Baltagul-tema si viziunea

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in1930, este un roman obiectiv al

scriitorului csre adduce o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice
polimorfismul structurii, adica amestecul de roman realist si naratiune arhetipala grefata
pe un scenario politest.

TEMA SI MODUL DE REFLECTARE AL ACESTEIA IN TEXTUL NARATIV

Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni , cu actiune complexa,

desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate, antrenand un numar mare de
personaje puternic individualizate. Prin multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera
o imagine ampla asupra vietii.

TEMA: romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea

arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea ceor care lau ucis pe
Nichifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul
sau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii. De asemenea, se evidentiaza
conditia omlui constrans sa traiasca la intersectia dintre doua lumi-oranduirea
traditionala, cu superstitiile si ritualurile ei , si civilizatia burgheza, dominate de spiritual
capitalist. Caracterul romanului : scriere realista cu substrat mitic.

4 PARTICULARITATI DE CONSTRUCTIE A SUBIECTULUI

Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii si de tesatura de teme si de

motive a ocazionat dea-lungul vremii diferite interpretari ale romanului :roman
anthropologic, roman mitic-baladesc si realism etnografic, roman de initiere sau roman
de dragoste.

Compozitie: Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale : aspectul realist-

reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului) si aspectul mitic-
sensul ritual al gesturilor personajului principal. Orizontul mitic include modul de
intelegere a lumii de catre personaje , traditiile pastorale, dar si comunicarea om-natura si
mitul marii treceri.
Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea
drumului are diferite semnificatii. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la
moartea barbatului ei, ceea ce se transpune intro dubla aventura: a cunoasterii lumii si a
cunoasterii de sine. Pt Gheorghita , calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului
(bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect, apartine planului mitic.
Cautandu-l , Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatiul real, concret si commercial, dar
si o lume de semen si minuni, al caror sens ea stie sa-l descifreze.

Titlu: motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii cautarea si diferitele

popasuri-, dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul topor cu doua taisuri- este
un obiect symbolic,ambivalent: arma a crimeisi instrumentul justitiar , reparator. In
schimb, baltagul lui Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor.
Perpsectiva narativa: Naratiunea se face la pers a 3-a, iar naratorul omnipresent si
omniscient reconstituie im mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie, lumea
satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul
sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si calculate, ca un Hamlet feminin
ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti ,
ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si autoritatilor.

Secvente narrative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea este preponderenta,
dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale casdrului sau elemente de portret
fizic, individual(porttretul Vitoriei sau al lui Gherghita) si colectiv (muntenii, locuitorii de
sub brad). Naratiunea este nuantata de secventele dialogate sau de replica ale Vitoriei,
cum este laitmotivul rostit de femeie in cautarea sotului, la fiecare popas: Nu sa oprit
cumva..asta-toamna un om cu un cal negru tintat in frunte ? .

Timp si spatiu: Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale : aproape
de Sf. Andrei, in postul mare, 10 martie. Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului,
,zona Dornelor si a Bistritei, , dar sic el de campie, Cristesti, in balta Jijiei. Fiind un
roman realist pt veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita , pe urmele
lui Nechifor contine toponime existente pe harta.

Personaj: constructia personajului principal al romanului, Vitoria Lipan este una detaliata
si complexa. Daca la inceput protagonista este descrisa exclusive prin insusiri generale, ,
ca un exponent al lumii preistorice, odata cu parasirea locurilor natale in cautarea sotului
disparut aceasta dezvolta o serie de caracteristici de neinchipuit pt o taranca de la munte
obisnuita cu respectarea pana la ultimele consecinte a legilor patriarhale.

INSTANTELE COMUNICARII NARATIVE SI ROLUL ACESTORA IN TEXT

Fundamentata pe o astfel de arhitectura narativa complexa, lumea imaginata in

Baltagul ramane in esenta ei foarte coerenta, iar acest aspect poate fi justificat de
inteliegenta cu care Sadoveanu gestioneaza jocul instantelor narrative. Pe de o parte, in
perioada scrierii romanului, autorul experimenteaza ambele lumi, cea traditionala si ce
moderna. Pe de alta nparte, naratorul sau omniscient si omnipresent pastreaza un ton
obiectiv atunci cand reda confluenta dintre patriarchal si modern si transpune toate
acestei conjunctii in psihologia personjului principal, Vitoria Lipan. Protagonista primeste
in final, chiar rolul de narator, astfel ca o intreaga lume ajunge sa-si dezvaluie esenta prin
doar cateva vorbe bine alese de munteanca. In acest fel, obisnuit pana atunci cuo voce
narativa care rezuma, cititorul afla intro singura pagina prin vocea Vitoriei intreaga
intriga a romanului-crima.

PUNCT DE OPINIE:
Spre deosebire de majoritatea prozelor sadoviene, in Baltagul limbajul naratorului are o
motivatie realista, latura simbolica fiind aici secundara. Prin cuvinte, personajele din
roman incearca sa sintetizeze cat mai exact realitatea, iar nu sai releve sensurile ei
ascunse. De exemplu, moartea lui Nechifor se cere explicata ca effect al capitalismului
slabatic, iar nu invaluita intro alegorie a nuntii cosmice cum se intampla in Miorita,
balada populara considerate de critica drept sursa principala a romanului.