Carte auterisata pentru Giesele 1a i I1a primare i aprobata de Comisionea instituita pentru

revisuirea textelor didactice (Monit. Ofic No 253 din 20 Febr, 1885).

LECTIUNI
DE

AR ITMETICAPENTRIT CLASELE PRIIIARE

DE

STEFAN C. MICHAILESCU
Profesor.

PARTEA I:
SCOALA DE CALCUL ELEMENTAR
ANUL i al II-lea.

EDITIIINEA VLIa, DIN NOD REVZUTI.

BUCURESCI
Editura LibrArief SOCECC & Oomp.
Calea VictorieY No. 21.
1890.
407 OLtIIZA iliVtTATORITLIJI Anpriusit In text.
30364
www.dacoromanica.ro
Proprietatea adorulul: Me drepturile reserTate,

www.dacoromanica.ro
 SCOALA INCEPETORULUf
LA

CALCULUL ARITMETIC
ANUL INTAI.")

) Acsta carte se da in mana copiilor in semestral al doilea

al Clasel I, dupa.-ce el afi inv6tat sa cit6sca i sa serie; dupa-ce
s'au deprins sa numere, Orl la un re-care botar, p6n6 la cincl-
cjecT d. e., i cand el aU ajuns sPi calculeze din minte exemple
i probleme frte ure, (Calcul mintal). Se intelege de la sine,
ca dolAndirea cunoscintelor aritmetice trebue sa incpa chiar din
semestrul I, prin inv6tarea numeraril vorbite i prin deprinderl
la calculul mintal. Inv6tatorul se va servi pentru acsta de obiecte
sp. es. de sferule mici de lemn, sau de betiOre tcliate egal, ca sa
intipar6sca, bine in mintea copiilor ideea una' num6r rostit. Tot
cu ajutorul acestor miel obiecte, de intuqiune aritmetica se pot ma-
terialisa 1 micile calcule ce vor fi propuse, chiar din cele d'an-
t6iu Oil ale inv6taril numeratiunil vorbite. Na trebuie irisa sa
se faca abuz de intuitiune. Dupa ce ne-am convins, prin diferite
intrebari, ca un numbr este priceput; ca spiritul unul calcul este
p6truns, elevil num6ra calculzii ca niintea libera, fara aju-
toral uneltelor de numbrat, fara, artificiI mecanice de calcul.
Problemele O, fe amestecate: se propun, pentru miel calcule
mintale, numere abstrase si se propun asemenea i probleme cu
numere zise concrete. D. es. TreI nucl si cu dou ~I', cate nucl
fac ? Trei cu dota, cat fac ?
Avnd copil ast-fel pregatitl, inv6tatorul pote pasi, in semestrul
al II-lea, cu mal mult folos i ca mal multa inlesnire, la preda-
rea lectiunilor din text.

www.dacoromanica.ro
 PRECUVENTARE

A stabili primele base ale une sciinte in mintea copii-

lor este una din cele maI delicate cestiunI ale pedagogieI.
La noi irisa, cu tta malta importanta ce presinta ces-
tiunea metodica a predaril primelor cunoscinte, trebuie sa
marturim, ca ea a fost neglesa aprpe cu desavOrire, pri6
In timpurile din urma. AzT abia, cestiunea mefdelor a
delteptat, cu mai multa seriositate, atentiunea lumeI co-
lare ; azi a inceput abia a se vorbi, cu un adevrat inte-
res, de metde, i de metod2a intuitiv in particular, metod
care in alte trl formza, deja de mult, o parghie din cele
mal puternice pentru progresul invOtamentului primar. De
la intelpta aplicare a metoduluI intuitiv, combinat cu
cel socratic, depinde, dup6 tte experientele i constata-
rile facute, rapedea i justa invOtare a celor d'antela noti-
unl de sciinta. i nu incape indoiala, de re ce metodul in-
tuitiv este calea naturala prin care inteliginta capota noti-
unile i cunoscintele sale in cla cea mare a vieV. Omul
de la natura i de la esperienta, de la ceea-ce vede i simte,
a invOtat ceea-ce scie. Copilul de la aceealimbelpgata fan-
tana, de fapte .i. de lucruri, trebuie sa ja cunoscintele lul.
Pe acsta cale, de esacta i real. apreciare a ideilor, prin
vederea i intelegerea lucrurilor ce ideile represinta, in-
structiunea primara a realizat, ziceam, progrese surprin-
Otre in trile ce-aft sciut s'o urmeze.
Nu ne este dar permis a rOmanea mal mult In vaga-
111 rutineI, daca dorim ca aspiratiunile de intinderea uneY
culturl solide i roditre, ce incalqesc inima natiuneY, sa
devie realitatI mntuitre pentru ea.
www.dacoromanica.ro
 6

* * *
Cate-va cuvinte asupra spirituluI ce a dominat lucra-
rea de fa, nu le cred de prisos.
Sunt ma intia dator a observa, ca acsta carticica
este ast-fel intocmita, in cat opresce pe copiI de la neno-
rocita deprindere de-a Inv6ta numaI pe de rost V inteun
mod t6mpelnic p'n6 V cunoscintele call se raportza di-
rect la pricepere V a caror actiune pedagogica trebuie sa
ascute V sa desvlte acesta facultate. Sunt alte cai prin
carI se pae lucra anume asupra memoria
Aritmetica, ori-cat de simpla ar fi forma sub care o
presintam, este o sciinta care se adresza, ca V cele-l-alte
matematicl, la intelegere, la puterea de-a rationa. Ea este
cea mal buna gimnastica pentru judecata; folosul el nu
consta atat, pentru incep6torI, in cunoscintele ce-i Invata,
cat In puterea ce are de a le desvolta treptat partea su-
fletsca de care vorbim. Sa nu uitam ca instructiunea
primara, in totalitatea el', cata, nestramutat sa aibli, de
tinta a forma capacitatea copilulul, ca maI tarziil, in cd-
lele mal inalte safi in lume, sciintele de orI-ce natura V
de orl-ce trpta s.-I devie cat mal accesibile. Formand
mintea copiluluI pentru studia, sciinta prinde uor i ra-
pede, asemenea unei seminte care intalnesce un pamnt
preparat deja pentru desvoltarea el.
Putem vedea dar de cat interes este a obicInui pe copil,
Indata dupa ce-a reuit a ceti curent, sa caute a'V inavuti
prin citire capitalul s6ti de cunoscinte. Al6turI cu in vta-
torul, care trebuie sa ajute frageda inteligenta a copiluluI,
sa fie tot-d'auna V cartea, din care colarul sa. se silsca
a se6te V a retinea notiunile fundamentale ce ea coprinde.
Cartea este inv6tatoru1 nelnsufletit, care e cu mult maY
greil de inteles; dar, pentru acsta Insa-T, cartea pune la
lucru propria putere sufletsca a cititorulul. Copilul trebuie
sa fie atent V. sa gandesca cand citesce, ca sa intelga cea
ce a citit. Aci sa tintsca inv6tatorul, and copilul are un
text in mainI. NimenI nu contesta ca notiunile se pot co-
municamal cu sma incepatorilor intr'un mod frte u-
tior V frte recreativ, numa prin viul graial, fara sa aler-
gam adica la un text anume: ne-am putea margini la ceca
ce copil inteleg V retin numal din explicatiunile n6stre.
Nu e aci insa, cestiunea, daca el pot inv6ta o sciinta, bine
www.dacoromanica.ro
 7

sat r, numaI prin viul grait ; noI invtatoril cata sa

ne Intrebam In fie-caro i, daca mintea colarilor devine
din ce In ce mal puternica, daca gimnastica c6lel 1110,-
resce cu adev6rat sufletul lor, i acst proba nu o pu-
tem mal bine avea de cat in aprecierea intelegeril i a
cunoscintelor ce el singuri pot sa estraga din citirea car-
tilor ce at sub ochT. S ne gandim numaf c invqatorul
n'are sa conduca tta vita mintea copiluliff; ca mane,
copilul ajuns in etatea junetiI, la studiI superire, va B
departe de sprijinul nelipsit al invqatoruluI, 1 atuncI el
trebuie sa scie a invqa singur, avnd drept unic condu-
c6tor cartea i cuprinsul el.
Catl colarI nu se v6d, in clasele superi6re, earl, Cu
tte esplicatiunile profesoruluI, nu sunt totuI in stare
sa se pregatsca singuri la o lectiune de matematica, a-
vnd un text inainte-le!
Mintea lor n'a fost treptat deprinsa la munca, dintr'un
inceput chiar, ca sa ajunga a patrunde ideile ulna' text,
a le distingo i a vedea cum se lga intre ele ca sa al-
catuiasca o cugetare, un rationament. Matematica anume
le-a fost predata in mod cu totul dogmatic, impun6ndu-
li-se pte invttarea regulilor pe din afara, cum ar inv6ta
articulil creilultd, sat o pagina de catechism ! Copil at
recitat i a operat ca nisce machinI ! Acsta esplica in
destul pentru-ce, in clasele mal inalte, unde e vorba de
calcule mal inaintate i de cugetarI mal complese, cea
maI mare parte din elevY se impedica maI cu Mina la
matematia
A schimba directiunea studiuliff aritmeticel, chiar de
la origina el, i a o substitui prin calea adevtrata, na-
turala, metodica, i folositre copiilor : ta ce am urma-
rit prin textul de fata, caro este o combinatiune ca to-
tul proprie a mea.
Cu acestea lse, nu este trebuinta de conducator, pen-
tru-ca textul ne povquesce, prin cuprinsul i notele luI,
cum trebuie sa procedem in fie-care lectiune.
Editiunea a cincea, ce apare azT, este din not reva-
quta. Esperienta, studiul i cercetarile altor texto stra-
ine, ce-am Matt in timp de nou znl, de la aparitiunea
primeI editiunI, ini-at de,scoperit multe lipsurl i multe
imperfectiunI ale primei incercarI, i am cautat a le in-
latura, pe cat mi-a fost ca putiqa,t la edi unile ce at
urmat. Rolul inv6tatoru1ul este cat se 'kite de inlesnit
www.dacoromanica.ro
 8

acum, prin numer6sele note ce am intercalat, .1 imi per-

mit a crede, ca aplicatiunea acestuT text, la invqam6n-
tul calcululul elementar, va da resultate multumit6re.
Esperienta facuta deja cu aplicqiunea celor patru edi-
tiunT i resultatele ce mi-s'at comunicat de catre uniT
din d-niT institutorT. m autoriza a crede, cu ma' multa
convingere, in puterea i in fol6sele didactice ale metodel
ce am Intrebuintat.
Iun 1885.

Stefan C. Michaileseu.

www.dacoromanica.ro
 ARITMETICA.
ANUL INTM.
(METODUL INTUITIV COMBINAT CU CEL SOCRATIG) S)

NOTIUNI PREGATITOARE

Numerarea de la unu pene la qece.

Cand voim sg, scim cate lucruri ni se infatiyza,
trebue sg, le num&cim. 1)
unu (uninie) (douit) (tre)) I (patru) I (cinc)) I (se) (pte)

(opt) (nou) (zece)

Unu, dou; treI, patru. . . se zic numere; sunt
cuvinte carl arata numere.
Num6rul unu se numesce i unime.
Din unime se formza tae numerile. Dou se face
din unu adaogind unu; trei se formza din dala
addogind unu sag o unime, i ay, mai departe. 2)
II 111111 IH 11 H 1111111 11111111

11111111 III 111111 1111 3)

o) Ikttodul socratic saii inventiv este procederea acea de inveta.-
ment, prin care in puterea cunescintelor ce ad copii, sati ce el
au debendit deja in cla, si a intrebarilor bine combinate ale
invetatorululscolaril, din casurl particulare i cunescute, aduse
ca esemple, descopera el singurl regule sat cunescinte generale, sau
vice-versa, procednd sintetic, s gassca el insisI aplicatiunea justa
a reguleler saii a cunescintelor generale, in casnrI anume date.
Notiunile particulare se dad prin ajuterul observatiunil directo,
sat al imaginiler carI se pot forma in mintea copiiler, t'ara con-
cursul ratiuneI : acesta e metodut intuitiv sail al lul Pestalozzi.
Invet. Cate puncte sunt in fie-care despartitura, ? Numera i
spune cate al numrat....
Inv6t. trei i unu cat face? Cate uniml cuprinde cinc)? Dar pte?...
1) Cate linire sunt in te-care granada saii grupa? Cate puncte
in fie-care despartitura din rindul de sus al pg. urmat6re7... Cate
puncte mal mult in grupa fase de cat in acea dinaintea el ?... Cat
adliegim la un numr ca SA, facem pe cel urmator ?... Cu cat di-
ferd un numer de cel precedent i cu cal de cel urmator
www.dacoromanica.ro
 10

119 I
555 I 1

111

s. 1

1)

`) Cate cuvinte sad numiff de numere avem do la unu 0[16 la zece?

Invtatorul intrbit si pe sarite: Uncle sunt epte Unde trei
puncte? Face si pe tabla linire i intrba: eat sunt? Pune apol
si pe elevl sa faca trel, cincf, fse etc. linire, i controiza
cile. Il pune O. numere irr diferite moduli: de la eincl in sus; apol
In jos, 0116 la unu. De la unu pn la sse, cate numere sunt ?
etc. Cate unirniI sunt in numrul nou? Trage nou linire...
Invecitorul: Cate ochiurl sunt cu cate toi punct ? Cate cu cate
fpte? 'Cate Ole, care nu cuprind nimic? Nimic numr este? Cat
arata el?..: Asa dar, numerut trebuie s arate o ccitatime.
NB. UniT pedagogl sunt de parere ea chiar de la inceput, dupa,
ce am aratat copiilor numerile prin obiecte, trebue sa cautana a
desface ideea obiectelor, de ideea numerului lor. Daca acsta ana-
lisa, nu se crede prea abstrasa, proa cutezatre pentru inceptorl,
se pte incerca. No1 indicara aci o procedere:
Dupa, ce v art si apol jail de d'inaintea vstra aceste trei
betiOre (le ascunde), ce v'a rmas vo in minte? Despre cate
lucrurl v'a remas intiparire, cunoscinta sal"' idee? Scol. Despte treE.
Inv. Numal ideea sad intiparirea acsta de treE ce ne rmne in
minte, numal aceea este numen Nol vedem dar lucrurI, iar nu
numere; nurnerile sunt idel: ele sunt numal nisce intiparirl ce
rman in mintea nstra. Niment n'a vzut un lucru care sa se
chiame numb ; numrul nuzl niel de niel de piatra, niel
rotund, niel tare; numrul este idee, o lemn'
urinA. de catatime ce ne
rmane in minte. Am vzut un sre, dot timent, cinct case si al-
tele. Unu, doi, cinci, sunt numere, iar srele, menl, casele etc. a-
ran, lucrurl sau fiinte, pe carl le vedem in natura sau in lume.
Facetl deosebire dar intre lucruri,tidet sail intiparirl, cavinte sau nu-
mele ideilor,si intre numere, carl ne arata numaI ccitaymea lucrurilor.
Cand vedetl acestea (arata de es. patru betisrei ce v arat
lucrurl sad numere? etc. Care e luerul ? Unde ne-a rmas ideia
lucruluT (it ascunde) ? Care e numele ider ? Care este intiparirea sau
idea de numr?
Nol credem insa, a acest proces analitic so face cu timpul de
sitio in spirant copilultil. Mal tarziu s'ar putea formula cu mal
mult folos, tot in felul aratat. In orl-ce cas, depinde mult de la
abilitatea invtatoruluI.
www.dacoromanica.ro
 11

ESERcurif
Cate zile sunt intr'o gptamana?... Numratile pe rind.
Cate zile inv6tam la c61a? Care e ziva a treia a s6pta-
maner? Cati gologani mari are un lea'? CatY banY sunt in-
tr'un gologan mare? Cate anotimpurl avem? Numesce-le.
Cate rae are carul? Cate degete avem la o mana? Dar
la amdndou6? Cate picire are tabla? Cate mainl are
omul? Cate colturi are placa? Din cate bucal e facuta
1Mia acsta v v v? Cum e unja acsta?.. Trage o linie
drpta. Cate puncte cardinale sunt?... Spre ce punct vine
casa sal locuinta ta de aci?

De-o-potrivc sail egal.

Degetele aratAtre sunt de-o-potrivd, pentru-cA, ala-
turandu-le, vedem c sunt tot una de lungt Aceste
dou6 linil

sunt de-o-potriva sail eg ale,

tru cd ail acea0 lungime. 1)
Cand num6ram doue apol trei, in tot num-
ram cinci.
Dou6 Cu tref este egal cu cinc. 2)
2) Invet. Aceste trel figurl sunt tot de-o-potrivd, fiind-cl sunt tot
una de mar!. Ele ad acea0 intindere. Grmu-
rile ferestrel sunt de-o-potrivA. Cal& intindere
saii suprafatel are unul, tot atal afi. si cele-l-alte.
De le-am Rterne unul pestealtul, ele s'ar acopeni 1
Foile caetulul i ale- cArtil se acoper una pe a ta, cum sunt dar
aceste fol?...
Aceste dou6 cercurl sunt neegale.
Pentru ce? Care e mal mare ? Care
e mal mic?...
InAltimea bisericilor intrece inAlti-
mea caselor.
InAltimea bisericil nu e de-o-potrivii
cu inaltimea caselor. Care inAltime in-
trece?...
2) Inv6tAtorul pune in vederea copiilor dcvg betivire i alAturl
tret, i aratA ca la un loe fac tocmal 'cinc!. Dar unu, i Cu se Cu
cine este egal? Dar dacA luAm din se dou6. cu Pe ritanr ayer-,
egalit de?... De dou6 ori doue cu cinc egal?... (A. se dovedi intuitiv.)
www.dacoromanica.ro
 12

Dou6 pahare sunt egale in marimea lor daca

incape inteunul, cAt incape i in
cel-alt.
Incaperea unui vas se numesce
capacitatea sat volumul lui.
Duo corpuri earl nu in
ace1a1 loc, n'ail acelasi vo-
lum.
Un corp are lungime,
time i nallme. Lungimea,
latimea i inAltimea se zic, cu o vorba, dimensiunI.2)
Doud lucruri sunt egale cdnd a aceaI meirime.
DoW' sali mai multe suprafete sunt egale, cdnd
se pot acopen i intocma.
Suprafetele a doW dimensiunf, lun gime i,
Doia vase sag corpurt sunt egale, cdnd ail aceag
incapere, sa cdnd tine acelai* loc sag volum.
Un volum are trei dimensiunt': lungime, ldtime i

Se pote face proba, Cu apa.

Cate dimensiuni are o linie?

Dar o suprafata ?

Care e lungimea? Care e largimea?

Invtatorul pune aci diferite intrebarl: Din aceste doub cartl
care e mal mare? Comparan aceste doue placI. Cum sunt? Incer-
cat( daca aceste doub pahare sunt egale in capacitate. Aceste
sferturl de hartie sunt egale. Pentru ce sunt ele egale? Aceste
doub linil sunt ele egale? etc. Zilele anulul sint bite egale?...
Cand sunt zilele mal lungl.
Sa se propuie apol impartirea unel liniI in partl de-o-potriva.

Ne putem arma de cuburl, facute de carton, pentru intelegerea

volumelor i a comparatiunel lor.
NB. Para notiunea egai, bine intemeiatk nu se pote face un
singur pas rational in cunoscintele matematice. Egal e basa mb-
suratorilor, a numeratiunel i a calculelor.
www.dacoromanica.ro
 13

Introducere la calcul.
a) Adunarea.
Trei puncte Cu patru s... fac la un loe
ipte.
Din dou6 numere putem face unul singur.

Trel linidre , doue i duel fac Vote

zece,

I I I I

Din treI numere am facut unul singur....

Gina' intrunim a'ou'e sag' mal multe numere In-
tr'unul singur, se gice at le aa'undm.
Numrul care ese la adunare se chiamei sumit.1)
ESERCITIL
Adun5. afla suma: um' i cu unu 2); treY i cu doie;
dou' i cu unu; cind i cu dou6 ; dou6 cu patru ; cinct
Cu nimic...
Petre a cump6rat un creion cu tret gologani i o placa
cu ese. Cati gologani a platit? -

Am turnat inteo stela patru pahare i apoi dou,

s'a umplut; cate pahare a incaput in acea stela ;
Aduna fret cmenl cu dole nucT patru rate... Ce are
sa-ti dea ? -
Cum trebue sa fie numerele ce se aduna ?...

Invtatorul propune copiilor multe esemple cu linire, cu

flobulete, cu betiOre, si le ara0, a din doue sau mal multe nu-
were putenz face unul singur.
2) Invtatorul H deprinde a OiCe : unit, i ca unu de-opotliva sau
gal doue, etc.
www.dacoromanica.ro
 14

b). Seaderea.

Din zece puncte tergend trd s.. reman

pte .1)

Aci am scos din zece pe trei.

Cand sctem dintr'un numer un alt numb- maI
mic, atunci facem scAdere. Numerul cel mare
scade.
Resultatul la scadere se chiama rnzdOld sfi
fereqd. iypte este difereqa intre zece i trel.
EsERCITII.
Sa scadem pe unu din trd ; pe trd din ese; pe patru
din nou ; pe ese din opt; din unu sa se scada nimic.
CarI sunt diferent,ele?2)
Cump6rnd mere de patru gologani catI .mal r6man
dintr'un led ?Ion este de opt anY i Petru de ese. Cu
ca,t1' an1 e maI mare Ion? Am cerut luI Michait o cola,
apol patru qi dupa aceea trel, cate coil am cerut peste
tot ? Am inapoiat din acestea fepte. Cate coil r6mane sa-I
mal dad?Din opt daca scot cinc); unimI, cate uniml maI
r6man?Dintr'o stela plina, cu volum de zece pahare,
am deprtat, in trd rinduri, cate dou pahare. Cate pa-
hare ad mal' Minas in sticla? Ca sa r6mae pe jum6tate,
cat trebuie sa jail? SA scadem jurnOtatea lui opt din
patru. Cat rmine ?

c). InmulOrea.
Putem aduna de cat-va ori ace1a1 numer a-
hind adunam numere egale : dou cu dou i dou6'
fac de trd ori dou sa se.
Cdnd adundni numere egale se zice cd inmul0m.
Inv6tAtoru1 s propuie multe esemple de scAdere.
2) Inv6tAtorul face pe copil sA intelgA, ca i la adunare, cA nu-
merile ce se scad trebuie sA fie de acela,g fol.
www.dacoromanica.ro
 15

Resulfatul se chiaml produs. Produsul este o

sumd de numere egale. Numerile cari se inmultesc
fac pe produs, se numesc factor.
ESERCITI
Afla produsul: o data unu ; de doza orT dou; de doug
orT fret; de doug orT cinct; de fret orT tret; o data zece;
de cinct ori nimic; de pte orT unu; de cinct off dou...1)
Sunt patru copiT i fie-care ja cate dou6 nucT. Cate nucT
a6 luat toV? and randurT de colarT, cate data in
rand, calf colarT fac? TreT colT cate clout banT, OAT
banT fac? Un fund are se luminarT i am ars pa-
tru ; cate ail rmas? In patru randurl am cumprat
deosebite obiecte: o data de un let! ; alta data de chid
leT; a treia 6ra de douT leT i In urma de un le6 i ju-
m6tate. cav leT am cheltuit in tot? Cand se daii douT
factorT, de cate orl adunAm pe unu din el? De fret
orti doue? Dar de dou6 ort tret cat face ?2)
cl). impAryirea.
Cinci ()mein, lucrand o zi, caVga zece lets)

0
0
- 0 0
, 0- -0 0
') Invt!Itatorul face pe copiT sa, descopere, c unul din factorT se
aduna de attea orl, de c..te ort unimea e cuprinsa in cel-l'alt
factor. De doue ort fret, insernnza, ca doub trebuie adunate de
trel orl...
Carl sunt factoril? Care produsul?...
2) Sa se arate cu betiscire sau cu Jinii, ca e tot una. Sa se
arate mal multe asemenea esercitil.
8) Cate cati leT voin impeiry de om 2... PrivitT in carte !...
Ne gandim acum cu ce num6r sa mmultim pe cinc, ca sa a-
Min pe ze^e.
www.dacoromanica.ro
 16

Dad, impartim dte doul lel de fie-care lucrator,

dArn tocmal peste suma de zece leI.
Aci am avut num6rul zece, care pote fi luat ca
produs, pe cincf i pe dowl, carl sunt factoril lul.
Cunoscend prin urmare produsul (pe zece), i
pe unul din factorl (pe cincY), noI am aflat pe
cel lalt factor (pe dou6).
Cdnd se spune produsul i unul din factori,
se cere cel-lalt factor, atund avem impr/ire.
Num6rul care se imparte se zice deimpeirtit, cel
cu care impartim se numesce impartitor. Resulta-
tul la impAqire, sa factorul aflat, se chiamA ct.
ESERCITI I.
Se da produsul se i factorul tref, ki se cere cel-lalt
factor; se impartim pe patru cu doua; s impar-
tim pe nou6 cu trel; aflatI catul luI cincI prin unu;
sa impartim pe opt cu dou6; care e jum6tatea luI
patru ?Cu ce sa inmultim pe dou6, ca sa ne dea pe se?
Pe o capatana de zahar s'a platit opt 161 i capa-
tana era de patri', oca. Cat s'a platit ocaua de zahar?...
Pe patru condee am dat opt banI. Cat am platit un con-
deit ?...
In gradina n6stra avem zece copad l i s'a taiat odata
treI i alta data patru. cav copad' at mal rmas?
Invqatorul ne-a dictat erl in treI randurf cate treI
probleme. Cate probleme am avut s lucram?In patru
qile ne ducem de opt orI la kcla. De cate oil mergem
la c61a pe qi? o

i) Se propune probleme amestecate de cdte-1 patru operatiu-

nile. ca sa ne convingem daca copil au patruns natura operatiu-
nilor. Invetatorul trebuie sa apuce pe colarl s6.-1 dee cuvent de
ce deslga o problema d. es. prin impryre, pe alta prin adunare
etc. Cu ocasiunea acsta, eI repeta definittunile operatiunilor i
se deprind a le aplica just. Cand ajung sa aplice corect cunoscin-
tele lor generale la casurl anume, e semn c inteligenta lor lu-
cren. Instructiunea i1 ajunge unul din scopurl. Aa se incheia
cercul metedelor pedagogice: din intrebArt bine combinate, indu-
cem cUnoscinte generale. Acestea sunt apot intrebuintate imediat
www.dacoromanica.ro
 17

d). ImpArtirea.
(Continuare.)

Ca saumplem un vas de opt

pahare cu altul de dou, tre-
buie sa turnam de patru ori. -
Num6rul patru ne arata de
cate orl In cape san se cuprinde
vasul dota' in vasul opt, san
num6rul dou in numarul opt.
Daca inmultim pe dou cu patru, gasim produ-
sul opt. Aci am avut dar impartirea lui opt prin
dota, gasind catul patru.
Aa dar, mal putem zice, ca la imptirCire cetu-
tam de dile mi un ?miner se cuprinde in altul.
R E S T.
Un vas de dota pahare se cuprinde intrun vas
de trel, data i mal r8"-
mine loe gol de unu. Aa
dar, dou; se cuprinde in,
trel, odatA, i ma ra-
-mane unu.
la resolvarea tutor casurilor particulare co ele cuprind, i ne po-
goram ra la lucrurl concrete i practice. (Metodul sintetic i me-
todul analitic).
Invt.: Cum am mal hotarit sau definit impartirea ?Orl cau-
tati pe unul din factor!, cnd cun6sceetI produsul si pe cel-l-alt
factor; on cautatl de cate od se cuprinde factorul dat in produs,
ca sa aflatl caul: tot una este. 'A insista asupra intelegeril aces-
tul punct. A repeta irul rationamentului din carte asupra mai
multor esemple, Rationamentul este simplu i natural. Invtato-
rul sa nu faca fraze multe. Conclusiunea ia fie trasa, aci indata,
dupa premise, i sa vie apol cu numenise aplicatiunl.
1) I. De cate od se cuprinde doue in cinct? dar trer in epte ?...

NB. Recapitulatiunea Ideilor pregatitre", pi-in intrebad si

respunsurl.
Invtatorul. Ca . sch cate lucrad ti se infatiza co facl, tu
Potro? (Scolartil respunde prin fraza intrga; dupa aceia repeta
totl in cor, rar i desluit.) Pn unde sch sa numed ? Numra!
3.364 www.dacoromanica.ro 2
 18

Nu se cuprind tc5te numerile pe deplin unele in-

tr'altele".
Cand impArtirea nu se face esact sat deplin, a-
tune' aTem rest.
Impgrtind pe tref cu doug, ne da rest unu.
E dar impartire perfecta' sat esacta, i impartire
cu rest.
NB. Cana ni se pun intrebArl asupra numeri-
lor, ne gandim ca sa allam resaltatul. and ne
gandim, lucram sat opergm cu mintea. Jiucrarea
minii asupra numerilor se zice operatiune.
Adunarea, Saderea, Inmultirea i Impgrtirea sint
operatiuni.
ESERCITII.
Care este catul, impartind pe Ose prin dou? Avem
rest?Unul In 6pte de cate off se cuprinde ? Avem
Acum indarat. Num6ratl de la cincl In sus ... acum de la cincl
in jos. Care e cel dintditi num6r ? Cum se mal numesce ? Cate
unimi sunt i numrul Opte? nvedesce-mi acsta. Cu cate u-
niml e mal mare un numer, de cat acela care vine indata inain-
tea lul? Sa vd numerile, sari sunt numal in mintea n6stra ? Cand
-arat betiOrele acestea, ce vedetl vol: numere, sag betiOre?
Ca.nd zicl ca clout, lucrurI- sunt MI potriva saU egale ? Cate di-
mensium ate o suprafata? Dar o linie ? Dar un volum, un vas,
un corp ? Cand dou6 putinl iari acela1 volum de apa cum sunt
acole putinl, in capacitatea lor ? Impartitl aceste linil in part1 de
o- potriva; pe acsta in dou6 parti; pe a doua in patru partt e-
gale, eta. Impar* i suprafata acsta in treT par' egale. Impar-
tiff sfertul acesta de hartiei in opt partl egale. Cate operatiunl
scitl face cu nurnerile ? In Gate feluri pop spune, Mile, ce este
impartirea? Da-ml esemple de impartire. Da-ml esemple de adu-
nare. Ce facem prin adunare Cand adunati numere egale, ce o.
peratiunl facetl ? De dou6 orl trel cat face? Cand trebuie sa facem
scadere ? Da-ml esemplu. Ce cantata la scadere? Cum se chia.ma
numerile ce ni se dau la inmuitire ? De cate orl cuprinde produ-
sul pe unul din factorl? Ce arata caul? Tao impartirile se fac
deplin? nit esemplu etc.
Cand copil ad ajuns a respunde la Vote aceste Intrebarl *1 la
allele asemenea, pe carl le inventa invtatorul, atunci putem fi
sigurl, ca el sciu cu patrundere cele p6n6 aci desvoltate. Intreba-
rile mai serva i ca mijloc de repetitiune. In fe-care lectiune se
pun intrebarl din lectiunile -trecute. Ast-fel se h3ga bine tat) no-
tiunile invtate.
www.dacoromanica.ro
 19

produsul nou6 li factorul patrii. .A.,flaV catul i restul.

Catl termenI sail numere Inteo impartire esactA ?...
Numesce aceI termenI1
La o impArtire nedeplina, cat1 tetmenI avem?
ImpArtind zece mere la fret IcolarI, cate-cite mere le
vin?...

www.dacoromanica.ro
 20

PART EA I.
NUMERATIUNEA VORBIT $1 SCRISA
NOTIUNI DE CALCUL CU CIFRE, IN CASURI PARTICULARE ')

LECTIUNEA I-a
Cifrele 1, 2, 3.Eserciti1 de calcule.
Numerile le putem arata prin semne.
Semnele numerilor se nuniesc cifre.
1 2 3
cifra unu cifra doug- cifra trei
I I

Cu cifre putem face calcule, adica operqiunsi

scrise.
Adunarea se insemn6za o cruce -I-, pusa in-
Cu
tre cifrele ce se aduna. Semnul + se citesce plus.
Can d scriem
1+2
insemnza ca unu se aduna cu dore, se citesce :
unu plus dou6.
Suma face &el, ea este de-o-potriva saA egal cu
trel", i scriem
1+2.3
t) Copil, fiind pregatitY cu notiunile ce preced, pot pai la in-
vtarea numeratiunei vorbite i scrise. La fe-care cifra sad cifre
fnvatate, ne oprim asupra lor cu numense esercith de calcul, dupa
cum se vede in 10-care lectiune. Scolaril sa efectueze pe
lor calcule aratate in carte, si invqatorul sa le inspecteze. In
clasa, copil sa deprind si la calculul pe tabla. Li se dau i esemple
sa, lucreze a-casa pe caete, pe carI institutorul le revisuesce la
lectiune, intrebandu-1 sa espliee ce operatiunl au facut.
NB. La invtarea cetiril cifrelor, institutorul se slujesce de
ace1ea0 raij16ce ca i la inv6tarea scrieeil literelor.
www.dacoromanica.ro
adica : unu plus dota egal trd. Egal se aratA prin
dou6 linire orizontale =
ScAderea se arata cu o pusa intre
numerile ce se scad. Ea se citesce minus.
Cand scriem
3-2=1
InsemnzA: trel minus daza egal unu.

ESERCITIP)
1+1= 2+1= 2=2+ 3=1+1+
2-1= 1+2= -3=1+ 3=2+
2=1+
1+2=
I: 3=1-F- 1=3
3=2+ 2=3
H 3=1+
2=3
LECTIUNEA II-a
Cifrele 4 qi 5. Esercitif de calcule.
4 5
cifla patru cifra ciad

Atragem atentiunea invetatorilor asupra patrulatelor cu

puncte ce se ved in dreptul fie-carui ir de esercitil. Ele repte-
sinta ti:pul calcula acelor esemple i face mecanismul opera-
tiunii intuitiv i lesnicios. Ast-fel d. e. in seria a doua sunt com-
binatiuni cu clou, unu i tref; oohiu arata pe cate trole nume-
rile: tdte fac trel; in stinga se arata numrul doue, in drpta nu-
meruL unu. Copilul vede e& de va adaogi dou lui unu, es tref;
da va scadea din ti-el pe doud., partea din stinga, remalle unu; de
va scadea numal pe unu, partea din drepta, r6mane dota, partea
din stinga. Facend in mare pe tabla aceste patrulatere cu puncte,
inlesnim mult, pentru incepetorT, efectuarea i scrierea calculelor.
Inlesnirea este cu atat mal mare, cu cat copil sunt deja deprin0
Cu calculul
In lectiunile ce urrnzd, se va vedea, ca,, pe ranga, esemple in-
sotite de tipul intuitiv al calculul, figureza i alte esemple libere
de acest artificiu. Aci vine observatiunea deja facuta: sa nu a-
buzam de intuitiune; intuitiunea este un mijloc: carvi ne-am a-
juns scopul, o inlaturam.
NB. Ideea tipulul intuiti al calculului este luata din cartea
d-lui Dr. si cavaler Fr. V. Mocnik Erstes Reeltenbuch far Volks-
schulen. (Editiunea oficial& a statului, pentru cdllele din Austria).
www.dacoromanica.ro
 22

SERCI T It
2+2+ 3+1= 2+2+1=
4-22= 1+3= . 5=2+1+
2=4- r_ 4-1=
4-3--
4=5
5=1+
4=3+
3+2= 4+1= 3-2=
2+3= 1+4= 5-1=
1-: 5-2= 4=1+
1: 5-4= 2=3
FTe 5-1=
5=3+ 5=4+ 5=1-1-2+
5=2+ 1=5
1=4--
Tot prin semne araam i cele-lalte dou6 opera-
tiunI, :inmultirea i, impartirea.
Inmultirea se aratA cu dou6 linire ce se taie
piezi X. Acest semn se pune intre numerile ce se
Inmultesc. El se citesce inmultit cu. and scriem :
2X3=6
insemnza ca 2 trebuie inmulOt Cu 3, i se ci-
tesce doue inmultit cu fret egal ase, sat de doge
ori tree egal ose.
SERCITII.
1X1= 1X2= 1X3= 2X2=
4X1= 1=4 1X5= 5=3+2+
LECTIUNEA. III-a
si 7. Esercitil de calcule.
Cifrele 'El
6
cifra Ose

SERCITII.
:1
7
cifra fpte
-

1+1+1+1+1+1=
1 116-1
6X1=
www.dacoromanica.ro
 23

1+1+1+1+1+1+1=
7=1+
7X1=
2+2+2-:, 2+2+2+1=
2+2= 2+2+1=
4+2=
6=2+
4=2
'_
nilr.
2+4+1=
3+2=7
7=5+
6=4+ 7=3+
2=6 etc.

Impartirea se arata, prin done puncte : arate

vertical intre cifrele call se impart.
Cand scriem
6 : 3=2
insemneaza ca 6 se imparte cu 3, i. se citesce
ese impartif Cu trd.
Cand aflam rest, 11 scrim dupa cat, punend o
virgula i insemnand Inainte litera r.
Esemplu
7 : 2----2, r. 1.

ESERCITII
6: 5= 7: 5=
s.. 6:4= 5=6
2=6 '..., I. 1=6 4=7
-.--.1; 7-----4+

6=5= 3=7
6=1+
5+2= 7=5+ 1X2= 1X7=
2+5= 7=2+ 2X2= 6=3X
7-5= 7 : 5 3X2= 4=2X
7-2= 1X5 4X1= . 2=1X
7=2+ 5=7 1X4= 6=2X
5=1+ 7=1X
www.dacoromanica.ro
 21

2X. +1=7 5 :
2+2+2= 2X2+1+1+. =7 3 :
7-5+3= 5-3-1= 6 :
5.1+2= 7 :
6+1-5= (1: 2)+2 6 : 5=
7(3X2)= (6 : 3)+4= 5 :

LECTIUNEA 1V-a
Cifra 8; esereitil de ealetil
8
cifra opt

1+1+1+1+1+1+1+1=
8X1= I 8 : 1= 4X2= I

2+2+2+2= 8 : ?
2X3+2X1= 8 : ? =4
2X2+2+2= 8=2+
3+3+2= 8: 3=
2X3+2. 6=8
" 8=2+3+ 8=2X3+
I

4+4= 2X4=
111
8-4= 8 :

8=4+ 8:4=
5+3= 8=5+
3+5= 8=3+
8-3= 8=1X5-1
8-5= 8 :

3=8 5--1

1) Se vor propune asemenea combinatinnl de calcul cu 6 i 2,

cu 7 i 1, insotite de tip etc.
www.dacoromanica.ro
 25

5+2+1= 5+2+(4: 2)=

3+5-2= 3+3=2X
6-0+4= 2--1-2+2+2=2 X
7-6+7= (8 2)+4-3--=
2X2+1= (5 : 5)+7=
3X2+2= 3+3+1+1=
4X1+3= 7X1+1=
PROBLEME
Am luat In patru findurI cate doui leI i am cheltuit
treI; cat! a mai Minas?
Scrie cu cifre 1 cu semne: opt minus cinc!; dou6 plus treT
plus cinc!; de dou6 dou6 plus unu; de patru unu plus
de dou ori dou. Cum se aflA jum6tatea unui num6r?
Care e jumOtatea luI 2, lui 4, luY 8. Intre 3 i 8 cate
numere sunt?

LECTIUNEA V-a
Cifrele 9 si O; esereitil de calcul.
9 0
cifra roue cifra zero sau nuld,

ESERCITI1
2+2+2+2+1= 8=9
4X2+1= 9=7+
9-2= 9: 9=
3+3+3= s 4+5=
2X3+3= 9-5=
3+3= 9_4=
6+3= 1X5+2X2=
3X3= 9 : 5=
9-3-3--3= 9 : 4= 1)

1) SA se propuie i alte combinatiuni de asemenea micl calcule,

insotite de tip, pan& la tifra 9.
www.dacoromanica.ro
 26

5+2+2= 7-1+2= 6 : 2=
3+2+4= 8+1-3= 7 :

6-2-4= 9-6-3= 9 : 2=
9-5-2= 2X3+3-1= 9 :
6+2-1= 8-8+9 3= 8 : 4=
7-1+3= 4 : 1=
9 : 1)

SA se serie aceste esernple maI scurt:

2+2+2+1 1+1+1+1+1 4+4
3+3+3 9-3-3-3 1+1+1+2+2+2
Serie cu cifre i cu semne: dou6 plus dou6 minus unu;
trel plus se minus Gina; nou6 impArtit Cu pte; aflA
dou6 inmultit cu trel minus patru; de cind orI unu plus
trel ; nou6 minus de dou6 orT treI, etc. Care e jum6tatea
luT opt? a treia parte a luT trel? a luT se? a luInou6?
a patra parte a WI opt.
Serie: zero plus treT; cincI minus cind egal zero. A-
dauga zero ceva? Ce arat5. el? Num6r e zero.

LECTIUNEA VI-a
Zecimea.

Zece se scrie Cu cifra unu, urmatet de-un zero.

10
zece

Zece cuprinde zece unimf sag unte*. .Acest num&

se numesce i zecime.2)
1+1+1+1+1+1+1+1+1+1=10.
2) In seria acestor esemple copil vor gsi, pentru unele, resul-
tatul zero. SA li se spue ca zero nu este numOr; cifra 0 nu arat6,
numOr sau cAtAtime; este numal un semn ce ne slujesce la scri-
sul unor numere i la artarea lul nimio in calcule.
2) S5, se arate o zecime printr'un mAnuchiu de zece betiVire le-
gate la un loc.
www.dacoromanica.ro
 27

De la unu pana la zece, numerile porta numele

de m'Ami; zece unimI formeazg, o zecime. Dege-
tele de la am6ndou6 mainile arad, o zecime.
ESERCITII.
5+5=- ::: M 6+4=
10-5=
2X3+5=
10--=5+ 10-4--
2X5= 10-6=
10 : 5= 10=6+
10: 2= 10=4+
10 : 6= 1)

2+2+2+2+2= 2+8+4= 10 : 5=
5 X2= 1-14+2x2= 10: 6=
4+4=2 3= 2x3+2><2= 10 : 7=
9-2-6= 6 2+6= 10 : 8=
10-7+3+ 10 : 1= 10 : 9=
8+1+1= 10 : 2= 10 : 10=
5+5-7= 10: 3= 10 10=
9+1-2= 10 : 4= 9+1-8=
7,---- 5+ 6=1+ 4+. =9
9= 7+ 10 ----PX -. --1-2) 5+. 10
6=10 2+. =10 8-1=6+
7+ 10 3X2+. =10 (10 : 5)+3=

'EROBLEME
Daca un oil costa trel banT, treI ou6 cat are sa coste?
Un negutator are treT bucatT materie, din carl a vendut
lpte i apol i s'a mal adus dou6; Cate bucatT are acum?
De cate orT este mal mare nou6 de cat trel; a catea
parte este cincT din zece? _Cate uniml cuprinde zece mal

`) S6, se propue mal multe combinatiuni cu tip.: de e. cu 3 O

7, 9 cu 1, 8 cu 2 etc.
2) In cee feluri se pote serie esact acst potrivire?
www.dacoromanica.ro
 23

mult de cat patru ?De cate off intra nou6 in zece ?

Un parinte a cumparat patru palarif copiilor se'f; palaria
e cate douT leI ; catf le a dat pe tete? Am impartit
de o potriva nou6 creicSne la tre colaff; cate creine a
luat unul? Am avut zece nucI i am dat WI' George
dou6, luI Stan treI, luI Petre tot trel; cat mi-ati mal r6-
mas ? Cum sunt numerile patru i patru; opt i opt?
Scrie cu cifre i cu semne i arata resultatele: zece mi-
nus trel plus dou6; zece impartit cu -dou plus patru; de
treY orT treT plus unu; de doa ori patru plus unu; cincI
imp6qit cu cincT plus treI, plus dou6, minus trei, plus pte.
Serie numerile de la unu pana la zece i apoY indarat.
Aduna de chid orl pe zero ; cat Lc?

LECTIUNEA VII-a')
Numeratiunea i ealeulul eu zeeiral depline.
Cand avem multe lucruri de numrat, atunci le
facem gramezi de cate zece, i spunem apoi de
cate orl am num6rat pe zece:
lo 10 10 10 lo
de cinci orl cate zece.
Aci avem de cind ori zece ; tae punctele fac
cinci-zect...2)
Putem dar num6ra cu zece sat zecimele, cum am
num6rat cu unimile; in loe de-a zice insa numal
unu, doW, mai adaogi i vorba zed'.
1) Dupd ce scolaril a pdtruns bine lectiunile precedente inv-
tAtorul pte trece la numrarea cu zeeinti depline, pra la silt&
esclusiv, servindu-se in numeratiunea zecimilor cu manuchiT de
betisre, legate cdte zece, sau Cu cartne de zecimi (vez1 lect.
XVI.) Lucrul devine ast-fel intuitiv, i calculul cu zecinal nu e de
cAt o repetitiune a calculului cu unitatl. Pentru deosebire, la scris
le tragem atentiunea asupra addogiril lul zero la drpta cifril in-
semnatre. Nol ne vom servi In carte de puncte spre a face zed.-
mile intuitive.
Invtdcorul : CAte ar fi Rica; dacd erau numal cele d'antaid
doue grAmezi? Cdte zed sunt in trel gramezl? dar in patru?
Nurniti pe rdnd numrul punctelor cuprinsd in unu, doue; tref,
patru, civet ochiurl.
www.dacoromanica.ro
 29

Cu zecile sat zecimile vom numera aa:

doue.zeci, trei-zecl
douo zecind tre a zecinzz

10
10 2-
10
10 zed 10

Cum am scris pe zece, tot aa scriem ze-

cime: cifra zecime urmata de-un zero.
lata zecimile depline:
10, 20, 80, 40, 50, 60, 70, 80, 90.1)
Zecimile se aduna, se scad, e inmultesc 1 se
impart, ca i unimile.
Aa, dozed-zed i cu tretzec fac cincf-zed, pentru
doue" i cu tref fac cinct.2) In scris vine ast-fel:
20+30=50

Inv6tatorul: Care e opt-red? care num6r insenmez6. fse-zeci?

Num6ratI bebele de porumb, pe care vi le impart.Spunetl fie-
care ale atl gasit. Cum le-atl num6rat? A catea zecime e noue-
zecl? Cate zecimI numeratI pana la gse-zecl?...
NB. Invetatorul incerca sa vada, daca copil sci bine cat este
dout-zeci, .2se-zeci... etc. Pentru acesta, el le pune inainte cogul Cu
betig6re desfacute, i. cere la maI multi din el, sa-i arate trei-zeci
opt-zed, noue-zeci... in manuchI de betigeore, sau Cu carkine; le a-
duce apol si manuchl de zeciml, facute gate gel pune sa le numere.
Invetatorul inlesnesce operatiunile Cu zeciml, spuindu-le sa
calculeze in gaud numal asupra unimilor sau cifrelor ce arata nu-
merul zecimilor, gi la resultat s adaoge vorba zecl; la scris sa
insemneze pe zero langa cifra insemnatre a zecimelor.
www.dacoromanica.ro
 30

ESE RCITIL
10+10= 30+30=
20 10= 70-30=
40+10= 60-30=
50+20= 60-20+30=
30+30= 90-70=
2X80= 50=40+
3X30= 80=30+
4X20= 40=80
9X10= 90=20X2+30+
50+40= 70=90-
20+ =80 90-40><2=.
20 : 10+ 70+20-10=
30 : 2Q= 30+20+10=
50: 40= 50+30+10=
(5X2)+10= 10-10+70=
(10X2)+30+40= 90-40-50=
10+20+30X2=
PR OBLEME.
Un tanAr de dou6-zeci anI a inv8tat la k.c61A zece anI;
de catf anY era, and a intrat in c61a? 0 vadra are zece
oca ; dintr'un butoit de nou6 vedre, cate ocale mal r6-
man, dupe ce deertAm cincI vedre? In opt leI, catY go-
loganI marl sunk? Cate zecimI cuprinde nurnrul se-zecI ?
Dar num6rul treI-zed ? Dar num6rul nou6-zed? Serie cu
cifre i cu semne: dou6-zed plus trei-zecI minus zece ;
cat face? Ce resultat (IA: patru-zecl plus de dou oil
dou6 zecimT minus cincl-zeci... etc.

Numreim cu zecimile, cum am num,erat cu unimile.

Zecimile se scrifi ca 10: punem ntiii cura ce
aratei zecimile 0, apot un zero sail o nula.
Cu zecimile operant ca 1., cu unimile.

www.dacoromanica.ro
 31

LECT IUNE VIII-a

Numeratiunee neintreruptIL de la unu pan6 la nou-neel
,Putem num6ra neIntrerupt de la unu pana la
nou'-zeci.
De la zece pana la dou6-zeci num6ram tot Cu
unu, dou6, zicand mal anteit zece i apoI cu-
vintele i unu, i dou,
Jata: S5808

..
sece fi unu ecce fi dour eeee fi trei rece fi patru nace fi cinc(
(unu-sprezece) (doud-spre-z000) (trol-spre-zecs) (patxu-spre-Z000) (cincl.spre-zoco)

I ..... ii .....
luce fi gse
ii
goce gi gipte
I

me fi
ii:
opt mece fi notek
dotd-zed
(se-spre-zece) (qpte-spro-zece) (opt-spre-zece) (nouti-spre-zece)

Tot ast-fel numram intre doue'-zed i tref-zed :

doue"-zeci. O unu, dou-zecf ,2i doW, doue-zed si frez,
doug-zed 0, patrul)...
PROBLEME
Cate luni sunt inteun an ? Numesce-le i numra-le.
Cate que sunt in luna acsta ? In cate avem aqi? Cate
fol ai inv6tat din carte ? Num6ra rindurile din acsta pa-
gina. Numra literile din rindul acesta i cel urmator.
Cate cucinte formza aceste litere ? Cate silabe intra in
aceste cuvinte ? De cate orY num6ram. pe zece pn6 la
la num6rul nou-zeci ? In num6rul ge'pte-zect gi opt, cate
zecimI i cate unimI sunt ? Fa pe din dou6 numerile 10,
20, 30, 40, 50, 60.

Inveldtorul: Numeraty mal departe.... Numerati intre trei-zeci

patruzeci, intre patru-zeci i cinci-zed etc. II esercitze ast-fel a
numera de la zecime la zecime. Pune apol se, numere i in cor,
de la unu pene la dou-zeci, pene la trei-zeci etc. Cere apol co-
piilor se arate cu babe san ca globulq,e de lemn, sau cu beti6re,
diferite numere : aratA trel-zecI i patru: cete zeciml ? cate unimi ?
FA 6 legAturl de zeciral; mal ja 7 uniml: cet face peste tot?
Arate,-ml cincl zecimi: noue-zecl i ase...
www.dacoromanica.ro
 32

Cate csurY sunt 'jute Vi, ziva Cu n6ptea ? Cate minute

sunt inteo ora ? Cate secunde sunt inteun minut ? Cati
banI sunt in se i jum6tate gologanl ?

De la o zecime la alta, num'ram numind ntiii

zecimea 0, apoi pe rind unimile.

LECTiUNEA IX-a
Scrierea ori-citruf numiltr, Cu zeciml si unimI.
Un numr ou zecimI i uniml se scrie Cu dou
cifre : cifra zecimilor, urmat de cifra unimilor.
Zecimea cine atuncf la &Iva, unimea la dre'pta.
Patru-zed 0, cinc se scrie ast-fel :1)
45.
ESERCITII
Citesce aceste numere: 3, 32, 44, 55, 89, 8, 65,
11, 16, 21, 2, 78, 63, 10, 1, 17, 18, 19, 29, 99,
85, 77, 7.
Aran cifrele cari pretuesc zecimi 2). Cali tifre arata
unimi ? Cate numere s'ati scris ? Cate tifre sunt cu t6te ?
Citesce numaI numerile Cu sol. Acum pe cele Para sot.
Scrie cu cifre : epte-zect i tret, ase-spre-zece, trefspre-
zece, trez-zeci fi tret, cinc-spre-zece, opt-zed fi duoi, nou'-
zect 0 patru, patru-zect i opt, cinct-zect, cincz, cinct-zect 0
cincz, dota-zect gi, unu, patru-zect i opt, cinci-zect fi noue,
ese-zect-fi e'se, pte-zect 0 e'se.... Cate zecirni i cate
unimf sunt, in fie-care din numerile ce-ati scris ?
Scrie pe rind t6te numerile de la cinc-zect pana la noue-
zect 0 nota; serie apoi, tot pe rind, numerile de la cincz-
zect indarat pana la unu.
Aran cu numere opt vedre i jumtate in ocale.
Invetatorul: ('are cifra arata zecinil? Care cifra arata unirul ?
Ce cuprinde un num6r cu dou6 cifre? cum se citesce dar?
2) Puind pe cate unul sa, copieze numerile pe tablh, sau de
odata pe toti, pe placile lor. invaatorul le core sa sublinieze de
cate dou6 orl (cu linicre miel) cifrele cari arata zecirni i apoi
inspectza. Sh sublinieze apol ()data cifrele carI arata unimi: 99
www.dacoromanica.ro
 33

Un numr Cu dou cifre aratel zecim i unind.

Ca sci scriem un numr Cu zecind unimf, scriem
&tail cifra zecimilor i lcinget ace'sta, la dre'pta,
cifra ttnimilor
LECTIUNEA X-a
Esereisil de ealeul cii unim si zeeim11).
10+1= 34+6= 14+2+3=
11+2= 78+5= 18-4,+5=
12+3= 25 10= 6+9-5=
15-5= 45+9= 19+9+3=
17+3= 57+10= 12+8-9=
18-7= 67+11-= 4+4+1= 2)
13 6= 58+9= 5+5+5=
11+9= 82+8= 12+7+7=
20+5= 77 7= 25+5-3=
42+7= 65+9= 30'-5-25=
60+20= 85+7= 18+10+3=
3+ 5+ 2+ 7= 99-10-10-10=
11+ 3 7+ 5= 75+ 4+ 5+ 6=
15+ 5-20+ 8= 81+ 9+ 5+ 2=
21+ 0+ 5+ 4 13+50 5-30=
20+20+20+20= 90+ 9-19+12=
54+ 5 9+10= 80-40+10+ 3=
') Invqatorol ajung6nd la acsta lectiune, inc6rca din noii pe
scolarl, prin propunerl de miel proaleme, asupra color patru ope-
ratiunl spre a se incredinta ca el retin cu patrundere spiritul ope-
ratiunilor. Recapitulza, Cu acsta ocasiune, defirtitiunile operatiu-
nilor invtitate. Le pune apol si diferite cestiunl asupra citirel i
scrierel numerilor cu uniml si zeciml. Insista asupra aflril pro-
duselor, ce se propun in carte, ca scolaril sa le memoreze.
Pentru cate-va exemple, la inceput, inv6tatorul pote intrebuinta,
spre inlesnirea calcululul, tipul intuitiv cu puncte, saU manuchile cu
betisre, daca vede ca scolaruI lucr6za cu greu.
NB. Inv6tatorul nu se va margini, se intelege, numai la com-
binatiunile de calcul ce se v6d in text.
2) Cum se mal pot serie aceste dou6 esemple ?... prin ce ivera-
tiunl se mal pot anta?
30,364 www.dacoromanica.ro 3
 34

3X4= 30 : 3=
2 X 6= 12 : 2= 2X5= 15 : 5=
2 X 7= 18 : 2= 6X3= 18 : 3=
2 X 8= 16 : 2= 3X7= 21: 7=
2 X 9= 14 : 7= 3X8= 27 : 3=
2 X10= 15 : 2= 3X9= 19 : 2=
9X3= 12 : 4=
4X3= 4X7= 20 : 5=
4X4= .X9=36 24 : 6=
4X .=20 8X9= 32 : .-8
6X4= 16 : 4= 28 : 7=
6X .-42 29 : 4= 36 : .=4
4+4+44+4=4X.
6+6+6+6+6=6X.
3355+5=3X.5X.
8---1-84-8-1-8=40. 30+30+30=
5+5+5+5+ 5r-z5X. 7+7+7+3+3+3=7X.+3X.

LECTIUNEA XI-a.
Esercitil asupra scrierif numeril9r cu zPcimI si unimt ;
miel probleme ; calcul ca aceste numere.
Serie cu cifre i. calculza resultatele : trel-zed i patru
plus 5 minus zece ; de cincI od cincI, plus de patru
orI patru, plus pte, minus nou6; sa se adune catul lui
36 prin 6 cu se-zecI i cincl, i. sa se scada apoi dou6-
spre-zece;cu ce num6r inmulesc pe nou6 ca sa'rni dea
pe cinci-zecT i patru? Inteo clasa Ore-care sunt pte
banci i In fie-care banca sunt cate se colari. Cati co-
lad sunt in acea clasa ? Intr'o gradina sunt cind alee de
arbod, din cad cele dou6 dintT ail, de fie-care parte, cate
zece arbori, al treilea i al patrulea sunt numal cu cate
se arbod pe p parte; cel d'al cincilea aleit are treI-zeci
Gina, din cad s'a tftiat insa opt. cav arbori se afla
www.dacoromanica.ro
 35

acum in acea gradina? In gologanI marI de zece banI s'a

platit pe deosebite targueli: o-data un levi, apoI trei lel 1
jumaate, maI in urma cincl leI de la carl negustorul a
intors l'usa se banI. Ci gologanI s'a cheltuit cu totul?
Un servitor la pe luna dou-zecI leI. Cap' lel i se cuvine
pe patru lunI? Cate-cate oca de fin sa se imparta la
se caI, avnd un malear de patru-zed i opt oca.

ESERCITII
3 8= 40:5= 8X 9 =
4X..32 32 : 8= 9X9 =
8X. =24 24: . 5X.=-45
6X8= 48:4= 54 : 9
7X8= 56:7= 18 : 2 =
64 : 8= 27 : 3
72 : . =8 99 : 11=
8X. =16 70 : 7= 11X.=55
3X7+9X5+6 6X4+7-1-9 (5X6)=
8 X8-1-5+3X5=---- 3X9+2-1-6X10+8=
5X6+7/9+4= 5X7+9X2+ 4X5=
9X9(2X30)+1 1X3=
5X7+5+5X6+3X5----
6X6+4X2+10(2X7)=--

Na. Esercitiurile acestea sunt pentrii a vedea anume, dacA

memorza produsele aflate in calculele anterire, asupra azora
am zis c6, invtatorul trebue O, insiste, ca tabla 1uT Pitagora sd
he inv6tath ast-fel pe nesimtite, i produsele descoperite chiar de
copil. Exemplele cu calcule compuse, ca d. e. 3X7+9+5X5+6
se vor serie mai ant5iu ou inmultirile efectuate 21+9+25+6,
apol resultatul definitiv.
www.dacoromanica.ro
 , 86

LECTIUNEA "KM-S
Sutimea
Putem ajunge Cu num6rarea la de zece orr zece :
ID

10 10 10 10 10 10 ,10 10 10 10

Acest num6r se numesce sula, o sui st o sutime.1)

PROBLEME
Cate zecimi lipsesc nurn6rului 70, ca sa se faca suta?
Cate rnduri de soldati trebuie ca sa se faca o sub.,
puind in fie-care rand cate 10? Cati gologani marT sunt
in zece lei? CaV bani are un leti2 Ni ani sunt in-
tr'un secol sti veac? O pereche de ghete costa zece lei.
Cate perechi pot cump6ra cu o sut . de lei? In zece
vedre, cate ocale se cuprind? Care nuni6r e juratat'e
din o suta?.Cincl meseriag lucrza cate zece ore pe T.
In dou6 qile cate ore vor lucra? Cat lipsesce din nu-
merile acestea: 50, 30, o, 45, 92, 20, pea sa se faca
fie-care din ele o pta.
Cu sutimile se num6ra ca i cu zecimile; o sutl
sau o sutime; dou6 sute sail dou sutiml ; trei sute
sati trei sutimf...2)
Pentru a sicrie sutimile, punem ante' cifra care
arata num6rul sutimilor, i lang5. acsta insemnAm
dou6 zerurY sti, nule.
M'Id scriem
100
nol, citim o suta.3)
1) Ce numr vine dupd noubzecl i noub? Cdte zeciml intrd in-
te sutinie ?....
3) Invtiitorul: NumratI cu sutimile mal departe. ArUatl-ml
douci sutirni, trei sutimi etc.
3) Ce deosebire intre scrierea zecimelor 1 acea a sutimelor?
Scolarul: cifra zecimil e urmatd de-un singur zero, iar a sutimil
de dou6..
www.dacoromanica.ro
 37

Aa dar, irul intreg al sutimilor depline este:

100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900.
Cu sutimile se calculzA ca cu zecimile.
EsERCITit
Citesce numerile: 3, 30, 300, 7, 700, 59, 72, 2, 200, 20.
18X10= 10X20= 300+100+200+(800 : 4)-=
500+400-200= j 40+60+600=
51+49+100+400(900 : I 73+7+10+800=
300-200+700= t 100+8X8+6+30=
5X5-1-5X5+5X5+5X5---
3X9+3+70+200+300X2,= 7X10+3X.=100
100+400+(2X2)X100=-1)
Zece zecind fac o sutime.
Cu sutim,ile se numrd ca i cu zecimile.
Sutimile depline se scrii cu cifra ce arata numC'rul
sutimilor, urmatd de dota' nule. In tot, sutimile se
SCrig cu Ira cifre.

LECTIUNEA XIV-a.
Num6rarea de la sutiml la sutiml; scrierea
nuraiSr cu sutimI, zeciral si unimi.
Intre sutime i sutime se num6rA ca intre unu
i o sutd.
De la o suta in sus, vom zice :
O suta unu, o suta dou6, o suta trei.... o sutA

1) In aceste esemple, ca si in cele precedente, calculele partiale

aretate cat5. sPi, fie mal intiu saversite, i apol sd, se procda la
aflarea resultatului definitiv. Invt. spune scolarilor, ca sutimile
se adun i se scad, ca i zecimile, ca i unimile : lucrnd in gnd
numal Cu cifra sutimilor, si la resultat zicem sutimi, sau in scris
punem douq nule, d. d.: 300+100+200 fac 600 pentru d. 3+1+2
fac sse. Se arat calculul cu manuchi de cate una suta betiselre
sau cu cartdne de sutiml.
www.dacoromanica.ro
 38

doue-zeci.... o suta doue-zecI i cincl.... o suta pte-

zeci... o suta noue-zeci i noue, done sute 1).
Un numer Cu sutimi, zeciml i uniml se arata
Cu treI cifre2).
Trei sute cinci-zed ei opt se va serie prin urmare
ast-fel :
358
cifra 3 arata sutind, fiind-ca are done cifre dupa
densa, pe 5 i pe 8 ; 5 insemnza zecimf,, 5 zecind,
pentru ca are o cifra in urma; 8 arata unind,
fiind-ca unimile se scriu la urma ; ele nu sunt ur-
mate de niel o alta cifra3).
Unde lipsesc zecimile i unimile scriem sutimI
depline ; cifra sutimilor urrnata de doue nule ; de
va lipsi numai zecimea, punem In locul el nula;
de va lipsi unimea, o inlocuim pe ea cu zero.
358 este un numer cu sutimI, cu zecimi i cu
uniml.
308 este un numer cu sutiml i unimI dar fara
zeclml : treti sute opt.
350 este un numer cu sutiml li zeciml, dar fara
unimI : tre'i .sute cind-zed.
300 este un numer de sutim'i depline, l'ara zecimi
i uniml.
LECTIUNEA XV-a.
Esereitil asupra sutimelor ; regule.
Citesce numerile : 17, 170, 179, 109, 687, 534, 75, 756,
904, 376, 500, 550, 555, 193, 111, 222, 789, 833, 803,
759, 347, 415, 110.

invettorul : Cate numere a srit in carte de la o suta tret

la o sut doue-zecl ? Numera pe rind. Numeratl totl pe rend i la
un glas. Numrati mal departe... De la cinci sute in sus etc.
invetatorul : Sutimile se scrifi cu &el cifre in rind. Cand vom
avea dar un numer Cu trei cifre serse in rind, una du.p alta, care
cifra ve arete, sutimI? care cifra ve arat zecimi i care unimI ?
") invetatorul : de la drepta spre stnga, intetin numer cu trel
www.dacoromanica.ro
 39

Serie cu cifre: se sute trel, cind sute opt-spre-zece ;

patru i pte ; opt sute nou6-zecl i nou6; treI sute; treI
sute dou-zecI; se sute se-zecI ise ; patru sute dout5-
spre-zece; o sud, unu ; nou6 sute nou6-zecl i nou6; pte
sute trei-zed i
Cate 'lile sunt intr'un an ? Cate lunl se invatA la c6la?
Cate cine are fie-care din aceste lunl? In cincl le), caV
banI sunt ? In se csurl cate minute sunt? In zece zile
cate ore trec?
(25X4)+30+7= (500 : 2)+7+20=
350+40+100= (30: 6)+10+(50X2)=
500+333+20= 400+370+9=
30X 106X9== 738+2+60+100=
15+210+5= 800 : 4+(5X9)=--
7X7+300+100= 786+110+100=
(30 : 10)+4X100=--

De la sutime la sutime se numera' ca de la U7ZU

la sutei, rostind la inceput vorba care aratei suti-
mile, d. e. se sute unu, sse sute doul, etc.
Numerile cu sut j,nI, zecind 1, unina se scrill cu
tra cifre:
Cifra dntia de la dre'pta aratel unimf.
1)
a doua zecind.
77

)1
a treia suting.
Locul In care lipesc zecimile sali unimile se umple
cu zero.

cifre, ce aratA cifra ntia? dar a doua? dar a treia? Dar de

le vom lua de la stnga spre drpta, ce insemnz. cifra antia?
dar a doua? dar a treia? A catea se serie sutimea de la drpta
spre stnga? etc.
Invtatorul le aratii, artificiurile prin cari mintea pote ajunge
numal de cat la resultatul calculelor insemnate. D. e. 'in eserci-
tiul 2-lea, primul ir, va face sa se observe ca sunt odata trei
sutin i apol o sutime, carI fac patru sutimi; ca zecimi sunt 50
i 40 mil fac 90: in tot dar 490. Cu un mic ajutor din partea in-
v6ttorululcare le deschide minteacopil pot calcula uor esem-
plele insemnate in text. Mal pe urm., pot lucra el singuri altele
asem enea.
www.dacoromanica.ro
 40

LECTIUNEA XVI-a
M i a.
Dacd, num6ruldi nou sute nou'-zecf i noue" acido-
gdm unu, se face zece sute.
Zece sute, Cu o vorbd, se chiama mie, o mie
san o miime:
10X lo

71

17

77

Paria aci scim :

1-in, Zece unimi fac zece san o zecime ;
2-lea, Zece zecimI fac o sutd san o sutime;
3-lea, Zece sutiml fac o mie san o miime;
4-lea, Mia este de zece ori mal* mare ca suta ;
suta de zece on mal mare ca zecimea ; zecimea de
zece orl mal mare ca unimea.
Putem num6rd de la unu pene la mie neintre-
rupt.,1)
De la mie in sus, incepem rd, de la unu, ca
la sutimI, zicnd si vorba mie: o mie unu, o mie
dou6, o mie trel, o mie patru, o mie cincl.... o
mie cincI-zed i se, o mie cmci-zecl 1 pte etc.
1) Inv6tAtoru1: Num6r5, de la nou6 sute opt-zed inainte.... Nu-
niSrati aciim in cor, rar i tare... Arat6.-mi pe tabla din carte 300,
450, 572, 789 etc. Cand ar fi dou6 table de puncte, cate puncte ar
coprinde amndou?... Dar de ar fi &el... etc. Putem avea dar:
dou mil, trei mil, patru mil....
www.dacoromanica.ro
 41

Cand am implinit de num6rat inca o mie, zicem

dou mif, fiind-cd, sunt dou6 mii, apoi aungem la
treI mil, patru mil, cincI
and am scris zecimi, am addogat langa cifra
zecimelor un zero : 10; end am scris suta, am
adaogat 1111 10 un zero : 100 ; cand vom scrie

1000

va insemna dar o mie.

Mulle depline se vor scrie, prin urmare, cu cifra
care va araa numrul miilor, urmatei de trei nule.
In, tot mia se serie cu patru cifre sat semne.
Jata irul miilor depline :
1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 7000,
8000, 90002).
Cu miile se calcule'zd ca i, cu zecimile, ca i Cu
sutimile.

invtatolul : Arata dou mil, cincl mil .. El pune Maintea

scolarulul cartnele cu mil, ca s vaqd, Cu ochil cat e dou mil,
cincl mil, etc. vecg NB. de ma jos.
2) invtatorul: Petre, spune miile mal departe. Numra de la
cincl mil in sus.... Acum de la cincl mil indrat patru mil nou
sute nouzecl i nou, patru mil nou sute nou-zecl si opt... etc.
Cand mergl in sus adaugl cdte o unime ; cand mergl in jos, sca.0.1
cate o unime.
NB. De la sutime ill sus, devine incomod a ne servi de beti-
sre sag de orI-ce alte obiecte materiale, pentru. intuitiunea nu-
merilor. Totus,I cata sa dam copiilor o ideia precisa de marimea
numerilor, a unitatilor de diferite ordine, zece, sutd., mie etc., cad
numal prin intuitiune el pot sa-1 dea sma despre cantitatea ce
represinta nuMerile. Nu putem admite, bite sistema de invt5.-
mnt rational, ca invtatorul sa caute a represinta materialicesce
copiilor numerile miel si a trece apoI cc u5urinta asupra nume-
rilor man, carl sunt mal greii de imaginat. Pentru numeratiunea
scrierea numerilor de la sut in sus, unele scol( se serva Cu
aritmograful sau abacul. El nu corespunde insd scopulul intuitiunil.
Cred ca am gasit un mijloc potrivit pentru materialisarea orl-
carul numr si inlesnirea orl-carul calcul, din acelea call se propun
copiilor la inceput, pn la invtarea sistematica a operatiunilor.
Pentru a face ofi-ce numr de salmi, mil, etc intuitiv, si copiil
sd.'1 peit pipfii, ca sa zicem asa, am cugetat s recurgem la nisce
www.dacoromanica.ro
 42

ESERCITII SI PROBLEME

10X100= 300+700=
400+600= 500X . =1000
500+500= 1000-700=
900+100= 1000 : 2=
800+200= 1000 : 10=
400+600= 1000 :100=

5000+100+900= i 6000-4000+3000= J 3>1000-7000+400-

5x6+7x10+900+5000=
C secoll sunt intro mie de anI?Un muncitor pune
la casa de economie cate 200 lel pe an. In catT anI va
avea 1000 le ?Un parinte impartind starea sa copiilor,
a lasat fetel celel mai marI 1000 10, celel de a doua 700
leI, flacaului sal 300. Ce stare avea acel parinte?Catl
leI ne trebuie ca sa impartim la 1000 de ennenI cate 6
leI de om? O comuna are cinci culoff sal suburbiI, dou6
culorl cate 2000 locuitorl, dou6 cate 100 locuitorl i a
cincea are 3000. CatI locuitorl are acea cornUna ?...

miel cartne, din earl unele sd represinte mil, altele sute, altele
zeciml i altele uniml, fimd irnprimat pe cele dIntdiu o mie d. e.
puncte, pe cele de al duoilea o sutet puncte etc.
Pentru unimi, zeciml si sutiml sunt de, ajuns cb,te zoco carteme
de fie-care fel ; pentru mil pot fi cdt de multe. Pe ldngd cartnele
ce represintd mine, sutele etc. sunt i earteme albe. Aceste car-
tne se pdstrza in cutil deosebite, cu inscriptiunile unimi, zecimi,
sutimi, mii, nimic sal). zero.
Este usor a intelege cum putem araa copiilor cu ajutorul ace-
stor carteme, orI-ce num6r am voi, 5673 d. e. va deveni intuitiv
prin 5 cartone de cdte o nue, prin 6 de cte o sutei etc.... inv6ta-
torul va pune pe scolar sd serie un numbr si sd'I arate apol cu
ajutorul eartnelor ; vice-versa, s5,1 arate un num6r Ore-eare de
cart6ne i sa serie num6rul ce represintd, ele.... Unde lipsesc uni-
tAtile de un ordin Ore-care, acolo se pun cartiine albe. Se va face
edt mal multe esercitil cu cart6nele acestea. i micele calcule,
propuse 0116 aci in text, se pot materialisa prin ajutorul acestor
earbine.
Dupa ce institutorul se convinge c seolaril au prins scrierea
numerilor cu mil, sutiml etc. si dupd ce a v6(lut c eT iT fac ideid.
de cdt represintd o mie, dou ruiT etc., atuncT pdrsesee acest mijloc
si urmzb, cu esereitiile fard cartn.
www.dacoromanica.ro
 43

Zece sutimi fac o mie sol o miime.

Miile depline se scrig cu cifra ce arata num'rul
lor, urmatd de fre nube.
In tot, miile se scrifi cu patru cifre.

LECTIUNEA XVII-a
Serierea numerilor en mil, sutiml etc.
Cele trel nule de la miile depline in locul su-
timilor, zecimilor i unimilor.
Cand vom avea dar un num6r Cu mil, sutimi,
zecitni i unimi, atuncl vom scrie sutimile, zeci-
mile i unimile, in locurile ce tin cele trei nule.
Scriind in rand 5, 3, 2 .1 8, adicg 5328, vom
citi: cinci miftrei sute doue-zeci i opt.
I" a
75
Eg
5328
5 insemnza mii fiind-cA e urmat de trel cifre ;
3 insemnz0, sutine, fiind.ca II urma, dou6 cifre;
2 sunt zecimr,, pentru ca are cifra unimilor la
drpta.
ESERCITII I PROBLEME

Citesce numerile: 4257, 6391, 3591, 1111, 6222,

5070, 3008, 1010, 1001, 5085, 9630, 3127, 7012,
5705, 4444, 8938, 1256, 6000, 5100, 7314, 5683.
S. se arate carl cifre insemnzA sutimT... cafi
La cate numere lipsesc zecimile? la cari unimile?
Scrieti cu cifre: se mu tre'l sute patru-zed i unu ;
dou6 mil cinci; pte sute dou6 ; nou mii nou6 sute nou6
zecl i nou6; tre1 mii se sute opt-zed i d'Id"; dou6zed
www.dacoromanica.ro
 44

de sute; opt-zed de sute ; o mie dou sute dou6-zecI

dou6...
In ce an suntem ? Scrie-1 cu cifre. In cate bilete de
Banca, de cate SO leY, voia plati 1000 leI ? Un tren de
soldaV are 30 vag6ne, cate 50 soldaV in fie-care vagon.
Cate sute de soldayi sunt In acel tren? Cate sute intra
In num6rul 9530 ? Cate sute trebuie ca sa fac 7000?
Cate zecimi ?...
1500 +500 800= 9500=3000+
3300+40+50= (5X6)X10+(2X5)+3000=
><3000+200+11=-- 1400+600+4=
5000+900+(7X8)= 6500+300+200=
7040-20+3X4= (4X8) + 60+6300=
7311+8+200= (TX6)+8(5X10) +.1001=
(2000 : 200)+95=
(3X9)+(4X20)+5800= 1)
LECTIUNEA. XVIII-a
Zecimile i sutimile de mil.
Daca num6ram de dou6 orl o mie, avem doW
mif; daca numram de opt ori o mie, avem opt
De zece ori o mie face, prin urmare, zece mil;
de o suta de orl o mie face o sutei de mil.
Avem dar i zecimi de mii i sutimf de mif.
Asupra numraril scim aa, dar :
Zece uniml fac o zecime ;
Zece zecimi fac o szttime;
Zece sutimi fac o mie sat o mame;
Zece miiml fac o zecime de mii (zece
Zece zecimi de mil' fac o sutimi, de mi,/ (o suta
de miI.2)
Aceste esercitil se lucrz in m'A mintal, nu prin artificiu de
calcul.
Inv6tatoru1: De cate orY e maT mare mia de ct suta? dar
zecimea de mil, de cat mia? dar sutimea de mil, de cat mia?
zece cartn de cate o mie ne arata, o encime de mil. Zece ase-
menea pachete, cate ne vor areta? Zece mil si Cu o mie cat fac?
Zece mil i cu dpue mil cat fac? Numratl pe rand zecimile de
www.dacoromanica.ro
 45

Zece se serie 1 urmat de o nula, suta 1 urmat

de dou6 nule ; mia are tres nule. Pe zece m'U, il
vom serie dar 1 urmat de patru nule, i pe o sutd
de mil 1 urmat de cinc' nule:
una zece mita mie zece mil o sota de mil
1, 10, 100, 1000, 10000, 100000.
Aa, dar : de cdte ori un num6r devine de zece ort
mal, mare, in .scris V aretam cu o nuld mat" mult
spre dre'pta.

ESERCITIT
Cu cate nule se serie mia?.... Cu cate cifre in tot?..,..
Cu cate nule se scrie zecimea de mil?... Cu cAte semne
In tot?... Cu cate nule se scrie sutimea de MI?... Cu cita
cifre in tot?... Trel nule, de la gfiritul unui num6r, rata
mii ; cite sce dar:
10000, 11000, 12000, 13000, 14000, 25000, 63000, 78000,
7000Q, 59000, 88000, 99000, 17000...
A.cestea sunt, leeira de mal depline.
Cand vom serie:
200000, 380000, 400000, 436000, cum va trebui sa
citm? Cate mil ne arata num6rul 400000?... Ce num6r
sta inaintea celo K trei nule, cArI ne arata miile?....
Zeciinile de mg, depline se scriii Cu patru nule,
sutimile de m'U depline, cu cinci nule, dupd tifra
insemndtre.

mix. In nuint3rul trel-zed si unu de mil,' cate cart6ne de cate o

rnie se cuprind? Dar in nou6-zec1 si nou6 de mil, cate yor fi? La
nou6-zecY si nou6 de mil, dac adaogam o mie, cat fac? De la sutl
in sus atT numerat asa: o suta una, o sud, dout3, o suta treI ...
De la o sutA de md, cum o s& numbratl mal departe cu miile ?
In o sutA trel-zecl si cinc! de mil, cate mil sunt? Num6ra, Petra,
de la trel sute cincT-zecl de mri in sus... acum in jos.
www.dacoromanica.ro
 46

LECTIUNEA XIX-a
Serierea unuf nurnr 6re-eare, Cu ajutorul colenaelor.
mii
6-a co16ni 5-a colha 4-a col6na 3-a coini 2-a Niki 1-a cobra
eutpni de ml zeciml de mil uniml de mtl tutirol emml utuml

Cu ajutorul acesteI tO,blite e upr s, scriem

ori-ce num6r.
Cdnd scriem un numr, trebue sa aocjeim fie-care
din cifrele sale in coldna corespunptdre.1)
ESERcITIT
SA scriem Cu ajutorul tAblitiT: cines sute,tref-zed i dota
de m'A patru sute cinet-zect i opt; noue sute noue-zed i
noug de mif fse sute patru-spre-sece; cind mi1 patru; pa-
tr,u sute de miY doue sute unu.2)

Invetatorul: In ceildna 1-a ce vine? in a doua ce scriern?....

Spune tu, Petre, cdknele pe r4nd, de la drepta spre stenga....
Acum de la stdnga spre drpta. In coldna 5-a, ce insemnam? etc
Observara a cele trei colne de la inceput, a 1-a. a 5-a i a 6-a,
sunt ale miilor; se citesc ca cum ar fi sute, zecT si unimT sim-
ple, si tipa se rostesce cuvintul miT.
N. Inv6tAtoru1: scl insiste asupra poesifiunil ce ocupa cifrele di-
feritelor felurf, de uninit.
Invtatorul: Exemplul din urma l'atj scris ast-fel:
!MI
6-a coleing, 5-a colha \ 4-a coln 3-a vol6ni 2-a col6111 1-a cfila
eutireT de mtl zemml de mil uniml de mil etaimI neo ml unpnI

4 0 0 2 o
fiind-ca trel coldne nu cuprind de loe cifre insemnAt6re i 41 pus
sau O zero; in rostirea numrulul, nu s'a auzit nici zecinti de mil,
niel zecim.
www.dacoromanica.ro
 47

Citesce numerile:
mii
6-a Gallia, 5-a oohing, 4-a colbni 3-a GAM 2-a eol6na 1-a cohilli
eutaml de mal meinal de mil umml de mil eutiml zecoul uniml

7 8 6 3 1 5
5 5 5 5 5 5
6 0 0 0 0 7
1 1 0 0 1 o
2 1 1 0 0 8
7 3 2 8 4 1
5 0 6 8
9 9 9 9 9 9
Cu aceleasti cifre se pot artta si uniml zecimti
Cu sutimti, si orce fel de numer, scriind cifrele in
colnele feluluti lor.
Unimea se scrie in coldna 1-a; zecimea in coldna
2-a; sutimea in coldna 3-a, spre stnga...
In locurile uncle lipsesc cifrele insemneitdre, punem
-nule.
LECTIUNEA XX-a
Serierea orl-earuf numr, fard ajutorul colemelor.
Sciind locurile in can trebuie s appm cifrele
until numr, putem SCFlO numerile i fArA colne.
5378
Acest num6r se eitete: cinci mititreti sute-
Opte-zecti opt. Cifra 5 arata mie, pentru c6, este
a patra de la unimil)...
1) InvRatorul: De ce cifra 3 insemuezA sutif ? de ce 7 sunt ze-
cimi? de ce 8 aratA uninti? Ce semne se, pun in locurile unde lip-
sesc cifrele insemnatre?
Precum in scrierea cuvintelor, literile se asaza una 16ngft.. alta,
tot ast-fel, in scrferea numprilor, cifrele aceluim num6r trebuie
sg fie scrise apropiat una de alta.
Cand scriem:
7 9 4
c itim cifrele fpte, noue patru. Cand le scrim ins& apro,piat
794
citim num6rul fpte sute noue-zeci i patru, clupei positia ce ocupc1
cifrele.
www.dacoromanica.ro
 48

ESERCITII
Citesce numerile : 6, 6000, 60090, 600000, 45789, 21501>
105, 438594, 170001, 953622, 300001.
Scrie cu cifre : patru-sutelpte-zecI de mil treT sute ;
opt-spre-zece-mil patru-sute unspre-zece ; cincT sute de mil
pte; treI sute cincl-zecT de miT-nou6, sute treI zecl i
cincl mil fret
treT ;

Cu zece semnP, putem scrie orce numer, aqqlcincl

cifrele In locurile ce trebue sd ocupe: la skinga ?Mi.
milor vin egimile, la gteinga acestora sutiMile...
LECTIUNEA XXI-a
Idei generale asupra numeratiunil.
Numerile se pot rosti i se pot sale, i avem
prin urm are, numeratiunea vorbitd i numeratiunea
scrisd.
Numerile se spun i se scrit dupa reguli hota-
rite, de can se tine tta lumea.
Omul are tot-d'a-una trebuinta de nurnerat. El
numera de cate or): voete sa tie esact sat ho-
tarit cata multime de lueruri are, cad numal din
ochi nu le,p6te ghibt Aa, de esemplu, numera
banff, cad el at pret, i nu se dau, niel nu se lab,
cu pumnul, sat cu gramada, fail numer i soco-
tell. Omul II nUrnera vitele, ca sa tie hotarit
cate are. Casele unui sat, tinul terg, unul ora,
sunt tot-d'aruna numerate. i locuitorii satelor, ter-
gurilor i oraelor sunt numeral i se tine soco-
tla la primaril de cap' oamenl se nasc i de catl
mor. Stapanirea trebue sa tie cati locuitori are,
tara. Invetatorul numera colaril; el ff primesce
In c(51 cu numer pe catalog. Oamenif numera.
cate capite de fen at cosit; cate care de fen at
facut , call snopl at secerat , cata catatime grat
at scos la treerat. Numera banitile sat chilele de
www.dacoromanica.ro
 49

gratil) Fiecare om tie cati pomi are in livada

Cu numerile facem operatiunl. Nu ni se dat tot-
d'a-una numerile d'a gata, ci trebue sa le aflam
din alte numere cari ni se spun. Ca sa aflarn re-
sultatul sail numrul de care avem trebuinta, tre-
bue sa operam asupra numerilor ce ni se dab'. Cand
scim d. e. cat am cheltuit in deosebite rinduri
peste zi, i vreni s scim cat am cheltuit cu totul
In ziva aceea, trebue sa adunam.
Cand scriem numerile i operatiunile ce facem
cu ele, atunci calculam sail facem calcul. Noi am
facut o suma de calcule.
De cdte ori voim a ti hotarit cdta multime de lu-
cruti avem, cdte lucruri sunt intriun cuprins Ore-care,
trebue sa le num'ram.
Numerile nu ali hotar.
Cdnd operant Cu cifre, atunci facem calcul sag cal-
culam.

1) Teti copri de la sat stiu ce este banita $i chila. Pentru eel

din ora, li se va spune ce este banita $,i chila.
30364
www.dacoromanica.ro 4
 .50

PARTEA I I.
PRIME NOTIUNI DB ORA, BIM DB MES111ti Filli SU8DIVISIB11)

LECTIUNEA XXII-a
Ideia de Mesura lungimil.
Doue linii sunt de-o-potriva, egad ail aceiai
lungime.2)
Cand doue EMI sau doue lungiml nu sunt de-o-
potriva, noi putem cauta de cate orl se cuprinde
unja micg, in unja mare.
Daca avem unja A i unja B,
A
B
putem cauta de cate orl se cuprinde lungimea li-
niel A in lungimea liniei B.
Amland capatedul liniel A in capateiul liniei B,
vedem pene unde merge unja A, i numeram unu:
s'a cuprins adica odata; mutam apoi capataiul li-
niel A in locul unde venea celalt capateit al el,
si vedem iar pat. unde merge A, atunci nume-
ram doue: s'a cuprins adica de doue on . . . i
t) Cu notiunile dobndite, copil ar putea sa paeasc d'a dreptul
la inv6tarea sistematick a color patru operatiunl, in casurile lor
generale. Nol am aelat insa acest studiu in partea III-a a
textuluf, punand la mijloc primele notiunl de mbsuri : alt-fel, nu-
meratiunea nu'I ar gasi imediat una din cele mal practice i mat
trebuincioase aplicatiunl. Ideia de m6surAtifire e apol necesar
pentru a da problemelor, ce trebue sb, propunem la invbtare ope-
ratiimilor, un caracter real i practic, i copil cat& dar O. ail3
notiuni despre unitatile de rnbsura.
NB. In tot timpul cat tine predarea lectiunilor din partea II-a,
inv'tatorul repot& neintrerupt cele inv6tate ; esercitz5. pe colart
la numeratiune, la scrisul numerilor, la tot ce-ati invbtat.
2) IrelA Notiunl pregAtitilre."
www.dacoromanica.ro
 51

tot aja facem, pang la cel alt capaeiti al li-

nii B.1)
La fie-care cuprindere a linief 011 care mesuram,
noI numeram cu o unitate mal mult. Nol nume-
ram dar i la mesurat6re.
Urmand ast-fel, aflara ca linia A s'a cuprins,
lungimea B, de cinct ori,
A

Linia B este de cinc' ori, cat unja A.

Cand luam lungimea unei Iran', a unel distante,
sau a.uneI dimensiuni, cu ajutorul alteI unii, atuncl
zicem ca mesuram,. Numerul 5 arata mesura lun-
gimil B, prin lungimea A. Lungimea cu care me-
suram se .numesce unimea de mesura.
Oand voim a mesura o marime, trebue sa alegem
o unitate de mesurd.
APLICATIUNE
and mesuram un drum sal o distanta cu pasul, care
unimea de mbsura ? Cand am mesura lungimea
Cu linia, care e unitatea de mesura? Lungimea sfoarel de
la smet se mesera cu papua. Cat e de lunga sfra, cand
inodam cincl 'ATV?... care e unitatea el de mesura?

LECTIUNEA XXIII-a
Uniraele de mbsurit pentru lungiraT.
Pentru mesura lungimilor sail a intinderilor,
oamenil s'aa invoit sa ja unimea numita metru.2)
I) Sits. eserciteze bine copil la mesurarea lungimelor ; sa ja o
lungime Ore-care ea unitate i se pun cu acsta s mesura alte
lungiml. Ltmgimile lor a fie ast-fel potrivite, In cat sa se cu-
prinde. esact.
Invetatorul presinta ndata colarilor o stinghie de lemn de
forma i lungimea acsta imimi. Pentrti clam I-a, unimele de
www.dacoromanica.ro
 52

Cu metrul se n-isra orY-ce intindere: lungime,

latime, inaltime sa adancime; noI mOsuram lun-
gimea i laOmea unul loc de casa, unei gradin,
unei livei, unel. holde ; apoi nlirni1e, precum
inaltimea muntilor, a dlurilor, a bisericelor, a ca-
selor, a pomilor; apol adancimile. ca adincimea
anturilor, a puturilor, a ocnelor, de unde se scte
sare, a riurilor, a lacurilor, a marilor, altor in-
tinderl.
Pentru lungimi f6rte marl, cum aceia a dru-
murilor, a oselelor, a liniilor de cai ferate, a hota-
relor dintre moiI, p141, judete--6menil a luat o
unime i maT mare, numita (hilometru.
Un chilometru este o unime lunga, de-o mie de
metri.1)
Tot cu metru s m6s6r1 lungimea materiilor de
imbrAcaminte i de mobile, precum pinzeturi, citurl,
driluri, stambe, postavurI, abale, maasurI, ripsuff,
covre etc.
PROBLEME.
30 metrii cu 50 metri, c metri fac? In 6 kilorne-
tri, catI metri sunt? PariI de telegraf se pun unul de
altul, la o departare de 50 metri; inteun kilometru catf
parI vor fi? Cu ce mOs6ra negutatorii pinzeturile i sto-
fele? Daca vom Mali o pinza de 50 metri de alta de
180, cat va fi de lunga acea pInza, in tot?... 0 papuqa
de sf6ra este de 20 metri; chid pap4I cata lungime
vor avea, intinyndu-le una dupa
Pentru mesura intinderilor avem unimea numitd metru.
Pentru mesurarea distanfelor mar avem unimea chilo-
metru, care e de-o mie metrif.

masura nu cuprind subdivisiuni. De la aeeasta lectiune, unimele

de masura raman apzate in clii, in vederea copiilor, ca
se intipareasca bine in minte marimea lor, absoluta i relativa,.
1) Inv. Pe lungul oselelor se vad pietre purtand numere sa-
pate in ele: acole numere arata cate chilometre sunt de unde in-
e epe oseaua.
www.dacoromanica.ro
 53

LECTIUNEA XXIV-a
Insure, une l suprafete dreptunghiulare.
Cand avem o suprafata de msurat, trebuie sa
ludm de unime o suprafata.1) Suprafata cu supra-

(dreptunghit)

MIA se acoperd, i dou6 suprafete pot sa fie egale;

o suprafata pae sa fie de dou6 orI, cat alta su-
prafata, pote sa fie de trei orI, i de un num6r
Ore-care de oil, cat suprafata ce am voi s msu-
ram. Suprafata cu suprafatd, i lungime cu lun-
gime se mOscird.
Luand suprafata data i o alta suprafatd, ca uni-
tate de mesurei, atemean unimea de supraNa A
A

peste suprafata B de atatea oil', de cate ori se

- cuprinde, numram:

1 datA de 2 II

de 3 orl de 4 ori

Am m6surat suprafata B: este de 4 ori eat su-

pra/aka A numerul 4 arata mesura suprafetri B.
l) Invteitorul: Am putea re s'o rn6surA,m Cu o linie, sad Cu o
lungime? O lungime pte acopen i o suprafat6.?... 0 lungime pa
fi egala cu o suprafat?-
www.dacoromanica.ro
 54

Numerile pot arta, prin urmare, i resultatul me-

suratorilor, saii indrimea hotdritd ale intinderilor.1)
O suprafata are dou dimensiuni : lungime
time. Cand lungimea este egala Cu latimea, supra-
fasta se chiama peitrat.
IpAtrat

Vedem ca tae laturile patratului sunt egale.

Lungimea i latimea sunt ele se pot me-
sura dar cu o linie.
Sa mesuram lungimea i latimea suprafetel, luand
ca unitate de mesura latura patratulut de sus, li-
nia aceasta cat este latura
Mesurand, gasim c lungimea este de 4 i lati-
mea de 2. laturl de patrat :

-Sa ducem prin semnele de mesura ale lungimii

i ltimi unu paralele2) cu laturile suprafeth:

') /nvet. De cate orl se cuprinde sfertul in c61A? Suprafata c6-

lei, cate sferturi are ? Cand msuram cela co sfertul, care e unita-
tea el de mesura? Daca atl pune patru cele una langa alta, atl
face o suprafata mare de 4 c6le, cum este un semn patru. Cate
sferturl intra in acea suprafata ? Putem zice ce, ochiul sau supra-
rata unul geam intra de ese ori in suprafa,ta ferestrel? Cum trebue
sA aeedana suprafata unitatiI de mesura, in suprafata ce voim a
mesura? Sa reman& loe intre suprafetele unitatil, sau sA vie toc-
mal una Unge, alta?
2) CopiI etiu, de la cele d'anteid lectiunl de scris, ce insemnza,
linil paralele.
www.dacoromanica.ro
 55

Suprafata s'a acoperit cu patrate.1) Num6rul 8

al patratelor aratA msura suprafetil, cAnd unimea
de m6surA este pAtratul de mal sus.
SA inmultim lungimea Cu latimea suprafetiI,
2X4=8
lat.Xlung.=supraf.
Aci am descoperit ceva!
Cdnd inmultim lungimea cu limea unui -1,rept-
unghig , produsul este chiar mesura supra/ ep, in
par ate eg ale 2)
PROBLEME
Cum o sa m6suram un dreptunghit? Cand 1nmu1tim
m6sura a dou unII, produsul ce ne arata?... Mud lun-
gimea unel suprafete este de 7, i laVnea de 5, de cate
patrate e suprafqa? Avem lungimea 10 i latimea tot 10,
cat este suprafata? Ce ne arata num6ru1 100?... Daca
suprafata este de 42 i lungimea de 7, care este latimea
aceleI suprafete?... CalculatT suprafetele:
5X8= 8X7= I 9X9= 3X8= I I

6X60= 7X90I 7X700= 500X2=

I I

LECTIUNEA XXV-a
Uninal de suprafete
Un pAtrat, cu laturea de un metru, este metru
pdtr at, o unitate de suprafata.3)
Ivetcitorta : Cum sunt aceste patrate?.... De ce sunt egale?....
Cate patrate sunt?
InveNtorul: SA luam un pAtrat de hartie. S6,-1 impartim la-
turile in cato patru pa,rt,1 egale. SA ducem linil prin acole des-
partiturl, in lung si in lat. Am acoperit hartia cu patrate. Cate
sunt? Daca fnmultiti pe 4 cu 4, in tot ne da 16.
4X4=16
lung.X16,t.=supraf.
NB. S6, se faca mal multe asemenea probe.
Invqatorul sa arate scolarilor cat e metru patrat in marime
naturalA. Un metru patrat se pote araa si pe tabla, cu Qreta.
www.dacoromanica.ro
 56

Cu aceste unitayi m6suram suprafetele: supra-

fata tablel, suprafata, duumelef, suprafata pareti-
lor, suprafata unui loe, unel curtl, unel livep,
unul camp, etc.
Intinderile suprafetelor se dat in metri patrati.
Ast-fel, suprafata sati intinderea unuI loe pote sa
fied. es. de 150 metri patrati; ea va cuprinde
atund 150 de suprafete de cate un metru patrat.
PROBLEME
Un loc are 50 metri in lungime i 7 in latime; de cal"
metri patrati e acel loe? O sala are 4 metri lungime i
3 lime. De cati metri patrati e acea sala? InmulVnd
80 metri cu 10 metri, produsul ce are sa ne arate ? Dis-
ta* intre linele drumului de fier fiind, sa zicem de un
metru, cati metri patratf vor coprinde ele, inteo lungime
de un chilometru? Un patrat cu 10 metri pe latura, cati
metri patrati cuprinde? dar de va fi laturea patrutuldi
de 100 metri?

Locurile de aratura i intinderea moiilor se me-

sra cu hectarul.
Un. hectare e un patrat cu 100 metri pe latura ;
suprafata lui e de 10000 metri peltraU.
LECTIUNEA. XXVI-a
Ocaua si litrul; ocaus de greutate si kilogramul.
Corpurile licuide, ca apa, vinul, rachiul, laptele,
untul-de-lemnul i. altele, se tin in vase i le putem
turna dintr'un vas intr'altul, fiind-ca ele curg. Li-
cuidele ca i vasele se pretuesc dupa volumul lor,
dupa locul ce ocupa ele in vase, i vasele dupa
incaperea lor.
Pentru m6surarea volumului licuidelor, avem, ca
unitatea de mesurd litru1.1)
1) Se aratA titrul. Inv6ttorul pune un colar sa le descrie cum
e i din ce este fAcut.
www.dacoromanica.ro
 Cand avem mult licuid de m6surat, precum vin,
spirt, tuica, cari se in in buti, atunci luam o uni-
tate mal mare, decalitru. Decalitrul este de zece
litrurf.1)
Sunt lucrurI cari se v6nd i se cump6ra dup6
greutatea lor, precum malaiul, Mina, orezul, car-
nea, caftia, zaharul, fierul, tutunul i altele.
Unitatea de greutate, cu carI se cantAresc aceste
lucrurl, se numece kilogram.2)
Lucrurile se cantAresc cu bala* 1 Cu can-
taru1.3)
Cntarul Balanta

PROBLEME
TreY buti de cate 70 decalitri una, cate litrurT cuprind?
Deertand cu decalitru o putinA, am luat de 7 orT cate
un decalitru. De cate ori ar fi trebuit sa umplem un
litru ca s'o deertam?
Volumul licuidelor se msdret cu litru, i cu de-
calitru.
Greutcitile se cntresc cu kilogramul.

1) SA, se descrie cum este i decalitrul; sa se desemneze pe

tablA, vi sa, se arate in marimea lul naturala.
') Invatatorul arata copiilor unitatea kilogram vi-o las& sa se
plimbe din mana' in mana, ca copil sa 'I faca idea de greuta-
tea el.
3) Inv6tatorul esplica cum se face cantarirea -cu aceste doua
instrumente.
www.dacoromanica.ro
 58

LECTIUNEA XXVII-a
lasurett6rea grauntelor: hectolitrul.
Lucrurile uscate i mrunte, cum sunt gratin-
graul, porumbul, orzul, ov6zul, meiul, ra-
pita.... se msra ea i licuidele, tot dupa volu-
mul ce ocupa.
Unitatea cu care se m6stra acestea e hectolitrul.
Hectolitrul este de 100 litrurt
In hectolitru turnam bbele pana ce se umple,
i apol, Cu o linie radem pe d'asupra, ca sa nu
fie una ma' cu verf de cat alta, ci tae de-o-po-
triva pline.
Grauntele sat semintele le tinem in locurl in-
chise : in magazil, in hambare, in gropl, cam alt-
mintrelea s'ar risipi.
apte hectolitri fac o unime numita
PROBLEME
In zece chile, cate hectolitri? Intr'un hambar s'a de-
lertat 200 hectolitri i apol 500; cate chile intra in acel
hambar? Cate hectolitri am sa scot dintr'o magasie de
50 chile? 2100 hectolitri cate chile fac? O kila cate li-
truri ide?

LECTIUNEA XXVIII-a
M6surarea timpulul.
i vremea sau timpul se msra.2)
timpul se nAsra cu ziva.

Se aratA copiilor hectolitru -i li se cere s'o descrie.

Pentru a avea volumul hectolitrulut se peote face unul de car-
ton in caz de-a nu avea pe aceea din practicA.
Inv6tatorul Timpul e scump, cAct el e chiar viata nstrA.
CAt thnp avem de trait, atAt tine viata nstrA,. SA nu pierdem
timpul in zadar. Copilul care nu invata, '1 pierde timpul i la
mare nu tie nimic. El r6mArte prost, i nu e nimio de capul lui.
www.dacoromanica.ro
 59

De la o rdsarire p6n6 la alta a sdreluI e o zi.

Ea cuprinde 24 ceasurY, sati ore, adied 24 timpur'i
egale, numite ore. In 24 de ore trec o zi i o
npte.
Numal primavara i tmna, liIele i noptile
sunt de-o-potrivd. lama e nptea mal mare i
ziva mai mica, vara e din contra.
PROBLEME
Cate vremuri sa anotimpuri sunt peste an ? Cate lunl
tine vare ? dar t6mna? Cand incepe fie-care anotimp ?
Cate zile sunt inteun ? Cate lura are anul ? Cate
zile sunt inteo luna? care e ziva cea mai mica de peste
tot anul ? Spune pe rand zilele lunilor.,)
De cdti ani ? cand te-ai nascut ? in ce tara? in ce
sat? sat in ce braV Ca ani intr'un secol? In ce secol
traim ?
Spunem in ce secol, in ce an, in ce luna, in ce zi
In ce ora ne aflarn acum....

Ora nu e vremea cea mal mica dintr'o zi. Fie-

care ord cuprinde 66 de timpurI mal" mid i egale,
carl se chiamd minute.
i minutul se imparte in 60 de secunde. O se-
cunde e cat batem ()data Cu mana in masd.2)

Invbtatorul : CAnd Febriii are 28 lile, anul se zice coman

i cuprinde 365 de zile; sunt uniI anl carl al) 366 de zile, fiind-
c5. Februari are atuncl 29 de zile. Anil cu 866 de zile chiam5. bi-
secri. Ce fel e anul acesta? Serie in ce an trAira, in ce luna sun-
tem, i in cate ale luniI. T6te acestea se zic data timpului. Citete
aceste date: 1595 August in 13: 1859 Ianuariu 24.... Pe 041, in
scrisorl, pe monumente, se pune data lor, adicA de cand sunt
facute.
Inv5tAtorul '1 pune s5. numere rar i s5, tie tactul cu naftna,
ca s, '1 faca idee de secunde. Ciind s'a implinit 60, spune c'a
_trecut un minut.
www.dacoromanica.ro
 60

I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X.

urni, duol, treY, patru, cincY, Ose, Opte, opt, nou, zece,
XI, XII.
unsprezece, douesprezece, amia0,1)
Aceste semne se zic numere romane (latine) fiind
ca le avem de la stramoii notri Romani.
Cifrele 1, 2, 3, 4 .... . c. I. se chiama cifre
arabe.
Timpul se m'esdr cu anul luna qi, eu ziva.
Ziva are 24 ore, ora 60 minute, minutul 60 se-
cunde.

LECTIUNEA XXIX-a
Unitittl de valre: monea.
Lucrurile se pretuesc in bant Orl-ce ban sail
monet are pretul sat val6rea sa.
Monetele sunt de metal : de aur, de argint i
de bronz.2)
Banil slujesc la cumperarea celor trebuincise
vietii; pe bani luam paine, carne, lapte, imbraca-
minte, incaltaminte, unelte i tot ce ne trebuie.
Pentru acsta moneta se mai numesce i mijloc
de schimb, fiind-ca negutatoril schimba marfa lor
pe bani. Zidaril. dulgheriI, muncitoril de pament

1) Cu acsta ocasiune li se 'Ate face o 13ctiune despre orariu

(lectiune de lucrurl).
Invetatorul pune diferite In doue i1e cate ore trec?
Cate minute in jumetate de ceas ? dar inteun sfert ? De cate orI
face minotarul ocolul tablitel, pene ce orarul inaintze. cu 3 csurl?
1) Invetatorul : Mal cnneteti i alte metale?... Din acestea se
fac monete?... Cum este aurul ?... Cum este argintul ?... Dar arama ?
In bronz, pe langa arame mal intra i alte metale : zink, cositor
i altele.Iata o moflete,. Uitati-ve : e rotunda i are doue fete.
Pe una e scris in limba trii, unde e monota &Unta', valerea el :
pe fata cea-lalta e chipul Domnitorulul, sau al Imperatulul din
tara de unde e banul. Pe unele monete e i cate o pajero sau tura,
ce se chiama marca Orif: pe banil notril se vede marca teril.
www.dacoromanica.ro
 61

sau agricultoril, rnainitiT, meseria0, i toti (5menil

carl muncesc, primesc parale de la aceia carora
le da folosul muncil lor. Manca se platete dupfl
invoialA.1)
Unimea de valre este leul san francul. Lucru-
rile, marfurile de orI-ce fel, se prques in /el san
francz.2)
Leul e de argint i are o mariine i o greutate
liotarita. Cand prqul monetei cresce, atuncl cresce
greutatea el.
Leal se imparte in o suta valori mid i egale
in pret numite bani, sail centime.
Monetele de argint sunt de un lea, de douf
de cinc i"lek Sunt monete de argint V de o jume-
tate leu, san 50 banf,.
Pentru moneta de centime san banl avem golo-
ganif de ararna. Sunt gologani de zece banf, de
cinci" bani, de doni banf i de un ban.
Din aur se fac monete .cu valorl mal marl.
Aurul e pretuit de 16 orl mal scump ca argintul.
Monetele de aur sunt de 20 lei, de 10 lei i
de 5 /a.
N'an teite terne acelasi fel de monetA, cu ace-
leaV impartirI de valort3)

2) Sa se esplice cAte-va feluri de invoiell: cit totul (ghiotura), cu

ziva, cu lnna, cu zeciuial S. c. a.
2) Sa se arate leul.
2) Inv6tAtorul sa. insiste si asupra altor monete in circulatiune
la nol, antandu-le valrea in lei si fticndu-i sa memoreze acele
valorl.
Aci le Me vorbi si de biletele de banca. Guvernul are dreptul
sa scct hrtie tiprit, in loe de moneta. Nurnal el pote sa ti-
prsca asa hartie. Acsta hrtie este numai un semn al valorii.
Banca trebuie s aib tot-d'a-una bani gata ca se schimbe hrtia,
cand va cere metal acola ce poseda hrtie etc. Arata c sunt
hartil de 20 lei, de 100 le f etc.
NB. Inv6trttorul recapitulza, prin intrebri i incercri de miel
probleme, cele inv6tate asupra unimilor de inOsura.
www.dacoromanica.ro
 62

PROBLEME.
Schimband 5 lei in gologani, de cate 10 bani, catI tre-
buie sa-mi dea ? Intr'un lea cat!. gologani de cate 5 boll?
Pentru o suta gologani marl', calf lei iat ?... Un napoleon
caV lei are ?... 100 napoleonl cav lei fac ? Un lucrator
ja 2 lei pe zi, cat se cuvine sa la in 6 qile ? 70 decalitri
cate 10 lei, calf lei fac?... In cate bilete ipotecare, de
cate 20 lei, voit plat 1000 lei ?... dar 10000 lei ?... 2 lire
calf lei fac ?... dar 3 lire ?... In cate monete, de cate 5
lei, trebuie sa platesc acsta, suma ?
Monetele sunt de metal : de aur, de argint gi de bronz.
Fie-care monetei are valrea ei.
Moneta e un mijloc de schintb.
NB.

www.dacoromanica.ro
 63

PARTEA III.
CELE PATRU OPERATIUNI CU INTREGI, IN CASURI GENERALE

LECTIUNEA XXX-a
Adunarea.
Pe o lungime de pament sunt batutl trei t6ru1,
in linie drpta.

M6surand cu metru lungimile d'intre semne,

am gasit 375' 0 146'. Ca sa aflam lungimea to-
tall, trebue s. adunm.
scriery dar ca numerile aceste urmza
se adune:
375+146=
Suma trebue sa cuprinda tae unimile, tae ze-
cimile i tae sutimile ce sunt in amendoue nu-
merile. SA adunam antal unimile:
5 uniml + 6 unimI = 11 uniml, sail 1 zecime i i unime.
Sa facem tot aa Cu zecimile, adaogAnd ze-
cimea care a resultat de la adunarea unimelor:
7 zeciml + 4 zeciml + zicacium,Ldn = 12 zeciml,
adica 70+40+10=120.
12 zecimti sail 120 fac o sutime (100), i 2 ze-
cimti (20).
SA adunam acum sutele i sa nu uitam suta ce
am gasit de la zecirm:
www.dacoromanica.ro
 64

3 sutimi+ 1 sutime + (1 sil=ndee) 12 sutimi

sati 300+100+100=500.
Cu totul am aflat dar,: 5 sutim'i (500), 2 ze-
cimi (20), i o unime (1), adica 521, care e suma
numerilor date. Lungimea e peste tot de 521 metri:
375+146=521.
Ca sa ne vie mai lesne, aezam numerile in co-
bina verticala, unul sub altul:
satimi adral nimi
3 7 5 375
1 7 6 sail numal aa: 146
Suma Suma

Adunam anteit unimile: 6 i Cu 5 fac 11, a-

dica o zecime o unime. Scriem unimea in co-
kna unimilor, ra zecimea o tinem minte, ca sa
o addogam la zecimi. Adundm acum zecimile: 4
i Cu 7 fac 11, adica 11 zecimI i cu una de la
unind fac 12, adica o sutime i dou zeciml.
Scriem zecimea in clna zecimilor, ra sutimea
vom addoga-o la adunarea sutimilor. Sa adunam,
In sfarit, sutimile: 1 i cu 3 fac 4, adica 4 su-
tila plus una de la zeciml fac 5 sutimY. Suma e
dar tot 521.
Adunarea se va serie aa:
sutimi zecimi unimi

3 7 5 375
1 4 6 sat mai simplu: 156
Suma 5 2 1 Suma 521

www.dacoromanica.ro
 65

ESEROITII PROBLEME
432 5618 4581 7013
65 3821 5 105
Suma 541 615 3999
Son 46 18
Suma Suma

Aflati suma:25345+4589+702= 42803+ I

50402+17+389= I 14301+35790+13412+507+
17= I 4589+389+5+89909+10500+ I 100547+
3589+17854+203504=
ArataV c numerile 80105, 75001, 429, 15; trebuie
se adune.... Cum ai aspzat numerile in colna ? In ce co-
16nA vin sutimele ? dar mine ?...
Adunatl : 75 leI, Cu 48 iimenT i Cu 4 nucl. Cat fac ?
Am targuit de 80 leT zachAr, de 35 161 cafea, de 3 lel
masline, de 7 lel sApun, de 5 lel orez. Cat am platit in
tot? In cinci lunI s'a cheltuit inteo casa 583 leI in luna
intaia; 489 in a doua; 635 lel in a treia, 399 in a patra
640 in a cincea. cat s'a cheltuit peste tot ? In lpte
butl avem hectolitre: 53, 78, 103, 97, 154, 48, 132. Cat
vin e in acele butf?... Cate litrurl?
Avem 10 bilete ipotecare, de cate 20 10; 7 de cate
100 leI; 50 cate 1000 leI i 8 monete de cate 5 lel. Catl
leI fac peste tot ?
Un loe e impartit In trel pArtT: o parte e de 4572 me-
tri pAtratT, a doua de 173000 i a treia de 9503. Cat5.
suprafatA are peste tot acel loo?

Regula aduntiril :
Numerile ce se aduna trebue sa fie de acela,g fel,
sd arate acelqi fel de lucrurf, fiinte sau mcirim.
La adunare scriem ma cinteitl numerile in coldnd
verticald, Rezdnd fie-care cifra in unja felului et de
unime.
30,364
www.dacoromanica.ro 5
 66

_Adunan% pe rdnd cifrele din fid-care *ir vertical

deosebit, incepnd de la unimf,
Daca suma cifrelor dintr'un ir trece peste nouc,
atunci, scriem de desubt numed felul unimilor el, e'rd
ceea ce trece se adaogd la suma cifrelor din
urmeitor. 1)

LECTIUNEA XXXI-a
immultirea.
Cand adunAm numere egale, atunci facem inr-
multire sat operatiunea immultiril:
4+4+4+4+4=4X5=20
Ad i avem 4 adunat de 5 or'i, egal cu de 5 ori
4, egal 20.
Produsul e 20; 4 i 5 sunt factorii lm: 4 e
deEmmultit i 5 immultitor.
Ori-cum om schimba factorii, tot acelal' pro-
dus dat: 4X5=5X4-20.
+ + =111 III
++
I I

saql =1 t! II I I I

Ccind adundm un nurn& de cate ort ne aratd uni-

mile altui num6r, atund facem immultire.2)
Cand avem immultiri cu numere de cate o cifrA.
atunci afltim produsele in tabla ha Pitagora.3)

E bine a li se da regulele tot-d'a-una In partl scurte i sepa-

rate, ca conceputul uneia 8a nu fie prea lung.
Invinatorul: Je esemplu 4X5 ni se arata ca 4 trebuie adunat
de 5 oil, fiind-ca cifra 5 are sau anta cincl uniml 4-1+1.
s) colaril sal deja produsele numerilor de cate o cifra, Acum
le recapituleza numal. invbtatorul s caute ca copil 85, nu trca
peste ac6sta lectiune, ara sa scie desavrit tabla fmmultiril,
NB. Inv6tatorul pune pe copil s faca i el tabla pe piad i pe
hrtie a cas5. 5i inspectza.
www.dacoromanica.ro
 67

Tata tabla la Pitagore sat tabla immulkirif,

1X1= 1 1X3= 3 1X4= 4 1X5=, 5
1X2= 2 2X3= 6 2X4= 8 2X5=10
2X2= 4 3X3= 9 3X4=12 3X5=15
3X2= 6 4X3=-12 4X4=16 4X5=20
4X2= 8 5X3=15 5X4=20 5X5=25
5X2=10 6X3 =18 6X4=24 6X5=30
6X2=12 7X3=21 7X4=28 7X5=35
7X2=14 8X3=24 8X4=32 8X5=40
8X2=16 9 X3=27 9X4=36 9X5=45
.9X2=18

1X6= 6 1X7= 7 1X8=---- 8 1X9= 9

2X6=12 2X7=14 2X8=16 2X9=18
3X6=18 3X7=21 3X8=24 3X9=27
4X6=24 4X7=28 4X8=32 4X9=36
5X6=30 5X7=35 5X8=40 5X9=45
6X6=36 6X7=42 6X8=48 6X9=54
7X6=42 7X7 =49 7X8=56 7X9=63
8X6 =45 8X7=56 8X8=64 8X9=72
9X0=54 9X7=63 9X8=72 9)<9=81

LECTIUNEA XX XII-a
Immultirea ( continuare).
Ca sa ImmulVm un num6r de zeciml, de sutimI,
de mil... depline, printr'un num6r de o singurA
atuncl mmulbtim nume cifrele insonneit6re
la produs addogdm nulele factorului.
Fiind 200X3, vom face produsul lui 2 prin 3 i
vom adO,oga apoI dou6 nule, cate are factorul 200:
200x3=2><300=600.1)
')Inv6tatornl :Cand, rn loe de 200 no' lam, la formarea pro-
dusulul, numal pe 2,de cate ori micsoram num6rul dat
www.dacoromanica.ro
 68

ESERCITII
Afla produsele: 50><2=-- 100x1= I 5><300.-
600x4= 70000x6= 8x50000= 00000x7=
30><10---= I 200><50= 700><700---- 5000><30=
400><800=- 5000><20= 10x7000 T 100><100><
I

1000><100.

LECTIUNEA XXXIII-a
Immultir ea (continuare).
Claud seriem 268X3, insemnz0, ca 268 trebuie
adunat de trel orl./)
268
268
268

Ca sa aflam suma acestor numere egale, adica

pro dusul, trebue sa adunam unimile 8 de trei orf ;
zecimile 6 de tref orti i sutimele 2 de trei ori.
Aa dar trebuie sa Immul0m fie-care cifra a de-
immultitulul 268 prin 3, cifra immultitorulut
In loo sa scriem pe 268 "de treI orl in colcind,
ca la adunare, vom serie mal simplu ma:
268
8

Inarnultind dar numal pe 2 prin 3, in loe de-a inimulti pe 200 prin

3, de eke orl este produsul mal ink?... Cum sd facem acel pro-
dus de 100 orI mal mare ?... Cum se aratd in scris, c'a un num6r
devine de zoco, de o sutd, de o mie... orr mal mare?... Dacd amn-
duol factoril vor avea nule, cum de es. 200><30, atuncl cum vorn
afla produsul ?... Cnd immultim pe 2 prin 3, in loe de a immulti
pe 200 prin 30, de cdte orl e mal mic produsul aflat?.... Cum il
facem de 1000 orl mal mare ?....
Inv6tAtoru1: De ce insemnza, cd trebue adunat de trel orI?...
Ce am zis ca este immultirea ? Dacd am fi scris 3><268 atunci de
ate orl era s adunirm pe 3 ?... Scriind 268><3 sau 3><268, to
acelas,1 produs vom avt-a ?... De co ?...

www.dacoromanica.ro
 69

Avem sa facem 3 immultirl:

(Immultirea unimelor) de 3 ori" 8 fac 24, a-
dica 2 zecinif i 4 unimi: scriem unimele sub uni-
rnele deimmultituluT, iar zecimele le adaoggin la
produsul zecimilor prin 3;
(immultirea zecimilor) de 3 ori 6 fac 18, a-
dica 18 zecimi i cu 2 de la unimi fac tocrnaf 2
sutiml. Punem zero sub zecimile produsului, iar
cele 2 sutiml le vorn adaoga la produsul sutimi-
lor prin 3;
(immultirea sutimilor) de 2 on 3 fac 6, a-
tlica 6 sutiml i cu 2 de la zecimI fac 8 sutiml.
Scriem pe 8 la locul sutimelor.
TatA calculul:
/268
268x3=
3
produs b04
ESEROITII t PROBLEME

CalculzA produsele: 49X5= 1 358x7= 1 7X358=

405X3-= 5300X6=
I
5987X7=1 3676X9---= 1

40000X8= 639X0= 4503X1= 1 16596X4= 1

6X3821= 31799X3= 70028X9= 7X4583= I

75X9X8= 308X5X6= 703X4X5= 407X I

9X4X2= 42 X8 X7 X6X3=1)
Cum voin calcula produsul 465X30?
In acelail mod, sA calculzA orI ce produs in care un
factor s'ar termina cu nule: aflam produsul prin cifra in-
senindtdre fi la resultat adaogim nulele factorului.

Invbtatorul reamintesce copiilor c produsul de mal mult1

factor' se afla, efectuand produsul a celor doul d'antena, apol pro-
dusul acesta se Immulteste prin al treilea factor si a. ni. d. A-
c6sta regula o cunosc el deja. Daca, a perdut-o cum-va din vedere,
invetatorul, prin intrebarI bine puse, il face sa o descopere numal
indata, el singurl. Lasa doui factori si pe cel-l-alt1 II astupa, apol
lasa, produsul acestora si pe al 3-lea factor...
www.dacoromanica.ro
 70

Calculza produsele: 358X200= 39X5000-----I I

6589X80= 1111X6=
I 570X300= I 700x800=
I

52X30x20-= 79863X8= I 50X6-90X1= I:83X

2><70= 5X7X2X9X2X40= 19868X10= I

15. kilograme carne, cate 70 banI, cati bani fac?

CatI leI? Cate qile sunt in zece secole? In 3840
hectolitri cate litre se cuprind? Am cump6rat 598
mieI, cate 5 lel mielul; catI lel fac totl mieii? In
7589 chile, cate hectolitri sunt? Cheltuind cate 3 lel
pe i, cat voiti cheltui, in trel lunI, Ianuarie, Februarie
1Viartie?
Drumul de fier face 40 de chilometri pe ora; in 12
ore catl kilometri face ? ca,t1 metri ? In 30 ore,
de cate orI bate limba ceasorniculul ? 8345 solda0
cat costa pe qi, daca indestularea unul soldat este de
60 banI? catl banI? cat1 lei ? ... In 257 saptamanl.
cate qile sunt?

Ca sei immultim un numr Ore-care prin alt numcr

de-o sin gura cifra, immultim fi -care cifra a deimul-
titulut prin cifra immultitorulu, incepnd de la unimi.
Dacei cifra immultitorului va fi urmat de nule,
atunci immultim numaY, cu cifra insemneltdre, itir la
produs adaogeim nulele spre clre'pta.
Rndul factorilur se p6te schimba dupd voie : pu-
tem face pe deimmultit immultitor qi, pe immultitor
de immultit, feir ca produsul s se schimbe.

LECTIUNEA XXXIV-a.
Immultirea In efts general.
SA luAm a immulti numere de naai multe cifre
348X275 1)

Inv6tAtorul: Cate sute de banl intra in produsul 15><90, in

1350 bant?... col. Aci avem 13 sute si 50 uniml, adia, cinc l ze-
ciml. Inv6tAtorul; Carnea face dar 13 lel si 50 centime sail uniml
de leu...
InvOtatorul: Ce insemnz a immulti? cAnd avem 348x275,
www.dacoromanica.ro
 71

Immu4itoru1 cuprinde 2 sutim'i 7 zecind i 5

uning, i putem scrie 275=200+70+5.
Ca sA aflAm produsul 348X275, vom imulti dar
pe 348 Antaiil cu 200, apol cu 70 i in urmA Cu 5.
Avem treI produse de flcut:
-348X200 I 348X70 I 348X5.
Aceste praluse se zic partials. SA calcularn pro-
dusele partiale i sA le adunam ca sa afiAm pro-
dusul total:
348X200=69000 produsul parpal prin sutran
348X 70=24360
348X 5= 1740unimi n

77
zecimi
77
71

77

-348X275=95700 produsul total.

Pentru scurtarea calcululig, scriem factoril unul
sub altul i. immulOm pe r'nd tae cifrele deim-
mulVtultif cu fie-care cifrA a immultitorului, ince-
pAnd de la unimt Produsele parVale scriq in co-
lne de adunat:

348X275= 1348
1275
1740 prodosul paqial prin 5 [348X 5]
24360 1) 17
70 [348X 70]
17

69600 27 7,
77
200 [348X200]
95700 produsul total [348 ?<572]1)

de cfLte oKi ar trebui s, adunm pe 348, ca s, aflam produ sul ?..

De voiii inmulti pe 348 6,nteiu Cu 200, apoI Cu 70 i in ur m. ca
5, cu cAt '1-am inmultit peste tot ?..
9 Invt. Cu 70 i 200 am inmultit ca i dad ar fi fost nu mat
7 i 2, lar la produs am adaogit nule. Nulelo le-am ad,ogit, ca
cifrele produselor s, cad in coldna de adunat, pe la locurile lor
zecimele sub zeciml, sutimile sub sutim1 . a. m. d. Puteru sal.
produsele partiale i fr, acele nule, avnd in grije s, aed.ni
cifrele produselor -partiale la locul ce trebue s, ocupe.
www.dacoromanica.ro
 72

Putem calcula i mai scurt:

343
275
1740
2436
696
-957001)

Ap dar:
Pentru a immulti doug numere de mai multe
cifre, le a Isezam until sub altul, ca felul cifrelor
se corgspunda : inmultim apa pe deinmultit Cu fie-
care cifra a inmultitorulut ;
2) Produsele partiale le amlatn in coldna de adu-
nat, /wind sma ca fie-care cifra sa vie la locul
i, aim); calculcim suma.
Suma produselor partiale arat produsul total.
ESERCITII 1 PROBLEME

Calculatl produsele: 45X78= 795X84=

j

5789X28= 601x407=
I
394X905= 6971X
1 1

145= 75X90X45=
I 300X70X9=
1 189X 1

3704= 18947X0= 458X111= 5798X3X6=

1 1

8503 chile grail, cate 94 lei chila, cqf lei fac ? Lun-
gimea unei suprafete este de 728 metri, lar lAtimea el
de 245; cti metri pAtrati are acea suprafatA? In 32
de companii, cati soldati sunt, cornpania fiind de 800
eimeni? CatI metri avem in 432 de kilometre ?
Un neguttitor a cumpOrat in trei rAnduri 247,59 i 114

Invetatorul : inmultind pe 348 Cu 2 de la inmultitor, pro-

dusul are sa fie sutin-ie depline. Unde trebue sa ase01 cifra suti-
melor depline in coleina de adunat ?... cu cate cifre mal indkrat
spre stanga de cifra- unimilor ? Daca 2 ar fi fost mil, cu cate cifre
mal spre stanga aI fi scris prima cifr a produsulul partial ?...
Asa dar : prim ele cifre ale produselor partiale se scriu sub cifra-in-
mulytorulai, di'n care a resultat.
www.dacoromanica.ro
 73

kilograme cafea, platind cate 4 fr. kilogramul; cat a dat

pentru tta suma de cafea? Avem dou6 butl de vin,
una de 126 decalitri i alta de 98; vnqnd cate 7 lei
clecalitru pe cea cate 9 lei pe cea de a doua,
catl leI vom lua peste tot ? 125 metri panza, cate 4
bani cotul cati lei fac ? Un orael are 5732 locuitori.
Din acetia, 247 platesc darl catre Stat in suma de
105 lei fie-care; 2195 dat contributiunI anuale de 98 lei;
laxa restul locuitorilor platesc numai cate 28 le): pe an.
Cat incasza visteria pe an de la acel acel ora? Lun-
gimea rotiI unei locomotive este de 3 metrii, i se in-
v6rtesce pe minut 95 off. Cat inaintza acea locomotiva,
In trel sferturi de ceas ? . . Cati kilometri, i catI me-
.

tri ? ').

LECTIUNEA XXXV-a
Scliderea.
Un gradinar avea 439 pomiori, din mil a vOn-
dut 315.
Ca sa aflAm cati pomiorl i-a remas trebuie sa
scAdem :
desdipt scaptor
439 315 diferenta.
.A.eqam numerile unul sub altul, ca ordinea pi-
frelor sa se corespunda, i scadem pe rOnd
din unimi, zeciml din zecimi, sutimi din sutimi.2)
De scAqut... 439 Vom zice, prin urmare, 5 din
ScAptor... 315 9 r6mane 4; 1 din 3 rOman 2;
. . . 3 din 4 r6mane 1. Diferenta
este dar 123.

') Invtatorul intrba cate mii depline sunt in produs ; cate su-
timi, zecirn1 i unimi.
2) Inv6tatoru1: De ce operezzT aa ?.. Am putea sa scatem su-
timile din uniml i miile din zeciml ?... La adunare, cum al aecjat
cifrele ca sa calculezi suma ?... Tot agt le ve qeza qi la scadere
www.dacoromanica.ro
 74

439
439-315=124 315
124
Sa adunam diferenta cu scAztorul:
scAptorul diferenta
315+124=439
439 este descaptul.
Aa dar, cliferenta aclunaid cu see-Y.610ml, ne
fie a'esceiVici.1-)

LECTIUNEA XXXVI-a
Soliderea (continuare).
sa luam a scadea 2054 din 4583.
4583-2954= J 4583 1 1954

Aci avern o greutate: 4 din 3 nu se 'Dote scadea.

Sa ludin in gand o zecime de la colna vecina,
o adaogam luI 3; avem 13 uniml. Acum se
p6te face scaderea: 4 din 13 rman 9, 0 am aflat
diferenta unimilor. Trecand la colna zecimilor,
tinem rninte ca ne-am imfirumutat de am cu o ze-
cime, i in loe de 8 zeciml ale descaptulul, avem
acum numal 7. Vom zice dar: 5 din 7, r6man 2
9 din 5 iar nu se pte; ludrn iar o miime de la
colna din stanga i se fac 15 sutimi: 2 din 15
Milian 6. TrecOnd la scaderea niiilor, scim cd din
patru am luat una, 0 vom zice dar 2 din 3 re-
mene 1. Diferenta cste: 1629.
1) Inv6tatorul intrha acum pe colarl cum se face scaderea,
ca s6, spuie el singurt cum s'a operat. Le propune apol exemple
de scadere, in casul acesta invtat.
www.dacoromanica.ro
 75

I I

4583
2954
1629 1)

La sccidere asqlcim numerile ca si la aduuare,

si apoi scadem unimr, din unimf, zecimt din zecimi:,
sutimi din sutimi si asa mal departe.
Ccind o cifra a scaptorului e me, mare de ct
cifra corespunpt6r6 a descaclutulur, atunci ne impru-
mutcm cu-o unime de la coldna vecina des_pre stnga
si scaderea se p6te face. Cifra de la care ne-am im-
prumutat re'mne Cu o unime me micel.
La scadere, diferinta adunata cu sccklatorul
trebue set ne dea pe descadut.
Numerile ce se scad trebue sa fie de acelas`i fel.
ESERCITII SI PROBLEME
AM, diferintele , 345-211=
5789-3279=- I

458302-73589= 45789-33895= I 657891

I

39890= 3451-3009=
I 751109-59789= I

340001.-315672= 3584-1404=I 95000 I

56349= I 80002-68944= 2)
Dac6, scAptorul este 295787 i diferinta 75803, atuncI
care e descqutul? Dan, descqutul este 7501 i dife-
renta este 4300, atuncI care este scAptorul? VellI
dac, operatiunea acsta e bine facuta: 45780-7890
16793. Un Vran a cump6rat cu 257 lei o pereche de
bol, cu 230 lel un cal, i de 580 10 01; cAt a dat el pe
tae aceste capete de vitA? BAtAlia de la alugarenl a
luT Mihai Vitzu a fost in anul 1595; cl anl an trecut
") In aceste esemple, scolaril vor intlni si ca,sul scaderii din
zero a unei cifre insemnatre. Inv6tatorul sa-T faca a intelege ca,,
la imprumutare de la colcina vecina, zero este considerat ca zece,
sau ca noua, daca a servit deja la o scadere.
2) Invbtatorul : Ce facT cand cifra scad6torului e maY mare de
cat a descadtorulul ?...
TB. A insista asupra acestul artificiu.
www.dacoromanica.ro
 76

-de atund? Stefan cel mare s'a facut domn al MoldoveI

la 1458, i a murit la 1504. Ca.t1 an1 a domnit el ?
Cate secunde trec in 15 ore ? Un patrat cu laturea
132 metri, cata suprafata are? O vie a dat 1587 deca-
litri vin, din care s'a vndut 738 cate 5 lei, iar restul
cate 7 leI; cat.1 la a produs proprietarului tot vinul?
O inqie de 1230 hectare s'a cump6rat pe 240 lei hec-
tarul; cat s'a num6rat pe acea

LECTIUNEA XXXVII-a.
ImpArtirea.
Daca ni se da dou numere, unul ca produs
cel-alt ca factor, spre a gasi pe al doilea factor,
atunci avem operaOunea
Cand produsul este d. es. 56 si unul din fac-
ton' 8, cel-alt factor fi vom afla prin impartire:
deimpArtit impartitor ctit.
56 : 8=7
Daca produsul ar fi fost 60, atunci am fi avut
rest:
deimpArtit impartitor
60 : 8 = 7, rest 4.
Fiind-ca deimpaqitul este un produs, iar impar-
titorul i catul factorif lul, urmza ca
cu impcirtitorul, irebue s gsm pe deimficir-
gt, aa'ciogeind restul de vom avea.
deimpartit impArtitor cit
56 = 8 X 7
rest
60 = 8 X 7+4
EsERoiTil
Aflk din gand caturile si resturile: 12 :2 16 : 8
15:3 1 21:7 29:1 10:4 1 25:5 1 28:7 33:8
40:91 30:6 43:8 48:8 1 40:9 1 36:6 55:9
63:7 1 56:7 76:8 65:9 1 81:9 1
www.dacoromanica.ro
 77

Ca sa aflam caturi de cate o cifra, cand i im-

partitorul este tot de o cifra, ne slujim de tabla
lui aPitag-ora. ilvend produsul ,si pe unul din fac--
(ari, aluna pulem ghici pe cel-all factor.1)

LECTIUNEA. XXXVIII 2)
impitrtirea (urma're).
Putem cunNte cate cifre are catul numal din
chi, fara s facem impartirea.
Addoscim la sfr4ilul nule,
ce nu inlrece pe deimplirtd; cdlul are aldlea cifre,
elite nule am adtiogat, mai mull una.
ESERCITII
Cate cifre vor avea -caturile impArtirilor:
8754 : 508 I 2484 : OI 436 : 2 I 738054: 15

) Invetatorul : Ce este iinpartirea ?... Cate numere se dau la

impartire!.. Cate partl sau numere sunt ca totul la impartire?
Cand zicl ca impartirea se face esact ?.. Ce legbtura este intre
deimpartit, iinpartitor i cat ?.. (um stiI ca o impartire este bine
facute.?.. Cu ce te slujest1 ca sa afli caturile de o cifra, cand
fmpartitorul este asernenea de o singurA cifra ?.. Cand am intreba,
de cate oil se pote scadea 8 din 56, ce operatiune am avea de
facut ?.. Ce este inmultirea ? Scol. Adunare de numere egale. Ce
este dar impartirea ? Scol. O scadere repetata a aceluiasy numer:
56 : 8-56 8 8 8 8 8 8 8, adica 8 de 7 orT scatlut. 56-8X
7 8+8+8+8+8+8+8, atila, 8 de 7 orT adunat. Impartirea este
dar o operatiune contrario inmultiriY : La inmultire adunan' un
factor de ccite ori e arata cel-alt ; la impeilite scidem acel factor de
ca' te ol se pte scedea. Cectul mat arat4 dar fi de ccite ori un uuntlIr
se pdte scadea prin altul, prin urniare de ccite mi un numer se cu-
prinde in altul.
NB. Invetatorul sa insiste asupra aflaril caturilor prin tabla lui
Pitagora. Pune ca problema tabla lul Pitagora cu unul din fac-
toril produselor sters; apoI cu cel-alt factor sters.
1) Invetatorul: Impartind pe 72 prin 9, peto fi catul 10 ?.. Pen-
tru ce nu ?.. La impartdrea acesta 858 : 56, pana unde mergo
catul ?.. Merge el pene la sutimT?. Pontru ce nu va cuprinde
catul sutiml?..Invtatorul deprinde pe copil a cunste din ochl
cate cifre va avea. catul.
www.dacoromanica.ro
 78

In eire-care timp, 8 tovaravl aU cavtigat in ne-

got 4296 lei. El se desfac acum, i vor s scie
ea se cuvine fie-c5,ruia, in parte drpta 1)
Scriern dar 4296: 8. Caul va cuprinde sutimi.
zecinf vi unimi. Avezan operatiunea ast-fel :
De impartit Impartitor
4296 8
cat
s. z u

Vom cauta pe r(kid cifra sutimilor, a zecimilor

vi a unimilor cAtulu'l.
Incercand pe rOnd pe 900, pe 800, pe 700, pe
600, vedem ca, intrec pe deimpArtit atuncI cifra
utimilor este 500, vi avem 500><8=4000. Sca-
slend produsul acesta din deimparytul 4296 avem
rest 296.
4296 8
(500X8)=4000 500
1-iul rest 296 2)

Sa cautAm acum cifra zecimilor in rest :

296 8
(30X8)=240 30
2-lea rest 56
Aci am zis, ca vi sus :
Catul lul 296 prin 8 trebuia s fie o zecime.
Incercand pe rnd cu 90, cu 80, cu 70.. vedem
ea zecimea 30, inmultitO, cu 8, -nu intrece de 296.
Ava dar, zecimea 30 se cuprinde de 8 oil: in 296,
vi maI r6mane rest 56. . .

I) Invetatorul : Ce operatiune trebuie se, facem ?...

2) Invetetorid: Fiind-c am scos din deimpArtit sutimile cAtulul,
.ce cifre ale cAtului an mal remas in rest ?...
www.dacoromanica.ro
 79

Acum sa aflam unirnele, cea din urma cifra a

catului :
56 8
(8X7)=56 7
00
Catul este dar: 5 sutimi, S ZeChril i 7 ltralY12,
adica 537, i impartirea s'a facut esact. Catul este
bun, fiind-ca
537X8=4296.
Pentru scurtare operatiunea se face de odata,
nu in partl-partI:
4296 8
(500X8)=4000 500+30+7
1-.iu1 rest 296 s. z. u.
(30X8)= 240
2-lea rest 56
(7+8= 56
00

LECT1UNEA XXXIX-a
impartirea (urmare.)

Pentru a inlesni calculul, scurtam scrisul ope-

ratiuniI. In esemplul de sus cautam de cate off
se cuprinde 8 In 42 (sutimile deimpartitulul), i
zicem: 8 in 42 de 5 on, .0, Ind r'm,cin 2; 'MO 2
coboram pe 9, i se face 29 (zecimile de Impair-
tului); impartim iar: 8 in 19 de 3 ori, mal re-
mne 5; langa 5, coborim pe 6 (unimile de im-
partituluI) i aflam unimile catului, zicend: 8 in
5(3 de 7 on 0 rest zero : impIrtire esacta.
www.dacoromanica.ro
 SO

429'6" 8
40 537
29'
24
56"
56
00

EsERcITII
5894: 3= I 2002: 9-= I 6589: 3405=1) I 458007:
7= ( 9258: 899 I 8780: 50= j 17840: 13514
X I 683519: 6= I 52D072: 9= I etc.
Probatf c resultatele ce atT aflat sunt esacte.

Cin calculile facute, scdtern urmatrea reguld

Pentru a yace o impdriire, in care catul e de mai
mulle cifre 4.i impdrlitorul numal de una:
Desi5driim de la shinga deimfidriitului cdte
cifre pot coprina'e pe imfidriitor, impyirlind, afidm
prima cifra a cdtului;
2-lea. Cu cifra afta/a, immultim fie imfidriitor
firodusul '1 saidenz din dispartitura ce am fdcut la
deimpd viz? ;

Inv6tatorul 11 p6te lesne convinge ca in cazul, cand catul e

de o singura, cifra taa operatiunea se reduce a cauta din ochl cu
ce Uhl sa, inmultesca prima tifra a impartitoruluT, fara sa Intrca.
prima sau cele dintOiu dou6 tifre ale deimpartitulut lata o pro-
cedere: Cate tiro va avea caul impartirii 4895 : 633?.. Cum al
aflat ?... Daca nu va fi 10, atuncl va fi una din cele nou6 unimI.
Incrca si vell care va fi. Cum al facut?.. De unde scil ca cifra
7 nu este prea mica?.. Cun6qtem dar ca nu e midi cifra ccitului
prin aceea cci inmulfitei Cu imparfitorul 633, qi zaklut acel produs din
deimpiirytul 4895, ne da o diferenp mai mica de ceit 633. Buna ar
cifra 3 in esemplul ce s'a dat? pentru ce nu ?
Acum sciti sa aflatY catul cand e numai de o VIA: vetY alege
una din cele nou6 tifre, pe aceia care inmultitei ca impdrfitorul, pro-
dusul sa nu intrca pe deimpcirtit, i sa nu ne dea un rest inai mare
de ciit imp einitond, clout scadem yrdusul meta din deimparyt.
www.dacoromanica.ro
 SI

3-lea. Llinget rest j5 ego cifra ce urinzii la de-

impdrtim numerul astlel format ca set
gdsim cifra a a'oua a ceitului. Toi a4.a urmcim, penci
ce nu mai sum` cifre de pogorit.

LECTIUNEA XL-a
trapArtirea In caz general.
312613: 497
Catul va cuprinde sutimi, zecimi si uniml.
partim de la deimpartit cate cifre cuprind pe im-
partitor :
3126 113 : 497.
Facem impartirea pana la semn.
3126 497
(6X497)=2982 6 (sutimile catului)
rest 144
Langa rest, pogorim cifra ce urmza la deim-
partit i impartim din not' :
1441 497
(2X497)= 994 2(zecimile catulu)
rest 447
Facem aceiasi lucrare coborind pe 3:
4473 497
(9X497)-4473 9 (unimile catului
rest zero, impartire esacta.
Catul 629, este bine calculata, pentru ca
497X629=312613.
Se pote face operatiunea maI iute, fr sa scriem
deosebit impartirea, pentru fie-care cifra a catulut
30364 www.dacoromanica.ro 6
 82

31261'3" 497
2982 629
rest 1441'
994
rest 4473"
4473
impArOrea esacta.
Tata dar regula orl-carel impdrVri :
z-zzi Lucivz mal dnaiii de la sainga deimpcirtitului
un numb- de cifre call pot euprinde pe inzficirtitor:
2-lea Imfidriim acslci grupd de tifre firin
afidm cea d'cinrdizi cifrd a clitului;
3-lea Facenz produsul cfre clulul .prin impeir-
titor scd a'em din despcirtitura fdculd la deinz-
fidr#1; ldngd rest pogordm cifra ce zezinzci
deimpdr/i1; impcirtim nundrul astfel formal cu
imficIrtitorul ci afitinz a doua cifrd a cdtului,
tot ast-fel urmcinz .pcinci ce aficim azte cifrele cd-
tului.
Resturile Irebuie sci fie tot-d'a-una mal mid ca
inificirti1orul.1)

ESESCITII I PROBLEME

589 : 36= I 795 : 356= I 4589 : 301= j-

758901 : 435= I 96032 : 638= I 570931 : 639= I
8535 : 344= I 890503 : 75= I 323000 : 5000=
In cate monete de 20 leI vom plat suma de 5689 leI?
Dinteo padure de 6375 arbori, s'a Mat 1032; cati
arborI a maT r6mas? Cate hectolitri caram dintr'o
rnagasie de 583 chile ? Sunetul strObate pe secunda
340 metri; dupa, cat timp vom auqi un sunet produs la
Inv6t.: Pentru ce asa ?.. Daca unul din resturi ar fi mal mare
ca inipartitorul, ce ne-ar arka acsta ?.. Daca unul din resturl ar
fi zero, s in tifra pogo'rita de la deimpartit nu s'ar coprinde fm-
partitorul, ce trebuie sa, punem la cat ?...
www.dacoromanica.ro
 83

o distan a de 573086 m.? Avem 347 bilete de Banca

de cate 100 leY; apol 75 monete de cate 20 161; 3262
bucatY moneda de ban'. CatY leT fac peste tot ? Un cal
mananca pe qi 18 kilo Mil ; cat MI vor manca 376 cal,
lute septmana ? Cati lei costa intretinerea acestor cal,
ocaua de MI find 15 banY. Un om secera lute qi
4580 m. p., cat secera 25 de ()men'? 0 maina de
treerat da pe oli 56 chile; cat timp ar trebui sa lucreze,
ca sa treere 7740 chile ? Cu o malina de cusut, putem
tivi cate 254 metri pe cli ; cat am tivi in 31 qile ? PIA-
tind cate 5 banY metrul de tivit, cat ar produce maina
Me luna ?

www.dacoromanica.ro
 84

ARITM ETICA
Tot ce scie omul, putOnd sa-i dea sma de ceia
ce scie, se chiama sciinia.
Sciinta care ne invata cum sa esprimAm i. sa
scriem numerile, i cum sa calculam cu ele, se
chiama Aritmetica.

iNCHTEREA ANIILIff INTtItr.

www.dacoromanica.ro
 85

ANUL AL DUOILEA1)

Recapitularea sistemei de numeratiune, Ming si asupra numerilor zecimale,

Sistemul metric, Cele patru operatiuni on numere tntregi s'i zeoimale.

a) Sistema numeratiunii,intinsei si asupra zecimalelor.

LECTIUNEA I-a
Clitime gi numr.2)
Un singur lucru, mare sag mic, insufletit sat
neinsufletit, alb sag negru, ori cum va fi, e tot
unu. Tot ast-fel, cu orI-cate lucrurI vom avea :
aroue... trd ... patru zed ... o suld..._ o mie i asa mai
departe.
Unu, doue, trd... palru zed... o sutti.., o mie...
sunt numere. Numerile nu ne aratA niel forma lu-
crurilor, niel coldrea lor, nici taria lor, niel o ca-
litate sag propietate a lor. Numerile arata, numal
multimea lucrurilor.
Nol putem calcula cu numerile si fara s. ara-
tAm ce insemnzA, acele numere: pomI, pasen l nuci,
I) In anul al duoilea, copii, fiind mal preparati pentru priceperea
sciintel, textul devine putin maT dogmatic i 6re-euni mal abstras
Un pas mat mult catre suplinirea intuitiunii, prin imaginatiune
i rationament.
2) Inainte de a incepe lectiunile de pe carte, inv6tAtorul pune
pe copil sa se eserciteze caa.-va vreme a scrie i a ceti numerile,
a opera cu ele, ca a, rechieme in memorie cele invbtate in anul
Antiu.
NB. In fe-care lectiune, copiii se esercit8a. regulat i la calcule,
pe l6nga, inv6tarea celor coprinse in textul unei lectiunl, cand
acestea n'ar continea esercitii.
www.dacoromanica.ro
 86

sat Alt-ceva. Numerile se zic a tunci abslracle; iar

cand spunem ce aran, ele, se zic concrele.1)
Cu vorba cdl sat cle intrebdm despre marimi
sat mulOml. Nol intrebam: ceit e de lung scoala?
cld multime de. 6meni e in comuna acesta?
Pentru a ti marimile lucrurilor, noi le mesurarn
cu unimi tot de felul lor.
Cand mesuram, In aceia1 vreme i numeram de
cate-orl se cuprinde unimea in mdrimea data. Dupa
ce am ispravit de mesurat, spunem cate unimi am
gasit: spunem un numr care al-al& narimea iu-
crului msural.
nutrimea i mullimea se zic clara ctinii sau
pentru ca ne deteapta idea c&t: al de,
mare, cdt de mull.
Ctilimea e o mdrime neholdrild, lar numrul e o
Cand vedem un stol de pasen,
ni lime holetrilet.
ziceml ca sunt mulle, dar nu tim hotarit
o multime Ore-care e o ccitime. Dupa ce le-am nu-
merat i am gAsit 20, atund tim hotarit cate
sunt: 20 e numr.

LECTIUNEA II-a
Numeratiunea vorbitit, principil.
Avem zece cuvinte deosebite pentru cele dintait
zece numere:
unu, dou, tret, patru, cinci, se, fepte, opt, nou, rece.
Dupa ce numeram pen la zece, pentru a merge
') Inv4atoru1 : Du-ml, tu Petre, esemple de numere concrete.
acum de numere abstracte.
Inv6tAtorul : Ce arata un numbr?.. Ce este o cAtime ?.. Prin
ce se hotAresce o catime?... Ce insemnz, 5, 345, 84, 152. Pentru
ce sunt numere ? Ce ne arad, cuvintele mult, mare, putin, mic,
Pot arAta alt-ceva numerile de cat mrime
ccit-va, re-ccit ?....
multime ?
www.dacoromanica.ro
 87

mai departe, incepem a numera tot de la unu,

pana ce se fac a'ou-zecI, Irel-zeci, i putem num6ra
Cu zece cum am num6rat i cu unimele:
unu dou6 trel patru:..
o zecime doua zecimf tre zeimi patru zecimi
(zece) (dou6-zecl) (treI-zecI) (patru-zecl)
Cand am implinit de numerat zece zecimI, dam
numerulul o numire deosebita, numaI pentru in-
lesnirea vorbirii. De aceea lul de zece-ori zece i-am
zis SUici.
Numerand cu suta, pe care o luarn iar ca uni-
tate, lui de zece-ori o sutei i-am zis mie; de zece cri
o mie se chiama, zece mii; lui de zece ori zece mii
s'a zis sutei de mil; de zece 011 o sutci de mil se
numete mi/ion, adica o mie de mil.. .1)
Tot- aa putem merge cat de departe am voi :
zece miline, o suid de mili6ne, o mie de milibne
sau
Ap dar unimea numeratO, de zece ori, face o
zecime; zecimea luata de zece orl face o sutime;
sutimea luata de zece off face o mie. . c. 1. Dupa
cum unu catre zece e o uninie, tot aa zece catre
o suld 'Ate sa fia privit ca unime, suta catre mia,
mia catre zece mil, i aa mal departe.2)
Avem dar unimi de cliferite mdrimi sag ordine:
I-itt. Unu sau unimea simj5ld, aa'evrald unime ;
INea. Zecimea sat unimea de mdrimea sag ordi-
nul al dei/ea;
111-lea Sutimea sat unimea de mcirimea sag" odi-
nul al treilea;
IV-a Mia sa unimea de ordinul al fiatrulea;

Invetatorul :Cu cate table de cate o mie puncte al ar6ta un

milion? Cate sute inteun milion? eke zeciml?
Aci inv6tatorul intrebuintza ra cartcnele, aratandu-le, ca-
dupa cum numara cu uniml, tot aa 'Ate numSra cu carbine de
cate zece, o suta, de ate o mia etc.
www.dacoromanica.ro
 88

V-a Zecimea de mil sat unimea de ordinul al

cincelea;
VI-a Suta de mil sat unimea de ordinul al eselea;
VII-a. ifi/ionu/ sat unimea de ordinul al fptelea...
gie-care fel de unime e de zece ori mat mare de
ct aceia care vine indatd inaintea el...1)

LECTIUNEA III-a
Numeratiunea serisfi, principil.
Pentru scrisul numerilor avem zece semne sat
cifre:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0.
Nunial cele d'antOit nou6 semne ne arata nu-
mere, i se zic cifre insemndtdre: nula sat zero este
o. cifra ce n'arata valre: e semnu lui nimic.
Pe zece il scriem 10, adica tot cu semnul lui
unu, pentru ca am zis ca i zece e un fel unime ;
spre deosebire insa am pus zero dupa cifra unu,
ca sa tim cand insemnza unu, i cand zece. Aa
dar, o sutd se va scrie, tot spre deosebire 100; o
mie aa : 1000...
Zero ne slujesce dar numal ca sel ridicdm unimile
la un ordin Ore-care, sali ca sd implinim lipsurile
diferitelor uniml insenzncltdre.
In 50704 vedem ca miile i zecimile lipsesc i
le-am implinit locul cu zero.
In num6rul:
3333

1) Inv6tAtorul : Multe sunt numerile ? Au t6te cate o numire

deosebita ? Cum numerl numal Cu zece numirT, dac6, zicl, ca nu-
merile sunt neinchipuit de multe? Cate felurl de uniml al? Spu-
nele pe I-6nd; s'i indArat. Care e adevrata unime ? Care e unimea
de rangul al selea ?
www.dacoromanica.ro
 89

vedem, ca aceia1 cifra 3 insemnz0,, cand tret (tres

uninif simple), cand trel-zect (trel zecimi), cand trel
sute (trei sutimI), cand fret mii..
Aci e o invoiala:
S'a dat celor noue cifre dou" felurti de valort.
sail doue chipuri de-a insemna. Cand scriem o
cifra singura, ea ne arata uniml simple. Cand o
scriem in rend cu altele, atuncl insemnza tot
atatea uniml cat ne arata ea, insa de un ordin
Ore care, dupa locul ce ocupa. Ap in 333, an-
teiul 3 arata, sute; cel d'al doilea 3 e treI-zect,
cel din urm arata uniml simple.
O cifra scrisd d'a steinga alteia aratd o unime de
zece 0)-1 mal mare, de ccit felul unimel ce stcl la
drpta el.
7 singur e numal lpte; dar In 7504, tot acel
7 Insemnza 7 mii. pentru ea e scris la. stanga
sutimilor 5, saa In trpta a patra de la unimi,
adica la mil....
Unimile simple le aratam clarcl cu cele nou cifre;
felul unimilor se aratd prin locul ce dam cifrelor
scrierea numerilor.
La cifre deosebim prim urmare dou' valort: aceia
pe care o aratd ea singurcl, si se zice val6re ab-
soluta; i aceia pe care o dobandeee prin positia el
inscrierea numerulut: valre relativa, valoarea de
loe sail de positiune.1)

Sa se imprime bine acest principiu.

Gate cifre insemnittcre avem ? Ce insemnz6. nula, $i la ce ne
servim cu ea ? Prin ce invoial putem scrie numai cu zece sernne
ori-ce num6r am voi ? Cate felnfr de uniml cunosci? Numesce-le
de la unimi in sus... acum indarat...
Cate feluri de valorl au cifrele ? Scrie opt-zeci, opt milidne. De
ce acela1 opt e and zecime, cand milion ?
www.dacoromanica.ro
 90

LECTIUNEA IVa
Inlesnirea citirif numerilor prin despti.rtiri de cfae
trel cifre.
Cand ni se da un numr Cu multe cifre, pentru
a'l citi mal repede, '1 despartim, incepand de la
unimI, in parti de cate trel cifre.
Sa luam numrul 2222222222; sa'l despaqim
cum am zis:
2 I 222 I 222 i 222
AntGia despArtitura despre drpta cuprinde uni-
mile, zecimile sutimile; in a doua, spre stinga,
vin miile, adica unimile, zecizile i sutimile de mil;
in a treia despartitura vin milioanele, adica
zecimile i sutimile de milioane. lata
Biline Miline Mil
'd 5 -5 'i.' '-E. Ti 1 'F-, '0 1
:
o 0N a0
222 222 222
o o -
El o o
N o
P
o to N a) co

2
0 0 0,
,g ,`4,1 ,Ii:E 41 3,..7: v --. ,c, .,:, . re3 . 4, -, 0
1,-1
,..> > ,=. 1 7a.,
ill?. 2,, gl,i '5' 16 7. ,6 'd'E. ?.. 'El 8
*F1
P
E,!.._
g-d. F,-. .-i6-. .E0
11 ?:

o o
8p o o

Numrul acesta se eitesce: 2 biliaane, 222 mi-

lioane, 222 de mil 222.
Fie-care despartitura are unimile, zeeimile Isi
sutimile el.
Ca sa citim un numr de mal multe cifre, il des-
paitim. de la drpta spre stdnga, in parti de cate
trei cifre,
Citim apoi fie-care despartitura pe rdnd incepdnd
de la stdnga, fi adtiogam numele despar0titurii.1)

Numenise esercitil de scris i citit numerile, Cu aplicatiunea

celor invtate On& aci.
www.dacoromanica.ro
 91

LECTIUNEA V-a
Preparatiune la serierea zecimalC
SA tragem o linie

S'o impartim in zece partl egale :

I I

Orl-care din pArticelele liniei e de qece orl mal

mica de cat 1Mia intrgA, e a zecea parte din linia.
Daca vom zice dar ca unja intr6gA infAtiza o
unime Ore-care, inchipuirea unul metru-de esemplu,
atuncl vedem ca pot fi numere nza'i micf de cdt
unimea. Daca. 1, 2, 3, 5, 8... vor insemna lini6re,
sat pArtI egale din unime, atuncI aceste numere
se vor numi fractir, saa numere zecimale,
ele aratA pArtI din zece din unime.
Putem imparti fie-care linira ra in zece de o
potriva parV; o parte de aceia va fi dar a
zecea parte din linicra, i a suta parte din linia
saa unimea intrga.
Daca ne inchipuim ca chiar pe una din aceste
particele am mal: impOrtit-o in zece, atuncI avem
pArtI din miA din unimea intrgA.
Orl-care fel de unime se pote impArti in 10
pArtl, i apol fie care parte rA In zece i tot aa
orl-cat de departe am voi sa mergem.
De aci intelegem ca avem numere intregl ori-
cat de marl, i numere zecimale orl-cat de miel:
10 uniml IntrPgi i 0111 10 din unime.
100 unimi Intregi i part 100 din unime.
1000 unimt Intree i part1 1000 din unime.
10000 uninnI IntregT i paiVi 10000 din unime.)

I) Cate felurl de numere deosebim, t'ata cu unimile de mOsura?

Ce este o fractiA? Numesce mal multe fractii. De ce fractiile a-
cestea se zic zecimale ? Cum merg partile une1 fractil zecimale?
www.dacoromanica.ro
 92

LECTIUNEA 1V-a
Serierea gir cresdind, sir descrescand.
Scriind numerul 1111111111, vedem ca cifra 1,
dupa regula scrieril numerilor, insmna zece, sutd
dupa trpta ce ocupa spre stanga unimilor.
Sa ne intercem acum de la mil spre esemplu,
indArat spre drpta.
Cu fie-ce trpta ce coboram spre drpta, cifra
se face de zece orI rnal mica : de la mil trecem
spre drpta la sute; de la sute, tot spre drpta,
vin zecimile, apol unimile. Aa dar cifrele serse
spre stanga cresc din zece in zece, era cele serse
spre drpta, descresc din zece in zece:
spre drpta I spre stanga

descresc cresc

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Cand vom scrie dar o cifra dincolo de unimi,

ea are sa insemneze a zecea parte din val6rea ef
absolutd ; a doua cifra, spre drpta unimilor, va
insemna a suta parte din val6rea el, ea va anta
partl din sutd...
Cand avem dar un numer care cuprinde intregi
zecimale, atuncI punem o virgula dupd intregI,
ca sa tim de unde incep partile zecimale.
Tata:
1 111 , 1 1 1 1 . .

. g zg g
o
-.4
1 : z
z
ea
>
= 1s
7:', rE ;&.,"

< cresc descresc >

Locurile in cal-1 lipsesc unimile insemnatcre le
www.dacoromanica.ro
 93

umplem i la zecimale tot cu nule, ca i la in-

tregl. Tata:
intregI Zecimale
1 unime. O. unimi.
10 zece. 0, 1 unu din zece.
100 suta. 0, 01 unu din sutd.
1000 7nici. 0, 001 unu din mid.
10000 zece 0, 0001 unu din zece mil,.
100000 sutei de mil. 0, 00001 unu din suta de mil..
1000000 milion. 0, 000001 unu din milion.1)
4 4 4 4, 4 4 4
o ,cdt

11
N
W Ctr . V 45

Vom cita dar: 4-mil, 4-sute, 4zed i 4-intregI,

i 444 din o mkt.
Aa dar, ca sa citim un nurn6r cu intregI
zecimale:
1) citim partea intregel i zicem, apoI vorba in-
tregi.
1) Invetatorul: Bagati de serna: unde n'a fost intregI am pus
nula i apol virgula. Ca sa fac tifra unu sa insemneze din zece,
am scris'o indata dupa virgula ; pentru ca s o faca din suta, am
impins scrierea el cu o trepta mal spre drepta, implnd locul an-
teiu cu zero, in semn ca lipsesc partile din zece. Aa dar, la nu-
merile intregl, ca sa fac o tifra, sa insemneze zece, mad, mia o
scriu de la uniml in 5,ntaia, in a doua, sau in a treia trepta, spre
stanga, tot ala, ca s'o fac s insemneze din zece, din o sutcl, din o
mia, o scriu de la uniml in antia, in a doua, in a treia... trept
spre drpta.
havetatorul : In scrierea unui numb., cum merg cifrele spre drpta ?
dar spre stet' nga ?,.. dincolo de unimi ce putem scrie?... In ce loe vira
partile din zece ? dar cele din o sutii ?... O cifra scrisa in trpta
cincea dupd virgula spre drpta, din cat insemnza ?...
Se esplica colarilor, c One la deprindere, pot ziceln gand la
citirea until zecimal: din zece, din o suta, din o ?ilia etc. incepend
cu cifra duph uniml, ca sa tie la sfrit ce numitor s dea ze-
cimalei. Nu e insa trebuinta, a se da de acum copilulul idea de
numerator i numitor : scrierea cu zecimale o putem scae din
insasj sistema numeratiunil, dupa cum se vede.
www.dacoromanica.ro
 91

2) citim pe urma partea zecimald, ca cum ar

intregd, dupd acea numim din cdt al unimil
cea din urmd cifr zecimald.
De esemplu 98,6703 se citesce: noue-zed 0 opt
IntregT, i sse-mif-pte sute-trei din zece mii:
ultima cifra zecimala, dupa locul eT, arata
din zece
ESERCITI
Citesce : 5,38 402,7
I 5,003
I 7032,8034
I

3257890,00342 9,703254
I 2150001,357001
I

345,555 I 0,40111 j 57489,98 I 0,3030003.

Serie: lpte IntregI i tref sute patru-zecI cind din-
tr'o mie; zero intregl, i cind-zed i patru din zece mil;
opt mil se Intregi, i cind-spre-zece miI patru dinteun
milion; zece milidne pte sute de mil intregI i cincl
sute Opte-zed i nou din zece mil; zero intregi i unu
din o sut de mil.; trel-zecl unu de mi! patru Intregl
cind bute dintr'o mi5., etc. )

LECTIUNEA VIII-a. s)
Nula la flnele nnui zecimal.
Sa scriem un ir de numere zecimale carl sa nu
se deosib6sca intre ele, de cat prin num6rul zeru-
rilor de la fine. Tata:
0,1 I
0,10 j 0,100 0,1000 0,10000....
sail 0,7 0,70 1 0,700 1 0,7000 0,70000....
Numerdse deprinderI de scris i citit zecimale.
s) Inv6tatorul aratik pe tabla, ca in lectiunea V, o unime im-
partit in zece 0 fie-care parte apol in zece etc., 0-1 face a inte-
lege a 0,10 sau 0,100 etc. e tot une. Si iata cum : &Cite un elev
la tabla (dupa ce linia e facuta curat i cu partile bine alese
pe cat se We de egale) 0 '1 zice : arata'ml 1 din zece saft O.
Scolarul... Inv6tatorul: Bine.Acum arata'ml tot pe unja acsta.
10 din 100 sail (),10. Scolarul... Invtatorul: Vrea sa zica, orl unu
din zece, orl zece dinte o sutd e tot atat ? tot atat insemnza... etc.
Dupil, ac6sta preparatiune bine intels, intra in text.
www.dacoromanica.ro
 95

Daca luarn pe-o unitate de mesura o parte din

zece sat zece p&p' din sutd, tot ant luam. fiind-ca
zece particele din suta fac tocmai o parte din zece.
Prin urmare irul numerilor ce-am scris sunt
egale :
0,1=0,10=0,100=0,1000=0,10000....
sat 0,7=0,70=0,700=0,7000=0,70000....
Putem addogi dar oil cate nule la sfaritul unul
numer zecimal, fara a-I schimba valeorea. Fiind ca
putem adaoga, putem i terge, pentru ca, plecand
de la 0,10000 ca sd ajungem la 0, 1, vedem ca
i-am ters patru nule i valrea i-a remas aceiaI.
Nulele la finele unui nurnr zecimal nicl o
valdre, putem .2terge, scal addoga, ora cdte nule la
fin ele unui zecimal, frd ca valrea luI sci se schimbe. 1)

LECTIUNE.A. IX-a.
Mutarea virgulel.
Sd scrim 0,100000, i sa mutam virgula cate-o
trpta spre drpta :
0,100000 A
01,00000 Putem terge nula 0,100000
1,00000 o
010,0000
de la inceputul lui
1 intreg ca nu in- 10,0000 f-
C.)
03
0100,000 100,000
01000,0
semnza nimic, i 1000,00
010000,0 numerile se vort 10000,0
23

:4
serie :
100000, V
Mergand de sus in jos, pe coldna numerilor
serse, vedem ca, la fie-care mutare a virguleI spre
1) InvOtatorul. Ce Insemnatate a nulele la stritul unul zeci-
mal?.. Fac ele numrul mal mare ?.. Il fac Ore mal
www.dacoromanica.ro
 96

drpta, numerul se face de zece ori mal mare :

se inmulteee Cu zece.
Mergend de jos in sus, vedem . ca, la fie-care
mutare a virgulei spre stenga. numrul se face de
zece off mal. mic : se imparte cu zece.
Putem dar immulti, sec impdrti, un num& Ore-
care cu 10, cu 100. cu 1000.... mutdnd virgula
spre drpla, saii spre stenga, Cu o drptd, cu doue,
cu trei de la unimi.1)

b) Sistemul metric.
LECTIUNEA X-a.2)
lietrul si submultiplii seq.
Pentru a mesura un lucru, ne alegem o unime
tot de felul marimei ce voim a mesura. Unimea
se mal zice i termen de comparatiune, pentru ca
cu densa comparam marimea lucrurilor.
Ori-ce unitate de mesura are WO maf mid' de
cat ea ; e impartita inteun numer Ore care de
04 de o potriva. Cu aceste WV mesuram ma-
rimile ce nu pot cuprinde unimea in intregul ei.
De esemplu, daca am mesurat o marime cu
metrul i am gasit, ca coprinde metrul de 2 ori
i ina remane o particica, pe aceia nu o mai
putem mesura cu metru, ei cu partile metrului,
call vor fi nisce uniml zecimale.
Invt. Cu eke trepte trebue sh, mut virgule, ea sh. imultesc
un num6r cu zece nvii?.. incotro mut virgule ?.. Ca sh, impart un
numr cu o mid , cu cOte trebuie s mut virgule, si incotro ?...
Citeste numerile : 0,5847 I 5,847 1 58,47 1 584,700; ce asemanare i
ce deosebire observl intre ele?.. De cate orI e mal mic ant6iul
numhr, de cAt cel d'al treilea ? FA acest num6r 35,754 de un mi-
lion de ori mal mare ?... Apol de un milion de orl mal mic.
Inv6tatorul arath. colarilor metrul cu subdivisiunile lui.
www.dacoromanica.ro
 97

In adev6r, metrul e impAnit in-

taig in zece egale parti. O parte de =
.=
e
aceia se numesce un decimetru. =
Decimetrul e impartit i el in alte = .
zece egale pdrti, prin lini6re mal lungI.
E
O parte de acestea se numesce un
centimetru. Centimetrul este dcoV1 a sutd
-=
parte dintr'un metru.
Fie-care centimetru se mai im-
parte tot in cdte zece deopotrivd pdrti:
o particia se zice milimetru. Un mi-
,
=
= o r4
limetru este dar a mia parte dintr'un E
E.
PI

= .
metru. =
Aa dar impartirile metrului sunt : = 5
decimetru, centimetru i milimetru ; ,--,
._-.-__- o Crl
p
Cu o numire ele se zic subunitdr. Cu =
subunitaVe se 'Ate m6sura, ca i
Cu unimea, intrgl.
Aa putem avea o lungime de 6
centimetre; sag de 3 decimetre, sati
de 8 milimetre. 1)
Subunitdtile set pdrtile din zece
ale unimii i ale subunimilor se scriii
cu numere zecimale, dupd cum am
invtat:
Partile din zece dupd virguld spre drpta, pdrtile
din sutd, dupd pdrtile din zece, i ap ma departe.
Cand vom scrie 0'1,5 vom citi: zero metri
cind din zece (din metru), adicg, 5 decimetri, san o
jumItate de metru.2)

') Sit li se arate pe metru.

Invtatorul. Citit1 : 0,7 1 7,84 1 10,01 1 100,00 1 3,904. Ca insem-
nk in metri aceste numere? Insemnati pentru mal repede
scriere, metri numai cu m., decimetri cu dm., centimetri cu cm. Si
milimetri cu mm.
Cititi : 1758m. 1 57Qm 1 38mm i 38dm
'i0844
www.dacoromanica.ro 7
 98

LECTIUNEA. XI-a
Multiplii metrului.
Lungimile mari se rn6sra, Cu unina mal marl.
Pentru acestea nu luam alte uniml, ci tot uni-
mea cunoscuta, metrul, i facem cu elalte unitatl,
din zece in zece mai marI.
Aa avem :
un metru . . . . (m.) utiitatea principalg sati fundamentalii.
un decametru . (decm.) zee metri (10 m..1 dcm.)
un hectometru . . . (hm.) o sutl metri (100 m..1 hm.)
un kilometru . . . (km.) o mie metri (1000 m..1 km.)
un miriametru. . . (m rm.) zece miI metri 10000 m.=1 mrm.)
Avem dara:
UnimI din zece in zece mai mari, de cat uni-
mea fundomentald metrul, i pe acestea le numim
supraunimi:
unimi din zece in zece mal mici, de cat uni-
mea fundamentala, sad subunim,t
Unimea fundamentala:
metrul
Suprauniml Subuniml
10' = decametru Om 1 = decimetru
100' hectometru'
1000' = kilometric 0',01 centimetru
milimetru
10000' = miriametru Om'001
Scriet1 aceste numere cu zecimale:
ScrietT in zecimale: opt sute patru-seci 1. unu metri i 7 milime:-
tri ; trei miz, clout nzetri i cinci decintetri; nicz un metru i trei sute
opt-spre-tece milimetri etc.
Carl sunt partile metrului? Cat e un decimetru ? Trage o li-
me de un decimetru. Cat e un centimetru? a catea parte e din
metru? dar milimetru? Ce insemneza aci 0m,834? Scriind Oni,999
cat mal lipse-.,te pan& la un metru? Ce insemnza. Oem.,7? In nu-
merul 758321m,389 catl kilometri sunt? Catl metri? Cate partl
din metru?
www.dacoromanica.ro
 99

Cu kilometru se mesra intinderl marl, precum

lungimea oselelor, a liniel drumulul de fer; la fie-
care kilometru este infipt cate un stalp sat cate-o
piatra pe care e scris numrul kilometrilor, de la
punctul de unde at Inceput ingineril s mesre.
Maina cu aburl, strebate un kilometru in un mi-
nut i jumetate; Cu trasura, cand merg caiI in
trap mare, percurgem un kilometru in 5 minute.
Drumul ce un corp str6bate intr'un minut, se nu-
mete acelu corp. Omul pe jos face un kilo-
metru In 15 minute, mergend inteuna i cu pas
bun. El face 1550 pai aprpe intr'un kilometru;
20 kilometri fac o pota ; 4444' fac o leghe.
Cu miriametru se mesra, distante i mai mail;
se mesra intinderea terilor; drumurile lungI pe
mare, sat pe uscat; distanta de la nol pena la
s6re. Acesta e grozav de mare! 14800000 miria-
metril! Pana la luna e numal 37624 miriametrii.
PROBLEME
Zece decametriI catI metril fac? dar 30 hectometril?
dar 39 kilometril? dar 5 miriametrii? 8500 mrm. catY
metrii fac? Intr'un decametru catI decimetrii intra ? Nu-
inrul 473894m. catl kilm., catI hect., cati dec. cuprinden
34520 klm., cate oti1 fac?... Cu cat e mal departe s6-
rele, de cat luna? Intr'un kilometru catI decimetril, catl
centimetril sunt?... De la Bucuresci la Slatina sunt 188
kilometril; in cate minute face acsta distanta o locomo-
tiva, ce, ja un kilometru in 2 minute?... cate ceasurY, cat
minute? Din BucurescI la Wrciorova sunt 369 kilome-
triI; de fie-care kilometru o persona platesce la cl. I-a
12 banl, la cl. II-a 9 banI, la cl. III 6 banI; cat costa a-
ceste locurI? Care este iutla unul corp care strObate
5272 m. in 38 minute? 0 ghiulea merge 450m. pe se-
cunda, catl metrff ar strnate ea in 57 minute, daca ar
merge intr'una ?
1) A. esercita pe copil la calcule de acestea, ca sA aiunga a le
face numal din gaud.
www.dacoromanica.ro
 100

LECTIUNEA XII-a
Suprafete.

Din metru i partile metrului, dmenif art scos

tte cele-l'alte feluri de uniml.
Acestea sunt: unimea de suprafatei, unim,ea de
capacitate sag de volum, unimea de greutate, unimea
de monetei, sag de val6re.
Pentru m6sura intinderil suprafetelor ne servim
de unimea: metru pettrat.1)
Cand zicem ca sala ccilel (duumeaua) are 53
metrii patrati, acsta vrea sa zica, ca, in intinde-
rea ei, o suprafata de un metru patrat intra de
53 on. Daca am voi s'o acoperim Cu table de car-
ton, cari ar avea un metru patrat in suprafata,
ne-ar trebui 53 de asemenea cartcne.
Ca sa m6suram o suprafata patrata sail drept-
unghiulara, Wsurelm, lungimea i leitimea suprafetei
cu metru apt inmultim numerile aflate. Produsul
are sei ne arate nunzerul metrilor peitratz ce se cu-
prind n suprafata aceia.
Metrul patrat are, ca i metrul de lungime, sub-
unit5A) i supraunitati.
Tal :

Metrul ptrat =
Subunitettl
un decimetru ptitrat are O',1 pe latur6,----0-P-01
un centimetru 014.,01
12
=0-P.0001
1)

un milimetru 0m-,001
)7
=--OmP. 000001
)7

Invbtatorul a avut griA sA le desemneze pe tablk inainte de

a incepe lectiunea, in marimea naturala i esact, un metru
trat, trAgnd i decimetril patrati.
www.dacoromanica.ro
 101

Suprauniatf
decametru Otrat are 101p. pe laturA 100"P
hectometru 100 10000'"P.
=
77

kilometru 1000 77
1000000"
miriametru 10000n" 100000000wP-
Din privirea acestul tabel scaem urinAtrele
dou6 observatiuni :
De cate or'i laturea 'una supraunittI pdtrate
devine de zece 071 ma, ntare, suprafata devine de o
sut de ori mai mare ;
De cede 01, laturea una subunitati ptrate de-
vine de mece 091 mal mic, supra fata devine de o
sitta' de orf nia mica.
Aa, un decametru are 10 metri pe latura i
decametru patrat are 100 mp. ; hectometru are
100 metri pe latura 1 hectometru patrat are
100 0 mp.
La sub-unitati de supra-fata, vedem ca un deci-
metru -este a zecea parte din metru, jara decime-
tru patrat este a sutea parte din metru parat.
Scrise in zecimale, peirtile din sut vor fi deci-
metri patratt; partile din mil i zece mii vor fi cen-
timetri pettrat: ; pcirtile din sute de mit i milion vor
fi milimetri pdtrati.
Decametru patrat se maI numesce i aru.1)
') La scrierea suprafetelor, invItatorul trebuie st atraga aten-
tiunea copiilor i s, insiste asupra nurn6rului de metril ce cu-
prinde o suprafat patrat, cand se da latura eI. Latura trebuie
inmulfit prin ea mns. Ast-fel, un decametru patrat, ce are 10m
pe latur, va avea o suprafat 10inxIOn1=100n2P. una suta metrii
patrati ; un kilometra patrat 100mx1000m=1000000mP.=un
nzetri patrai etc.
La scrierea subunittilor de suprafete, va observa a catea parte
din metru ptrat este fie-ce subunitate si va face pe colar s o
scrie la locul ce trebuie s ocupe dup, virgul la drpta. Ast-fel.
2dmP. se va serie 0,n113. 01 adie una din o sutil din metru patrat.
pentru ca decimetru ptrat este a o suta parte din metru ptrat.
Un milimetru ptrat se va serie dar : 0,00000 1m1). adic, una din-
tr'un milion din metru pcitrat. fiind-ca un metru ptrat are un mi-
lion de milimetre ptrate 1000mm.x1000rank=1000000mnIP. = 1n1P.
www.dacoromanica.ro
 102

PROBLEME
cata suprafata de peretI va avea o sala al carel' pereti
sunt de cate o jum6tate aru, i peretil fiind de-o-potriva
de mari?
O suprafata a carel lungime e de 380 metri i latimea
de 2389, catl metri patrati cuprinde : O coala de harte
are pe o lature 42'' i pe cealalta 340"; cati centimetri
patratt se pote acopen i cu o coala de hartie? inteun sfert
de coala cat1 centimetri patrayi intra? IsiI6s6ra, cu centi-
metru patrat, suprafata placa! In 3 arurI cati metri
trar Cate arurl i cati metri patrati in 5 chilm. p.?
cati metri patrar ')
Scrie in zecimale 32, 7"., 45rnP., 4dcmP., 8.2)
Transcrie in hectare, are, etc. num6rul 45732-.,075795.

LECTIUNEA XIII-a
Capacit i greutittl.
Pentru msura capacitatilor avem unimea ce se
chiama:
litru.
Pie-care subunitate de suprafata este a o suta parto din unita-
tea ce precede-: decimetru patrat este a o suta parte din metru ;
centimetru patrat este a o suta parte din decimetru ; milimetrul
pdtrat este a o suta parte din centimetru pdtrat. Prin urmare,
cnd voiu sd citesc un nurnr zecirnal, ce exprima suprafata in
metri pdtratl, trebuie sa despart cdte doue cifre secimale de la stcinga
spre dre:pta ; cele d'Antln dou cifre din suta, vor ardta decimetri
pcitray ; cele dou cifre cari urinzd vor arta centimetri patray,
fiind-cd sunt din sutd, in raport cu dechnetri patratt Ast-fel
OraP.,570349 despArtit in cate dou cifre 0,57 I 03 49 inem-
I

neaza, 57 decimetri patrag, 57c1cP-; 3 centimetri patratl, 3c/nP-

49 milirnetri patrate, 49mram . Aa dar : 0,570349n2p.=57dcmp. 3cmp
49mraP.
NB. Sd, se propuie diferite probleme de felul acesta, d. es.:
Cdnd intregii suprafetelor vor insemna hectare pdtrate, partile ze-
cimale ce ne vor aritta ?...
I) Inv6tatorul : Cu metru patrat se mt3selr locurile de case i
orI-ce intinderl de suprafete mal mici. Ingineril hotarnicl se slu-
gesc cu unimea aru; la pretuirea intinderilor i mal mari, pre-
cum a tdrilor, luam chilometru sau miriametru patrat.
Invbtatorul : Ce trptd, la intregl, ocupd hectarele, in scrisul
numerilor de suprafete ?.. La zecimale, in ce loc vel serie milime-
trele patrate ?... NB. A insista a,supra acestul punct.
www.dacoromanica.ro
 103

Litrul e volumul cuprins intr'un decimetru cub./)

Litrul, cu care vnd negustoril, sunt
Ori cubic, ori cilindric, un litru tot atftt volum
cuprinde.
Daca umplem un litru cu apa limpede- i rece
avem o greutate fixei .2) Greutatea aceia de apa se
numete kilogram. Cu kilogramul cantarim greu-
tgti. Acsta greutate negustorii o at de tucit saa
de alama, i este insemnat pe densa 1 kgr., a-
chca un kilogram.
Kilogramul cuprinde 1000 grame.
Un gram este o greutate de apA. limpede i rece,
ce incape intr'un centimetru ,cub. Gramul e ade-
vrata unime de greutate.
litrul i kilogramul ail subunititile i supra-
unitatile lor :

Unimea fundamental et de volum :

Litrul
decilitru 01',1 decalitru 10'tr.
centilitru 01',01 hectolitru 1001'
mililitru 01,001 `=" kilolitru 100 Oltr.

Unimea fundamental ei de greutate :

Gramul (un gologan de 1 ban).
decigram 0gr,1 decagram 10gr
centigram 0gr,01 E hectogram 100gr
miligram Ogr,001 E kilogram 1000gr
NegutatoriI aft aceste unitql de msura facute
Invet6.toru1 le aratk un decimetru cub. In lipsA de vase a-
nume el 'i construete o cutie de carton cu suprafete de c'ate un
decimetru pktrat, i o laza deschis de o parte.
Aci se intelege apa distilata; acea care e formata din aburl
de apk_prin racirea aburilor i transformarea lor ra in apa.
www.dacoromanica.ro
 104

de alma, precum gramul, decagramul, hectogramul,

1 kilogramul; precum greutatI mai marl, de 2 kgr.
de 5 kgr., de 10 kgr. aft unitatl de tucit.
Unitatile de volum se fac de tabla de alma,
spoita pe dinauntru; de tinichea i de alte metale,
earl nu ruginesc uor.1)
O mie kilograme fac o unime numita tonci.
PROBLEME
Cum se scrie In cifre: chid mil pte klg. i cinci zecl-
i cincI mlgr.; dou6 tone trei sute patru klgr. i aizecf
ctgr.; nou6 dcgr. i trei zed mlgr. Scriind num6rul
325437508 klgr. 489 gr. cate tone, cate klgr., i cate
part din klgr. ne arata ?... Intr'un metru cub. cate li-
truri sat decimetri cube sunt?...2) Daca umplem metrul
acesta cub cu apa curata, limpede i rece, atunci cate
klgr. va cantan i el?.... Dar daca l'am umplea cu unt de
lemn, tot atat va cantan? Plumbul e de 11 or' maI
gret ca apa : un metru cub. de plumb cate klgr. va trage?
cate tone ? 34 tone carbuni de m4na, cate 6 bani
klgr., catI bani fac?... call lei ?... In 567894 litrufl,
cati metriI cubl i cate litruff sunt ? Cu cat trebuie sa
mutam virgula spre striga ? Immultqte, num6rul 345
cu o mie... ; acum Imparte-1 cu un milion. Cate dimen-
siunl are un corp? o camera e lunga de 6 metri,
lata de 4 ki Inalta de 5; de call metriI cubI e acea ca-
mera ? Cum afliI dar volumul until corp cu fete drepte
i perpendiculare intre ele ?....

Explicarea cubaturiL
Un corp terminat cu sOse fete Otrate egale se chiamA cub. (Se
era% un cub% Dout3 cuburl sunt egale. cand fetele lor
sun egale. (CopiI el observe tied caul egale,.)
Co este cubul ?... linie este ?... suprafata este 7...
pnnem 5 cuburi egale, in unja, Cu fetele lipite
clout) cate dou6. Am facut un sir do chid cuburt (In-
v4pitorul sit aibl oubnil miel de lema.)

') Inv6tatoru1 sa, caute a le arata unimile de volum si de gre-

utate.
2) Inv6t5,torul sa. vaza Explicares eubaturiT.
www.dacoromanica.ro
 105

Se punem acum patru sirurl de acestea, unul langd altld, cum

se arata aci.

Am fdcut o figurd. Acsta figura are lungime lotime si grostme

are trei dimensiunl. Figura acesta tine un loc; are un velum al el.
Din ale cuburl e facuta ea ?... Cate cuburl se cuprinde in volu-
mul el ?
.Vedem ca 20 Bunt patratele cuprinse la suprafata figuriI. Nu-
m6rul 20=5X4, &lied lunqimea immultit cu latimea
Cand avem dar figurl de acestea, facute din sirurI lipite de cu-
bun, putem afla num6rul cuburilor ce ele cuprind immultind nu-
m6rul cuburilor din lungime cu acela din littime
Daca am pune trei figurY de acestea, teanc, una peste alta, am
forma o alta figura. un alt velum.

Cate teancurl sau strate sunt?... Cate cuburI sunt in fie-care

strat ? Cate cuburl vor fi in cdte trele straturl ?... Cdnd vom ti
cate cuburl sunt, atuncI am msurat volunaul figuril, i unitatea
de flfsur va fi cubul luat ca unime.
Asa dar vedem, ca spre a m6sura volumul unul corp regulat,
avdnd sase fete, drepte i perpendiculare, cum sunt pereth unel
earner!, trebuie, sd, fmmultim m6sura sau valrea lungimii color
trel dimensiunl.
Velum Latime X Lungime Indltime.
Aci vom pune dar; velum 5X4X3 60. 6 este lungimeo, 4 la-
mea, 3 inallimeo. Daca unitatea cu care m6suram dimensiunile
corpului va fi metru, atuncI vomul va fi dat in metri cubt ; daca
www.dacoromanica.ro
 '106

unitatea de msur, e decimetru, la volum vom obtinea

cubl etc. Un inetru cub avend 10dcm. pe laturT, volumuldeclinetri
lul va
fi dar 10X10X10 1000dem. e Un decimetru cub, avnd zece cen-
timetri pe laturl, volumul lul va fi dar 10X10><10=.--1000em. e Tot
ast-fe, un centimetru cub va avea 10tO milirnetre cube. Aa dar:
Im. cub i000dcm. C. 0000 decimetre cube).
ldc- cub --= 1000cra C. (1000 centimetre cube).
Lem. cub 1000mni e (1000 milimetre cube).
De ad i se vede c un dcm. cub este a o mia parte a unu me-
tru cub; ca un cm. cub este a o inia parte dintr'un dcm. cub: ca
milimetru cub este i el a o mia parte dintr'un cm. cub. Cand
dar un numr va arta metre cube, cele din Odd trel zechnale
insemnzg dent. e,. fiind-cA un decimetru cub e a mia parte din
metru cub ; cele trei zecimale ce urmz, sunt cm. c., fiind-c un
centimetru cub e a mia parte din decirnetru cub i a milidnelea
parte din metru cub.... Fiind numrul 37,589034573 mc. nol des.
partim mal intaiu partea zecimala in pArtl Aecate treI cifre
I 034 I 573 i atuncl *Um c, insemnz.: 37 metri cubl, 589
37,589
decimetri cube sau litrurl, 34 centimetri cube, 573 milimetri cube.
Un metru cub de lemne tlate se chiamk si ster.

LECTIUNEA XIV-a
Unitete de monede.
Cinci grame de argint fac un leg.
Argintul se da in circulaVe ca moneta gata,
cantarit i batut In tipare, de unde iese in bucati
rotunde cu scrisu pajerd, cum e ort-ce monetet.
Monetele de argint de cati let sunt, de atatea ori
trebue sa fie mat grele de cat un leD.
Banff de argint sunt : de 50 bant (jumaate leu),
de 1 ; de 2 le ; de 5 le.
Un franc sat un lea are 100 ban): saq centime.
Pentru valort miel, avem gol9ganii: de 1 ban;
de 2 bard; de 5 bani; de 10 bani. Un ban can-
tareAe 1 gram; un gologan de 10 bani e 10 grame
de bronz (arama, cositor i zinc).
Pentru valort mat mart avem monetele de aur :
de 5 le, de 10 la, de 20 lei.
20 let, 'sail un napolenn de aur, cantarete 6gr
1 45 ctgr. Putem zice dar, ca. 6 grame aur pretuesc
aprpe cat 100 grame argint, pentru ca 20 lei in
argint faca 100 grame.
www.dacoromanica.ro
 107

PROBLE 11E.
O bucata de aur de 3 klg., catT napoleoni fac?.... CAV
lel?... Un gologan mare este un decagram; caVI gologanI
trebue sa am, ca sa Implinesc 589 chg? Pe 2 chg. de
aur cate gramo de argint trebue s iat? Intr'o punga
de francI, grea de 4 chgr., caV lei sunt?... 689 de napo-
leoni In cate monete, de cincI lel, vol plati? Inteun de-
cimetru cub de aur cate grame sunt, aurul fiind de 19
orI maI gret ca apa?... NI lel fac?
CititI in lei i bani: 25,75 -016,05 t 0.34
0,00.1)

e). Cele patru operatiunl cu intrecl si zecimale.

LECTIUNEA XV-a
Adunarea In caz general, u IntregI i zecimale.
Adunarea este operatiunea aritmetied prin care
trunim doid sea mal' multe numere de acelall fel in-
tr'unul singur, ce se chiamd suma.
Ori cat de multe ar fi numeriie ce ni se da
a se aduna, suma totala o afldm arzand acele
numere in colna verticala, i calculand sumele
partiale din fie-care ir de cifre, incepand de la
felul cel mai mic de unimi. Incepem de aci, pen-
tru ca pece unimI de un ordin Ore-care fac o unime
de un ordin indatd superior, i atunci trebuie
trecem unimile de ordin superior la locul lor, in
colcina urmdt6re, ca sa le adunam cu cifre de a-
celaI fel.
Dacd ni se d dar numere cu zecimale, saa Cu
intregi i zecimale, le vom aeza tot dupd, regula
tiutd, 1 vom aduna tot ca 1 la intregf: pentru

Vez la finele textuluf un tabel cu unitatile sistenzalui

www.dacoromanica.ro
 108

ca zece unimi zecimale de un ordin dre-care fac

o unime de un ordin indata superior.')
Mezand numerile In irurl verticale, dupa felul
unimilor fie-carel cifre, virgula zecimala, trebue sa
cada prin urmare pe aceini linie verticala, pen-
ca spre drpta, indata dupa virgula, sa vie par-
tile din zece, apoI parOle din suta .... etc. iar
spre stanga de virgula, unimile intregI, zecimile
. c. 1.

Sa adunam: 5,4897+7589,5001+12+17,00007
+0,594739=-
5,4897 Arzhin dar numerile colina,
7580,5001 ca virgula sa vie pe aceia1 ver-
11,0 ticala, dupa cum vedem. Cifrele
17,00007 de acelai ordin de unimi, fie
0,594739 zecimale, se nza atunci i ele
7624,584609 Pe aceleai linii verticale. luce-
pem apoi sa adunan' de la cel mal mic fel de
unimi, de la 9 cel mal despre drpta, care ne a-
rata parti din milion. La sunzei, virgula trebue
caza tot pe aceia,si linie verticala..
Ap dar:
Adunarea numerilor zecimale se face intocmai dupd
regula adunarii intregilor, observnd ca virgula de
la suma sa vie tot in unja virgulei numerilor de a-
dun at.

') Invetatorul face mal int6.iu pe scolari sb, observe si d. se

convingA ea, asezand virgula in aceiasi linie, pcirfile din zece vin
telte pe aceiasl 1Mia verticala spre drpta; pktile din o suta pe
a doua linie spre drpta etc.: tot ast-fel spre stnga, la intregl,
numerile se asezA dup regulA: uniml sub unimi etc. Pune apol
pe scolart s fac adunarea ca la intregi, sA aseze virgula la re-
sultat i sgi citsc5. suma.
www.dacoromanica.ro
 109

ESERCITII SI PROBLEME

372-,58 2549-,034+0-.,794+5728-.= ? 341,52+ I

34'.,25 -t- 348907 + 40280,354 ? 451".,75 +

I

34581".,894 + 789'1..580945 4- 325891' 7024+0=? I caz

motril cubI face suma acsta de litrurf, 75n1',348389+
n.,789000358+4589m n.,584+0' c.,0003457? Daca vo-
lumul sumel acestor metril cubl ar fi plin cu apa, curata
rece, atuncI cate kilograme ar cantan, cate grame
cate paqi din gram ? 345'n P,57083 43'n ,00345 4-
4589m P,738934+794- P,89+0m P5897638-- ?.... cati metril
patrati a dat suma ?... Cate decimetre ? cate centimetre
patrate ?
S'a cump6rat 3589 chile gratt cate 78 lei; 538 cu cate
82 lei ; 7024 cu cate 94 let Cate chile peste tot ? catI
leI a costat suma acestor chile ?
Imparte numerile : 5708; 34,459; 0,74; 5,32 cu 1000
pe fie-care in parte. Aduna acum I Cu cat este suma mai
mica, de cat suma ce ar fi dat ea inainte de a le imparti
cu 1000?

LECTIUNEA XVI-a
Inmultirea in caz general, cu intregfst zecimale.
SA luam a inmulti dou6 numere ca acestea:
35,47X8,943?
Numerile cuprind i zecimale. Daca ar fi numal
intregi, am sci cum sa calculam produsul.
SA facem dar inmultirea, ca i cum numorile
ar fi intregl.
Sa scriem numerile fara virgule 1 sa inmultim.

1) Inv6t6toru1 pune pe colarl sa repete definitiunea

5i regula calcululul, inv4ata la inmultirea intregilor.
www.dacoromanica.ro
 110

3547X8943 1 3547
8943 1

10641
14188
31923
28376
31720821...1)
Produsul aflat este mal mare de cat produsul
cerut, fiind-cd am calculat cu factori mdrql. Nu-
m6rul 3547 este de o sutd orl mai mare ca nu-
m6rul dat 35,47; iar factorul 8943, e de 1000 oil
mal mare, ca inmulOtorul dat 8,943. Produsul va
fi i el maI mare cu produsul lui 100 prin 1000,
adicd 100000.
Ca sd avem produsul cerut, facem resultatul
aflat de 100000 orl ma mic, punrid virgula cu
cincl trepte spre st6nga unimilor:
35,47x8,943=317,20821
La.. produs nol am despartit cinc i zecimale: toe-
maI cate aveati amOndouI factori.
Ap dar:
1) Fiind date numere zecimale spre immullire, le
scrietn farti virgule qi le inmullint ca numere intregY;
1) Inv6tatorul : Ce schimbare inc6rca un numbr zecimal, cand
TT mutam virgula spre drpta ?... Scriind pe deinmultitul 35,47 ca
cum ar fi Tntreg 3547, de cate orT a devenit el mal mare ?... Dar
inmultitorul 8,943, scris ca intreg 8943, cu cat s'a inmultit ?... Cum
va fi dar produsul aflat 31720821 ?... mal mare, sail mal mic, de
cat cel cerut ?... Cand unul din factorl devine de 100 ori mal mare
0 col-lalt de 1000 orl mal mare produsul cu cat devine mal mare?..
Inmulte0e pe 100 Cu 1000... Cat da?... Produsul aflat este dar de
100000 ori mal mare, de cat col cerut.
Invbtatorul pae face proba ea produsul se Tnmu1te0e, cand in-
multim factoril, tocmal cu produsul nUmerilor cu cari am inmul-
tit pe factorl.
Produsul aflat 31720821, fijad de 100000 orT mal mare, cum il
vom face de 100000 orY mal mic, ca sa fie tocmal cat col cerut?..
Unde trebuie sa punem virgula spre st9nga ?...
www.dacoromanica.ro
 111

2) La produsul aflat, desprtim, de la drpta spre

stEnga, atatea zecimale cate aveait amndoul factorii.
ESERCITII *I PROBLEME
32X548=? 5789X701=?
I 45X7X25600=?
I

64,73X789=? 507,78X0,804=?
(
1378,75X 1

7324,0501 --=:: ? 0,347 X 0,0758 =?

1 7135 X 1

0,000752=? 1 0,3458X10000=? 5739X0,0001=? 1

35,7X1,0X23,568=? 1 5X0X3,45X8=? 1)
345 motril postav, cate 71, 58, metrul, caV leI fac?....
15,n" 954 matase, cate 12', 63 metrul, catY lel fac?... A
treia cifra zecimala de la produsul acesta, de la a doua
In jos, noi facem o er6re. Er6rea acsta este ea de o
centima?... Cat trebue sa platim pentru o greutate
de 35500 klgr., la distan ta de 1375nIn" platind tona, pe
kilo metru, cate 4 centime? Avem 6,mc. 589 volum unt
de lemn. Cat costa, socotit litru a 3 1., 65. Cat ca-
tiga un om inteun an de zile, lucrand in t6te zilele, a-
fara de DuminicI, PacI -1 Craciun, luand pe fe-care
..1

zi cate 3 1., 50? Daca inteun centimetru cub intra

125 alice mid, cate vor intra in trei litrurI? Greutatea
plumbulul fiind la 11,5 mai mare de cat a ape'', cat vor
cantari acele alice? Daca o maina de treerat da pe
ceas 8,bc`1.65 grail, cate hectolitre va treera ea in trel
zile, lucrand cate 12 ore pe zi ? Avem 29 6menl in
lucrul unel vil i fe-care e platit cu 1,89 lei. cat vom
plati acestor medi lute sptaman6.?

LECTIUNEA XVII-a
Seliclerea In me general, eu Intregl si zeeimale.
Un meseriq a catigat intr'o luna de zile 3151,
82; din acsta suma a cheltuit 1981, 37. Cat i-a
mai remas economie?
I) Inv6tAtoru1 atrage atentiunea scolaruluI asupra mecanismu-
luY imultirel cu 10 si cu puterile lul 10. Scol. n'are nevoe s fadt
operatiunea, ci sa mute virgule din ()chi.
www.dacoromanica.ro
 112

SA scriem ea numerile trebue sa se scada :

3151,82 1981,37 = Diferenta

Spre a calcula diferenta cu mal multa inlesnire
sa aezarn numerile in col6na :
descdzut 3151, 82... suma catigata
sceizetor 198', 37... cheltuita
diferenta cat mai remane.
)7

Scim cei scdderea este operatiunea aritmeticei prin

care ne afleim cu cdte unit*, i subunitdtf, este mal
mare un numer, de cdt alt numer de acela0 fel.
Ca sa aflam acsta, la intregl noI am scazut
uniml din unimi, zecimI din zeciml i aa. m. d.
Mild numerile ce se scad vor coprinde i zeci-
male trebue sa scadem tot dupA regula scinta. 1)
PArtile din zece le vom scadea tot din partI
din zece; parpe din o suta din 041 din sutime;
partile din mie asemenea din parti corespunza-
toare...
Aa dar, i la scadere, ca i la adunare, vir-
gula trebue sA cada, la aezarea numerilor in co-
b:VIA, pe aceia1 linie verticalA. Atuncl, la stenga
se aza numerile intregl, iar la drpta numerile
zecimale, i felurile de uniml se corespund in linie
verticala.
Facem scaderea ca i la intregl, puind virgula
la diferinta pe linia ce ocupa la numerile carl se
scad:
315,82
198,37
117,45 .2)
- . .

') Inv6tAtoru1 : Se 'kite ti de o &I& cat este diferenta, faril, sA,

facem calcul ? Putem scAdea parti din zece, din unimY intregl ?...
dar sutele se pot scadea din 041 din mie ?... De ce nu ?... Cum
trebue dar sa scAdem ?
2) hivtatoru/: Diferinta pte Ore cuprinde mai multe Ord ze-
www.dacoromanica.ro
 113

Diferenta este dar 117 le i i 45 banl.

Iata, cum operam la scaderea cu zecimale:
La sccidere arzeim numerile ca fi la adunare: ci-
frele de acelai ordin sd vie una sub alta.
Scetdem fie-care cifra a scaztorului din cifra re-
spunzadre a clesccizutului, incepancl de la drpta spre
ste'nga.
Virgula la diferintd cade pe aceiae linie verticalet
cu virgulele numerilor de scazut.
ESERCITII $1 PROBLEMPI

87549,3907-5400:=? i 57G-132,589=? I 410

57,998=? I 302,01-0,732=2 I 0,589-0,094=?
7,54-13=? f 578,0327-498? I 1,548-0,979=?
45,732-15,0000080=?
Calculka de cand exista neamul romanesc in tarli,
sciind c Romani' ah venit aci la leatul 105? Un ne-
gutator a cump6rat 345 chile grail cate 721. 53,i le-a
vdndut apol cu 851. 75; cat a caltigat el? Dintr'o toci-
tre plina de 3,mt. 005 s'a deqertat 589,' 45; cate Unit-I

cimale, de cal are sc626torul, saul desazutul?... Pao s6, fe la

scazator trel zecimale si la diferinta sit gasim patru zecirria/e?...
Asa dar, cate zecimale va cuprinde diferinta?... Seq. cate are de-
scazutul, sa scazaterul; dar maI multe nu.
Virgula la diferinta p6te veni Ore mal la drpta, sa mal la
stanga. de unja virgulil de la numerile ce se scad?... Pentru co
nu?... Seq. pentru ca atuncl, ain face ca diferinta sa cuprinda
mal multe, sail /pal putine zecimale, de cat numerile de scazut.
Cum probezi c6, diferinta 117,45 este bun6,? Incre de-1 muta
virgula si adun-o apol cu scAzatorul, ca s vezI mal da pe
desazut. 198,37 + 117,45 =. 316,82 diferinta este buncl. Acum,
198,3711.745=210,115: cu virgula mutat6, nu ne mal d pe de-
sc6zut...
I) In aceste example, scolarul intlneste Vita cazurile esceptio-
nale ale scaderil. Invtrtatorul 11 ajuta s6. Inlature greutAtile i apol
11 las6, sIi calculeze singur fdte esemple analoge. Esempiu al duoi-
lea 11 calcul6za asa
576,000
132,689
443,411 etc.
80,384 www.dacoromanica.ro 8
 114

de licuid mal cuprinde ea ?... Din suma de 5839" 73 s'a

cheltuit, in diferite rendurI : 304," 58; 730," 05; 8,9' 48;
1589," 35; cat a remas din acea suma?

LECTIUNEA XVIII-a
ImpArtirea In caz general, ou Intregl i zecimalel)
Facand impartirile numerilor
10 : 1 100 : 10 J 1000 : 100 J 10000 : 1000
I

gasim acela cat 10.

Tot ast-fel, la impartirile
4 : 2 1 12 : 6 1 36 : 18 1 108 : 54
gasim acela cat 2.
In irul antait .1 in al duoilea, deimpartitul i
impartitorul at fost nmUii cu acela numer: Cu
10 in primul ir ; cu 3, in al duoilea ir. Caturile
nu s'at Schimbat. Ele at remas tot 10 i 2.
.Daca privim irurile impartirilor de la drepta
spre stenga, vedem c deimpartitul i impartitbrul*
se impart treptat, cu acela numen in irul de
sus cu 10; in cel-alt ir cu 3. Caturile sunt ace-
leaI, tot 10 i 2. De la stenga spre drpta nu-
merile se inmu1tes9 treptat cu acela numer, i
caturile reman acelea1.
De aci intelegem, ca putem inmulti, saa imparti
pe detmpeirtit i impartitor cu acelq num4r, i altul
s' - r6mdie neschimbat. 2)

1) Invbtatorul trebuie sa repete, mal int01, cele tiute de la

impartirea intregilor, prin intrebarl i r5spunsurl. Dupa ce se con-
vinge, ca col aii presinte, in spiritul lor, tot mecanismul imp&r-
tiril cu intregi, atunci procede la esplicarea acestor lectiunl.
Inv6t.; Cum vei face O. nu -se schimbe catul, cand ti s'ar da
382: 5,07h, i. s'ar cera sa lepezT virgula de la impartitor?.. Mu-
thd virgula cu 3 trepte spre drpta, cu cat se immultete irn-
partitorul ?.... Ou cat trebuie s'A imu1tegt1 dar pe de impartit, ca
sa nu se schimbe cdtul ? Daca al avea 507, 3489: 5,36, cum
al putea s transforml zecimalele in intregl, i catul sa nu se
schimbe ? Bine al face daca aI sccte d'adreptul vitgulele 7.... Mu-
www.dacoromanica.ro
 115

SA, luam a imparti

732,56 : 84,01
Nol putem terge virgulele numerilor, fara a
schimba catul, pentru ca, mutand virgula cu dou6
trepte spre drpta, i la deimpartit 0 la impaqi-
tor, el se inmultesc amindoul cu 100. Putem serie
dar numerile fara virgule:
73256 : 8401
i catul impailiriI va fi acela.
Aa dar, cand ni se da impartiri cu zecimale,
nol schimbam mal nti zecimalele in intregI,
tergand virgula, i facand apol impartirea ca la
intregi.
La tergerea virguleI, trebue s luam sma, ca
deimpartitul i impartitorul sa se inmultsca
cu acela num6r, trebuie s mutam adica virgula
cu acela num6r de trepte i la deimpartit 0 la
impartitor.
Pentru a face o impetrtire cu numere zecimale, ob-
servdm ma dntial, ca i deimpdrtitul i impdrti-
torul set cad acelag numer de zecimale.
Cdnd nu va fi aa, implinim lipsurile cu nule,
egaldnd numerul zecimalelor.

tnd virgula la impartitor cu 2 trepte spre dreapta, cu ct

imultete el ?... Dar deimprtitul Cu cat se imultete daca ii mu-
t.m virgula cu 4 trepte ?... CAtul remne el neschimbat, dad. lu-
am 5073489: 536, in loc s luam numerile date 597,4489: 5,36?...
Cu cat trebuie s, mal imultim dar pe impartitor?... Potrivitl nu-
merile : 223,75 :8 I 724,5 : 38,4020 I 578,5: 0,6215.... ca sa schirnbatT
imprtirea cu zecimale in impartirea de intregl i cAturile S ra-
mate aceleaI.
esercitza bine pe colaril la acst transformare.
NB. Impartirea cu zecimale devine ast-fel un.caz particular al
aprtiril cu intregl.
www.dacoromanica.ro
 116

Scriem apoI numerile gird virgule, i facem im-

pdrtirea ca la intregY. Ca tul r'mane acelq.
Aplicarea regule. Ni se da a impArti:
3670,4167 : 6,31=Cat.
Potrivim mal intAiii numerile zecimalelor:
3670,4167 : 6,3400=
tergem acum virgulele 0 operdm ca la intregi
367041'6'7" 63400
500416' 578
566167"
rest 58967
Ala dar: 36704167 : 63400=578, rest 58967.

LECTIUNEA XIX-a.
Restn1 la imptirtirea en zeeinjale.
CAtul impArtiril numerilor ce ni s'a dat
3670,4167 : 6,34, va fi tot 578; restul va fi insl
un num6r zecimal: va fi 5,8967, in loe de 58967
intregl, cat am aflat maI sus.
SA facem d. es. impAqirea 38 : 5, 0 vom avea
38: 5=7, rest 3; sl inmultim cu acela num6r,
cu 10 spre pildl, pe deimpArtit 0 pe impArtitor,
0 sa facem din mil impArtirea:
380 : 50=7, rest 30.
Caul e tot 7; restul 30 e Insa de zece ori me
mare, ca restul 3.1)
') Inv6tAtorul. SA pue pe scolarl a lucra mal multe esemple
de felul acesta, ca sa vaza a restul se inmultete Cu nui1I6rul
cu care fnmultim termenif impartirit
www.dacoromanica.ro
 117

Cu ori-ce num6r vom inmulti termenil unel im-

parVri, catul va r6manea neschimbat; restul insa
nu r6mane neschimbat: el se inmulte,21e cu num(Yrul
Cu care am inmultit termenii
La impagirea 3670,4167 : 6,34, nol am inmul-
tit pe deimpartit 0 pe impartitor cu 10000, ca sa
ajungem la o impartire de intregl. Catul 578 e
acela intre numerile zecimale, ca i intre cele
transformate in intregl, restul insa 58,967 e de
10000 ori mai mare. Ca sa ne intrcem la restul
adev6rat al impartiril date 3670,4167 : 6,34 trebue,
sa facem restul de 10000 ori niaI mic. Restul va
fi dar 5,8967. Prin urmare:
3670,4167 : 6,34=578, rest 5,8967.1)
Proba 6,34X578+528967=6370,4167.
De aci avem regula urmatcre pentru restul
partirif Cu zecimale:
La restul Imp ar irii zecimalelor, trebue sei muttim
virgula, de la dre:pta spre stnga, cu atdtea trepte,
cu cdte am mutat-o la termenii impartirif, dupes"' ce
i-am egalat in zecimale.

LECTIUNEA XX-a
Resturl esprese in zeeimale.
Numerile ce nu se cuprind de un_ num6r esact
de orl, ne dat resturi la impartire. Tata de es.:
deimpartit impartitor cat rest
36704167 : 637=57620 0 227

1) Invtatorul. S. faca pe colarI sa observe ct la rest se des-

part atatea zecimale, cate are deimpartitul sau impartitorul, dupa,
ce egalam numrul de zecimale.
www.dacoromanica.ro
 118

Putem urma insa Cu impartirea i asupra res-

tulul, ca sa, scaem la cat numere zecimale.
Dupa ce s'a sfOrit impartirea i am ajuns la
la cel din urma rest, punem virgula la cat, ca sa
araam ea partea intregilor s'a sfOrit. Dupa aceia
inmultim restul cu 10, 'I adaogam adica o nula,
i impartim: cifra aceia a catuluI ne arata p&p
din zece, i se va serie Indata dupa virgula ca-
tului 1)
RestuluI ce urmza mal adaogam o nula i im-
partim jara: cifra aceia a catului ne arata petrtf
din sutei , i se va serie a doua, spre drpta, de
la virgula catulut
Tot ast-fel urmam, pana ce imparporul se va
cuprinde esact intr'un rest. Cand nu se cuprinde,
sctem numai cate zecimale voim 1ncetam de-a
opera.
Am avut restul 226 i impartitorul 637.
36704167 1 637
rest.... 227 57620,35635..
2270
3590
4050
2280
3690

Invet. Pie-care unitate este, dupa sistemul zecimal, imprtita

in zece. Cand inmultim dar cu 10 un rest de intregl, produsul a-
rat par din zece de ale unittiL Cifra vatulul, aflat de la im-
prtirea acelul produs, va fi dar tot pall din zece, i se va serie
indat dup virgula pus la cat... Gaud la un cat avem rest 5 lel
i vom Inmulti Cu 10, atuncl ce ne arat cifra catulul de la im-
prtirea acelui produs ?... Prtl din 10 din 'al, aclicA golo-
ganl marl... NB. Inv6tAtorul s eserciteze pe col. cu asemenea
intrebrl, ca el ;A intelgt ce important are in practicA espri-
marea resturilor in zecinvde.
www.dacoromanica.ro
 119

Tata dar resultatul impArpril 'Ana la a el'a zecimalA :

36704167 : 637 =57620,35635..
ESERCITIT t PROBLEME
Calculeza caturile .1 resturile in zecimale : 5301,74 : 294,32
034 : 5,003 5,78632 : 2,503 345 : 073401 0,7589
1 I

7,345794 I 0,6432: 4,75 I 3,51 : 0,00067. Fiind 2km1P 5hcbp

6ar' 570m a se imparti la 132 6menT, cate catl metri pa.
tratI le vine de om ?... 7589,k1gr940 malal a costat 332,1.25;
cat s'a platit kilogramul ?.. 0 sala e lunga de 6,111.54, lata
de 4,m. 82 i malta de 5,04; cat volum are acea sala ?
CatI (5mehl pot sta in acea sala, timp de o ora, fie-care
om avnd trebuinta de 7861tr. de aer pe ceas,, ca sa res-
pire bine ?... Monetele de argint ai numal 95, la suta de
greutate, argint ; in 25894 lel, cata arama intra ? Daca
lmgr- costa 5 fr., cat costa 2gr ?o rota, invrtindu-se
data, innaintza cu 3,m75; de cate ori trebuie sa se In-
vrtsca in 5,klm 875? Daca pe secunda se"invrtqte o-
data, in cat timp strabate acsta distanta ? O fantana
da pe minut 3711x. in cat va umple o capacitate de
7,111.589342 ? Un let
i vechit in let not pretuete 0,37037; .

56894 leI vechit catl lei noui fac ?.. Un le not in let
vechit pretuette 2,7; 32401 leI noul catl le vechit fac?
6589 franci, in cate bucatI de cate 3,70 va trebui
platim ?...

FINELE ANITLUI AL DUOILEA,

www.dacoromanica.ro
 TABEtk SISTEMBLUI METRIC

a). Unit6ti de lungime.

Decimetru =a zecea parte din metru (0,m 1
Centimetru =a suta parte din metru (0,m.01 =1CM )
g_I Milimetru =a mia parte din metru,(0,131.001=1mm)
-c7
zL
c 4-)
,0 Decametrul = zece metri (10111
2 idem2h e tul)
Hectometrul = o sutd. metri (100m
E Kilometrul = o mid, metri (1000m. lkhn.)
Miriametrul zece mii metri (10000n'. 1mnn.)

b). Unittiti de suprarap.

tt%
Decimetru pd.trat.a suta parte din m. 01
a
'FA Centimetru patrata mea mi parte din m.p.=0,ThP 0001
E Idilimetru pAtrat-,--a milidnelea parte din m. p.--=0,mb 000001
e
Decametru pitrat sad arul = o sutd ni. p.= 100mP.
; Hectometru pitrat zece mil ni. p.= 10.000ral).
as a)
Kilometra pdtrat = un milion m. p.=1000000ny.
Miriametru pdtrat =----- o suth milike in. p. 100000000ml'.
NB) Ou eral se milerii locurile de ariitur: unime agrario,

www.dacoromanica.ro
 121

UnitAti de volum.
(pentru licuide gi. grktnte)

3 .7g -S1
u 2, Dedlitru = a zece parte dintr'un 1itru=01t1.1
= Centilitru = a suta parte dintr'un 1itru=01tr.01
-g
Decalitru zece litrurI 101tr.
Hectolitru= o sutA litrurf 1 ooltr.
'E :S- Kilolitru o mie litrurI 1000Itr.

NB. IncAperile sau spatiurile marl, prectun si soliditatea, ca

lemnele, grarnezile de piatr6,, se msrA, cu rnetrul cub. Un metru
cub se mal zice si ster. Avem decasterul, zece m. c., i deciste-
rul a zecea parte dintr'un ster.

(pentru incdperi marl fi solide)

decimetru cub, a mia patre din m. c.=0,nic.001

.5
_ centimetru
z I-a- ...
cub, a milibnelea parte din m. c.=Ome.000001
s.) minmetru cub, a bili6nelea parte din m.c.=0,m0.000000001
s.
oo 15 ...@ decametru cub, o mie metri cub=1000me.
E E hectometru cub, un milion metri cub=1000000mc.
E- kilometru cub, un bilion metri cub=1000000001ne.

Unit0 de greutate.
Decigramul =-- a zecea parte din gr.=0,gr 1
Centigramul =-- a suta parte din gr.=0,gr.01
Miligramul = a mia parte din gr.=0,gr.001
E =.=
Sz
os
Decagramul zece grame 10gr
at
o eztS
SE
g Hectogramul = o sutil grame = 100gr.
Kilogramul = o mie grame =
z3..

NB. O mie kilograrne fac o tolla O sut kilogr. fac un cantar.

www.dacoromanica.ro
 122

e) Unitati de- valeve.

Monete de argint:
.2
de 5 lei, de 2 lel, de 1 let,
cis .-7.= uratate let, 50 ban1
cd
Monete de aramd:
z 4 de 10, 5, 2 1 banY.
Monete de aur:
*2 -12 Un napoleon . 00 leI
Jurntate napoleon 10 JO
Sfert de napoleon 5 lel
.

NB. Imprimeria Socecil a editat un tabel in desenin, coprinzAnd f6rte co.

rect, tAte unitAtile aistemulin metric.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE NIATERII
Pag.
Precuvantare 58
ANUL
Notiuni pregatitre: Num6rarea pAnA la zece : de-opotrivA
sau egal; introducerea la calcul 9 19
Partea I: Numeratiunea vorbitA i scrisA; notiurd de cal-
cule cu cifre, in casurl particulare (21 lectiunl) . . 20 49
Partea II-a: Primele notiuni de msurA; unimi de msurA,
fAr. sub-divisiunl, (8 lectiuni) 50 62
Partea III-a: Cele patru operatiunl cu intregi, in casuri
generale, (8 lectiunl) 63 83
Medid aritmeticei 84
ANUL II-lea
Recapitularea sistemei de numeratiune, intinsA i asupra
numerilor zecimale. Principit generale asupra citiril
scrieril numerilor, intregl i zecimale (9 lectium) . . 85 95
Sistemul metric (5 lectiunl) 96-106
Cele patru operatiunl cu intregi i zecimale, in casurT
generale (6 lectiunT) 107-119
Tabela sistemului metric 120-122

4.

www.dacoromanica.ro