)F(udu,v -1-3v,w,z) zfw
ziw dx
IF(u+du,v+ dv,w+Jw,z+,17.)F(u +du,v+dv,w+ ziv ,z) iz
zh *dx
i treandu la limitele ctitrA cari tindu membrii acestei ecu--
atiuni ctind dx tinde etitrl zero, 1-011311 aye:

www.dacoromanica.ro
71

dy dF(u,v,w,z) du dF(u, v,w,z) dv dF(u.v,w,z) dw


dx du dx dv dx dw dx
dF(u,v,w,z) dz
dz dx
dy dF du dF dv dF dw dF dz
sau
dx m (17' dx
(TU.' (Ti dw dx dz d:T
dy dy du dy dv
, dy dw dy dz
sau
E.( (It? dx (T4i. dx + aw- a;- dz dx
dv dy dy dy
sau dy = =.
du
du +
dv
dv
thy.
dw -F
dz
dz (3) bis
Aceasta formula se aplica la o functiune compusit de unu
uum&u or-care de functiuui u, v, w. & de o singura va-
riabile independinte x. Ea ni demunstra teoremul enuntiatu,
pre care flu mai putemu formula in urmatorul modu :
biferentiala nnei functiuni compuse, de mai mune func-
4iuni de o sinqura, variabild independinte, este ecuale cu su-
ma diferentialdor partiale, relative la font:0mile ce o com-
yam
Cu ajutorul acestui teoremu vomu puth diferentilt or-co
lunctiune esplicita de o singurit variabila independinte, or-
care ar fi oombinatiunea de functiuni simple care o consti7-
'WI; din elu putemu deduce regule particulare cari sunt do
unu mare usu in thferentiarea functiunilor.
1. Diferentiala unei surni.
Fie fuuctiunea S=u-F-v-i-w-1-...-14z, in care, u, v
-w... z, sunt toate functiuni de o singura variabila. S re-
presentandu o suma de functiuni u, v, w... adedt fiindu
o fuuctiune compusa de aceste functiuni, diferentiala sa
in virtatea teoremului precedinte, va fi ecuale cu suma
diferentialalor partiale relative la fie-care din functiunile u,
v, 86; prin urmare vomu ave:

www.dacoromanica.ro
72

(4) ds =du + dv dw dtdz


cIci du este diferentiala partiala a lui S relativl la u, dv
diferentiala partiala relativl la v, &, ceea ce ni arata. el,
diferentiala unei sumi a mai multor functiuni, este ecuale cu su-
m; diferentialelor acelor functiuni.
Fie spre esemplu functiunea
y=axm bxu exP + gx h
vomu av6, aplicIndu regula precedinte ,
dy=maxm-t dx nbxta--i dx pcxP' ... gdx
sau dy=[maxn1-1 abe-' pcx?-1... g]dx
2. Diferentiala unui productu.
Fie functiunea: P = u. v. w... t. z care este o fun-
ctiune compusil de factorii u, v, w & presupusi a
fi functiuni de o variabiM x. Diferentiala lui P va fi dar
ecuale cu suma diferentialelor partiale relative la diferitii
factori u, v, w, & ce compunu productul P. Ans6 pentru a
a aye diferentiala partiala a lui P relativ a. la u, trebue sl
considerImu pe toti factorii afarti, de u, ca constanti si pre
u, numai ca variabilu; de aici,vedemu el aceastA diferen-
tia1 A. va fi ecuale cu productul v. w. t. z immultitu en dife-
rentiala lui u adecI du, prin urmare diferentiala partialg a
functiunei P relativa la u, va fi v. w....t. z du. De aseme-
ne diferentialele partiale a le acestei functiuni relative la v,
w. & vor fi uw....tzdv, uv....tzdw, &; prin urmare vomu avis
dP=vw...tzdu +uw... tzdv -I-uvw...tdz. (5)
Fie spre esemplu functiunea,
y--(a bx") (c dx") (e+fxq);
vomu aye, conducOndu-ne de formula (5)
dy.(c dxv) (e tslubxn-'dx -i- (a -I- bx) (e +he) pdxP-'dx -F-
(abx") (c dxP) qfxq-1dx ;
sau impArtindu ambii membrii prin productul

www.dacoromanica.ro
73
(a+-bxn) (c-F-dx) (efxq),
vomu obtine, entru alu duoilea membru, urmatoarea es-
Tresiune simetrica
dy nbxn-1dx pdx?-1dx
(abx") (c dxP) (efx) (a-pbxn) (cdx)
qfxx
(efxq)
Formula (5) ni da regula generala a diferentierei unui
productu; ni arata ca, diferentiala unui productu a mai
multoru functiuni de o singura variabil4 independinte este
ecuale cu suma productelor ce clipatam, immultindu dife-
rentiala fiectirei functiuni print productul celorlalte.
Nota. Cand functiunile u, v, w,... t, z devinu ecuale in-
tre ele, atunci productul P se transforma inteo potenta,
p=um
presupuandu ca functiunile u, v, w,.., t, z sunt in nnm6ru
<le in. Formula (5) ni da in acestu casu
dP.mun'-'du (5) bis,
care represinta diferentlala potentei m a unei functiuni or-
.eare de x.
Deducerea acestei din urma formule din formula (5),
impune lu m conditiunea de a represihth unu num6ru in-
tregu ; gencralitatea sa ang se poate upru demonstra, re-
petrtndu rationamentele facute in lectiunea precedinte, asu-
Tra functiunei simple y=xm.
3. Diferentiala unui cotientu.
Fie functiunea

u i v fiindu, ca mai inainte, functiuni de o singura vari-


abila. Vomu ave fac6ndu suma diferentialelor partiali rela-
tive la u i v,

www.dacoromanica.ro
74

dQ= du udv vdu udv


2
v2 17

ceea ce ni arat c diferentiala unui cotientu este ecuale cu


productul numitorului prin diferentiala num6retorului, mi-
nus productul numerlitoriului prin diferentiala numitorului,
0 impartitu totul prin. patratul numitorului.
4. Diferentiala unei functiuni de functiuni.
Fie functiunea
y = f (u)
in care presupuncmu u =i) (x), prin urmare y este o func-
tiune de o functiune de x ; 1ils6 tot-de-odatil, poate fi con-
siderata ca unu casu simplu de functiune compus, in care-
functiunile cumpuniltoare se reducu la o singurl, functiune
u; prin urmare
Formula (3) bis ni va dh :
dy dfddu(u) du = f"(u). du
sau dy= . du, ad in casul de facti, v=o, w=o,
du
z=o ; iins6 u este o functiune de x, p (x), prin urmare :
du = d (f(x). dx = (p'(x) du
dx

sau du = du." dx
dx
de unde dy=f (u). 9?(x) dx = ddyu

6.1*
ddxu

ux
sau
dy
dx
= f'(u). q(x) = du
dy. du
dx
ceea ce ni aratl cI derivata unei functiuni de functiuni,,
este ecuale en productul clerivatelor acelor functiuni.
Regulele precedinti se potu demonstrh i inteunu modu

www.dacoromanica.ro
75-

directu, este Ans6 mai avantagiosu a le deduce toate din a-


celau teoremu fundamentalu, precurn am fdcutu.
Esemple 1. .Fie functiunea : y=x1 sau mai bine functiunea
mai generall, y=F(x)" Vomu aye apliandu teoremul
functiunilor compuse :
dy=f (x) F(x)"-'. dF (x) F(xP) . 1. F(x). d. f (x)
sau dy=f(x) F(x)"-1. 11/(x)dx+F(x)r(I). I. F(x). f'(x) dx
ceca ce apdtUmu diferentiindu pre y succesivu in privirea
functiunilor F(x) i f(x).
Fdandu in formula din urma' F(x)=x, f(x)=x vomu
aye diferentiala functiunei y=xm.
dy.x. xx-1. dx+-xm lx. dx=[1-1---lx] xxdx
dv
Sau = [lx 1]xx.
dx
2. Func. y = ax. sin 1/abxn. xm.
vomu aye:
nb. xn-'dx
dy = axlaxm. sin Va Ur` dx ax. xin. cos Va bxfl.2Vbfl
m xn1-1 ax. sin Vabxn dx.
Peutru a yea mai uoru formarea fie-arei dieferen--
tiale and functiunea propus1 este complicatI, putemu in-
trebuintit yariabile ausiliare. Aa in esemplul precedinte
y=az sill Va+ bx.. xm putemu pune : ax =u, Va+ bin -= v,
f=z, de unde
y = u. sin v. z.
Apliandu formula pentru diferentiarea unui productu,-
vomu ave :
dy sin V. z. dud-uzcosv.dv-Fu. sin v. dz
Anse du = ax la dx dv
nbx' dx
2va+ ' dz=mx. "

www.dacoromanica.ro
76

-inlocuindu in espresiunea lui dy, pre du, dv, dz prin valo-


rile lor in funcciune de x, precum si pre u, v, z voma ave:
tly=xxl. sin Va+ nb dx
. ax. la dx d-ax. X. cos Va+ bxn .
2 Va bxu
ax sin Va-Fbiv. mxm-Idx.
Este iins5. mai avantajiosu a se deprinde a formh di-
ferentiale inteunu modu directu, in or-ce casu.
3. Fie functiunea: y =arctg uv in care u, v sant
1tiv
functiuni date de x. Yomu aye :

dy
1 u+v
1
2. d
1uv/
1 uv

Ansi.4 d
uv )1 (1 uv) [du dv] (u v) [udvvduj
1uv (1uv)2
(1 uv) [du-1- dv] (uv) [udv-I-vdu]
(1uv)2
u-t_v ) du (1-1-v2)dva
d
1uv (1uv)9.
De unde :
dy
1 (1-1-v2) du (1-Fu2) dv
1+ u-i-v12
I- (1-uv)2.
L1-ud
(1-1-v2) du (1u2) dv
(1uv)2(uv)2.
sau dy = k(1-Fv2) du(1u2) dv du dv
(1 +112) (1 v2) 1-Fu2 1.4-v'
4. Fie functiunea y = 1 (x 1-1/1+ )
1
vomu aye dy . d (x-F-1/1x2 )

Ansil d (x 1/1d-x2 )

www.dacoromanica.ro
77:

xdx dx rx-1-1/17--piiq
=dx -1/1+x2
Vl+x2
dx
de unde dy
Y1i-x2 .

Laecti-unea, Val.
Diferentiarea functiunilor implicite de o sivgurd variabitd.-
Fie functiunea F(x,y)=0 in care y este o functiune im--
plinita de x. Este importantu a formh derivata sau diferen-
tiala functiunei y, faril a resolvi ecuatiunea care o leagg
eu variabila sa independinte; acesta'i i scopul diferentiI-
rei functiunilor implicite
In ecuatiunea (1) F(x,y)=.o y fiindu o functiune de x pm-
temu consider aceasta ecuatiune ca o functiune compusI
de x de forma f(u, v), care este neincetatu ecuale cu o con-
stantI particularit, a c5reia -valoare este zero, prin urmare
diferentiala sa va fi ecuale cu zero; aci fie
y=f(x)=o
Diindu lui x o crescere ztx vomu ave :
y
de unde 4y=f(x-F-44f(x)=o
r_lx
=o i Lim. LIY
.dx
sau
dx
= o sat' dy = o
ceia ce era de v6dutu.
Prin urmare aplicithdu ecuatiunei (1), regula de difererqi
arc a funqiunelor compuse, vomu ave:
dF , dF' ,
a x-Fry uy=o

sau dF dr dy
dx + dy' al's

www.dacoromanica.ro
18
dF
dy dx
de unde
dx== dF
dy
Aceasta ni arat derivata unei fanctiuni implicite y,
c
legatei ca variabila independinte x prin o ecuatiune F(xyd=o,
este ecuale cu minusu cotientul derivatei partiale a acestei
ecuatiuni, rclativa la x, prin derivata partiala relativd la y.
Esemple.
1. Fie ecuatiunea F(xy)----atgx. y2-1-bx2yd-cx2-1-d=o
1
TOME aye : [ay'.
c0s2x
2 by.x 3 cxidx [2atgx.y bxdy=o
i
dy asec2x. y2-1- 2bxy -F 3cx2.
de unde
dx 2 a tgx. ybx2.
2. Fie ecuatiunea 0.2y2 b2x2a2b2=o
de unde 2 a'y dy-F2b2xdx=o sau a2y dy-Fb2xdx=o
dy
de nude de uncle vedemu ctt pentru o
dx ay
dy
-valoare data lui x, va aye atItea valori pe cute va aye ci y.
dx
3. Fie Una, ecuatiunea yxxY=o
Vomu ave : b-xlyyx7-1 dx [xyx_lxYlx] dy=o
dy_ yh1yyxY-1
de unde
dx xyr-LVix
y'lyyx"
x7lxxyz'
. sau imultindu arabii termini ai raportuhii din urma, prin xy
dy y2xyly
dx x2xylx 1.4x
Pmnii acuni am consideratu casul unei singure functiuni
implicite, gus6 tot ac.a vomu pute procede i in casul and
vomu ave de consideratu mai multe functiuni implicite, le-
gate cu variabila lor independinte prin unu numeru ecuale
de ecuatiuni. Fie spre esemplu ecuatiunile:

www.dacoromanica.ro
79

F(yxz).o
f(xyz).o
y i z voru fi doug functiuui implicite, .legate cu variabila
br independinte x, prin ecuatiunile precedinti. Diferentiindu
dupil regula stabilitI pentru functiunile compuse, vom ave :
dF dF
dx dF. dy dz=o
dx dy z
df
. dx-F df . dy df. dz==o
dx dy dz

-de uncle
dF dy dF do_ dF
air. di di* di di
df dy df dz df
dy. dx dz dx dx
Apliandu acestor doue ecuatiuni una din metoadele de
leliminare relative la ecuatiunile de gradul iintiu cu mai
anulte necunoscute vomu aye:
dF df dF df
dy dz dx dx dz
dx dF df dF df
dydz a-7z*
dF df dF df
dz d x dy dy dx
(IX dF df dF df
dydzdndy
Fie spre esemplu ecuatiunile
x2y2d-z2.12. (1)
ax by cz -}-h=o (2)
Catimele z i y sunt doue functiuui implicite, legate cu
variabila independinte x, prin ecuatiunile (1) i (2) cari re-
presinta, Intea o sfea raportata, la ceutru i a doua non
planu, and x, y, z stint considerate a fiindu coordinatele

www.dacoromanica.ro
80
nnui puntu in spatiu. Diferenciindu aceste ecuatiuni, vomn.
ave:
xdx4-ydy-1-zdz=o
adx-1-bdy-Fcdz=o
dy dz
sau ydx z
dx =-1
dy dz
ncx
x
c d--7c

De unde
dy cxaz
dx bzcy
dz =_- aybx
dx bzcy
Coordinate le x, y, z considerate ca satisfAc6ndu in moths
simultanu ecuatiunile (1) si (2), voru fi acele ale cercului de
intersectiune a sferei (1) cu planul (2); prin urmare deri-
dy dz voru represinth coeficienIii unghiulari ai tan-
rivatele, -
dx dx
gentelor la projectiunile, pe planurile yx, i zx, ale cercu-
cului din spatiu.
Derivate i diferenfiale de diverse ordini.
Ne-am ocupatu pAn A. acum numai de determinarea deri-
vatei Ant,Ci a unei functiuni f(x), pre care am insemnat'o prin
f(x). In generalu Ans6 aceast A. derivatA este o functiune nuo&
de x, asupra cAreia vomu put repetk operatiunea ce ne-a
produsu f(x) din f(x), i vomu capat astfeliu derivata ace-
stei functiuni, aded. derivata tint6ia a lui fi(x), sau derivata
a duoa a lui f(x). AceastA nuo derivatA a functiunei f(x), ur-
mIndu aceiasi notatiune, vomu insemna-o prin r(x). Ope-

trescerea Lix i luAndu limita raportului


fl)-
rAndu in acelau modu asupra lui flx), adecI dAndu lui x
xdxr
oz.
(x)

www.dacoromanica.ro
01
vomu obtine derivata antlia a lui f"(x) sau derivata a treia
a lui f(x), pre care, conforuih -acelelasi notatitini, vomu in-
semna-o prin r(x), si asa mai depa rte.
SA, dutImu acum a esprime aceste derivate de aiferite
ordini, cu ajutorul diferenValeld. Pentru aceasta este de a-.
junsu a observa ca, operatiunea diferentiarei aplicata ecua-
tiunei y=f(39, ni di:
ty.f,(x)
dx
sau dy=f(x)dx.
Diferentiindu aceasti din ming' ecua4inhe, vomu aye
d. dy=d(f(x) dx).
Resultatul diferentiarei indicate in membrul inteu, ilu in-.
semnImu prin notatiunea d2y, pre car& o numimu diferen-
ciala a duoa sau diferentiala de a duoa ordine, i in care
indiciul 2 arati ordinea ( WeFentialeil Pentru a aye dife-
rentiala membrului alu duoilea, observliau c dx fiindu cre-
scerea arbitrarg a variabilei independinti, o putemu consi-
deli. a faindu aceiasi, or-care ar fi valoarea lui x, prin ur-
mare independinte de valorile particulare ale acestei vari-
abile. Vomu- aye dar :
d(r(x)dx)----=dxd. f(x)==dxf"(x)dx=r(x)dx2
de unde :
d2y
d. dy sau d2y.r(x)dx2 ; de unde
dx2
Diferentiindu din nuou vomu aye:
d.try sau d3y=d(r(x)dx2).dx2d.r(x)=---dx2r(x)dx
sau d'y.r(x)de, de unde Lid-3:3--r"(x).

ContinuAndu a diferintia astfeliu fie-care nuoa relatiune ob-


tinuti, vedemu ca vomu ajunge la formula genera%
.6

www.dacoromanica.ro
g2

, dny.f")(x) cIx sau 2.=-8)(1).

ore ,da espresiunea derivatei de ordinea a na, in functiu-


nea 4e difernnt,ialele ;corespunletoare.
PL Esehtpte;
1. Fie functiunea y=xm, in care m este unu num6ru
intregu i positivu.
Diferentiindu vomu aye:
dy.me-ldx
dy
sat/ tdx=rax--

0123rm(m-1)30-2
dx2

(na-2)Xta-3
dx2

amr=m(m-1) (m-2)... 3. 2. 1.
dxm
Derivata a ma fiindu constantI, derivatele urmnoare voru
fi toate ecuali cu zero.
2. Fie functinnea y=a3
vomu aye dy.ax la dx
sau
dy_ .1
dx
d'y
aifi-7az(laY
dz'

www.dacoromanica.ro
84
dsv
a.x(la)3
dx3

dny..axoar
dx
3. Fie And functiunea : y .lg x
dx
vomu ave dy

dy_lge
sau
dx
1get:1'
x
1. lger2
da
d3y= 2. lge. r
dx8

dx4
1. 2, 3. lge 3{'

daY+ 1. 2. 3.... (n-1) lge x-'


dxn
+1, 2. 3... (n-1) Ige
xn
Semnul + se repoartl la n num6ru nepIreche, i semnul
la n num6ru pIreche.
Putemu de asemenea form diferentialele, sau deriva-
tele succesive a le unei functiuni implicite, Pk% a resolvi
ecuatiunea care implic forma sa analitia. Fie spre esem-
phi ecuatiunea
6*

www.dacoromanica.ro
it
r(x-y)--=d
Diferentiindu dup5, regula functiunilor compuse avemu:
df df
dx dy= o
dx dy
df df.
sau
dx
v
dy'7
=0/

in care
, dr Acualiunea
dx
precedinte ni dt pre y adecl pre derivate Weia a func-
tiunei implicite 'y. Pentru a rave Fpre derivatI a duoa a aces-
tei functiuni, este de ajunsa a diferenta din nuou, obser-
df df
vindu c snail functiuni de x i y; i y', aded,
dx dy
dy_
te ca i d un inicde x. Prin urmare invoindu-ne
dx
a insemni detivaia- 1111- 41, in privirea lui y, prin
dx dy dx' '1
. df
in privirea lui x, prin d2f vomu ave:
. . . .
acea a lui
dy dx dy'
d'f dx + d'f dx v, + df dy' dx
dx dx dy dy dx
412f

dy dx
. dy +
d2
dy2
.dy. y'=o ; f
impalltindu prin dx, ambii membri ai ecuatiunei, obser-
dv
vIndu el i insemnandu d-3( prin y", vomu ave:
dx' y' dx
42f d2f d2f ,_Ldf ,2n
dx2 Ldx dy dy dx j ' (1-3;37
iist9
f
Ans6 fvomu vede mai in urmi cit d2f 4 ID urma-
dx 1.1

re ecuatiunea precidinte se va ptite icri:


d2f &kr , df , -d2f'
dx2
+2
dx dy Y + dy Y -r dy2 y-=---op

www.dacoromanica.ro
'Pk
Aceastg ecuatiune ii va da, pre cIerivata a duoa y"=
d'y Diferentiindu din nuou, amn capIt o ecuatiune care
dx'
d3y
ne-aru dh, pre derivata a treia y i aa mai departe.
de
In toate aceste diferentieri aplicamu regula pentru di-
ferentiarea functiunilor compuse.
Fie spre esemplu ecuatiunea:
xy-1=o,
--4P1 vil4e xy dy
' dx
o

x
d'y
de
" dy
dx
=o
X43. 8a2Y =o
idx3 dx
x (1,4y A d'y
dx3
o

dny dn'y
x n ox
dxn dxn-'
functiunilor de ,mai ,youlte variaNle
piferentiar,ea ;
.independinfi. .

Fie u \o functione de mai Jnulte Nariabile iindependinti


u=f(x,y,z). Ni putemu propune a diferenta aceastg, func-
itiunf ias.tpthirearomia [din variabiie, musi44andu pe vele-
lalte ca constante, i resultatul acastei operatiuni va ji p
diferentkalp, pqtiale ra tf4ct,iunlk, 2st re1p9y,1 la tuna din va-
riabilele i0ependiuti. ConsiderInctu mai Antkiu pre x ca va-
riabilu si pre y, z ca. constanti, NAmu m:

www.dacoromanica.ro
'86

du df(x y z)
d-p dx
dx

De asemene, .
du
dy
dy df(x,y,z)
dy

.dz "
du
dz
df(x y z)
dz
. dz.

Ajutandu-ne de aceste diferentiale partiali putemu da


crescerei eu a functiunei u = f(x,y,z), corespunletoare la
crescerile 4x, ay, 4z ale variabililor indepeneinti x, y, z,
o forma analoaga celei ce amu capatatu, in casul and func-
tiunea depindea de o singura variabill. In adevau avemu:
u4u=f(x +zix,yziy,z-1-4z); de unde
4u=f(x-1-4x,y-1-4y,z4z)--f(x,y,z). f(x-4x,y,z)f(z,y,4
f(x-E.dx,y z/y.z)f(x+ zix,y,z) f(x 4x,y + ziy,z LIz)
f(x z/x,y ziy,z)
sau 4u f(x4x,y,z)f(x.y,z)4
zix
x

-1--f(x+-4x,y+-43r,z)f(c-Ezix,y,z). ziy
ziy
f(x z1x,y ziy,z -1-4z)f(x z1x,y-F-dy,z)

Ans a Lim
f(x-F4x,y,z)f(x,y,z)___ df(x,y,z)
prin urmare
dx
f(xAx,y,z) f(x,y,z)_ df(xyz). +a (2),
.dx dx
a fiindu o catime care se anuleza impreuni cu 4x. Yount
aye de asemene:
f(x z/x,y -1-4y,z)f(x -1--z4x,y,z)'_df(x.y,z)#
tly dy
p se anuleaza cu. 4x, i ify;

www.dacoromanica.ro
8j
f(x 4x,y dy,z -I- dx) f(x 4x,y-F4y,z)_df(x,y,z)-1-7(4),
dz
r fiindu o atime ce se anuleazg impreung. cu 4x,4y 042.
DucAndu valorile (2), (3), (4) in ecuatiunea (1) vomu avg:
rdf(x,y,z)apx rdf(x,y,z) rdf(x,y,z)
L dx L dy L J
sau_rdf(x,y,z)
ziu
zxdf(x,y,z). zifydf(x,y,z). zz]
L dx dy dz

[adx +164+ Ydzi


ceea ce ne aratl, c crescerea .du se compune din dua gru-
pe de tcrmini, d'intre care cea de'ntiu represintl suma di-
ferencialeloru partial ale functiunei u.f(x,yz). Acesteia ii
damu nume de diferenOala Male a functiunei u, i o in-
semnamu prin notatiunea du, de unde avemu:
du df(xy ,z). dx+df(xy ,z)..4ydf(xyz)Afz.
dx dy dz
df
Sau du =dL dx -Fdy. dx df. dz CtCI dx, 4y, z/z fiindu cre-
clx dy dz
scirile arbitrare ale variabililor independin0 x, y, z suntu
identice cu diferencialele dx, dy dz. A duoa grup a4x +Mr
+74z, este infinitu de min, in privirea celei denti caci
a, 13, 7 se anuleaza impreunk cu dx, Ay, z/z. Vomu ave dar :
du=du-l-a4x-1-134y
ozly .4z
cr4x+#4y-1-y4z
De unde 44-1- a+P2ficm /.421.
du
dx+f
df
dx
d
dy
df
4Y-FAlz
dz
df
df m df dz'
dy 4x dizix
Ans6 and dx, .dy. Az tindu cat./ zero, numitoriul membrului
alu duoilea tinde WO, o atime finita pe and numrItorul
a+i9 --2-Fyyzizx tinde catra zora, de unde vedemu c adx+PAY

www.dacoromanica.ro
4-Iwz este 4ilnitu de mica in privirea difehentialei totali
df df dl . .du
dy dz; ppin urmare ---7- 1. Vomu pute
cix dy az du
darit in virthtea unu teoremu demonstratu in teoria infini-
tilor nici, substitui iferentiala totale du, a Unei functiuni
de "mai multe variabile independinti, crekerei du a acestei
functinni, de cate ori aceastg, atime, va, figura ta terminu
alu unei sumi, sau alu unui raportu ale ciroru limite vomu
aye a dna.
,Esemple de dife):eqiale tqtali.
1. Fie functiunea u=kmr;
*OD1 die: du.---tnylx"i1dy-1-neyh4 dy.
2. u ; fie
yaxxdy
y2
, Y

xdyydx
d(f) x2
3. u ante:. du 2 ,2
1-FL 1-1--J
x2

.-I-Saw du xdyydx
x2 y2

14.
11.--4-1/x2+y2.; dudVx2dxY2 dx + fiVx2y2 dy.
dx dx
xdx (11/i2=ry2 ydy
Ant6 ' 114+Yi. dx + y" dy dy i/x2 +y2
dx VX2

xdx+ ydy
'cle wide du .
1
vx--Hr.

www.dacoromanica.ro
89

I-tecliupea
Diferenfiarea unei fungiuni compuse cu funcciuni de
mai multe variabile independinti.
Fie U=F(u,v), o functiune compusi de u ci v, in care
vresupunewu eg, avemu u=f1(x,nz) i v=f2(x,y,z). Amu vi-
4utu c diferentiala, unei funetiuni de mai multe variabile
independinti este ecuale cu suma diferentialilor partiali ale
functiunei; Audi dad, in caul de fati, vomu substitul ui
# i v, valorile loru in x, y, z, functiunea propusi U va
va deveni o functiune imediati de x, y, z; prin urmare pen-
tru a .Jav diferentiala sa, va fi de ajunsu a o diferentilt
-suteesivu ih privirea mi x, lui y c lui z, 0 de a face su-
ipa diferentialelor partiali astfeliu cipitate.
Diferentiindu in privirea lui x, considerimu pre y c1 z
ea tonstahti, aca incit functiunea U devine o functiune com-
pus& cu functiuni de o singuri variabili x, 0 in acestu
casu regula gasita pentIu diferentiarea functiunilor compu-
se cu functiuni de o singuri variabile independinte, ni di:
dU v) du dF(u v) dv
--. u,xdF(u
-- .
du' dx.
dx -F
dv dx
. dx. .
dx
V.cpulaye de asemene :
dU . dy = dF(u 'v) . 4u dy-1- dF(i) dv dy.
dy du dy dv dy
dU
dz
dz tlF(u,v) du dz
du
.
dz
--1-
dF(u v) dv
dv
'
dz
uz

De unde diferentiala titath dU va fi:


dU dU dU , dF(u,.!)_ (dui_
cly
,_\
U
ns jdz rtly+a;."---- du dxuz Thdy dz uz)
..gdP(uM ply Ls, dy dv dz,)
:dv kdx dy dz

www.dacoromanica.ro
90

Sau
IF -FdF. dv; in care du i dv, care imul-
du dv
dF . dF
tescu respectivu pre 1 represintl diferentialele to-
du
tali ale lui u i v.
.Derivate fi diferentiale de diverse ordini a le funetiunilor
de mai multe variabile indnpendinti.
Fie U=F(x,y,z) o functiune de trei variabile inde-
pendinti x,y,z. Dac a. o diferentiamu in privirea uneia din va-
dU dF(x,y'z)
riabile, x, de esemplu, avemu dx sau dx, creia
dx dx
i se (II nume de diferentiala partiala a functiunei Uin pri-
virea lui x, sau de diferentialA de Ant6ia ordine in privirea
dU
aceleiai variabili; derivata corespondinte va fi sau
dx
dF(x,y,z)
care se mai insamna, Ana, i prin notaciunea
dx '
FAx,y,z).
Diferentiala (1Udx este o nuo functiune de x,y,z, pre
dx
care ni putemu propune a o diferentia in privirea or-cgreia
din aceste variabile. DiferenOindu din nuou accastI functi-
une, in privirea lui x, vomu ave diferentiala de a duai or-
dine a functiunei U, in privirea lui x, care se inseamn prin
(PH d2F(x'y
dx2 sau 'z)dx2, sau r dx2; derivata corespun-
de ' dx

cietoare va fi dx2. sau d2F(x,y' z) sau F.s"(x,y,z).


d2U
dx2 '
dU
Daa pre .
ilia ,
.
locu de a o diaferentik
in privirea lui x, amu diferenpa-o in privirea lui y, atunci
amu aye diferentiala a duoa a functiunei IT, luati Antgiu

www.dacoromanica.ro
91

in privirea lui x, i 'apoi in privirea lui y, care se inseam-


d'U &IT
n a. prin dx. dy; derivata corespuncletoare este
dy dx dy dx'
d2F (x,y,z)
sau sau F:(x,y,z. In generalu diferentiala func-
dy dx '
tiunei U de o ordine or-care n, luatA succesivu de p ori in
privirea lui x, de q ori in qrivirea lui y, i de r od in
privirea lui z, pqr, fiind ecuale cu n, se scrie
dnU
dxPdr. de;
dzr dr dxP
dnU
derivata corespungetoare este
dzrdygdx9.
Teoremu. Resultatul findu, alu mai multoru diferenfiari sue-
cesive relative la o functiune de mai mune variabile, este in-
dependinte de ordinea loru de succesiune.
Pentru a demonstr acestu teoremu in toatI generali-
tatea sa, este de ajunsu a ne ocuph de dua difereniieri
succesive relative la o functiune de dua variabile indepen-
diqi; cAci or-care ar fi numgrul variabilelor de cad de-
pinde o functiune, vomu vede cA adevArul teoremului se poa-
te deduce din demonstraVunea relativA la o functiune de
dua variabile independiqi.
Fie u o functiune de dua variabile x, y ; u=F(x,y).
DAndu lui x o crescere 4x, vomu ave, in virtutea for-
mulei cunoscute k=h[f(x)(0],
F(x4x,y)F(x,y)=Fc(x,y)4x-ha,4x;
al fiindu o functiune de x, y i. zix, care se anuleazI cu 4x.
DAndu acum lui y o crescere zly, i insemnAndu prin F",,,(x,y),
derivata a duoa a .lui F(x,y) luatl gmt6iu in privirea x, i
apoi in privirea liii y, vomu 'aye :

www.dacoromanica.ro
P2
-(1) F(xzix,y4y)F(x,y4-4137)=F'.(x,y-i-ziy)4x.0,4x-1-
exi4x4y; Neste o funct. de x,y,Ax i437, care se anuleazA cu zly
cuilx; cAci a, este crescerea functiunei a, anct 14,mu lui y
crescerea 4y, Anse a, anulAndu-se, cu dx orrcare ar fi va-
loarea liii y, se va anula, i pentru valoarea y adecI
and cra devine ch-l-ardy, prin urmare 02 va trebui sl se a-
inidezA c u 4x.
Avemu F(x,y-F439-------F(x,y)-1--F;(x,y)4y c!szly (2) 03 flindu
o functiune 1e x, y, ziy care se anulaze cu 437. Avemu de
asemene
Fc(x,y F"y,x(x. y),dy + a4-43(3); 04 se anu-
leazI cu zly ca i a2 Substituindu in ecuatiunep, (1), func-
tiuniJor F(x,y dY) i Fc(x,y dy) valorile (2) i ($), vomu aye:
(a) F(x+ z/x,y+ z/y)F(x,y)---=F;(x,y)zfx+ F'7, (x,y)z/y+
F"7., (x,y)4x4+ apdx+aszly+ (as + a4)4x4y.
Putemu acum gsI o altA espresiune pentru valoarea mem-
brului Ante-W. Incependu, in functiunea F(x,y), cu crescerea
variabilei y, avemu :
F(x,y43')F(x,y).F'7 (x,y)4y as.dy.
DAndu acum lui x, crescerea zix in ambii membri ai aces-
tei ecuatiuni, vomu aye :
F(x-Ez1x,yzfy)--F(xt/x,y).--F;(x-I-Ax,y) asdy
aly dx (4); a's fiindu o fungiune de x,yAx, 413r tare se anuleazI
aat cu 4x cAt i cu 4Y.
Anse avemu: F(x-Fzix,y)---F(x.y)-1-Fc(4)39.4x-Thai4x
F',(x-Fdx,y)=F;(x,y). ray,39dxa'Artd4 )se anulemg,
cc 41x
TrfinsportAwiu , 4cgge ,vakri in egV4tillY1Pa (4) VirP,iPe:
F(y idx,y+4y)--F(143)-1" 1(Ica)41x4rry,(x-2,)41.Y
rx,y(x,y)ziyzii aizix .5g3y +(do+ da) IMS4Y

www.dacoromanica.ro
93

Membiul iiti altI itc6siar ecn&Mni fiind ecuale cu mem-


brul irit6u alu eduatiimei (a), tirin&zii a 1 membrii ai
duoilea sutit ecuali, ceia ce dit :

Fc(x,y)dx r7(x,y)4y ry,1(x,Y)di4y aedY -1-a34y


(a2 "4) zixdy ,y) ry(II3)4y rx,7(;)04y4y
+ aidx aely +(a's c(4)43',4z.
De unde, suprinAndu paqile comune, vomu av :
rax,y)zix4-1- (6e2 +-a4)4x4=F lx,y(x,y)%ixdy (ces ce4)dxdY;
impircindui prhi dx* i trec&idtri is limite ni va veni:
F;,.(x,y)=rax,y).
sau
41 OX) d0371)
dy dx
dlu
san
d3u
dy dx dx"dy'
sau /Zing
deu
dy dx
dydx. dx dy,
d2a
dx dy
ceea ce ne aratI cg. resultatul finalu a dua diferentieri este
independinte de ordinea kr de suecesiune. Putemu acum
estinde acestu teoremu la casul unei derivate sau diferen-
tiale de o ordine or-care, a unei funcliuni de mai multe va-
riabile independinti.
Fie spre eseMplu u=F(x,y,z), o functiune trei varia-
bile. SI presupunenaft c aum formatu derivata de a treia or-
d3u
dine lualit ntal in privirea x, pe urmI in pri-
dx dy dx,
virea lui y, i apoi iar in privirea liii x. In virtutea teo-
remului precedinte vom scrie :
di d3u \ di d1/4
d'u kdy dx) kthr i1y,J d3u
dx dy dx thc dx dx2d?

www.dacoromanica.ro
94

i d2u \ eil idu \ d id u\


Sau Ina du kdy dx) dykdx) dxd x!
dx dy dx dx dx

..
dy
A d2u
.dx2 d'u
;
dy dydx2
.i in genere vomu aye, stremutbdu ordinea de succesiune
a duo6 diferentiatiuni consecutive,
dnu dnu
in care presupunemu
dxP dyr dz dxg dxPtgdyr dz
cg pqr1=n-
1. Fie functiunea
u=arctg (i.)
du
_dyd kixj_ _y x2
vomu aye :
dx
1+ex2 1+e
x2
x2+372.

d iy \ 1
d u_dy k x x
dy iy2.
2x2y2.
d2u (x2 y2) y.2y y?x2 .
dy dx (x2 y2)2- (x2 y2)2.

d2u (x2y2)--x.2x_ y2 x2.


dx dy (x2 y2)2 (x2 y2)2.

De unde vedemu cg :
d2u d2u
dy dx dx dy (x2 -Fy2)2.
2. Fie u=x yn. e-
du . du
Avemu =mxrn.-1 yt e =net 371-2zIo
dx dy

www.dacoromanica.ro
95,

d'n d2u
mne..-1e:1e. --- npxt! 3T-71zP-1
dy dx dz dy
d'u fru
m.n.p xm.-11 yn7i zP-3; npf:-1 yn:--tzP.--1
dz dy.dy dx dz dy ni
d'u d3u mupel-ty.-22/,-1
de unde ,

dz dy dy dx dz dy
3. Fie u = li/x2-F-S.-2:-
x y
Avemu :
d u Vx2+? x du -1/x2 +? y
dx 1/x2 y2. (x2. .)' d y -vy2 x2 (x2 -1-y)
d2u 2xy d2u 2xy
dy dx (x3+372)2' dx dy (x2+ y2)2
d'u d'u 2xy
de unde :
dy dx dx dy (x2 +y2)2.
Diferentiale totcde de o ordine or-care a unei functiuni
de mai multe variabile independinfi. Formula simbolica pen-
tru represintarec bor.
Fie u=f(x,y,z) o functiune de trei variabili indepen-
dinti, diferentiala sa totalg de nt6ia online va fi :
du. du a
dx
ux --r-
du
dy
uy --T-
du
dz
.z.

Fie-care din terminii membrului alu duoilea este o func-


liune de x,y,z, prin urmare pentru a aye diferentiala lui,
du, sau diferentiala de ordinea a duoa a functiunei u, va
trebui s facemu suma diferentialelor totali a fie-cruia din
terminii lui du; vomu aye dar :
d2u d2n d2u
d2u--dx2 dx2 dx dy +a dx dz
dx dy dx z dx-

+ dy dx+d2ude dy2+
d2u
dx dy
d2u
dy dz
dzdy

www.dacoromanica.ro
96'

+(1;11 dz dx+dy(P1d1z dz.d y


dzi
Ana in virtutea tebremului preeedinte avemu :
d2u d'u d2u d'u
d2u d2n
dy dx dx dy' di dxdx dz' dy dz- dz dy
de uncle:
d'u (IN
dy3+d2ude +2 d2d
dxdy + 2 dxdz
dx2 dy2 dz2 dx dy dx dz
+2 dydz.
dy dz
Pentru a aye diferenOd1t totale de a treia online, va tre-
bul de aseminea sI luimd diferentialaztotale a fie-elruia din
terminii lui d2u, prin urmare vomu aye:
d'u
d'u= dsu 2+ dydx2
dsu dsu dsu
x2d -1-4---idy2cLx+a-/y3
zdsu=-42-1--dx2

dxs ClY dzdx2(1 dxdy


dsu d dsti dsu
dxdedz9dx+
dzdy2dy2dz+'u e dz2d-y dyd+ de \de
+ 2 d'd
dsu
dsu
+2 dx d? + 2
dedydx2dy dydxdy
dz dx dydxdydz
dsu
+2dedzdx2dz+2dy dsu
d3u.
dx dzdxdydz+2dz dx dzdxdz2
+2dxd'u dydzdx+2d?dzd?dz+2dz
dsu d'u
dx dy dz dy dzdydz2.
d3u d3u d'u d3u d'u d'u
. Ana,
dyde dx2dy' dzdx2 dx2dz' dxd? (VI";
d'u d'u d3u
dy dx dy dzdya dy'dz'
De unde espresiunea diferentialei totali d'u va fi:
d'u d'u
d1/4--dsu dxs+ dys+ dzs+ 3 dy + 3 d'u (wax
d? de dyde dedz

www.dacoromanica.ro
97

dsu d'u d'u


+3 dxdy2+3 dzdy2 +
2

dady2 dzdy 2 3 dadz' z

+3 d'u, (13u
dy dz2 + 6 dxdydz.
dydz dadydz
Continuandu astfel vomu forma diferenOala totala de o or-
ding or-care a functiunei u ; ans6 este importantu a put scrl
inteunu modu mai simplu espresiunea acestoru diferentiale.
Pentru aceasta este de ajunsu a observh ca espresiunea di-
ferentialei d'u este desvlirea potentei a duoa a trinomului
(dudx dx + dxdy dy +dzdudz ) in care s'a schimbatu du2 in d'u ;
prin urmare vomu pnt scri :
d'u= ( du dx
dx
+ du
dy
du
dx + dz
dz
(2)
, cu conditiunea de a

schimba in toti terminii disveirei pre du2 in d'u; cu alte


cuvinte diferentiala a duoa totala se formeza immultindu pre
diferentiala Ant6ie cu trinomul (du dx +
dx
du
dy
dy + du dz
dz
) i.

schimbandu in toti terminii productului pre du2 in d'u. Con-


formandu-ne acestei regule vomu put seri de asemine :
d3u== cpu.(du du du \ (3)
dx dy dz J
i pentru a arab, ca aceasta e o formula simbolica care
serve numai pentru simplificarea scrierei diferentialilor to-
tale, este usu a se cuprinde esponintele trinomului inteunu
micu parintesu. Pentru a demonstra ca, aceasta formula este
generall, este de ajunsu a presupune ca este adev6rata pen-
tru ordinea nedeterminata, n, qi de a demonstra., ca. fiindu
adevgrata, pentru aceasta ordin6, va fi adevrata qi pentra
n1; cad fiindu gasita pentru ordinea a treia vomu put8
atunci face pre n=3, i vomu demonstra a formula e a-
7

www.dacoromanica.ro
r98

deveratl i pentru ordinea a pitra ; fiindu adeveratI pentru


ordinea a patra vomu pute fae pre 11=4 i vdmu demon-
stra, a e adeverata si pentru otdinea a cincea, si vomu a-
junge a demonstr, in acestu chipu, a e adeverata pentru
o ordine or-care. SI presui)unemu dar de diferentiala totalg,
-de a n ordine a fuuctiunei st se poate seri :
du
(pill= d"u=( dx
du
dy + 14 dz
y) (a).
dx dy dz
Pentru a forina diferentiala totalg, dnt'u, trebue s luImu
.difeuentiala totalA a fie-cgruia din terminii disvlirei aces-
tui trinomu; Inc a. este de ajunsu a lu diferentiala totalg
a terminului generalu alu acestei desvellri, dci din aced-
rtta. diferentitill putemu deduce pre acele a le tutulor celor-
lalti termini. Tenninul generalu este :
1 J
1.2.3...n dnu dxPdyqdzr,
12..q. 1.2...i dxP.dyq. dzr
(-1-41-1-r) fiindu ecuale cu n; diferentiala sa 'tothlg va fi:
1.2.3....n
)
1.2:3..p X 1.2..q )( 1:2.87 .r.r
[dxPlidi
dn"u
IfI'l
gdzr.
dx P"dyg. dzr

1d.flu
dxv. dy.`1"dzr
dxPdygildizr
dn"u
1-hdx.'sdyl.qdzr" dxPdy.gdzi-hd
-6re se mai poate scri:
1.2.3...n I dun
. dxv. dr.dzr X
1.2....p X 1.2.... q X 1.2...r dxi'dY4dzr
-1-1114 4-Itudz
(118 dx
dx dy dz
Eu ceintritifine, de a 1schimbh n erminii plibductului, pe
lael in clut'u ; .bu a1te biiite 'diTerkitiala 1 tota16, 'a teilnind-
lui generalu e *Aid, thnriYfidu acestui tefiniuu ' tri-

www.dacoromanica.ro
99

du 4_ du du ,
nomul a i sciiimbIndu in tenninii pro-
dx dy dz
ductului pre dun" in dn"u; prin urmare diferentiala totalI
dn"u, se va fortha, inomultindu termlnii desvelirei (a), prin
trinomul
idu dx-F
du du
dy-Fir si tin6ndu samI de regula
dx dy zdz
precedinte, prin urmare vomu aye :
du du
dx
du
dy
duz
)(ntl)

Formula (a), este dar o formuth, generath. Ea se apli-


c6, la o functiune de unu numeru or-care de variabile.
EsemplU. Fie fUnctiunea u=iyz.
Vomu aye fIcendu pre n=1 in formula (a),
du du
du =dudy
dx dy
dzeiu
dz
=yz dx xz dy -1- ty dz.

Fgandu pre n = 2 si observAndu ct iu casul de fatl,


d'u
d2u
o = o-dz2
d2u
o voinu ave :
z2

d2u.2 [ d2u
dxdy
d2u
-I-
dxdz dydz
d2u
= 2[z dx dy +ydxdz-Fxdydz]
d'u
De asemene d'u = 6 dx dy dz = 6 dx dy dz.
dx dytlz
.Diferentiale partiale ale functiunilor implicite de mai multe
variabile indepenclinti.
Fie z o funotiune implicia de variabilile x si y, legatI
cu itedttea prin o siligurg ecuatiune
F(x,y,z) = o.
lbt putemu prdpune a gIsi sau diferentialele partiale ale
acestei funetiuni relative la crescerile variabililor x, y sau
diferenfiala a totath corespundetoare la crescerile simultane
ale acestoru variabile. Pentru a avC diferentialele parpale,
7*

www.dacoromanica.ro
100

vomu opera ca in casul unei functiuni implicite de o sin-


gura variabil independinte si vomu aye:
dF dF dz
dx
dx-F.dy
dz dx
=o (a)

dF dydF.dz.dy
(a).
dy dz cly
AnNia ni da diferentiala partiala relativg la x si a duoa
pre cea relativa la y. Pentru a aye diferentialele partiale de
a duoa ordine, vomu diferentii pre ant6a in privirea lui x,
si vomu aye: .

d2F d2F c1.2F dz dF d2z d2F dz'


dx2 dzdx
dxdz -I- .
dxdz dx dz dx2
dx2=0
dz2de
care ni va da pre(Z dx2.
dx

d2F,.,
dy2
u.y
d2F A A
dzdy
uy uz -r
d2F dz
uy2-r
dydz dy
.
Diferentiinclu a duoa ecuatiune in privirea lui y vomu av:
dF d2z,,
uy2-r
d2F d
uy2=o
dz dy2 dz2dy2

care ni da pre dy
d2z
dy2

d2z
Pentru a aye pre dxdy putemu diferentia, pre (aY in
dxdy
plivirea lui y, sau pre (a)" in privirea lui x. Diferentiindu.
ecuatiunea (a)' ill privirea lui y, vomu ave :
d2F d2F
dxdz + .
ddxz.
dx dy + dd F
dydx dzdx ddy dFz dx dz ddy dzx dx dy
..
d2F dz dz
dz2 dx dy
dx dy = o, care ni va da pre d2z
dxdy.
Proce-
Undu totu in acestu modu, vomu capata diferentialele ce-
cr z d'z
lorlalte ordini de' dx2dy. 86.
dx2dy

www.dacoromanica.ro
101.

Aplicatiune.
Fie spre esemplu ecuatiunea :
x2+3,2 e_a2=0,
care este acea a unei sferi raportate la centru. Vomu avb
diferentiindu in privirea lui x:
xdxzdx== o sau x z dz = o (1).
dx dx
Diferentiala relativg la y va fi:
ydy z da-zi dy =o sau y-l-z dz = o (2).
dy
Diferentiindu ecuatiunea (1) in privirea lui x, vomu aye:
e

.
z2 d'z d2z
dx
dx'
dx zdTre
dx'
dx= o sau 1 z
dx2
= o,
. d' z
care ni va da derivata partiall de a duoa
dx"

Vomu aye asemene pec(1-2 difereniindu ecuatiunea (2), in


dy'
privirea lui y, ceia ce da :
dy -a-37,dy=o sau 1de z d'z = o.
de dy -Fzd'z

Pentru a aye derivata d'z este indiferentu a diferen-


dx dy,
ecuatiunea (1) in privirea lui y, sau ecu4iunea (2), in
privirea lui x. Vomu aye :
dz dz d'z dlz
ay o sau d z dz o.
dy- EL dy dx dy dx z dx dy

Ecuatiunea (1) ni dl
z

de unde =-1(1-}-X2\
dx' z k z'

www.dacoromanica.ro
102

De asemene din ecuatiunea (3) avemu


dy z
z2_i_
i
de unde dd2y z2 1 -1- dd-L '3y
dy2 y22)._
Vomu ave de asemene:
d2 ,___ 1 dz dz=_xy
dxdy z dy dx e
.Diferentiale totale de diverse ordirii a le unei funcciuni
implicite de mai multe variabile.
Fie ecuatienea F(xf y, z)=o,
ii virtutea careia z este o fun,ctiune implicit'a de variabilfele
x, i y.
Pentru a aye diferentiala totalg. a functiunei implicite z,
va fi d ajunsu, a asimil ecuatiunea precedinte cu o func-
tiune u, de trei variabile independinti, care ar fi neineetatu
ecuale cu zero, i de a'i aplich prin urmare, regula pentru
formarea diferentialei totale a funcpunilor de mai multe va-
riabile independenti.
Vomu sen dar u=F(x,y,z)=o; i diferentiindut vomu aye:
du du du dF dF dF
du=
dx
dx
dy
dy
dz
dz =
dx
dx
dy
dy + dz dz=o,
de undo voniu trage valoarea diferentialei totale dz.
Pentru a obtine diferentiala a duoa a functiunei implici-
te z, vomu diferenti ecuatiunea precedinte, considerandu
pre
dF dF, dF ca functiuni de x, y, z, qi observIndu a dz
dx' dy dz
este variabilu. Vomu aye astfeliu:
d2F 12F d2F d2F d2F
dx2-1- dx dy dx dz dy dx dy2dy%
dx dydx dzdx dxdy
d2F dy dz d2F
dz dx -F
dT dy dz d
de+, dF. d2z
dzdy dxdz dydz dz2 dz

www.dacoromanica.ro
1Qpf

(121? d2F d 2F 2 F
sau dz 2 124 dxdy + 2 ',1s dx dz
dx2 dx dz dxdy dxciz
d2F dF
dz d2z=o
dydz dz
d2F d2F
chci etc. etc.
dydxdxdy
Aceasth ecuatiune ni va dh pre pre d'z; diferentiindu din
nuou vomu chphth o nuoh ecuatiune, care ni va d pre d3z,
asa mai departe.
Fie, spre esemplu, iarsi ecuatiunea sferei :
x2 y2 z2a2=0
Diferentiind'o vomu aye :
xdxy dyzdz=o de uncle vomu trage pre dz.
0 nuoh diferentiare ni va da :
dx2 ay2 dz2-1-zd2z=o, din care vomu trage pre d2z.
Vomu procede totu in acestu modu si in casul a mai
multor functiuni implicite; va trebui Ans6 a aye aminte de
a distinge in diferentiare, variabilele dependinti de cele in-
dependinti.
Fie spre esemplu ecuatiunile :
xyz=o (8)
ax2-1-by2 cz2=o.
Duoe din, variabile, spre esemplu, y i z voru fi variabi-
lele dependinti adich functi,unirle impliicite, ale carom dife-
rentiale dy, dZ voru depinde de x ca zi functiunile rqspec-
tive insei. D;ferent4du vomu aye :
yzdx-Fxzdy-i-xydz=o (8').
axdxbyly czdz= o
0 nuog diferentiare a acestorg ecuatiuni ni va da :
d(yz)dx d(xz)dy d(xy)dz -Fxzd'y xyd2z=o (e).
adx' bdy' cdz2 byd2y-l-czd2z=o

www.dacoromanica.ro
104

Ecuatiunile (e) voru servl a esprime diferentialele dy gi


dz in functiune de x, y, z, dx; i ecuatiunile (8"), diferentia-
lele de a duoa ordine d2y, d2z in functiune de acelemi cdtimi.

Lee-Om-tea I.X.
Proprietetfile derivatelor partiale ale fuucfiunilor omogene.
Functiunile omogene sunt acele a le clroru variabile im-
multite flindu prin unu factoru comunu, ele insmi se aflk im-
multite prin o potentk a acelui factoru, aa incatu dacI
F(x,y,z) este o functiune omogeuk, vomu aye, insemnandu
prin t factorul comunu alu variabililor,
F(tx, ty, tz) = traF(x, y, z).
Esponentul m se numesce gradul de omogeneitate alu func-
tiunei. Intre functiunile in genere, fuuctiunile omogene sunt
acele ale carom derivate partiale, sunt legate cu functiunea
primitivk *), prin o relatiune caracterisricl importantk.
FIcendu in ecuatiunea precedinte tx=p, ty=q, tz=r
vomu aye:
F(p,q,r)=tnIF(x,y,z);
ambii membri ai acestei ecuatiuni potu fi considerati ca
functiuni de t cci p, q, r depindu de aceastk atime; prin
urmare vomu pute deferentik in privirea lui t, i vomu aye :
dF dp fiFdq dF. (y
dt=mtn"dtF(x,y,z)
dt dq dt dr dt
impkrtindu prin dt i observIndu a dp=x _dq dr
aiy -d-t z
ni va veni : dF. dF. dF
y, z)
dp dq dr

1 0 functiune or-care consideraa in reportu earl d .1 ivatele sale, ie nume


de funcriune printitivd.

www.dacoromanica.ro
105

aceasti relatiune esistA, or-care ar fi valoarea lui t, prin


urmare i pentru valoarea 1, ceea ce d:
dF xdF y dF z=---mF(x,yz)
ETC dy. dz
De acole propositiunea, Suma derivatelor parfiale ale unei
fungiuni omogene immultite fie-care prin variabila respec-
.

tivd, este ecuale cu fungiunea ins4i immulfitd prin gradul


au de omogeneitate.
Esemple: 1. x2+y2+z2+2a2xy=F(x,y,z) este o functiune
omogeng in privirea variabilelor x, y, z, acIreia gradu de
emogencitate este 2. avemu:
dF=2(x+a2y) dF
=2 (y + ex) dF 2z
dx dy dz
de unde 2(xa2y)x+2(ya2x)y+ 2z2
=2[x2+y2+ z2+ 2exy]=2F(x,y,z)
2. Fie F(xYz)=a(i)b acareia gradu de omogene-
Rate este zero.
avemudF: y bz dF =---a dF
---a---- --- b
de unde
dx x2 x2 5 dy dz x
dFydF dF ja3ibz\x +aybz_o , ceia ce
dx dy dz x2 x2/ x z
se pute vede a priori.
Schimbarea varibilei inclependinti.
In oH ce cestiune de calculu diferentialu este neaparatu
a sci care e variabila independinte admig; cci or-ce di-
ferentiare presupune o functiune i o variabila, independinte.
Este gnse cu putintI, ca dupg ce amu ficsatu aceastl vari-
abilg, independinte, i dup ce am flcutu o parte din calcu-
lul ce avemu in vedere, sa, fimu condusi pentru terminarea

www.dacoromanica.ro
106
amtrui calculut a schimba, variabila independinte. De acolga
dy 42y
necesitatea de a scl ce devine o relatiune F(y,x, o
dx'dx2
intre functiunea y variabila independinte x i derivatele suc-
dy d'y
cesive etc. andu
variabilei independpati x suNti-
dx'dx2'
tuimu o altg, variabira t, legatI cu precedintea prin o ecua-
tiune 99(x,t)=--o (1).
Pentru a respunde la aceasa intrebare e de ajunsu a scl
dy d2y d'y
cum se transformI dirivatele etc. cIndu varia-
cTi' dx2' dx.3'
bila independinte x devine o functiune de o varIabila t.
Fie y=f(x), x fiindu o functiune de t determivara prin e-
cuatiunea (1). Derivatele succesive ale lui y consideratu ca
functiune de x suut:
d_y d2y x) 3' etc.
dx dx2 dxs
Mud Ans6 consideramu pre x ca o functiune de t atunci
diferentlala sa dy inceteazI de a fi constana; ea devine,o
functiune de t i y o functiuue de functiune. Prin urmare
diferentiala lui y, luatg in aceastg ipotesI, va fi:
A _dy dx.dt.f(x). udx. dt,
y 'RTC dt
dy

de unde: ==r(x).
ay
dx dx
(2)
dt
Diferentiindu din nuou, vomu aye:
dx d'y_dy d'x
d2y dx__ dt.dt2 d tdt2
dx2. dt dx2
dt2

www.dacoromanica.ro
107

dx d2y dy.d2x
d2y_yedt dt dt2 _roo.
sau
dx 2 idx \3
kdt
Diferentiindth, in privirea 11.4 t ambii nnmbri ai aqe4A
formule, gasimu
dx ((Ix cl3y_dy d'x \ _3(13x (dx d2y cly_d2x\
cisyEkE TE.F3) dt2kdt dt 3 d4 dt2) _0(x).
dx idx\5

CotinuAndu in acestu modu, vomu capIth espresiunile de-


rivatelor de ordine superiora celor precedinci.
Formulele de nRai susu ni dau derivatele lui y in privi-
rea liii x, in fuuctiune de derivatele lui x i y in privirea
dy d2y
nuogi variabil independen li t. Pentru a aye etc. in
x2,
functiune de diferencialile lui x i y in t, va fi de ajunsn
de a suprimei factorul dt, in espresiunile precedinO, ceia ce
va d :
foo.dy .dy

r(x) d23r_dxd 2y dyd 2x (a)


dx dx3

fr (x) 43_ dx(dxd3y dyd3x) 3d2x(dxd2yiixd2x),


etc.
dx 3 dx5
De unde vndemu a espresiunile derivatelor se schimbA
impreunI cu. variabila independinte, afar de derivata de or-
dinea Int6ia, care remIne neschimbatI.
Aceste din urmg, formule au avantagiul de a ni las& li-
berg alegerea variabilei independinti ; cati ele ni aratI nu-

www.dacoromanica.ro
108

xnai c gat x cat i y, sunt functiuni de o variabila oare-


care naartiglarisata.
Pentru a ave derivatele functiunei inverse x=--F(y), de-
duse din ecuatiunea y.--f(x), n'avemu cleat a consider in
formnlele precedinti pre dy ca constantu, adica a 10, pre y
de valiabila independinte. Aceasta ni va da:
dy 1
dx dx
dy
d2x
d2y dyd2x dy 2
dai2 (1%3 dx3
dy3
id2A2dx d'x
y_ dxdyd3x -F 3(d2x)2dy_3 dy2/ dy dy 3
dx3 dx3 dx5
). 86;
dy5
caci dy fiindu constantu d2y, d2y, etc. voru fi ecuali cu zero.
Prin urmare de ate on intr'o ecuaciune f(x,y,Z(Id34 etc.) = o,
vomu vol a schimbh variabila independinte x, in y, i a
.consider pre x ca o functiune de y, va trebul sa inlocu-
imu derivatele
dy d2x etc. prin espresiunile precedinti; de
d x ' d 2,
de asemene vomu inlocul aceste derivate prin espresiunile
(a), cand variabila independinte va fi or-care.
SI presupunemu, spre esemplu, ea am aye ecuatiunea
(1 + 2
x2
/
f(x,Y) \ dy 2d -"="-

dx2

www.dacoromanica.ro
109

in care x este variabila independinte. Pentru a vale ce de-


vine aceast6, ecuatiune and variabila independinte x, se
schimb1 in y, ne vomu servi. de foumulele (I3), cari ni dau:
1 41.
r1 + -1h
f(x,y)-1-1- dy2J
o
Cl2X
dy2
OR \ 3
dy J
i idx2\1-
dy2)____
sau f(x,y)-1- \ d2x
dy 2

De asemene and variabila independinte este or-care


ecuapunea propusg, devine cu ajutoriul formulelor (a):

(1-32d )1
(dx2-Fdy2)
I
f(x,y) dxd2pdx2dyd2x o sau f(x,y) dxd2ydyd2x=
dx3

(dx2+ dy2)/-
sau Ina Rdxd2ydyd2xo puandu R=f(x, y).

Daa in aceasth ecuatiune, in care variabila indepen-


dinte este or-care voimu a introduce ca variabilI indepen-
dinte, pre o variabilg, s 1egatg, cu x i y prin relatiunea
diferentiala, :
ds2=dx2dy2, (3)
vomu procede in modul urnaltoriu.

Mai ilmt6iu avemu R (60+491 ds3


dxd2ydyd2x dxd2ydyd2x

www.dacoromanica.ro
110

1___dx dy2_dy d2x


-sat' .
Rds ds2 di' ds2
Diferentlindu relatiunea (3), avemu :
dxd2x dy d2y=o,
aci s fiindu variabila independite, ds este constantu, i d2s.o.
2x=:d2x dx2
De unde RI- =-1-: 4_
ds d : . d s
d2x
ddys
ds dd s d2 d2 dy 2

dy dy
ds ds
d2x

sau1 R. dy ds2.
;
ds
d2y

Ans6 avemu de asemne:


1 _dx d2y1d3r,dy d2A2
Rds ds2 ds vi. dsP/ dx
dx ds
cis
d2x d2y
1 _ds2._ds2.
De unde:
rt dy
ds
"dx
ds
_11 ediandu. la patratu vomu aye:

1 (ii--a:'2) (c-g-d2y2 )2 (c-r-d2:02 4 (-1-'2:2)2


R2 dy2 dx2 1
ds2 P
de uncle 11 1

www.dacoromanica.ro
ill
Nut fickeVicnilor e viai niu7te variabile irickpendenti.
Fie u o functiune de trei variabile independinti x, y, z
legat g. cu aceste Variabile prin o ecuatiune oare-care :
F(u,'x, y, z).o.
Presupunemu Ca calculul in care figureaza, aceasta func-
tiune u, ne-a condusu a considera derivatele parital du
dx
:d.0 d2u d2u etc. i be; pearn a continua acestu calculu,
dy dx2 dy2 L.

, este necesariu a ne servi de unu altu sistemu de variabile


independinti r, 991 legate cu cele precedinci, prin trei ecu-
atiuni:
y, z, 1.) 8) 99 )=-03
.15(x, y, z, r, 93, ).0 (4)
f3(x, y, z, r, 8, q))=-0.
De acole necesitatea de a OA espresiunile derivatelor
vechi
du du du d2ukc. r
fnatiuhe de ddivatele nuoue
'in
dx dy dz ' dx 2
du du du d2u etc. Pentru a ajungel la a!Ceas-ta, observamu
the' dr'
ca functiunea u va devenl; du ajltoriul ecu-aliunilor (4), o
functiune
1 1
1
de r, 8, p cari in virtutea acelorasi ecualiuni, sunt
5unliuni de' x, y, z.
Vomu pute-dar scri:
u=f(r, 8, 99)
i r=ipi(x,y,z)
'9'=1P2(x,y,z)
T=---43(x,y,z).
Diferenliindu 'pre u in aceasta ipoteg, adie0thisideidn-
dulu ca functiune de' r,F8, i pre r, 8, qi ca funetiuni'de

www.dacoromanica.ro
112

x, y, z, vomu aye apliandu regula de diferentiare a func-


tiunilor compuse:
du_du dr du da9. du 1:19)
dq'dx
d,9. dx
du_du drdu di9.du d9)
dy dy dqdy
di9- dy
du_du dr du d,94du.dq,
dz di dz 68 dz d9) dz
Diferentiindu aceste ecuatiuni, succesivu in privirea liii
x, y, z, i observIndu c membrii ai duoilea suntu functiuni
de vsriabilile r, J, 99; r, i9, fiindu ele insui functiuni de
x, y, z, vomu aye :
d2u_d2u dr2 d2u dt9.2 d2u de
dx2 dr 2. dx2di92 dx 2 dp2 dx 2
-F2r d2u dr d8+ d2u dr dq9 d2u d19. &pi
Ldrd8 dx dx (HT dx dx d4d99 dx dx
__. d2r du d2,9. du d2q)
-Fdu
dr dx2 do, dx2 (199 dx2
__
d2u d2u dv2 . .
dy2 dr2 dy2
d 2y_d 2u dr2
dz2 dr2 dz.
-F
d2u d2u dr dr d2u d8 dr+ d2u dq. dr d2u dr d3
dxdy d r2 .dxdy 4" drd," dx dy drdp dx dy dadr dx71P
_
d2 u (18 d8 d2u dcp d,9, d2u dr d9) d2u d3.d9)
d32 dx dy Od99 dx Tlir d99dr dx dy (1990 dx dy
d2u dq, dcp du d2r du d219. du d29D
+02' dx dy dr dxdy (13 dxdy dq dxdy
d2u d2u dr dr d2u d8 dr
_ d2u d
.
dr ....
dxdz dr2" dx dz drd4 dx dz drd99 dx dz

www.dacoromanica.ro
lid
d2u d2u dr dr d2u c18 dr
dydz dr 2 dy dz drds, dy dz

, ,
Pentru a aye acum derivatele du du du ,d2u etc. in func-
dx dy dz dx2'
tiune riumai. de du du du, d2u etc. si de variabilile nuou6,
dr da chp dr 2 '
va trebul s, elimin/mu din ecuatiunile precedinfi, derivatele,
dr da c199 dr cl8 d99 dr d2r d23
etc" etc. Pentru aceasta
dx d dx, dy, dy, dy dz dx2' dx 2'
vomu diferentia ecuatiunile (4) succesivu in privirea lui x,
y, z, considerandu pre r, J, q, ca functiuni de aceste va-
riabile, i vordu clpIth unu numeru suficiinte de ecuatiuni
pentru a face aceast/ eliminare.
SI presupunemu, spre esemplu, cI
variabilele primitive x, y, z represinta
coordinatele dreptunghiulare ale unui
puntu in spatiu, i variabilele nuoue
r, 8, 9), coordinatele polare ale ace-
luiasu puntu, atunci ecuaciunile gene-
rale (4), voru deveni :
i=rsin8 cosT
y=rsins. sing9 (6)
z=rcoss.
Diferentiindu aceste ecuatiuni succesivu in privirea lui x,
y, z, vomu ave :
ds. dcp . .
1-=---Cal: sin 3' COST -F-- MOSS' COST rslau. sintp
dx dx
dr . . .
cow
0 =rx sin 8 sing? -F rcoss,
x dx dx
dr cos8--TS1118
dx dx
8

www.dacoromanica.ro
114

cari dau :
dr_ cosg) sine, do.
. cos e cosy) dg, sincp
dx r dx dx--rsin,9: (7)
Diferentiarea in privirea lui y, ni dA, de asemene :
o =drsine
.
cos T -I-. rcose rsine sin (p
COST -Id
dy dy dy
1.dr
dy
sine sinT. r cos e sing) 92d r sine cosy)
dy dy
o=1.1 cose--d,9-r sine;.

dy dy
de unde deducemu :
dr .
----sins .
sin de sing, cose, d9,_ COST
(8)
dy dy r dy rsine
Diferentiarea in privirea lui z dI:
0--(et sin,9. COST-F. rcose cosTJid . rsine sing,
dz dz

o=dr sinesinT -I- 13. rcosi9sin9, dTrsinNosT


dz dz dz

1= dr
dz
do-
cose --rsine
dz
de unde deducemu :
dr
_ = cose,
dz
de
dz
-- sine d_
r ) dz
= o. 9 _9
(9)

Cu ajutorul ecuatiunilor (7), (8) si (9) ecuatiunile (5)


voru deveni :
du du du COS,' cosg, du sing)
----COST sino. . .
dx dr r dT r sine
du du . d u cos-a sing) +du cosT
sin
dy dr 9' r dg, rsine
du
dz
. . cos,9.
dr
du du sin e
de. r
Pentru a ave espresiunile derivatelor de a duoa ordine

www.dacoromanica.ro
115

d2u d2u
etc. in funcciune de variabilele nou6 r, 5, q), si de
dx2' dy 27
derivatele lor, vomu diferentia ecuatiunile (7) succesivu in
privirea lui x i y; ecuatiunile (8) in privirea lui y 0 z ;
91 ecuatiunile (9) in privirea lui z i x, si vontu aye:
d2r cos2a9, cos2T + sin2T. d25 sin 2(p 2 COS 2q) sin 25.
dx 2 r dx 2 r 2 tgs
d2T_2sinq, cosq,
dx 2 r2sin2,9-
d2r cos 2,9. sin2q,-1-cos2q)
.
d2s _ cos 2T 2 2sinto,2Tsin2s- ;
dy2 r ' dy 2 r
d22sinq, COST
dy 2 r2sin25
d2r sin2,9- d2,9- 2sin,9- cos,9- d2T
o
dz 2 r ;
dz2 r2 1 dz 2
d2r sinT cosy, sines d2S sinq,cosq)(1 --1--2sin28)
dxdy r 7
dxdy r to2 ;

d2p _sin2Tcos2(p
dxdy r2sin25
d2r sino sins cos,9 d2,9- sinT(sin28cos2s). d2q,
0
r r2
azdy
d2r
_......_
dxdz
= r
' dzdy
cosq, sins Coss. d29-
' dxdz
dzdy
d2q,
co5q,(,.in2,9--cos25).
r2 dx dz
1

--- o

TransportIndu in ecuatiunile (5) bis, aceste valori pre-


cum si acele date de ecuatiunile (7), (8) si (9) vomu aye :
d2u ____ d2u cos25 cos2T d2u sin 29, d2u 2
' -F COS q9 sin 2,9,
dx2 ds2 r2 de r2sin2,9- dr 2
2d2u sins cosi9. cos2(p_2d2 u siiiT cosq,_2d2u sing, cosq)
-1-dsdr
r dsdp r2tgs dTdr r
du cos 28 cos2T+sin2T du (sin 2T-2cos2p sin 28)
-1- .
dr r da- r 2tgs
8*

www.dacoromanica.ro
116

2dll, sincp COST


dp r 2 sin 2 a '
42ud2u sin 2,9. sin T2T
d2u cos2a sin2T+d2u Cos29)
dy 2 dr 2 de. r 2' dcp 2. r2sin.2.3,

d2u sine cosa sin299 d2u ship cosT,


+2 +2 d2a sing. cos99
+2
dadr r lath], r 2tga dyodr. r
du cos2,.9- sin299 + cos 2cp du cos 299 2 sin 2T sin2,9.
-1--
dr r + da r2tg&

LIodu simp cow

d2ud2u
dz 2 dr2
. cos+ . --2&.
d'u sin2,9.
2e dt9 ,2 r2

+2
dT r2siu2 3-
d'u sine cosa
ddr
du sine cos a.
.
r
, du sin28
-r dr r

de. r2 '
d'u d'u . 2 A .
= . SIB IT snip cow -1-. d'u cos2,9 sincp cos9) d'u . sinTcosp
,

dxdy dr' do.' fa de esin"e.


+2 d'u sinT cow sinecosa+ d'u cos29,sin'T
drdS r dpdr r
d'u cos2Tsin2T dn sinp cog, sin'a
dedq) r2tge dr r
du silly(' cow
(1+ 2siiI2e)du . cos2T --sin299.
da. r2tgi dtp r2sin2,9, '
d'u d'u sinacosacoscp d'il. sine. cos& cos99
- (02
dxdz dr' r2
d'u (cos23sin2.3)cos(p_ d'u sing) d'u sing)
-F -
drdS r drdT iii9-d3-dcp r2
du sinS cosS cos9, . du (cos2sin28)cos99,

. dr' r dS r2
,

d'u
dydz
-- d'u
dr 2
sinS cosi, sin99 d'u . sine cos& sing)
.

(1192 1.2

www.dacoromanica.ro
117

dlu (cossin) simp d2u cos99 crti 0845


drdi r -r dr(199 rtg& d8d99 1.2

du sin* cos,9 sinT du (cos2sin2J) sing)


dr r (13.

Lectitmea, X.
Aplicatiuni analitice a le Calculului diferertialu.
Seria lui Taylor.
Una din aplicatiunile principale a le Calculului diferen-
tialu este stabilirea formulei cunoscute sub nume de for-
mula lui Taylor, care da, desvgirea unei functiuni or-care
de binomul (xh) dupa, potentile positive, intregi i cres-
Moan a le drescerei h.
Fie f(x) o functiune or-care de a ns6 continua ; regulele
de diferenciare gasite, ne voru permite a forma derivatele
f(x), r(x), r(x). . . fn(x), 1. prin urmare vomu pute seri
seri& :
h' f"(x) hn
f(x) -f(x)-F (x) .... . fw(x).
1 1.2 /.2...n
Fie R restulu necunoscutu ce capatamu, cand subtragemu
din functiunea f(t -1-h), seri& precedinte. Vomu ave :
h)f(x)--f(x)
1 1.2
r(x) 123r1.1
112

1.2.n
Punndu id-h=z (1) de unde h=zx, restul B se va sale:
(2) R=f(z)f(x) (zx) ,
(Vt.
(zx)2- (x)

- (2ix)s
1.2.3
(4-...-(2-1rilx).
I.2...n
Subt aceasta forma .R devine o functiune de i a 5I J.
Diferentiindu in privirea lui x vomu pate donaiderit pre z

www.dacoromanica.ro
118

ca constantu, caci ecuaOunea (1) care leagg pre x cu h i


z, nu determiuI pre 0, and este datu x, aa, dar vomu aye:
dR
1,(x)
(zx)f,(x) (zx)2' vittx)- k --IfIV,vt.)
( .
dx 1 1.2. 1.2.3
(zx) pc, (x)
1...n
(z x) (Z-X)2fmff
f (x) "
,
r(x)+ )

(zx)3 fy(x) (z -30 lp(x),


1.2.3 1..(n-1)
de unde:
dit (zx)n ) (2) bis
dx 1.2.3...n
Cu ajutorul acestei ecuatiuni vomu determina pre B.
Avemu in adev6ru identitatea :
d (zx)"'
dx 1.2..n(n1).
C (z x)". C in care C este o con-
1.2..n
stantg, arbitraria. Sadindu aceastg, ecualitate, membru a-
tra membru din ecuatiunea (2), vomu aye:
dR d (zx)411 x)n n (z x)n
dx dx 1.2..n(n +.1) 1.2...n 1.2...n
sau
' dx
d [R 1.2.3....(n
(zx)nt'C 1(zx)n [
1)J 1.2.3..n L
form(x) (3).

Sunt dou6 casuri de consideratu, dup1 cumu z este mai


;flare, sau mai micu de call x, in valoare. absolutal cci
h=zx.
1. Fie h>o, sau z>x.
Admitemu c fungiunea ril(x) este finitl qi c varie in-
tr'unu modu continuu and variabila a varie de la o va-
boare oare-care x <z, Ong, la valoarea x=z, i fie m. cea
mai mica qi M cea mai mare din valorile prin care trece

www.dacoromanica.ro
119

functiunea flIf1(x), and x varie in modu continuu, intre li-


mitele precedinti.
Inlocuindu constanta C din ecuatiunea (3) prin M, vomu ave:
d rg, (zx)n" 141(z x) [21foiti)(x)]
dx L 1.2...n(n1) J 1.2...n L
ins M fiindu valoarea cea mai mare a derivatei fnt(x),
diferentia [M--folt"(x)] ; va fi positiv ; de asemene z fiindu
> x,
(zx)" va fi positivu, prin urmare membrul alu du-
1.2...n-
oilea va fi o cAtime positiv, prin urmare vomu aye :
d.
[R
(zx)nt' -I
>o
dx 1.2..n(n+-1).M _I
gns scimu a de ate ori derivata unei functiuni este po-
sitivk functiunea este cresceloare, prin urmare functiunea :
R
d.2...n(n1).
(z_xkti
y
M'

cresce impreung, cu x; Ans6 and x devine ecuale cu z a-


ceastl functiune devine ecuale cu zero, aci ecuatiunea (2)
ni arat Ca restul R, este zero pentru valoarea x=z, prin
urmare aceasta, functiune este neincetatu mai mica deatu
zero. In adev6ru, cresandu impreuna cu x, valoarea sa cea
mai mare va fi valoarea corespunletoare la cea mai mare
valoare a lui x, adici la x=z ; anA aceastg. valoare maxi-
mum amu vclutu a este zero, aa dar pentru or-ce valoare
a lui x <z, vomu aye:
R (zx)nt' M<o (4).
1.2.3...n (n -1- 1)
Daa in locul constantei C, din ecuatiunea (3), vomu
pune m valoare minimum a functiunei f'1)(x), vomu ave :
d (zx)nil m1_ (z--x) ` [mf(nt1)(x)] <0.
dxL 1.2...n (n-i-1) _I 1.2.3.- -n

www.dacoromanica.ro
120

Ams6 and clerivata unei functiuni este nggativA, Nu*


unea este decresatoare, prin urmare functiunea
[ R (zx)111-1.
1'
Scab and x cresce; Ans and x devine ecuale cu z,
axeastA functiune devine ecuale cu zero ; prin urmare pep:.
tru or-ce valoare a lui x <z, vomu aye :
(2x)uttm> o
R- 1.2...(n (5).
+1)
NeecualitAtile (4) i (5), ni dau dou6 limite, intre gari
este cuprinsu restul. R, ce voimu a determinA. In adev6ru
cea de'nt6iu dI:
(zx)nt1
R <1.2...(n1) M

a ducd (z,x)nt1 m.
R >1.2...(n
1.2... (n +1).
SA gsaminAmu acum ce se intImplA iri 414 driQilea CMII
cAucl 4 este uegativu, sau z<x. Acesta casu e sub-invade
tg alte duoti6 casuri subordinate, dupl cum n este unu nun
ingru p6reche sau neOrechg.
Fig, mai Ant6iu, n unu numOru pAreche, ecuatiuuca z
IL FR (zx)nfl 01_ (z.--x)n ro_foti)(41;
cr. t... 1.2...n (n-4-1) J 1.2...n L
pi, va cia inlocuindu constanta 0 prin M3
d FR (zx)""''' 1_(zx)"
dxL 1.2...n (11-1-4.1 1.2...n Livif(411\xil>6'
aci n fiindu unu numgni p6recte, (zx) este positivu, mi
diferintia Mfni-1)(x) (le aseruene. Prig urmave functiuma:
R (z-7x)n" m
1.2...n(g 1) '
merge cresandu and x varie de 1 a, valoarga xz 044 la

www.dacoromanica.ro
121

waloare or-care x>z. AnsA pentru valoarea x=z, ea


oste zero, prin urmare pentru or-ce valoare a lui x>z,
vomu aye:
R (zx)nt1 31>o (6).
1.2...n(n + 1)
Substituindu acum in ecuatiunea de mai sus, constantei
C valoarea minimum a derivatei fat"(x), vomu aye :
d FR (zx)'+1 ,m1_ (zx) t [mfoit1)(x)] <o.
dxL 1.2...n(n+ 1) J 1.2...n
De unde vedemu c derivata functiunei[R
(zxr
este negativA, prin urmare aceastA, functiune scade, and
cariabila x, cresce; Anse pentru x=z, ea este ecuale cu zero,
i fiindcA functiunea merge salindu, and x creme de la
x=z pAnA la o valoare or-care x>z, vomu ave neincetatu,
R (zxYlt1 .m<0 (7).
1.2...n(n+ 1)
In virtutea neecualitAtilor (6) i (7), restul It, este cu-
prinsu iarIi intre limitele precedinti, Anse luate in sensu
inversu, cIci cea de'ntoiu ni dy, :
R> (zxri
1.2...n(n+1) '

si a duoa R < (zx)ti


1.2...n(n +1) m.
Fie in fine n unu numeru nepArecbe ; factoriul
(zx)'
va fi <0 ; prin urmare vomu ave :
dIR
d
. (zx)111 Ift (z--x)R [IIIPt')(x)] <0;
1.2.,..n(n+ 1) J 1.2.n
(z--- WA
ceee, de ni aratI cA, functiunea [R ` x' All, scade
t 1.2.(n +1)

www.dacoromanica.ro
122

and x cresce; Ans6 pentru x=z, aceasta, functiune se anu-


leazA, prin urmare pentru or-ce valoare a lui x>z, vomu aye:
R (zx)nt' M <o (8).
1.2..n(n-F1)
Substituindu de asemene pre m constantei C din ecua0-
nnea (3) vomu aye :
x) n [ra_11ti)(x)]>0,
[..),..
dx 1 n1)._(z
.2...n(m] 1.2...n
cAci ambii factori din alu duoilea membru sunt negativi.
(z)Ont l
De unde vedemu a functiunea [R ml, mer-
1.2...n(n+1)
ge cresandu impreunI cu x; Ans pentru x=z ea este e-
cuale cu zero, prin urmare pentru or-ce valoare a lui x>z,
vomu aye:
R (zx)nt' . m>o
1.2...n (n-F1)
(9).

NecualitAtile (8) i (9), ni dau pentru restul R, aceleqi li-


mite ca qi neecualitAtile (4) i (5), cAci din necualitatea (8)
deducemu R < (z 4'11 M'
1.2...n(n-F1)
(z--x)ntl
0 din neecualitatea (9), R > m.
1.2...n(n-I-1).
Prin urmare in toate casurile restul B, este cuprinsu in-
tre limitele (zx)ntl .
. m, i
(zx)"1-1 M.
1.2...n(n-F1) 1.2...n(n-I-1) '
aqa dar vomu put seri :
R (zx)1t1
1.2...n(n-F1)
K
'
K fiindu unu num6ru cuprinsu cAtrI m i M. Pentra
a d lui K o espresiune care sA fie in legAturI cu functi-
nnea consideratA, f(x), observAmu cA, derivata Pti)(x) fiindu

www.dacoromanica.ro
123

prin ipotesg, o functiune continua., trece prin toate gradele


de mrime cuprinse intre rn i 111, and x varie de la o
valoare oare-care a sg, ficsa z, pang la x=z ; prin ur-
mare va trece i prin gradul de mIrime K. InsemnIndu
prim valoarea variabilei x corespunqetoare la acestu gradu
de mgrime alu derivatei futo(x) vomu aye:
K=f")(x').
. .Ans6 x', represintandu o valoare cuprinsg cgtrg x i z;
vomu put scri:
x'=x ,9-(zx),
sau x'=-Lx-H9h,
fiindu unu numeru positivu cuprinsu intre 0 si 1. Prin
9.
urmare vomu aye :
K=f1to(x+-3-(zx)).
De unde R (zx)it1 frito(x+.9-(zx)),
1.2...n (n-1)
Sau R 1.2.3...(n1) foiti(x81).
hut'

TransportAndu aceast valoare, in ecuatiunea (2), ni va


venl:
(z---x)uti
.
ritl)(x8(z_1))_Rz)_f(x)(ZV )
1. 2 . x
(z-30" fn)(x),
.
1.2...n
de unde
f(z)=f(x)-1-(zx)ax)-1-(zx)2r(x)...
1. 2.
-1-(zx)RP)(x)
1.2..n
1
(zx)nil rito(x+8(z-4),
1.2...(n1)
hs
sau f(x + h)=f(x) -1 f (x) 2 r(x)
1..2.
13 f"(x) . ..

www.dacoromanica.ro
124
Ifi hut'
1.2...n rn)(x)-1-
1.2... (n
fInti)(X ,91),

tare este seria lui Taykr.


Aceasta serie se aplicA de cite ori derivata fInt1}(x) re-
mine finitA i. continuA, pentru toate valoarele lui x, cuprirk-
se intre x i x-Fh.
In casul cAnd cea mai de pe urmA derivatA, care inde-
plinesce conditiunea precedinte, este f(x) seria lui Taylor
se scrie :
f(x-Fh)=f(x)-F-f(x)
h2
f'(4-F ... le-1 f(l-')(x)
1 1.2 1.2...(n-1)
hn
+ f(xd-,91),
1.2...n
hn
sau adlugindu i sadindu terminul f(")(x),
1.2...n
vomu aye:
f(x-i-h).f(x)4--f(x)4--h2 flx) + -- 112

.2.3r
1
(30+
hn
-f- fa) (x) [fn)(x-E-A)fn)(x)1.
1.2...n
De uncle vedemu ea, restul R ie forma :
R hn
1.2.3...n
r)(x-F8h)in)(x)] (10).

Restului R mai putemu da Ancit o altA, formg utile in


aplicatiuni. Amu v6dutu cA R este o functiune de k, prin
urmare vomit put scri R---,--1().0, aplicAndw acestei functiuni
seria lui Taylor mArginita la celli Antdiu terminu vomu aye:
gc,(x-t-h)=.9,(x)-1-hic((x-Fi9h),

so(z)=0(x)-E(
z--x
sau. )9Ax-1-8(zx4.
1

www.dacoromanica.ro
125
Ans6 ecuatiunea (2), mi aratg c restul R, aded, (PCx.),
se anuleazA pentru x=z, prin urmare ecuaOunea precedinte
devine:
V(x8(zx));
1

de unde q(x) sau R== ---x)99'(x8(zx)).


1
Ans6 ecuatiunea (2) bis, ni da :

dR
sau co'(x)-- (zx)" f(nt1)(30,
dx 1.2.3...n
de unde
==_(zx-8(zx))" iNnt1)(x,9(z____)),
1.2.3...n
sau 97'(x-1--0(zx))--E(zx)(1-8)111 Pf1)(x8(zx)).
1.2.3...n
De unde R.(zx). [(zx)(1-3)r
1.3.3...n
fo,t1)(x.8(zx)),

sau R(1-6")n(zx)nti . firm(x+i9(zx))


1.2.3...n
sau R---,(1-9)nlintlf(41)(x3h) (11).
1.2.3...n
AceastI din urmg, forma' a fostu aflat/ de Augustin Cauchy.
Tabloul urmAtoriu ni represintii seria lui Taylor comple-
tata prin restul R sub cele trei forme gAsite.
(12). f(xh)=f(x)-1-hr(x) 1-12-r(x) h3
1 1.2 1.2.3
hn hut' fntl)(x,91)
L...n fn)(x) 1.2 ...(n +1)
hn
(13). f(xh)=---f(x)hf'(x)--1--
112.
r(x) . . P(x)
1 1.2 1.2...n
hn
- - [f(n ix-1-811)fln)(x)]
12 .....n

www.dacoromanica.ro
126

h 112 ha
(14). f(x h)=-f(x) f"(x) P)(x)
1 1.2 1.2..n
(1-8)9intl. fritl)(x8h),
1.2.3...n
in care .0. represintg unu numeru diferitu pentru fiecare din
aceste formule.
Altd demonstratiune. Definitiunea derivatei unei functi-
uni ni dA, formula.
Lim
f(xh)f(x) f,(x), (1)

a aria esistintA se bazazA, precum scimu, pe continuitatea


functiunei f(x). Aceastg formulg gnainte de 1imitg devine :
f(x--1-h)---f(x)_r
(x) w (2),

sau f(x-t h)=f(x)-1--hf(x) luo (3).


Observgndu Anse cA, in virtutea formulelor (1) i (2) w este
o cAtime ce se anuleazg impreung cu h, vomu pute scri :

i atunci formula (3) va deveni


f(x h)-=f(x) hr (x) h2(01.
Pentru a determing forma cAtimei co, punemu xh=X;
de unde h=Xx. Vom ave:
f(X)=f(x) (Xx)f'(x) (X x)2(01 (4)
in care presupunemu, pentru unu minutu, cg X i x sunt
nisce numere date. Substituindu lui x o variabilg z suscep-
tibilA de a primi toate valorile posibile, alu duoilea mem-
bru alu formulei precedinti va deveni o functiune de z
f(z)(Xz)r(z)-1-(Xz)26)1 a cAreia valoare va pute diferi
de membrul Anteiu f(X), dar care va deveni ecuale cu acea-
8t . catime peutru valorile particulare z=x i z.X. Insem-

www.dacoromanica.ro
127

nandu prin T(z) diferinta f(X)f(z)(X---z)r(z)(Xz)20,1


vomu aye:
q)(z)-,f(X)f(z)(Xz)f(z)(Xz)2(01 (5).
Functiunea cp(7) se anuleaza pentru valorile particulare
z=u, z=X; admiOndu ca este continua impreuna cu der--
vata sa V(z), acesta din urma va trebul a se anula aseme-
ne pentru o valoare a lui z cuprinse intre x i X care se va
put pune, prin urmare, sub forma x-I-8(Xx), & fiindu o
fractiune a unitatei.
Diferentiindu in privirea lui z ambii membri ai formulei
(5) ni va veni:
99' (z),---f(z)(Xz)r(z)-1-fe(z)-1-2(Xz)(01=o
pentru z=x-I-8(Xx),
f"(z)
de unde sau
2 2
Duchdu aceasta valoare a lui 0), in locul seu in for-
mula (4), vomu aye:
f(X)=f(x)(X--x)f(x)-1-(Xx)2f"(x-I-8(Xx))
1.2
h2. "
sau f(xh)=--f(x)-1-1T (x) f (x,91), (6), care este
1.2
seria lui Taylor marginita la duoi termini ai desvnirei. Pu-
temu anse uoru prelungl desvelirea din alu duoilea membru
la unu numeru or-care de termini. In adeveru functiunea
P(x81) se poate pune sub forma
r(x,91)=f"(x)-1-a; ans6 fiindu o catime ce se anuleaza
impreuna cu h, vomu pate scri a=co,h. De unde relatiu-
nea precedinte va deveni
f"(x-1-,91)---=4"(x)(02h in care w, este o catime ce
remane a determinh. .Duandu aceasta din urma espresiune
a liii f'(x-1-8h) in formula (6) vomu aye:

www.dacoromanica.ro
128
h2 118
Ex -1-11) =-Ex) hf'(x)17.
r(x)
sau f(X)=f(x) (Xx)r(x) (X-42 e(x) (XX)8(1)2
1.2 1.2 (7)
punendu x-Fh.X.
Facendu asupra lui X, x aceiasi ipotesa ca mai Anainte
substituindu liii x o variabila z, membru alu duoilea altt
formulei precedinti se va transforma intr'o functiune de z,
care va deveni ecuale cu f(X), pentru duo valori particulare
a le acestei variabile i Insemnandu prin 0(z)
diferinca
f(X)Ez)(Xz)r(z)(Xz)2 f"(z) (X-48 (.0
1.2 1.2 2

care este o fancciune continua, si admitendu c i derivata


acestia V(z) este asemene continua, aceasta din urma va
trebui a se anula pentru o valoare a lui z cuprinsa intre
x si X. Vora ave:
(X z)2r(z) (z) (X z)f"(z)
1.2

3(Xz)2
1.2
a12-0;

de unde ,;) "(z)_r(x d-i9(Xx))


2
3 3
Ducendu aceasta valoare a lui co, in formula (7) vomu
obtine :
f(X)-----f(x)(Xx)P(x)-1-(X-42 f"(x)
1.2
(Xx)3r(x-1-9.(Xx))
-1--
1.2.3
sau f(x-l-h)=---fW-F1444-
1.2
h2
r(x)
hs
1.2.
nx-1-91) (8),

www.dacoromanica.ro
A2,9

in care desvOirea functiunei f(x+h) are unu terminn mai


.mult cleat in formula (6). Este evidinte ca repetandu de
n ori, acelasu siru de rationamente, vomu ajunge la o des-,
'Mire a funcciuhei f(x+h) compusa din n+1 termini, 0
nnu restu de forma hatl con, in care (0 este o catime ce
1.2.3..n
remane de determinatu.
Vomu aye astfeliu:
h h2 h3
f(x+h).f(x) ---f' (x) + f"(x) +1.2.3 fw(x) +...
1 1.2 1.2.3
ha hat'
fn)(x)-I- -ton. (9).
1.2...n 1.2...n
Pentru a determinit pre ion, vomu procede ca i pentra
, 02, ceea ce ne va duce a scri
2
f(X)=f(x)-1-(X--x)f(x-F(Xx) f"(x)-1-(Xx)3f4"(x)i-
1.2 1.2.3
-r (X-4Nx)w..
,

1.2...n 1.2...n
. (10)
Substituindu in alu duoilea membru al acestei formule
lui x pe variabila z, vomu obtine o functiune de z
T(Z)==f(x)--f(z)(X. z)f i/ (X-Z) 2 Put (XZ)3. ija
1.2 1.2.3
(Xz)afto(z)_(X.zyii- Wa7
1...n 1...n
care presupunend'o continua impreuna cu derivata sa, ni va
di. prin diferentiare
,
TI(z).f(z)(X---z)fi(z)(Xz) 2 t.z)
1.2
3 (Xz)'foito(z)
1.2.3 1..n
2fia(z)
i-f'(z)-1--(Xz)f"(z)4-
(Xzr-1 P(Z) (n+ 1) (X z)tw 1

1..(n-1) 1..n
9

www.dacoromanica.ro
130

pentru 7.=x -1-8(X -- X).


fort1)(z) foit1)(x8(x_x))
De uude (on-- \
n,1 n1
Duandu aceasta valoare a lui (0 in locul seu in for-
' mula (10) ni va veni:
f(X)=f(x)(Xx)f'(x)-1- (XX) 2 / (x) 3fl I /00
1.2 1.2.3
X)ntj
--1--(Xxylf(d)(x)
1.2...(n1)
sau
h . h2 h3

+
x)
f(x 11)=f(x) fj f"(x) 1.2.3f"`(x)....
hutt
f(n)(x) fintu(xn), (11)
1.. .n 1...(n+1)
care e formula lui Taylor cu desvelirea sa generard. Acestu
modu de determinare alu formei terminului din urmil, aruia
if se d i numele de terminul complementariu alu seriei, a
fostu imaginatu de D. Bertrand roembru la Institutul de
Fraqa.
Seria lui Maclaurin.
Soria lui Maclaurin are de scopu a d desveirea unei
,functiuni 1(x), dupa potentile positive i intregi a le varia-
bilei x. 0 putemu deduce foarte simplu din seria lui Taylor.
Ileendu in formula (12) x=o, vomu aye:
hn
fth)=f(o) -1-- - f'(o) 12f"(o)-1-- ... No)
1 1. 2 1.2.. n
hn
+ 1.2... (n 1) f")(31)
in care fdandu pre h=x ni va veni :
2
X
f(X)=-4(0) ?ki NO) x f"(o)--1- i No)
1 1. 2 1. 2...n

www.dacoromanica.ro
131

+ x .f foito(x) (15)
1.2. 1).
care este seria lui Maclaurin. Facendu acelesi permutari in
formulele (13) si (14), vomu ave:
f(x)-----f(0)xi P(o) X2
. f"(0)... f(n)(0)
1. 2 1.2..n
x"
F [Nax)-1()(o)] (16)
1
2. xit
f(X)=00)+X fl(0) + X
1 1.2
. f"(0)+...+1.2..nfiu)(0)
(1-0-)nx"fl
foto(,9x). (17)
1.2...n
Aceasta serie ca i seria lui Taylor, se bazeaza pe con-
tinuitatea functiunei foi1)(,9x), care intra in espresiunea res-
tului. Ea presupune de asemene Ca pentru valoarea parti-
culara x=o, functiunea f(x), i derivatele sale f'(x), f"(x),
f111(x) etc. suntu catimi finite. Vedemu, de a semene, a a-
ceasta -serie se poate scri, sub trei forme diferite, (15), (16)
si (17), dud" forma restului de care ne servimu.
In casul cand una sau mai multe din functiunile f(x),
f'(x) f"(x), f'"(x) etc. devinu infinite pentru valoarea parti-
culara xe, atunci functiunea f(x) se poate desvell dupa o
formula mai general. Pentru a ajunge la aceasta, obser-
vamu crt putennt scri: f(x)=1(x0-Fxx0), in care conside-
rAnda pre (xxo) ca o crescere data valoarei xo, i apli-
candu seria lui Taylor vomu aye:
f(x) -----f(X0 F xX0) =-4(1(0) lc( Qv (x 0)-1-(x--x0)2fx0)...
(xxor (xxorti foti)(x.8(xx0)),
1.2...n 1)
xo fiindu o valoare arbitrara a lui x, va pute fi luatit aa,
9*

www.dacoromanica.ro
132

ca toate atimele f(xo), P(x0), f"(xo) etc. s1 fie finite, i prin


urmare functiunea f(x) va put fi desve'litA, dupd potentile
positive, i intregi ale diferentei (xxo).
Nota. 0 functiune f(x-Fh) na poate fi desvOitI dupA po-
tentile positive si iutregi ale lui h, cleat numai prin seria
lui Taylor; cdci sd presupunemu c'aru esiste o alt1 desv6-
lire a lui f(x-I-11), dupd potentile lui h positive i intregi,
(19) f(x.-1-h)=A--1--Bh+Ch2Dh34-... etc.
Ans6 seria lui Taylor ni dd :
f(x -1- h)-4 -1- - f(a)
1
-
h2
1.2
i "(x) 4-
113

1.2.3
f"1(x)

f(x)-1-
h
-
de unde va trebui sA avemu; or-care ar fi h,
f, (x) + h2
1. 2
fiqX

.ABh+0h2Dh3-1-...
h3
1.2.3

Ansd and h=o, membrul Ant6in se reduce la f(x) qi aln


duolea la A, ceea, cc ni aratA, a A.-4(x). Pupripi6ndu
acestu terminu comunu ambilor membri ni remane:
h2 113
11 or) 1.2 f"(x)-1- 1.2 3 fu"(x ) ....Bh C112-1- Dh3

1 .

impArtindu prin h ambii membri, i Manch' pe urmA h=o


vomu glsi, B=V(x). Suprhandu de asemene acastI parie
comun g. la ambii membri ai ecuatiunei precedinti, v011111 aye:
12-2 VW -1--h 3f"i(x) -4- ... + Dh 3+- ...;
1.2 1.2.3
impArtindu de o parte si de alt% prin h2 i faeAniu pe yr-
m1 pre h=o gAsima: O.-1.2f"(x).
1
ContinnAndu in a-

cestu chipu yowl psi D 1.2.3 f"(x),


1
etc. (le unda vp(lotnu

cc desveiirea (19) pre care ania presupus'o dif,3rita c. 'e-

www.dacoromanica.ro
133

ria lui Taylor, este terminu catra terminu identica cu ea


De asemene o fnnctiune f(x) nu poate fi desv61ita dupa pe-
tintile positive si intregi ale variabilei x, cleat numai pria
seria lui Maclaurin.
Casuri in care desvairea generaltt a seriei lui Taylor
este neposib:rei.
Dernonstratinnea data seriei lui Taylor ni arata ea insasi
casurile in care aceasta sei ie nu poate da desvOirea gene-
rala a funetiunei propnse. In aderu amu vOutu ca esis-
tentia semi este basata pe ipotesa ca functiunea Pl."(x) de
tare depinde restul R remane final i continua cand x varie
de la x la xh, ceea ce implica c. i toate celelalte de-
rivate de ordine inferioara f(x) f(11-1)(x). fai(x), f"(x),
pi f'(x) voru fi de asemne finite si continue in intervalul
x i x-fh; cad derivata unei functiuni fiindu finita si con-
tinua si functinilea din care deriva va fi finita si continua;
ans6 f(lt1)(x) este derivata functiunei fol)(x), prin urmare a-
ceasa functiune va fi finita si continua ca si derivata sa
f("")(x); de asememe fn)(x) este derivata funcOunei f(n-1)(x),
prin urmare f"-1)(x) va fi o funqiune final si continua ca
pi derivata sa f(x) i asa pentru toate celelalte drivate de
ordine inferioaril ; pria urmare de cate ori dandu lui x 0
valoare particulara, funcciunea propusa f(x), una sau mai
multe din derivatele sale devinu infinite, desv6lirea generale
seriei lui Taylor va deveni imposibila.
Fie spre esemplu: f(x)----ax2-H3(x'a2)1 Diferentindu
rsomu aye:
f(x).2ax-1-15Dfix(x2a2)1 f"(x)--=-2a- yfi(e-.2)-1-
+ 4u0 flx2(x2_ 2)

www.dacoromanica.ro
134

Ans6 pentru valoarea particulard x=a avemu f(a).=aag


P(a)=2aa f"(a)=00 prin urmare pentru x=a desvOlirea ge-
nerald a seriei lui Taylor nu poate ave bon, cdci toate
celelalte derivate de ordine superioard cuprimlindu in nu-
mitoriu pe binomul x2a2 voru deveni infinite pentru va-
loarea particulard x=a; prin urmare va trebul a opri se-
ria la terminul Int6iu alu desvClirei, ceea ce ni va dh:
f(a+h)=4(a)-1-hif(a-i-J11); sau

f(a-l-h)=cea2.-1-112(a -1- 811) [a -1-13(2a+,911)(9-11)1].

1Lee3innea, XL
Estensiunea serielor lui Tailor i Maclaurin la funcciuni
de mai multe variabile independinti.
Fie u o functiune de dou6 variabile independinti x, y;
u= f(z, y). Ni propunemu a gdsi desvillirea functiunei
f(x-keix, y-1-4y) dupd potentile positive si intregi ale cre-
scerilor 4x, dy. Pentru aceasta dmu mai dnt6iu lui x i y
crescerile tZlx, tiy in care t este o variabild aucsiliard,
ne ocupdmu de functiunea f(xd-tdx, y-l-t4y) pre care o pu-
temu considerd ca o functiune de t.
Vunernu f(x-Ft.dx, y-htz/y)-,--91(t) pre care desvelind'o dupd
seria lui Maclaurin avemu :
t2 t3
1) g(t)=---cp(o)-Ht q)'(o) (p"(0)-1- (pul(o)...
1 1 .2 1.2.3
tu tn
1.2..ne)(0) 1.2.. n [T(n)Rt) 06:0]
care ni va dt desvelirea functiunei propuse f(x-hztx, y-1-4)
and vomu face pre t=1 i vomu substitui catimilor 99(o),

www.dacoromanica.ro
1$5

9)'(o) 99"(o) etc. valorile lor in functiune de derivatele df ,


dx
di etc. Pentru a gasi aceste
valori va fi de ajunsu a forp
dy'
ma mai antiu derivatele succesive p`(t), p"(t) etc. i a face
apoi pre t=o in espresiunile lor.
AvemuT(t)=f(xt4x, yt4y)=4, q); pun6ndu
xt4x=p i qd-tzly=q, sau Ana, pentru a mai simpli-
fica scrierea, punemu :
f(p,q)=U de uncle T(t)=U (2) in care U este o functi-
une de t, compusrt prin functiunile p i q. Diferentiindu du-
p regula functiunilor compuse, vomu aye:
99qt)dt.(112".dp +dU.dq
dp dq
sau
dU dp dU dq_dU dU
(3) Ti(t"/ dpdt + der dt dp dq
caci din ecuatiunile x-1-t4x=p
ytey---=q
deducemu
dp=4x
dt
dq
dt =4.
Diferentiindu ecuapnea (3) in care e de observatu cV
dU dU sunt functiuni compuse de p si q i impiirtindu prin.
,
dp dq
cit vomii aye:
d2U. d2U d2U. jyd2U-
1 dp 2 dq dp dpdq dq
d2 U d2ii ihdy+ d2U dy2
(4) sau 99" (t). zix2 +2
dp2 dpdq dq 2 1

www.dacoromanica.ro
136

d2U d2U
CACI
dqdp dpdq
sau Ana dupg formula simbolia espusI mai inainte,
dU ziLT (2)
9"( D0= (Z-/X
dp
--dy
dq
Diferentiindu ecuatiunea (4) in privirea lui t 10. impir-
tindu prin dt vomu glisi de asemine
dU dU
T'"(t).(dx-F..dy
dp dq
si in generalu vollau aye:
dU dU )(n)
f(n)(t)=(T -dq.ify CU conditiunea de a schimbi
p
in desv6lirele binomului
(clU dU
dp.axdq ziy) esponentii lui dU in indici.
k
raandu in ecuatiunile precedinti pre t=o i observIndu
di in acestu casu p devine ecuale en x, q ecuale cu y
U=u vomu ave :
so(0)=f(x,y)=--u
fr,(0),..df .zixdf jy,_du du
.4x
dx
.dy=dy dx
.

dy
y=du
d2u
9)"(0)=.-- 4X 2 + 2
dx 2
2u
dxdy
.dxdy --
d2U
dy 2
(111.

k4x
dx
du4y\ (2)=d
dy
9,111(0) (du du )(8)
dy.dy =d-u
dx.zix
4plii (0(0_ d du )(n)
(U
dx
-GtX 43T
dy
d"u

De unde:
(6) cp(t).f(x-Ftex, y-Ftey)f(x, y) _
tidf df ziy\
1 kdx dy

www.dacoromanica.ro
137

t2 id_fjxdf mr\ (2) t" idf jxd_f 4\ (3)


x 1.2 ..n kdx dy R
R tn ri_dUzix.d_UziAn)._ /4_11,eix .
care
1.2...nLkd p dq )
kdx -1-dyjYylin
va trebui s. inlocuimu pre p prin x-I-4(t4x) i q prin
y--1-J(t4y) sau fdandu pre t=1 vomu ave :
_d_dfyziy)
f(xex,y-l-dy)=--f(x,y).4-
dx dy
1 i_df df \ (2)4. 1 idf dz_df \ (3)+
1 .21, dx dy 1.2.3kdx dy
1 idf df jy\ (n)+ 1 Fid_Uzix_dUdy\ (")
1.2...ukdx dy J 1.2 ..nLk dp Tlq )
jxcludyri
kdx dy
Sau AncA intr'unu modu mai uniformu :
6) f(x -F mc,y-F u +(dLuzza + ad-If-L-4Y)

1
1.3 dx
4X +dy 43T 1.2...n
1
d x zix-FdqzlY
dU dU 01 ) du du (n)

d..II[( 4X + nr)
care e seria lui Taylor estinsI la o functiune de duod va-
riabile independinti. Aceast serie o mai putemu seri in
modul urmiitoriu :
1
f(x-I-zix,yziy)=u +du -F11.2 d1/4-1- dn
1.2 1.2...n
1
[(1Udnu]
1.2...n
in care du, d2u, etc. represintl diferentialile totale de or-
dinile consecutive ale functiunei u=f(x,y), ear dnU este es-
presiunea diferentialei totali de a n' ordine in care x este
nlocuitu prin x-1-44x, i y prin 5-Fsey.

www.dacoromanica.ro
138

Pentru o functiune de unu num6ru or-care de variabile


u=f(x,y,z,..)
repetandu fr nici o schimbare demonstraciunea de mai
susu, vomu gasi formula:
75 f(x-1-4x,y-E4,y,z4g..)----ud-iidu A.d2u1.21.3d3u+...
1.2.3
Pu-FR
1.21.3...'n
in care
R 1 ridUzix dUzly d 04z \ (") (Lizix ..)(n)]
1.2.3...nLkdp. dq dr k dx
i in care vomu inlocul pre p prin x-1-84x, q prin y+84y,
r prin y,9,4z, etc.
Din formula (6) putemu uoru deduce desvalirea functiu-
nei u=f(x,y) dup. potentile positive i intregi a le varia-
bilelor x, y, adica seria lui Maclaurin estinsa la functiuni
de duo6 variabile independinti. FacOndu in aceasta formula
du
pre x=o y=o i insemnandu prin du ceea ce de-
dx o dy o
. du . du
vine i
._.
in espresiunele lor facemu pre X=0 i
du dy
pre y=o vomu ave :
4x,439_,u0 +roll\ x+idu\ 43111.2[(004x
Ldxj 0 kdylo
idu\ 1(2) , 1 [(du\ jxidu\ 4314_
-ka-3104yi 1.2...nLkdxjo kdyjo J
care, schimbandu pre zix in x i pre ziy in y devin :
[(d(8) f(x,y)=u0
dxu)ox-1-(131)0Y]11.2[(ddux\jox
(idlyu)od (2) 1 r(du) /du\ yi(o+n
1.2.3..nL dx kdyjo

www.dacoromanica.ro
139

1.2.31 {[ddlip zixddt/q (duci.)6y]ol


1.2.3...n1Ldp dq 4yr [(ddxu)o- x
in care va trebui a inlocul pre p prin 9z q prin ,51/N al
prin x i zty prin y.
Flandu acelei schimbari in fornaula (7) vomu obtine
formula lui Maclaurin estinsa la o functiune de unu nu-
mru or-care de variabile.
Seria lui Lagrange.
Seria lui Taylor cum i seria lui Maclaurin ni dau des-
vlirea unui functiuni esplicite de o singura satt mai multe
variabile independinti ; seria de care avemu a ne ocup are
de scopu a da desvarea in serie converginte a unei func-
tiuni implicte.
Fie ecuatiunea: z=x-Htf(z)(9) in care z represinta func-
tiunea implicta. Pentru nisce valori date lui x si t varia-
bila z admite unn num6ru oare care de valori determinatu
de gradul functiunei f(z) a caria forma o presupunemu cu-
noscuta. Dintre aceste valori una singura se reduce la x
pentru t=o; pre aceasta o putemu considera ca functiune
de t qi prin urmare disveli dupa patentile positive ci in-
tregi a le lui t aplicandu-i seria lui Maclaurinu. Vomu aye:
tidz\ t2 td2z\ id3z\
z=zAdt j0 1.2W2j0 1.2.3kdt10
tn(d"z
1.2...nkdtVe
d2z cz d2z
Insemnandu prin z (dz etc. yalorile lui
'dt 0' dt2 0' dt' dt2
corespunletoare la t.o. Ans6 in locu de a ne ocuph de
desv6lirea particulara a valoarei z functiune de t, ni pu-
temu propune o cestiune mai general'a, aceea de a gasi. desveli-

www.dacoromanica.ro
140

rea nnei functiuni or-care F(z). In aceast a. functiune variabila z


fiindu o functiune de t urmeaz c i F(z) va putea fi con-
sideratu ca o functiune de t i prin urmare vomu put pune :
F(z)=Ip(t)
cAreia aplicandu scria lui Maclaurin vomu aye :
v(t)=V(o)-F_t v,(0)-F1.L2 ip"(0)-FF2.31p
1 2
t3 ,
(o) -I- etc.

sau Ana
(9 bis) F(z)=IF(z)} + t jdF(z)I t2 id2F(z)1
11 dt 1.21 dt2lo
t3 id3F (z)
+1.2.3
1 dt3
dF(z)
insemnandu prin {F(z)10, {---}
dt 0
, etc. valorile funcciunei
F(z) si ale derivatelor sale consecutive relative la t in care
facemu pre t.o.
Pentru a determink aceste valori va trebui a ne servi de
relatiunea data z=x+tf(z) in care z poate fi conside-
ratu ca functiune de t si de x. Diferentiindu aceastA ecu-
aclune succesivu in privirea lui z i t vomu aye :
dz=f(z)+tf' dz
sau dz [1t fI(z)] =f(z)
dt dt dt
d z=1 t f'(z)dz sau d----[1-0(z)]=1.
z
dx dx dx
De unde eliminandu factoriul [1-0(z)] avemu :
dz dz
(10)
cit dx
Cu ajutorul acestei relaciuni vom transformh derivatele func-
tiunei F(z) relative la t in derivatele corespuncletoare rela-
tive la x, i tot-odata vomu descoperi legea de formare a

www.dacoromanica.ro
141

IdFdlz)}0, id2Ft2(z)}0,
valorilor {F(z) 10, etc.

In adeveru avemu :
(F(z)}0=F(x) caci penntru t=o ecuatiunea (9) ni dii. z=x-.
dF(z)P(z) dz de unde in virtutea relatiunei (10)1
dt dt
dF(z)F1(z).t.w.dz {dF(z)}
de unde F'(x)f(x).
at dx dt 0
Diferentiindu ecuatiunea (11) in privirea lui t vomu ave
de asemene :
012F(z)____ d FF,(z)1.(z, dzi
dt2 dtL 'dx
IWO putemu seri F'(z)f(z) d--=f(z)F,(z)IY=EzIdF(z)
dx dx dx
sau pun6ndu f(z)dF(z)=4(z) ni va ven1 :
dz
dx
-- = (z
dcr(z)
dx
, dz
)dx
de unde
d2F(z)clidg(z)\
dt2 dt \ dx
sau nc
d2F(z) d id9n(z))
cxci scimn ca resultatul alit
dt 2 dx \ dt
mai multoru diferentiAri succesive nu se schimba an&
schimbamu ordinea de succesinne a diferentiarilor.. Ahs6
dq,(z) dz dz
dt dt dx
sau
d(r(z)Fi(z)f(z)
dt dx
do unde :

www.dacoromanica.ro
142

(12) d-7(z)
d FF,(z)fwdzi . Id2F(z)t (IFF1(z)f(x)21.
dx z") di_117 1 dt2 10 J
Vomu aye de asemene :
d3:)
d3F(z)__ d di-F1(z) f(z)21 de unde puandu
dt3 dt dxL
F'(z)f(z)2dz=d(x(z))---e(4)dz
de unde
d3F(z) didr dx(z)1\ d d2z (z)
dt3 dtdxL dx JJ dtk dx2
d8F(z)_ d 2 dX (z)\ d2 1 y (z1C..\
sau 1

dt3 dx2k dt ) dx2k Idt)


de uncle
d3F(z) d 2 iF,(z)1(z)3 d z \ d3F(z)t d2[F'(x)f(x)3]
dt3--dx2k dxj; ' 1 dt J0 dx 2
7

de unde vedemu ca in generalu vomu aye


idMF(z)1 dm-l[r(x)f(x)m]
dtm Jo dxm-'
Prin urmare seria (9) bis va deveni :
t2 d[F4(x)f(x)2]
x)--[F'(x)f(x)]
(13) F(z)=--.E--f-
1
-1.2 dx
t3 d2[Fi(x)f(X)9_,_ tm dm--1[Fl(x)f(x)1
+ dx 2 1 1.2 ..m. dxm-1
care e seria lui Iagrange.
Pentru a aye desvairea a insasi functiunei implicite z va
fi de ajunsu a face in aceasta formula generala, pre F(z)
ecuale cu z i a observh ca atunci F(x) devine ecuale cu
x qi F'(x) ecuale cu unitatea, de unde vomu aye :
t2 d.f(x)2 t3 d2f(x)3+
(14) z=x-I--t f(x) .
1 1.2 dx2 1.2.3 dx 2
t,m dm- 1f( axy_l_

1.2...m dxm--1

www.dacoromanica.ro
143

Leetinnea, IXIIIL
Determinarea adev6-atei valori a espresiunei ce se pre-
sinta sub una din formele nedeterminate:
00
0. oo , 03, 1.00
00

I. Fie functiunea fraccionara 99(x)=F(x) care pentru va-


f(x)
loarea particular a. x=a presupunemu ca se reduce la
sau c avemu simultanu F(a)=o i f(a).a. Pen-
tru a deterraink adev6rata valoare a acestei espresiuni ne
vomu servl de seria lui Taylor care ni da:
F
cP(')--- Vta.:+-1.:xxiaa))

F(a)+----a)F'(a)-1-F"(a)+1"(a)
1 1.2 1.2.3
etc.

(xa)f.,(a. (x---a)21.(a) (X.- a) 3f,,,O


etc.
1-t- 1 1 1.2 1.2.3
i fiind ca prin ipotesa F(a)=o f(a)=o, vomu aye:
((172.-')
F'(a)(x a)2F"(a) + (x a)8F"l(a) +etc
1 1.2
(1) 9)(x)
(xa) (a)
(xa)2 f"(a)+(xa)3 fm(a)-E etc.
1 1.2 1.2.3
sau and,
F'(a)-1-(xa)F"(a)-1-F"l(a)-1-
1.2 1.2.3
9^(x)
(xa)f" (a)+(xa)2p(a)
r(a)-1--
1.2 1.2.3
de uncle
F'(a)
v(a)=-, (z)

www.dacoromanica.ro
144

Dac hi acelapi timpu amu aye F'(a)=o f'(a)=o, atunci


suprinAndu in formula (1) terminul intiu din num6ratoriu
0 din numitoriu care'su ecuali cu zero, suprimndu de a-
(xar
semene factorul comunu -- si. ficiMdu dupg aceea x=a
1.2
vomu aye:
q(a)
f"(a)
0 in generalu and vomit aye in modu simultanu:
F(a).---oF'(a).oF"(a)= o...F01-1)(a)----o
f(a)=o f'(a)=o f"(a)=o... fln-1)(a).=o
atunci adevgrata valoare a functiunei g9(x)=Z pentru x=a
va fi: (3)
fo)(a)
Fsemple:
1) Fie functiunea so(4Imam
s. a care pentru x=a ie for-
ma indeterminati

Pentra adev6rata sa valoare formula (2) ni


9)(a)=ma=mara-1.
1

2) Fie 91(x)(x2a2)5.
(% a3)
In acestu casu avemu F(x).(x2
f(x)=(xa)3
de unde Fqx)=5(x2a2)42x i F'(a)=o
f(x)=3(xa)2 i
F"(x)=-20(x2 a') 8. 4x24- 10(x2a2)* i F"i
f"(x).6(x a) i f"(a)----=o

www.dacoromanica.ro
145

F'"(x)=6.0(x2_a2)28040(x2a2)32x160(x2a2)3x,
Fw(a)=o
f'41(x)=6 Si f"'(a)=6
De unde T(a) F"(a)
fw(a)
o
3) Fie Incb," functiunea q)(x) , care pentru
xsiu x
xo ie forma -8-. Avemu F(x)=e1e-x-2x
f(x)=xsinx
De unde : FI(x)=ex--E e-x--2, F'(0)=o
f'(x)=1 cosx, f'(o)=o
F"(x)=exe x , F"(o)=o
f"(x)=sinx, 111(0)=0
,
fw)x)--cosx, ff(o)=1,
de unde T(o)=F"'(o) =2
f"'(o)

4) Fie T(x)sin x; pentru x=o


x2
avemu

TM= (Los) = 00 .
2x x=0

5) Fie 99(x) x-1 .


xn 1 99(1)----a.Avemu

adevarata sa valoare va fi :
T(1) (n 111-,1
\ 1
n nx1

II. Trecemu la casulu and functiunea 99(x)= F(x) . for-


f(x)
10

www.dacoromanica.ro
1.46

ma nedeterminate pentru valoarea particular x==a ; a-


00
tunci avemu simultanu : F(a)=00, f(a) So .
Putemu scri :
1
f(x)
, 99(x) 1
, care pentru x=a se va reduce la forma
F(x)
99(a). ,8-; prin urmard adMfita sa 4aloArer Vs, fi--rho-
tientul derivatelor nume'atoriului i alu numitorului, prin
urmare vomu aye :
f' (x)
f(x) 2 f'(x) F(x) 2
cp(a) F'(x)F'(x) f(x) 2 pentru x=a
F(x) 2
f(a) F(a) 2 ; ansA, F (a) 2
sau T(a)P(a). s
iprin urmare
f(a)2 f(a)2
f(a)
T(a) Fl(a) T(a)2, (4)

sau 1 f(a)
Fl(a)
F'(a)
De unde T(a)=T adicg aceiai regull ca i. in ca-
(a)
sul Int6u.
Dac6, amu aye din nuou F'(o)=-00i f(a). cc , atunci re-
petIndu asupra functiunei
Fqx)
fl(x) x-a
operatiunile precedint,i vomu gsi :
F"(a)
(r(a)
i in generalu cAnd vomu ave in modu simultanu :

www.dacoromanica.ro
147

F(a)-= F'(a)=00, F"(a).00 . . F(1-1)(a)--.00.


f(a)=0.0 f(a).00, f"(a). 00 . . P-1)(a). 00
F (x) .
adiverata valoare a funqiunei 99(x)--f(x) m va fi data de

rap ortul :
FN(a)
Tkai fo,o(a)
Nota. In demonstratinnea regulei procedinti amu presu-
pusu tacitu ca adeverata valoare 99(a) a fracpunei F(a) este
a)
fiAita i diferit, de zero, caci numai cu aceasta conditiune
ne este permisu a suprime, in ecualitatea (4), factorul 99(a)
comumi la ambii membri.
Remane dar de demonstratu dad, formula

f (a)
subsiste in casul and 99(a) este ecuale cu zero sau cu ne-
finitul. Fie mai anteiu 99(a).o.
Adaugendu la ambii membri ai ecuaOunei 99(x)--F(a). o
f(a)
constata A, vomu aye :
T(x)+A _F(x)-FAf(x)
f(x)
a carcia, adeverata valoare va fi constanta A; prin undue
vomu aye T(a)d-A, sau=r(a)--HAP(a) F'(a)
+A
r(a) f(a)
de undeF'(a)o-pp(a), ceia ce ni arata c adeverata Va-
fi(a)
loare 99(a)=o, este Inca data de cuotientul derivatelor nu-
m6ratoriu1ui i alu numitoriului.
De asemene in casul cand adeve'rata valoare 9)(a) a func-
10*

www.dacoromanica.ro
148

. F(x)
pentru x=a este 00 , pentru a demonstra, esis
f(x)
tentia regulei
F'(a)
Pla)'
f(x)
este de ajunsu a considera, inversa fractiunei adeca
F(x).
1 f(x)
F(x) T(x)
care cade in casul precedinte, caci prin ipotesa avemu
1
99(a)=0,3 si prin. urmare() .o. Asa dar adeve'rata valoare
99a
a acestei fractiuni pentru x=a, va fi data de cuqientul
derivatelor. Vomu ave:
q(a) sau zero P(a)-
F(a)'
de unde inversa, adica valoarea functiunei propuse va fi:
F'(a)
sau00--f(a)
T(a)
1(-)
Esemple. 1. Fie functiunea 90(x). x care pentru
cotgx
x=e, se presinta, sub forma nedeterminat. In acestu casu
00

avemu F(x).----1(-);
1 ).-- 1; F'(0).--00
X
(7) x2
1
f(x)=cotg x; f(o)=00
sin2x
1 I

I
X I sin O.
Ans6 T(0)-----(Ff"((xx).

1 ( x
sm2x 7,0

www.dacoromanica.ro
149

ContinuAndu cu aplicatiunea regulei vomu aye

(i(o)
k
sinxcosx)
1
0
20. Fie T(x) tgx care pentru x=n2 devine 2`).
secx oo

12 1

-
I
tv COS2 X
vomu ave T(R)-(
2
\ f'(x) 1
xn sinx
2
smx
2 COS X

III. Fie acum casul unei funcOuni productu


(p(x)=f(x). F(x)
care presupunema Ca pentru o valoare particulara x=a
ie forma nedeterminata. o. 00, sau c avemu f(a)=o i.
F(a)=00. Pentru a gasi in acestu casu regula care ni
d6. adive'rata valoare a functiunei vomu observa, ca pu-
temu seri :
F(x)
sau 99(x) f(x)
1 1
f(x) F(x)
care pentru valoarea particulara x=a, se reducu la casurile
precedinti 9- c='; prin urmare adev6rata valoare a functiunei
0 00
corespundetoare la x=a va fi :

go(a){ (X) sau 99(a){ 11(x)


f'(x) POO
a F(x)21 x=a
1

Esemple : 1. Fie funqiunea; q)(x)=xex care pentru x=co


-ie forma: 9)(0)=0.00

www.dacoromanica.ro
.( .)
1
\1
.00
1 e x=o
X

2. T(x).(1x).tg-inx care pentru x=1 devine q)(1)-- o. 00

Pentru a aye adeve'rata sa valoare vomu seri:


F(x) (1x) jtg1x

tg

sau pun 1x=f(x), 1F(x) vomu ave f'(x).-1


tguil
1
x 2
cos 2n
2
F'
tg2112x

de uude q)(1)(Ef:((xx))
wil
1

sin 2"
-- 2
ri
z 2

Nota: Regkilele pi-ecedinti se aplica i in casul cand vaL


loarea particulara a variabilei, care da functiunei T(x) forma
nedeterminata, este ecuale cu infinitul; in adeOru fie func-
tiunea
F(x)
TOO-1(x) care pentru x=oo presupunemu C.
ie forma nedeterminata, *; adica, F(00).6 i f(00).o. Pen-
tru a reduce acestu casu la casul and valoaraa particulara
1.
a variabilei x este finita, vomu pune i vomu ave

www.dacoromanica.ro
141

/1\ F(1) care pentru y=o adic6 pentru x =00 ie


Tky) fi
(1 )
f()Y

forma ,-8-,, Prin,urmare adive'rata sa valoare va fi:


(1).n
iFi(X)
99(*) sau T(00). sau
1 1 lj k f(x) ix= 00
737
3'2 iy=0 y ) iY-0
Fie in fine casul and functiunea considerat5, are o form6,
esponential T(x)=F(x)"i pentru valoarea particulara, x=a,
a putndu fi ecuale i c infinitul, ie una din formele:
o,001. Pentru a glsi. regula generath, ap1icabi16, la a-
ceste casuri observamu cg, prin definipunea algebrica a lo-
garnitmiloru, avemp:
1T(x) )
99(x)=e sau e1(F(x)f)
Tbo=ef(x)1F(.)
sau
De unde T(x)=e[f(x)1F_(x)]1--1.
Totul se reduce a OA adeverata valoare a esponintelui
f(x)1F(x), pre care rfpresintIndul prin V(x), ITEM seri:
00
V(x)=f(x)1F(x)-1F(x) care pentru x=a ie forma
00
1
f(x)
presupunendu c F(a)=o f(a)=o, de unde

sP(a)=
(x)
F(x)
f'(x)
f2(x)
j ..-,
iF'(x) f(x)2\
k P(x) F(x)/x-9,

de unde
Totu in acestu modu vomu determink valoarea lui

www.dacoromanica.ro
152

V(a), and vomu aye F(a)=00 0 f(a)=o sau F(a)=1 0


f(a)=oo.
Esemple.
_1
10. Fie cp(x)=xx care pentru x.00 ie forma 00. vomu
1 ix
ave T(x).e = e X1x x

de unde
(1) =1
x (x1x)1---0
2) Fie (p(x)---,x ; vomu aye cp(o)=e Ins6 :
lx 11 (x =o
(x1x),=0=
\\ x
) x==0 1-3-1-.1 1 :=0
-)x=oi

x2 x=0
de uncle 99(o)---,-1
1

3) Fie Ina cp(x).(Axm-I-Bxm-l-1-...-1-V)x care pentru


x=00 ie fooma 00. avemu:
[1(Axm-I-Bxm-l...V1
x lx=00
T(00).e
[1(Axm-+Bxm--1...-1-V)] .
g use
x x=00
rmAxm-l+(m-1)Bxm-l... 1,:, o, de unde 99(00)=1.
L Axm Bxm-1-1- ... --FIT
1

4) Fie 99(x).xlx care pentru x=1 ie forma 1.00.


lx
Avemu 99(x)=e1.x de unde

( )x=i_e1
1
__
)(1)=e i.

sau 99(1)=1
e

www.dacoromanica.ro
153

Nota. Este de insemnatu casul dud pentru valoarea


particular& x=a, atIt functiunea T(x) Ff(x)
(x)
catu i. rapor-
tul derivatelor succesive ale functiunilor F(x) i f(x), se pre-
sinta nelicetatu sub o form& nedeterminata; atunci regulele
prccediqi devinu neaplicabile. Pentru a gIsi in asemene
casu adeverata valoare a functiunei se dg, variabilei x va-
loare a-hh, se facu toate reducerile putincioase in espresi-
unea astfeliu capatat i dup aceia se d'a lui h valoarea
zero.
Fie spre esemplu functiunea :
,
q) (x)
VxVa -I-Vx 2- a 2
3

Vxa
care pentru x=a ie forma indeterminat6 -8-. Avemu in a-
cestu casu:
F(x)=1/x--1/a -1/)i 2 a2j

1
Fe(x)-2y-i-1--vx2_x i F'(a)=00

f(x)=1/xa, V(x)-=-1. (xa)+7-1-- 1 2 i f(a). 00 .


3(xa)-3-
Toate derivatele de ordine superioarl, voru fi infinite
pentru x=a, aci voru aye toate binomul (xa) sau x2a2
in numitoriu; prin urmare aplicIndu regulele precediqi
vomu da neincetatu peste simbolul nedeterminIrei f-. Pune'ndu
00
x---,ah vomu aye:
2-a2 Va-khVa 4 1/2ah-i-h2
9) (a-1-h)
13/aha 1341

www.dacoromanica.ro
154 I

sau

T(a -F h)
hIra7+114-1/2a-f-h h+ hf1/2ah[Vath+1/i] 1
Ill hi Wa h
sau
hi+ Oil a-r7F-11+1/41/2a+h
So(a+h)
Va4-h-FPIT
de undd flandu h=o avemu 9)(a)=0

Leeititinen XIII.
Aplicatiuni analitice, (urmare). Aplicatiunea seriei lui _Ma-
claurin la desvelirea functiunilor de o singura variabild.
In aplicarea serielor lui Maclaurin i Taylor la desveli-
rea unei functiuni, trebue totdeauna a ne asigurb. daa des-
velirea particu1ari ce deducemu din formulele generale for-
meazI o serie converginte. Pentru aceasta referindu-ne la
definitiunea serielor converginci, va fi de ajunsu a yea dacl
sumo. S. a celor inti n termini ai desvelirei tinde cltra
o limit final i determinatrt and numrul n cresce inde-
finitu, sau daa restul corespundetoriu R tinde car/ zero
c6nd n tinde cAta infinitul; sau n cg, a ne servi de vre u-
nul din teoremele relative, la converginta serielor.
Desvaireabinomului (1x) n, m fiindu unu numOu or-care.
Pentru a ave desvCrea binomului (1+x)m dup l. poten-
tile positive i intregi a le lui x vomu aplia formula:
y2 X3
f(x)=Vo) + (0)-1-f"(0).1.2.3f"i(o)4-. .

xutl
pil)69.x)
1. 2. (n + 1)
care in casui presinte ni da:

www.dacoromanica.ro
155:

f(i)1---.(1+x)m i f(o)=-1
f(x).m(1x)m-1 i f'(o).m
f"(x)-=m(m-1)(1-1-x)m-2; i f"(o)-=rn(m-1)
fw(x).--m(m-1) (m-2)(1+ x)m--3 i f'"(o).m(m-1) (m-2)
fw(x).m(m-1)...(mn-I-1)(1-1-x)m-n; fn)(o).m(m-1)...
(mn+.1)
(mn)(1-1-4x)'.
De unde:
(1) (1-1-x)m=17. + n(lin-21)x2-4- m(1311.12) (13372)x 3
m(M-1)...(mn 1)x. _i_..m(m--1-)(mn)(1 4-8x)in
1. 2.... n 1. 2 . . (n1)
Pentru ca membrul alu duoilea sg. poatN, represinta fdnc-
inea (1-Fx)m trebue s," forma o serie converginte, cIci
scimu c numai seriele conveiinti potu represint atimi
finite i determinate.
Avemu Rat,
m(m-1)...(rnn).xn". (1,9-x)n-l-n, care
1, 2. 3. ...(n1)
pentru ca seria a fie converginte trebue st tindI cItr5, zero
and n cresce indefinitu. Sunt duoe casuri de distinsu dupI
cum x este mai micu sau mau mare deatu unitatea.
1. Fie x <1 i >0.. Restul Rn" se poate seri
lot _rilx.(111,-1)x. (m-2)x... (mi-I-1)x. (mi)x
--unt1
1 2 3 i i +,1
(mn)x 1.
(11+1) (1+,9.10'14 m

in care and n cresce indifinitu i poate fi luatu indestul de


mare pentru ca s ave11111 i1> rni sau ca. <k <1, mi
1+1
M
atunci toci factorii cari urmaza. factoriului-qax voru fi mai

www.dacoromanica.ro
156

mici decatu k x, i prin urmare substituindu fiecIruia din


ei kx vomu ave:
(2) R (kxr ".
1. 2. 3. . . . i (1 +-U)t'
i fiindu unu numau fiinitu i determinatu productul
m(m 1 )...(mi 1)x,
va fi de asemene unu numeru finitu
1. 2
determinatu, pe and kx fiindu <1 puterea (kx)nt"tinde
ata, zero and n cresce indefinitu, de asemene i factoriul
1
tl_. tinde cata zero, aci binomul (18x)"ncre-
(1-1-8.x)
sce indefinitu impreunA cu n; prin urmare membrul alu
duoilea alu neecualitAtii (2) tinde c6tra" zero and n cresce in-
definitu, prin urmare membrul Anteiu Rnt' care este mai micu
va tinde cu atgt mai r`dpide atrg aceastg limitL
Gand x<1 in valoare absolutl, este negativu, restul Rut,
tlevine :
/3,
nt 1)litm
1. 2. 3. . . . i
l)xi. (mn)xnt
(i1)...(n-1-1)
1
(1-8x)ntl-la
aceastg. espresiune a restului tinde catrb,' forma indeterminat
-s., and n rcesce indefinitu. Pentru a aye in acestu casu a-
divrata valoare atr care tinde Rat, and i cresce inde-
finitu, va trebui s considergmu espresiunea urmatoare a
restului :
xntl
R . (1,9,)Vni1)(0x)
1.2.3...n
14 1

in care substituindu lui f(nt')(9x) valoarea sa, avemu :

www.dacoromanica.ro
157

1) (m 2)...(m n)xnti(
11'?
In
1. 2 n
sau
unti..m.(m-1)(m 2)...(mn)x(x-8x)n.(1--,9x)-:n (1,9-x)ni-1
1. 2
sau Ina
Rn11.m.x.(1-04m.-,(m-1)(m-2)...(ran)
1. 2 T1 1-8x
espresiune a areia limititi este zero and n cresce indefi-
nitu; aci mx(1---8x)m conserva," o valoare finith, i deter-
minatI, pe cAndu (m-1) (m-2)...(mn) .
precum amu
1. 2 II
vNutu, alrg zero and n devine mai mare decdt or-ce nu-
me'ru datu, 0 in acelau timpu x,9x fiind <1, rx--Jxin
L1
tinde de asemene all% zero.
Putemu dar conchide ct membrul alu duoilea alu formu-
lei (1) formeazg, o serie converginte pentru toate valorile
lui x cuprinse intre 1 i 1. Ct pentru casul and x
este >1 seria (1) este deverginte, aci avemu :
m(m-1)...(mp)xpti
13-0-1_ 1. 2. . . (p +1)
IJ m(m-1)... (mpd-1)x,
1. 2
sau
Upd-1 (mp) x
Up (p+-1-)
care tinde atrI x and p cresce indifinitu; Anse' x fiindu>1
seria este diverginte in virtutea unni teoremu demonstratu
in teoria serielor.
De voimu acum a ave desvelirea binomului lui Neuton
pentru unu esponentu or-care m, va fi de ajunsu a face pre

www.dacoromanica.ro
158

b
x ecuale cu catoriu1-07 , a fiindu>b, in formula '(Wi immu
aye:
b-\:=1mb m(rnlyb \ 2 m(m--1)(m-2)ib
k a) Ta 1. 2. a) 1. 2. 3 = au
m(m-1)...(m-ny b n" /1 n-1

1. 1 (n+ 1)k a
. . . k a)
sau inaultindu ambii membri prin am, ni va -weal :
(a + b)m=am +11 am-'b (m 1)ain72b 2
1 1. 2.
m(m-1)...(m-n +1) n
bn+ m(m-1)...(m-n)/aranlbni-1
4- 1, 2. . . (n
1. 2 n
b
, (1 .
a
Desvelirea functiunei l(1x).
Apliandu functiunei 1(1+x) formula :
fix)=f(o) +/-P(o)+1-221"(o)+1x23.3f"(o)
xn"
+ 1.2x...n
a
f(n)(0) +
1.2...(n+ 1)
Viti)(ax)
avemu :
f(x)=1(1+x), f(o)=1(1)=o
1
f'(x)- , f'(o)=1
1+ x
f"(x). -(1 + x)-2 , f"(o). -1
f'"(x). + 1.2(1 + x)-3 , f'"(o)---- +1.2

f(n)(x). + 1.2.3...(n 1) (1 + x)-n, fo)(o). + 1.2...(n -1)


fn.1.1)C9X) = -j- 1. 2 . 3... n (1 +,9x)-n-'; de unde
1(1+x). x x2 X3 Xn Xnti
(1 +,9x)-11-1. (3)
1 n n+ 1

www.dacoromanica.ro
159

AceastA, serie este converginte and valoarea absolutl a.


lui x este <1; aci fie mai Anthill x>o. Avemu
eti (1 -1-19.x)-004) ____ 1
Rn n+1 nti
n+1(1-+.9x
care tinde aft% zero and n cresce indefinitu aci
fiindu <1, poteuta
aira. infinitul.
-- x
( 1-1-i n
1 in
' tinde atrA zero and n tinde

CAnd n este negativu, atunci restul R. devine:


R. n + 1 (--d-
1 x
1-8x
ntl
care nu .scimu- da a tinde earl oero,

a ci 1,x poate fi <sau>1, .dupg, cum x este < sau>


..
9a
(1-9x). In acestu casu trebue a lu o altA form/ a res-
tului
R =ft'(1-4)n.
n 1
1
(1----3724) ntl,

sau R.Fx4-19xT x
j 1-9a,
care tinde atrA zero and n cresce indefinitu aci X,.3 <1,
1,9x
prin drmare seria (3) va represinth 41+x) pentru toate
valorile lui x Cuprinse intre 1 i +1, cAci pentru ace-
ste valori este converginte.
Pentru valori de a le lui x>1 seria (3) este diverginte,
cAci raportul de la unu terminu la precedintele seu este :
xp-11

Up+1_p+1_ px
Up xP p +1

care tinde catrA x cAnd p tinde catrA infinitul; prin urmare

www.dacoromanica.ro
160

incepe-ndu de la unu terminu oare-care indestul de indepgx-


tatu de celu Antelu alu seriei, raportul Up+lva remdn ne-
LTp
incetatu mai mare decran unu nume'ru k>1 i <x, prin ur-
mare in virtutea teoremului deja citatu, seria (3) va fi di-
verginte.
Seria (3), in casul and x este <1, combinatl cu aceea
ce crtpalmu and schimMmu in seria (3) pre (x) in
(x), ni d o a altI serie mult mai converginte care serve
la calculul logaritmilor numerilor. Avemu:
\ x x2 x3 x4 X5 X6
(1 + 1" --4-1--5---6r
1(1-X)--- x --X2 X3 X4 X5 X6
..
1 2 3 4 5 6
De uncle sayndu membru cal% membru ne vine:
1(1 +x)-1(1x)-2[x X5 + X7
1 3 5 7 1
sau
[11 -Ficx]=2[ x c c x_71...]
1

1+ x-1+1 de unde x--+2y


1
sap punendu
1x y 1
vomu ave:
1 1 1 1
1[1 + --]=-2[1 41=2y +1.
3' 1+2y (1+ 2y)3+-A .(1+2y)5,r(1+ 2y)7 '1
sau
1(y + 1)-1Y=2 L1
r 1 1 1
2y +1.(1 +2y)3 5. (1 +2y)5
1
+2y) 7
4-.(1 1
Cu ajutorul acestei serii vomu put calcul logaritmii nepe-
rieni ai tuturor numerilor prime, caci logaritmii celorlalte nu-
mere se voru obtine prin adiciuni, sustractiuni, n: iltiplicatiuni.

www.dacoromanica.ro
161r
Pentra a trece de la logaritmii neperieni la logaritmii
vulgari a., citrora basI este 10 va fi de ajunsu a form in-,
versa logaritmului neperieanu alu nume'rului 10 adicO'nodubtl ,
loggitmilpr vulgari, aci in virtutea relaciunei cunoseutez
lgy.iy
1
la
1

logaritmul vulgaru alu unui num6ru estet ecuale cu modulul


immulOtu cu logaritmul neperieanu ah ac,eluiau num6ru.
DesvNirea funqiunei- az.
Avemu : f(x).ax, r(x).a.'la, f"(x)=a7(1a)2...f(u)(x).e(1a)
de_ unde f(o)=1, f' (o).la, f"(o).(la)2,...f(n)(o).(la)
x x2 xn
de uncle seria f(x)=f(o)-I-- f'(o) f"(o)+ ...1.2..nro(o)
1 1. 2
ei-1
+ 1.2.(n 1) fiiti)(3.x)
devine:
X2 2 X3 xn
a'.1-x.(1a)-1- (la) + (1a) 3 .. 1.2...n (1a)n
1 iA i ..3
12
xuti
1.2...(n a8x
+1)(1041.
care este o serie converginte, aci restul Rnt, tinde ata
zero and n tinde cAtrA infinitul.8Ixn adiv.Ztatvemu :
R = e+1 (lar.a ( a 8x
nth 1.2...(n-1-1) 1.2... (n1)
care se poate seri:
.xla. xla- ..xla. xla xla a&x.
1 2 i i +1 n +1
CAnd n cresce indefinitu in aceastA espresiune i poate fi
luatu indestul de mare pentru ca sA. avemu :
xla <k<1, or-care ar fi valoarea finitA a ki x.
i-F1
Vomu aye astfeliu:
11

www.dacoromanica.ro
162

(xla)i
<
linti. 1.2.3...i
lint1-1.acare tinde atrg zero clnd n tinde
cAtrA infinitul.
Pentru a obtin desv61irea functiunei ex vordu face pre
a.e i vomu aye:
x x2 X3 Xn xntl
e'=-1 +1+-F.+1.2.3 + 1.2...n 1.2...(n + 1). e

Desalirea functiunei sinx.


Avemu : f(x).---sinx; fv(x)=.cosx, f"(x)-.= sinx, fu(x)=cosx
fnr(x)=-sinx . . . fw,-=+ cosx, fntl)(x)=71- sinx
De unde f(o)=o,P(o)=1,f"(o)=o,f1"(o).-1,...fm(o).+ 1
x2 y3
de unde seria f(x)-----f(o)?-rf (0)+1.2 f"(0) +
1.2.3
f"1(0)+

+
1.2.n
xn
1...xnt'
(n 1)
co-roGpx)

devine:
sinx x1
. X3

1.2.3
X5
1.2.3.4.5
+
1.2.11 '
Xn Xn." .

care este o serie converginte, cci restul


Ail., 1.2... sin(9x)
(n 4-1)
tinde atr5, zero, or-care ar fi valoarea finit a lui x, Cand
n cresce indefinitu.
Desvelirea functiunei cosx.
Avemu: f(xl=cosx,P(x).sinx,f"(x)--,---cosx,fw(x).sinx
fv(x).--cosx . . . f(n).+ cosx, fw1)(x)=-Tsin(x)
de unde :
X4 Xntl
COSX=1
., X2
Xn
1.2 1. 2. 3. 4
-
1.2 n+ 1.2... (n1)sin(8x)
care ca i desvelirea precedinte este o serie converginte.
Nota. In toate desvelirile precedini,i amu vequtu cb, pen-

www.dacoromanica.ro
163

tru a legitima aplicatiunea seriei lui Maclaurin la desvli-


rea unei functiuni, ne-amu asiguratu totdeauna de convergin-
tia seHei corespunclaoare; cu toate acestea este cu putintl
ca desvnirea data de seria lui Maclaurin sa fie o serie con-
verginte fall ca aceast serie se represinte fungiunea pro-
Iowa. Fie spre esemplu functiunea
1
F(x)=C-371-1-9/(x)
careia de'i vomu aplich seria lui Maclaurin, vomu ave :
F(x):=90(o)-1-lig9'(o) "(o) -I-, . .

1
cici functiunea e.-"" precum i toate derivatele sale succe-
sive se anuleaza pentru x.o ; de unde desvelirea precedinte
revine la
1
e-30-4-T(x)=T(x), ceea ce este absurdu.
Aceasta provine din aceia ca. o parte a funetiunei F(x)
1
adic6 emT4 nu este susceptibill de a fi desvaita dupa po-
tentile positive, intregi i cresatoare a le variabilei x.
Lectinnea, XXV.
Usul espresiunilor imaginare.
Scimu din algebra ca resolvirea ecuatunilor de gradul alu
duoilea ue conduce a considera espresiuni de forma a-i-1/=42
sau a-I-bf----1.-, carora din causa imposibilitatei opeartiunei
ce indicgt li se (la nume de espresiuni sau ceitimi imaginare.
Definifiune. Dicemu. ca duoe espresiuni imaginarie,
a-l-b-Vi qi a' -1-WVi sunt ecuali ciind avemu separatu
a=a' i b=b'.
Radacina patrata V=i ne invoimu a o considerh ca pre o
11*

www.dacoromanica.ro
1

constanth a carreia patratu este (-1),, asa inchtu, o p?t.enqT


or-care n a radacinei 1/=I va fi identich cu una ,din valorile:
t

(1/=1)2-7 11
(141)4== +1
chci toate celelalte potente superioare coincidg, cu cele pre-
cedinci in ordinea naturalh a succesiunei lor.
0 espresiune imaginarg a+11/---1 poate totdeaunp, a fi 3
push sub forma e(cos9)1r---71sin9).
In adev6ru puteinu seri:
a
a 4-b-V,-1=1/a2b2[ _+ .71/=-1.]
1/a2-1-bl Va2+13' '
in care vomu put pune
a b
-1-14?b2=e
Va2b2 COST'Va2+ b2 54199

de unde :
a 11/=-11=e[cos9)+1/-Thin9)]. Chtimei e se dh, mimele de
modulu alu espresiunei imaginare i arcnlui q acelu de ar-i,
gumentu.
Formula lui Moivre.
Fie a se immulti duoe espresiuni imaginare
cosxd-V=isinx, si cosy +147-1.siny
alu chrora modulu este unitatea. Vomu aye
(cosx-14-7---1. sinx)(cosy siny)=cosx cosy 4-1/-Thos xsiny
+.1=4 sinx cosysinx siny
sau (cosx -14=1 sinx) (cosy 4-1/1-4 siny)=cosx cosy sinx siny
+1/i[cosx siny sinx cosy]
sau
(cosx 1/ si nx)(cosy 1/:siny=cos(x y) +14--74sin(x -Fy)
ceia ce ,ni arath,1 c productul a dna espresiuni imaginqe

www.dacoromanica.ro
)15
;este o espreiiiine finaginak de ateia0 forfh g. alu clrefa ar-
pimentu este e6iale cu uma argumetifelor factorilor.
.De vOmu CAuta Produetul al& trei espr6siuni imaginarie,
4 'vomu aye:
.(cosx sinx)(6osy+V-1. siny) (cosz )/=-isinz)
=[cos(x y)-14-=-Isin(xy)] (cosz Visine)
sau (cosx L-1-1/---isinx) (cosy -1-1/--iny) (coz
=cos(x -1--z) y z),
in generalu pentru unu nume'ru m de factori imaginari
vomu ave :
(cosx-Fli-sinx) (cosy -1-1/=Isiny) (cosz -1/=4sinz). . (cosy
-1-Ylsin4)=cos(lx+y+x+ ...+ v)+-1/---Isin(x+ y z +v).
FIandu in aceastl ecualitate x=y=z=. . . ..v, vomu
,obtine :
cl) (cos +Visinx)'=cos(mx) sin(mx).
Ciire 'este. 'furniula 'lui Mouivre.
.1

in aceast formula esponentul m este presupusu positivu


i intregu, Ans6 formula (1) este general.
Fie m.n vomu aye:
1 1
(cosx
yfsinx) cosnx +-1/sin nx
4 Ii
(cosx
.sau
isin(nx)
(Cosx -1-it=isirix)-n_cos
cos 2(nx) sin 2(nx)

A-
=Cos(nx)-14=isin(nx),
ceia ce este in acordu cu formula (1).
Fie m unu num6ru fraCtibiltaru ia==1 p i q fiindu nu-
q
mere positive i intregi.
Aribuiniu '1rd:dgAntei q a esireiu'ili imaginers cosx
un ei
(

1+4 31 i . Ca

V- i sn aceiai insemnare care o au i rAdIcinile catimilor


reale, vomu aye mai Ant6iu :

www.dacoromanica.ro
166

(2) (cosxV=T4smx) q =costqx citei rEdlci-


na q a espresiunei (cosx-FV---Isinx), redicat la potenta q-
trebue sl reproducl pre (cosx-1-1/LIsinx) ; ans in virtutea
formulei (1) a redica o espresiune imaginard la o potenta
intreaga este a immulti argumentul ei prin esponentul po-
tentei, prin urmare estragerea reidacinei unei espresiuni ima-
ginare nu poate fi decal inversa adia imparfirea argumen-
tului prin indiciul rade-wind.
RediCandu ambii membri ai formulei (2) la potenla p
vomu aye :

(CC/SIC+ V-1Sinx) =cos + (Tx)


ceia ce ni aratl Ca formula lui Moivre se aplica, i la espo-
nenti fractionari.
Desvdirea lui sin(mx) i cos(mx) duptt potenfile positive
pi intregi ale cosx i sinx, m fiindu unu numru intregu.
Avemu formula :
(cosx-I-1/----isinx)m--,-cos(mx)-1-14=Isi11(mx), sau
cos(mx) V:=-Isin(mx).(cosx-1-1/72-isinx)m
Desveindu membrul alu duoilea dup g. formula binomului
lui Neuton vomu aye :
cosmx-I-Visinmx=cosmxmV=Tcosm'xsinx
1

m (ml)cosm'xsin 2% in(111 1) (1:11-2)1r-TCOSin-3X sin 3x

(m-2) (m-3) cos'xsin4x +etc. etc.


--F-m(m-1)
1. 2. 3. 4
Ans6 dud dua espresiuni imaginare sunt ecuali avemu
separatu ecuali intre ele, pIrtile reale i priIe imagi-
nare, de unde:

www.dacoromanica.ro
167

cosmx=cosmxm(m-1) cosm-2xsin2x
1. 2.
rn(m-1) (m-2) (m-3) cosm-4xsi1l4x etc.
1. 2. 3. 4
sin m x="cosm-Ixshi xrn (m--1) (m-2) cosm-3xsin3x
1. 2. 3.

-1-m(m-1)
(rn-2) (m-3) (m-4) cosm-5x sin5x etc.
1. 2. 3. 4. 5

Desvairea lui cosmx sinmx.


Punemu u=cosx-F1/7-7.sinx i v=cosxf=fsinx;
u qi v cari nu diferu cleat prin semnul radicalului imaginaru
poart a. numele de espresiuni imaginarie conjugate.
CombinIndu espresiunile lui u i v prin aditiune prin sus-
trectiune i prin multiplicatiune apAtamu relatiunile ur-
mItoare :
2 cosx=uv; 21=4 sinx=uv, uv=1; avemu de asernene
uPvP=2cospx, uPvP=21/---Isinpx, uPvP=1.
Redic6ndu pre nt6ia la potenta m avernu:
2m cosmx=(u y)m =um m- un'-'.v ni(m 1)11m-23/2 . . .
1 1. 2.
m(m-1) u 2 IT
m_24-muvm-1
vm (3)

grupindu duoi ate duoi terminii cari au acelau coefici-


entu vomu ave:
2racosmx=0-1-vm+ uv(um-2-1-vm-2)
1
M(B- 1)u2v2(um-4vm-4). +U
1. 2
insemnIndu prin U terminul din urmI, care nu'i altul de-
cat terminul din mijlocu alu desv61irei (3).
Refer6ndu-ne la relatiunile:

www.dacoromanica.ro
168

uPvP.--2 cospx, fles-Telirea precedinte va deveni :


2mcosrax-2cosmx 2-cos(m-,-2)x +2
m(m-1)
1 1. 2
sau
m-1
2 cos9k=cosmx1cos(n-2)xim(m-1) L-L-,tos(mpx
1. 2
Caild m este unu num6ru ,ligredhe deSvetirea (3)
cuprinde unu num6ru nepareche 1de termini si terminul din
mijlocu U este unu terminu unicu care'i alu (n4-1) lea alu
desvelirei (3). Avemu atunci
rp=
TT m(n-1) (31-2)..(m--n ---ru
1) m_. m(m-1)...(n+ i)
1 ' UN
1. 2 3 ii 1. 2. . .n
sau Um(m-1)(nl)
1. 2
Cand In este unit num6ru tepareche m=2n 1, desvMi-
rea (3) cuprinde unu num6ru pAreche de termeni; atunM rtf
iepresinta suma celor duoi termini din Mijlocu, ai "dleoft
coeficienti sunt ecuali, atremn :
u_m(m-1).4mn-1-1)e_neb(mi)...(in 6-111.1 nti
.1.2 ...... 11 1. 2
sau U m(m-1)...(mn [um_..v.um-n-l.vol]
1. 2 n
m(m-1)...(mn 1) unvn[u_i_v]
12
sau
L 2. . . . n
Pentru a ave desvlirea lui SflmX vomu redica la potenta m
ambii membri ai forniulei i vomu aye:
TV=1-r. 21 nsin'ax.---(uv)mum---,13um-1v
m(m-1)
1 1. 2.
+ m(m 1)u 2vT1-2-T uvm-' + ri-vm.(4)
1. 2 1

www.dacoromanica.ro
)169

itilidl*M"' este "jAreche m=2n terMinii" ce tsntla o ecCale


(lista* de estremi au acelau coeficientu i acelau semnu;
grupindu'i (duoi cute duoi voiuu av:
(-1)012rnsinmx=ura vm/-11-wv(tim-2
1
+ nk(m,1)u2,12(um-4.+ m(ni 1)...(n + 1)
1. 2.

.sau (-1)n2msintax=2cosmx-21-cos (m-2)x

+13.1(in-1)-(n 1)
1. 2. 1.

Sall (-1)u2m-lsinmx=cosmx --m1 cos(m 2) x


1
na(m-1) os(in-4)x 1 .m(m 1)...(n 1)
1. 2 2 1. 2. . . . n
CInd m. -este nephrethe m=2n-i- 1 terminii desv61irei (4)
-cad sunt la ecuale distan tg. de estremi au Acelaqu coefici-
entu numericu Ins6 sunt de semuu contrariu; grupUndu'i
duoi ate duoi vomit ave :
WD-2usinnix=umvmIlluv(um-2vm-2)
1
m(m-2o.i(e_4 + m(u1-1)-*(11 2 \evn(u--v);
01. 2. 1. 2. . . . n
Ins6 avemu relatiunile
uPvP=2Visinpx uPvP=1,
de unde desvelirea preeedinte -device:
1(V-1)m. 2m, sinmx=2V=1-n3sin(m 2)x 4-
1
1)
2.1r-L-fm(ra sin(m-4)x... 1V-T. 2) sin x,
1. 2. 12 .

ALIA (V---4.)n1=(V=)ilt1=-1-(-1)11. 1/=-f de unde vedemu c.

www.dacoromanica.ro
170
factorul 21/:=1 este comunu la Ambii membri, suprim6ndu'1,
vomu ave :
(-1)n. 2m-lsininx=sin mx -- sin(m-2)x
1
m(m-1 )sin(m4)x... m(m-1)...(n +2) sinx.
11. 2
.
+ 1. 2. . . . n
.

Esponentiale" imaginare. .Relatiune intre esponentialele bna-


ginare i liniele trigonometrice sin, cos, tg.
Avemu :
x X2 X3 X4 X5 X6
1 +
1.24-1.2.3 + 1.2.3.4+1.2.3.4.5 1.2... 6
ex= I 1 I

pentru or-ce valoare realg, a lui x. Inlocuindu x din


terminii desvlirei prin valoarea imaginar xV-7=1 i io-
indu-ne a represinth sum acestei desveliri prin e vomu ave:
x x2
e -711--=-1+ It- 1 +1.2.3.4
172-1. 2. 3
+1.2.3.4. x6 1/----i-x7+ x2_
5 1.2...6 1.2...7 1.2...8
x2 X4 x6
sau exi/1:1=1
1.2
+ 1.2.3.4 1.2...6
X8
1.2...8
+.v_irx_ X3 X5 X7
Ll 1.2.3 1.2.3.4.5 1.2...7+
A.ns6 apliandu seria lui Maclaurin la funqiunile cosx
si sinx amu gIsitu :
., X2 X4
COSX=1-1. 2-c-::-.i+...etc.
2 1.2.3. 4-1.16
+1.2.3.
sin x.---- + 1.2.3.4.5
x
1
x3
1.2.3
X5 X7
1.2...7
+ ...etc.

de unde e104==i se va seri:


e --=cosx x.

www.dacoromanica.ro
171

schimband in aceasta relatiune pre x in; vomu aye :


ex1/-1 =cosxVisinx.
Combinandu aceasta relatiune cu cea precedinte prin a-
dunare i subtragere vomu obtin :
, V-1 x1r="q x1/
cosx ex-V__.1 T2 e , sinx
e
21/=1
de unde
V-1--e x1/17
tgx 14-1. x1/721 xV-1
1 e

e +e
1 e2
X-
V
1-1
sau tgx . in care admitemu ca
V=1. e2x1/'=1 1
xV e
x-Vi = e 2x1/-1.
Nota. Pentru a immulti duoe esponentiale imaginare
xV=4, yy_7:1
e este de ajunsu a aduna esponentii lor axle-
ca, a seri:
e e
y-v_ (x
in adev&u avemu:
W=1 =cosx +1/=-1- sin x, e 1=cosy + V=Isiny
de unde
ex" It=.1. en/ (cosx + V-1 sinx) (cosy+ V isiny=
cos(x+y) +1/-1sin(x+y)= e(x d-y)-V
0 espresiune imaginara a-i-b1=4 poate fi pusa sub forma
ex+y11=-71. Logaritmi imaginari.
Avemu:
a+ b e(cos -1-1/---sin9") (5)

www.dacoromanica.ro
11t2

in care e=Va2b2, cow va2-g, sing) a Va2 b2"

Tentrua9pnne pre 'a+Wilgub forina exY- -I/7=1)Iva fi

dar de ajunsu a identifick j3ire kcosq)-1:-V--gin'T) Acjn eiX41-31/2-1.


VOmu' 'Pune :
e(coit99-h-=-7i sing9)=e x
31/ 1 ey-V-1
sau e(cos994-1/-1 sing)=--e(cosy siny);
e uncle ecosT=excosy
esinT=exsiny, ceea Ce cll
e2=e2x sau ex=e=va2b2,
x=4-1(a2-Eb2).$i siny=sin99 cosy=cos99 ;
de unde y=9)-1-2in, i find unu nunArh'intr'ejulpositivu sau
negativu, i q celu iai micu din arcurile positive a le a-
s.
rorti coSinus es teVa2b2 Ai sinusul Vomu ki dar
-1-

a 11(a2b2)-1-(9) 2inh/-1.
Considerndu esponentul lui e din alu duoilea rnembru alu
acestei relqiuni ca logritmu neielieanu Alu espresiunei
maginare a-l-bV:=1; va result& formula':
l(a bV---1)----4-1(a2-1-b2)(992in)V-1.
l'ackndu 'pre b=o ceia ce ne conduce a pune (p=o and
a este positivu sau p=ll and a este negrtivu, vomu aye:
1(4-a)=la-F2inf=4
.
De unde vedemu a o cktime positivk are unu singuru
logaritmu realu corespundetoriu la i=o i unu num6ru in-
finitu de logaritmi imaginUri aei i VOW lia toate valorile
numerilor intregi positive sau negative. LogaritMircitime-
lor negative guilt tbi ImAgrnari, 8Aci pith' 1=o avemu :

www.dacoromanica.ro
174
1(a)=1a "V_ 1.
Resolvirea ecuaOunilor binoame.
Fie ecuatiunea binoam6. xmA.--o (5), in care presupu-
nemu cg. A poate aye o valoare reath, sau imaginarg, de
forma a + A resolvi o asemene ecuatiune este a gasi
toate valorile lui x cari redicate la we potentg devinu
toate ecuali cu A, aa nct membrul Int6iu alu ecuatiu-
nei (5) devine identicu ecuale cu zero. Resolvirea acestei
ecuatiuni se poate reduce la resolvirea ecuatiunei mai simple
xm-1=o cAci fie x=yfkuna
or-,care din rAdIcinpe ecuatiunei (5); vomu ave :
xm=ymA.A.
de uncle ym=1 sau
.
rl=o.
De unde vedernu cg, pentrn a ave rdcinile ecuatiunei
1111
xmA=o va fi de ajunsu a immulti 1/11,- prin rdcini1e e-
cuatiunei,
yml=o sau xm-1=9.,
SI ne ocupAmu dar de resolvirea ecuatilmei
xm-1=o (6)
ale cANial, rjcipj. po.arta, numele de rldrteinile unit4ei.1 0
rldkingo or-gare a acestei ecuatiuni poate fi repres,intatg, prin
espresiunea,
x=0cosT71---1/L-4 sinT)1 (7)
care pentru gD=o se reduce la cItimea reath x= ti3

pentru 191,=n la x--7;---e.


Pun4pd?,. aces0, espresiune , in ecuatiunea (6) vow aY4:1
enlOs1m92+14=1. sip m0=1,
de unde emcoisraw=1 emsinm99-7o.
e2m=1 sau q=1 i
sin1(mT)=ot.

www.dacoromanica.ro
174

cos (m97)---1
de unde mp=o sau 2k1
LuAndu valoarea cea mai generalI a argurnentului m99,
adic6 :
Ing).2kn
in care k este unu nunAru intregu or-care, vornu aye
cf-2kn;
de unde espresiunea (7) devine,
2kn 2kri
x=cos---r-
rn
v-- sm; (8)
Aceasta'i espresiunea generalg, a rIdIcinilor ecua4iunei (6).
D6ndu lui k valorile o, 1, 2, 3,... (m-1) i inseranIndu
prin xo xi x2. , . x,_, yalorile corespuncletoare a le lui x
vornu ave: xo xi x2 x3 . . . x,_,
2n
o,
m
, ---,
2.
2n 9 2u
m rn
. .
2n
rn
.1
.

m
o,,
Argumentele 2n 2-2.
m
n
. . fiindu toate mai mici decgt 2u,

duoe or-cari dintre ele nu voru ave acelasu sinusu i acelasu


cosinusu, prin urmare valorile xo xi x2 . . . xm_, in num6ru de
m voru fi distincte intre ele, prin urmare ecuaciunea,
xm 1=0,
admite m ; cci toate valorile lui x, corespunletoare

la valori a le nedeterminatei k superioare lui m-1, coincida cu


cele ntvniu m valori xo, x. . . x,n_1. Fie spre esemplu k=m
care ni dd, argurnentul 2", vornu aye inseranndu prin Xm
valoarea lui x corespuncl6toare la acestu argumentu,
xli,=c0s2n-1-1/-1sin2n=coso-14=1. sino,
care concide cu valoarea
xo=coso +7"__i sino=1.

www.dacoromanica.ro
175

De asemene
2'1_1 2n
112U =COS- . 2n
xintl=c0S(M.-1 y sin
m
2n 2n
eQilicidd Cu 2c1=-,cos lsin.
Totu aa va fi pentru or-ce valoare a liii k superioard
lar m-1. Mai putemu Ina reduce num6ru1 valorilor lui k.
Ng basdmu pentru aceacta pe proprietatea urmdtoare a e-
cuatiunilor algebrice: imaginare a le unei ecua-
tiuni algebrice cu coeficienti reali, (cum e spre esemplu ecu-
tiunea xm-1=o) sunt conjugate dila cdte cluo6; cu alte cu-
vinte and o ecuatiune algebricd cu coeficienti reali admite
o rlddcind imaginard a+b1/7, admite i pre conjugata
sa ab-V-1., de unde vedemu a aceste rIddcini sunt tot-
deauna in num6ru pdreche.
Bevenindu la ecuatiunea

a areia espresiune generald a rddIcinilor este:


2kri
xcos 21in
tn.
vedernu ci dintre toate rddlcinile ce cdp'dtamu ddndu lui ic
valorile o, 1. 2 . . . . m-1, numai rdddcinile xo i x, sunt
-2-
reale in casul cand m este pareche i xo singuru in casul
lui m neplreche ; toate celelalte sunt imaginarie, i fiind-cd
scimu c suntu conjugate duoe ate duoe, vomu put mar-
rn
gini cea mai mare valoare a lui k Ia sau la m-2-1 dupa,
2 2
cum num6ru1 m va fi pdreche sau nepareche, cu conditiunea
de a lua radicalul imaginaru 1/=-1 cu semnul duplu (+);
vomu ave astfeliu.

www.dacoromanica.ro
176

2kn
x=cos+
m
.

in
. (9)

Pentru a aye rkdkcinile ecuatiunei pTopuse:


xraA=o, (10)
va fi de ajunsu a immulti fiecare dii valorile lui1 x cuprinse in
formula (5) prin i/A; prin urmare esmsiunea gentrall-ra
radAcinilor ecuatiunei (10) se va obtine imultindu esKesiiRe1
m
generalk a rkdkcinilor ecuatiunei xm-1=o, prin VA, ceia
ce ni va d.
x=k [cos-2kll
m
--F-V--isin2k]; (11)
in
sau punndu 1/A=a vomu aye :
2kn-F
x=a
[cos-
m
isin2k] (12)

Trecemu acum la resolvirea ecuatiunei binoame.


xm-FA=o. (13)
Pentru a resolvi aceast ecuatiune, vomu cerch a o ve-
rifick prin valori de forma x=3/4, ca i in casul precedinte.
Puandu aceastk valoare in ecuatiunea (13) avemu:
ymA -1-A=o sau ra--h1=o.
De unde vedemu c resolvirea ecuatiunei
xm A=o
se reduce la cea a ecuatiunei
ym+1=o sau xm--1-1=o
Represinandu o rldk,cing, or-care a acestei ecuatiuni prim
espresiunea imaginark
x=e(cosiod-f-sin99),
vomu aye; xm=em(cosms0-14-1sinmT) =-1,
ceia ce ne conduce a seri:

www.dacoromanica.ro
177

emcosw.-1,
esinmT=o;
de unde e"=-1-1 sinmT=o cosnyp=-1.
Argumentul rnq trebuindu a fi astfeliu ca sinusul sett si
fie zero i cosinul 1 va fi ecuale cu unu multiplu nepi-
reche alu lui n; vomu ave dar mq)----(2k1)n, de unde
eP (2 k-1-1) .n

Prin urmare espresiunea generali a ridicinilor ecuatiunei


xi -1-1=o (14)
va fi: x=cos
(2k-F1)n+v ( 2k-}-1. )
\m
Dindu lui k valoarile o, 1, 2,....m-1 vornu obtine rn
valori distincte a le lui z care voru represinti pre cele m
ridicini ale ecuatiunei (14). Mud m este pireche toate ra- .

dicinile acestei ecuatiuni sunt imaginare, i fiinda scimu ci


sunt si conjugate doue cite done va fi de ajunsu a da lui
M 1
k valorile o, 1, 2 cu conditiune de a lui radicalulu
2
imaginaru -1/-1 cu duplul semnu (-I-). CAndu m este ne-
pireche ecuatiunea (14) admite o singuri ridicini reall
coyesp.uncletoare la valoarea k.131 1
2.
toate celelalte sunt
fimaginarie; va fi de ajunsu in acestu casu a di lui k .va-
lorile 0, 1, 2 . .
m-1 Espresiunea generali a ridicinilor
2
(14) va fi
z=c0s(2k4 -1) (2k 1)
xcos km (15)
m
de unde acea a ridicinilor ecuatiunei

12

www.dacoromanica.ro
178

va fi x=a[cos(-2k -F k I,
d (16)
in care avemu a=h
Teoremul lui Cotes.

Scimu din Algebra ca a, b, c. . . k, fiindu ritdacinile reale


sau imaginarie ale unei ecuatiuni algebrice
f(x)=o,
polinomul f(x) se poate seri sub forma
f(x).(xa) (xb) (xc) . . . (xk). (a)
Aplicandu aceasta formula la ecuatiunea binoama
xm A=o, .

a careia radicini sunt date de formula


x=a[cos2kn -1-1/-7--1 sin--i,
2kn
in m
v011111 aN* cand m iste unu numru pareche,
xmA sau xmam.(x--a) ( xacos--aml/f
2n
fi sin 2n)
m
.in
211
(xacos-
rn
at/- 2n ).. . (xacos--a-f=isin
m m
)
(xacos--F
m
aV=isin4-m11
411
. . (x-f-a)

sau alaturandu factorul (xa) la factorul (xa) i im-


multindu de asemene duoi Me duoi factorii corespundetori
la radacinile imaginare conjugate, vomu ave :
2n
xmam.(x2a2)(x2-2axcos---1-a 2 ) (x2-2 axcosa2)
m .m
. . . (x2 2 axcos(m-2) a2). (17)
m.
In casul cand m este nepareche avemu :

www.dacoromanica.ro
179

xmam=(x a)(x 2-2 axcos 2 n- + a 2 )....


(x2-2axcos(
M -1
)11 a2). (18)
Teoremul lui Cotes are de scopu a da o interpretatiune
geometria acestoru din urmI formnle (17) i (18). Pentru
a ajunge la aceasta descrimu cu o radix o A=a o circon-
ferintX pre care o impartimu in tn parti ecuali, incep6ndu
de la puntul A.
Pe directiunea
Amm....._414111/A diametrului
a A A' lulmu o
lungime 0 M
14 pre care o re-
presintrnu
1111.11111.1 prin x i unimu
puntul M cu
'11111111.11111111.. fiecare din pun-
tele de divisi-
une ale circonferintei. AB fiind una din acele divisinni a-
2n
vemu A 13,----in; triunghiul OBM ni clX:

MB2=0M2 OB2-20B.OMCOSm2-11
2n
sau MB2=x2+ a2r..2axcos
m
Ans6 MB=MB' de uncle MB2=MB. MB' ; de uncle.
2n
MB.MB1=x2-2axcos + a 2
17omu a ye asemene
4n
MC.MCI=x2-2axccsm a 2

m-2n
MG.MG'=x i-2ax cos n a..
12* .

www.dacoromanica.ro
180
MA.A1V-=(xa) (x-Fa).x2a2;
de unde in virtutea formulei (17) ni va venl:
xmesau(0111)(0A)mMAMA'MBMBIMC . MG.MG'

ceia ce ni aratA ct Diferinta potentilor a ma ale linielor


OM, OA este ecuale cu productul linielor ce unescu punctur
M cu puntele de divisiune ale circonferintei. In aceastA
consistA teoremul cunoscutu sub nume de Teoremul lui Cotes;
elu esistA ROI pentru m num6ru preche ct i pentru m
nepAreche.

Lee-Chines% -IC V.
Teoria Macsimumuluili-Minimumului funqiunilor esplicite
implicite de o singurd variabild.

picemu c valoarea unei functiuni .f(x) corespuudetoare la


o valoare particularA (a) a variabilei x, este maximum and
aceastA, valoare f(a), este mai mare cleat valorile vecine
f(ah) i f(a+h), h represintAndu o atime faarte mICL
Diferinta f(ah)f(a), va fi dar in acestu casu o ctime
negativA, h putndu ave valoare positiva sau negativl.
De asemenea icomu cA. valoarea functiunei f(x), este mi-
nimum pentru r=a, and valoarea f(a), 'este mai rmica de-
al valorile veciue f(ah) i f(a-Fh), tip incalu in acestu
casu diferiqa f(a-i-h)f(a), va fi positivA, fie h positivu
sau negativu.
In generalu functiunea f(x) este tnacsimum, sau minimum
dupl cum diferinta f(x-I-h)f(x)
este negativg, sau positivA, or-care va ti semnul lui h.
Desqlindu funtlidnea Ex+ h) dupl seria lui Taylor i
oprindu7ne la alu duoilea terminu avemu :

www.dacoromanica.ro
1.81

f(x h)==f(x)+-hf(x)-1-
hi f"(x ,910
1 1.2
h
de unde f(X -I- h)f(x).-f(x) h2
1 1.2
Semnul membrului alu duoilea este acelu alu terminului
lifqx) cci terminul alu duoilea_112f"(x-F,91) este infinitu de
1.2
micu in raportu catrA -hfqx). Prin urmare semnul membru-
1
lui alu duoilea se schimb g. impreung lui hr(x) adid cu
semnul lui h; aa dar pentru ca semnul diferintei f(x-I-h)f(x)
se fie independinte de acelu alu lui h, adicS pentru ca func-
liunea f(x) se poati fi unu macsimum sau unu minimum tre-
bue s avemu: hr(x),--o
sau f(x)=o; cad h este numai o valoare
foarte micA dar diferitS de zero.
Atunci diferinta f(xh)f(x) devine :
h2 h3
f(x h)f(x)=--- f"(x -F 8h) sau f"(x) + fw(x-1-411),
2 1.2 1.2.3
clreia semnu este independinte de semnul lui h; prin ur-
mare valoarea functiunei f(x) va fi macsimum and f"(x) va
fi negativn i minimum and f"(x) va fi positivu.
Daca Ans valoarea lui z care anuleazI derivata f(x), a-
nuleaza. i derivata a duoa f"(x), atunci functiunea f(x) n'are
nici macsimum nici minimum, cad avemu :
f(x h)f(x).ih; 3f"'(x ,91), saulh; 3fm(x)

_h4 fp13.(Xh).
1.2.3.4
Pentru ca functiunea f(x) sI admits unu macsimum sau
unu minimum, trebue in acestu casu valoarea lui x care

www.dacoromanica.ro
182

nuleza pre P(x) i f"(x) sl anulezI i pre f'"(x), i atunci


vomu aye :
h4 fIlf(x191),
f(xh)f(x)-1.2.3.4
care pentru flv(x+,91)<o ni va d unu macsimum, i pen-
tru fw(x-I-8h)>o unu minimum.
In generalu valoarea variabilei x care corespunde la unu
macsimum saw la ginu minimum alu functiunei f(x) anulea-
za pre dirivata f (x) sau unu nume"ru nepdreche de dirivate
succesive, incep6ndu .de la cea dintiu.
Esemple:
1. Fie funcciunea f(x)=xx.
Pentru a simplifich cautarea macsimumului sau minimu-
mului acestei funcciuni, ii substituimu logaritmul seu ne-
perieanu, ciici in generalu la macsimumul sau la minimu-
mul logaritmului unui numeru corespunde macsimumul sau
minimumul acelui numeru. Punendu lf(x)=F(x) vomu ave:.
F(x)=xlx.
De unde conditiunea macsimumului sau minimumului a
functiunei 1(e) este
Fi(x)=1x-1-1=o de unde lx=I
de unde x=e- i = 1.
e
Macsimumul sau minimumul lui F(x) va fi dar
4-1)----11(-1)=-1ff.
e e e e
Pentru a determinh dadi aceastA valoare este macsimum
sau minimum, trebue a yea dug derivata a duoa a lui F(x)
pentru x =11 este negativa sau positivL
e

www.dacoromanica.ro
183

Avemu F"(x)=-1 de unde I' -1 =e>o,


x e

ceia ce ni arata ca F ( -1- =1 1 .-.. este unu minimum; de


e e
unde minimumul functiunei propuse,
f(x),---xx, este (-1e-)247
.

2. Fie functiunea f(x)=e1-F2cosx-Fe'.


Avemu f'(x)=e\-2sinxe-x=o care e ye-
rificata de valoarea x.o. Pentru a sci dna pentru x=o
functiunea f(o) este macsimum sau minimum trebue a eon-
sider derivata adoua.
Avemu f"(x)=e-2cosx-i-e-',
de uncle f"(0)=o.
Trecndu la derivatele urmgtoare gasimu
f"1(x)=e'-2sinxe-I=o pentru x=o,
fnr(x)e+ 2cosx-Fe-x=4 pentru x.o.
De unde conchidem ca f(o)=4 este unit minimum.
3. Fie y-----F(x) ecuatiuuea unei
(4) curbe raportata la duoe acse dreptu-
unghiulare. Ni propunemu a gasi
distanta minimum de aceasta cur-
ba a unui punctu M datu prin coor-
dinatele sale a, b.
Fie k unu punctu alu curbei.
Avemu relatiunea
MK=1/(ax)2+ (by)2.
Pentru ca distanta MK sa fie Ulm
minimum, trebue a aye:
(ax)dx(by)dy
V(ae('+
sau (ax)dx(by)dy=o,
1+1) y . dy =o;
sau
ax dx

www.dacoromanica.ro
184

ceia ce ni arat c dreapta MK acareia coeficientu unghiu-


by
=,
lariu este
a x face unu unghiu dreptu cu tangenta la cur-
dv
bk in punctul lc, a careia coeficientu unghiulariu este=.
dx
St presupunemu ca ecuatiunea generala
y=F(x),
represinta unu cercu raportatu la centrul sal luatu ca ori-
gine a cordinatelor i ca puntul datu M se pita pe acsa
absciselor la o distanta a de centru; atunci ecuatiunea
y=F(x) ie forma x2-1-y2=r2.
Solutiunea generala a problemului precedinte ni d ca dis-
tang minimum a puntului la curba se me'sura de o per-
pendicula dusa din puntul datu M la tangenta la curba,
prin urmare in casul presinte distanta minimum cautata va
fi M A, totup aceast solutiune n'o putemu obtine apli-
candu directu regula generala. In adevgru avemu,
MH2=y2-1- (ax)2=y2-Fx2-2ax-Fa2
sau M112=r2-1-a 2-2ay. De unde aplicaudu regula co-
muna minitnumului i ma-
csimumului suntemu condui
a scrie :
2a=o ceia ce'i cu nepu-
tinta.
D.4 Aceasta provine din a-
ceia ca minimumul M A in
casul de fata nu indepline-
sce conditiunile defiinitiunei,
adice de a remane neincetatu o catime mai mica decat dis-
tantile vecine M H corespunc,letoare la valori de ale varia-
bilei x mai mici sau mai mari cleat r; caci pentru valori de a
le lui x>r, M H devine imaginariu.
4. A determink macsimumul de lumina trimeasa de o lam-

www.dacoromanica.ro
185
F asupri uftui distaletiu m ce se OA pe acelap planu
orizontalu pe care sta. piciorul A alu lampei.
Distanta Am este constanta. Fie Am=a
r AF Ansa poate varia dupl voinp. Ad-
mitemu de asemene ca, dimensiunile
sunt foarte mici in compara-
tiune cu distanta tnF in at unghiul
ce'lu face o rac,15." mF cu planul discu-
letului este acelasu pentru toate radele
cAnd negligemu dimensiunile foculariului
A F alu lampei.
Scimu a intensitatea de lumina, proiectata de unu puntu
luminosu pe unu elementu de suprafata plan/ este directu
proportionale cu sinusul unghiului ce'lu facu radele de lu-
mina, cu suprafata i inversu proportionale cu patratul dis-
tantei.
Insemnandu prin x unghiul ce'lu face o raii Fm cu
plahul discului i prin Q cAtimea de lumina, primit de
planul discului vom aye
Q Isinx
mF2'
I fiindu o catime determinatl prin esperimente.
Triunghiul dreptunghiu mAF ni da,
a=mFcosx,
de unde mF cos
ax ;

de unde
QIsinx.cos
a2
Cuantitatea Q va fi unu maciimum sau unu minimum,
dud vomu aye:
dQ I
d-ia-i[cos1/4rcosxsin2x].o.

www.dacoromanica.ro
186

Aceasta ecuatiune poate fi verificata in duoe moduri:


pun6ndu cosx=o,
sau, cos2x-2sin2x=o, adia 1-2tg2x=o
1
sau tgx= .

Pentru a sci care din aceste dua soluOuni corespunde la


macsimum i care la minimum trebue a ne referi la deli-
vata a duoa a lui Q.
Avemu :
d2Q_ I . 2
pL2S111 X-4sinx cos 2X.-3sinxcos2x]
dx 2

sau
ddx2Q

dx 2
=0I 7sinxcosx2] ;

care pentru cosx=o adic6 x=2 se reduce la:


d2Q I
=2 >o prin urmare cosx=o corespunde la unu mi-
dx2 a2
nimum, ceia ce era uoru de prev64utu ; caci pentru ca un-
ghiul x sa. poat ti ecuale cu trebue ca lampa sa se a-
2. ,
fle ht o distanta infinita.
Sulutiunea tgx--1 introdusa in espresiunea lui d2Q da:
1/2 dx2
1
d2Q--sinx[2sin2x-7cos2x].--
I 1/72 r 1 7
dx2 a2 a21/1.+4 L 1 + 1+-0
1 .
ceia ce ni arata ca tgx= da unu maximum alu lui Q.

Inaltimea lampei corespundetoare la acestu macsimum va fi


AF.a
1/2

www.dacoromanica.ro
187

.Nota. Aplicandu functiunei f(xh) seria lui Taylor am


admisu prin aceia tacitu ca f(x) i derivatele sale conse-
cutive f(x), f"(x) etc., sunt neincetatu finite si continue, fiindca.
numai cu aceasta conditiune o functiune de x poate fi desv6lita
dupa seria lui Taylor ; se poate ans intempla ca valoarea
particulara a lui x, care satisface ecuatiunea

sa deie derivatei a duoa fu(x), o valoare infinita sau ca


derivata f4(x) insasi sa nu poata deveni ecuale cu zero de-
cal pentru o valoare infinita a lui x ; atunci seria lui Taylor
este neaplicabild. i pentru a gas), conditiunile macsimumu-
lui si minimumului functiunei f(x) trebue a ne servi de con-
sideratiunile urmatoare :
Trecerea unei functiuni continue, printr'unu macsimumu,
ni arata c aceasta functiune a variatu mai 5.nt6lu crescndu,
yi incepe apoi a decresce. Ans cand o funtiune cresce, scimit
c. derivata sa este positiva, si negativa cand functiunea de-
cresce ; prin urmare inainte de macsimumu derivata functi-
unei este positiva, dupa macsimumu este negativa, de unde
conchidemu ci pentru ea o functiune s admita o valoare
macsimumu trebue ca derivata sa'# schimbe semnul tredndu
de la positivu la neyativu;
De asemene trecerea unei functiuni printr'unu minimumu
ni arata, dupa definitiunea acestei catimi, ca inainte de va-
loarea minimumu functiunea a variatu deeresandu neincetatu
pentru a incepe apoi a cresce ; de unde conchidemu dupa
proprietatile derivatei, c pentru ca o funcriune sa admit
unu minimumu trebue ca derivata sa'fi schimbe semnul tre7
candu de la neyativu la positivu.
Esemple. 1. Fie functiunea

www.dacoromanica.ro
188

Avemu: f1(x)=-1(xa)1 i f'(x)=o, ni d x.a.


Anse' f"(x). 10. 1
pentru x=a devine f"(a)=00;
1
(xa)-3-
prin urmare regula dedus/ din seria lui Taylor nu poate fi
aplicata. Pentru a sci dac functiunea f(x) admite unu ma-
csimumu sau uuu minimumu trebue a yea dad, derivata f(x)
ii schimbI semnul and x trece de la o valoare mai mica
cleat a, la o valoare mai mare cleat a.
DIndu lui x valoarea x=ah avemu :
ty(ah)=-5[(h) 2 >0;
3
DAndu lui x valoarea x=a-kh avemu de asemene
f'(a-i-h)=5[(11)1 2 > co,
3
de unde vedemu cg, f'(x) nu'i schimbI semnul; prin ur-
mare funttiunea f(x) n'admite nici macsimumu nici minimumu.
2. Fie functiunea: f(x).--b-1-(xa)1
Avemu: f'(x)=-1-(xa) care se anuleaza pentru x=a
1
Ams6: f"(x)... pentru x=a devine f"(a)=00.
(x a )1
EsaminAndu semnul lui f'(x) inainte i dupi x=a Visimu;
Nah)=1-(h)i<o
o.
De unde incheiemu c valoarea f(a) a functiunei f(x) este
nnu minimumu cxci derivata ii schimba semnul treandu
de la negativu la positivu.
3. Fie in fine functiunea: f(x)=b-1-(xa)1

www.dacoromanica.ro
189.

2
Avemu : V(x)=-Vxa)-1
3(xa)-A-
Aralorile lui x corespunOtoare la unu maesimutnu sau la
unu tninimutnu alu funetiunei sunt acele prin care derivata
f'(x) treandu iqi schimba. semnul;
ans pentru x=a avemu P(x)=00
pentru x=ah . . r(ah)--1. 1 <o
(h)1
pentru x=a h . . . f'(a+h)=1 >o ;
(h)i-
de unde conchidemu ci pentru x=a functiunea f(x) admite
unu minimumu. f(a).b.
Casul funefiunilor implicite de o singura variabila.
Fie y o functiune de x legal cu aceast g. variabilg prin
ecuatiunea neresolvitg f(x,y)=0-
Putemu gs1 conditiunea maesimumului i minitnumului a-
cestei functiuni farA, a resolvi ecuatiunea ; 1ci diferentiinclu .
dupg, regula functiunilor compuse avemu
df df
dxdx +dy dy=o.
.df
dy Tfic,
J)e,unde
dx 71?
dx
i pentru conditiunea maesimumului i minimumututi functi-
unei y vomu aye:
df
dy
dx
sau
dx
df
o
dy

www.dacoromanica.ro
190

Esemple
1. Fie ecuatiunea:
y3-3ayx x3=o
care raportat la dua acse dreptunghiulare represintg curba
cunoscutg sub nume de Fruncia lui Decarte (Folium de De-
cartes). Deferentiindu aceastg ecuatiune avemu:
3y2dy-3axdy-3aydx--1-3x2dx.o
sau 3(y2ax)dy-F-3(x2ay)dx=o;
de unde conditiunea macsimumului i minimumului
dy_ x2 ay
dx- 3 ax
,dg : x
x2
sou y= a
PunOdu aceastg valoare a lui y in ecuatiunea propusg,
avemu
x.6-3X2-1-X3=0 sau x6-2a3x3=o
d3
suprimndu factorul comunu x3 ni remgne:
x3.2a3
3
de unde x=a1/2
y=aVir.
Pentru a, sci dacg aceste valori corespundu la unu tna-
ximumu sau la unu minimnmu alu functiunei y trebue a
forma, derivata de a duoa ordine. Avemu,
d2y(tax)[2x--- dx
[x2ay1(23-3: a)
dx
dx2 (y2ax)2. 7

2xadYX3ay (2ydy
sau '2--(y2ax){
d'v dx y2 ax dx
,
dx (y2ax)2

www.dacoromanica.ro
191

- + (2y a)
2xady dy dy

sau d2y=(y 2-- .ax) dx dx dx


dx 2 (y2ax) 2
dy
Ansa prin urmar e vomu aye
dx
d2y 2x
d X2 y2ax'
3 3

in care pune'ndu valorile x=aV2 y=a1/4 ni vine :


3
d2y_ 2aV2 2
<0,
3 3
dx 2 a
a21/176a 2V2
3
de unde incheiemu c valoarea y=aV4 este unu macsimum.
2.. Fie ecutiuned. y 2-2mxy-Fx2a2=o.
Diferentiindu avemu, ydymxdymydx+xdx=o,
de unde
dy_myx
dx ymx'
de unde pentru conditiunea comuna tacsimumului i mini-
mumului functiunei vomu ave:
myx-=o de unde y.x .

Dueendu aceastd valoare in ecuatiunea propusI gasimu:


x=--r am de unde
,

v 1m2 V1M 3
a
y+
Pentru a determina care din aceste valori corespundu la
unu macsimumu i care la unu minimumu, vomu formA den--
vata a duoa a functiunei y i vomu ave
d2y
dx2 ymx
1
+ 1
allf==m
ceia ce ni arat c. valorile
am
x+V1m2y=-- + 1/1_a
1312

www.dacoromanica.ro
192

corespundu la unu macsimumu


X-- am
Y
a
v im-
corespundu la unu minimumu.

Casul alu mai multoru fnnctiuni implicite de o singura


variabild.

Fie spre. esemplu trei functiuni y, z, .n legate cu yaria-


bile x prin ecuatiunile urmAtoare,
f(x, y, z, u.)=o
f1(i, y, z, u)=o (1)
f2(x, y,z, u).o.
Pentru a gad macsimumul sau minimumul uneia din aceste
functiuni a lui u de esemplu, vomu diferentii ecuatiunile
precedinti dupA regula functinnilor compuse i impArtindu
prin dz vomu aye:
,df _off dy+df dzdf du_o
dx dy. dx dz. dx dxdx
dfi +dfi dy+dfi dzdfl du.0
-=o (2)
dx dy .dx dz Ex du .dx '
df df dy df dz df du
dx dy dx dz dx du dx
Cu ajutorul acespru ecuatiuni in cari, -fiinda ne ocupamtr
de macsimumul sau de minimum/ functiund u,avemu 1111 =0,
dy dz vomu cApAta o nuouA
vomu pute elirnine derivatele i
dx ,dx
ecuatiune intre x, y, z, u, care aliturata catrA ecuatiunile (1)
ni va d numrul suficientu de ecuatiuui pentru a deter-
mink valoarea macsimum sau minimum a lui u i valorile
corespunptoare a le lui X, y, z.

www.dacoromanica.ro
193

()and in loca de functiunea u amu aye de cautatu mae-


simumul sau minimumul unei functiuni F(x, y, z, u) in care
y, z, u sunt functiuni de x in virtutea ecuatiunilor (1), a-
tunci diferentiindu aceasta functiune F(x, y, z, u) vomu ave
__. _._.0.
dF dFdy dF dz dF du
-
dx dy dx dz dx du dx
Cu ajutorul acestei ecuatiuni i cu acela alu ecuatiunilor
(2) vomu determind valorile lui x, y, z, u corespunytoare
la rnacsimumul sau minimumul functiunei F(x, y, z, u),
prin urmare valoarea insi macsimum sau minimum a lui
F(x, y, z, u).
Leetinnea, XIV.
Diacsimumul qi minimumul functiunilor de mai multe va-
riabile independinti.

picemu ca' o functiune de mai multe variabile indepen-


dinti, spre esemplu o functiune de duoe variabile f(x, y)
admite unu macsimum pentru valorile particulare x=a y=b,
cand f(a, b) este mai mare deal toate valorile vecine a le
functiunei f(x, y), cuprinse in f(a-l-h, b-Fk) in care h i k
sunt cdtimi positive sau negative; ause foarte mici in va-
loare absolutd ; asa in cdtu dad, f(a, b) este unu macsimum,
va trebul s avemu
f(a h, b -F k)- f(a ,b) <0,
or-care va fi semnul lui h i 7r.

De aseminea qicemu c functiunea f(x, y) admite unu mi-


nimum, pentru valorile x=a, y=b, cand f(a,b) este mai
micu cleat toate valorile vecine a le funcpunei f(x, y);
asa incat va trebul sa, avemu in acestu casa :
f(a-Fh, b-Fk)f(a, b)>o, or-care ar fi semnul lui h si lc.
13

www.dacoromanica.ro
194

In gmlieralu (liter!, vaoiile x, y corespundu la Lnu 0 cv-


simum i la unu minimum -va trebul s avemu
f(x4-11., yk)f(x, y)<o pentru macsimum,
f(xh, y+k)f(x, y)>0 pentru minimum
h i k fiindu catimir positive sau negative Anse' foarte mici
in valoare absoluta. Candu functiunea f(x, y) i derivatele
sale consecutive sunt' continue qi finite pentru valorile x si y
corespunqetoare la macsimumul sau minimumul acestei func-
tiuni, atunci functiunea f(x+h, yk) poate fi cIesveIit (lu-
p seria lui T aylor, care ni da:
f(x + b, y y) df df
dx dx
+ 1 rd2fh22 d2f hkd2fk21-1-
R. ;
1.21_dx2 dxdx dy
y+k)___:f(x,y,..=df.hdf
de unde: f(x h, y .k
' dx dy
1 (Pf
[_2 h2+ 2 d2f hk + d 2f k2]1-R.(3)
. 1.2 dx dxdy dx 2 j
C p
l'entrn cailfulnctiunea f(x, y) sa poata fi 'Macsimum sau
minimum trebue,,vdupg. cele ce-amu dedusu din definitiunea
"1-
insi a macsimumului i minimumului, ca semnul dife-
rintei f(x+h, yk)f(x, y)
sa fie independinte de semnul lui h i k. Semnul ans6 alu
membrului alu duoilea alu formului (3) este semnul partei
df
anteia hdfdyk care este cea mai insemnatoare i a careia
dx
semnu se schimba impreuna cu semnul lui h i k ; prin ur-
r mare pentru ca semnul diferintei f(x+h, y+k)f(x, y) sh
fie independinte de acelu alu lui h, k trebue s avemu:
df df
dxlidyk=o,

www.dacoromanica.ro
195

flinda, h,k suntu independinti intre ei, vtt trehui a ave


df df
=o =o.
dx dy
Valorile lui x i y trase din aceste ecuatiuni satifacu
atatu la tnacsimumul aitu si la minimumul functiunei f(x, y).
Espresiunea diferentei f(x +h, yd--k)f(x, y),
se reduce la
f(x +11, y + k)f(x,y).
1 [d2f d21 (121

1.2 CxTh" + 2 dxdyhk + dy 2 4- R.


Pentru ca f(x, y) s fie unu macsimum trebne s avemu
d2f d2f
<0 (4) or-care aru fi semnul lui h si k.
, 4iTC2h2-1-2dxdyhk-112k2

S. ;e4utImil acum care suntu conditiunile la can trebue


d2f d2f (12f
%sva satisfacg, derivatele partmle , pentru ca ne-
dx2' dy2 dxdy
d2f
ecualitatea (4) sl esiste. Punadu in factoru comunu
dy2
aceasta neecualiftate se va scrie,
d2f d 2f
d2f 112 [(k 2+ 2dx(21y. (10 (c_II,
<o; ;
dv 2 h df h d2f J
dy2 dy2
k d2f d2f
sau, pentru a simplifich pun6ndu; =p. =B
h. dy 2 dzdy
d2f
dx2
.0 vomu ave,
B C
Ahip2+2p
A
--F--Fo
A
(5)

sau p+Ah2[(B
)2 AC-1r
<0.
A A2
13*

www.dacoromanica.ro
196

Pentrd ca aceasta conditiune sA esiste or-care ar fi p in


mIrime i in semnu, 6-Lei de i k, h sunt foarte mici, ra-
portul lor p poate fi o atime or-care, trebue mai Antgiu ca
(ACB2) O. fie positivu, sau
B2AC<o;
cIci fie AC B 2=C22,
vomu aye: Ah2[(p -1-1.1
\ A
)/ 2 (I]
A2
<0, (6)
care nu va putea esiste independinte de p; cici pentru Va.-
Q B parentesa va fi negativa i pen-.
lori, de a le lui p<A--A
Q Bparentesa va fi positivi;
tru valori de alu lui p>---
AA
ceia ce ni aratl ca, membrul Antdiu alu neecualitIcei (6) nu
va conservh acelap semnu independinte de valorile lui p;
prin urmare trebue s'a avemu
ACB2>o sau B2--AC<o. (7)
In aceastX relatiune (7) semnul neecualitltei<o, nu esehide
semnul ecualitAtei la zero, exei aceasta conditiune are de
scopu a asigur numai conservarea semnului espresiuuei

Ah2
lip +B \ 2 ACB 2], care in casul and B 2AC=o
L\ A) A2

se reduce la Ah2(p -FB)2 a dreia semnu se conserva in-


A ,

dependinte de p; prin urmare conditiunea (7) se poate seri


intr'unu chipu mai generalu B2AC<o.
Peutru ca inecualitatea (5) sa fie satisfacutl, adecg
pentru ea diferentiala tota15, de a cluoa ordine sa fie negativI
trebue and, s6, avemu:
A<o. (8)

www.dacoromanica.ro
197

Condiliunea (7) ne arata ca A i. C trebue se fie de acelatt


semnu, si fiindca avemu A<o vomu ave si C<o. De undo
resumandu vomu aye pentru macsimum conditiunile:
B2AC<o fi (In \2_d2f d2f
A <o sau jkdd2fxdyj
1
y2
d21 ..

(10)
C <0 I dy2< dxs---0*
Pentru minimum diferenciala totala de a duoa ordine a
functiunei f(x,y) trebuindu a fi positiva or-care ar fi p
vomu aye:
B2A0<o ri VI' \ 2 d2f d2f

A >o sau dxdyi l


1
-62. dy2'.--
(10)
d2f d2f
C >o ( > >o
dx
Esemplu:
Fie functiunea f(x,y)=x4-1-y4-2x24xy-2y2.
De unde: df dx -Fdy.(4x3-4x+
df
4y)dx -1-(4y3-4y-F4x)dy
di
care trebue sa fie ecuale cu zero pentru ca f(x,y) sa poatl
i macsimum sau minimum, prin urmare vomu aye :
4(x3x-I-y).o sau )13.---x+y=o
(11)
si 4(y3yx).o sau y3yx=o,
de nude adunandu membru catra membru ni vine:
x3--1-y3=o de unde x.y
(le unde x3-2x=o,
care da trei valori pentru x; x=o; x=41/72-
de unde y=o ; y.-T-14.
Pentru a sci cu care din aceste valori functiunea f(x,y)
admite unu macsimum, ,i cu care unu minimum, va trebul
a forma diferegiala totala de a duoa ordine, a inlocul ill

www.dacoromanica.ro
198

espresiunile derivatelor partiale ale acestei functiuni x i g


prin valorile trase din ecuatiunle (11) i a ved6 cate din
conditiuriile (9) i (10) suntu indeplinite.
daf 2 daf
Avemu : dx2-1- 2 dxdv- dy2=(12x2-4)dx2-1-8dxdy
dx2 dxdy dy2
(12y2-4)dy2.
d2f
De unde
dx2-12xa-4
d2f
dxdy 4
d2f
dy
cari pentrii sistemul de valori x=o y=o se reducu la :
_
d2f-

dx
=--
A daf
dxdy
A d2f
dy2
=---4
(12f 2 d2
condi tiunea <0 comune atrit macsimumului
dxdy dx2
cat i minimumuhii este satisflicutI caci avemu :
(4)2 1 6=o
Pe Iiingl, aceasta avemu : d'f < daf
ody'
< o.
dx4
Prin urmare f(o,o)=--o este unu macsimmn.
SiI cerclmu de asemene i sistemul de valori. x=34-
Y =TYE
Vomu aye: _ =24-4.20
d2f
dx2
d2f
dxdy
.24-4=20
d2f
dx2
daf 2_d9f (la
conditiunea <o ni d (4)2-20.20<o,
dxdyj dx2 dy 2=-

www.dacoromanica.ro
199

d'f
Avemu de asemen > >o ceia ce ni aratit ca
dx= dv
f(1/T,--F-W)=4+4-4-8-4=-8, este unu minimum.
Pentru a gasi conditiunile macsimumului sau minimumu-
lui unei functluni de trei variabile independinti f(x, y, z),
vomu procede ca si in casul precedinte. Presupun6ndu ca
functiunea f(x,y,z) i derivatele sale consecutive suntu finite
i continue, pentru valorile lui x, y , z. corespun4etoare la
macsimumul sau la minimumul acestei functiuni, vomu pute
desvli functiunea f(x+h, y+k, z+l) duva seria lui fiailoy
i vomu aye:
df
Ax+h, yk,z+l)=f(x, y.z)+h df
4--h+ df
14-
1
-
,
A
dx dy dz 1.2
f d'f
hk4-2 d2f 111+2 d'f kl]+- R
[ d2112 d2f
-i-d2f k2 -1--12+2
dx' dy2 de dxdy dxdz dydz
in care h, k, 1 suntu catimi foarte mici positive sau negative.
Pentru ca functiunea f(x, y, z) sa fie unu macsimum sau
minimunz trebue ca semnul diferintei f(x+h, y+k, z +1)
f(x, y, z) su fie independiute de semnul lui h, k, I. Avernu:
df
f(x +11, y, +k, z +1)f(x, y, z)=-11
dx
k
df
dy
+ df
dz
I+
1.2
1

[cl2f
_10+ k- +12+2 d2f
hk + 2
cl2f
kl+2 d'f hl]4- R.
dx2 dy2 dz2 dxdy dydz dxdz ]
df df
11+ -_k + df .
firndu partea cea mai insemnatoare din mem-
dx dy dz
brul alu duoilea si .semnul seu schhubandu-se impreuna, cu
acelu a lui h, k, 1 va trebui sa avemu atatu pentru macsi-
mum catu si pentru minimum: df
dx
df
dy
k +dfdz o or-care
ar fi valorile foarte mici a le lui h, k, 1; prin urmare vomu
ave separatu:

www.dacoromanica.ro
200
df df
=o, df
dx dy dz
De unde diferi* f(x+h, yd-k, z +1)f(x, y, z) se reduce la:
f(x h, y-l-k,z+1)f(x, y, z) 1 Pdx2 :12f h2 (12f k2-1-d2f 12 -I-
1 . 2i_ dx 2 (1i2 '

d2f d2f d2f


2 lik4-2 hl-F2 kl]-1-R;
dxdy dxdz dydz
sau pentru a simplifick pun6ndu
-A
d2f
.B
d2f
--C
d2f d2f
de 'dy2 'dz2 'dxdy
=1)
d2f
dxdy
-E, d2f F, k-
dydz h
,h;
1
__=q
h
vomu aye :
1
f(x+ h, y+k, z-FPf(x,y, z)--. [Ah2-I-Bk2-1- 0122Dhk+
1.2
2Ehl 2FkI]
sau pun6ndu in factoriu comunu Ch2 vomu ave :
gx-+ h, y + k,z +l)f(x, y, h22Bcp2 267Dp
p + 20Eq
1. 2L c c C

2Fp.qA1-1-R,

sau f(xh, y +k, z-1-1)f(x,y,z)--112[q2-1-2( FP)q


1.2
13
p2 + 2
D A R.
C Gp
Pentru c aceasth espresiune Mild conserve semnul or-care
ar fi q trebue dupl ceia ce am vedutu in casul unei func-
tiuni de dnoe variabile, sL avemu
(E-1-Fp) (Bp2-1-2Dp-I-A)<
o
02
sau (E + Fp)2- (130p2-1- 2DCp AC)<o
_sat' (1'2 B0)p2 -1-2(EFD0)p E2AC<o, or-care ar fi p.
Pentrn ca a ceast, condiOune s esiste, trebue s avemu:

www.dacoromanica.ro
201

F2B0<o i (EFD0)2(F2B0) (112A0)<o. (a)


Neecualitatea din urmg, ni arat c factorii (112B0),
((E2AC), trebue se fie acelasu semnu.
Ans6 avemu : F2B0<0; (fi)
prin urmare vom ave asemene :
E2---A0<o (7)
care impreuna cu conditiunea (a) ni asigur despre conser-
varea semnului diferentiei fix-Fh, y --hk,z-h1)f(x, y, z) or-
care ar fi semnul lui h, k, 1; caci aceste conditiuni reducn
Ch2
parintesa factoriu a lui la o suma; de dila. catimi po-
1. 2
sitive, or-care ar fi p i q. Aceste conditiuni sunt comune
atItu macsimsmului cAtu i minimumului.
Pentru ct f(x, y, z) s fie unu macsimum va mai trebul
B6, avemu :
Cle
o< adecA 0<0.
1.2
.neecualitAtile ((?) si (7) ni arat c. vomu ave asemene,
B<o.
A<o.
Ch2>o
Pentru minimum va trebui s'a", avemu
1. 2
adicI C>o
i prin urmare, B> o
A>o
ResumAndu inteunu singuru tablou conditiunile macsimu-
mului i minimumului, vomit aye:
Macsimum I PBC<o
A<oB<o, 0<0 (EFD0)2(F2B0) (E2A0)<o
Minimum 1

A>oB>o. C>o I E2A0<o


sau substitandu lui A, B, C, D, E, F valorile lor ni va veni:

www.dacoromanica.ro
202

L(Pf 72_d2f d2f


Macsimumu Laydzi dy'Tz2.
d2f <0d2f d2f I
1 d2f d2f (12f d2f 2ii- d2f -12
dx2 dva dz= kdxdz. dydz dxdid e) kl_dydz
Minimumu I d2f d2f d2f -12 d2f d2f\
d2f d2f dy2.(Tz7/ Ldxdz_.1 dx2.dz2)
dx2dy2dx2
"-- 0 -- o -- 1- d2f 2

<o.
(12f d2f

Ldxdi dx2 dz2


La aceste conditiuni mai trebue Ana a adaugi ecuatiunile:
df
dx
=o=o=o
df
dy
df
dz
a le caroru radacini trebue s. satisfaca conditiunile, precedinti,
Esemplu :
Fie functiunea:
f(x,y,z)=13x2+11y2+9z2+14xy+10xz+6yz-1-1.
Pentru a OA valorile lui x,y z corespuncletoare Ia m ac-
simnmul sau minimumul acestei functiunei, avemu:
df
= 2 (13x +7y+ 5z)=odf = 2(1 ly 7x+ 3z)=o
dx dy
df
=2(9z 5x+ 3y)=o
dz
cari dau: x=o y=o z.o.
Pentru a sci dac f(o, o, o)=1 este unu macsimum sau
unu minimum trebue a esarninh conditiunile dependinti de
derivatele partiale de a duoa ordine. Avemu:
d2f d2f d2f ., d2f A d'f i" d2f
dx2 7dy2 dxdz dxdz dydz
De unde vedemu ci f(o, o, o)=1 nu poate fi decat
d2f
unu minimum; c Aci , o d2 f > o 612f >0. Avemu de asemene
dx1> dy2 dz2
[10.6-14.18]2(62-22.18)(102-26.18)=[192]2
360.368 <0.

www.dacoromanica.ro
203-

si 62-22.18<0 102-26.18<0
ceia ce ni asigura, ca valoarea f(o, o, o)=1 este uuu mini-
mum.
Macsimunnd si min:mumul functiunilor implicite de tnai
multe variabile.
Fie z u duoe functiuni implicite de x y legate prin ecu-
atiunile
F(x, y, z u)=o
111(x, y, z, u).o.
Pentrii a aye macsimumul sau minimumul uneia dip ace--
ste functiuni a lui u de esemplu, vomu diferenti ecuatiu-
nile precedinti succesivu in privirea lui x i y i vomu ave:
(iF -t- dF dz -t- 01 du
(ix
,

dz dx du dx
. =()
(IF1
+ dF dz _+ d1i du
dx dz dx du dx
(d)
dF dF dz dF du
___=0
dy dz dy du dy
dF dF dz_ dF du
dy d z dy d u dy
in cari atatu pentru macsimumid catu;i pentru minitnumul

=
fuucciunei u trebue s avemu:
du
dx
du
'dr
Cu ajutorul a duoe din ecuatiunile 0) vomu determink
d .z dz
v alorile ,, pre earl punndu-le in celelalte dime, vomu
dx dy
obtin doue relatiuni nuoe intre x, y, z, u, cari adaugite fi-
indu cdtrh ecuatiunile propuse, vomu ave in totul patru e-
cuatiuni, cu cari vomu put determinii macsimumul sau mi-
nimumul lui u i valorile corespundetoare a le lui x, y, z.
()and in locu de functiunea u vomu aye a cauta. macsimu

www.dacoromanica.ro
204
mul minimumul unei functiuni de o formi cunoscutil f(x,y,z,u)1
du du
atunci iu vor mai fi ecuali cu zero, dar vomu aye:
cbe dy
df
-4 df dz df du
dx dz dx du elx
(8)
df
dy
df dz ._.
dz dy d u dy
df du .0.
Scotindu valorile lui ------
dz dz flu du
din ecuatiuthle (a)
dx, dy, dx, dy
pu-

Ondu-le in ecuatiunile (E) vomu capt duoe relatiuni nuoe


intru x, y,z, u, cari .luate impreuna cu ecuatiunile :
F(x, y, z, u)=o F1(x, y, z, u)=o
voru fi de ajunsu pentru a determinA valorile lui x, y, z, u
corespunletoare la macsimumul sau minimumul functiunei
f(x, y, z, u).
Pentru ehminarea derivatelor
dz dz, du du intre ecuatiunile
dx, dy dx, dy
(a) i (e) putemu aplich metoada cunoscut sub nume de metoada
multiplicatorilor. Vomu pune terminii ecuatiunilor (d) i (e)
sub form de diferentiale partiale ci vomu ave :
dF dF d z dF du
dx dx dx=o
dx dz dx du dx
__idx dF1 dz dx 1- dF1.du dx=o
dF
dx dz dx du dx
dF dF. dz dF, du
X)
dy dz dy du dy
dF idy dF dz dy dF du dy=0
ti)
dy dz dy du dy
v)
df
dx df dz dx df du dx.o
dx dz dx du dx
df , df dzd df du ,
e)
Ey uy Ey 3 d. u Cy' 3ro

www.dacoromanica.ro
205
imultinda aceste ecuatiuni, incep6ndu de la a treia, prin
nisce factori arbitrari A, Ft, v, si adunIndu-le avemu:
idF+dFi +vd_f \ +(aLF,gi +ed_f\dy+
dx dx dxj dx dy dy dyj
OF +HI Viz ildFpdF1 df\dzdy
(1)
kdz dz dzjdx dz dz
a+
td_F+dFi vd_f)du
dx+ pdFi i_E
\dudy
du du du dx k du du .duhly
Factorii 2., ti, v, e fiindu patru atimi arbitrarie, putemu
a'i alege asa ca valorile lor, sit anulez coeficiencii diferenti-
alelordz
dx
dx dz
dy,
dy
du
dx,
dx
du
dy
dy aded. sI avemu :

+--1+v=o
cIF
dz
dF
dz
df
dz
dF dF df
dz dz dz
dFdF1 df
du m du dii
dF dF df
2, -I-6 =---o
du du du
atunci ecuatiunea (n) se reduce la :
(d_F df (IF O.F df
-1-v0dx + +,1t
dx dx dy dy
in care dx, dy fiindu independinti unul de altul va trebui
s avemu separatu,
dF df
dx
dF1
dx
df
vdx
=0, Ad_F +1,,dF
dy dy
e=o.
dy
Avemu in totul 6 ecuatiuni dhitre earl patru ni voru
servi a determink valorile arbitrarelor A, t, ', e, cari duse
in celelalte duoe ce rem Anu vomu clOth duoe relatiuni
nuoe. Aceste alnurate cltrA ecuatiunile propuse,

www.dacoromanica.ro
206

F(x, y, z, u)=0
F1(x, y, z, u)=o,
vomu aye iarsi patru ecuatinni en cari vomu daermina,
valorile lui\ x, y, z, u corespundetoare la macsimumul sau la
minimumul functiunei f(x, y, z,
Esemplu
1. A gIsi macsimumul functiunei f(x, y, z)---xyzik in care
m, n, p siintu numere date i x, y, z ctimi variabile le-
'late pnin ecuatiunea : xyza=o (1)
iii virtutea acestei ecuatiuni z este o functiune2 implicitI de
x, y. Ecual'andu cu zero derivatele partiale a le functiunei
xnlynzP vomu ave :
dz dz
mxm-lynzP-FpxmynzP-4 = o nxtnya--1zP pxmynzP-1 =o.
dx dy
Ecuatiunea (1) ni d asemene,
dz
dx
1+ =o, , =o.
dz
dy
dz dz. .
Eliminandu aceste patru ecuatiuni ni va veni:
dx dy
mxm-ly"z1 pxnlyazP-'=0 nxmyn-lzPpxmynzP 1=o
de Uncle:
n2=P;_11 P de unde In=11=P
x zy z x y z
de unde
m p n mn unde x= am
v
an
y z a md-n+p' md-n-hp
z ap
mn p Pentru a sci daca aceste valori a le lui x, y, z
.

corespundu la unu macsimum trebue a formh diferentiala


totall de a duoa ordine a funcpunei xmynzP. Avemu mai Int6iu.
df =lux' +nxinyn-lzPdy-1-pxmynz"dz,

www.dacoromanica.ro
207

df
sau 7-=
r xyzp
dx (13- dz

ala total/. a lui z adecI (dz dx+ dz dy


in care dz represinta diferenti-

. Diferentiindu din
dx dy
nuou vomu aye :
--
d2f_Hdfl 2_
[m d 2
+ n( dv
.))+p(c-1-)21.
Anse' va orile gasite anuleaza defereutiala totala df prin
urmare vomn aye :
dgf=[m (-1 ) 2+ n (3-y+ p(-7:y1x7y7z1) <o
x 3'
camitele m, n, p, a fiindu presupuse positive. Prin utmare
valoarea :
am an ap
f(
mn-Fp m+n+p in+n+p
( am y( an y ap
mnp m+n+p mnp
este unu Masimum.
2. A determink dimensiunile unui paralelipipedu drept-
unghicu aa ca volumele su sa fie macsimum i suprafata
sa sa fie ecuale cu o suprafata data.

z Inseninndu prin x, y, z dimensiunile para-


lelipipedului clutatu i prin IT volumele seu
vomu aye: 1T=xyz.
Insemnandu de asemene prin S suprafata
data vomu ave ecuatiunea :
S=2 [xy + xz yz], (c)
in virtutea careia z devine o functiune de x i y. Scimu
ea valorile lui x, y, z care satisfacu la niacsimumul lui V
anuleaza derivatele partiale a le acestei functiuni, prin ur-
mare vomu aye :

www.dacoromanica.ro
208

dz
I-Ydx.yz dx x dx=o
dx ydx
(d)
dV dz
dy x dy.o.
dy y
Diferentiindu de asemene ecuatiunea de conditiune (c). tat
va veni:
A) (y+z)dx + (x+y)tdx.o
dz
1.0
(xz)dy(xy)dydy
Inmultindu aceste ecuatiuni prin duoi factori arbitrari
X FL i adunAndule cu ecuatiunile (d) vomu aye:
mddzdx
(e) [yz-Fky + z)]dx-F [xz-fti(x + z)1dy [xy +kx
dz
[xy +11(x + dy=o
y)idy
fiindu arbitrari ii YODall pute determink prin conditiunea
. . dz dz
valorile lor s anu1eaz1 coeficientii dx, dy ceia ce va da:
dx dy
xy+X(x +
xy + iI(x+y).o (f)

de unde ecuatiunea (e) se reduce la :


[yz+ky z)]tlx [xz + P(x-1-z)]dy=o
in care dx dy fiindu ctimi independinti va trebui sA avemu
yz+ky+z)--..o
(g)
xz + y(x + z)..o
Ecuatiunile (f iii dau : X=p-- ILY . Substituindu lui 41"
y
aceastI valoare in ecuatiunile (g) vomu ave :
yzxy. y +z yz(xy)xy(y + z)=o
xy sau
xzxy.x -F =o
z
y
xz(x -I- Z)=0

www.dacoromanica.ro
209

de unde deducemu x=y=z; ceia ce ni arat ci paralelipi-


pedul autatu este unu cubu. Pentru a determina lungimea
crestdor sale vomujntroduce in ecuatiunea (d) conditiunea
gsitti: x=y=z:i vomu aye:
s=2[3x2]=6x2. de nude x=1/Z.
Pentru a ne asigura c conditiunea x=y=z corespunde
la imu macsimumu alu functiunei V trebue a forma deriva-
tele partiale de a duoa ordine ale acestei functiuni. Avemu
diferentiindu ecuatiunile (d):
(12,
z +xy(.12z
dx2 3 dx dx2
0.1)
d2v
dy2
=4x
dz
dy
,
x -(12z
ydy2
(12v dz dz (12z
y y
dxdy dx dy dxdy
Pentru a verifica conditiunile macsimumului trebuie a cu-
.dz d2z d2z d2z
noasce valorile corespungetoare la con-
dx, dy ' dx21dy27(1xdy
diunea x=y=z. Pentru aceasta avemu nevoe de cinci ecu-
atiuni pre care le vomu dpAta diferentiindu succesivu in
privirea lui x ci y ecuatiunea de conditinne (c). Avemu deja:
y y)dzdx=o
dz
x z F-(x+'v)=O de unde diferentiindu din nuou
dy
dz ,d 2Z
ni va, yeti 1 (v Y)a---
dx x2=-0
(-12z
2dz (x+ y) =co
dy dy 2

-r dz __Ldz_L(
dx dy -r-d2z
yidxdy
14

www.dacoromanica.ro
210

Din aceste ecuatiuni tragemu valorile:


dz
-
dz = d2z
=__
1 d2z 1 d2z 1
1 1
Cix dy dx2 x. dy2 x' dxdy 2x
cari duse in ecuatiunele (11) ne dau:
d2v
dx2 x<o"
d2v
dy 2
x<o
d2v 1
=----x
dxdy 2
de nude conditiunea .

d2y -12 d2v d2v 1x. lx2<0


Ltxtly] dy 2. dy2 4 4
ceia ce ni arata ca volumele paralelipipedului corespundc-
toriu la conditiunea : x=y,z--..-i/T este unu macsimumu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro