CONSTANTIN MUNTEANU DELIA CINTEZA

CERCETAREATIINIFICA
FACTORILORNATURALITERAPEUTICI

Editura Balneara
- 2011 -
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
MUNTEANU, CONSTANTIN
Cercetarea tiinific a factorilor naturali terapeutici /
Constantin Munteanu, Delia Cintez. - Bucureti : Editura
Balnear, 2011
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-92826-8-7

I. Cintez, Delia

615.83

Published by
Editura Balnear - http://bioclima.ro
E-mail: secretar@bioclima.ro
B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania













CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. SCURTISTORICALBALNEOLOGIEIROMANESTI
3. FACTORIINATURALITERAPEUTICIDESCRIERESINORMEDEUTILIZARE
4. UTILIZAREAMEDICALAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI
5. STUDIIGEOLOGICESIHIDROGEOLOGICEASUPRARESURSELORNATURALE
6. STUDIIBIOCLIMATICE
7. ANALIZAFIZICOCHIMICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI
8. ANALIZAMICROBIOLOGICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI
9. CERCETARIFIZIOLOGICESIFARMACODINAMICE
10.CERCETARIAVANSATELANIVELCELULARSIMOLECULAR
11.STUDIICLINICEASUPRAEFICIENEITERAPEUTICEAFACTORILORNATURALI
12.PROTECTIAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI
13.VALORIFICAREATURISTICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI
14.ROLULCERCETARIITIINIFICENPROMOVAREASERVICIILORBALNEARE

3
 INTRODUCERE

Autorizatia de functionare din punct de vedere medicobalnear si al valorificarii
terapeutice a factorilor sanogeni naturali a unitatilor medicobalneare si de recuperare,
precumsiabazelordetratamentbalnearsiderecuperaredincadrulsocietatilorcomerciale
de turism balnear si derecuperaredinlocalitatilecustatutdestatiunebalneara,climatica
sau balneoclimatica se elibereaza de catre Ministerul Sanatatii pe baza documentatiei
ntocmitedecatreInstitutulNationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie.
n perioada ntocmirii documentatiei n vederea eliberarii autorizatiei de
functionare, unitatile medicobalneare si de recuperare, precum si bazele de tratament
balnear si de recuperare din cadrul societatilor comerciale de turism balnear si de
recuperare din localitatile cu statut de statiune balneara, climatica si balneoclimatica pot
functiona n baza unei autorizatii provizorii eliberate de Ministerul Sanatatii pe baza unei
documentatii elaborate de Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie.
Autorizareautilizariinconsumulalimentaraapelormineraleterapeuticeseaproba
prin ordin al ministrului sanatatii, pe baza documentatiei ntocmite de catre Institutul
NationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie.
Normeletehnicedeautorizarefacreferirelasubstanteexclusivnaturalealesolului
si subsolului Romniei, atestate geologic ca substante minerale utile si recunoscute de
autoritateacompetentaastatuluicasubstanteterapeuticenaturaleprincalitatea,siguranta
si eficienta terapeutica a acestora, n conformitate cu cerintele si criteriile de aplicare a
definitiei si clasificarii. Substantele terapeutice naturale constituie exclusiv obiectul
proprietatiipublice,suntdeinteresstrategicsiapartinstatuluiromn.
Substantele terapeutice naturale pot fi valorificate n scopuri curative n anumite
cantitatisiritmurideadministrare,subsupravegheremedicaladespecialitate,nconditiile
recunoasterii si atestarii prealabile oficiale a calitatilor n conformitate cu cerintele
documentatieideevaluarereevaluare.
Activitatea de evaluare a calitatilor pentru resursele de substante terapeutice
naturale ncepe prin prelevarea de probe la sursa si se finalizeaza prin caracterizarea
complexa interdisciplinara a acestora n cadrul Comisiei de ndrumare si Control Medico
Balnear a Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie care
elaboreaza indicatiile si contraindicatiile de valorificare prin efectuarea unui studiu
farmacodinamiccomplet.
Caracterizareacomplexainterdisciplinaraafactorilornaturaliterapeuticicuprinde
nmodobligatoriuinterpretareaanalizelorfizicochimicesiaexamenelormicrobiologice.
n categoria substantelor terapeutice naturale se ncadreaza orice substanta din
categoria factorilor terapeutici naturali de provenienta si ocurenta exclusiv naturala,
atestategeologiccasubstantemineraleutilesicareprinproprietati,compozitiesauefecte
stiintificrecunoscutesuntutilizatentratamentul,ameliorareasiprevenireaunorafectiuni
sauasimptomeloracestora,precumsinrestabilirea,corectareasaumodificareafunctiilor
organismuluiuman.
Stabilitatea calitatilor att la sursa ct si n stare ambalata namol sau
mbuteliata/nfiolata trebuie sa fie atestata prin studiu de stabilitate efectuat n
conformitate cu cerintele normelor legale. Studiul de stabilitate n timp a calitatilor este
obligatoriu n cazul apelor minerale mbuteliate/nfiolate si n cazul peloizilor ambalati sau
stocatindepoziteledenamolalebazelordetratament.

4
 SCURTISTORICALBALNEOLOGIEIROMANESTI

Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie a fost

infiintatinanul1924subdenumireade"InstitutdeBalneologie",prinstradaniasustinutaa
unor personalitati marcante ale timpului medicale si nemedicale: din partea Ministerului
Sanatatii, a Crucii Rosii Romane, a Patriarhiei, a Ministerului Apararii Nationale i alte
instituii. Demersul a fost materializat prin cedarea spatiului necesar de catre Eforia
SpitalelorCivileinsediulSpitaluluiBrancovenesc(construitinanii19381939).Dementionat
calaaceavreme,afostaldoileainstitutdeprofildinEuropa(dupaceldinFranta).








Inca din secolul al XVIIIlea (1773 Dr. Lukas Wagner) si continuand cu secolul XIX
(1821 Dr. Ladislau Pop, 1837 Dr. Stefan Vasile Episcopescu) secolul XX (1900, 1906 Dr.
AlexandruSaabnerTuduri,1904Dr.Gh.Baiulescu)aurealizatcercetariserioaseindomeniul
zacamintelor minerale, a lacurilor si a namolurilor terapeutice, dovedind interesul
cercetatorilorfatadeacestenumeroasesivaloroasebogatiinaturalecuefectterapeutic.
Ulterior sau efectuat numeroase si serioase lucrari de cercetare in domeniul
balneologiei si hidrologiei, publicate in doua periodice medicale Revista Institutului de
BalneologiesiBuletinuldeStudiidehidrologiesibalneologie.Marturiestacolectiaacestor
publicatiiaflateinarhivaInstitutului,cuprinzandaparitiiintreanii1924si1947.
Inanul1949,Prof.Dr.docentTraianDinculescuapusbazeleunuiinstitutinnoit,cu
conceptii,structurisidotarimaicomplexe,cuactivitatiadecvateepociisidezvoltariirapidea
explorariisiexploatariizacamintelormineraleterapeutice.








Profesorul Dinculescu a atras in randurile Institutului prestigioase personalitati
medicalecaresiauaduscontributiileclinicesiexperimentaleladezvoltareaacesteiramuri
medicale,precum:Prof.Dr.MariusSturdza,Dr.EugenCociasu,Dr.IoanTuculescu,Dr.Ioan
Stoia,Dr.RemusNestor,Dr.TudorAgarbiceanu,Prof.Dr.IoanOprean,Dr.ArmanMacelariu
si altii. Dea lungul timpului a existat o permanenta si fructuoasa colaborare si impletirea
activitatilorprofesionaledecercetaresididacticeintreinstitutsiCatedradespecialitatedin
cadrulUniversitiideMedicinCarolDavila.
Anii19701980,princercetrileconsistenteivaloroase,aupropulsatbalneologia
dinaranoastrnrndulprimelorridinEuropaprivindmedicinabalnear,alturideri
caGermaniaiAustria.

5
 FACTORIINATURALITERAPEUTICIDESCRIERESINORMEDEUTILIZARE

Aezarea geografic a Romniei i structura sa geologic explic diversitatea i
bogia de factori naturali terapeutici de pe teritoriul su, vorbind de numeroase izvoare
termale i minerale, lacuri srate, nmoluri minerale sau sapropelice, mofete, saline sau
bioclimat (sedativ de cruare, excitant solicitant de litoral maritim sau campie, tonic
stimulent).
Romniapoatedezvoltaunturismbalneardecalitate,cuceleaproximativ8.500de
izvoare minerale i termale pe care le deine. Patronatele din Turismul Balnear susin c
Romnia este cea mai bogat ar din Europa din punct de vedere al resursei balneare,
deinnd circa o treime din izvoarele minerale i termale ale Europei, ns numai 10% din
izvoare sunt exploatate, din cauza subfinanrii, a lipsei investitorilor dar i datorit
decalajuluideabordareacercetriitiinifice.
Apelemineraleterapeuticesuntapecareprovindintrosursanaturalaizvor,lac
sauforajsindeplinesccelputinunadinurmatoareleconditii:
a)mineralizaresaucontinutdesarurimineraledizolvatepeste1g/l;
b) prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, n
proportiiminimnecesare;
c)continutdegazedizolvatecuefectebiologice,nconcentratiistabilite1000mg
CO2/l,1mgH2S/l;
d) temperaturi de peste 20 grade C, independent de continutul mineral, care le
conferacaracteristicadeapetermale;
e) existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care confera
acestor ape minerale terapeutice statutul de medicament, fiind interzisa orice modificare
sauprelucrareprinadaugaresauextrageredesubstantenafaradedioxiduldecarbon.
Apeletermaleseclasificanfunctiedetemperaturan:
a)hipotermale=2031gradeC
b)termale=3238gradeC
c)hipertermale=peste38gradeC.
Dupniveluldemineralizare,apelemineraleterapeuticeseclasifican:
a) ape minerale cu mineralizari de peste 1 g/l substante solide dizolvate,
submpartiten:apemineralecumineralizaremediede115g/l,apemineraleconcentrate
cumineralizarede1535g/l,apemineralefoarteconcentratecumineralizarede35150
g/lsiapemineraledemareconcentratiecumineralizaredepeste150g/l;
b)apemineralecumineralizarisub1g/lsubstantesolidedizolvateoligominerale,
care au componenti biologic activi care le imprima caracterul specific, si care sunt
submpartite n: ape oligominerale sulfuroase, ape oligominerale feruginoase, ape
oligominerale carbogazoase si altele asemenea si ape oligominerale termale, n functie de
temperatura.
Dup compozitia fizicochimica, apele minerale terapeutice se clasifica n:
oligometalice acratice; alcaline si alcalinoteroase bicarbonatate, sodice, calcice,
magneziene; cloruratesodice sarate; iodurate; bromurate; sulfatate; feruginoase;
sulfuroase;carbogazoase;radioactive.
n funcie de tipul de substane minerale i de concentraia acestora, ele pot fi
folositeastfel:
- nconsumulobinuit,zilnic,peperioadevariabile,subformambuteliat,ajutand
laprezervareastriidesanatateilaprofilaxiastriideboalapemineraledebut;

6
 - n scop terapeutic, pentru tratamentul unor afeciuni sau pentru profilaxia
secundar, la indicaia medicilor de specialitate i respectnd protocoale de administrare
standardizateapemineraleterapeutice.
n functie de compozitia chimica si de concentratia n substante minerale apele
mineraleterapeuticesuntutilizatenurmatoarelemoduri:
a)curainternapentrubautcrenoterapie,aerosolisiinhalatii;
b)administrareparenteralasubformainjectabila;16
c)curaexternasubformadebaincaziindividuale,nbazinedebalneatie,nbazine
dekinetoterapie,npiscinesisolarii,precumsisubformadeirigatiimedicinale;
d)pentruextrageredesarurisaugazepentrucurasaupentruindustrializare.
Prezervareasurselor,exploatareaiutilizareaapelormineralesesupununorlegi
speciale, in cazul Romaniei legea 343/2002. n ceea ce privete apa potabil, calitatea
acesteiaestereglementatdelegea458/2002.
Cele mai rspndite i, n consecina, folosite mai frecvent, ape minerale
terapeutice provin din precipitaiile infiltrate n sol, care astfel preiau substane minerale
folositoareorganismuluiuman.Romniabeneficiazadenenumrateasemeneaizvoarede
sntate,carensatrebuieutilizatecupruden,caoricealtremediu.
Principaleletipuriisursedeapemineralecepotvenioricandnajutorulsntii
noastre,precumiafeciunilepecarelepottrata:
Apele clorurosodice sau srate. Foarte numeroase, se folosesc n cura interna,
daca au concentraia pn la 15 g la litru, n bolile digestive (gastrite hipoacide etc.), n
bronitecronice,rinitecronice;ncuraexterna,atuncicandconcentraialordepete15g
la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate n bolile reumatice. Staiuni unde se
gasesc:Sovata,Amara,OcnaSibiului,Techirghiol,SlnicPrahova,Govora,BaznasiOlaneti
(iiodate)etc.
Apele sulfatate (1 g la mie sulfai). Sunt ape sulfatate sodice sau glauberiene,
magnezienesauamare,calcicesaughipsoaseivitriolice(cuFesiAl);elesefolosescnumai
n cura interna, n afeciuni digestive (intestinale, hepatobiliare). Se beau dimineaa, pe
nemncate,nconstipaiicronice,colecistatonii,obezitateetc.SegsesclaSlnic,Blteti
etc.
Apele feruginoase (10 g la mie fier). Sunt ntotdeauna i carbogazoase, dar mai
potfisrate,alcaline,calciceetc.Fierularerolimportantnorganism.Apeleferuginoasese
administreaz,ncurainterna,numaidinizvor,ntimpulmeselor,pentrucaltfelfieruln
contact cu aerul devine inactiv. Numai fierul bivalent este activ, fiind resorbit n prezena
HC1iavitamineiC.Indicaiileapelorferuginoasesuntanemiileferiprive,achiliagastric,
stomacul operat etc. Gsim ape feruginoase n staiunile Vatra Dornei, Tunad, Buzia,
Covasnaetc.
Apele iodurate (1 mg la mie iod). Iodul, al crui metabolism este controlat de
glanda tiroid, a fost utilizat de multa vreme n tratamentul reumatismului cronic, atero
sclerozei, hipertensiunii arteriale etc. Aceste ape se folosesc n cura interna i extern.
Staiunileseaflnapropiereasalinelor:Govora,Olaneti(apeiodurate,srate,sulfuroase),
Bazna(srateiiodurate)etc.
Apelesulfuroase(1mglamieSH2).Sulfulesteunelementcuimportanterolurin
organism. El intra n compoziia acizilor aminai, indispensabili organismului (cisteina,
arginina etc). De aici i importana apelor sulfuroase n leziunile cronice ale mucoaselor
(bronite, rinite cronice). Apoi, sulful este elementul care intr n constituia esutului
conjunctiv. Boala reumatismala, fiind considerat o colagenoza, este una dintre indicaiile

7
majore ale apelor sulfuroase. Sulful intr n constituia insulinei de aici indicaia apelor
sulfuroase n diabetul zaharat. n fine, sulful mai are i un rol desensibilizant, antialergic,
avndindicaiinastmulbronicinuneledermatoze.
Apele oligometalice (1 g la mie) sunt ape slab mineralizate i pot fi termale sau
reci. Ele conin Na, I, S, Ra (Geoagiu, Felix, cu o temperatur de 4045 grade C) i sunt
folosite n bolile aparatului locomotor. Cele reci se utilizeaz n cura de but (sunt
mbuteliate i se gsesc n comer). Exemple: Olneti, Climaneti, folosite n bolile
digestivesauurinare.
Apele carbogazoase (1 g la mie bioxid de carbon) sunt indicate att n cura
interna (boli digestive, cronice, cu hiposecretie gastrica), ct i n cura extern (n bolile
cardiovasculare i hipertensiunea arteriala, arterite, boala Raynaud, acrocianoze, sechele
postflebitice,insuficienevenoaseetc).Exempledestaiuni:Borsec,Tunad,VatraDornei,
Covasna,Buzia.
Apelealcaline(1glamiebicarbonat)subformapuranuexistalanoinara;se
ntalnescsubformacombinaiilor(apealcalinoteroasecuMg,Ca),alcaline,clorurosodice,
carbogazoase,sulfuroase,sulfatate,feruginoase.Elesuntfolositencurainterna,ndeosebi
inafeciuniledigestive,hepatobiliare.ncuraexternasefolosescninhalaiiipulverizaii
(n afeciuni ale cilor respiratorii). n ceea ce privete butul apei, acesta este bine s se
facprinsorbiturisaucupaiul,pentruasenclzingur.Seincepecucirca50mllafiecare
mas i, n funcie de toleran, se cresc dozele. Apele alcaline le gasim n staiunile
Sngeorz,Hebe,SlnicMoldova,Malna,Bodoc.LaKarlovyVary(Cehia)gasimapealcaline
sulfurate.
Apelealcalinoteroasesiteroase(1glamie)coninbicarbonatlegatdeCasauMg
i au ca principale indicaii afeciunile digestive (gastrite, colite, boala ulceroasa,
enterocolite cronice, rahitism, alergii etc.). Asemenea ape gasim la Borsec, Covasna. La
Sngeorz, Slnic sunt ape alcalinoteroase clorurosodice. Ionul de Ca este principalul
elementalacestorape.
Apelelitiniferesuntapececoninpeste3mglitiulalitru,fiindutilizateterapeutic
in tratamentul maniacodepresiei. Srurile de litiu iau dovedit eficiena n tratamentul
tulburrii bipolare, formal cunoscut ca boala maniacodepresiv. Aa cum o arat i
numele,persoanelecaresuferdetulburarebipolartraverseazschimbriafectivesevere,
delafericiremaximlaodepresieextrem.ntre0.4i1.6%dinpopulaiesuferdeaceast
condiiepsihiatric.
Apele radioactive sunt ape care conin elemente radioactive ce emit radiaii a
(alfa),b(beta),g(gama):(radiu,uraniu,thoriu).Celmaiimportantesteradiul,careemite
radiaianumitaradon.Oapa,casfieradioactiva,trebuiesaaibaminimum80u/1.

LACURILETERAPEUTICE
Pe ntinsul rii sunt presrate lacuri a cror ap clorurat sodic sau sulfatat
magnezianestefolositinscopuriterapeutice.AstfeldelacurisuntdistribuitenCampia
Romn(Amara,LacuSratBrila,BaltaAlb).
Acumularea apei n depresiunile create prin prbuirea unor vechi exploatri de
sareformeazlacurisratedemareconcentratie(Slnic,Telega,OcneleMari,OcnaDejului,
Cojocna,OcnaMure,OcnaSibiului,Sovata).
Lacul Techirghiol a luat natere dintrun vechi liman, separat de Marea Neagr
printruncordonlitoral,iacruiapsamineralizatputernicprinevaporare.

8
 MareaNeagrilitoralulmarinreprezintunadincelemaiimportantebogiin
factorinaturalifolosiinscopterapeutic,nlungimetotalde245km,cuplajelesalentinse,
careseridicpuinpestenivelulmrii,litoralulMriiNegreacunoscut,nultimiiani,ceamai
impetuoasdezvoltaredinpunctuldevederebalneoturistic.
Exploatarea si utilizarea rationala a apelor minerale n scopuri terapeutice are la
baza principiul general al mentinerii nealterate a conditiilor fizicochimice naturale din
zacamnt, prin solutionari balneotehnice adecvate si prin respectarea cu strictete a unor
normereferitoarela:captare,pompare,transport,nmagazinare,distributielaconsumator,
evacuareaapelorreziduale,tipurideaparaturiimaterialeutilizate.
Captarea apelor minerale terapeutice din izvoarele naturale trebuie sa
ndeplineascaurmatoareleconditii:
a)executaredirectpesursa,prindecopertaripnalarocadebaza;
b)absorbtiaintegralaadebitului,ncarescopseimpuneinterceptarealanivelct
maiprofundacailordeaccesaleapei,naintededivagareaacesteia;
c)evitarealamaximumacontactuluiapeicuaerulatmosferic;
d) utilizarea pentru constructiiinstalatiisipentrudiferitedispozitiveaccesoriia
unor materiale rezistente la actiunea agresiva a apelor cu continut gazos de dioxid de
carbon, hidrogen sulfurat si cloruri betoane speciale, materiale ceramice vitrifiate,
materialeplastice,sticla,otelinox,alamacromata,bronzfosforos,cauciucdur;
e)asigurareaposibilitatiidevizitarenntregime;
f)efectuareprinclopotesubpresiunencazulapelorcucontinutgazosdedioxidde
carbonsihidrogensulfurat;
g) instalarea, n limita posibilitatilor, a unor dispozitive de reglare dirijare a
debitelor;
h) realizarea scurgerii apelor provenite din sursele captate astfel nct saseevite
recircuitareaapeincaptare.
Captarea apelor minerale terapeutice prin foraje trebuie sa ndeplineasca
urmatoareleconditii:
a) echiparea sondelor cu coloane fabricate din materiale plastice, filtre din metal
emailatsauotelinox,vanedingrafalsialteleasemenea;31
b)realizareapetronsonulsuperioralsondeiaunuidiametruminimalcoloaneide
echipare de 200 mm pentru a se permite introducerea pompelor submersibile pna la
adncimea optima de exploatare efectunduse tubarea acestora cu coloane pierdute n
cazurilencarestraturileacviferemaiadncireclamautilizareaunordiametremaireduse;
c) utilizarea tehnologiei speciale de cimentare a forajelor cimentari cu priza
rapidancazulapelormineralensotitedegazedioxiddecarbon,hidrogensulfurat;
d) etansarea forajelor la suprafata terenului, att cazul celor cu nivel piezometric
negativctsipentrucelartezian,fiindcreataastfelposibilitatearecoltariidegajarilordegaze
dioxiddecarbondinpernadegazedelaparteasuperioaraacoloanelor,pentrudiferite
utilizari ca: reimpregnare a apelor de balneatie sau pentru mbuteliere, alimentare a
instalatiilormofetariene,mbutelierededioxiddecarbonnscopulindustrializarii;
e) utilizarea n cursul procesului de exploatare a apelor cu continut de dioxid de
carbonapompelorsubmersibilepentruexploatareasubpresiuneazacamntului,nscopul
evitariidegazeificarii,chiarncazulforajelorarteziene;
f)exploatarestrictanlimiteleresurselordesubstanteterapeuticenaturale.

9
 Extragereaapelormineraleterapeuticedinacumularileexistentenocnedesare,
lacurisiapamariiseefectueazaprininstalatiidepompareexecutatedinmaterialerezistente
lacoroziune.
Prizelederecoltaresausorburilesevoramplasalaadncimisidistantemaimaride
lamal,maialescndnzonelerespectiveexistaamenajaridesolarii.
n situatiile n care pentru izvoarele de ape minerale terapeutice utilizate pentru
curainternaestenecesarainstalareaunuisistemdepompareamplasatntrecaptareasursei
si punctul de consum se utilizeaza pentru apele negazoase pompe submersibile de mica
capacitate sau pompe cu piston, iar pentru apele cu continut gazos dioxid de carbon,
hidrogensulfurat,sepoateutilizaunuldinurmatoarelesisteme:
a)pomparesubpresiunecupompesubmersibiledemicacapacitate;
b)gazliftarecudioxiddecarbongazulserecircuiteaza.
nsituatiilencarepentruizvoareledeapemineraleutilizatepentrucuraexterna
este necesara instalarea unuisistemdepompareamplasatntrecaptareasurseisipunctul
deconsumseutilizeazapentruapelenegazoasepompesubmersibilesaupompecupiston,
iar pentru apele cu continut gazos se utilizeaza exclusiv sisteme de pompare cu presiuni
mariteprinpompasubmersibilanscopulevitariidegazeificarii.
n situatiile n care este necesara pomparea apelor minerale terapeutice captate
prin sonde forate sau puturi, pentru apele negazoase poate fi utilizat orice sistem de
pompare, n functie de caracterul si parametrii hidrodinamici ai zacamntului acvifer, iar
pentru apele cu continut gazos dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, se utilizeaza n
exclusivitate pompe submersibile instalate la adncimi optime din punct de vedere
hidrodinamicsialconcentratieigazoase,inclusivncazulsurselorhidromineralearteziene.
Exploatareaapelormineraleterapeuticetrebuiesafieefectuatacudebitedirijate,
n functie de necesitati, chiar si n cazul sondelor cu debitare arteziana la presiuni
comparabile cu presiunea corespunzatoare nivelului de amplasare a sorbului pompei, n
scopulevitariidegazeificarii.
Recoltareaapelormineraleterapeuticedinacumularileformatenocnitedesare,
dinlacurisidinmaresepoatefaceprinutilizareaoricaruisistemdepomparenfunctiede
conditiilespecifice,amplasareasorbuluifiindefectuataastfelnctsafieevitataabsorbtiade
apepoluate,materiinsuspensii,vegetatiesubacvaticasialteleasemenea.
Exploatareapentrucuraexternaaapelordinlacurilesiocniteleutilizatecapiscine
publiceesteinterzisa,exceptndusesituatiilencareacesteaauunvolummaredeapasin
conditiileavizariiprealabiledecatreMinisterulSanatatii.
nproiectareasiexecutareasistemelordetransportalapelormineraleterapeutice
trebuiesasetinaseamadenecesitateandepliniriiurmatoarelorconditiibalneotehnice:
a)mentinereanconducteledetransportpentruapelecucontinutgazosdioxid
decarbon,hidrogensulfurat,aunorpresiunisuperioarepresiuniilacareserealizeazapriza
deapa,respectivasigurareacirculatieinecatepeconductesectiuneplina;
b) aplicarea de procedee tehnice care sa mpiedice contactul apei cu aerul
atmosferic,nscopulevitariidegradariiapelorvehiculateprinconducteledetransport;
c)mentinereanconducteauneivitezeoptimeconstantencirculatiaapei,pentru
antrenarea bulelor de gaz provenite din degajare i evitarea socurilor de presiune n
conducte.
d)fabricareaconductelordetransportdinmaterialecaresanuintrenreactiecu
apa vehiculata materiale plastice, eventual armate cu fibre de sticla, oteluri inox,
azbocimentsialteleasemenea;

10
 e) alegerea materialului optim pentru conductele de transport al apelor minerale
trebuiesafieprecedatadeefectuareaunuistudiupentrufiecarecaznparte;
f)izolareatermicaaconductelordetransportalapelortermominerale;
g)proiectareaconductelordetransportcusectiuneconstanta,evitndusepantele
mari,coturilesicurbelepronuntate;
h)realizareapentruconducteledetransportaunortraseevizitabilesiaccesibilen
ntregime pentru interventii si ntretinere, prevazute cu vane de degazeificare dupa
necesitatincazulapelorcucontinutgazos.
Oprireasistemuluidetransportprinconductencazulapelorgazoasetrebuiesafie
efectuatanumainsituatiiaccidentale,fiindtotodatanecesaraprevedereaunorventilede
dezaerisiremontatelateralpentruaseevitaevacuareagazelornfunctionareanormala.
ncazurideosebite,cndtrebuiesafieevitatestagnarindesfasurareaproceselor
debalneatiesaudembutelierepoatefianalizataposibilitateamontariipeanumitetrasee
ale conductei principale a unei conducte anexa utilizabila n caz de interventii tehnice
fortuitepesistemuldetransport.
nmagazinarea apelor minerale terapeutice se efectueaza n scopul asigurarii de
stocuri tampon si al distribuirii n reteaua balneotehnica de folosinta. Mijloacele utilizate
pentrunmagazinareaapelormineralesuntrezervoareleibatalurile.
nfunctiedemoduldeexecutiesideamplasarerezervoarelepotfi:
a)subterane;
b)lanivelulsolului;
c)suprateranecasteledeapa.
Proiectarea si executia tehnica a rezervoarelor pentru ape minerale terapeutice
trebuie sa fie efectuata n conformitate cu normele uzuale n vigoare, respectnduse
urmatoareleconditiispecificetehniciibalneare:
a) rezistenta materialelor de executie la actiunea corosiva a apelor minerale
betoane speciale si metal, protejate anticoroziv cu pelicule de silicati si rasini polimerice,
epoxidice;
b) proiectarea mai multor compartimente n scop de ntretinere si interventii
tehnice, precum si n scopul asigurarii unei functionalitati fara ntrerupere, prevaznduse
totodatasiposibilitatidevizitarepentrufiecarecompartiment;
c)realizareauneietanseitatiperfectenscopulevitariitotaleacontactuluicuaerul
atmosferic;
d) instalarea la partea inferioara a rezervoarelor a sistemelor de umplere si
preluareaapei,nscopulevitariiaerariiapeinmagazinatesiadegazeificariiapelorgazoase
dioxiddecarbon,hidrogensulfurat,ntimpulalimentariisaugolirii;
e) realizarea de izolatii termice corespunzatoare a rezervoarelor n vederea
pastrariilamaximumposibilatemperaturiiinitialeaapei.
Batalurile se utilizeaza n practica balneara numai n cazuri locale ape
clorurosodicedemareconcentratiesimaredebit,utilizabilepentrucuraexterna.
Rezervoarele de nmagazinare a apelor minerale terapeutice ndeplinesc
urmatoarelefunctii:
a)acumulariderezervedeapemineraleterapeuticepentruproceselebalnearesau
naltescopuri;
b) distribuirea apelor minerale terapeutice n retelele consumatorilor n sistem
gravitational,prinstabilireaunoramplasamenteconvenabilenteren;

11
 c) distribuirea apelor minerale terapeutice simultana, dupa caz, prin racordare
multipla la retelele unor consumatori diferiti: balneatie, mbuteliere, extragere de saruri,
extrageredegaze.
Regimul de exploatare a rezervoarelor si batalurilor de ape minerale terapeutice
implicarespectareaurmatoarelorreguli:
a)asigurarealaparteasuperioaraarezervoruluiauneipernedegazinertdioxid
decarbon,azot,nscopulnmagazinariifaracontactcuaerulatmosferic;
b) mentinerea n rezervor a unui nivel de presiune cel putin egal cu presiunea
punctului de recoltare a apei din zacamnt, n toate cazurile presiunea fiind superioara
presiuniiatmosferice,nscopulmentineriinsolutieagazelordizolvate;
c) asigurarea n rezervor a unui nivel de temperatura a apei ct mai apropiat de
temperaturaapeidinzacamnt;
d)valorificareaenergeticaaapelorhipertermalenaintedenmagazinareaacestora
nscopterapeutic,actiunerealizataprinutilizareaunorinstalatiiderecuperareaexcesului
decalduranraportcunecesitatilebalneare,amplasatepetraseuldintresursasirezervorul
deacumulare;
e)functionarearezervoarelordeschisesaubatalurinregimdestrictaasigurarea
respectariimasuriloradecvatepeliniedeprotectieigienicosanitaraaapeloracumulate.
n scopul evitarii poluarii mediului natural evacuarea apelor minerale terapeutice
uzatetrebuiesafieefectuatadupaoperatiuniprealabilededesalinizaresaudiluarepentru
eventualaindustrializareasarurilorrezultate.ncazurispecialesepreconizeazarecircularea
siautoepurareaapei.
Cura externa cu ape minerale terapeutice este practicata n bazele de tratament
prinutilizareaurmatoarelormijloacebalneotehnice:
a)caziindividuale;
b)bazinepentrubalneatie;
c)bazinedekinetoterapie;
d)bazinepiscinansolarii;
e)cabinetepentruirigatiimedicinale.
Consumuldeapamineralaterapeuticanecesarpentruoproceduralacadaestede
aprox.300l,considerndusencalculeledeevaluareacapacitatilorbalneareunmetrucub
pentru3bai;
Temperaturaapeincadaseobtinelocalprintrobateriedeamestecracordatala
reteauadealimentaresisesitueazantre3637,5gradeCputndvarianlimitemailargin
functiedescopulurmarit.
Conductele de alimentare si de scurgere ale cazilor trebuie sa fie astfel
dimensionatenctsaasigureumplerean5minutesigolirean3minute.
Reteaua interioara a conductelor de alimentare cu apa minerala trebuie sa fie
executata din materiale care sa evite producerea de combinatii chimice n contact cu apa
minerala,iarconducteledescurgeretrebuiesafieexecutatedintevidePVCdur.
Bazinele pentru balneatie pentru bai n comun efectuate concomitent de 4 6
persoane se proiecteaza de regula n forma dreptunghiulara, la naltime de 0,75 0,80 m
fata de pardoseala salii, cu adncimea uniforma a apei de 0,90 1 m, fiind prevazute cu
balustrada interioara de sustinere montata la cel putin una din laturile lungi si avnd dea
lungulaceleiasilaturiobanchetapentrupozitiaseznd.Accesulnbazinelepentrubalneatie
se face printro scara prevazuta cu o cuva alimentata cu apa calda n curgere continua,
pentruclatireaobligatorieapicioarelor.

12
 Temperatura uzuala a apei din bazinele pentru balneatie este 37 grade C si este
obtinuta printro vana centrala de amestec. n scopul asigurarii unor conditii optime de
igienizarealimentareabazinelorpentrubalneatiesefaceprincurgerecontinualapreaplin,
prevaznduseunjgheabinteriordecolectareexecutatpeunadinlaturilemailibereastfel
nctconsumuldeapanecesarpentrufunctionareabazinuluinprogramutilde7orenainte
de amiaza se poate deduce din conditia ca la sfrsitul zilei de lucru apa n bazin sa fie
schimbataodata.Capacitateabazinelorseproiecteazapotrivitnormeide4metripatratide
persoana.
nimediatavecinatateasalilorbazinelorpentrubalneatiesinlegaturadirectacu
acestea trebuie sa fie prevazute dusuri de curatenie si instalatii pentru dezinfectia
antimicoticaapicioarelorsiapardoselilornspatiilencaresecirculafarancaltaminte.
nscopulrezistenteilaactiuneacorosivaaapelormineraleterapeuticeutilizaten
curaexterna,bazinelepentrubalneatieseconstruiescdinurmatoarelemateriale:
a) beton turnat cu dozaj puternic, izolat si placat pe strat de suport tratat cu
produsehidrofobedetipApaStopcuplaciceramice;
b) tronsoane prefabricate din material plastic armat cu fibre de sticla, sau din
aluminiu,montatencazidebetonobisnuitturnat;
Bazinelepentrubalneatienusealimenteazacuapemineralecaredegajapotential
dioxid de carbon sau hidrogen sulfurat dect dupa degazeificare prealabila avnduse n
vedere amplasarea lor n spatii nchise, urmarinduse totodata evitarea actiunii nocive
asupra ochilor si cailor respiratorii, precum si prevenirea actiunii corosive asupra
materialelordecontact.
Bazinele de kinetoterapie pentru recuperari medicale se proiecteaza n conditii
asemanatoarecubazinelepentrubalneatie,cuurmatoarelediferente:
a)asigurareacapacitatiiutilepentru1012persoaneconcomitent,nfunctiede
precizarileTemeiprogram;
b)adncimevariabilaaapeintre1,20si1,40mprinTemasepoatesolicitasio
nisacuadncimede1,601,70mpentruelongatiicuncarcarenpozitiaortostatica;
c)niveluluzualaltemperaturiiapeintre3436gradeC;
nscopulefectuariiunorprocedurikineticebazineledekinetoterapietrebuiesafie
dotate cu dispozitive de liftare, iar pe marginea interioara sau la exterior, dea lungul cel
putinaluneiadinlaturi,trebuiesaseamenajezediferitepunctedeancorarebalustrade,
tije,crligesialteleasemenea.
Bazinele de kinetoterapie trebuie sa fie prevazute i cu urmatoarele dispozitive:
plansete submerse, suspensoare pentru elongatii verticale, strapontine, scaune cu bare de
sustinere,sinecuglisorpentrumerssustinutnapasialteleasemenea.
Bazinele de kinetoterapie, datorita specificitatii procedurilor sunt alimentate de
regulacuapapotabiladinreteauapublica.Bazineledekinetoterapienusealimenteazacu
apemineraleterapeuticecaredegajapotentialdioxiddecarbonsihidrogensulfuratdect
dupa degazeificare prealabila avnduse n vedere amplasarea lor n spatii nchise,
urmarindusetotodataevitareaactiuniinociveasupraochilorsiacailorrespiratorii,precum
siprevenireaactiuniicorosiveasupramaterialelordecontact.
Bazinele de kinetoterapie pot fi alimentate cu ape minerale cu continut gazos n
cazulsurselorimportantedeapetermale,fiindpredominantanacestesituatiivalorificarea
nterapieaenergieicalorice.
Bazinelepiscinansolariiseproiecteazanconformitatecunormeleuzualepentru
acestetipuridebazine,avndusenvedereprofilulgeneraldeagrementsicalire.

13
 Cabinetele pentru irigatii medicinale, rectale sau vaginale, se proiecteaza si se
amenajeazaavndusenvedereurmatoareledotari:
a) cazi prevazute cu instalatii speciale, plus paturi pentru relaxare n cazul
cabinetelorpentruirigatiirectalebaiintestinale;
b) mese ginecologice pentru irigatii vaginale, plus paturi pentru aplicatii de
tampoane;
c)grupurisanitareproprii,dusurisilavoarepentrufiecarecabinet.
ncalzirea apelor minerale terapeutice pentru cura externa este efectuata n
instalatii schimbatoare de caldura fabricate din inox, agentul de ncalzire fiind aburul de
joasapresiunefurnizatdelaunpuncttermic.
Pregatireaapeicaldemineralecarealimenteazacazilesibazineledebalneatiesipe
cele de kinetoterapie, dupa caz, cu temperaturi potrivite indicatiilor medicale, poate fi
efectuatanurmatoarelemodalitati:
a)ncalzirentrostatiecentralizata;
b)pregatirelocalaprinbateriideamestec,eventualcudilutiaapeimineralerecide
mareconcentratieprinadaosdeapaobisnuitacaldaclorurosodice;
c) reimpregnarea continua cu dioxid de carbon prin difuzoare de bule de gaze
montatelafiecarecada,metodautilizatancazulapelorcarbogazoasencareconcentratia
acestuigazajungelanivelulde1g/lindiferentdemodalitateadencalzireschimbatoare
decalduracentralizatesaulocale,boilere,introduceredeaburviudirectnapa,peretidubli
cuserpentinecuabursialteleasemenea.
Reteaua de conducte pentru alimentarea cazilor si bazinelor cu ape minerale
trebuiesafiefabricatadinmaterialerezistentelaagresivitateaacestorape.
Reteauadescurgereaapelormineraleterapeuticeuzatetrebuiesafieconstruita
dinconductefabricatedinazbocimentsaufonta.
Instalatiile de ventilatie din ncaperile de balneatie cu ape minerale terapeutice
suntfabricatedintablagalvanizata,protejateattlainteriorctsilaexteriorcupeliculede
elastomerisaudinfoliidePVCfasonatelacaldsisudate.
Ventilatoarele trebuie sa fie de asemenea fabricate din materiale rezistente la
actiuneaagentilorcorosividegajaticaurmareaevaporariiapelorminerale.
Reteaua electrica pentru iluminat si forta, conductorii de cupru, corpurile de
iluminat fluorescent si aparatura electrica din spatiile de balneatie cu ape minerale se
instaleaza n conformitate cu normativele de specialitate n vigoare, avnduse n vedere
asigurareauneiperfecteetanseitati.
Racirea apelor hipertermale pentru cura externa se poate face n aparate
schimbatoaredecalduraconstruitedinmaterialecaresaeviteproducereadereactiichimice
ncontactcuapaminerala.
Alimentareacazilorsaubazinelordebalneatiecuapetermalepoatefiefectuatafie
prinstatiicentralelatemperaturadeserviciu,fieprinracirelocalalacazisaulabazine,prin
bateriideamestecapahipertermalaplusaparacitaminerala.
ntretinerea instalatiilor de alimentare cu apa minerala si a retelei de scurgere a
apeloruzateseasiguraprintuneletehnicevizitabileacaroramenajareesteobligatoriecel
putinpentruconductelemagistrale.
Finisajelenspatiiledetratamentebalneareprinapemineraleterapeuticepentru
cura externa se executa din materiale rezistente la actiunea corosiva mai ales a apelor
clorurosodice,sulfuroase,carbogazoase.

14
 Tencuielileseexecutapebazademortaruricudozajputernicdecimentcuadaos
desolutiihidrofobedetip"ApaStop",iarpardoselilesefacdinplacajeceramicevitrifiate.
Peretii subtiri pentru panotaje exterioare se executa din PVC sau din betoane
prefabricate protejate cu pelicule hidrofobe anticorosive, iar tmplaria interioara usi,
ferestre,seexecutadinaluminiueloxat.
Curainternacuapemineraleterapeuticeseefectueazaprinadministrareaacestora
priningestiecrenoterapiesiprinaerosolisiinhalatii.
Crenoterapiaesteefectuatacuapemineraleterapeuticepreluatedirectdelasursa
izvoare,forajesialteleasemenea,cuapemineraletransportatenrecipientilapunctede
distributie si servite exclusiv la orele stabilite de medic si cu ape minerale mbuteliate si
procurate din reteaua comerciala. Crenoterapia efectuata direct de la sursa necesita
existenta unei captari simple instalata cu un punct de servire sau existenta unei buvete
captaremaireprezentativadinpunctdevedereesteticoconstructiv.
ncazurideosebitecrenoterapiapoatefiefectuatanpavilioaneprevazutecuspatii
deservireeventualpunctededistributiecucadremediisanitare,pebazaprezentariide
catre pacienti a prescriptiei medicale, n zone de consum al apelor n plimbari usoare
teraseliberesauacoperitesauspatiidotatecubancisicanapele,putndfiamenajateghisee
pentruvnzareaderecipientisitevisugarnecesarepentruingestiaapeinprizencete.
Att n cazul buvetelor ct si al pavilioanelor pot fi distribuite concomitent, dupa
caz,apemineraleprovenitedinmaimultesurse,prinrobinetedeserviciuseparate.
Pentrufiecareizvortrebuiesafieafisatadenumireaacestuiasicompozitiachimica
aapeimineralecaptate.
nfunctiedeprescriptiilemedicaleapelemineraleterapeuticepentrucrenoterapie
pot fi consumate la temperatura sursei sau pot fi ncalzite n recipienti, n instalatii de tip
bainmarie,ncalzireafiindefectuataderegulalabaruriledeservire.
Apelemineraleterapeuticepentrucurainternacaresuntmbuteliatesuntsupuse
unei tehnologii speciale de mbuteliere n conformitate cu normele specifice n vigoare,
situatie care determina stabilirea unui timp de pastrare n conditii adecvate ntuneric si
temperaturiscazutecarenutrebuiesadepaseasca3luni.
Captarile din izvoare, a buvetele si pavilioanele trebuie sa fie construite tinnd
seama de necesitatea utilizarii unor materiale rezistente la coroziune betoane cu dozaj
puternicdeciment,piatrasimarmuradura,bazaltul,sticla,otelurileinox,alama,bronzulsi
alteleasemenea.
Curainternacuapemineraleterapeuticeclorurateiodobromate,sulfuroaseprin
aerosolizari si inhalatii se practica n ncaperi special amenajate n cadrul unor baze de
tratament,prinurmatoareletipurideproceduri:
a)individuale,carenecesitalavoare,instalatiideaerosolipulverizatii,inhalatii,
gargarismesiscaunepentrupacienti;
b) n comun, care necesita ncaperi etanse echipate cu instalatii de ultrasunete
pentru producerea si distribuirea particulelor micronice de apa minerala utilizata pentru
inhalatiiprecumsiscaunepentru410persoaneodatapeprocedura;
Procedurile individuale de aerosolizari necesita instalarea fie a aparatelor care
functioneazafarasursadeaercomprimatcentralizate,fieaaparatelorpusenfunctiunesi
alimentate cu aer comprimat furnizat de un electrocompresor montat n ncapere
corespunzatoare.
Calcularea marimii compresoarelor n functie de numarul de posturi pe care le
deservescarenvederenormade25litriaer/minutpentrufiecarepost.

15
 NMOLURILETERAPEUTICE
Namolurile terapeutice sau peloizii sunt definite de Societatea Internationala de
Hidrologie Medicala drept substante care se formeaza n conditii naturale sub influenta
proceselor geologice si care n stare de divizare fina si n amestec cu apa se utilizeaza n
practicamedicalasubformadebai,procedurilocale,mpachetari,cataplasmesauonctiuni.
nfunctiedeconditiiledeformaresicompozitiachimicanamolurileterapeuticese
clasifican:
a) Nmolurile sapropelice sunt depozite negre, bogate n hidrosulfur de fier
coloidal, care se gsesc pe fundul lacurilor (Amara, Lacul Srat), a lacurilor srate (Ocna
Sibiului, Sovata) sau a limanurilor (Techirghiol), care au lat natere sub aciunea
microorganismelordinsubstanaanorganicasoluluidinfloraifaunabazinuluiacvatic.Au
coninutdesubstaneorganicemaimarede10%nnmoluluscat.
b) Nmolurile de turb au luat natere prin descompunerea resturilor vegetale
acumulate n timp pe fundul unei mlatini, sub aciunea microorganismelor. Turbele sunt
bogatensubstaneorganice(peste10%dinnmoluluscat)icuprocenteridicatedeacizi
humici,bitumine,ceruri,pectine,celuloz,substaneproteice.Nmoluriledeturbsegsesc
laMangaliaNord(turbmarin),laCovasna,Borsec,PoianaStampei.
c)Nmolurilemineraleiaunaterelaemergenaunorizvoaresulfuroase(Scelu)
sau nesulfuroase (SngiorzBi), sau se formeaz n bazine artificiale pe pat argilos sau
nmoluri minerale din lacuri continentale i lacuri formate pe masive de sare, n aceeai
modalitatecainmolurilesapropelice.Auconinutdesubstaneorganicemaimicde10%
din nmolul uscat. Tipuri speciale: nmol silicios iodurat (Bile Govora), sau feruginoase
(GeoagiuBi).
Indicatoriidecalitateainamolurilorterapeutice(peloizi)sunt:
a) continutul global n substante organice raportate la substanta uscata, care
determinadiferentiereanpeloizisapropelicicucontinutmaimarede10%,peloiziminerali
cucontinutmaimicde10%siturbe,cucontinutdesubstanteorganiceraportatlasubstanta
uscatamaimarede10%;
b)tipologiamediuluinaturalpeloidogeneticcuprocesebiochimicenderulare;
c)proprietatimacroscopice,nspecialceleprivindculoareasiconsistentafizica;
d)proprietatilereologice,deaderentaepitelialacorespunzatoareindicatorilorfizici
reologicisichimicisubstanteextractibilensolventiorganici;
e)proprietatideplasticitate,onctuozitate;
f) gradul de hidratare asedimentuluiheterogendepeloidnfunctiedeponderea
de umiditate din compozitia globala, determinnd diferentierea urmatoarelor tipuri de
peloizi: slab hidratati cu ponderea umiditatii mai mica de 37%, hidratati cu ponderea
umiditatiintre37%si40%siputernichidrataticupondereaumiditatiipeste40%;
g)stadiulpeloidogeneticdeevolutiecapeloidterapeuticcorespunzatorgraduluide
descompunere a substantelor organice, n functie de raportul cantitativ ntre principalele
clase de substante organice carbohidrati, substante humice, substante proteice, carbon
organic/azotorganic;
h)nivelulconsumuluibiologicCBO5peloizisapropelici,organici,evoluatigenetic
sau cu tendinte la mineralizare: turbe cu grade diferite de descompunere a substantei
organice,turbeslabdescompuse,turbeincipientdescompuse,turbebinedescompuse;
i) mineralizarea si tipologia chimica a solutiei de imbibitie a peloizilor,
corespunzatoareconcentratiilorrelativensubstanteionizatesipartialdisociate,dupanivele
de distributie cantitative valabile n cazul apelor minerale, fiind diferentiate urmatoarele

16
tipuri de solutii de imbibitie: solutie de imbibitie slab mineralizata sub 15 g/l, solutie
mineralizata1535g/l,solutieputernicmineralizata35150g/l,solutiesaturatansaruri
peste150g/l.
j) continutul n hidrogen sulfurat si hidrosulfuri metalice exprimat n FeS
corespunzator tipologiei genetice si stadiului procesului de peloidogeneza, diferentiinduse
astfel urmatoarele tipuri de peloizi: peloizi nesulfurosi cu continut mai mic de 0,02% FeS,
peloizisulfurosicucontinutmaimarede0,15%FeSsipeloizislabsulfurosicucontinutde
0,020,15%FeS.
Zonele unde se exploateaz nmolul n scop terapeutic sunt distribuite n multe
regiunidinar;astfelnlacurileaflateinCampiaRomnsegsetenmoldetipsapropelic
continental, iar nmolul sapropelic de liman se extrage din lacul Techirghiol; nmolul
sapropelicfosilaparenlacurilesrate.
Formarea nmolului mineral este legat de izvoarele minerale (SangeorzBi,
Scelu),iarnmolurilevegetaletipturbasuntreprezentatedeturbamarin(Mangalia),de
turbaslabmineralizat(VatraDornei)saudeturbazoneiBorsecCovasna.
Exploatarea si utilizarea namolurilor terapeutice peloizi cuprinde urmatoarele
procedee si tehnici diferentiate pentru fiecare categorie a acestor substante terapeutice:
recoltare, sortare, depozitare nmagazinare, pregatire, ncalzire, transport, utilizare,
evacuaredinbazadetratament,recuperarepentrureutilizarenscopuriterapeutice.
Recoltareanamolurilorterapeuticedelaccuprindeurmatoareleetape:
a)balizareaparceleloralesepentruexploatare;
b)efectuareadesondajesiamplasareaplatformelorsaupontoanelor;
c) recoltarea propriuzisa, care poate fi manuala sau mecanizata, cu ajutorul
instalatiilordetipgreiferamplasatepeplatformeplutitoaresaupepontoane;
d)depozitareancontaineresitransportareacuambarcatiunispecialelamijloacele
detransportautocareaprovizioneazastatiilededistributiecatrepavilioaneledetratament;
e)efectuareadesondajepentrustabilireaeficacitatiiexploatarii,urmata,dupacaz,
demutareaplatformelornaltelocuriderecoltare.
Depozitarea namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie efectuata n rezervoare
dinbetonsaumetaliceprotejatecupeliculedeelastomeri,rasiniepoxidice,silicatidesodiu
si altele asemenea, construite ngropat sau la suprafata terenului, n functie de situatia
locala. Rezervoarele pentru depozitarea namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie
proiectate cu mai multe compartimente, cu posibilitati de vizitare, spalare, ntretinere si
trebuiesafiebineetansatesiizolatetermic.
Capacitatea rezervoarelor pentru depozitarea namolurilor terapeutice de lac se
stabilestenfunctiedenecesitati,deosebinduseastfelurmatoareletipuri:
a)rezervoarepentrudepozitarendelungataaudeasupraunstratdeapadinlac;
b)rezervoarepentruconsumzilnicseamplaseazaderegulanzonabucatarieide
namoldinbazadetratament.
Namolurileterapeuticedelacnecesarepentruonctiuninaerlibersedepoziteaza
nrezervoareconstruitedinbeton,amplasatenincintasolariilorsialimentatecucantitatile
necesarepentruconsumuldeozifarastratdeapadeasupra.
ncalzirea pentru mpachetari a namolurilor terapeutice de lac trebuie sa fie
efectuatapnalatemperaturicaresanualterezesubstanteleorganicesivolatile,ntre45si
50gradeC,utiliznduse,dupacaz,urmatoarelemodalitati:
a) reactoare cu pereti dubli, avnd ca agent de ncalzire apa calda sau aburi de
joasapresiune;

17
 b)ncalzireelectricapentruconsumurimici;
c) ncalzire cu apa calda, utiliznduse sistemul bainmarie n recipienti mici de
aproximativ10l.
Transportulnamolurilorterapeuticedelacnincintabazeidetratament,lalocurile
de efectuare a procedurilor, se efectueaza n functie de capacitatea serviciului de terapie
respectivprinurmatoarelemodalitati:
a)transportmanualnrecipientideplasaticucarucioaregueridon;
b)transportsemimecanizatprinsistemetransportoareelectromecaniceinstalate
n zona de servire a locurilor de tratament, cu ncarcarea si preluarea manuala a
recipientilor;
c)transportmecanizat,prininstalatiidepomparepompecumelc;
Namolurileterapeuticedelacsencalzescderegulalatemperaturauzualapentru
tratament.ncazulalimentariicazilorpentrubaicunamolamestecatcuapamineralaacesta
poatefitransportatnstarerece.
Evacuareanamolurilorterapeuticedinbazeledetratamentesteefectuataavndu
senvedererecuperareaeventualaaunorcantitatictmaiimportante,situatierealizabila
prin depozitarea namolului utilizat la mpachetari n recipiente din material plastic
transportabilepecarucioaredemna,platformesialteleasemeneapnalarezervoarelede
colectaredincarevafipreluatsindepartate.
Evacuareanamoluluiterapeuticdelacrezultatdelabai,aflatnstarefluida,poate
fiefectuata,nfunctiedesituatialocala,princonductentrunrezervordesedimentarede
unde va putea fi evacuat ulterior, sau prin conducta speciala direct n lacul din care afost
recoltat,nzonespecialstabilitenacestscop.
Recuperareanamoluluiterapeuticdelacpoatefiefectuatansituatiilencare,n
anumite conditii de depozitare bazine speciale sau n locurile n care a fost restituit, se
produceautoepurareasiregenerareacorespunzatoare.
Avnd n vedere actiunea corosiva a namolurilor sapropelice nsotite de anumite
cantitatideapamineraladinlaculdeorigine,nserviciiledetratamentcuacestesubstante
terapeuticetrebuiesafieutilizateurmatoareleinstalatiisimateriale:
a) conducte de transport fabricate din PVC dur, otel inox, tevi din poliesteri
armaticufibradesticlatuburiRopafs;
b)pompecumelcdecomandaspeciala;
c) paturi de mpachetare din material plastic, comanda speciala sau lemn
impregnatsiprotejatcupeliculadinvopselepebazaderasiniepoxidice;
d) cazi fabricate din otel inox, materiale plastice armate cu fibre de sticla si
eventualfontaemailata,protejatecupeliculedinrasiniepoxidiceaplicateperiodicsprituire;
e)armaturisiconductefabricatedinmaterialerezistentelacoroziune;
f)conductedeevacuarefabricatedinPVCsauazbociment;
g)finisajeexecutatedupacumurmeaza:
tencuieli pe baza de mortaruri cu dozaj puternic de ciment, cu adaugare de
solutiihidrofobedetip"apastop";
pardoselidinplacajeceramicevitrifiate;
tmplarieinterioarausi,ferestresialteleasemenea,dinaluminiueloxat.
h)mobiliercarevinencontactcurecipientiisivaseledenamolmese,tejghele,
polite si altele asemenea, construit cu blaturi protejate prin tabla de otel inox, placi de
marmura,placiceramicesialteleasemenea;

18
 i) containere de transport manuale sau de mica mecanizare fabricate din otel
inoxsauPVCdur;
j)recipientidencalzirepentrutratamentfabricatidinotelinox;
k) dulapuri ncalzitoare, cu aburi sau cu curent electric, pentru pastrarea
recipientilorcunamolcalduntimpmaindelungat,fabricatedinotelinox.
Modalitatiledeutilizareanamolurilorterapeuticedelacsunturmatoarele:
a)onctiunireciurmatedeexpunerelasoaresiapoispalarenspatiiamenajate
deobiceinsolarii,peterasesinaltelocuriasemenea;
b) mpachetari calde prin aplicatii, generale sau partiale, bai calde n cazi cu
adaosdeapamineralaterapeutica,cataplasmesitampoanevaginale;
c)aplicatiisubformadeextracteparteaapoasanterapeuticasicosmetica.
Recoltarea namolurilor terapeutice de turba se efectueaza n conformitate cu
naturazacamntului:
a)pentruturbademlastinaseutilizeazaagregatederecoltaregreifercucupe,
autopurtatesaumontatepepontoanesivasedetipamfibie,materialulrecoltaturmndafi
transportatlaobazadenmagazinarepentrusortare,depozitare,pregatiresidistributiela
bazeledetratament;
b) pentru turba uscata recoltarea se efectueaza prin decopertare si recoltare
manualapefsiisegmentate;
Sortarea namolurilor terapeutice de turba urmareste selectia a doua categorii de
turbaterapeutica:
turba nedescompusa cu un continut ridicat de masa vegetala care, prin
operatiunea de pregatire devine apta pentru uscare si balotare n vederea distribuirii la
bazeledetratamentnvedereaefectuariiprocedurilordebailacadacuinfuziideturba
continesubstanteeterice;
turba cu grad nalt de saturare care se distribuie la bazele de tratament sub
forma initiala de recoltare masa vegetala descompusa cu aspect de namol, pentru
proceduridempachetaricaldesieventualbaindilutiecuapemineraleterapeuticecalde
sulfuroasesausarate.
Depozitareanamolurilordeturbaesteefectuataprinurmatoarelemodalitati:
a)pentruturbauscatapastrarendepozitebineventilatesubformadebaloturi
transportabile;
b)pentruturbanamoloasapastrarenbazinerezervoaredinbetonacoperitecu
un strat de apa minerala pentru mpiedicarea alterarii, urmnd ca preluarea din statia de
depozitaresitransportullabazeledetratamentsafieefectuatemanualsaumecanizatprin
pompetipdenoroipentrufuraje.
Pregatireanamolurilorterapeuticedeturbapentruutilizarendiferiteproceduri
turba uscata pentru infuzii si turba namoloasa pentru mpachetari si bai la cada se
efectueaza n bucatarii de pregatire existente n bazele de tratament fiind pastrata n
rezervoare de mica capacitate pentru consum de zi, de unde se preia portionat pentru
ncalzirelatemperaturileuzualealeprocedurilorrespective.
Modalitatiledeutilizareanamolurilorterapeuticedeturbasunturmatoarele:
a)infuzii,prinurmatoarelemetode:
oparire cu apa fierbinte n marmite pentru obtinerea de esenta de infuzii care este
preluatanrecipientisitransportatancaziledebaieundesedilueazacuapaminerala;
umezirepartiala,introducerensaculetidepnzararasiplasaredirectncadadebaie.

19
 b)baigeneralecuturbanamoloasancalzitaprinbainmariesaunreactoarecu
apa calda sau abur, similar cu sistemul de ncalzire a namolului sapropelic, procedura
utilizata numai n situatia n care exista posibilitatea instalarii de cazi comanda speciala cu
scurgere de minimum 70 mm, amplasate cu slutul de scurgere ntrun recipient colector
montat n pardoseala n directa legatura cu conducta de evacuare de minimum 125 mm
diametru.
Consumuriledenamolterapeuticdeturbasestabilescdupabaremulurmator:
a)turbauscatapentruinfuzii=5kgpentruoproceduradebaigeneralelacada,
lacareseadaugaapamineralaterapeuticanecesarapotrivitcapacitatiicazii;
b)turbanamoloasa=15kgpentruompachetaresi25kgpentrubaincada.
Evacuarea turbei utilizate se efectueaza fara a se avea n vedere recuperarea n
scopuriterapeutice,aceastaputndfiutilizatanumaipentrualtadestinatiengrasamnt
agricol. Turba rezultata n urma tratamentelor cu mpachetari calde se colecteaza pentru
evacuarenrunrezervorsauncontaineremobiledecapacitatemica,urmndcaacesteasa
fiencarcatepeautoplatformesitransportatelaloculdeevacuare.
Avndnvedereasociereapentrutratamenteanamolurilorterapeuticedeturba
cuapaminerala,materialele,conductele,armaturilesioricealteutilajecucareacesteavin
ncontactdirectsafieprotejateanticorosiv.Masuriledeprotectieanticorosivatrebuiesafie
aplicate si pentru spatiile n care se desfasoara procesul de utilizare al namolurilor
terapeuticedeturbasimilarcuindicatiilereferitoarelautilizareanamolurilorsapropelice.
Namolurilemineralecarepotfiutilizatenterapeuticasunturmatoarele:
a) namoluri minerale care provin din decantarea apelor minerale debitate de
sondenrezervoareledeacumulare;
b)namolurimineralecareprovindindepoziteargiloasenaturale;
c)namolurimineralecareprovindinaluviunialeapelorcurgatoare.
Namolurile minerale provenite din depozite argiloase naturale si din aluviuni ale
apelorcurgatoaredevinutilizabilenscopuriterapeuticenumaidupaoprealabilapregatire
malaxarecuapemineraleconcentrateclorurosodicesisulfuroase.
Recoltareanamolurilormineraleseefectueazadeobiceimanual,tinnduseseama
deconditiiledezacamntcarenupermitutilizareaunormijloacemecanice.
Pregatireanamolurilormineraleseefectueazanmalaxoareobisnuitesaumanual
n mici rezervoare deschise n care masa namoloasa se amesteca cu apa minerala
terapeutica, rece sau calda, pna cnd aceasta se transforma ntro pasta moale potrivita
pentruefectuareaprocedurii,ncalzirealatemperaturauzualantre40si45gradeC,fiind
efectuatacasiceaanamolurilorsapropelice.
Depozitareanamolurilormineraleseefectueazanrezervoareconstruitedinbeton,
compartimentate,nchise,cuposibilitatidevizitaresidotatecuinstalatiipentrualimentare
cuapamineralacastratdeprotectiempotrivadegradariiprinuscare,avndusenvedere
caestecontraindicatautilizareanamolurilorargiloasereconditionatedelastareauscata.
Namolurile minerale se utilizeaza n terapeutica pentru tratamente balneare prin
aplicatii si mpachetari calde si mai rar pentru onctiuni n aer liber. Consumul n scopuri
terapeuticedenamolmineralestedeaproximativ5kgpentruompachetaregenerala.
Evacuarea namolurilor minerale utilizate se efectueaza avnduse n vedere
posibilitateareutilizariiacestoraduparecuperaresipregatireprealabilaconformtehnologiei
specifice. Avnduse n vedere posibilitatea recuperarii si reutilizarii namolurilor minerale,
bazele de tratament trebuie sa fie dotate cu rezervoare pentru redepozitare, avnd
deasupraunstratdeapamineraladepreferintaclorurosodicaconcentrata.

20
 GAZELETERAPEUTICENATURALE
Gazeleterapeuticenaturalesuntemanatiipostvulcaniceneogenecaresedistingn
cadrul substantelor terapeutice naturale prin geneza lor geochimica, specifica arealelor
geologicealeRomnieisiconstaunemanatiinaturalespontanededioxiddecarbonsi/sau
decompusigazosiaisulfuluinprincipalhidrogensulfurat.
Caracterul de gaz mofetic este atribuit si dioxidului de carbon provenit n urma
procesuluidedecarbozeificarenaturalaaapelormineralenaturalenaturalcarbogazoasen
timpullucrarilordeextractieaacestorape.
Calitatileterapeuticealegazuluimofeticsuntdeterminatedecompozitiachimicasi
deurmatoriiparametriclimatici:a)temperatura;b)umiditate;c)presiune;d)curentideaer;
e)continutnaeroionimiciterapeutici.
Dinpunctdevederealalimentariicudioxiddecarbonmofetelesediferentiazan:
a)mofetepesursa,careutilizeazagazulprovenitdirectdinemergentanaturala;
b)mofetealimentate,careutilizeazagazultransportatdinsurseforatesaudinalte
surseprinintermediulunorrezervoaredenmagazinaresidistributie;
c)mofetealimentatecudioxiddecarbonindustrialmbuteliat.18
Solfatarelesuntgazeterapeuticecareauncompozitie,pelngadioxiddecarbon,
hidrogen sulfurat n concentratie de 0,1 0,56% . Gazele mofetosolfatariene sunt
amestecurimixtenaturaledegazecarbonicesisulfuroaserezultatedinemanatiisimultane
exhalativpostvulcanice.
Cerintele si criteriile de aplicare a definitiei si clasificarii gazelor terapeutice
naturale trebuie sa faca referinta la caracteristicile fizice, fizicochimice si chimice
diferentiatedupapremizelegeneticealearealuluicarelecantoneaza,proportiilecantitative
ale acestora si ale domeniului de fluctuatii naturale ale acestor raporturi pe nivele de
sedimentare gravimetrica, n limitele spatiilor naturale ale manifestarilor exhalative
mofetarii. Utilizarea gazelor terapeutice necesita ncaperi special amenajate n trepte, n
formadeamfiteatruastfelnctbaiacarbogazoasasapoataactionaasuprapartiiinferioare
acorpului.Indicatiilemedicalealegazelorterapeuticesuntstabilitenmoddeosebitpentru
afectiunilecardiovasculare.
Mofetele sunt gaze rezultate din emanaiile postvulcanice existente n zona de
curbur a arcului Carpatic din care se utilizeaz ca factor terapeutic bioxidul de carbon
existent n proporie de 95 98%. Alturi de bioxidul de carbon, gazul mofetarian mai
conine i alte gaze de emanaie vulcanic: amoniac, sulf etc. precum i heliu i radon n
cantitate mic care exercit o pulverizaie a moleculelor de CO2 crescnd puterea de
ptrundereaacestuia.Bioxiduldecarbonnsinenuestepropicevieii,darutilizatnscop
terapeutic, absorbia lui la nivel tegumentar aduce beneficii deosebite circulaiei sanguine
prinvasodilataiaperifericaisistemic.
MofetanaturalarecaefectcretereafluxuluisanguinprinptrundereaCO2prin
pieleattprintegumentctilanivelmuscular.Aciuneaestedirectasupramusculaturii
netedeavaselordesngemaialesasupravaselorfoartemici(arteriole),aciunecareeste
considerat superioar medicamentelor vasodilatatoare periferice. Se execut n poziie
ortostatic,pentrujumtateainferioaracorpuluitimpde520minuteprogresiv.
Fiindmaigreu,bioxiduldecarbonformeazopaturnparteadejosamofetei
zon ocupat de jumtatea inferioar a trunchiului, unde exercit aciunea sa benefic.
ConcentraiamultmaiscazutdeCO2aflatnstraturilesuperioarealegazelormofetariene
stimuleaz respiraia, deci transportul de oxigen ctre esuturi i creier, ducnd chiar la
cretereaperformanelorintelectuale.

21
 Baiacuapamineralmbinefectulfactoruluitermiccucelalfactoruluichimici
presiuneahidrostaticaapei.CO2selasncetpetegumentformndopeliculdebulede
CO2 care exercit o vasodilataie activ prin stimulare microtactil a tegumentului aflat n
imersie.CombinareaaceluiaifactorterapeuticCO2subformdemofetibaiecreeazun
efectcumulatdevasodilataie.Aceastanseamnohrniremaibunaesutuluiicelulelor,
preluarea mai rapid a deeurilor metabolice normale sau patologice i transportul lor la
organelespecializatepentruafiprelucrateieliminate,decireducereaprocesuluiinflamator
inormalizareaproceselormetabolicelanivelulorganelor,esuturiloricelulelor.
CO2 este inhalat i dizolvat plasmatic, respectiv este absorbit cutanat i are
urmtoareleefectedovediteexperimentallanivelulorganismului:
pecirculaiecercebral:cretefluxulsanguincercebralcu75%carecreteputerea
deconcentrareirandamentintelectual
pecirculaieperiferic:hiperemiecutanatprinaciunedirectpemetaarteriol,cu
cretereatemperaturiicutanatecu1.540C;
cretereafluxuluisanguinmuscularcu44%nmusculaturascheletic
hemodinamicgeneral
scdereacatecolaminelor,scderealipidelorsanguine
Exploatarea si utilizarea gazelor terapeutice cuprinde urmatoarele procedee si
tehnici:captare,nmagazinaredistributie,consumdegaz,evacuare.
Captareagazelorterapeuticeesteefectuataprinutilizareauneitehnologiispecifice
carepermitecolectareaemanatiilornaturalesaudinsondeforate,nmagazinareaacestora
ntrunrecipienttamponsidistributiaprincadereliberasaupomparelaconsumator.
n cazul degazeificarii apelor minerale dioxidul de carbon se nmagazineaza n
recipientideundepoateficondussiutilizatdirectnreteauaconsumatoruluiterapeuticsau
n instalatii de mbuteliere sub presiune n vederea utilizarii n scopuri industriale sau
terapeutice.Avndnvedereprezentancompozitiagazuluimofetarianpelngadioxidulde
carbon n concentratie de peste 90% si a altor gaze, n principal gaz metan, n situatiile n
care concentratia acestei substante este mai mare se procedeaza la instalarea unui
separatordegaz.
nmagazinarea distributia prealabila a gazelor terapeutice nu este necesara n
cazul mofetariilor amenajate n bazele de tratament din statiuni, care utilizeaza dioxid de
carboncolectatdirectdinemergenta.
n situatia n care mofetariile sunt amenajate la distanta de captarea gazelor
terapeutice trebuie sa se construiasca un recipientrezervor n care dioxidul de carbon sa
poata fi nmagazinat cu sau fara presiune n functie de debitul sursei si de capacitatea
mofetariuluirespectiv.
n situatia stocarii sub presiune, dioxidul de carbon este dirijat n mofetariu, cu
debite controlate prin intermediul unor dispozitive de reglare si reducere a presiunii.
Introducerea dioxidului de carbon n mofetariu este efectuata obligatoriu prin partea
inferioara a acestuia, instalatia de alimentare trebuie sa fie prevazuta cu armaturi de
nchidere, reglaj si evacuare a gazului pentru a se putea efectua lucrarile de ntretinere
necesare,prentmpinareaturbulentelorfiindrealizataprinreducereavitezeigazuluisub0,1
m/sec.
Instalatiile de distributie a dioxidului de carbon n mofetarii cuprind urmatoarele
componente: a) canale si conducte pentru alimentarea si golirea spatiilor de balneatie,
fabricate din mase plastice, tabla protejata cu vopsele anticorosive, azbociment si altele

22
asemenea; b) armaturi metalice; c) agregate pentru vehicularea gazelor, n cazul
nmagazinariisidistributieisubpresiune;
n cazul utilizarii dioxidului de carbon nmagazinat n butelii sub presiune ridicata
trebuie sa fie prevazute dispozitive de ncalzire a reductorului de presiune si a duzelor de
distributienscopulevitariinghetariiacestora.
Transportul gazelor terapeutice provenite din surse naturale se poate realiza prin
gravitatie, cu exceptia situatiilor n care relieful terenului impune efectuarea transportului
mecanizatrealizatdepreferintaprincreareadedepresiunide0,10,2atmosfere.
Materialele utilizate pentru transportul gazelor sunt reprezentate de conducte cu
diametremari,cuprinsentre90si220mm,bineetansate,fabricatedinPVCsaudintabla
galvanizata.
Evacuarea gazelor din mofetarii se efectueaza n mod continuu, prin prea plin, n
functie de procesul propriuzis de tratament sau pentru golirea periodica a spatiilor de
balneatiepentruinterventiitehnicesaupentrucuratiresiigienizare.Orificiiledeevacuarede
lapreaplinnutrebuiesafiepracticatenexteriorndirectiavnturilordominante.Golirea
totala a spatiilor de balneatie se efectueaza prin sifonul de pardoseala, prin care se
evacueazaapasigazele.
Mofetariile sunt amenajari tehnice n forma de amfiteatru, cu contur poligonal,
patrat,ovalsaurotund,cunumarvariatdetreptegradene,carepermitopozitiecomodaa
pacientuluintimpultratamentului.
Mofetariileinstalatedirectpesursa,umedesauuscate,dupacaz,seconstruiescdin
beton, piatra, caramida, lemn si trebuie sa fie prevazute cu gradene interioare pentru
diferitenaltimi.
Mofetariiletrebuiesafieprevazutecusistemedeavertizareaniveluluigazelorn
locuriledebalneatie,automatizatesauprinobservatiisimanevredirecte.
Mofetariilealimentatecugazedeladistantaseconstruiescculocuridebalneatie
amenajatepentrumaimultepersoaneodatasauindividuale,fiindnecesaraexistentaunui
dispecerat care organizeaza si supravegheaza att seriile de balneatie ale pacientilorctsi
instalatiiledealimentare,avertizare,evacuaresialteleasemenea.
Structuraconstructivasicomponentanplanamofetariilorestespecificafactorului
terapeuticrespectivgazeterapeutice,oasemeneastructuraputndsafieamenajataizolat
ca pavilion de sine statator sau sa fie cuprinsa ntro baza de tratament complexa.
Capacitatea unui mofetariu este de maximum 30 50 persoane concomitent, avnd n
vederecaduratauneiproceduriestede2530minutesicaaceastanuesteurmatadealta
proceduraasociata.
Vestimentatia pacientilor carora li se recomanda bai mofetice este confectionata
din tesaturi rare din bumbac sau lna pentru a permite contactul ct mai complet al
organismului uman cu gazele mofetariene. Ventilatia spatiilor de balneatie este realizata
combinat prin doua modalitati: suprafete deschise prevazute cu jaluzele reglabile si orificii
deabsorbtiecuprizeledeaerlanivelulpardoselii,respectivlanivelulgazuluidinmofetariu.
n scopul favorizarii ventilatiei naturale, nu trebuie sa fie permisa dezvoltarea unei paturi
dese de vegetatie n spatiile din vecinatatea mofetariilor. Iluminarea mofetariilor este
efectuata cu corpuri de iluminat fluorescente, etanse, cu actionare de la punctul de
dispecerat;ncalzireaspatiilordebalneatienincintamofetariiloresterealizataprinradianti
electrici, restul spatiilor fiind ncalzite prin sisteme centrale obisnuite. n cazul ncalzirii
mofetariilorcusobe,focareletrebuiesafiemanipulatedinexterior,cuasigurareaprizeide
aer.

23
 BIOCLIMATUL
Factorul clim influeneaz funcionarea organismelor vii prin diversele sale
componente, denumite parametrii climatici: radiaia solar, temperatura atmosferic,
durata de strlucire a soarelui, presiune atmosferic, curenii de aer, umezeal relativ
medie. Relaia dintre clim i organismul uman se reflect n dinamica reaciilor de
homeostazie pe diferite niveluri de integrare i reglare. Cel mai la ndemn exemplu l
reprezint homeostazia termoreglarii. Bioclimatul este un factor terapeutic natural
dependentdeconditiilelocalederelief,altitudine,parametriclimaticisivegetatie.Factorii
terapeuticibioclimaticisepotasociacuhelioterapie,hidroterapiesicrenoterapie.
nfunctiedeefectulsanogenbioclimatulseclasificanurmatoareletipuri:
a) bioclimat excitant solicitant, diferentiat n bioclimat de litoral maritim si
bioclimatdecmpie;
b)bioclimatsedativindiferentsaudecrutare,corespunzatorregiunilordealurisi
coline,cualtitudinicuprinsentre200300msi,respectiv,ntre700800m;
c)bioclimattonicstimulent,corespunzatorregiunilordemunte,cudouavariante
dependentedealtitudine:demuntimijlocii,laaltitudinede8001900msidemuntinalti,
laaltitudinedepeste2000m.
Indicatiileterapeuticealebioclimatuluidepindde:
a) caracteristicile climatice: temperatura aerului, umiditatea aerului, durata de
stralucire a soarelui, dinamica atmosferica si presiunea aerului, presiunea partiala a
oxigenului;
b)indiciibioclimatici:conforttermic,stresbioclimatic;
c) caracteristicile fizicochimice: aeroionizarea, absenta poluarii chimice si
microbiologice.
Bioclimaexcitantsolicitantdecmpie
Complexul de factori climatici cu aciune biologic terapeutic este format din
valorimediidiurnecrescuteziuaaletemperaturiiaerului,umiditaterelativaaeruluiredus,
calmatmosfericinsorireabundent.AcesttipdebioclimatestentlnitnstaiunileAmara,
LaculSarat,NicolinaIai,BileFelix,Buzia(cunuanemoderate)
Indicatiilesunt
1.profilactice: persoanele sntoase cu predispozitie pentru mbolnaviri pe teren
constituional, deficiene funcionale i organice ale aparatului locomotor pe fond nervos
hiporeactiv,meteorosensibilitate,potenialalergic,tulburrimetabolice.
2. curative: afeciuni ORL repetate, rahitism, osteoporoz, boli reumatologice
degenerative articulare i abarticulare, sechele posttraumatice ale aparatului locomotor,
sechele datorit leziunii UMP (unitii motorii periferice), ginecopatii inflamatorii cronice,
astm bronsic, bronit, broniectazii n stadiu iniial, TBC extrapulmonar (ganglionar,
osteoarticular)stabilizat,rezorbiaexudatelor
Contraindicatii:afeciunicardiovasculareavansate,afeciunirespiratoriicudeficit
funcional important, boli neurologice centrale i periferice asociate cu hiperreactiviti
nervoase, TBC pulmonar stabilizat recent, boli endocrine pe fond hiperfuncional,
fibromatoza uterin cu menometrologii, tumori benigne cu potenial de malignizare, boli
reumatologiceinflamatorii
Dea lungul curei, la indicaia medicului aerohelioterapia se poate asocia cu
onciunicunmolreceiimersienlac

24
 Bioclimaexcitantsolicitantadelitoral
a) indicatii: cele de mai sus + dermatoze (eczeme, ihtioze, psoriazis, dermatite
atopice),HTAgradulI,bolnavicuriscmetaboliclipidiccrescut;
b)contraindicatii:celedemaisus
c)indicatiipentru:
1.aerohelioterapie
2.talasoterapie=climatdelitoral+baiedeaer+radiaiisolare+nisipulplajelor
(psamoterapia)saunmolterapeutic+apamrii(valurile).
Bioclimasedativindiferent(decrutare)dedealuriipodiuri
a) la: Slnic Moldova, Slnic Prahova, Govora, Bile Olneti, Bile Herculane,
Bazna,Sovata,Moneasa,Ocnaugatag
b)indicatii:ceicenusuportavariaiitermicebariceactinice,curedeodihnistari
decovalescenta,bolireumaticeinlamatorii(PR,RAA),bolicardiovasculareirespiratoriin
stareavansaticurezervefuncionale,sindromuldemenopauz
c)indicatpentru:climatoterapie+aerosolivegetali+aeroionizare()
Bioclimatonicstimulantdemunte(6008001400m)
a) la: Tunad, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei, Lacul Rosu, Cheia, Buteni, Predeal,
Pltinis,StnadeVale
b)indicaii
1. profilactice: surmenaj fizic i intelectual, stri de convalescen i bolnavi cu
suficiente resurse cardiorespiratorii, tulburri funcionale neurovegetative pe fond
hiperreactiv,activitatenmediicunoxerespiratorii
2. curative: anemie secundar, astm bronic alergic, traheobronite cronice, TBC
pulmonariextrapulmonar,neurastenieformehiperactive,hipertiroidiebenign,rahitism
d) contraindicaii: afeciuni cardiorespiratorii cronice cu rezerve funcionale ,
sarcin cnd gravida provine de la altitudine joas, vrsta cu tulburri ATS, reumatism
degenerativ cu tulburri majore de TR i meteorosensibilitate, covalescena cu denutriie
important
e)indicatpentruaerohelioterapie
Climatoterapia este un mijloc terapeutic care utilizeaza actiunea biologica a
factorilorclimaticinscopulreconfortariisialntaririicapacitatiidemuncasiasanatatii.
Factorii climatici cu actiune terapeutica actioneaza complex asupra organismului
expusdirectactiuniiacestora,obtinnduseunefectterapeuticmaximnconditiilencare
procedurileclimatoterapeuticesuntaplicatedozat,progresiv,nconformitatecuindicatiile
medicilordespecialitate.
Amenajarile si instalatiile pentru valorificarea potentialului terapeutic al bioclimei
Romnieitrebuiesafierealizatenconformitatecuurmatoarelenormative:
a)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor
climatice n zona bioclimatica de munte: normativ pentru amenajarea teraselor, normativ
pentru amenajarea aerosolariilor, normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cura de
teren;
b)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor
climatice n zona bioclimatica de dealuri: normativ pentru amenajarea teraselor, normativ
pentruamenajareasolariilor,normativpentruamenajareadrumurilorpentrucuradeteren;
c)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor
climatice n zona bioclimatica de stepa: normativ pentru amenajarea aerosolariilor
normativpentruamenajareadrumurilorpentrucuradeteren

25
 d)normativepentruamplasariamenajarisiinstalatiipentruaplicareaprocedurilor
climaticenzonabioclimaticaalitoraluluimaritim:
normativpentruaerosolariiartificialeorganizatesiamplasatepemalulmarii
normativpentruaplicareacureideterenpelitoralulmaritim.
n zonele climatice de munte, cu altitudini ntre 700 si 2000 m climatoterapia se
aplicantotcursulanuluiprinaeroterapie,baideaersidesoaresicuradeteren.
n scopul obtinerii efectului terapeutic maxim si al valorificarii potentialului
bioclimatic local, locurile pentru aplicarea procedurilor trebuie sa fie astfel amplasate si
amenajate nct sa se mentina starea de confort termic a persoanelor expuse la aer si la
soare,indiferentdeconditiilesezonieresidestareavremii.
Aerohelioterapianzoneleclimaticedemunteesteaplicatanurmatoarelelocuri:
a)terasesituatenincintaconstructieisanatoriale;
b)aerosolariisituatepeteritoriullocalitatii.
Amenajareateraselortrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte:
a)amplasarelaparter,etajulIsaucelmultetajulIIalconstructieisanatoriale;
b)orientarecatresudsudest;
c)pozitiepeisagisticacuefectreconfortant;
d) suprafata suficienta pentru expunerea la aer si la soare a unui numar de
maxim2025persoane,respectiv4mppentruopersoana;
e) construirea din beton, caramida si altele asemenea a 1 3 pereti externi cu
naltime de 1 m, cu balustradadelemn,completatenparteasuperioaracuperetiglisanti
sauferestreglisante,acoperiticusticlatranslucida;
f)construirean1/2externaateraseiaunuiacoperisdesticlarabatabilrealizatn
parteainternadinmateriallemn,PVCsialteleasemenea,rabatabildupacaz;
g) podea acoperita cu dusumea din material lemnos sau PVC; amenajarea n
peretii interiori a locurilor pentru instalarea de calorifere, pentru 1 3 prize electrice,
precumsipentruamplasareaaparaturiimeteorologice,lanaltimeade1,5m;
h)dotareacuncaperianexe:grupurisanitare,garderobe,debarale;
i) dotare cu paturi, sezlonguri, saltele, cearsafuri, pleduri, perne, saci mblaniti
saucaptusiti,umbreledemasa,mese,scaune;
j) dotarea cu aparatura medicala potrivit normelor referitoare la cabinetele de
medicina generala si cu aparatura meteorologica pentru dozarea procedurii climatice:
termometrudeperetegradatntre2050gradeC,higrometru,anemometru,psihrometru.
Instalatiileauxiliarealeteraselortrebuiesacuprindasistemedencalzirecentrala
sau electrica si iluminare electrica, numarul surselor de caldura fiind calculat pentru
mentinereauneitemperaturiaaeruluisituatantre1721gradeC.
Amenajareaaerosolariilortrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte:
a)amplasarepeteritoriullocalitatiinconditiiambiantebinensoritentotcursul
anuluintruncadrupeisagisticreconfortant,protejatedecurentideaerdemareintensitate,
n vecinatatea unor microzone acoperite cu arbori, arbusti si alta vegetatie, n afara unor
sursedepoluareaaerului;
b) suprafata suficienta pentru expunerea la aer si soare a unui numar de 20 25
persoane,respectiv4mppentruopersoana;
c)construireadeperetidelimitatoridinmateriallemnossauPVC,cuonaltimede2
m,prevazuticupoartadeacces;
d)podeadelemnsaupodiumsituatla2030cmnaltimedelasol,acoperitcu
PVC;

26
 e)acoperisdinsticla,rabatabildupacaz,saucopertinadinpnza;
f) dotarenconformitatecuprevederileart.170alin.(2)lit.i)sij)dinprezentele
norme;
g)iluminareelectrica,dupacaz;
h)dotareacuncaperianexegrupurisanitare,garderobe,situatenvecinatate.
Amenajareadrumurilorpentrucuradeterenpeteritoriullocalitatiisaunimediata
vecinatate a acesteia, n zonele climatice de munte, trebuie sa corespunda urmatoarelor
cerinte;
a)amplasareadaptatalaconditiiledereliefdensotiresinclinareapantelor,la
vegetatiesilanaturasolului;
b)cadrupeisagisticreconfortant;
c)traseusituatladistantadesursedepoluare;
d) conditii meteorologice suportabile de catre pacienti umezeala moderata a
aerului,lipsacurentilorputernici,stratsubtiredezapada;
e)evitarealocurilorncareseformeazagheatasipolei;
f) nclinarea maxima a pantelor de1520grade,distantedeparcursntre100si
2000mcumarcajealetraseuluiladistantede50100m,latimecuprinsantre0,7523
m,dupacaz;
g)suprafataasfaltatasaucupietrederu,nisip,pamnt,iarba;
h)delimitarecuarbori,lizieredepadure,arbustiplantati;
i) amplasarea, la distante de 50 100 m, n conformitate cu profilul de boala
indicat,vrstapersoanelor,conformatiaterenului,aunorbancidinmateriallemnospentru3
4persoane,prevazutecuumbrarenformadegrilajsaucopertinasicumese.
n zona bioclimatica de dealuri climatoterapia se aplica n tot cursul anului att
pentruodihnactsincompletareabalneoclimatoterapiei,utiliznduseaerohelioterapiasi
curadeterenpeterase,aerosolariisi,respectiv,pedrumurispecialamenajate.
Amenajarea aerosolariilor n zonele bioclimatice de dealuri prezinta urmatoarele
mentiunisuplimentare:
a) n cazul amplasarii pe malul unor ape curgatoare pe o plaja naturala sau
artificiala amenajata prin lucrari de curatire si denivelare aerosolariile trebuie sa fie
prevazute cu ncaperi anexe grupuri sanitare, garderobe, cu sursa de curent electric,
dotarilefiindlimitatelasezlonguri,scaune,mese,umbrelesiaparaturameteorologica;
b)podiumsituatla3050cmnaltimedelasol,prevazutcuacoperistipgrilajdin
materiallemnos;
c)ncazulamenajariiaerosolariilornjurulunorpiscine,suprafataacestoratrebuie
sa fie delimitata prin pereti, dotarile fiind cele prevazute la art. 170 alin. (2) lit. i) si j) din
prezentelenorme.
d) amenajarea drumurilor pentru cura de teren n zonele climatice de dealuri
trebuiesacorespundacerintelorprevazutelaart.190dinprezentelenorme.
n zonele bioclimatice de stepa climatoterapia poate fi aplicata n doua regimuri
diferite:
a)nsezonulreceoctombriemai,prinaeroterapiesicuradeteren,
b)nsezonulcaldiunieseptembrie,prinbaideaersibaidesoare,imersiinapa
lacuri,piscine,onctiunicunamolrecesialteleasemenea.
Amenajarea aerosolariilor n zonele bioclimatice de stepa, pe malurile lacurilor si
apelor curgatoare, n interiorul unor parcuri, n jurul unor piscine, trebuie sa corespunda
cerintelorgenerale,cuurmatoarelementiunisuplimentare:

27
 a) ncalzirea, dupa caz, a apei din piscine, n situatia n care aceasta provine din
lacuri;
b)acoperireasoluluicuunstratcugrosimedeaproximativ2030cmdenisipfin
granulatdeculoaredeschisa;
c)dotareacugrupurisanitaresidusuricuapacurentancalzita;
d) delimitarea cailor de acces dintre sanatorii si aerosolarii prin umbrare si banci
amplasateladistantade50100munadealta;
e) dotare cu instalatii pentru aducerea la cunostinta pacientilor a indicatiilor
expunerii la aer si la soare difuzoare, aparate radio, panouri pentru afisaj si altele
asemenea;
f)delimitareauneimicrozoneumbritanaturalarbusti,lizieredearbori,cuacces
directdepeplaja;
Aerosolariile amplasate pe malurile lacurilor si ale apelor curgatoare trebuie sa
ndeplineascaurmatoareleconditii:
a)amenajareapentruexpunereafemeilor,barbatilor,copiilorsimamelorcucopii
mici a unui numar de patru suprafete bine delimitate, pentru fiecare fiind realizate
urmatoarele amenajari: acces direct la malul lacului, scara de lemn pentru intrare, n apa,
funddelaccuratatsinetezitoblicdela0,15mla1,5madncime,treiperetidelimitatoridin
materiallemnos,prevazuticuunspatiudeschisnparteainferioara,ladistantade2030cm
distantadelasol;
b)amenajareauneisuprafetesuficientepentruexpunerealasoareaunuinumarde
3040persoane,respectiv4mppentruopersoana;
c) acoperirea solului cu un strat cu grosime de 50 cm de nisip fin granulat de
culoaredeschisa;
d) dotare cu banci din lemn amplasate pe laturile aerosolariului, cu cazi pentru
depozitareanamoluluiterapeutic,cusezlongurisiumbrele;
e) amenajarea unui podium de lemn cu naltime de 20 30 cm de la suprafata
solului, cu latura de 5 6 m, cu acoperis din lemn, 1/2 din grilaj, sau copertina de pnza,
continuatcuncaperianexecabinetmedical,grupsanitar,garderobasicuncaperepentru
odihna,4mppentruopersoana,prevazutacupaturisiinventarmoalesaltele,cearsafuri,
perne;
f)dotareaplajelorcudusuricuapacurentancalzitasicuinstalatiidecanalizaresi
scurgereaapei;
g) dotarea ncaperilor anexe cu prize pentru alimentare cu curent electric si cu
sursedealimentarecuapapotabila.
n zona bioclimatica a litoralului marin climatoterapia se aplica n conditiile
prevazutepentrubioclimatuldestepa,lacareseadaugaamplasareasiamenajareateraselor
nsezonulrecenconformitatecuprevederilegeneralesiorientareaspremalulmariisud,
sudest, est. Aerosolariile artificiale organizate pe malul marii trebuie sa ndeplineasca
urmatoarelecerinte:
a) amplasare n vecinatatea malului marii si a plajelor, n conditii microclimatice
nsorite,feritedecurentiputernicideaer;
b)delimitare,dupacaz,azonelorpentrubarbati,femei,copiiprinpereticonstruiti
dinlemnsiprevazutinpartileinferioarecuspatiideschisepentruaerisire;
c)laturidelimitatepringarduriviidinarborisauarbusti;
d) amenajare fara ngradire n vecinatatea sanatoriilor si a spatiilor verzi din
apropiereaacestorunitati;

28
 e) amenajare n perimetrul aerosolariilor a piscinelor cu apa de mare sau cu apa
potabilancalzita;
f) suprafata acoperita cu un strat cu grosime de 0,50 m de nisip fin granulat, de
culoaredeschisa;
g) dotare cu sezlonguri, scaune, mese, paravane mobile, umbrele si altele
asemenea;
h)amplasareapeunadinlaturiauneicladiritipcabanapentrufunctionareaunui
cabinet medical dotat cu aparatura medicala necesara pentru acordarea primului ajutor
medicalncazdenec,insolatie,arsurisolaresicuinventarmoale.

MICROCLIMATULSALIN
Salinelesuntdefinitecaescavatiiexecutatenscopulexploatariimasivelordesare,
avnd forme variate de galerii, alveole si altele asemenea, delimitate de pereti si tavane,
legatentreeleprinputuripentrucirculatiansensverticalsaupringaleriinrampapentru
circulatia n sens orizontal pna la mina propriuzisa. Proprietile curative ale salinelor
terapeuticesuntevaluateprintroseriedecriteriicaindicatoritermohidrobarici(presiune,
umiditate,cureniedeaer),indicatoridecalitateaaeruluifizici:aeroionizare,concentraia
particulelor de aerosoli, radioactivitatea, chimici: coninut n gaze: CO2, H2S, N2, O2, SO2,
coninutnelementechimice:Na,Cl,K,Caetc.,microbiologici:aeromicroser,ciuperci.
Parametriiprincipalicarecontribuielacreareaunuimediusanogennsalinesunt:
a) microclimat constant temperatura si umiditate relativ confortabile, lipsa
curentilordeaer,nivelredusalstresuluipulmonarsicutanat,hiperbarismusor;
b)aeroionizaremoderata,usorpozitiva;
c)alergenisiagentipoluantiabsenti;
d)aerpurdinpunctdevederemicrobiologic;
e)cantitaticrescutedeaerosolidesodiu,potasiu,calciusimagneziu.
Indicatia terapeutica principala a salinelor terapeutice este reprezentata de
afectiunilerespiratorii,maialesastmulbronsic.
Grotelecalcaroasepotfiutilizatenscopterapeuticdatoritaprezenteiaerosolilor
decalciu.
Spatiiledetratamentnsalinesuntinclusenstructuraunitatilorbalneosanatoriale
din exterior care asigura primirea pacientilor, alimentatia si unele tratamente asociate.
Capacitateadecazareaunitatilorbalneosanatorialesestabilesteinfunctiedecapacitatea
spatiilororganizatensubteran.
Amplasareaunitatilorbalneosanatorialedinexteriorsestabilestederegulanzone
ctmaiapropiatedesaline,amplasareaputndfisiladistantadacasuntasiguratecailede
accessimijloaceledecirculatienecesaretransportuluipacientilor.
n spatiile de tratament din saline pot avea acces att pacienti din unitatile
balneosanatoriale, ct si pacienti carora li se recomanda tratament ambulatoriu (cazare
neorganizata).
Spatiile pentru amenajari de cura si altele asemenea trebuie sa fie proiectate n
functiedesituatiileexistentensubteran,existndurmatoarelemodalitatidepartajare:
a) amenajari n spatii mari care necesita diferite delimitari prin elemente
constructiveproiectatecaatare;
b)amenajarinalveolesigaleriidemicidimensiunicarenecesitamicilucraride
structuraresifinisare.
Instalatiile,anexelesidotareacuaparaturasuntsimilarenambeletipuridespatii:

29
 a) n cazul salinelor cu spatii mari constructiile destinate repausului pacientilor,
serviriimesei,jocurilorintelectualesimicilordivertismente,precumsicabinetelemedicale
seamenajeazasubformaunorcamereconstruitedinpanouritermoizolantesiprevazutecu
instalatiideiluminat,ncalziresiventilatie;
b) n cazul salinelor cu spatii alveolare si galerii de mica naltime partajarile
trebuiesafieefectuatenumaipentruizolarenconforttermicsifonic,nspecialnlocurilen
caresuntcontinuatesiactivitatilecurentedeexploatareasarii;
Activitatea de partajare a zonelor terapeutice din saline trebuie sa fie avute n
vederemasuridesectorizareaspatiilorseparatepentruadultisipentrucopii.nspatiilede
tratamentorganizatensalinesedistingurmatoarelecategoriidefluxfunctional:
a)circuitdeaccesnsalina,asiguratprincirculatiensensverticalprinascensor
sau,dupacaz,perampanclinata;
b)circuitulpacientilor;
c)circuitulpersonaluluimedicalsipentruservicii,asiguratprincailedeaccesale
pacientilor,avndlasuprafatatraseuprealabilprinvestiarecugrupurisanitare;
d)circuitulmaterialelor.
Principiile de proiectare si organizare a spatiilor de tratament n saline sunt
urmatoarele:
a) stabilirea legaturilor functionale specifice cu unitatile balneosanatoriale de la
suprafata;
b) respectarea unui program specific care sa corespunda functiilor spatiilor
respective;
c) sejur n ambianta de repaus: odihna activa, divertisment, servire a mesei, mic
bar,bufet,somndezisidenoapte;
d)sejurnconditiidemiscare,plimbarinsubteran,practicaredejocurisportivesi
de exercitii de gimnastica de ansamblu, control medical, supraveghere si ndrumare
medicala.
Elementelecomponentealespatiilordetratamentdinsalinesunturmatoarele:
a) ncaperi, spatii si servicii pentru primirea, accesul, distributia si circulatia
pacientilorsalideasteptaresiodihna,micibufetecuserviredeapemineraleterapeutice,
dispecerate,punctedeprimajutor,grupurisanitare;
b) ncaperi si spatii de lucru pentru efectuarea procedurilor de cura, control si
ndrumaremedicala;
c) spatii si amenajari auxiliare tratamentului n saline terenuri sportive,
minigolf,tenis,popice,tirdistractivsialteleasemenea;
d) ncaperi pentru activitati tehnice si administrativgospodaresti ateliere,
depozite de materiale si altele asemenea, precum si pentru personalul de specialitate si
servicii.
ncaperile si spatiile amenajate n saline trebuie sa fie dotate cu scaune, fotolii,
birouri,canapelemedicale,dulapuripentruinstrumentar,mesedesahcuscaune,aparatura
devideoproiectiesialteleasemenea.
n situatiile n care anumiti pacienti adaptati la temperaturile scazute din saline
doresc sa se odihneasca pe sezlonguri saucuseteamenajatenafaraspatiilorncalzitesau
climatizate, dispeceratul de ndrumare medicala trebuie sa le asigure acestora inventar
moalespecialpaturi,glugivatuite,sacidedormit,ncaltamintecaldasialteleasemenea.

30
 UTILIZAREAMEDICALAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI

Recuperarea medicala este o activitate complexa si interdisciplinara prin care se
urmareste restabilirea ct mai deplina a capacitatii functionale pierdute de un individ din
cauzecongenitalesaudobndite,precumsidezvoltareaunormecanismecompensatoriicare
saimentinacapacitateademuncasaudeautoservire.
Specialistii n recuperare, medicina fizica si balneologie intervin prin mijloace
terapeutice specifice n tratamentul urmatoarelor afectiuni generatoare de deficiente
functionale:
a)afectiuniposttraumatice;
b)afectiunimusculoscheletale;
c)afectiunireumatismaleinflamatorii;
d)afectiunicardiovasculare;
e)afectiunirespiratorii;
f)afectiunineurologice;
g)afectiunineuropsihomotorii.
Asistenta de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie se acorda prin
InstitutulNationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie,unitatisanitarecu
personalitate juridica n subordinea directiilor de sanatate publica: spitale de recuperare,
sanatoriibalnearesiderecuperare,sectiideprofildinspitale,centremedicalederecuperare
si/sau balneare, unitati ambulatorii de recuperare din statiunile balneare, climatice si
balneoclimatice, cabinete medicale de specialitate organizate n conditiile legii. unitati
sanitare de profil din subordinea altor ministere sau institutii, autorizate si acreditate,
conformlegiiisocietaticomercialedeturismbalnearasimilateunitatilorsanitare.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt
urmatoarele:
a)reumatismulinflamatorcronic;
b) sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului osteopenie, osteonecroze,
osteopatiigenotipicesiendocrine,malformatiisialteleasemenea;
c)deficiteleposturaledealiniamentcifoze,scolioze,dezaxari;
d) sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor os, tendon, muschi,
ligament,nervculocalizareunicasaumultipla;
e) starile post chirurgicalortopedice artropatii, osteotomii, tenoplastii,
ligamentoplastii,osteosinteze,neurorafiisialteleasemenea;
f)monoplegiile,hemiplegiilesiparaplegiile;
g)maladiaParkinson;
h)sclerozamultipla;
i)bolineurologiceereditaresidegenerative;
j)secheleleencefalopatiilorinfantile;
k)cardiopatiaischemicacronica,inclusivsecheleledeinfarct;
l)bronhopneumopatiaobstructivacronica;
m) sindroame restrictive ventilatorii toracoplastii, pahipleurite, fibroze
pulmonare,cifoscoliozesialteleasemenea;
n)tulburarilesfincteriene;
o)astmulbronsic;
p)afectiunileneoplazice.

31
 Afectiunilepentrucarepacientiibeneficiazadeterapiefizicalasunturmatoarele:
a)sindroamelealgicealetesuturilormoi;
b)nevritelesinevralgiile;
c)boalavaricoasasiinsuficientacirculatorievenoasa;
d)afectiuniORLrinosinopatiicronice,faringolaringitecronice;4
e)ginecopatiicronicemetroanexite,algiipelvinedecauzevariate;
f)sindroamepsihosomaticealgicepefondanxiosdepresiv.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau
terapiefizicalanfunctiedestadiuldeevolutiesunturmatoarele:
a)reumatismuldegenerativ;
b)alteformedereumatisminfectios,secundar,metabolic,endocrin,neuropatic;
c)cervicoradiculitesilomboradiculite;
d)algoneurodistrofiile;
e)polinevritelesipoliradiculonevritele;
f)sindromuldeischemiearterialaperiferica;
g)astmulbronsic;
h)sindromuldedeconditionare.
Internarea n unitatile cu paturi n care se acorda asistenta de recuperare se
efectueaza pe baza biletelor de trimitere eliberate de medicii de specialitate recuperare,
medicinafizicasibalneologiesaudemediciidefamilie,nsotitedealtedocumentenecesare
internarii. Dupa internare pacientii sunt supusi unui examen clinic general si unui examen
clinic local specific domeniului de patologie pe care o prezinta, acestea fiind necesare n
urmatoarelescopuri:
a)stabilireadiagnosticuluideboala;
b)stabilireadiagnosticuluidestadiualbolii;
c)stabilireadiagnosticuluifunctional;
d)stabilireaobiectivelorderecuperaresiaprocedurilordinschematerapeuticasi
derecuperarefunctionala.
Examenulclinicgeneralsiexamenulcliniclocalsuntcompletatecudaterezultaten
urmainvestigatiilorparaclinicesolicitatedemedicnscopulstabiliriidiagnosticuluicomplet
sialevaluariifunctiilorrestantesiacapacitatiidencarcarelaefortapacientului.
Programul de recuperare se aplica dupa efectuarea examinarilor clinice si
paraclinice,cuparticipareantregiiechipeinterdisciplinare,larecomandareasisubcontrolul
medicului de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie care are bolnavul n
ngrijire. n situatia n care bolnavii prezinta afectiuni asociate, pentru acestea se solicita
consulturiinterdisciplinaresiseaplicaindicatiileterapeuticerecomandatedemediciidealte
specialitatisolicitati.
n reteaua ambulatorie consultatiile si tratamentele specifice sunt asigurate de
serviciile de recuperare medicala, medicina fizica si balneologie care au urmatoarea
structurastandard:
a)cabinetedeconsultatiimedicaledespecialitate;
b)bazedetratamentlaboratoarederecuperare,medicinafizicasibalneologie,n
care se aplica urmatoarele proceduri: hidrokinetoterapie, kinetoterapie, electroterapie,
hidrotermoterapie,masaj,terapieocupationala;
c)fisierulstructuriiambulatoriidespecialitate.
n cabinetele medicale se asigura consultatii de catre medici de specialitate
recuperare, medicinafizicasibalneologie,pebazabiletelordetrimitereeliberatedecatre

32
medicii de familie sau de catre medici de specialitate, cu exceptia cazurilor de urgente
medicalecarepotfiexaminatefaraprezentareabiletuluidetrimitere.
Lanivelulbazelordetratamentsedesfasoaraurmatoareleactivitati:
a) aplicarea la recomandarea medicilor de specialitate a tratamentelor specifice
precizatenfiselepacientilorsiprevazutenplanurilederecuperare;
b)urmarireaeficienteitratamenteloraplicate;
c) supraveghereadesfasurariietapelordetratamentnconformitatecuindicatiile
medicalesicomunicareacatremediculcurantandepliniriisauanendepliniriiacestora.
Prinasistentamedicalabalnearasiderecuperaresentelegetotalitateaserviciilor
medicosanitare efectuate sub forma de cura n statiunile balneare, climatice sau
balneoclimatice, prin utilizarea mai multor factori naturali terapeutici si/sau factori fizici
produsi artificial, conform unor proceduri bine definite metodologic, precum si prin dieta,
medicatie,psihoterapiesieducatiepentrusanatate.Asistentaderecuperare,medicinafizica
sibalneoclimatologieseacordanstatiunilebalneare,climaticesibalneoclimaticeprin:
a)cureprofilactice;
b)curederecuperarefunctionala;
c)cureterapeutice;
d)curederecuperarepegrupedeafectiunicronice;
e)curederecuperarelapacienticudiversedeficitefunctionale;
f)curederecuperarelapacienticudiferitegradedeinvaliditate.
Curelebalnearereprezintaoactivitatedeasistentamedicalacarepoatefirealizata
ntoateunitatiledecuradinstatiunilebalneare,climaticesibalneoclimatice.
DuratatipurilordecurasestabilestedecatreMinisterulSanatatiicuavizulComisiei
de balneofizioterapie si recuperare medicala si al Institutului National de Recuperare,
MedicinaFizicasiBalneoclimatologie.
Comisia de balneofizioterapie si recuperare medicala a Ministerului Sanatatii
stabileste, cu consultarea Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si
Balneoclimatologie,pentrufiecarestatiunebalneara,climaticasibalneoclimatica,nfunctie
de proprietatile terapeutice ale factorilor naturali terapeutici din arealul respectiv, profilul
de tratament, tipurile de cura, categoriile de afectiuni indicate, afectiunile contraindicate,
precumsiconditiileminimalededotareabazelordetratamentbalneofizicalsirecuperator.
Modificareacategoriilordeafectiuniasistatesiatipurilordecurasefacedecatre
MinisterulSanatatii,cuconsultareaComisieidebalneofizioterapiesirecuperaremedicalasi
a Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, la propunerea
unitatilor medicobalneare si de recuperare din statiunile balneare, climatice si
balneoclimatice.
Oriceunitatencareseacordaasistentaderecuperaresimedicinafizicatrebuiesa
fiestructuratasidotatadupacumurmeaza:
a)compartimentdekinetoterapie:
b)salacu45metripatratidelucruefectivpentruunpacient;
c)dotaristandardoglinzi,spaliere,saltele,banci,greutatisialtele;
d)echipamentespecifice;
e)compartimentdetermoterapiehotpacks,parafina,infrarosuetc;
f)compartimentdemasoterapie;
g) compartiment de electroterapie stimulari electrice, electroanalgezice,
procedurielectricecuefecttermic.

33
 Compartimentuldehidroterapiepoatefiamenajatnfunctiedeposibilitatilelocale
arefiecareiunitati.
Asistenta de recuperare si medicina fizica a pacientilor cu afectiuni ale aparatului
respirator necesita n plus existenta si functionarea obligatorie a unui compartiment de
terapierespiratoriecuurmatoareledotari:
a)aparatedeaerosoloterapie;
b)aparatederespiratienpresiuneintermitenta;
c)echipamentpentrudrenajbronsic;
d)echipamentpentruoxigenoterapie.
Asistentaderecuperaresimedicinafizicaapacientilorcuafectiunicardiovasculare
necesitanplusexistentaobligatorieaurmatoarelordotari:
a)electrocardiograf;
b)defibrilator;
c)echipamentpentruoxigenoterapie;
d)covorrulantsaubicicletaergometricacumonitorizare.
n unitatile n care se asigura asistenta medicala balneara si de recuperare si
desfasoaraactivitateaurmatoarelecategoriidepersonal:a)personaldespecialitatemedico
sanitar; b) personal de specialitate din compartimentele paraclinice; c) personal auxiliar
sanitar;d)personalTESAimuncitori.
Coordonarea activitatii bazelor de tratament si recuperare din cadrul societatilor
comercialedeturismbalnearsiderecuperareesteasiguratadecatreundirectormedicalde
profesiemedicdespecialitaterecuperaremedicalasibalneofizioterapie.
Asistentamedicalabalnearasiderecuperareseasiguraprinunitatilespecifice,n
bazacontractelorncheiatecucaseledeasiguraridesanatate,cuunitatisanitare,cuunitati
turistice din tara si din strainatate, cu alte institutii si organizatii interesate Ministerul
Muncii, sindicate si altele asemenea, precum si la cererea pacientilor, care suporta costul
serviciilormedicaleacordate.
Durata curei balneare este stabilita prin Normele metodologice de aplicare a
Contractuluicadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ngrijirilor la
domiciliu, serviciilor medicale de urgenta si transport sanitar, precum si a serviciilor de
recuperare a sanatatii, n cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin
ordin comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate. Trimiterea n statiunile balneare, climatice si balneoclimatice este efectuata de
catremediciidespecialitaterecuperare,medicinafizicasibalneologiesaudecatremedicii
de familie. Tratamentul de recuperare medicala este efectuat numai la recomandarea
medicilordespecialitaterecuperare,medicinafizicasibalneologie.
Bazeledetratamentdinstatiunilebalneare,climaticesibalneoclimaticereprezinta
totalitatea spatiilor amenajate pentru desfasurarea procesului calificat de aplicare a
metodelordetratamentspecificcufactorifizicochimiciterapeuticinaturaliapeminerale,
namoluri, mofete, climatoterapie si prin proceduri de medicina fizica. Structura
organizatorica necesara desfasurarii activitatilor n bazele de tratament poate cuprinde, n
functie de profilul statiunii, spatii pentru aplicarea urmatoarelor tratamente si proceduri:
a) balneatie cu ape minerale; b) hidroterapie; c) aplicarea namolului terapeutic si altele
asemenea; d) aplicarea gazelor terapeutice si altele asemenea; e) parcuri terapeutice; f)
kinetoterapie,terapieocupationalasimasoterapie;g)electroterapie;h)terapierespiratorie.
naceeasicategoriedespatiipotfincadratelocurileamenajatepentrurelaxaresi
psihoterapie de grup, precum si amenajarile n aer liber cu scop terapeutic si care sunt

34
consideratebazedetratamentbalneofiziatricesiclimatice:a)buvete;b)stranduri;c)solarii;
d)lacuriterapeutice;e)traseemarcatepentrucuradeteren;f)saline;g)alteleasemenea.
Asistenta balneara profilactica implica aplicarea programelor de fitness, a
programelor de combatere a obezitatii, programe de antrenare a mecanismelor de
termoreglare, programe de combatere a factorilor de risc. n functie de programul aplicat
estenecesarurmatorulbaremminimaldedotare:
a)saladekinetoterapiedotatacuaparaturapentruantrenamentaerobic;
b)compartimentdehidrotermoterapiealternativa;
c)bazinedenotsistranduri;
d)traseemarcate;
e)terase;
f)solarii;
g)salapentrurelaxaresipsihoterapiedegrup.
Asistenta balneara curativa necesita, n functie de diferitele tipuri de patologie,
urmatoareleamenajarisidotari:
a) patologie reumatismala: compartiment de balneatie cu ape minerale,
compartimentdempachetaricunamolcare,nstatiunilencarenupoatefiamenajat,vafi
nlocuitcucompartimentdetermoterapie,compartimentdeelectroterapie;
b)bardeapemineralecrenoterapiecuposibilitatidencalziresidementinere
caldaaacestora,buveteamenajatelaizvoareledeapemineralealei,banci;
c) patologie ginecologica: instalatii pentru balneatie cu ape minerale si namol
terapeutic bai generale, bai sezut, irigatii vaginale, tampoane namol compartiment
electroterapie,compartimentdekinetoterapie;
d)patologiealergica:compartimentdebalneatiecuapeminerale,compartiment
deinhaloterapie,compartimentdetratamentinjectabilcuapeminerale;
e) patologie psihica si nevroze: compartiment de hidroterapie, compartiment de
kinetoterapie si masoterapie, spatii pentru relaxare si psihoterapie de grup, amenajari
exterioaresport,curadeterensialteleasemenea;
f) patologie locomotorie: compartiment de kinetoterapie, terapie ocupationala si
ortezare, compartiment de balneatie cu ape minerale si de hidrokinetoterapie cu ape
mineralesi/sauapasimpla,compartimentdetermoterapiesimasoterapie,compartimentde
electroterapie;
g) patologie cardiovasculara: compartiment de balneatie cu ape minerale
carbogazoase si instalatii pentru mofete, compartiment de kinetoterapie si terapie
ocupationala, compartiment de termoterapie locala, compartiment de electroterapie bai
galvanice si aparat presiunemembre,spatiipentrurelaxaresiterapieeducationala,trasee
marcatepentrucuradeterensi,optional,amenajarinexteriordetipparcterapeutic;
h) patologie espiratorie: compartiment de terapie respiratorie amenajat si dotat
pentru inhaloterapie individuala si colectiva cu ape minerale si solutii medicamentoase,
pentruterapiensuprapresiunesipentrudrenajbronsic,compartimentdekinetoterapiesi
terapieocupationala.
Tipurile de instalatii si de aparatura pentru fiecare compartiment pot fi variaten
functie de optiunile detinatorilor de baze de tratament si ale medicilor de specialitate, n
conditiile n care acestea permit asigurarea asistentei balneare si de recuperare n
conformitatecupatologiatratata.
n bazele de tratament trebuie sa existe amenajari pentru circulatia usoara a
pacientilorcuincapacitatefunctionalasevera:

35
 a)baredemnalascarisipeculoare;
b)scaunecuroti;
c)planurinclinatelascari;
d) latime suficienta a usilor, liftului si culoarelor astfel nct sa permita
deplasareascaunelorcuroti.
Cabinetele medicale de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie se
organizeaza n functie de numarul pacientilor si se doteaza n functie de tipul asistentei
acordatesideprofilulstatiunii.Dotareacabinetelortrebuiesacuprinda,indiferentdetipul
patologieiprezentatedepacientiiasistati,urmatorulbaremminimal:a)electrocardiograf;b)
trusa de respiratie; c) trusa de perfuzii; d) instalatie de oxigen; e) dulap/trusa (aparat) de
urgenta; f) trusa de mica chirurgie; g) analyser pentru analize de urgenta sau asigurarea
efectuariiacestoraprinncheiereadecontracteculaboratoareacreditate.Baremulminimal
poate fi completat n functie de patologia pacientilor tratati, la solicitarea medicilor de
specialitatesidupanecesitati.
Pelngacabinetelemedicaledespecialitateesteobligatorieorganizareasidotarea
corespunzatoare a 1 2 camere necesare acordarii primului ajutor a carui dotare este
independentadetipulpatologieiprezentatedepacientiiasistati.
Serviciilederecuperaresuntunitatisanitarecareasigurarealizareaprogramelorde
recuperarecuajutorulfactorilorfizicisiafactorilorasociati.
Principalelefunctiunialeserviciilorderecuperarepentrupacientisunt:
a)grupulfunctiunilordeaccesprimireapacientilor;
b)grupulfunctiunilordeconsultatiisiexplorarimedicale;
c)grupulfunctiunilordeterapiespecializata;
d)grupulfunctiunilordeserviciusitehnicoadministrative;
e)grupuldedotaresiamenajariexterioare;
f)grupuldeasigurareaurgentelorsiagarzilormedicale.
Legaturiledefluxtehnologicntregrupuriledefunctiunisunt:
a) accesul pacientilor n spatiile de primire si trecerea n zona de consultatii,
explorarifunctionalesideterminaridelaborator,urmatededistributianincintaspatiilorde
tratamentprinfiltrulvestiargrupurisocialebaisigrupurisanitare;
b)efectuareaprocedurilorderelaxare,ncalzire,decontractare,stimulare;
c) mobilizari individuale si ulterior n grup prin aplicatii conjugate de
hidrokinetoterapiesikinetoterapie;
d)exercitiiglobalesinteticedegrupsireeducareamersului;
e)aplicatiiadjuvantedefizioterapie,dupacaz;
f)ergoterapiepentrureeducareadeprinderilorsimiscariloruzuale.
Componentelenplanalefunctiunilorprezentatesunturmatoarele:
a)patrundereapacientilordinunitatisanitarecupaturisaudinunitatisanitarede
asistentamedicalaambulatorienbazelederecuperare;
b) accesul n circulatia centrala reprezentata prin holuri dimensionate pentru un
numardepersoaneechivalentcu1/5dinnumarulpacientilorcarefrecventeazabazantrun
interval de timp de 7 ore/zi si dotate cu mobilier adecvat pentru asteptare si repaus,
permitndtotodataaccesulpacientilorlaserviciiledeplanificareaprocedurilor,laserviciile
dedispeceratsilagrupurilesanitarepublice;
c) accesul pacientilor, prin circulatie n sens orizontal sau vertical, la grupul
cabinetelor de consultatii, precum si la laboratoarele de explorari functionale, motorii si
cardiorespiratoriisilalaboratoarelederecoltarisiefectuarideanalizemedicale.

36
 Accesul pacientilor n bazele de recuperare se realizeaza concomitent sau
diferentiat pe sexe urmnd trecerea spre spatiile de tratament prin vestiare prevazute cu
cabine de dezbracare, serviciu de primirepredare a lenjeriei si a obiectelor personale,
grupuri sanitare, lavoare si dusuri cu accesibilitate dubla pentru pacienti mbracati si
dezbracatisicuuscatoarecuaercaldpentruparsimini.
Serviciul procedurilor pregatitoare cuprinde o ncapere boxate prin paravane
fabricatedinmaterialelavabilesimobilatacupaturipentrumasaj,mpachetaricuparafinasi
alteleasemenea,precumsispatiianexeculavoaresidusurisiundepozitpentrupregatirea
parafinariloracaruiventilatietrebuiesafiefoarteeficienta.
Posturiledetratamentlapattrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte:
a)dotarecumasutecusertare,taburetesidulapuripentrulenjerie;
b)pardosealapreferabilrealizatadinplaciceramice;
c)peretiplacaticelputinpnalanaltimeausilorcuplacidefaianta;
d)plafoanezugravitecuvopselelavabile;
e)tmplariepreferabilmetalica(dinaluminiu);
f)ncalzirecuradiatoare;
g)iluminatfluorescent;
h)ventilatiecombinata,mecanicasinaturala.
ncapereapentrupregatireaparafineitrebuiesafiedotatacuncalzitorelectrical
acestei substante, cu dulap metalic ncalzit pentru depozitarea cataplasmelor si un rastel
metalicpentrutavilecuparafinaturnata.
Serviciulprocedurilordemobilizareindividualasidegrupprinhidrokinetoterapiesi
kinetoterapiecuprindeurmatoarelespatii:
a) o ncapere boxata pentru kinetoterapie individuala, pentru exercitii de
scripetoterapie,mecanoterapie,vibromasaje,elongatii;
b)oncaperecomuna,partajataprinparavanelavabile,pentruhidrokinetoterapie
ncazifluture,trefla,paralelipipedicepentruextensiinapa,bazinedetipspecialprevazute
cuinstalatiidedussubacvatic.
ncaperiletrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte:
a)pardoselilavabiledinceramicaantiderapanta;
b)peretisitavanecompletfaiantate;
c)plafoaneprevazutecuizolatiihidrofugesiprotejatecuvopselelavabile;
d)tmplariemetalicadinaluminiusaudinlemnimpregnatcuuleiuriminerale;
e)ncalzireasigurataprinsuflantedeaercaldsauprinradiatoaremascate;
f)iluminatdetipetans,culampifluorescente;
g)ventilatiemecanicacombinatacunaturalaorganizata;55
h)alimentarecuaparecesicaldaastfelcalculatanctsafieasigurataprimenirea
permanentaaapeidebaieprininstalatiadepreaplin.
Avnd n vedere producerea unei solicitari importante a organismului pacientilor
determinata de aplicarea procedurilor de hidrokinetoterapie cu durata de aprox. 50 60
minute, mai ales cnd sedintele sunt precedate sau combinate cu proceduri de
termoterapie,spatiilencareseaplicaacestetratamentetrebuiesafieprevazutecuosala
deodihnaprevazutacupaturisicumobilierulnecesar.
Serviciul procedurilor pentru efectuarea exercitiilor globale sintetice de grup si
reeducareamersuluicuprindesalidekinetoterapiedimensionatepentruocapacitatede9
11persoaneconcomitent,fiindprevazutecudiferiteaparatesidispozitive.

37
 Saliletrebuiesacorespundaurmatoarelorcerinte:
a)pardoseliplaneacoperitecumocheta;
b)lambriuridinlemn;
c)plafoanesifinisajezugravitecuvopselelavabile;
d)iluminatuniformntoatancaperea,
e)ventilatiemecanicasinaturalaorganizata;
f)ncalzirecuradiatoaredetipcalorifer.
Serviciulproceduriloradjuvantedefizioterapiecuprindederegulancaperipentru
dusuriterapeutice,ncaperipentrubaicuinfuziilacadasincaperipentrualteproceduri.
Procedurilepotfiaplicatesintrosalacomuna,protejataprinparavanelavabilesi
dotatacuunvestiarpropriuechipatsiprevazutcutoateanexelenecesare.
Serviciul procedurilor de electroterapie cuprinde ncaperi speciale boxate pentru
posturideregulaindividualecupaturisiaparateelectromedicale.Cerintelecaretrebuiesa
fiendeplinitedencaperilepentruelectroterapiesuntceleprevazutepentruoricencapere,
cuurmatoarelementiunispeciale:
a)acordareauneiatentiideosebitemasurilordeprotectiempotrivaelectrocutarii
prizespecialesukosidublalegarelapamnt;
b)amplasareseparataaposturilordetratamentdotatecuaparaturamedicalacare
utilizeazacurentidenaltafrecventadecelecareutilizeazacurentidemediefrecventa;
c) mobilier paturi, mese pentru aparate, fabricat din materiale electroizolante
lemn;
d)calorifereprotejatepringrataredelemn;
e)ventilaremecanicancombinatiecuceanaturala.
Serviciul procedurilor pentru terapia cailor respiratorii cuprinde urmatoarele
ncaperi:
a)salapentruinhaloterapie;
b)salapentrurespiratienpresiuneintermitenta;56
c) sala de cultura fizica medicala pentru relaxare musculara si psihica, drenaj
postural cu vibromasaj toracic, gimnastica corectoare, antrenament la efort dozat, terapie
ocupationala.
Sectoareledinstructuraserviciilorderecuperare
Sectoruldeterapieocupationalaestecompusdintrunlantdeatelierediferentiate
pe activitati si coordonate de instructori specializati croitorie, broderie, tesatorie,
tmplarie,pirogravura,modelaj,olarit,jocurimecanice,dactilografie.
Sectoruldepsihoterapiecuprindeurmatoarelecomponente:
a) sala pentru psihoterapie de grup, proiectata si amenajata pentru 20 25
persoane asigurnduse pentru fiecare post o suprafata de 2,5 3 mp, dotata cu fotolii
specialepentrurelaxare,cudraperiideculoarenchisasicuiluminatartificialindirect;
b)cabinetdotatpentruaplicareaselectivaapsihoterapieiindividuale;
c) sala pentru educatie pentru sanatate, proiectata si amenajata pentru 10
persoane,dotatacuecran,suportdeproiectiesifotoliiderelaxare.
Reteauadeinstalatiitrebuiesafieproiectatasirealizataastfelnctsafiegrupate
sectoarelecareutilizeazaacelasitipdeagentfizic.
Sectoarele care cuprind servicii de proceduri umede trebuie sa fie izolate de cele
caresolicitaintensreteauaelectrica.

38
 STUDIIGEOLOGICESIHIDROLOGICEASUPRARESURSELORNATURALETERAPEUTICE

GeologiaestestiinaPamntului,carestudiazamineralele,rocile,fosilele,structurile
tectonice si procesele geodinamice care leau generat, stratigrafia diferitelor regiuni,
proceselecareaugeneratresurselemineralesienergeticelitosferice,si,nunultimul,rnd
origineasiistoriaPamntului.
Termenul de geologie a fost utilizat pentru prima data n anul 1475 de episcopul
francez Richard de Bury n lucrarea Phylobiblion si se referea la stiinele pamntesti n
opoziie cu teologia considerat stiina despre cele cereti, sau despre divinitate.
EtimologiacuvntuluigeologiederivdincuvintelegrecetiGe=Pamntilogos=stiin.
GeologiafacepartedinramuraStiinealeNaturiiiarecaobiectdestudiuPamntul
ca ntreg, n dinamica sa, din momentul ocuprii locului pe orbit i solidificarea primei
cruste la suprafa, pna n prezent. n acest sens este considerat i scurgerea timpului
geologic, momentul 0 al derulrii timpului geologic n scara geocronologic coinciznd cu
momentulformariiprimeicrusteterestrenprocesuldercireaplanetei(=4,6mld.ani).
Obiectiveleprincipalealegeologieisunt:cunoatereaoriginii,structurii,compoziiei
i istoriei Globului terestru. n acest scop este necesara studierea compoziiei chimice, a
alctuirii mineralogopetrografice i a structurii corpurilor geologice, a raporturilor dintre
acestea,adinamiciiinterneaPamntuluisiaforelorgeodinamicecareproducmodificarila
nivelulcrusteiterestre,adistribuieiconcentrarilordesubstanemineraleutilenscoar,a
apariei vieii si evoluiei acesteia. De asemenea datele de cunoatere din diferite
subdomenii ale geologiei (geologia structural, paleontologia, geochimia, stratigrafia, etc.)
permitreconstituireaevoluieipaleogeografice,acondiiilorpaleoecologicesipaleomediale
aleGlobuluisifundamentareaprognozelornacestedirecii(Fig.1.1).
Geologia mediului se justifica pentru ca Pamntul reprezint suportul fizic pentru
toatecomponentelesistemuluigeograficibiologic,fiinddedomeniulevideneicevoluia
geosistemului a fost condiionat de rezultanta proceselor endogene i exogene, care au
configuratsuportulfizicpecaresesprijinageosfereleexterne,ic,ntromanieradirect
sau indirect, reprezint principalul rezervor, daca nu unicul, de resurse utile pentru
societateaomeneasca(vezideexemplusolul,carereprezinta"uzinadereconversie"iapoi
destocareprinintermediulregnuluivegetalaenergieisolare).
Geologia mediului studiaza efectul proceselor endogene i exogene asociate n
geoseferele externe, ciclicitaile naturale i modul cum acestea influeneaza evoluia lumii
biologice. De asemenea, studiaza modul cum sunt afectate habitatele umane n condiiile
manifestarilorparoxisticeaforelorendogeneireducereaefectelorhazardelornaturale.
Complexitatea alcatuirii si structurii Pamntului i a proceselor determinate de
dinamica intern a acestuia, a condus la diversificarea disciplinelor de factur geologic i
uneori dezvoltarea lor ntro asa manier, nct au cptat statut de tiine de sine
stttoare.Dintreprincipalelesubdomeniidestudiualegeologieiamintim:
Cristalografia studiaz aspectul i structura interna a cristalelor, forma cea mai
frecventadeprezentareamineralelornnatur;
Mineralogia se ocupa cu descrierea, stabilirea compoziiei chimice, clasificarea si
formareamineralelor;
Petrologia (= Litologia) are ca obiective de studiu alctuirea mineralogic,
descrierea,clasificareasigenezarocilor;

39
 Sedimentologia se ocup cu cercetarea mediilor actuale si paleomediilor
depoziionale,stabilindtipuriledesedimenteacumulatenfunciedeariilesursa,condiiile
detransporticaracteristicelemorfologiceibatimetricealebazinelordesedimentare;
Geochimiaurmretecriteriilededistribuieidemigrarealeelementelorchimice
nscoaraterestr;
Geologia structurala si tectonica au n vedere studiul formelor de zacamnt si
structura interna a volumelor de roci, raporturile dintre ele si structurile disjunctive si
plicativerezultatenurmaeforturilortectonice;
Paleontologia se ocupa cu studiul resturilor fosile ale organismelor vegetale
(paleobotanica) si animale (paleozoologia) din trecutul geologic al Pamntului si cu
reconstituireacondiiilordemediuncareautraitacestea(paleoecologia);
Stratigrafiasigeologiaistoricastabilescreperelecronologicealeevoluieivieii,ale
desfurrii proceselor geologice i gruparea stratelor de roci n secvene stratigrafice,
stabilireavrsteiacestorasicorelarealornplanregional;
Geofizica studiaz prin metode fizice cantitative structura, compoziia si
dezvoltareaPamntuluinansamblulsau,delanucleulinternpnanspaiulextraterestru.
Pentru atingerea obiectivelor foloseste informaii din domeniile seismologiei, gravimetriei,
magnetometriei,electrometriei,fizicaatmosferei,tectonofizicii;
Hidrogeologiastudiazacompoziiachimica,genezasiformadezacamntaapelor
subterane;
Geologiaeconomicasigeologiazcamintelorseocupacuidentificarea,descrierea,
clasificarea si stabilirea criteriilor de distribuie spaiala a zacamintelor de substane
mineraleutile,calcululrezervelorsistabilireamoduluidevalorificareaacestora;
Geologia inginereasca si geotehnica analizeaza caracteristicele fizicomecanice,
mineralogice si petrografice ale terenurilor n vederea amplasarii diferitelor constucii
edilitare,industriale,hidroenergetice,sistemedeirigaii,etc.;
Paleogeografiareconstituieraporturiledintrecontinentesibazinemarinoceanice
dealungultimpuluigeologicsimorfologiaacestora;

METODEIPRINCIPIIDELUCRUNGEOLOGIE
n geologie se folosesc metode de cercetare grupate n doua categorii: inductive si
deductive.Majoritateametodeloriprincipiilordebazfolositesuntspecificegeologiei,dar
exista ca i n cazul celorlalte tiine si o serie de metode mprumutate, mai mult sau mai
puinadaptatelaspecificulgeologic.
Metodedecercetareinductiv
Cercetarea inductiv presupune cunoaterea de la particular la general, spre
deosebire de cea deductiv care pornete de la model pentru al extrapola la cazuri
particulare. n consecin, cercetarea inductivpresupuneacumulareaunuinumarctmai
mare si mai complet de date geologice punctiforme, cu distribuie relativ omogena ntro
regiunedata.Pebazaacestorinformaii,pringeneralizare,seobineoimaginedeansamblu
asupraalcatuiriisidistribuieivolumelorderociiaraporturilordintreacestea.
Metodedirecte
Cercetarea geologic a oricrui teritoriu ncepe prin observarea directa pe teren,
descrierea sistematic a volumelor de roci i stabilirea raporturilor dintre acestea. Toate
aceste operaiuni se efectueaza n puncte de observaie (aflorimente), unde rocile care
alctuiesc structurile geologice apar la zi, facnd posibila observaia direct. Aflorimentele
sunt frecvente n zonele montane i de dealuri, unde rocile sunt deschise la zi aproape

40
countinuunvailerurilor,darnulipsescnicipeversanisinicipeculmi.nschimb,nzonele
de cmpie si de dealuri joase structurile geologice sunt acoperite de depozite recente
eluviale, coluviale, proluviale sau aluviale, motiv pentru care se impune descopertarea
(nlaturarea)acestorapeanumitesuprafee,relizndusedeschideriartificiale.
Continuitatea structurilor geologice n adncime este cercetata cu foraje si lucrari
miniere(galerii,puuri,planenclinate,etc).
Observaiilenterensuntconsemnatencarnetuldeteren(descriereaminuioasaa
aflorimentelorsilocalizarealor)isuntcompletatedeoperaiiledeprobare.
Probarea se face dupa metodologii specifice tipului de cercetare realizat:
paleontologic, mineralogic, petrografic, pentru substane minerale solide, roci de
construcie, ape subterane, combustibili fosili, etc. O condiie foarte important pentru
reusitaoperaiunilordeprobareesteceaaasigurariireprezentativitiiprobelor.Siaceasta,
deoarece trebuie neles faptul c indiferent de sistemul de probare liniar sau punctiform,
practic se recolteaza din anumite puncte un volum foarte mic de material comparativ cu
volumulrealalrocilorcercetate.nfinalinformaiileobinutenlaboratorprinprelucrareasi
analizaprobelorsuntextrapolatelantregvolumulderociinvestigat.
n esen, aplicarea metodelor de cercetare directa consta n culegerea si
sistematizarea informaiilor de teren, probarea aflorimentelor sau lucrarilor de cercetare
(foraje,lucrariminiere),prelucrareaprobelorsianalizalornlaboratorsiprelucrareadatelor
decunoastere.
Pentruactivitateanterengeologularenevoiede:
Hartatopograficaaregiuniilaoscaracorespunzatoaregraduluidedetaliulacarese
efectueazacercetarea(deregulalascricuprinsentre1:50.000si1:5.000);
Carnetuldeterenesteindispensabil,nacestafiindlocalizatepuncteledeobservaie
nsoite de odescrierectmaicompletaaaflorimentului,apoziieiprobelorrecoltatesia
aspectuluimacroscopicalstratelorderoci.Deasemeneaseconsemneazaoriceinformaie
utilprivindaspectelegeomorfologicealeterenului,hidrologice,pedologice,biogeografice,
etc.Caracterulcompletsicorectalinformaieidincarnetconstituiepremisarealizariiunei
cercetarisiinterpretricompetente;
Ciocanul geologic cu ajutorul caruia se detaseaza poriuni din roci pentru a fi
analizate n spartura proaspata, se recolteaza probe, se pregatesc suprafeele de strat
pentruefectuareamasuratorilordedirecieinclinarealestratelor,etc.;
Busolageologicasefolosestelamasuratorileprivinddireciasinclinareastratelor,a
limitelor dintre corpurile de roci, a accidentelor tectonice, precum i la orientarea i
poziionareapunctelorpeharta;
Dispozitiv special GPS este conectat la un sistem de minim trei satelii i afieaz
automatcoodonatelex,ysizalepunctuluideobservaie;
Altimetrucuajutorulcaruiasestabilestealtitudineapunctelordeobservaie;
Recipientul cu acid clorhidric (HCl, 10%) pentru stabilirea prezenei carbonailor de
calciu.
Dintrematerialelecarenutrebuiesalipseascadintrusadeterenageologuluisuntsi
lupa,riglasiruleta,aparatuldefotografiat,briceagul,creioane,radiera,hrtiemilimetrica,
pungipentruprobeingeneraloricematerialnecesarpentruocercetarecompletanteren.
Cercetridelaborator
Probele recoltate din teren sunt prelucrate ulteriornlaboratorianalizate.nfaza
deprelucrarecainceadeprelevareaprobeloresteobligatorierespectareaprocedeelor
delucrucareasigurreprezentativitateaprobeloriproteciacontrainfestariiacestora.

41
 nlaboratorseefectueaz,nfunciedespecificulcercetrii,oseriedeanalizedintre
care amintim: analize paleontologice, analize mineralogice i petrografice, analize chimice,
analizespectrometrice,analizetermodifereniale,analizederazeX,analizegranulometrice,
determinarifizicomecanice,analizedeape,etc.
Pentru cercetarea de laborator este folosit aparatura speciala: microscoape
polarizante, lupe binoculare, microsonde, spectrometre, difractometre de raze X,
termoderivatografe,etc.
Metodeindirecte
Cercetarea indirect grupeaza metodele cu ajutorul carora se investigheaza zonele
inaccesibilecutehnologiiledeforajsiminiereactuale.Prinforajesauinvestigatporiunidin
crustapnalaoadncimedecca.15000m(forajnpen.Kola),daracesteasuntnnumar
foarte mic la scara Globului i, practic, sub 8000 m cunoaterea se realizeaza prin metode
indirecte. O alta problema care priveste aceste metode, este cea a atarii n grupul
metodelorinductivesaudeductive.Aceastadeoarecedupamasuratorileparametrilorfizici
nanumitepunctedinscoar,ncontinuareinterpretareadatelorsefaceapelndlamodele
generale de evoluie sau structurale. n categoria metodelor indirecte sunt considerate
teledetecia,metodelegeofizice,metodelegeodezicesigeochimice.
Teledeteciautilizeazaerofotogrameridicatedinsatelitsauavion,utiliznddiferite
spectredelumina.Prinanalizaacestorasepotobineinformaiiasuprastructurilorcutate,
faliilor,capcanelorpetroliere,acumularideminereuri,acviferefreaticesaucaptive,etc.
Metodele geofizice se bazeaza pe masurarea valorilor cmpurile naturale ale
Pamntului: gravific, magnetic, radioactiv, caloric, electric. n condiiile n care geosferele
carealcatuiescstructurainternaaGlobuluiarfiomogene,atunciarrezultaovaloaremedie
a cmpului (gravific, magnetic, electric, etc.), care sar regasi n orice punct masurat pe
suprafaa terestra. Dar datorita neomogenitii alcatuirii geosferelor, valorile de cmp
masurate n diferite puncte difera fa de valoarea medie, n funcie de parametrii fizici ai
volumelorderocicarealcatuiescscoara.
Metodelegeofiziceutilizatesunt:
Gravimetria se foloseste n cazul conturrii corpurilor cu greuti specifice
contranstantefadefond;
Magnetometria contureaza n special corpurile alcatuite din materiale fero si
paramagnetice(deex.conturareazacamintelordemagnetit);
Seismometriasebazeazapefaptulcavitezadepropagareaundelorseismiceeste
proporionala cu densitatea mediilor strbtute, iar undele secundare nu strbat dect
mediile solide. De asemenea undele seismice sufer fenomene de reflexie si refracie la
limitadintremediicudensitidiferite;
Radiometria se bazeaza pe msurarea cmpului radioactiv natural, folosinduse
pentruconturareaacumularilordemineraleradioactive(deuraniu,thoriu,cesiu,etc.);
Termometria indica zonele cu flux caloric ridicat, fracturi crustale, zone de rift,
acumularideapetermale,etc.;
Electrometria se bazeaza pe conductivitatea diferita a acumularilor metalice, a
apelordezacamntcuoconcentraiemaredesruri,aacviferelor,fadevalorilefondului.
Metodageodezicasebazeazapemsuratoriledemarepreciziecuajutorulsateliilor,
determinndusezoneleafectatedemicariepirogenetice.
Metoda gechimica folosete anomaliile provocate de concentrarea peste fondul
geochimic alscoareialeunorelementeurma,precum:U,Th,Ti,Zr,Co,Cr,etc.,dardi
rezultatencazulprospectariiacumularilordeMn,Cu,Fe,etc.

42
 Metodedecercetaredeductiva
Prin deducie se nelege forma de raionament prin care pornind de la un model
general se descifreaza cazurile particulare. Acest tip de cercetare n geologie permite n
specialreconstituireaproceselorevolutive.Deexemplu,cunoscndcaanumitetipurideroci
se formeaza la anumite adncimi si n anumite zone din bazinele oceanice (de self, taluz,
piemont, cmpie abisala, dorsala mediooceanica), prin analiza petrografica se poate
reconstitui paleomorfologia bazinului oceanic si procesele care au determinat formarea
rocilor (gravitaionale, chimice, etc.). De asemenea cunoscnd faptul c n bazinele
sedimentarerocilesedepuniniialnstrateorizontale,dacntereneleformeazastructuri
cutate, faliate, atunci vom trage concluzii asupra dinamicii interne a Pmntului prin
reconstituirea intensitii si direciei de aciune a forelor tectonice care au deformat
volumelederoci.
Pentrureconstituireaistorieigeologice,deduc_iilesefacderegulaavndnvedere
urmatoareleprincipii:
Principiulsuperpoziieistratelor
Conform acestui principiu, ntro succesiune de strate depuse n acelasi bazin de
sedimentare,neafectatdeforetectoniceimportante,stratuldinbazaestecelmaivechiiar
celdelaparteasuperioaraacoloaneiderociestecelmainou.Pebazaacestuiprincipiuse
stabilestevrstarelativaastrateloriraporturiletemporalesispaialealevolumelorderoci.
Principiulevoluieiorganismelor
Acest principiu presupune ca stratele care cuprind resturi fosile ale unor grupe de
organisme cu o organizare anatomica mai simpla sunt mai vechi dect stratele ce conin
fosileleaceluiaigrup,darcuoorganizaremaicomplex.Deexempluevoluialineilobarela
cochiliadeamonoideeseparagrupeleprimitive,maivechi,decelemaievoluate,mainoi.
Fosilele pe baza carora se stabileste vrsta relativa a depozitelor se numesc fosile
index(caracteristice)sisuntcelecuomareraspndirepeorizontala(nsuprafaa)iredus
pe vertical (n timp). Celelalte fosile cu o mare raspndire pe verticala (n timp) folosesc
pentrudeterminareacondiiilorpaleoecologicesisenumescfosiledefacies.
Principiulactualismului
Principiulsebazeazapepremisaconformcareiaforelegeologicecareacioneazan
prezent producnd anumite efecte, daca au acionat i n trecutul geologic au produs
aceleasiefecte(ungrupdecauzeproducacelaigrupdeefecteiastazicasintrecut).Deci
prezentulconstituiecheiadescifrariitrecutului.
Un exemplu clasic n acest sens l constituie calcarele recifale, n care se identifica
frecventresturifosiledehexacorali.inndseamacaacetiatraiescazinmaritropicale,cu
temperaturamedieanualadepeste200C,cusalinitatemarinanormala,nzoneleneritice
deadncimemicadepnala50m,cuapebineoxigenate,nbazaprincipiuluiactualismului
sepoatetrageconcluziacatoatecalcarelebiohermiceidentificatenscoarsauformatn
condiiibazinalesipaleoclimaticesimilaresaufoarteapropiate.
Cercetarile geologice, indiferent de metodele folosite deductive sau inductive, se
finalizeazaprinmaterialedesinteza(studii,rapoarte,etc.)nsoitedematerialecartografice.
n baza concluziilor acestor materiale se procedeaza la detalierea cunoaterii n vederea
valorificariieconomicealeunorresurseminerale,zonariseismicealeteritoriului,aplasarea
diferitelortipurideconstrucii,etc.

43
 STUDIIBIOCLIMATICE

Progresultiinificncercetareabalneoclimaticaavutunritmlent,chiardacrelaia
dintreelementeleclimeisiorganismulumanafostintuitdemultvreme.Printremetodele
decercetare,S.W.Trompinclude:
1.Metodeempirice:
metodaindirect,ageografieimedicale(hrialedistribuieigeograficeadatelorde
mortalitate si morbiditate, dup vrst, boal, perioad), la care adugm noi hri ale
indicilor climatici si chiar hri climatice ale unor elemente care pot sugera o anumit
caracteristicbioclimatic;
metoda direct biometeorologic, prin analizarea, compararea datelor
meteorologiceiclinice.nacestscopsentocmesteunjurnaldebordbiometeorologiccare
cuprindeprincipaleleelementemeteorologicesicaracteristicilesinopticealehrilorzilnice
ale vremii. Erorile posibile pot aprea prin: diagnostic, nregistrare, tratament medical,
condiii meteorologice considerate dezagreabile de pacient i care pot infirma un efect
bioclimatic, mediul de spital, erori datorit diferenelor de vrst, sex, profesiune, statut
social.
2. Metode experimentale se aplic n cadrul cercetrii aclimatizrii la schimbul de
temperatur, umezeal, presiune. Se realizeaz cu ajutorul camerei climatice, n care se
poatecontrolatemperatura,umezeala,miscareaaerului,presiuneaatmosferic,ionizareai
radiaia (infraroie, ultraviolet), imitnduse condiiile de vreme reale n variaia lor.
Influenaacestoraestestudiatlanivelulpresiuniisngelui,coninutuluidehemoglobinia
altor componeni fizico chimici. De asemenea se analizeaz starea de confort termic
(indicele de confort termic a fost stabilit cu ajutorul camerei climatice), capacitatea
respiratorie.
3. Metodele statistice: abaterea standard, mediile progresive, testul de variaie,
probabilitatea integral a lui Gauss. Folosirea reelei de staii meteorologice, cu datele
stocate ulterior n arhivele institutelor de specialitate, prezint un interes limitat pentru
valorificareabioclimatic.
Metodesimijloacedecercetarenclimatologiaaplicata
Metodedecercetare
analizaelementelorfizicogeograficealeteritoriuluisauregiunii;
analizadatelordenregistrareexistentelastaiilemeteorologicecuperioadlung
defuncionarecasilastaiiletemporarespecialnfiinatesaulacelemobile;
comparaiaclimatologicntreregiuni;
deducia climatologic si microclimatologic asupra strii atmosferei din anumite
zonencarenuafostposibilefectuareaunormsurtori,darsaurealizatobservaiivizuale
sauaufostobinuteinformaiidelapopulaialocal;
nregistrarearapidnanumitezile,laanumiteorecuajutorulinstrumentelorde
msurareamplasatepeunvehicul;
metodafotografieriisauafilmriidocumentaredelanlimeiutilizareadatelor
furnizatedesateliiimeteorologici;
metodacartografieriiefectelorunorfenomeneatmosfericedeosebite(intensitatea
ploilortoreniale,agrindinei,etc.)
Mijloacedecercetare
statisticameteorologiccuprinsnsinteznanuarelemeteorologiceidetaliatn
fielestaiilormeteorologice;

44
 observaiavizualefectuatdecercettorntimpulsauimediatdupproducerea
unuifenomenatmosferic;
mijloacelecartograficecarecuprind:
hri i planuri pe care se nscriu elemente ale cadrului fizicogeografic i care
marcheaz punctul de amplasare ale staiilor meteorologice, sectoarele intens poluate ale
zonelorurbane,zoneledeinversiunetermic;
grafice pe care se transpun elementele climatice: presiune, temperatur,
umiditate,precipitaiietc.
mijloaceleexperimentalecaresuntmaidificildeaplicat(Exemplu:pentruastudia
modul de dispersie si stratificare a fumului ntro zi de acalmie n atmosfera unui ora se
poateconvenicuconducerileunorfabricismodificeregimuldedegajareanoxelorpentru
unanumitintervaldetimp.Dinmaimultepunctedeobservaiesefotografiazicarteaz
distribuia fumului. Experiena sar putea repeta n zile cu vnt din diferite direcii sau
intensiti).
Noiuni de baz ale relaiei clim organism (stres, adaptare, homeostazie, ritmuri
cosmiceibiologice)
Stresul
Aciunea mediului asupra omului se poate manifesta printrun stres de natur
variabil. Stresul (engl. Stress = presiune, ncordare, tensiune) este o noiune relativ nou,
semnificnd o solicitare puternic a organismului, o surs de agresiune, de solicitare a
organismuluidectrefactorinenumraisifoartediferii.Toatestrilealarmanteprovoac
aceeasi reacie de aprare, indiferent de natura factorului stresant. Se realizeaz astfel un
sindrom general sau local de adaptare. Este solicitat sistemul endocrin (hipofiza), sistemul
nervosiglandelesuprarenale.Oprimetapestereaciadealarm,urmat,ncazuln
carestresulpersist,deunstadiudeindiferen,siapoideunstadiudeepuizare.
Un stres moderat, urmat de restabilirea echilibrului endocrin si nervos este
consideratpozitiv,stimulent,antrenndoadaptaresiovitalizareaorganismului.
Pentru geograful climatolog, stresul care intereseaz este expunerea la variaiile
puternice,neperiodicealeactivitiisolare,alecirculaieiatmosferice,lacondiiileagresive
aleunuimediumodificat,cualtecaracteristicigeografice.
Adaptarea este un proces complex prin care un organism i modific forma,
structuraifunciile,potrivitanumitorcondiiidemediuvital.Sedistingtreifazeprincare
treceorganismuluman.
Prima faz este acomodarea, care este reversibil. Un exemplu de acomodare este
cretereanumruluidehematiiiaprocentuluidehemoglobindinsnge,ladeplasareala
altitudine mare, cu o presiune sczut a oxigenului, utilizat n tratamentul anemiilor i
convalescenelornstaiuniledemunte.Totadaptareseconsideriimunitateapecareo
dauanumiteboliinfecioase.
Fazaadouaesteaclimatizarea,carereprezintadaptarea,prinmodificrifiziologice,
la noi condiii geografice (n special de clim). Ca exemplu este adaptarea europeanului la
condiiilespecificedintroarcald.
Faza a treia este naturalizarea, care nseamn supravieuirea i reproducerea, n
condiiischimbatedeexisten,cumodificrifiziologiceilaurmasi.
Homeostazia (gr. Homoios= asemntor, stasis= stare) este proprietatea
organismelor vii, determinat de reglajul neuroendocrin, de ai menine, n limitele
echilibruluifuncional,diferiiparametrifizicochimici,biochimici,fiziologiciconstani.W.B.
Cannon(1928),numesteaceastproprietate:nelepciuneaorganismului.

45
 In balneoclimatologie este important homeotermia, n cadrul mecanismelor de
termoreglare, care reprezint constana temperaturii interne a corpului, independent de
temperatura exterioar. Aceast proprietate este asigurat prin mecanisme reflexe,
antagonice,dintrecareuneleproduccldurintern,altelecedeazclduraacumulatspre
exterior. Ele sunt reglate de centrii nervosi corticali si hipotalamici, pe baza excitaiilor
termicepecareleprimestepieleadinmediulexterior.
Climatoterapia, realizat prin deplasarea si tratamentul n staiunile
balneoclimatericeincludereaciilepacientuluilanoilecondiiidevia.
Ritmuricosmiceibiologice.Reaciileumanelacondiiiledemediuaulocncadrul
unorritmuricosmice,concordantesaudiscordantecuritmurilefiziologiceproprii.Adaptarea
lafactoriinaturalidemediucareprezintvariaiiritmicelaunanumitintervalsemanifest,
printre altele, i printro sincronizare a funciilor biologice interioare ale omului, cu cele
exterioare ale mediului. Fenomenele ritmice cosmice ale astrelor apropiate (ndeosebi
SoarelesiLuna),fenomenelemeteorologicedinatmosfer(determinatenmaremsurde
primele,daridecondiiilegeograficelocale),influeneazlarndullor,bioritmurilefiinelor
vii,aleoamenilor,animalelorplantelor.Unelecorelaiisuntevidente,altelesuntmaigreude
stabilit datorit complexitii lor, altele trec neoservate sau sunt considerate fr
corespondent,celpuinpnnprezent.
Exempledemodificrisiadaptri:
deplasrilecuavionulpeglob,delaestlavestsauinvers,prinschimbarearapida
maimultorfuseorare,dereglrinritmulveghesomn;
petrecereaunuitimpmaindelungatninteriorulpmntului,nafararitmuluizi
noapte, produce, de asemenea dereglarea ritmului veghe somn i dezorientarea
temporal.
Pentrubalneoclimatologieimportantesuntfenomeneleanuale,semianualesidiurne.
Celeanualesuntexprimatefizicprinvariaiaprincipalilorparametrimeteorologicii
biologici,nfuncionareadiferitaunororgane,nraportcusezonul(temperaturacorpului
mai sczut iarna i primvara, mai ridicat vara, ritmul cardiac mai rapid vara, mai lent
iarna)infrecvenabolilorsezoniere.
FenomeneleperiodicedeozisuntlegatedeperioadaderotaieaPmntuluinjurul
axei sale, care determin variaia a numeroi parametri geofizici (meteorologici, cmp
electricatmosfericigeomagnetic).EleseasociazicudoutrecerialeLuniilameridian,cu
perioada de rotaie sideral a planetei Marte. Aceste fenomene determin bioritmul
circadiansaunimeral(lat.circadiem=aproxozi,respectivgr.nykt=noapte,hemere=zi),
foarte important pentru organismul uman n ritmul veghe somn, temperatura corpului,
pulsul,compoziiasngelui,nactivitateaaparatuluirespirator,cardiovascular,digestiv.
Fenomenele anuale sunt o expresie a micrii de revoluie a Pmntului, cu
evidenierea celor 4 anotimpuri la latitudini temperate. Variaiile din cursul unui an se
datoreaz nclzirii inegale, temperaturilor aerului i solului, a nebulozitii, a umezelii
relative i absolute, a presiunii atmosferice. Se apreciaz c momentul de maxim
funcionarezilnicaunuiorganvariaznraportcusezonul.Astfel,ritmulcardiacestemai
rapid vara si mai lent iarna. Temperatura corpului este mai ridicat toamna i mai sczut
iarna i primvara. Viteza de cretere a prului este maxim n iulie si minim n ianuarie,
excreiadepotasiu,desodiusideapestemaximntreorele812,nseptembrie,1620,
martie aprilie (Steflea, 1984). Totodat, unele boli infecioase au o inciden maxim
sezonier.

46
 ANALIZAFIZICOCHIMICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI

Calitatea factorilor naturali este determinat substanial de proprietile lor fizico

chimicerezultatedincompoziiadesubstanemineralesauorganice,agazelordizolvatesau
departiculeleaflatensuspensieiorganismeleviiprezente.
Din punct de vedere al strii lor, impuritile pot fi solide, lichide sau gazoase.
Acesteapotfidispersatenap,isepotclasificadupdimensiunileparticulelordispersate
nsuspensii,coloiziisoluii.Majoritateasubstanelorcaresegsescnapelenaturale,ntro
cantitate suficient pentru a influena calitatea lor, se pot clasifica conform tabelului.
Desigur, o anumit ap nu poate conine toate aceste impuriticoncomitent,cuattmai
multcuctexistenaunoradintreacesteaesteincompatibilcuechilibrulchimicstabilitn
ap.nafaraacestorsubstanemenionate,napelenaturalesemaipotgsiialtetipuride
impuriti. Astfel, plumbul sau cuprul se potntlninurmaproceselordetratareaapelor
sau datorit sistemului de transport precum i din apele meteorice. Unele ape naturale
coninseleniusauarsenntrocantitatesuficientcasleafectezecalitatea.Deasemenea,
sepoateafirmactoateapelenaturaleconinsubstaneradioactive,nprincipalradium,dar
numai n unele cazuri de ape subterane concentraia acestora atinge valori periculos de
mari. Alte surse naturale conin crom, cianuri, cloruri, acizi, alcalii, diferite metale sau
poluani organici, toate aduse n receptori de apele uzate provenite din industrie sau
aglomeraiiurbane.
Calitateaapeisepoatedefinicaunansambluconvenionaldecaracteristicifizice,
chimice, biologice i bacteriologice, exprimate valoric,carepermitncadrareaprobeintro
anumit categorie , ea cptnd astfel nsuirea de a servi unui anumit scop. Pentru
stabilireacalitiiapei,dinmultitudineacaracteristicilorfizice,chimiceibiologicecarepotfi
stabilite prin analize de laborator se utilizeaz practic un numr limitat, considerate mai
semnificative.Sistemulmondialdesupraveghereamediuluinconjurtorprevedeurmrirea
calitiiapelorprintreicategoriideparametri:
parametridebaz:temperatur,pH,conductivitate,oxigendizolvat,colibacili;
parametri indicatori ai polurii persistente : cadmiu, mercur, compui organo
halogenaiiuleiuriminerale;
parametri opionali : carbon organic total ( COT ), consum biochimic de oxigen (
CBO)detergenianionici,metalegrele,arsen,bor,sodiu,cianuri,uleiuritotale,streptococi.
Pentru precizarea caracteristicilor de calitate a apei se utilizeaz urmtoarea
terminologie:
criterii de calitate a apei totalitatea indicatorilor de calitate a apei care se
utilizeaz pentru aprecierea acesteia n raport cu msura n care satisface un anumit
domeniudefolosinsaupebazacrorasepoateelaboraodecizieasupragraduluincare
calitateaapeicorespundecunecesitiledeprotecieamediuluinconjurator;
indicatoridecalitateaiapeireprezentaidecaracteristicinominalizatepentruo
determinareprecisacalitiiapelor;
parametridecalitateaiapeisuntvaloriiexprimrinumericealeindicatorilorde
calitateauneiape;
valoristandardizatealecalitiiapeireprezintvalorialeindicatorilordecalitate
a apelor care limiteaz un domeniu convenional de valori acceptabile pentru o anumit
folosinaapei.

47
 Indicatoridecalitateaiapei
Aa cum sa artat deja, pentru caracterizarea calitii i gradului de poluare a unei
apeseutilizeazindicatoriidecalitate.Acetiasepotclasificadupnaturaloridupnatura
iefectelepecareleauasupraapei,dupcumurmeaz:
A. Clasificare dup natura indicatorilor de calitate: indicatori organoleptici ( gust,
miros),indicatorifizici(pH,conductivitateelectric,culoare,turbiditate),indicatorichimici,
indicatorichimicitoxici,indicatoriradioactivi,indicatoribacteriologici,indicatoribiologici
B. Clasificare dup natura i efectul pe care l au asupra apei: indicatori fizicochimici
generali, temperatura, pH, indicatorii regimului de oxigen, oxigen dizolvat (OD), consumul
biochimicdeoxigen(CBO5),consumulchimicdeoxigen(CCOCr iCCOMn),indicatoriigradului
demineralizare,reziduulfix,cloruri,sulfai,calciu,magneziu,sodiu,indicatorifizicochimici
selectivi,carbonorganictotal(COT),azotKjeldhaliazottotal,fosfai,duritate,alcalinitate,
indicatori fizico chimici specifici ( toxici): cianuri, fenoli, hidrocarburi aromatice mono i
polinucleare, detergeni, metale grele ( mercur, cadmiu, plumb, zinc, cobalt, fier, etc.),
pesticide,arsen,uraniunatural,trihalometani,indicatoriradioactivi:activitateglobali
,activitatespecificadmisafiecruiradionuclid

48
 ANALIZAMICROBIOLOGICAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI

Analiza microbiologicaa diferitelor probe se realizeaza n scop preventiv, de
diagnostic, prognostic sau terapeutic. Biologul care lucreaza ntrun laborator de
microbiologie are responsabilitatea prelevarii corecte a probelor, executarii analizei de
laborator a probei, validarea rezultatelor si la nevoie confruntarea acestora cu date
complementare (clinice, epidemiologice etc.), participnd deci n mod indirect la
interpretarea rezultatelor obtinute. De aceea,asigurarea calitatiianalizei de laborator
trebuie sa reprezinte o preocupare constanta si esentiala a biologului, ca si a ntregului
personalallaboratorului.
Buna executie a analizelor microbiologiceeste una dintre conditiile determinate
ale actului calitatii. De aceea, la ora actuala au fost elaborate ghiduri de buna practica de
laboratorcarenusereferainprimulrndlametodeleutilizate,aicibiologularelibertateade
a alege metodele optime pe baza recomandarilor societatilor stiintifice nationale sau
internationale de profil, sau validate chiar n laborator, nsa n cazul din urma, numai cu
conditiacarezultateleobtinutesafiereproductibile.
Analiza microbiologic const n aplicarea metodelor i tehnicilor microbiologice
pentru observarea, izolarea i identificarea microorganismelor existente n produsele
examinate:apeminerale,lacuri,namoluri,nscopulstabiliriisauabsenteimicroorganismelor
nocive pentru sntatea consumatorului sau pentru conservarea valorii alimentare a
produselor.Pentruefectuareaanalizeimicrobiologice,probeledeanalizattrebuiesareflecte
condiiilemicrobiologiceexistentenmomentulrecoltriiisareprezintefidellotuldincare
provin.Prinlotsenelegecantitateadeproduserealizateincondiiitehnologiceuniforme,
introarja,schimbdeproduciesauintroperioadalimitatadetimp.
Recoltareaprobelorsefaceinmodaseptic,folosindinacestscopustensilesterile,
recipientepentrucolectaresterilizate,evitndoricecontaminareexterna.Vaseledestinate
analizei microbiologice trebuie sa fie curate, uscate, sterile, cu o capacitate adecvata, cu
posibilitateadeafiacoperiteinctsaprevincontaminareacumicroorganismedinaer.
Tehnicaderecoltaredepindedenaturaprodusului.Pentruanalizamicrobiologicaa
apei, nainte de recoltare se las sa curg apa cteva minute pentru a elimina microflora
stagnantapeconducta,dupcaresenchiderobinetul,seflambeazguraacestuiasiapoise
facerecoltareapropriuzisa.
Transportulprobelorsefacecatmairepedepentrucainperioadadintrerecoltare
si momentul analizei sa nu se produc nici moartea microorganismelor existente, nici
multiplicarea microorganismelor prezente in momentul recoltrii. Se considera ca prin
pstrareaprobelorincondiiiderefrigerareoperioadade24maxim36oredinmomentul
recoltrii,nuseproducmodificrisemnificativealemicrofloreilamajoritateaprobelor.
Apa folosita in scop terapeutic trebuie sa ndeplineasc condiiile de potabilitate,
subraportulunorindiciorganoleptici,fizicochimici,bacteriologici,biologici,alecrorvalori
limita sunt prevzute de normative sanitare. Prin intermediul apei, se cunoate ca pot fi
transmiseepidemiihidrice(febratifoida,paratifoida,dezinteria,etc).Prinurmareindicatorii
bacteriologiciauunrolimportantinapreciereacalitiiapei.
Aprecierea strii de igiena a apei presupune: determinarea numrului total de
germenisiabacteriilorcoliforme.Numrultotaldegermenireprezintnumruldecolonii
caresedezvoltainurmainsamantariide1cm3deapainmediudecultura,dup48orede
termostatare la 37C. In cazul in care se considera ca apa reprezint un grad ridicat de
contaminaremaimaresefacnsmnridindiluii.

49
 CERCETARIFIZIOLOGICESIFARMACODINAMICE

Cunoasterea problemelor generale privind efectele medicamentelor, locul i

mecanismullordeaciune,areoimportanfundamentalpentruoterapeuticraional.
Activitatea biologic a medicamentelor presupune o interaciune iniial, de ordin
chimicsaufizicochimic,cumoleculelecomponentealematerieivii.Aceastaciuneprimar,
la nivel molecular, declaneaz un complex de reacii, avd drept rezultat efectul
farmacologicglobal,rspunsulorganismuluilamedicamente.
Interaciunealanivelmolecular,deordinfizicochimic,biochimic,dintremoleculele
demedicamentisubstratulreactivalmaterieiviisenumesteaciunefarmacodinamic.
Efectul farmacodinamic reprezint rezultatul complexului de reacii declanate n
organismdeaciuneaprimar.Unmedicamentnucreeazfunciinoinorganism,cinumai
accelereazsaudiminuproceseleifenomenelefiziologicedereglate.
Medicamentul (farmaconul), aciond asupra unui sistem sau organ, nuvaschimba
caracterulfunciiloracestuia,cinumailevaamplificasaudiminua.
Analizdaciuneafarmacodinamic,putemdescriemaimulteaspecte:sensulaciunii
farmacodinamice, potena, eficacitatea, selectivitatea, latena, timpul efectului maxim,
durata,locul,mecanismuldeaciune.
1.Sensulaciuniidefineteaciunile:stimulantsauinhibitoare.
a. Aciunea stimulant poate rezulta fie prin creterea tonusului funcional al unui
organ, fie prin deprimarea unei funcii antagoniste. De ex., creterea ritmului contraciilor
cardiace se poate realiza prin stimulare cu adrenalin (aciune simpatomimetic) sau
inhibarecuatropin(aciuneparasimpatomimetic).
b.Aciuneainhibitoarepoatefiobinutprintrunefectdeprimantdirect(deprimarea
SNC prin anestezice), dar i printro stimulare excesiv (excitarea SNC prin cofein), care
ducelaepuizarearezervelorfuncionale.
2.Potenareprezintcapacitateauneisubstanedeaaveaactivitatebiologic.Cuct
efectelebiologicesuntmaiintense,raportatelaunitateadegreutate,cuattpotenaeste
maimare.Dinpunctdevedereterapeutic,potenaestecuattmaimarecuctdozaactiv
vafimaimic.Pentrucomparareapoteneifarmaconilorserecurgeladozeechiactive,care
suntdozelecuactivitateegal.
3. Eficacitatea reprezint efectul maxim pe carel poate produce un medicament.
Poatefidefinitiprincapacitateauneisubstanedeaproduceunefectbiologic.
4.Selectivitateaesteproprietateauneisubstanemedicamentoasedeainfluenaun
teritoriu ct mai limitat n organism (de ex., dopamina substan inotrop pozitiv). n
general, nu exist substane medicamentoase cu un singur efect, majoritatea avd un
spectrudeaciune.Deexemplu,morfinaareaciuneanalgezic,suprimfebraisedeaz.
Aciunea predominant asupra unei anumite structuri poate fi consecina unei
modificri conformaionale : de permeabilitate membranar (a structurii respective), de
reducere a concentraiei de farmacon n esutul respectiv (modificri ale unor transportori
activi),saudatoritafinitiideosebitefadeanumiireceptoriexisteninacelestructuri
(modificrideactivitateenzimatic).
Modificarea conformaional a unei macromolecule receptoare, inclus n
membran, ca urmare a acionrii specifice de ctre farmacon; consecutiv se deschide un
canalmembranarprincaretrecionii,conformgradientuluideconcentraie.
Raportul dintre dozele ce produc efectele dorite i efectele adverse pentru un
medicamentsenumeteindiceterapeuticsaumargine(limit)desiguran.

50
 n condiii clinice, indicele terapeutic (IT) este raportul dintre doza minim toxic
(DL50)sidozaminimeficace(DE50).IT=DL50/DE50.
Sedorestecaindiceleterapeuticsafiemaimaredect10pentruaaveauninterval
destul de mare ntre dozele toxice i cele eficace. Formula standard a limitei de siguran
este: (DL1/DE99 1)x100. De ex. (caz ipotetic), dac 100 mg de medicament determin
toxicitatede1%ntropopulaiesi10mgdinaceeaisubstanesteeficientn99%din
cazuri, atunci limita de siguran a medicamentului este: 100/10 1 x 100 = 900. Ca atare,
aceadozcareesteeficientnproporiede99%trebuiemritcu900%pentruafitoxic
nproporiede1%ncadruluneipopulaii.
Existsimedicamentecuindiceleterapeuticmaimicdect10,cumarfidigitalicele
cardiotonice,careauindiceleterapeuticaproximativegalcu2,sauacaprinullacareIT=3.
Dereinut:Unmedicamentpoatesprezintemaimuliindiciterapeutici.
5. Latena Este timpul scurs de la administrarea unui medicament pn la apariia
efectului. Aceasta depinde de calea de administrare, structura substanei, viteza de
absorbie, transport, difuziune, metabolizare (biotransformare) i eliminare. Ea variaz n
funciedeciledeadministrare:IV<IP<IM<SC<PO.
6. Timpul efectului maxim reprezint timpul scurs de la administrare pn la
atingerea intensitii maxime a efectului. Contribuie la fixarea unor intervale
corespunztoarentreprize.
7. Durata aciunii este condiionat de farmacocinetica medicamentului. Un
parametrucecaracterizeazacestaspectestetimpuldenjumtirebiologic.

y1=cantitateademedicamentlat1
y2=cantitateademedicamentlat2
Calculareatimpuluidenjumtirebiologicpermiteoreglareraionalaintervalului
dintreprize.Cndseurmresteobinereauneiaciunideduratserecurgelaaanumitele
preparateretard.
8. Locul aciunii medicamentelor. Aciunea medicamentelor se poate evidenia la
scarantreguluiorganism,darilanivelcelularsimolecular.Unelesubstanereacioneaz
numai la anumii componeni ai celulei molecule cu structur specific sau complexe
biochimice,cunoscutesubnumeledereceptori.
Acesti farmacoreceptori constau din biomacromolecule proteice preformate,
existentenorganismisintetizatedeacestasausepotformanitearanjamentemoleculare
specialenprezenamoleculelordemedicament.
Tipuridereceptori,exemple:
colinergiciactivaidemuscarinM1,M2,M3,M4;
nicotiniciactivaidenicotin
adrenergici1,2,1,2
histaminergiciH1,H2
naceastreaciesedistingdouetape:
I.Primaetapestedeordinfarmacocinetic,ncarefarmaconulseleagdereceptor
formd complexul MR. Etapa este reversibil. Proprietatea moleculelor de a se fixa pe
receptorisenumeteafinitate.
II.Adouaetapestedeordinfarmacodinamiccndapareaciuneapropriuzis.

51
 Seproduceomodificareareceptoruluicuapariiaunuistimuliniial.ComplexulMR
determinapariiaunorreaciienzimaticenlan(activitateintrinsec)careduclaapariia
efectului.
Activitateaintrinsecestecapacitateaunuimedicamentdeaproduceomodificarea
receptoruluicepoateconstafiedindeplasareasarciniielectrice(celedoucomponentese
atrag electrostatic, formnduse legturi ntre ionii cu sarcini contrare), fie n transfer de
radicali (complexe coordinative, chelai, prin interaciunea cu ioni metalici de ex.,
diureticelemercuriale,caresefixeaznacestfeldeenzimeletiolicedelanivelulcelulelor
tubularerenale)careduclaapariiaefectului.
Medicamentelecaresefixeazdereceptorisilactiveaz,provocndefectespecifice
mecanismeamplificatoare,suntdetipAGONIST.Celecaresefixeazdereceptori(fixare
imperfect),darnulactiveaz,suntdetipANTAGONIST.
Antagonistii mpiedic n mod specific fixarea agonistilor de receptori, deci le
mpiedic efectul (de ex., medetomidina este un agonist alfa2, iar atipamezolul este un
antagonistalfa2reacieantidot).
Exist i o categorie intermediar de substane care au afinitate, dar o activitate
intrinsec redus ntrun anumit grad si care se numesc AGONISTI PARIALI, respectiv
ANTAGONISTI PARIALI (morfinaagonist k si agonist parial G receptori opioizi induc
efecte:analgezicideprimantrespirator,iarantagonistulsuparialestenalorfinapstreaz
analgezia,darproduceunefectexcitantrespirator).
9. Mecanismele de aciune ale medicamentelor. Medicamentele pot aciona prin
mecanismediferite:fizicochimiceibiochimice.
A. Mecanismele fizicochimice: fenomene de adsorbie; fenomene de osmoz
(diuretice, purgative); fenomene de modificare a strii coloidale a proteinelor celulare
(taninurileastringente).
B. Mecanismele biochimice: la nivel celular, aciunea medicamentelor se poate
exercitaasupramembraneisauninteriorulcelulei.
Un posibil mecanism de aciune ar consta n modificarea polaritii membranelor
celulare. n repaus membrana este polarizat pozitiv pe partea extern i negativ pe cea
intern. Potenialul de repaus este de 90 de microvoli. Stimularea activitii celulare se
caracterizeaz printro depolarizare reversibil a membranei, care se realizeaz prin
schimburideionintreceledoufeealemembranei:prininfluxulionilordesodiusiefluxul
ionilor de potasiu. Potenialul de aciune este de 110 120 microvoli. Consecina acestui
fapt este transmiterea excitaiei. Fenomenul de inhibiie a activitii celulare apare fie ca
urmare a mpiedicrii depolarizrii membranei, fie printro hiperpolarizare. n cadrul
hiperpolarizrii,arelocuninfluxalionilordeclorsiunefluxalionilordepotasiu.
Permeabilizareamembranelorprinmedicamente,cutranslocareaionicconsecutiv:
A depolarizarea i generarea potenialului postsinaptic excitator; B hiperpolarizare,
potenialulpostsinapticinhibitor.
Unele medicamente acioneaz brutal asupra membranelor celulare, pe care le
altereaz, mpiedicnd funciile fiziologice, chiar omornd celulele. Aa se explic, de ex.,
efectul bactericid sau fungicid al unor dezinfectante sau al unor antibiotice polimixine,
nistatin,amfotericinB.
Mecanismuldeaciuneprinmodificareacanalelorionice
Anumii receptori situai la nivel celular sunt n corelaie cu canalele membranare
pentru ionii de sodiu, potasiu, clor si calciu. Activarea acestor receptori de ctre diverse
medicamente determin deschiderea acestor canale ionice cu translocare ionic i deci cu

52
modificarea potenialului electric membranar (stimularea alfa receptorilor de ctre
noradrenalincareduceladeschidereaunorcanalepentruioniidecalciu;altemedicamente
potblocatotalsauparialtransportulionictransmembranaralacestorcationi).
Se cunosc substane care deprim transportul transmembranar al ionilor de calciu,
caresuntblocantealecanalelordecalciu(verapamil,nifedipindiureticeantihipertensive),
blocante ale canalelor de sodiu (anestezice locale), blocante ale canalelor de potasiu
(triamterensiamiloriddiureticedeans).
Canalele ionice pentru ionii de calciu sunt canale voltaj dependente si canale
agonistdependente.
Canalelevoltajdependentesedeschidsubaciuneavariaiilordepotenialelectric
membranar,ntimpcecanaleleagonistdependentesedeschidsubinfluenaunoragoniti
decanale;suntdenaturproteicsicuspecificaiipentruanumiiioni.
OaltinfluenamedicamentelorsereferlasistemuldeMESAGERISECUNZIla
nivelcelular.Existoseriedesubstaneendogeneregulatoare,darsimedicamenteagoniste
careacioneazpereceptoriispecificisisuntconsideratemesageriprimintransmiterea
informaiei ctre celule. Sunt i medicamente care declaneaz o aciune prin intermediul
unor sisteme intermediare mesageri secunzi care aparin economiei metabolice
celulare. Mesager secundar este calciul universal implicat n reglementarea tuturor
fenomenelordeactivitatecelular.
Fenomenul de depolarizare determin deschiderea canalelor membranare pentru
ioniidecalciuaanumitelecanalelentecumrireainfluxuluisiaconcentraieiacestor
ioni n citoplasm. Ionul de calciu poate proveni i din organitele celulare; reticulul
endoplasmatic,reticululsarcoplasmic.
Cresterea concentraiei de ioni de calciu la nivel intracelular, ca urmare a
depolarizrii voltaj dependente, se produce n reaciile celulare de scurt durat: n
procesul de eliberare a unor mediatori chimici din terminaiile nervoase, contracia
muchilorstriaiicontraciamiocardului.
Crestereaconcentraieideionidecalciuncitoplasmestedetectatdeuncomplex
proteicnumittroponin,careestedefaptunreceptorproteicpentruioniidecalciuicare
favorizeaz formarea complexului actin miozin ce genereaz rspunsul contractil. Ionii
de calciu activeaz de asemenea ATPaza miofibrilar, care prin desfsurarea ATPului
furnizeazenergianecesarcontraciilor.
Blocanteleionilordecalciu(verapamilul)vormpiedicaptrundereaionilordecalciu
ncelulproducddeprimareacontractilitiimiocardului.
n reaciile celulare de lung durat (de ex., secreia de aldosteron sub influena
angiotensinei, secreia de insulin indus de glucoz, contracia muchilor netezi traheali,
vasoconstricianoradrenalinic),interveniamesageruluicalcicestecomandatdeactivarea
unor receptori membranari specifici i nu de depolarizare este o intervenie agonist
dependent.
ntre complexul substan agonist receptor membranar i mesagerul calcic se
interpuneunsistemtraductorfosfatidilinozitidic.
Acionarea receptorilor este urmat de hidroliza unor inozitolfosfolipide
membranare,cudesfacereaninozitolfosfat(IP3)sidiacilglicerol.IP3(Inozitolul145fosfat)
stimuleazeliberareadecalciudindepozitulcelular,decicrestereaconcentraieiionilorde
calciunceluledeterminactivareaunorproteinkinazedependentedecalmodulin.
Un mare numr de substane endogene regulatoare, dar i de medicamente,
acioneaz asupra unor receptori membranari, iar acionarea acestor receptori specifici

53
provoac stimularea sau inhibarea adenilat ciclazei membranare, enzim care transform
ATPul n AMPc. De ex., adrenalina, prin aciunea asupra receptorilor betaadrenergici n
calitatedeagonist,activeazenergeticadenilciclaza,carestimuleaztransferulmoleculelor
de ATP n AMPc. AMPc sub aciunea fosfodiesterazei (prin fosforilare) se metabolizeaz n
AMP.DaracestAMPcactiveaziinhibieloseriedeenzime:
activeaz glicogenfosforilaza i inhib glicogensintetaza hepatic , cu sporirea
glicogenolizeinficatsitendinalahiperglicemie;
activeaztrigliceridlipazatisular,cucrestereaconsecutivaacizilorgrasinsnge.
Reaciile enzimatice n lan declanate de stimularea adenilat ciclazei prin
catecolamine,caurmareaacionriireceptorilorbetaadrenergici;seformeazAMPc,care
comandcretereaglicogenezeiilipolizeintresistemulmesagercalcicicelalAMPcului
existinterrelaiicomplexe,deordinbiochimiccuconservareareciprocastimulenilorsau
inhibitorilor.
Alte mecanisme de aciune urmeaz cascada de reacii metabolice pornind de la
fosfolipide membranare trecnd la eicosanoide (derivai ai acizilor grai eseniali
prostaglandine, prostacicline etc), apoi la leucotriene (LTB4 etc.) i pe urm urmnd calea
farmacologicspecial.
FACTORIICAREINFLUENEAZACIUNEAMEDICAMENTELOR
Efectele medicamentelor asupra organismului sntos sau bolnav rezult din
interferenalaunmomentdataunorfactorimultipli,compleci.Acestifactoripotinfluena
diversecaracteristicialeaciunilorfarmacodinamice(sens,durat,potenetc).
Pentrusimplificare,seclasificntreicategorii:
I.Factoricaredepinddemedicament:proporiafarmaceutic,doza;
II.Factoricaredepinddeorganism:specie,ras,vrst,sex,niveluldeactivitate;
III.Factoriexterni(demediu):temperaturamediului,altitudine,lumin.
Clasificareaestepurdidactic,deoarece,nrealitate,cndseapreciazaciuneaunui
medicament,toiacetifactoritrebuieconsideraicuaciunesimultan,cuponderediferit
pentruaobineoaprecierejust,conformcurealitatea.
I.Factoricaredepinddemedicament
Structura chimic este un factor foarte important, hotrtor pentru proporia
farmaceutic. Proprietatea farmacologic a medicamentului poate fi influenat de:
structura spaial a moleculelor, natura legturilor dintre atomi, forma moleculelor,
mrimeamoleculelor,repartizareadensitiielectronice.
La o structur chimic se distinge nucleul (suportul) care confer afinitate pentru
locurilerespectiveioseriedegruprifuncionalecareconferreactivrispecifice.Elepot
afecta caracterul polar al medicamentului, adic comportarea farmacocinetic i
farmacodinamic.
Doza reprezintcantitateademedicament,folositlaoadministrare,careproduce
unefectfarmacodinamic.
Dinpunctdevederealintensitiiefectuluisedistingtreitipuridedoze:
dozeficace(DE)dozaterapeuticcareproduceefectulfarmacodinamicutil;
doztoxic(DT)caredeterminapariiafenomenelortoxice;
dozletal(DL)careproducemoarteaanimalului.

54
 CERCETARIAVANSATELANIVELCELULARSIMOLECULAR

Prin studii in vitro se pot urmri: morfologia celular, sinteza proteic, secreia
anumitor substane, metabolismul celular, interacia celulelor prin receptori celulari cu
diferiiliganzi,captareasaueliberareaelectroliilororiaaltortipuridesubstanecareajung
nmediulcelular.
nsistemulculturilorcelularedefinimurmtoarelecategorii:culturatisular,cultura
de organ, culturi de celule aderente i n suspensie, culturi organotipice sau histiotipice,
culturidemasiclonale,culturiprimare,culturicelularefinite,liniicelularecontinue.
Pentru urmrirea i caracterizarea rspunsului celulelor cultivate in vitro i supuse
aciuniidirecteafactorilornaturaliterapeutici,sevorutilizaculturideceluleobtinuteprin
procedeespecificencadrulLaboratoruluideCulturiCelulare.
Protocoaleleesenialepentruculturiledecelulesuntreprezentatede:obinereade
culturiprimare,subcultivareacelulelor,tripsinizarea,pasareaculturilorcelulare,numrarea
celulelor folosind hemocitometrul, evaluarea viabilitii celulare: metoda de excludere a
albastrului tripan, colorarea cu rou neutru; teste de citotoxicitate: studiul
lactatdehidrogenazei,testulMTT,determinareacurbeidecretereacelulelor,evidenierea
histochimic a celulelor senescente pe baza activitii galactozidazei, determinarea
eficieneideclonare,decongelareaicrioconservareacelulelor.
Evaluarea modificrilor la nivel celular i molecular se poate realiza prin studii de
microscopie optic, n care este urmrit morfologia celulara, studii de viabilitate celulara,
studii imunocitochimie, studii proteomice realizate prin tehnici specifice, incluznd
electroforezaiWesternBlottingul,determinareaparametrilorbiochimicidebazalanivelul
mediului de cultur, studii asupra fiziologiei celulare, studii privind senescena celular,
studiiprivindsemnalizareacelular.
Studiidemicroscopieoptic.Dupfiecarevariantexperimentalcelulelesuntfixate
cu 10% paraformaldehid i colorate cu hematoxilineozin (pentru histologie general).
Studiile de microscopie optic permit evaluarea morfologiei celulare dea lungul ntregii
perioadeexperimentale.
Studii de imunocitochimie. Aceste studii urmresc evaluarea modificrilor unor
markericelulari,aproteinelordestress(Hsp70,Hsp90),aproteinelorproiantiapoptotice
(p53, Bax, Bcl2, caspaza 3 i citocrom c) precum i a principalilor constitueni matriceali
(fibronectin, laminin, colagen). Detectarea imunocitochimic este realizat printro
metodindirectncareanticorpulsecundarestecuplatcuperoxidaza.
ElectroforezaSDSPAGEesteometodanaliticipreparativdeseparareaparticulelor
iansamblurilordeparticulencrcateelectric,subaciuneaunuicmpelectricuniformaplicat
dinexterior.Metodaarelabazfenomenulfizicochimicdedeplasaresaumigrarediferenial
a diferitelor particule ntrun cmp electric. Utilizarea markerilor de greutate moleculara si
analiza densitometrica printrun sofware specific permite estimarea cantitativa a proteinelor
dinlizatulcelular.
WesternblottingAceasttehnicestefolositcusuccescndunanticorprecunoate
osecvendeaminoacizisauunmiezhidrocarbonatdaresteinadecvatpentruanticorpiicare
recunosc un epitop conformaional de pe protein. Tehnica de imunobloting, cunoscut ca
WesternblottingafostdescrisdeTowbinicolab.(1979)careautilizatuncurentelectric
pentru transferul polipeptidelor de pe geluri de poliacrilamid pe nitroceluloz. Aceasta
tehnica permite identificarea i cuantificarea unei anumite proteine, de interes pentru
stabilireamecanismuluideaciunealunuifactornaturalterapeutic.

55
 STUDIICLINICEASUPRAEFICIENEITERAPEUTICEAFACTORILORNATURALI

La iniierea studiului, Investigatorul trebuie s pregteasc un dosar care s

cuprinddocumentereferitoarelastudiuclinicalunuifactornatural,iarpeduratastudiului,
areresponsabilitateasactualizezedosarulisadaugeregulatdocumentelespecifice.
Dosarul Investigatorului i documentele primare asociate trebuie pstrate pe
durata convenit cu sponsorii. Codurile de identificare ale pacienilor trebuie pstrate cel
puin15anidupncheiereastudiului.
Dosarul Investigatorului conine: Broura Investigatorului, Protocoalele i
amendamenteleaprobate,Consimmntulinformataprobatioricealtinformaiescris
inclusiv toate traducerile i pliantele publicitare pentru recrutarea subiecilor; Procedura
pentruconsimmntulinformat.,RaportulFinalasuprastudiuluiclinic.
Raportareadedate
FormulardeRaportareaCazuluinalb(CRF).
FormulardeEvenimentAdversSever(SAE)/EvenimentAdvers(AE)nalb.
Documentprimarnalbdacnuexistlaamplasament.
Agendnalbpentruetapadeselecieirecrutare.
Factorulnaturalterapeuticstudiatclinic
Buletinuldeanalizafizicochimicasimicrobiologica
Lista/pliculderandomizare.
Certificatulderegsirealistei/pliculuidedecodificare.
Listasarcinilorpentrusubiect.
Procedurademanagementaprodusului.
Documentuldejustificarealprodusului.
Formularuldemanagementalprodusului.
Fiadetemperatur,cndecazul
Altedocumentelegatedefactorulnaturalstudiat.
Probedelaborator
Autorizaialaboratorului/parametrinormali/actualizareavalorilornormale.
Buletinuldeexpediiealreactivuluiiavizulderecepie.
Proceduriledemanagementaleprobelor:colectare,analize,depozitare,rezultate.
Buletinuldeprobeasubiectului.
Fiadetemperatur,dacecazul(probepstratelatemperaturijoase).
Fiaprobelorpstratelalaborator,
Altedocumentelegatedeprobeledelaboratornecesarestudiului.
Materialeleiechipamentelenecesarestudiului
Buletindeexpediie(noriginal)pentrumateriale/echipamenteiavizdeprimire.
Autorizaiedereturamaterialelor/echipamentelorpentrustudiu(copie).
Buletindeexpediiealdocumentelorstudiuluiiavizulderecepie.
Autorizaiadereturadocumentelorexperimentului(copie).
Dateidocumenteprivitoarelaparticipaniilastudiu
Toateformulareledeconsimmntinformatsemnateidatate
Fieledeseleciei/saunregistrareasubiecilor.
Listadeidentificareasubiecilor.
CopiiletuturorFormularelorderaportaredeCaz(CRF).
CopiaFormularuluideEvenimentAdversGrav(SAE).
CopiadocumentaieipentrucorecturileaduselaCRF.

56
 Toatedocumenteleprimarealesubiecilor,inclusivrezultateledelaborator.
CopiiletuturorautorizaiilorderegsireaCRFurilorsubiecilor.
Seleciairecrutareaparticipanilorlastudiu
EsteimportantcaInvestigatorulsclarificempreuncupersonaluldinsubordine
toatechestiunilereferitoarelainterpretareacriteriilordeincludere/excludere.
Investigatorultrebuiesaialocetimppentrurecrutareaunorparticipanilastudiu
adecvaitimpuldeconsultareareansesensibilesafiemailungdectnsituaiinormale.
Investigatorultrebuiesasigureoselecieneprtinitoareaunuinumradecvatde
participanilastudiuaacumsuntdefiniinProtocol
Investigatorultrebuiespermitsubiecilorcarentrunesccriteriiledeincluderes
decidsinguridacdorescsaunusfiecuprininstudiu.
Investigatorulvacreadocumenteledeidentificarealesubiecilorcareauintratn
procesul de selecie prin completarea unui caiet de lucru pentru selectarea/ recrutarea
subiecilor.
Obinereaconsimmntuluiinformatdelatoiparticipaniilastudiu
Conceptul de obinere a consimmntului informat este considerat principiul de
baz al GCP. Consimmntul informat este procesul prin care subiectul confirm n mod
voluntar dorina de a participa la studiu. Doar subiecii care au neles pe deplin toate
aspecteleimplicatenparticiparealorlastudiupotfacejudeciiipotdaconsimmntul
de a participa. Informaii privind prevenirea i transmisia bolilor trebuie oferite subiecilor
dealungulntregiidurateastudiului.
nainte ca subiectul s intre n experiment i nainte ca vreo procedur legat de
experimentsfiedeclanat,estenevoiesseobinconsimmntulinformatnscrisde
la subiect sau de la reprezentantul su legal. n cazul unui test de selecie care presupune
colectareaprobelorbiologicenaintederecrutareapentrustudiu,estenevoiededoutipuri
de formulare de consimmnt, unul pentru colectarea de probe biologice i analiz, iar
cellalt pentru participarea la studiu n cazul obinerii unor rezultate de laborator care
respect criteriile de incluziune. Subiecii care sunt gsii neeligibili la selecia iniial (din
raiunimedicale)vortrebuisprimeascconsiliere,precumioricetratamenticontinuare
aconsilieriinecesareilandemn.
Investigatorul poate delega procesul de obinere al consimmntului unei
persoane calificate adecvat; cu toate acestea, Investigatorul va trebui s se ntlneasc cu
subiectul dup aceea pentru a se asigura c consimmntul a fost obinut n mod corect.
Informaiaverbaliscrisoferitsubiectuluitrebuieformulatntermenisimpliinlimba
samatern.Trebuieevitaitermeniimedicali.
Investigatorul/persoanadesemnattrebuiesefectuezeprocedurilecompletede
obinereaconsimmntuluiinformatcufiecaredintresubieci:
Formularul de consimmnt informat trebuie datat i semnat personal de
ctre participantul la studiu i/ sau de ctre reprezentantul legal al acestuia precum i de
Investigator.
Dac subiectul sau reprezentantul su legal nu tiu citi, este necesar
prezenaunuimartorimparialcaresfieprezentdealungulntreguluiprocesdeobinerea
consimmntului. Dup obinerea aprobrii orale din partea subiectului sau a
reprezentantuluisulegal,martorultrebuiessemnezeisdatezepersonalformularulde
consimmntinformatisatestecinformaiaafostcorectexplicatiaparentneleas,
precumicconsimmntulafostdatnmodliberdectresubiect.

57
 Subiectul studiului i/sau reprezentantul su legal vor primi o copie a
formularuluisemnatidatat,precumioricealtinformaiescris.
Originalul formularului de consimmnt informat trebuie pstrat n dosarul
Investigatoruluimpreuncudateledespresubiect.
Subieciistudiuluivorcontinuasfieinformaipeduratastudiuluideapariiaunor
noirezultatesauinformaiireferitoarelafactorulnaturalinvestigatcarearputeaaveavreo
consecin asupra participrii lor la studiu. Trebuie s primeasc formulare actualizate
precum i copii ale amendamentelor aduse informaiei scrise. Exemplare actualizate ale
originaluluisemnateidatatetrebuiepstratenDosarulInvestigatorului.
PROCEDURILEPENTRUCONSIMMNTULINFORMAT
Respectareaprotocolului
Odatstudiuliniiat,InvestigatorultrebuiesaderelaProtocolisseasigurec
este urmat cu strictee. Abateri de la procedura/ procedurile protocolului nu vor fi fcute
fr acordul reprezentanelor sponsorilor cu excepia cazului n care sunt necesare pentru
evitarea unui pericol iminent care ar afecta subiectul. De fiecare dat cnd Investigatorul
simte c sunt necesare schimbri, ele vor fi sugerate i discutate cu Monitorul Clinic/
Coordonatorul Clinic. Dac schimbrile sunt aprobate de ctre Managerul de Produs,
CoordonatorulCliniciSponsor,atuncisevaelaboraunAmendamentlaprotocol,semnatde
ctreInvestigatoriSponsorianexatlaprotocoluliniial.
Amendamentelecarearputeaafectasiguranaunuisubiect/pacientsauefectuarea
studiuluitrebuieprezentatenscrisComitetuluideEtic.Schimbrilenupotfiimplementate
fraprobareadectreCEIaamendamentului.Cutoateacestea,implementareapoateavea
locnaintepentruaevitapunereanpericolasiguraneisubiectului/pacientului.Inaceast
situaie, Investigatorul trebuie s notifice imediat Comitetul de Etic asupra motivelor
schimbrii i s aduc la cunotin spre aprobare SCJUCJ/Sponsorului amendamentele
propuselaprotocoliCEIspreautorizare.Ocopieaautorizaieitrebuiepstratladosar,iar
unadatSponsorului.
In cazul unor modificri minore care nu afecteaz sigurana sau sarcinile de
participare ale subiectului/ pacientului la experiment sau care au impact doar asupra
activitilor administrative, modificarea poate fi considerat ca o simpl notificare care nu
arenevoiedeaprobareformal.
Furnizareadengrijirimedicalepentruparticipaniilastudiu
Un medic de profesie care este investigator sau subinvestigator va fi responsabil
pentrutoatedeciziilemedicalelegatedestudiulclinic:
Investigatorul trebuie s se asigure de furnizarea unor servicii medicale
adecvatencazulunorefecteadverse,incluzndvaloriledelaboratorclinicsemnificative.
Investigatorulvainformamediculdefamiliealsubiectuluidespreparticiparea
acestuia/acesteialastudiudacsubiectulareunmedicdefamilieiestedeacordcaacesta/
aceastasfieinformat/.
Proceduriderandomizareideschidereacodului
Investigatorultrebuiesurmezeprocedurilederandomizare,dacacesteaexist.
n cazul unui experiment randomizat, controlat, de tip dubluorb, codul este de obicei
pregtit sub forma unor plicuri numerotate, fiecare coninnd identificarea respectivului
tratamentpentruadaposibilitateaInvestigatoruluisdeschidcodulncazdenevoie,fra
identificatratamentulaplicatcelorlalipacieni.

58
 S se asigure c codul este deschis n conformitate cu Protocolul i n spe
dinraiunimedicale.
Decodificarea prematur trebuie raportat Monitorului Clinic imediat i
trebuie nregistrat n dosar. Motivul pentru deschiderea prematur a codului
medicamentuluiinvestigattrebuieprezentat,cumarfi,deexemplu,apariiaunuieveniment
adversgrav.
Lasfritulexperimentului,Investigatorultrebuiesreturnezetoatecodurile
neatinseMonitoruluiClinicpentruadovedicstudiuldetiporbafostmeninut.
Rapoarteledesiguran
Subiecii trebuie instruii s raporteze Investigatorului orice eveniment advers.
Investigatorii trebuie s evalueze evenimentele adverse (AE) la fiecare vizit. AE este
considerat serios (SAE) cnd este fatal, pune n pericol viaa, cauzeaz incapacitate
permanent,cauzeazsauprelungetespitalizareasaucauzeazanomaliigenetice.
Termenipentruevaluareacauzalitii
NuarelegturEvenimentulestenmodeevidentlegatdealifactoricumarfi
stareaclinicapacientului,ointervenieterapeuticsauoterapieconcomitent.
ImprobabilEvenimentulafostcelmaiprobabilprodusdealifactoricumarfi
starea clinic a pacientului, o intervenie terapeutic sau o terapie concomitent i nu
urmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat.
PosibilEvenimentul:
urmeazosecventemporalrezonabildinmomentuladministrrii,
i/sauurmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat,
dar ar fi putut fi produs de ali factori precum starea cinic a pacientului, o
intervenieterapeuticsauoterapieconcomitent.
ProbabilEvenimentul
urmeazosecventemporalrezonabildinmomentuladministrrii,
i/sauurmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat,
inuarfipututfiprodusdealifactoriprecumstareacinicapacientului,o
intervenieterapeuticsauoterapieconcomitent.
CelmaiprobabilEvenimentul
urmeazosecventemporalrezonabildinmomentuladministrrii,
i/sauurmeazunmodelcunoscutderspunslaprodusulinvestigat,
inuarfipututfiprodusdealifactoriprecumstareacinicapacientului,o
intervenieterapeuticsauoterapieconcomitent,
ifiecaarelocimediatdupadministrareaprodusuluiinvestigatsauareroln
stopareaprodusuluisauexistoreaciepozitivlaloculaplicrii.
ReexaminareaEvenimentuluiAdvers
Investigatorultrebuiesseasiguredesiguranasubiectului.Cndunsubiecteste
afectatdeunAE,trebuieluateurmtoarelemsuri:
ocurenaAEtrebuiemonitorizatcuatenie.
Investigatorul trebuie s furnizeze ngrijiri de cea mai bun calitate i s
urmreasc evenimentul advers al subiectului pn acesta dispare. Un eveniment advers
careeposibilsfielegatdeprodusipersistlasfritulstudiuluisauunEvenimentAdvers
Serios(SAE)careareloclaterminareastudiuluiieprobabillegatdeprodustrebuieurmrit
deInvestigatorpnesteeliminat.
Oinvestigaiecomplettrebuieefectuatpentrudeterminareacauzalitii.

59
 Evenimentul advers trebuie nregistrat n detaliu n timpul experimentului,
indiferentdacexistoposibillegturcauzalcumedicamentulinvestigat.
ProceduraderaportareaEvenimentuluiAdvers
Toate evenimentele adverse care au loc n timpul studiului trebuie raportate cu
precizienseciuneaadecvataCRF.
RaportareaEvenimentuluiAdversSerios
Toate evenimentele adverse grave (SAE) trebuie raportate de ctre Investigator
imediat (n 24 de ore) Monitorului Clinic Coordonatorului , precum i, cnd este cazul,
sponsorilor,chiardacevenimentuladversnuesteconsideratafinlegturcutratamentul.
Investigatorul trebuie de asemenea s respecte reglementrile n vigoare locale
referitoare la SAE prin raportare ctre autoritile sanitare, autoritile de reglementare i
ctreCEIspecificatenprotocol.
Identitateasubiecilorvafiprotejatcndsevortransmiteinformaiile.
SevafaceonotificaretransminduseprinfaxunRaportdeUrgenprivind
unEvenimentAdversSerios(formularspecialpentrustudiu)i/sauprintelefon.
Orice informaie relevant referitoare la SAE care apare dup ce formularul
de raport a fost trimis (rezultat, descriere precis a antecedentelor medicale, rezultatele
investigaiei, copia fiei de spitalizare, etc.) trebuie naintate Monitorului Clinic i
sponsorului. Pentru raportarea deceselor, Investigatorul trebuie s furnizeze Sponsorului/
CEI informaia suplimentar solicitat cum ar fi raportul de autopsie i rapoarte medicale
finale.
CompletareavalidareaFormularuluideRaportaredeCaz
Investigatorul trebuie s asigure corectitudinea, lizibilitatea i completitudinea
datelor din formularele de raportare de caz (CRF) i din toate celelalte formulare/ fie de
raportare.ToateCRFurileiformularelesolicitatevorfivalidatedectreMonitorulClinicn
timpulvizitelordemonitorizare.
PentrurespectareaBuneiPracticiClinice
Investigatorultrebuiesgarantezecmonitorul/monitorii,auditoriiiautoritile
de reglementare vor avea acces direct la datele/ documentele primare pentru verificarea
procedurilordelucrui/saualedatelorstudiului.
Investigatorultrebuiesgarantezecsubiectulstudiuluivafiinformatattverbal
ctiscrisnformularuldeconsimmntcmonitorul/monitorii,auditorul/auditorii,
CEI,precumiautoritiledereglementarevoraveaaccesdirectlaacteleoriginale,frale
violaconfidenialitatea,pentruverificareaprocedurilorexperimentuluii/sauadatelor.Prin
semnareaformularuluideconsimmntinformat,participantullastudiusaureprezentantul
sulegalautorizeazaccesullaactelesalemedicale.
Investigatorultrebuiespstrezelistadeidentificareapacienilorpentrucelpuin
15 ani de la ncheierea sau suspendarea studiului (sau pe o perioad mai lung dac
reglementrile locale o solicit). Investigatorul va pstra toate dosarele pacienilor i
documentele primare pe durata maxim de timp permis de spital, instituie sau cabinet
medical privat dar nu pentru mai puin de 15 ani, pentru a respecta reglementrile
internaionale(saupeperioademailunginfunciedereglementrilelocale).Investigatorul
va pstra documentele ntrun loc sigur i va lua msuri pentru a preveni distrugerea
accidentalsauprematuradocumentelorprimare.

60
 PROTECTIAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI

n scopul prevenirii si combaterii poluarii statiunilor balneare, climatice si

balneoclimatice si a factorilor naturali terapeutici, precum si a efectelor daunatoare ale
fenomenelor entropice sau naturale Ministerul Sanatatii instituie perimetre de protectie
sanitara pentru fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica si pentru sursele de
factori naturali terapeutici. n cazul statiunilor nou nfiintate instituirea perimetrelor de
protectiesanitaraesteobligatorieodatacuintrareanfunctiuneasurselor,constructiilorsi
instalatiilor.
Poluarea factorilor naturali terapeutici reprezinta acele efecte care pot produce
ruperea echilibrului natural cu consecinte daunatoare asupra sanatatii oamenilor sau care
influenteaza negativ utilizarea rationala a factorilor naturali terapeutici prin modificarea
calitatiiacestora.Suntconsideratifactoridepoluaredeseurilesolide,lichidesaugazoasede
natura chimica sau radioactiva, produse de evacuare cu temperaturi ridicate,
microorganisme,sursedezgomotsipoluareestetica.
n cazul statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice sunt supusi protectiei
urmatoriifactoriterapeutici:surseledeapeminerale;lacurileterapeutice;faleza,plajamarii
siapelelitoralemarinesilacustre;namolurileterapeutice;gazeleterapeutice;aerul;cadrul
natural aferent statiunilor. Protectia sanitara trebuie extinsa si asupra surselor de apa
potabila, asupra solului, vegetatiei, instalatiilor si cladirilor aflate n relatie cu factorii
naturali. n cazul zacamintelor si a surselor de factori naturali terapeutici obligatia de a
solicitainstituireaperimetrelordeprotectiesanitara,precumsirealizareaacestoranteren
revinetitularilordelicentedeexploatareazacamintelorsisurselorrespective.
Prin perimetru de protectie sanitara se ntelege suprafata de teren care cuprinde
statiunea balneara, climatica sau balneoclimatica si zonele adiacente n care modificarea
regimului natural poate determina alterarea calitatii factorilor naturali terapeutici.
Documentatiile tehnice ntocmite pentru exploatarea factorilor naturali terapeutici vor
cuprinde n mod obligatoriu masuri pentru instituirea perimetrelor de protectie sanitara.
Documentatiiledeurbanismelaboratepotrivitlegiivorcuprindeobligatoriuprecizariprivind
perimetreledeprotectiesanitara.nconformitatecuspecificulfactorilornaturaliterapeutici
protectia acestora se realizeaza prin urmatoarele zone, componente ale perimetrelor de
protectiesanitara:a)zonaderegimsever;b)zonaderestrictie.
Zonaderegimseversesitueazantotdeaunaninteriorulperimetrelordeprotectie
hidrogeologica a zacamintelor hidrominerale i constituie un areal relativ restrns care
cuprinde urmatorii factori naturali terapeutici: a) sursele de ape minerale captate si
necaptate;b)lacurilesiocniteleterapeutice;c)namolurilesigazeleterapeuticemofete;d)
plajelesiapelelitoralemarine;e)instalatiilesiconstructiileaferentebazelordetratament;f)
surseledeapapotabila.
Zonelederestrictiesuntteritoriileexterioarelimitelorzonelorderegimsever,care
cuprind restul factorilor de cura, odihna si agrement care, prin specificul lor, se extind pe
areale mai mari, constituind microclimatul si cadrul natural al statiunii aerul, vegetatia,
cadrulnaturalestetic.
Zonele externe de restrictie se suprapun n mare parte perimetrelor de protectie
hidrogeologica,putndfi,nfunctiedeconditiileconcretedinteren,maimarisaumaimici
dectacestea.
n interiorul zonelor de restrictie, n scopul protectiei aerului, solului, vegetatiei,
precumsinscopulpreveniriipoluariifonicesuntinterziseactivitatileprevazutennormele

61
speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara. Dimensionarea si
regimul zonelor de protectie sanitara pentru sursele si instalatiile de alimentare cu apa
potabila, sursele de ape minerale si lacurile si namolurile terapeutice sunt stabilite prin
normespecialeprivindcaracterulsimarimeazonelordeprotectiesanitarasisuntaprobate
prin hotarre a Guvernului, la propunereaMinisteruluiMediuluisiGospodaririiApelorsia
Ministerului Sanatatii, n conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu
modificarilesicompletarileulterioare.
Documentatiile tehnice referitoare la stabilirea perimetrelor de protectie sanitara
sentocmescdecatreunitatilecareexecutacercetarihidrogeologicenscopuribalnearesau
dembutelierepentruconsumulpublic,ncolaborarecuInstitutulNationaldeRecuperare,
MedicinaFizicasiBalneoclimatologiesiseprezintaMinisteruluiSanatatii.Documentatiilese
realizeaza concomitent cu studiul hidrogeologic general al zonelor respective, respectarea
lorfiindobligatoriepentrufiecarestatiunebalnearasaubalneoclimaticanscopulpastrarii
nealterateafactorilornaturaliterapeutici.
Documentatiile tehnice pentru stabilirea perimetrelor de protectie sanitara a
factorilornaturaliterapeuticitrebuiesacuprindaurmatoarelecomponente:
a) date geografice, geomorfologice, geologice, hidrogeologice, climatice si
microclimaticealezonelorrespective;
b) harta geologica si hidrogeologica si sectiuni cu datele hidrostructurale si
amplasamentelesurselorsialimitelorperimetrelordeprotectiesanitara;
c)tabelecuprincipaliiparametrihidrogeologicisihidrochimici;
d) capitol cu instructiuni specifice privind protectia sanitara si modalitatile de
valorificaresuperioaraasubstantelormineraleterapeutice;
e) rezultate ale analizelor fizicochimice ale surselor hidrominerale si date privind
atestareavaloriiterapeuticeaacestora;
f)analizebacteriologicealesurselordecurainternasidembuteliere;
g)dateeconomicosocialeasuprazonei,cuprecizariprivindinfluentaunoractivitati
de ordin economic si industrial asupra factorilor naturali terapeutici si asupra activitatii
medicalebalneare;
h)plandeperspectivaadezvoltariibalnearesieconomicosocialedinzonastatiunii
sidinzonelelimitrofeacesteia.
Stabilirea n teren a limitelor celor doua componente ale perimetrului protectie
sanitara se realizeaza prin ngradire, bornare si prin alte forme de avertizare vizuala, n
functiedeconditiilespecificealefiecareistatiuni.Zonainternaderegimseverestederegula
ngradita. Orice modificari ale limitelor perimetrelor de protectie sanitara, precum si orice
lucrariexecutatencadrulacestorlimitenecesitaobligatoriuavizulMinisteruluiSanatatii.
Fiecare statiune balneara, climatica si balneoclimatica este obligata sa detina
documentatia cu privire la perimetrele de protectie sanitara. Statiunile balneare si
balneoclimatice care au perimetre de protectie hidrogeologica instituite si avizate n
conformitate cu normele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au obligatia de a
ntocmisidocumentatiipentruinstituireaperimetrelordeprotectiesanitara.
Societatilesauunitatilecarecerceteazasauexploateazafactorinaturaliterapeutici
au obligatia de a respecta conditiile stabilite prin documentatiile privind instituirea
perimetrelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica, n scopul
mentineriinealterateaechilibruluinaturalalzacamintelorsausurselorexploatate.

62
 VALORIFICAREATURISTICAAFACTORILORNATURALITERAPEUTICI

Oferta turistic reprezint ansamblul elementelor care duc la obinerea produsului
turistic, respectiv: potenialul natural i antropic, echipamentul de producie a serviciilor
turistice,diversitateabunurilormateriale(industriale,alimentare),infrastructuraturistici
condiiiledecomercializare(pre,reducericomerciale,etc.).
Ofertaturisticbalnearpotenialariinoastre,deicaracterizatcafiindfoarte
bogat, devine ofert real (efectiv) numai n msura n care va ntruni o serie de
caracteristici pentru stimularea consumului turistic balnear, respectiv atunci cnd se vor
dezvoltacondiiilenecesaredeprimireaturitiloridepetrecereasejuruluilornambiana
caracteristicaresurselorprimarefactoriinaturaliterapeuticiisecundare(valoriistorice,
arhitecturale,culturale,folcloriceetc.),carezultataldezvoltriibazeimaterialeaturismului
iainfrastructuriisaletehnice.
Complexitatea ofertei turistice, este dat i de numrul mare de prestatori sau
furnizoriaiproduselorturistice.Faptulcprodusulturisticesteformatdintrunansamblude
servicii, fiecare cu specificul su, face aproape imposibil furnizarea de ctre un singur
productor a tuturor prestaiilor generate de consumul turistic. De aceea, prestatorii sunt
puternic specializai, au profile diferite, uneori chiar interese diferite i cel mai adesea un
mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului turistic particip societi
comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul,
planificarea cltoriilor turistice (touroperatorii), de asemenea pot participa organisme i
asociaiicuvocaiesocial,organismelocaleiteritorialeetc.
Pe lng aceast specializare puternic a prestaiilor de servicii turistice, trebuie s
menionmifaptulcntreacetiapredominntreprinderilemiciimijlocii,faptcareai
duslaofrmiareexcesivaofertanilordeserviciituristice.
Aa cum se poate constata practic, aceast frmiare nu exclude posibilitatea
regrupriiactorilordinturismnorganismeputernice,bineindividualizate,carepotdomina
piaaturistic,launmomentdat.
O alt caracteristic a ofertei turistice, cu multiple implicaii n realizarea actului
turistic, o reprezint rigiditatea. Aceast particularitate este datorat, n primul rnd,
inadaptabilitii(adaptabilitiireduse)lavariaiileattcantitativecticalitativealecererii
turistice.
Imposibilitateadeplasriiofertei,carepresupunemobilitateaconsumatoruluiinua
produsului turistic, constituie o alt particularitate a oferteituristice.Deasemenea,oferta
turistic nu poate fi stocat odat neconsumat, ea se pierde, aspect care presupune
cheltuieli suplimentare pentru agenii economici ofertani n sensul promovrii produselor
turisticeiadaptriiacestoralamutaiileintervenitenstructuracererii.
Oferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i
structura forei de munc. Investiiile, att materiale, ct i umane, n industria turistic,
suntfoartecostisitoare,faptcarenupermitenlocuirearapidaacestorapentruaseadapta
lamobilitateacereriituristice.
Dupcumsepoateobservadinanalizacaracteristiciloroferteiiproducieituristice,
neconcordana n timp i spaiu a cererii cu oferta turistic poate fi generatoarea unor
efecte economice i sociale de mare amploare, ce se concretizeaz n: satisfacerea
necorespunztoareaturitilor,neutilizareaechipamentelorturisticeicaatare,prelungirea
duratei de amortizare a acestora i ncetinirea ritmului de nlocuirea a capacitilor uzate
fizicsaumoraletc.

63
 Elementele structurale ale ofertei pot fi grupate n dou categorii: elemente de
atractivitate,existentelaunmomentdatnumaipotential(resursenaturale,socioculturale,
umane,tehnologice),elenuauaceiasivaloareturisticaintottimpulanului,ciauvariabilitate
in timp, determinand sezonalitatea ofertei si elementele funcionale, alctuite din
echipamentuliserviciilecarefacposibildesfurareaproducieituristice.
Principaliifactoricaredeterminanivelulsistructuraoferteituristice.
Resurseleturisticenaturaleiantropice
A.Cadrulnatural
Cadrulnaturalestebogat,variaticomplex,cuostructurpeisagisticdeosebitde
armonioas.Complexitateapotenialuluituristic,caigradulsudeatractivitate,ngeneral,
sunt n strns corelaie cu treapta de relief i cresc progresiv, de la cmpie ctre muni
excepiefcndDeltaDunriiiLitoralulMriiNegre.
Teritoriulreprezintaelementulindispensabilalofertei,intrucatspatiulseconstituie
in suport al acesteia. In turism, teritoriul este definit atat sub aspect cantitativ prin
capacitateadeprimireateritoriuluidarsisubaspectcalitativprinatractivitateasauvaloarea
turisticaaacestuia,carepoatefinaturalasaucreata.
Capacitateaoptimadeprimireexprimanumarulmaximdeturisticepotfiprimitide
un teritoriu fara a prejudicia mediul geografic si social. Atractivitatea teritoriului creste o
data cu distanta, insa apare un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a costului
ridicataltransportuluisioboseliideterminatedeparcurgereadistantei.
Pentru ca un anumit spatiu sa fie atractiv si sa aiba valoare turistica, el trebuie sa
ofere anumite conditii, fie naturale, cum ar fi: peisaje naturale frumoase si nepoluate,
configuratie geografica echilibrata, conditii meteorologice prielnice, fauna rara etc., fie
antropice, respectiv resurse de patrimoniu cultural, religios, arhitectural etc., de natura
muzeelor,cladiriloristorice,manastiriloretc.Existainsapericolulcaanumitezoneturistice
sasesupraaglomereze,iarprinvalorificareaexcesivaaunorresurseturisticesasedegradeze
patrimoniul natural, in special si sa se diminueze interesul anumitor categorii de turisti,
cumarfiiubitoriideartasauceicarepracticaturismulecologic.
B.Potenialulturisticantropic.
Dea lungul existenei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un
extrem de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice.
Romniadispunedemonumentecare,prinspecificullorpotfi(isunt)considerateunicate
mondiale.Deexemplu:cetiledacicedinMuniiOrtieicareaurezistatmulianiatacurilor
strlucitelor legiuni romane, cetile rneti i bisericile "fortificate" din Transilvania,
bisericile de lemn din Maramure, mnstirile din Bucovina, Moldova i nordul Olteniei,
monumentelestiluluibrncovenescdinMunteniaiOlteniaetc.,caicreaiileluiEminescu,
Brncui,EnescusaualeluiGrigorescu.a.m.d.Fiecaredintreacesteaauovaloareturistic
deosebit.Vestigiileantichitiisuntnumeroaseidemarevaloarepentruistoriaculturiii
civilizaieipoporuluinostru.
Bazatehnicomaterialcuprindeechipamentulturisticsaucapacitateadeproductie
aoferteituristicecare,impreunacufortademunca,creeazapremizelenecesaredesfasurarii
activitatii turistice. Baza tehnicomateriala a cazarii este importanta pentru ca nu este de
conceputunconsumturisticfarautilizareaunuiadintreelementelematerialealecapacitatii
decazare.Dedimensiuneasistructurabazeitehnicomaterialeacazariidepindsicelelalte
elementefunctionalealeoferteituristice.
Dimensiunilebazeitehnicomaterialeacazariiseapreciazainnumardelocuri,paturi
sau camere folosite pentru "innoptare". Structurile de cazare turistica cuprind structuri

64
hoteliere, extrahoteliere si nepermanente. Cazarea extrahoteliera include resedintele
secundare, apartamentele mobilate, unitati sociale de cazare. Structurile de cazare
nepermanenteincludcampingul.vaseledeagrement.
Niveluldedezvoltarealsectoruluiserviciiloringeneralsialturismului,inspecial,se
afla in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica de ansamblu. Dimensiunea
sectorului tertiar si aportul acestuia lacreareaprodusuluiinternbrut,pondereapopulatiei
ocupateinacestsector,nivelulresurselormaterialesifinanciarealocate,indica,faradubii,
graduldedezvoltareauneisocietati.
Crestereavolumuluideactivitateinsectorultertiarconstituie,inmodparadoxal,nu
numai premizele, ci si factorii dezvoltarii ofertei de servicii turistice; anumite servicii, desi
destinate satisfacerii nevoilor individuale ale membrilor societatii, contribuie la formarea
oferteituristice(serviciidetransportsitelecomunicatii,serviciimedicaleetc.).
Pe de alta aparte, oferta turistica depinde de marimea, structura si calitatea bazei
tehnicomateriale(incaresuntinclusestructuriledecazare,alimentatiepublica,tratament
si agrement), ale carei dimensiuni depind de resursele materiale si financiare investite,
precum si de tehnologia prin care este generata. In general, prin intermediul unor
echipamentebinedezvoltate,careincorporeazatehnologiideultimaora,sepoatesuplinicu
succeslipsaresurselornaturale(unparcdedistractiibineechipatpoateatrageturistiilafel
de bine ca si resursele naturale originale; un exemplu in acest sens poate fi Apraterul in
Austria).
Factoruluman.
Calitatea resurselor umane care activeaza in turism poate influenta in mod
considerabil oferta turistica. Ponderea importanta detinuta de forta de munca in turism
particularizeaza aceasta activitate si influenteaza chiar atractivitatea turistica. Personalul
bine pregatit din punct de vedere profesional, cu o inalta constiinta morala, constient de
raspunderea care ii revine in actul prestatiei, contribuie in mod direct la realizarea unei
calatoriituristicereusitesilacrestereaprestigiuluiprestatorilordeserviciituristice.
Prin destinaie turistic se poate nelege o ar, o regiune din cadrul unei ri, un
ora, un sat sau o staiune. Indiferent de tipul destinaiei, sarcinile marketingului sunt
aceleai: crearea unei imagini favorabile a destinaiei la nivelul segmentelor int de
vizitatori, conceperea unor instrumente de susinere i difuzare a imaginii i, nu n ultimul
rnd,promovareaimaginiidestinaieinzoneledeorigine.
ncazulturismuluibalnear,destinaiileturisticesuntstatiunilebalneare,climaticesi
balneoclimatice. Acestea cuprind, din punct de vedere al sistematizarii si componentei,
urmatoarelezonefunctionale:
a)zonadecazarepentrutratamentbalnearsiderecuperarespitale,sanatoriisi
hoteluridecura;
b)zonadecazarepentruodihna;
c)zonapentruturismuldetranzitsiscurtsejur;
d)zonadelocuitpentrupopulatiapermanenta;
e)zonapentrucasedeodihnaproprietatepersonala;
f)zonadotarilorcucaracterpoliticoadministrativ,socialculturalsicomercial;
g)zonaactivitatilorsocialculturale;
h)zonaprestarilorpublice;
i)zonadotarilordeindustrielocala,gospodareascasidepozite;
j)zonapentrudotarisiamenajarisportive;
k)zonadotarilordetratamentbalneoclimatic.

65
 Zonificarea unei statiuni nu trebuie sa fie nteleasa ca o stricta si totala separare
ntre zone diferite, putnd exista si anumite interferente de functiuni care pot genera n
unelecazurisuprapuneripartialedezonefunctionale,cuexceptiacelorcareproducnoxesi
perturbarinzoneledebaza.Zonelefunctionaletrebuiesafieavutenvederelaelaborarea
planurilordeamenajareateritoriului.
Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur este generata de valoarea si
amploareacadruluinaturalalstatiuniictsiateritoriuluiaferent,deprezentanzonasaun
regiune a unor monumente naturale, de arta, de arhitectura, de arheologie si altele
asemenea, precum si de caile de acces existente sau posibile si circulatia de tranzit. Zona
pentruturismuldetranzitsiscurtsejurpoatefiraspnditapeteritoriulstatiuniisaupoatefi
creataozonaindependentacuconditiacanambelesituatiisanufieafectateactivitatilede
baza din statiune. Principalele dotari turistice ale zonei pentru turismul de tranzit si scurt
sejursunt:
a)hoteluridotatesicuuneleamenajarideagrement;
b)moteluriamplasatemaialeslamargineasaunafarastatiunii,ndirectalegatura
cuartereleprincipaledecirculatie;
c) campinguri amplasate pe terenuri speciale, plantate, cu casute prefabricate si
partajari de teren pentru montarea de corturi, rulote si altele asemenea, inclusiv dotari
igienicosanitarecorespunzatoare;
d)dotarisportive,piscine,debarcaderesialteleasemenea.
Zona pentru turismul de tranzit si scurt sejur trebuie sa fie dotata corespunzator
din punct de vedere tehnicoedilitar apa potabila, canalizare, retea electrica, telefon,
punctedealimentatiepublica,artizanat,statiidelubrefianti,atelieredepanariautosialtele
asemenea.
Zonadelocuitpentrupopulatiapermanentaseamplaseazancadrulperimetrului
statiunii.ncadrulzoneidelocuitpentrupopulatiapermanentaseamplaseazaunitatilede
nvatamntsiunitatilecomercialedenecesitateimediata,celelalteutilitatifiindasiguraten
zonadedotaridiversificateastatiunii.
Zonadotarilorcucaracteradministrativ,socialculturalsicomercialseamplaseaza
astfelnctsacorespundacucentrulstatiuniisisapolarizezeinteresulvizitatorilor.Dotarile
necesaresunturmatoarele:
a)sediialeorganizatiilorpoliticoobstesti;
b)birouriderepartizareasolicitantilordecazare;
c)punctedefarmaciedrogherie;
d) unitati de alimentatie publica restaurante, baruri, cofetarii, braserii,
organizateeventualnapropiereapiscinelorsiaaltorlocurideagrement;
e) unitati comerciale alimentare, nealimentare, artizanat, piata alimentara
traditionalasialteleasemenea.
Zonaactivitatilorsocialculturalepoatefireprezentatadeosalapolivalentacubaza
materialaadecvatapentrucinematograf,reprezentatiideteatru,conferinte,club,biblioteca,
expozitiisialteleasemenea.
Zonaprestarilorpublicecuprindeurmatoarelecomponente:
a)unitatidepolitie;
b)serviciiPTTR,CECsialteleasemenea;
c)agentiidevoiaj;
d)statiitaxi.

66
 Zonadotarilordeindustrielocala,gospodareascasidepoziteseamplaseazagrupat,
nafaraperimetruluistatiunii,izolataderestulzonelorprinsuprafeteplantate,ladistantade
500800mdezoneledecazaresitratament,darcuaccesusorlaartereledepatrunderen
statiunedeoareceaceastazonareprezintaloculdemuncapentruomarepartedinpopulatia
permanenta.Dotariledinaceastacategoriesunturmatoarele:
a)unitatidesalubritatepublica;
b)unitatidentretinerereparatiiconstructii;
c)atelierepentruntretinereasireparareaechipamentelorsiaautovehiculelor;
d)fabricidepine;
e)unitatipentruumpleresifoane;
f)sereflori;
g)centraletermice;
h)spalatorii;
i)crematoriipentrudeseurisolide;
j)depozitedemateriale,alimente,combustibili,lubrefianti;
k) unitati de mbuteliere a apelor minerale sau de industrializare a extractelor
terapeuticegaze,saruri,turbe.
Dotarilesiamenajarilesportiveseamplaseazanzoneledecazaretratamentsaun
zona centrala a statiunii. Dotarile si amenajarile necesare pentru manifestari si activitati
sportive de mare amploare stadioane, prtii de ski si sanius, patinoare, terenuri pentru
echitatiesialteleasemenea,precumsidotarilepentrupopulatiapermanentaseamplaseaza
ladistanta.
Marimea zonei dotarilor de tratament balneoclimatic este determinata de
specificul regiunii, capacitatea si rezervele de factori naturali curativi izvoare naturale,
sonde forate de apa minerala, lacuri terapeutice, apa de mare, plaje, gaze mofetariene,
climatsimicroclimat,cadrunaturalpeisagistic,precumsideprofilulmedicalalstatiunii.
Principalele amenajari cu caracter medical situate n zona dotarilor de tratament
balneoclimaticsunt:
a)bazeledetratament;
b)surseledefactorinaturalicurativi;
c)ambulatoriidespecialitate;
d)unitatisanitarecupaturisanatorii,spitale.
Bazele de tratament sunt unitati complexe n care sunt utilizati n scopuri
terapeutice diferiti factori naturali terapeutici ape minerale, namoluri terapeutice, gaze
terapeutice,asociaticudiferiteproceduricareutilizeazaagentifizicikinetoterapie,terapia
cailorrespiratorii,aerosolarii,stranduriterapeutice.
n situatiile n care nu sunt realizate conditii pentru transportul factorilor naturali
curativi la bazele de tratament pentru utilizare, aceste unitati trebuie sa fie amplasate ct
mai aproape de surse, aplicnduse masurile necesare pentru protectia hidrogeologica si
sanitaraafactorilorrespectivi.
Bazeledetratamentpotfiproiectateindependentdezoneledecazare,existndn
acestcazoseriedeavantajenexploatare,princoncentrareaaparaturiisiapersonaluluide
specialitate,cuconditiaamplasariiladistanteconvenabilesiculegaturiadapostite,eventual
ncalzite.
Amenajareaspatiilorverzitrebuiesafieefectuatanurmatoarelescopuri:
a)asigurareanzonastatiuniiaunuicadruoptimdinpunctdevederepeisagisticsicurativ;
b)protejareafactorilornaturalizacamintedeapadinsubsol,oglinzideapa,microclimat;

67
c)tratamentsiodihnaspatiiverzicuspecificorganizatenzoneledecazaresitratament;
d)agrementparcuripublice.
Suprafata spatiilor verzi trebuie sa ocupe 2/3 din teritoriul cuprins n perimetrul
statiunii,fiinddimensionatdupanormade50150mppentruunvizitatorsauunlocuitor
permanent.
Statiunile balneare, climatice si balneoclimatice trebuie sa fie asigurate, la nivelul
importanteisiagraduluideconfortrespectiv,cudotarireferitoarela:
a)alimentarecuapapotabilaaprox.350700l/min.;
b)canalizarepentruapelerezidualesimeteorice;
c)furnizareaenergieicalorice;
d)furnizareaenergieielectrice;
e)reteauadetelecomunicatii.
Realizarea echiparii tehnicoedilitare a statiunii impune respectarea urmatoarelor
conditii:
a)interzicereadeversariiapelorrezidualenlacuriterapeutice,chiarnconditiile
decantariisitratarii;
b) efectuarea deversarii apelor reziduale minerale si a namolurilor terapeutice
utilizatenemisarulgeneralalreteleipublicedecanalizaredupaneutralizareaprealabilasau
nlocurianumeorganizatepentrurestituirerecuperare,nconformitatecureglementarile
MinisteruluiSanatatii;
c)amplasareacentralelortermicefurnizoaredeenergiecaloricanecesarapentru
ncalzit si pentru pregatirea apei calde, potabila si minerala, n conformitate cu
reglementarile legale n vigoare, la distante optime de centrul de greutate al statiunii n
zonecaresaasigureevitareainfluenteivnturilordominantecarearputeaantrenaemanatii
degazesifumsprestatiune;
d)amplasareaderegulasubteranaaretelelordenaltasijoasatensiune,acestea
putnd fi si aeriene n situatii de relief si spatii plantate, precum si n statiunile de interes
local;
e)amplasareaderegulasubteranaaretelelordeinstalatiidetelecomunicatiisi
radioficare,maialesnzonelecentralesinzoneledecazaretratament.
Protectia statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice se realizeaza prin
instituirea de zone de protectie hidrogeologica si sanitara n conformitate cu dispozitiile
legalenvigoare.
Delimitarea statiunii. n functie de structura sauvecinatateafatadealtelocalitati
statiunilesediferentiazanurmatoarelecategorii:
a) statiuni balneare, climatice sau balneoclimatice cu functii exclusive de
tratamentsauodihna,calocalitatiindependente;
b)statiunisituatencontinuareaunorlocalitatiurbanesaururale;
c) statiuni situate n cadrul unor localitati urbane sau rurale, n care zonele de
tratamentodihnasentrepatrundcualtezonealelocalitatiirespective.
Delimitarea statiunii se face n conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001
privindamenajareateritoriuluisiurbanismul,respectnduseunindicedeminimum100
200mppentruunvizitatorsauunlocuitorpermanent.
Sistematizarea statiunilor este conditionata de respectarea urmatoarelor restrictii
cucaractergeneral:

68
 a) interzicerea n limitele si n zona nconjuratoare a statiunii a organizarii unor
activitati care ar putea polua aerul, apele, solul, subsolul si resursele naturale terapeutice,
padurilesioricefeldevegetatieterestrasiacvatica,precumsizoneleconstruite;
b)prevenireaoricarorinterferentecucaracternocivpentruzoneledetratament
odihnaturismncazulstatiunilorcuspecificcomplexcareausifunctiiindustriale,agricole
sialteleasemenea.
Criterii unitare pentru definirea si autorizarea functionarii statiunilor balneare,
climaticesibalneoclimaticepermanentesipentrudefinirealocalitatilorbalneare,climaticesi
balneoclimaticesiautorizareafunctionariiacestoracastatiunisezonieresunturmatoarele:
a) existenta n cantitati corespunzatoare a surselor terapeutice si a factorilor
naturali terapeutici recunoscuti stiintific ca eficienti ape minerale terapeutice, lacuri si
namoluriterapeutice,gazenaturaleterapeutice;
b)existentadeunitatisanitareorganizatenconformitatecudispozitiilelegalen
vigoare, prin care sa fie acordata asistenta medicala balneara profilactica, terapeutica si,
dupacaz,derecuperare,nfunctiedeprofilulstatiunii;
c)existentainstalatiilorbalneotehnicenecesarecaptarii,transportuluisiutilizarii
terapeuticeafactorilornaturali,adecvatemetodologiilornvigoaredeaplicareterapeutica
acestorfactori:
d) existenta unui complex de instalatii si dotari de medicina fizica adaptate
profilurilor patologiei care se trateaza n statiunea respectiva: hidrokinetoterapie,
kinetoterapie, termomasoterapie, electroterapie, pneumoterapie, terapie ocupationala si
alteleasemenea;
e) existenta posibilitatii de asigurare a regimurilor alimentare adaptate bolilor
tratatenstatiunearespectiva;
f)existentadotarilornecesarepentruasigurareaasistenteimedicaledeurgenta
n regim de continuitate: camera de garda dotata corespunzator, medic de garda,
autosanitara,precumsipunctdeterapieintensivanstatiunilecuprofilcardiorespirator;
g) existenta dotarilor minimale pentru efectuarea de investigatii adaptate
profiluluistatiunii,pentrustabilireadiagnosticuluisiurmarireaefectelorterapeutice;
h)existentapersonaluluimedicosanitarinstruitnpatologiaspecificastatiuniisi
nmetodologiautilizariieficienteafactorilornaturaliterapeutici;
i)existentaunuimicroclimatnepoluat;
j) realizarea conditiilor unei urbanistici moderne: retea de apa potabila si de
canalizare,iluminatelectric,caideaccessidrumuriasfaltatesaupavate,constructiisalubre,
neaglomeratesicuarhitecturacorespunzatoare,predominantaspatiilorverzi;
k) stabilirea perimetrului de protectie sanitara a surselor de factori naturali
terapeutici, n scopul evitarii elementelor care ar putea polua microclimatul si factorii
naturaliterapeuticisauarputeaproducepoluarefonicasauesteticanperimetrulstatiunii
constructii,industrii,ateliere,crescatoriianimalesialteleasemenea;
l)existentaposibilitatilorderelaxare,sport,culturalizare.
Criteriilepentrudefinireasiautorizareastatiunilorclimaticecucaracterpermanent
sunturmatoarele:
a)existentaunuibioclimatcuefectefavorabile,diferentiate,asupraorganismului
umansanatossaubolnav,careestebinedefinitnsensulcunoasteriituturorfactorilorcare
lcompuntemperaturi,regimpluviometric,miscareaaerului,ionizareaaerului,ncarcare
cu aerosoli naturali a aerului si altele asemenea ca si a factorilor conecsi altitudinea,

69
structura solului, configuratia reliefului, oglinzile de apa, cadrul peisagistic general, spatiul
verdearboricolsifloricolsialteleasemenea;
b) existenta unui punct dotat si ncadrat de observatie si urmarire a factorilor
climaticisimicroclimaticidinstatiune;
c) existenta conditiilor pentru reconfortarea si ntarirea sanatatii siacapacitatii
de munca, prin instalatii si amenajari care sa asigure utilizarea corecta a factorilor
bioclimatici ai statiunii: plaje, solarii, stranduri, terenuri de sport si agrement n aer liber,
traseemarcatepentrucuradeteren,terase,umbrare,parcuripentruaeroterapie,bazinede
not,piscine,salidegimnasticasialteleasemenea;
d)stabilireasirespectareazoneideprotectiesanitaraastatiuniinscopulevitarii
poluarii;
e)realizareaconditiiloruneiurbanisticimoderneprevazutelaart.96lit.j);
f)existentaunormijloacevariatederelaxaresiagrement;
g)asigurareaasistenteimedicaleinclusivaclimatoterapiei.
Criteriile pentru autorizarea functionarii statiunilor balneoclimatice cu caracter
permanent sunt stabilite prin cumularea criteriilor de autorizare a statiunilor balneare si
climatice,dupacaz.
Criteriile pentru definirea localitatilor balneare si pentru autorizarea functionarii
acestoracastatiunibalnearecucaractersezoniersunturmatoarele:
a)existentapeteritoriullocalitatiiafactorilornaturaliterapeuticiapeminerale,
lacuri,namolurisiturbeterapeutice,gazenaturaleterapeutice;
b) existenta de amenajari balneotehnice pentru utilizarea factorilor naturali
terapeutici care sa respecte cerintele igienicosanitare precum si normele tehnice de
utilizareaacestorfactori;
c)existentacelputinaunuimedicdespecialitaterecuperare,medicinafizicasi
balneologie care sa asigure aplicarea metodologiei de utilizare a factorilor naturali
terapeuticispecificilocalitatiirespective;
d) existenta de amenajari care sa permita efectuarea climatoterapiei, adaptata
principalelorelementegeograficealelocalitatiiplaje,traseemarcatepentrucuradeteren,
aleinparcurilenaturalesialteleasemenea;
e)existentaposibilitatiideprocurareprinreteauacomercialalocalaaproduselor
necesare asigurarii la nivel minimal a regimurilor alimentare recomandate n diferite
afectiunipreparatedieteticeindustrializatesaupregatitencadrulunitatilordealimentatie
publica.
Criteriile pentru definirea localitatilor climatice si pentru autorizarea functionarii
acestoracastatiuniclimaticecucaractersezoniersunturmatoarele:
a) existenta unui bioclimat favorabil stabilita fie prin studii directe, fie prin
analogie cu zone similare de bioclimat ca si a factorilor conecsi care sa contribuie la
realizareaefectelorsanogenerelief,vegetatie,oglinzideape,cadrupeisagistic;
b)respectarealimitelorzoneideprotectiesanitara;
c) existenta de amenajari care sa permita efectuarea unei climatoterapii
corespunzatoare, adaptate la principalele elemente geografice ale localitatii plaje, trasee
marcatepentrucuradeteren,aleinparcurilenaturalesialteleasemenea;
d)existentaposibilitatiideprocurareprinreteauacomercialalocalaaproduselor
necesare asigurarii la nivel minimal a regimurilor alimentare recomandate n diferite
afectiunipreparatedieteticeindustrializatesaupregatitencadrulunitatilordealimentatie
publica.

70
 Sectorul teriar seconstituieinelementuldeterminantaloferteituristiceintrucat
grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premize si factori pentru
dezvoltarea ofertei turistice. Diversitatea ofertei turistice este data deproportiaincarese
combinacelecincicategoriideserviciicuprinseinprestatiaturistica:
activitateadeorganizaresicomercializareaoferteituristice
activitateadetransport
activitateadecazaresirestaurare
activitatiproducatoaresidistribuitoaredebunurideconsumturistic
activitateadeagrement,tratament.
Serviciile turistice se prezint ca un ansamblu de activiti ce au ca obiect
satisfacerea tuturor nevoilor turistului n perioada n care se deplaseaz i n legtura cu
aceasta. O parte a activitilor ce dau coninut prestaiei turistice vizeaz deci acoperirea
unor necesiti obinuite, cotidiene, (odihn, hran), altele prezint caracteristici specifice
turismuluiirespectivformelorparticularedemanifestareaacestuia.
Prinnaturalui,serviciulturistictrebuiesasigurecondiiipentrurefacereacapacitii
de munc, simultan cu petrecerea plcut i instructiv a timpului liber; de asemenea, el
trebuie astfel conceput, nct, n urma efecturii consumului turistic, individul s
dobndeascunplusdeinformaii,cunotine,chiardeprinderinoi.Numaiastfelsepoate
vorbi de un coninut al prestaiei turistice n concordan cu cerinele epocii moderne, cu
exigenele turismului contemporan. Iar n condiiile actuale ale rii noastre, angajat pe
coordonatele unei noi dezvoltri, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor
imprimturismuluicaracterulunuiimportantinstrumentnrealizareauneicalitiaveii.
Oaltcerinaconsumuluituristic,lacareserviciulturistic,princoninutulsu,este
chemat s contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca
rezultat al creterii productivitii muncii i progresului tiinific i tehnic, se reduce
sptmnadelucru,semrescdimensiuniletimpuluiliber,zilnicisptmnal.Acestaare
drept consecin transformarea ntro constant a timpului de odihn pasiv i implicit
sporirea solicitrilor fa de formele odihnei active, stimulate i de efectele negative ale
concentrriiurbane,ntrecarepoluarea,stresuletc.Odihnaactivtinde,astfel,sdevino
component tot mai important a serviciului turistic, ea reprezint totodat, un procedeu
modern,eficientdedeconectare,detratament,ameliorareaconsecinelornefavorabileale
suprasolicitriinervoase.
Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii
unorvacane,respectivaranjamenteturistice,cuposibilitimultiplededesfurareaaunor
activiti recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea i practicarea unor meserii
artizanale, stimularea unor pasiuni (hobby) etc., menite s diversifice agrementul
tradiional i s sporeasc atractivitatea manifestrilor turistice, s rspund criteriilor
odihneiactive.Acestepreocuprisporescnintensitateodatcutransformareaturismuluin
fenomendemas,cucretereafrecveneidepetrecereatimpuluilibernafarareedinei
permanente.
n perioada contemporan, se manifest un proces continuu de mbogire a
coninutului prestaiei turistice cu noi tipuri de activiti procese specifice i turismului
romnesccaexpresieareceptivitiiiadaptabilitiiturismuluilaschimbrileintervenute
nstructuranevoilordeconsum,acreteriiroluluinformareaieducareaoamenilor.Elese
potclasificangruperelativomogene,operndcumaimultecriterii.
Astfel, activitile nglobate n coninutul prestaiei turistice se pot structura n:
serviciilegatedeorganizareavoiajuluiiserviciideterminatedesejur.

71
 Serviciile care asigur voiajul sunt constituite n cea mai mare parte din prestaiile
oferite de companiile de transport: ele privesc facilitile i comoditile de organizare a
cltoriei,calitatealordeterminndopiuneaturistuluipentruunanumitmijlocdetransport
sautipdearanjament.Totnaceastcategoriesuntincluseserviciiledepublicitateturistic
precumialteserviciiprestatedeageniiledevoiaj.Serviciiledesejursuntmaicomplexe,
ele vizeaz satisfacerea necesitilor cotidiene ale turistului i asigurarea condiiilor de
agrement. Dar li se mai pot aduga serviciile cu caractere special, determinate de unele
forme particulare de turism (tratament n cazul turismului balneomedical traduceri n
cazulturismuluidecongreseetc).
n raport cu importana fa de mobilul cltoriei i motivaia cererii, serviciile
turisticepotfi:debaz(transport,cazare,alimentaie,tratamentsauoricealtactivitatece
prezint motivaia de baz a cltoriei ca: vntoarea, hipism, schi, yachting etc., i
complementare ori suplimentare (informaii, activiti culturale sportive, nchirieri de
obiecte s.a). n general, ponderea cea mai mare o dein serviciile de alimentaie i cazare,
urmate de cele de transport i de agrement. Raportul dintre serviciile de baz i celelalte
servicii, ca i n interiorul subgrupelor ntre diferite prestaii, este diferit n funcie de
coninutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turitii automobiliti serviciul de
transport nu este inclus n prestaie, acetia deplasnduse cu mijloace proprii; n cazul
turitilorcaresedeplaseazcucortulsaurulota,aranjamentelepentrucazaresuntlipsitede
importanetc.
Oaltposibilitatedeclasificareaserviciilorfolosetedreptcriteriunaturaiformade
manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se ntlnesc servicii ferme (transport,
cazare,programeculturalartisticeetc.),angajateanteriordesfurriiconsumuluituristic
prinintermediulageniilordespecialitateiserviciispontane,solicitaenmomentulncare
turistuliacontactcuoferta.Caracterulspontanestespecificprestaiilorsuplimentaredarse
poatentlniipentruprestaiiledebaznsituaiaturistuluipecontpropriu.Cunoaterea
coninutului acestor categorii de servicii furnizeaz informaii privind distribuirea cererii i
preferinelor turitilor, favoriznd organizarea i planificarea unor aciuni, orienteaz
dezvoltareaserviciilornvedereastimulriicererii.
nfunciedemodalitiledeplatsauderelaiilefinanciareangajatentreprestatori
ibeneficiari,serviciilepotficuplat(majoritateaserviciilor),aceastarealiznduseanterior
prestaiei,simultansauposterioracesteiaigratuitesausubformaunorfaciliti,costullor
fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate,
de intermediere, comision) i avnd drept scop stimularea circulaiei turistice, asigurarea
accesuluilarglaturismaunorcategoriidesolicitani.
Dup natura lor, se poate face o delimitare ntre serviciile specifice, generate de
desfurarea propriuzis a activitii turistice i servicii nespecifice, rezultat al existenei
unei infrastructuri economicosociale generale, adresat n egal msur turitilor i
rezidenilor (transport n comun, telecomunicaii, reparaii ntreinere, culturalartistice
etc.)
Serviciile turistice se mai pot structura dup aria de localizare a prestrii lor, dup
forma de prezentare (global sau n activiti independente), dup caracterul lor, dup
formele de turism i modalitile angajrii prestaiei, n raport cu natura prestatorilor etc.
Toate acestea completeaz imaginea bogiei i varietii structurale a prestaiei turistice
(vezifigurademaijos)isugereaztotodatidireciiiposibilitidedezvoltare.
Incategoriaserviciilordebazasuntincluseacelealacareturistulnupoaterenunta
(transport,gazduire,agrement)elesuntdestinatesatisfaceriiunornevoigenerale(odihna,

72
hrana). Deasemenea ele detin o pondere importatnta in structura consumurilor turistice;
toate celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si vizeaza fie mai buna adaptare a
prestatiilordebazalanevoileturistilor,fieocupareaplacutaatimpuluiliberalvacantei.
In ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea
transporturilor.Acesteacuprindserviciuldetransportpropriuzis,oferitintimpulcalatoriei,
iarincazuldeplasariicumijloacepropriiserviciideintretineresireparareaacestora.
Serviciiledecazare(gazduire)sereferalacreareaconditiilorpentruodihnaturistilor.
Elepresupunexistentaunuormijloacedecazareadecvate(hoteluri,hanuri,vile,casute)si
dotarilenecesareasigurariiconfortului;eleprivescdeasemenea,activitatiledeterminatede
intretinereasibunafunctionareaspatiilordecazare.
Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria
prestatiilordebazasiaucadestinatiesatisfacereatrebuintelordehranaaleturistilor,darsi
a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau
independent de acestea.In realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere
adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si
particularitatilorsegmentelordeturisti.
Servicii de cura si tratament balneomedical sunt prestatii centrale
in cazul turismului balnear, cu efectuarea unor tratamente specifice (gimanstica,
kinetoterapie,aerosoli,curedeapeminerale),avandcaracterpreventiv,detrataresaude
recuperare. Serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din
aceastacategorie.
Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a
specialistilorsuntconceputesaasigurepetrecereaplacuta,agreabilaatimpuluidevacanta.
Ele sunt alcatuite dintro paleta larga de activitati avand caracter distractivrecreati, in
concordantacuspecificulfiecareiformedeturismsauformadesejur.Serviciiledeagrement
reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de
concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura
consumurilor turistice.
Alaturideserviciiledebaza,ocontributieincresterelasuccesulactiunilorturisticerevine
serviciilorsuplimentare.Acesteasuntchematesasporeascaconfortulvacantei,sastimuleze
odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o
pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea,
serviciilesuplimentarereprezintaosursadelocdeneglijatdecrestereaincasarilor.
Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii
suplimentaresunt:deinformareaclienteleituristice,deintermediere(inchirieri,rezervari),
cu caracter special (congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea), cultural artistice,
sportive,financiare,diverse.
Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei
turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se
manifestasipeparcursuldesfasurariivoiajului.
Prin continutul lor trebui sa permita cunoasterea rapida, complexa si de calitate a
celormaidiverseaspectelegatededeplasaresisejur(derulareaprogramuluipezile,orariile
mijloacelordetransport,facilitatidepret,conditiiobligatoriidecalatorie,ofertadeprestatii
suplimentare).Serviciiledeinformareintrainatributiiletuturororganizatorilordeturism,cu
precadereincelealeagentiilordevoiajsitouroperatorilor.Eleserealizeazaprinmijloacele
clasicealepublicitatiiscrise(afiseplianta,brosuri,cataloage)sauorale(anunturiconsilierea
turistilor).

73
 Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati
hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestri culturalartistice, sportive) si cele de
inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru
distractieaparaturadegimnastica,echipamentsimaterialsportiv,jocuri,etc.);totinaceasta
grupauniiautoriincludesireparatiile,serviciiledecomisionsialtele.
Dincategoriaserviciilordeintermediere,unroldeosebitaucunoscutinultimavreme
celderezervare,prinintroducereasipromovareapescaralargaasistemelorderezervare
computerizata (CRS Computer Rezervation Sistems) si mai recent a GDS Global
DistributionSistems)carepermitinformarea,rezervaresiachizitionarearapidaalocului.De
mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in
conditiiledezvoltariiunorreteleinternationaledecentredeinchirieresiconectariilaCRS.
Servicii culturalartistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si
educativalturismului.Eleaumenireadeasiguraocupareaplacuta,agreabilaatimpuluide
vacanta.Dintreacesteaapotfievidentiatecafiindmaiimportante:
Participarealadiferitespectacolesauevenimente
Vizitelacasememoriale,muzee,galeriidearta,expozitii
Vizitareaunorobiectiveistoricecuklturalestiintifice,etc.
Omentiunedistinctaseimpuneinlegaturacuorganizareaprogramelor(excursiilor)
tematice,careaucapatatofrecventatotmaimaresiodiversificareasubiectelorabordate.
Acestea au un rol formativeducativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si
studentilor,completandinmodfericitcunostinteleteoretice.Organizareaacestoratrebuie
facuta cu grija astfel incat, sa nu fie afectata motivataia principala a vacantei (tratament
balnear,curaheliomarina).
Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se
subsumeaza eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei
odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in functie de
pregatireaturistilorsipotfideasistentasisupraveghere(incazulcelorexperimentati)sau
deinitiere(pentruincepatori).
Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura
particularaaturismuluisiseasociazaunorformemaideosebitedemanifestareaacestuia.
Caurmare,eleseprezintaintrostructuradiversa,printrecelemaiimportantenumarandu
se:
Serviciitraditionalepropriiturismului(ghid,animator)
Serviciigeneratedeformespecificedeturism(organizareadepartidedevanatoare,
defestivaluri,targurisiexpozitii);
Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice
proprietateaturistilor;
Serviciideasigurareasecuritatiituristuluisidesalvareincazdepericol.
Serviciilefinanciaresereferalaceledeasigurareaturistului,acoperindogamalarga
desituatii,dalastareadesanatatelapierdereabanilorssaubagajelor,precumsiladiverse
tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de
tarife,serviciipebazadeabonament,credite,etc.).
In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum:
comercializareaproduselorinsistemdutyfree,pastrareaobiectelordevaloare,efectuarea
diverselorcomisioane.

74
 SERVICIULDETRANSPORT

Cile de acces. Elementele enumerate mai jos afecteaz durata, costul i
comoditateacucareturistulajungeladestinaie:
- infrastructura:osele,ciferate,poduri,aeroporturi,porturietc.;
- echipamentele de transport: capacitatea i viteza de deplasare avehicolelorde
transport;
- reglementrileguvernamentalendomeniultransporturilor.
n scopul evitarii interferarilor cu circulatia locala interioara traficul de tranzit
trebuiesaocoleascastatiunea.nsituatiilencarenuesteposibilaocolireastatiunii,trebuie
safieevitatetraversarilefunctionalealeartereidetranzit,prinamplasareadiferitelordotari
numaipeoparteaartereisauprinrealizareadetreceridenivelate.
Accesulvizitatorilorsideservireastatiuniisuntasigurateprintraficuldepenetratie
caretrebuiesasedesfasoarelaperiferiazonelordecazaretratament.
Circulatia locala interioara trebuie sa fie astfel organizata nct sa fie organizate
accese carosabile pentru fiecare cladire n conformitate cu normele P.S.I. si sa permita
transportul cu carucioare al pacientilor nedeplasabili si al bagajelor. Transportul local n
comunseorganizeazapebazaunuiplandetrafic,urmarindusetotodataevitareatraversarii
zonelordecazaretratamentdecatretraseelemijloacelordetransportsisituareastatiilorla
distantedemaxim300400mdeobiectiveledeservite.
Parcareavehiculelorestepermisanumainafarazonelordecazaretratament.
1.Transporturileturisticerutiere
Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al
sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i
persoanelorcuajutorulautovehiculeloriamijloacelortractate(remorci,trailere).
Avantajeletransportuluirutiersunt:
autonomianalegerearutelorpecareturitiivorcltorincircuitelelorsauspre
destinaiiledevacanpentrucareauoptat;
o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n
cadruluneianumitedestinaiituristice;
oposibilitatemaimarepentruturistdeacontrolatraseulales,plecareaitimpul
desosire,precumioriceoprirefcutpeparcurs;
uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr
constrngeridevreunfel;
facilitareaaccesuluipentruatingereamaimultordestinaii;dorinaturistuluidea
cunoate ct mai multe ntrun interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea
cltoriei, uneori, chiar i fa de distan, fcnd ca autoturismul, prin accesibilitatea pe
careoasigur,sfiepreferataltormijloacedetransport;
diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu
acelaiautomobil.
Transporturilerutiereserealizeazacuurmatoarelemijloace:
autocaresimicrobuzepttransporturiledegrup;
autoturismeproprietatepersonalapttransporturileindividualesifamiliale;
autoturisme inchiriate in sistem rentacar, cu sau fara sofer, pt transport
individual
autoturismeinchiriatesaucomandateinsistemdetaximetrie
transportincomun.

75
 Transportulcuautocarulsaumicrobuzul:
poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la
turismuldegrup
pretrezonabil,accesibil
ocontributieimportantaladezvoltareaturismului
ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare,
radio,TV,bar,ghizi,asistenti),securitatii;adaptarelanecesitatileturismului
coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior
celordintransportulferoviariaerian
clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din
membriiunorasociaii,ntreprinderi.
tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului,
distana efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea,
ntreinereaautovehiculului.
Serviciileoferitedetransportatorispecialitindomeniusedivizeazn:
Ruteexpresinterneiinternaionale.
nchiriereadeautocaresaurutelacerere(charter).
Organizareadecircuitesauexcursii.
Operaiunidetransfer.
Organizatoriidevoiajenautocarpotfidetreitipuri:
Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii
regulate, servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori),
completatecuexcursiiiactivitituristicesezoniere(cursespeciale).
Ceicare,posedndvehiculeproprii,sepunladispoziiaunuitouroperatorsaua
uneiageniireceptive(oricareiorganizeazpropriileproduciidevoiaje).
Cei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializatenorganizarea
devoiajedeautocar(apelndlamijloaceledetransportalealtora).
Inchiriereaautomobilelor:
nchirierile de maini, cu sau fr ofer, reprezint astzi un sector important al
turismului auto. Dezvoltarea nchirierilor de maini fr ofer este n mare parte legat de
progreselerealizatendomeniultransportuluiaerian,peste2/3dinageniiledenchirierede
mainifiindsituatepeaeroporturi.
Infrastructuratehnicaatransporturilorturisticerutiere
Dotari si servicii necesare: statii de benzina, service auto, servicii mobile de
asistenta rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine
specificeptturistiautomobilisti,punctedeschimbvalutar,serviciisanitare,locurideparcare
etc.toateconcentrateincomplexecomercialesideservicii.
Investitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte
mari;inplus,sialtifactoripotfranaderulareatraficulrutier:caracterulpronuntatsezonieral
traficului,blocaje,dependentadeconditiilemeteo,restrictiideviteza,etc.
2.Transporturileturisticeferoviare
Transportulferoviarasigurdeplasareanspaiuitimpabunuriloripersoanelor
cuajutorullocomotivelorivagoanelor,carecirculdupunprogramprestabilit,petrasee
fixate (cile ferate). Traficul feroviar trebuie sa fie astfel organizat nct sa nu afecteze
linistea,odihnasiconfortulvizitatorilor.nsituatiancarestatiileCFRseaflaladistantemai
maridestatiune,trebuiesaseorganizezetransportullocalautopentruvizitatoriicurantisau
turisti.

76
 Caracteristici:
Transportulesteasigurat,deregul,lapreurimaisczutedectcelepracticaten
transportulautoiaerian,ndeosebipedistanemediiilungi.
Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul
sptmnii,ncondiiideregularitateipotrivitunorgraficeprestabilite.
Prezint ungradridicatdesiguran,caurmarearespectriistricteanormelor
desiguranacirculaieipecileferate.
Dpdvturistic,transportulferoviaresteaproapeexclusiveuropean.
Avantaje:
regularitateaicertitudineadeplasrii,caurmareaindependeneirelativea
mijloacelorferoviarefadestareavremii;
costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu
vitezamarededeplasare.
comoditateaoferitprinvagonuldedormitivagonulrestaurant;
posibilitimultmailargidevizionareapeisajului:
faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul
localitilor,pentruajungerealahotelnemaifiindnecesartransferul.
3Transporturileturisticeaeriene
Transportul aerian se organizeaza mai ales pentru deservirea marilor statiuni, n
principalacelordelargasolicitareinternationala,prinaeroporturisihelioporturiamplasate
nconformitatecureglementarilelegalenvigoare.Esteutilizatinprincipalpentrucalatoriile
pedistantelungisifoartelungi.
Dintreavantajeletransportulaerian:
duratascazutaacalatoriei;
ungraddeconfortridicat;
operioadascurtadetimpintremomentulachizitionariiaranjamentuluituristic.
Dezavantaje:
dependentadeconditiileatmosferice;
costulridicatalcalatoriei;
imbarcareasidebarcareaserealizeazainafaramarilororaseceeacereclamasiutilizarea
transportuluilasol.
Pentrutransportulturisticpecaleaaeruluiseutilizeazacurseleregulatesicurselela
cerere (Charter). Cursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din
vreme de turistii potentiali. De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe
contpropriu,careachitacostulintegral.
Incazulcurselorcharterseutilizeazanumailacerere,rutelesestabilescinfunctiede
cerinteleturistice,iartarifelesuntmaireduse.
4.Transporturileturisticemaritimesinavale
Transportulpeapreprezintunadinformelededeplasarepuinsolicitate,datorit
condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile
continuriicltoriei,decelemaimulteori,cualtetipuridemijloace.
Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 23% din traficul turistic
internaional i 12% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninnduse
relativconstant.
Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor,
transformndusedefaptdintromodalitatededeplasarentrunadeagrement.

77
 SERVICIULDECAZARE

Cazarea reprezinta etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei
componente de sine statatoare. Prin continutul sau, cazarea vizeaza crearea conditiilor si
confortului pentru odihna calatorului, ea poate fi denumuta rezultatul industriei hiteliere.
Cazareaseprezintacaoprestatiecomplexacedecurgedinexploatareaechipamentelorde
primiresigazduiresiestealcatuitadintrungrupajdeserviciioferitecalatoruluipetimpullsi
inlegaturacuramanereasainunitatilehoteliere.
Cazarea pentru tratament balnear si de recuperare se face n pavilioane complexe
pentrucazaremasatratamentsinunitatimicivileacarorzonadeamplasaretrebuiesa
fie ct mai apropiata de bazele de tratament, de sursele terapeutice si de baza de
alimentatie publica. Amplasarea cladirilor destinate cazarii pentru tratament balnear si de
recuperare trebuie sa urmareasca evitarea apropierii de drumurile de tranzit sau de
drumurileinterioarecutraficintens.
Capacitateaunuipaviliondecazarepentrutratamentbalnearsiderecuperaredetip
monobloc pentru cazaremasatratament este de peste 50 locuri. Zona de cazare pentru
tratament balnear si de recuperare trebuie sa fie masiv plantata,urmarindusecreareade
parcurigradina, cu eventuale trasee organizate pentru cura de teren, mai ales pentru
statiunile cu profil de baza cardiovascular, respirator si nevroze. Zona de cazare pentru
odihna se organizeaza n functie de durata pentru care trebuie asigurata cazarea, de la
ctevazilelactevasaptamni,nhoteluri,vilesicasute.
Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul
rand, de xistenta unei baze amteriale adecvate din punct de vedere al marimii, tipologiei,
dotarilor,etc.caresaasigureturistilorconditiioptimedeinoptaresisaindeplineasca,dupa
caz, si alte functii. In al doile rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu
personal a mijloaclor de gazduire, de nivelul de calificare a lucratorilor, de modul de
organizare a muncii. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, inzestrarea lor
necorespunzatoare,neconcordantaintrenivelilconfortuluioferitsiexigenteleturistilor,casi
numarulmicallucratorilorsauslabapregatireainfluenteazanegativcalitateaserviciuluide
cazaresi,prinintermediulacesteia,dimensiunulecirculatieituristicesigraduldevalorificare
apatrimoniului.
Structuraserviciuluidecazare
Destinat satisfacerii nevoilor generate de sederea in afara resedintei permanente,
serviciul de cazare hoteliera are un continut complex, rezultat al multitudinii si diversitatii
nevoilor pe care turistii le manifesta cu aceasta ocazie, dar si varietatiiformelordeturism
cariratrebuiesaseadapteze.
Avand in vedere varietatea necesitatilor turistilor si pornind de la premisa ca
principalele momente asociate prezentei acestora in unitatile hotelieresunt primirea,
ssederea si plecarea, serviciul de cazare este constituit dintro suma de prestatii
independente:
Cazareapropiuzisasiserviciilecomplementareacesteia;
Alimentatiasiserviciilespecificeasociateei;
Activitatileculturalartisticesideagrement;
Serviciiledeinformaresiintermediere;
Activitatilecomerciale;
Serviciicucaracterspecial;

78
 Intre aceste servicii sau functii exista relatii de interdependenta, circuitele lor
tehnologice se interfereaza. In raport cu specificul fiecarei unitati de cazare, unele din
activitatilementionatepotfimaidezvoltate,altelemaiputin;unelepotsalipseasca,dupa
cumpotapareaaltelesuplimentare.Intotalitatealor,acesteprestatiiconcuralasatisfacerea
nevoilor clientilor, caracterizand sub aspect cantitativ si clitativ activitatea desfasurata in
sectorulhotelier.
GAZDUIREA (CAZAREA PROPIUZISA) este functia principala a unitatilor hoteliere,
indiferent de marimea, tipul, categoria de confort, inzestrarea acestora; ea presupune
existenta unor spatii adecvatesiadotarilornecesareasigurariiodihneisiigieneituristului.
Pe langacaracteristicilefizicealeunitatilorsiasezarealorinspatiu,calitateaserviciuluide
cazare este influentata de atmosfera din unitate, atentia personalului, viteza de reactie si
eficientaacestuia,imagineasirenumeledecaresebucuraunitatearespectiva.
SEVICIUL DE ALIMENTATIE presupune existenta tuturor acelor compartimente si
tipurideprestatimenitesasatisfaca,pentrutotituristisiinoricemoment,nevoiadehrana.
ACTIVITATILECULTURALARTISTICESIDEAGREMENTpresupuneexistentaunordotari
adecvatepetreceriitimpuluilibersidivertismentului:terenuridesport,piscine,saune,sali
degimnastica,etc.
SERVICIILE DE INFORMARE faciliteaza turistului cunoasterea si accsul la oferta
specifica. Aceste servicii sunt realizate de compartimentul frontoffice si pot fi oferite
verbalsauprinintermediulmijloacelorscrise.
SERVICIIDEINTERMEDIEREunitatiledecazare,inlimiteleacesteiatributii,mijlocesc
intreturistiipropriisiprestatoriideserviciispecializaterealizareaanumtorlucrari,reparatii
sauintretineri.
SERVICIICOMERCIALEvanzareaunorprodusenecesareturistuluipeduratasejurului:
ilustratesiefectepostale,ziare,reviste,carti,bauturi,etc.
Ofertaunitatilordecazare
a) Hotelul este, fr ndoial, cea mai reprezentativ structur de cazare turistic
(ntro accepiune mai veche asociem, hotelul cu deplasarea i sejurul turistic, statut care
ns cel puin n ultima perioad, a cunoscut transformri nsemnate).ntro definiie
succint,hotelulesteounitatecareoferserviciidecazareimasoricreipersoanecare
acceptsplteasctarifulpentruserviciileoferite,frafinecesarexistenapralabila
unui contract . n ara noastr, conform legislaiei n vigoare, hotelul este considerat o
structur de primire amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia
turitilorcamere,garsoniereiapartamentedotatecorespunztor,careasigurprestride
servciispecifice,dispunederecepieispaiidealimentaienincint
Spaiiledecazareturistic
n ara noastr, structura spaiilor de cazare este statuat de Ord. MT 61/1999 i
include:
camercupatindividual,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectreopersoan.
Limeapaturilorindividualeestedeminimum90cm.
camercupatmatrimonial,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectreunasau
doupersoane.Limeapatuluimatrimonialestedeminim140cm.
camercupatdublu,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectredoupersoane.
Limeapatuluidubluestedeminimum160cm.
camercudoupaturiindividuale,reprezentndspaiuldestinatfolosiriidectre
doupersoane.

79
 camer cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentnd spaiul destinat
folosiriidectreunnumrdepersoaneegalcunumrulpaturilor.Camerelecupestepatru
paturiindividualesuntconsideratecamerecomune.
camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe
persoane.Priciulreprezintoplatformdinlemnsaudinaltemateriale,pecareseasigur
unspaiude100cm.limepentrufiecareturist.
garsoniera,reprezentndspaiulcompusdindormitorpentredoupersoane,salon,
vestibuligrupsanitarpropriu.Dormitorulpoatefidespritdesalonprintrunglasvandsau
altesoluiidedelimitareestetic.
apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare
(maximcinci),sufragerie,vestibul,echiparesanitarproprie.Lacategoriacincistelevaexista
un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria patru stele, precum i la restul
categoriilor,minimumungrupsanitarlapatrulocuri.
b) Reedinele secundare (condominium) reprezint din punct de vedere legal,
reedine aflate n proprietate individual care fac parte dintrun proiect care include mai
multe asemenea proprieti, folosind n comun diverse spaii i faciliti. Proprietarii
acestora beneficiaz de servicii prestate de o societate de gestiune care includ curenia,
serviciidespltorie,ntreinereaspaiilorcomune(piscin,terenuridetenisetc.)iaruneori
i animaia n perioadele de nefolosire proprietarii pot nchiria aceste reedine prin
intermediuluneiageniideturism,aunuiagentimobiliar,asocietiidegestiunesauchiar
nmoddirectdectreproprietar.
c) Reedinele de tip timesharing cunoscute i sub denumirea de reedine
secundarenmultiproprietate,reprezintachiziionareauneilocuinedevacancareeste
utilizat n anumite intervale de timp (o sptmn sau 15 zile), fiecare perioad fiind
vndutseparat
d)Pensiunile sunt, n general, case de dimensiuni mari, transformate n case de
oaspei,careoferservciidecazareimas.Masaesteservitnstilfamiliallaorestabilitei
cu meniu fix. n Romnia, n funcie de amplasare facem distincie ntre pensiuni turistice
urbane i pensiuni turistice rurale. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice
avndocapacitatedecazaredepnla10camere,totalizndmaximum30locurinmediul
rural i pn la 20 de camere n mediul urban funcionnd n locuinele cetenilor sau n
cldiri independente. Diferena major ntre aceste 2 tipuri de pensiuni const n
modalitateadeexprimareacategorieideconfort,pensiunileurbanefiindclasificatepestele
iarceleruralepemargarete.
e) UnitiledecazareamenajatencldiriistoriceCldirileistoriceprecumpalate,
castele, fortree sau alte cldiri similare sunt transformate n hoteluri, fiind, n general,
uniti de cazare de categorie superioar, sunt modernizate n interior dar vechile faade
suntmeninute.Oferpensiunecompletiexercitoatraciesporitpentruceicaredoresc
oambianromantic,specificepociloranterioare.
g) Uniti de cazare pentru tineri Turistul folosete propriul sac de dormit i are la
dispoziiedotrispecificepentrupreparareahranei(buctrii),spaiipentruservireamesei
i uneori faciliti de recreere. Pe plan mondial aceste uniti funcioneaz sub girul
FederaieiInternaionaleAHotelurilorPentruTineret,cusediullaWashingtonDC.
Tipurile de uniti de cazare care funcioneaz pe teritoriul Romniei, denumite
structuri de primire turistice cu funciuni de cazare, se difereniaz dup: amplasament,
felulamenajriiiorganizareainterioariserviciileoferite.

80
 SERVICIULDEALIMENTATIE

O parte nsemnat a plcerilor unei cltorii constau n a servi masa ntrun
restaurant sau alt tip de unitate de alimentaie. n plus, cltorii consider acest lucru nu
doaroplcere,ciionecesitate.
Sectorul alimentaiei poate fi divizat n principal n mai multe segmente: uniti
comerciale de alimentaie (restaurante, fastfood, snackbaruri, etc.) uniti instituionale
(coli, spitale, magazine, etc.), serviciile de alimentaie din unitile militare i cluburile
private. Cu excepia unitilor comerciale, celelalte segmente au o importan direct
sczutnindustriaturismului,deiuncltor(turist)peduratashoppingului,poatesi
procure hrana de la magazin. De importan primar pentru turism este alimentaia
comercialcareincludeunitiledealimentaierapid(restaurantecuautoservireidetip
fastfood,coffeeshopuri,snackbaruri,unitispecializatenlivrarealadomiciliu)iuniti
alealimentaieitradiionale(restaurantecuspecificirestauranteclasice)
n ceea ce privete coninutul activitii, alimentaia se caracterizeaz prin
complexitate, reunind ntrun tot unitar activiti (procese) independente, identice sau
comparabilecuceledinalteramurialeeconomiei,respectivunprocesdeproducie,unulde
comercializareiunuldeservire.
Activitatea de producie, sensibil asemntoare celei desfurate n industria
alimentar, asigur realizarea preparatelor culinare i de cofetrii, prin transformarea
materiilor prime al cror consum, cel mai adesea, nu este posibil fr o prelucrare
prealabildetipindustrialsaucasnic.
Procesele de producie care includ fierberea, coacerea, prjirea, uscarea, etc., se
desfoar,ncadrulactivitilordealimentaienanaliz,fielanivelulspaiilordeproducie
(buctriilor)dincomponenarestaurantelordediferiteprofiluri,fielanivelindustrial,cazn
carevorbimdefabriciledemncare,careevideniazconinutulactivitilordecatering
industriaserviciilordealimentaie).Funcionareaacestorfabricidemncaresebazeazpe
principiulseparriinspaiuitimpaproducieideservire,iarorganizareadeacesttipeste
mai rspndit n cadrul alimentaiei pentru colectiviti i al serviciilor de alimentaie la
bordul aeronavelor (catering aerian), fr a fi exclus aplicarea nici n cadrul alimentaiei
comerciale,celpuinsubformasemipreparatelorimateriilorprimeprelucrateprimar(ex:
cartofi prjii, etc.). Cea mai mare organizaie care se bazeaz pe acest principiu este
McDonalds, n care spaiile de producie la nivelul fiecrui restaurant au caracterul unor
buctrii de asamblare. n activitatea acestui lan de restaurante, de notorietate pe plan
internaional, materiile prime i componentele diferitelor meniuri sunt achiziionate de la
furnizori autorizai McDonalds (ex fabrica de hamburgeri). De asemenea, cateringul este
prezent n organizarea unor evenimente care reunesc un numr mare de participani, de
tipulbanchete,recepii,nuni
Pe plan internaional, activitatea de alimentaie se bucur de un statut privilegiat,
influenat fiind n mare msur de nivelul de dezvoltare economicosocial, de tradiiile
existente dar i de experiena acumulat n organizarea acestei activiti. n Frana, de
exemplu,circadinpopulaieservetemasadeprnznafaracminuluiiperansamblu,
maimultde30%dinbugetulalocatsatisfaceriinevoilordehransecheltuietensectorul
alimentaieipublice.nMareaBritanie,araeuropeancucelmaibinepuslapunctsistem
de alimentaie rapid, proporia se ridic la 50%; n ri ca Germania, Cehia, Ungaria,
Polonia,2030%dinpopulaieservetecelpuinomaspezinsectorulalimentaiei

81
 nSUA,aracucelmaidezvoltatsectordealimentaie,parteadinbugetulalimentar
destinat consumurilor n afara domiciliului este de 90%, iarpetotal,meseleluatenora
reprezintaproximativ75%dintotalulvnzrilordinaceastar.
Situaiadinaranoastrestedinacestpunctdevedere,multmaimodest,populaia
alocndaproximativ20%dinbugetulalimentarimaipuinde10%dintotalulcheltuielilor
debunuriiserviciipentruconsumurileefectuatenunitiledealimentaiepublic..
Activitatea din cadrul acestui departament se desfasoara la nivelul spatiilor de
productie(inprimulrandbucatarie)siaspatiilordeservire(saloanedeservire,baruri).
Inprincipiu,unrestaurantcuprideobucatariesiunulsaumaimultesaloane.Inhotel,
obucatariepoatesadeserveascamaimulteunitatidealimentatiepublica.
Ex:laHotelulSofitelBucuresti,bucatarieunicadeservesteambelerestaurante:
Darclerestaurantclasiccuspecialitatifrantuzestisiromanesti
Volubiliscuserviciurapid,lamasasibufet
Inaltecazuri,sefacedistinctieintrebucatariecentrala,bucatariisatelit,etc.
Bucataria centrala fabrica de mancare presupune o separare a productiei de
servireinspatiusitimp.Organizareadeacesttipestemairaspanditainalimentatiacolectiva
si cateringul aerian, dar nu este exclusa in alimentatia comerciala, in special sub forma
semipreparatelorsiamateriilorprimeprelucrateprimar.Deexemplu,97%dinrestauratorii
SUAutilizeazaprodusecongelate(cartofiprajiti)caresimplificaactivitateaproprieibucatarii.
In cazul cand productia si consumul au loc in acceasi zi, cu separarea in spatiu, se
creaza un lant de distibutie cald. Preparatele calde sunt introduse in recipiente la o
temperatura cat mai mare posibila (+80C), sunt transportate in conditii izoterme si
mentinutelabucatariaterminuslatemperaturideminim65C.
Incazulcandproductiasiconsumulsuntseparatesiintimp,(catevazile1an)vorbim
de un lant de distributie rece. Daca perioada de pastrare este de pana la 6 zile, lantul de
distributie are la baza refrigerarea preparatelor. Acestea sunt racite rapid, stocate si
transportatala0C3C.Labucatariaterminus,inainteaconsumului,preparatelesuntaduse
laotemperaturademinim65C.Dacaperioadadepastrareestedepanala912luni,lantul
dedistributiesebazeazapecongelareapreparatelorlatemperaturade18C.Temperatura
estementinutapeintreagadurataastocariisitransportata.labucatariaterminusundesunt
aduselaotemperaturademinimum65C.
Marile hoteluri (de lant), in cadrul carora functioneaza o varietate de unitati de
alimentatie,auobucatarieprincipala,undeseobtinpreparatesisemipreparatecarevorfi
finisate in bucatariilesatelit aferente celorlalte unitati (la fel carmangeria, laborator de
cofetariepatiserie)
Activitatea acestor bucatariisatelit consta in pregatirea preparatelor care le
particularizeazaofertasifinisareapreparatelorlivratedebucatariaprincipala.
Astfel de bucatarii satelit se amenajaza la nivelul unitatilor de tip snackbar, caffe
shop,roomservice,etc.
Sectoruldeproductieinsistemulclasicalunuirestaurantcuprindemaimultezonede
lucru: prelucrarea primara; laborator de cofetariepatiserie; bufet de serviciu (bucatarie
rece) produse de mic dejun, deserturi, bauturi nealcoolice calde livrate chelnerilor;
cofetarie;prelucraretermica(bucatariecalda);spalator;oficiulrestaurantului.
Regulafundamentaladeigienaexcludeoriceincrucisarea:
- circuitulmateriilorprimecarenecesitaoperatiunidecuratire,cucircuitulmateriilor
primecurate

82
 - circuituldeseurilorsiresturilorcucircuitulmateriilorprimesipreparatelor
- atuturorcelorlaltecircuitecucircuitulclientilor
Succesiuneafazelorprincaretrecmateriileprimepanalastadiuldepreparatinfarfuria
clientului:
- depozitarea in spatiile frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesita
pastrareainconditiidetemperaturascazuta
- productiainzonedistinctedeprelucrareaprimarapentru:carne,peste,legume,oua,
etc
- distributia la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luarii de contact a
preparatelorcaresiurmeazadrumulspreclient,curesturileinscrisedejaintruncircuit
aparte
- servireasiconsumulpreparatelorinsalonuldeservire
Bucatariilemarilorrestaurantesuntorganizatepepartizi:
- sosurifunctiadesosier
- preparatelichidefunctiadeciorbar
- pestefunctiadepoissonnier
- gratar(grataragiu)
- legume(legumier)
- gustari(bufetieri),etc
Servireaconsumatorilor
1.Salonuldeservire
Cuvariatiidelauntipdeunitatelaaltul,inmedie,salonuldeservirereprezinta50%
din suprafata totala a restaurantului, cate 25% sunt atirbuite suprafetelor de depozitare si
bucatariei.
Suplimentare salii de servire, tot spatii destinate clientelei sunt: holul de intrare,
garderoba,grupurilesanitare.
Roomserviceul se asigura fie numai pentru miculdejun, fie permanent. In
restaurant pentru hotel de 35stele roomserviceul este un criteriu obligatoriu de
clasificare.Servireamiculuidejun(inclussaunuintarifuldecazare)sefaceinbazafiselor
decomandaatarnatedeclientideclantausiilaexterior(SofitelBucurestiinaintedeora3
dimineata). In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lasata telefonic orice
comanda de preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. Exista chelneri de
etaj,acestoraliseadaugadispeceripentruservireaincamerecarereceptioneazasitransmit
comenziletelefonicealeclientilor.
Inrestaurantexistamaimultesistemedeefectuareaserviciului:
a) serviciul direct (englez) chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla
preparatulcomandat.Incazulunuimeniulacarte,miseenplaceuldeasteptareafost
completatdinainteinfunctiedecomandaclientului.Prinstangaclientului,folosindtacamul
de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul
efectueazaserviciulpropriuzis,asezandpreparatulinfarfurie.
Temperaturafarfurieitrebuiesafiecorespunzatoarepreparatelorservite.Dacaeste
vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator.
Similar,servireapreparatelorlichidesefacelasupiera.Esteapreciatcaunserviciudeclasa.
b)serviciulindirect(francez)dupaprezentareaplatoului,prinstangaoricaruiclient,
chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria.Clientul se servete singur, cu ajutorul
tacamului de seviciu. O varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este
asezareaplatouluisausupiereilamijloculmesei,deundeclientiiseservescsinguri.

83
 c) serviciul la farfurie(american) gata servit pe farfurie, preparatul este adus in
salon pe mana, tava sau carucior. Chelnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin
dreapta acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de
friptura in partea opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera.
Cele mai multe operatii (inmanarea listeimeniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie,
debarasarea farfuriei, prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a
clientului.
d) serviciul la gheridon (a la russe) se efectueaza operatii de transare, flambare,
filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg,
ndeprtndusearipioarele,pieleaiiraspinrii),pregtire,porionare.Dupatransare,etc.
preparatul este servit la masa potrivit sistemului la farfurie sau direct. Flambarea
presupune, ntro prim etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i
tragerea/naparea cltitelor, etc), urmat de turnarea unei buturi fine. nclinnd tigaia,
alcoolul seprelingepepereiiacesteia,laexterioriiafoc.Seflambeazdeserturi,fructe,
crnuri,darivinarsul(coniacul)nsui.Esteunserviciudeinaltaclasa.
e) autoservirea tip bufet (bufet suedez) utilizeaza inventarul de servire la
dispozitiile,clientiiisiaseazasinguripreparateledepemasabufetinfarfurie.Sistemulnu
exclude prezenta chelnerilor. Debarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. In tara
noastranhotelurilede35steleestesistemobligatoriudeservireamiculuidejun.
Ordineadeservireapreparatelorintrunmeniucomplet:
- gustaricaldesireci
- preparatelichide(supe,creme,ciorbe,borsuri,consommuri)
- preparatedinpeste
- antreuricaldesireci(preparatedinoua,pastefainoase,organelagratar,etc.)
- preparatedebazainsotitedelegumesisalate
- branzeturi(laromanilagustare,franceziidupapreparateledebaza,laenglezi
siamericanilasfarsitimpreunacufructele)
- dulciuridebucatarie,cofetariepatiserie,inghetata
Miculdejun:
- continental
bauturicaldenealcoolice(ceai,cafea,ciocolataculapte,laptecaldsaurece)
unt,gem(dulceatasaumiere)
produsedepanificatie
uneorisucdefructe
- american: este mult mai consistent se adauga preparate de bucatarie,
cofetariepatiserie,sucuri.
Meniuldesemneazatotalitateapreparatelordebucatarie,cofetarie,patiseriesialte
marfurialimentare,careseoferalaosinguramasa
Meniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea
preparatelor.
a) meniu la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintro listameniu. O lista
meniucompletacuprindeunnumardepreparatepentrufiecaregama(fel)inparte.
b)meniuricupretfixcaresimplificaalegereasiasiguraclientuldesumacaretrebuie
platita.Suntnelipsiteinrestaurantelemicisiinspeciallapranz.Preturilesuntatragatoare,
dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Un restaurant
poateoferiiconcomitentmaimultevariantedeasemeneameniuri,lapreturidiferite.Unloc
apartedetinespecialitateazilei(platdejour),alcaruipretare,deaemenea,caracterfix.

84
 Ingeneral,meniulcupretfixestepropusinparalelcameniulacarte.
c)meniuricuspecific,pentrucopii,pentrudiabetici,etc.
ex:HappyMeallaMcDonalds
d)meniuimpuscaracteristicsejuririlor,cuachitareaanticipataaserviciilordemasa
siasigurareaacestorainsistemcirciutinchis,cuincadrareainbarem(alocatie)
turistilor li se ofera posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatelel
catorvavariantedemeniuripropriisialimentatieicolective.
e)meniulcomandatcandpreparatelesibauturileservitesestabilesccuanticipatie
(banchete,receptii,etc.)
2.Baruri
Inprincipaloricepreparatalmeniuluitrebuieinsotitdeobauturaalcoolicainspecial
vin.Dacavinurilealbeseservescracite,vinurilerosiiseservesclatemperaturamesei.Vinul
spumant,casivinuriledulciseservesclaotemperaturade2C.Activitateaderidicarea
temperaturiivinurilorrosii,prinaducereasticlei,cucatevaoreinaintedeservire,inbarulde
serviciusenumesteambrare.
La masa, primul serviciu inainte chiar de completarea miseenplaceului i
aducerea pinii l constituie turnarea apei in pahare. Imediat dupa paine se serveste
aperitivul (tuica, vodca, whisky, gin, bitter, vermut, cocteiluri). Vinul spumant se bea la
desert.Serviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior,
darnunumai).
Aproape toate bauturile comercializate sunt obinute prin combinarea mai multor
bauturicocteilurirealizatedebarman,cucatevaregulidecombinare
Oimportantaparticularitateprezintaasociereavinurilorcupreparateleculinare
Preparatedinpeste,antreurisipreparatedincarnedepasareseasociazacu
vinurilealbe,secisidemidulci
Preparateledebazaseasociazacuvinurilerosiisecisideniseci
Desertvinuridulcisispumante
Vinurilenoiseservescinainteacelorvechi
Vinurileusoareseservescinainteacelortari
Vinurileseciseservescinainteacelordenisecisidulci
Vinurilealbesecisideniseciinainteacelorrosii
Vinurilealbedulcidupacelerosii
In afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, exista
numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de
bauturialcoolicesinealcoolice.
3.Particularitatilealimentatieirapide:
Dintre acestea: coffeshopurile, snackbarul si braseria sunt adesea amplasate in
hoteluri.
Pentru restaurantele cu autoservire, elementulcheie l reprezint sistemul de
distributie.
Fiecare sistem asigura o anumita fluenta a clientilor, si este factor in determinarea
suprafeteisaliideconsum.
Altifactori:
Numarul de clienti se apreciaza ca un restaurant cu autoservire nu poate fi
rentabilpentrumaiputinde500clienti/zi.
Timpulmediuincareunclientisialegepreparatelesiiamasaestede30minute.
Suprafatasaliideconsumaferentaunuiloclamasa

85
 Distingem3sistemededistributie
Selfservice liniar (clasic): clientul deplaseaza tava dea lungul liniei de autoservire,
alege preparatele si le plateste la capatul liniei. Formatia de servire este formata din
lucratori pentru aprovizionarea liniei, casiere si debarasatoare. Numarul mediu de clienti
servitiintroorapelucratorestede60,incomparatiecuunrestaurantdenivelmediu,cu
servire la masa, unde un chelner bun poate servi simultan la masa 20 clienti. Principalul
inconvenient il constituie blocarea firului de asteptare, in principal in faza sectorului de
preparate calde, datorita indeciziei clientilor si ruperilor de ritm in aprovizionarea de la
bucatarie. Pentru reducerea timpului de alegere, se recurge la limitarea numarului de
preparate.
Alteinconveniente:
- tentatiadearepetaalegereapersoaneidinfata,clientulneavandtimpsuficient
pentrualegere
- trecerea clientilor dea lungul intregii linii de autoservire, chiar daca cineva nu
dorestedecatunpreparataflatlacapatullinieisauobautura
Ordinea de prezentare: tavi, tacamuri, pahare, gustari, branza, deserturi, inghetata,
preparatuldebaz,paine
Avantaje:productivitateainaltaapersoaneideservire,posibilitateaobservariidirectea
reactieiclientului,folosireaintensivaasuprafeteidedistributie
Distributia freeflow: amenajarea se realizeaza sub forma de posturi de distributie
specializate(gustari,preparatecugarnitura,deserturi,bauturi,eventualamplasateinsular,
separateprinzonedeacces.Clientultrececutavaprinfataacestora,liber,degajat,alegand
preparateleinordineincaredoreste.Posturilededistributiesepotprezentasubformade
standuri,fiecare,eventual,incluzndocasapentruefectuareaplatii.
Inconveniente:
- productivitatea este mai mica decat la sistemul liniar, dar mai mare decat la
restaurantelecuservirelamasa
- suprafata este mai mare, investitia este mai mare, numarul de personal este
maimare
Avantaje:
- inconvenientelesistemuluiliniar
- relaiile clientipersonal se realizeaza prin intermediul lucratorilor care
aprovizioneazaposturilededistributie,precumsiaresponsabiluluicarepoateaveasirolul
deaintampinasiindrumaclientii
Sistemul ORION: in cadrul oricarui stand, bucatarul pregateste preparatele comandate sub
ochii clientului, din materia prima expusa in fata sa; timpul mediu de ateptare este
de10minute
Avantaje:prospetimeapreparatelor,adaptarealagusturileclientilor,raporturinemijlocite
clientbucatar,scadcheltuieliledestocare
Sistemul carusel: se foloseste un sistem de autoservire = carusel, organizat pe 4
niveluri (etaje). Produsele sunt etalate pe carusel, care efectueaza o miscare de rotatie, in
planorizontal.Accesullapreparateseefectueazapringhuseededistributie(ingeneral6la
numar).Aprovizionareacaruseluluisefaceneintrerupt,delabucatarie.
Avantaje:reducereasuprafeteidedistributiechiarsifatadesitemulliniar,indeciziaunui
clientducelablocareaunuisingurghiseudincelesase.
Dezavantaje:vizualizareacuoanumitadificultateapreparatelordincauzarotatiei,stabilirea
greoaieacontactuluiclientpersonal.

86
 SERVICIULDEAGREMENT

Cresterearoluluiturismuluiinrealizareauneinoicalitatiavietiipresupune,prioritar,
asigurarea unei odihne active a turistilor. In acest sens, amplificarea preocuparilor pentru
realizareadezideratuluideodihnaactivacaracteristicafundamentalaavacantelorinepoca
contemporanastimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor prestatii care sa contribuie la
satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, conturind cadrul necesar petrecerii
placutesiinstructiveatimpuluiliber.
Activitatile avind acest obiectiv se prezinta intro mare diversitate tipologica, in
concordantacuvarietateamodalitatilorsilocurilordepetrecereavacantei.Elesuntdefinite
cutermenulgenericdeagrementsiseconstituieintrocomponentadistinctasiimportantaa
produsuluituristic.
Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimenteloriformeloroferitedeunit,staiunisauzoneturistice,capabilesasigure
individului sau unei grupri sociale o stare de bun dispoziie, de plcere, s dea senzaia
uneisatisfacii,uneimpliniri,salaseoimpresieioamintirefavorabile.
Aceasta definiie i respectiv accepiune a conceptului de agrement turistic
evideniazpedeoparte,varietateaactivitilorcareintrncomponenaacesteia,iarpe
de alt parte faptul c reprezint o latur esenial a prestaiei turistice. Sectorul
agrementuluituristicoferdistracie,modalitidepetrecereatimpuluilibercarentrunesc
dezideratecomuneprecumuurin,implicareievadaredinrutinazilnic.
n literatura de specialitate, acest sector al ospitalitii turistice cunoate diferite
abordri, att n ceea ce privete terminologia utilizat, ct mai ales referitor la tipologia
activitilorcesuntinclusencomponenaagrementului.
Conceputincalitatedecomponentadebazaaserviciuluituristic,alaturidecazare,
alimentatie,agrementulraspundeunornevoisiinteresespecificeturistilorsiorganizatorilor
dindomeniu.
Realizareascopuluifundamentalalvacanteiodihna,recreeresidistractie,evadarea
dincotidianpresupune,intrealtele,creareaunuicadru,uneiambiantededeconectare.
Semnificind etimologic placere, distractie, agrementul turistic se poate defini prin
ansamblulmijloacelor,echipamentelorevenimentelorsiformeloroferitedeunitati,statiuni
sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna
dispozitie,deplacere,sadeasenzatiauneisatisfactii,uneiintimplari,salaseoimpresiesio
amintirefavorabile.
Privitincalitatedecomponentadebazaaprodusuluituristic,agrementul
indeplinestesioseriedefunctiiparticularizateinraportcunevoileturistuluisaual
organizatorilor.
agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica ale turistului, divertismentul si
dezvoltareacapacitatilorsale.Incazulacopeririinevoilorfizice,activitatilesportive,cele
care pun in miscare organismul de la simpla plimbare pina la realizarea unor
performante detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor
culturaldistractive si celor instructiveducative le revine un rol hotaritor: ele au ca
obiectivcreareauneiatmosferededestindere,amuzamentsicomunicare,contribuindla
imbogatireabagajuluidecunostintealeturistului.
dinperspectivaorganizatorilordeturism,agrementulsemanifesta,inprimulrindcaun
factordecompetitivitateastatiunilorsauunitatilor,decrestereaatractivitatiiacestora
prin diferentierea ofertelor. Totodata, el se constituie ca un mijloc de individualizare a

87
 produselor si de personalizare a destinatiilor, cu efecte stimulative asupra circulatiei
turistice. Prezenta agrementului si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului
pentruoanumitazonasiasigura,decelemaimulteori,revenireaacestuia.
agrementulreprezintaosursaimportantadeincasari,decrestereaeficienteieconomice
aactivitatii.Ingeneral,inpracticaturistica,agrementuldetineinmediecca.1015%din
totalulcheltuielilordevacanta,darcudiferentesemnificativepeformedeturism;astfel
schiul, vinatoarea, iahtingul, sporturile extreme presupun alocarea pentru aceste
activitati a unor sume peste nivelul mediu. Ca urmare, dezvoltarea si diversificarea
prestatiilor de agrement se concretizeaza in sporirea volumului global al incasarilor si,
corespunzator,inmodificarealoculuiacestoractivitatiinstructurabugetuluidevacanta.
Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in
amenajareazonelorturistice.Inacestcontext,totmaifrecventsevorbesteinprocesulde
amenajare despre o strategie a agrementului care sa valorifice componenta economica a
fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raporturilor om
natura, sa asigure o dimensionare ponderatrationala a dotarilor, o adaptare a acestora la
configuratiaspatiilorsipeisajelor.
Vorbind despre semnificatiile agrementului nu trebuie omis aportul acestuia la
prelungirea sezonului turistic si, respectiv, la atenuarea sezonalitatii activitatii. Existenta a
numeroasesivariateposibilitatidepetrecereatimpului,puseladispozitiedemijloacelesi
formele de agrement, reduce sensibil dependenta ofertei de cadrul natural, diminuind
influenta acestuia asupra cererii si permitind manifestarea interesului pentru anumite
destintiiperioademaiindelungate.
In general, apreciaza specialistii, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa
aiba in vedere, pe de o parte, motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta
parte,deprofilul,structurasispecificulstatiunilor.
Dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor
turisticesiimplicitdesfasurareauneiactivitatiutilesieficiente
Reprezentindocomponentadebazaaserviciilorturistice,activitatiledeagrementse
grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de
organizare (statiune, unitate de cazare si alimentatie publica, sau de catre terti pentru
intreagaactivitateturistica),deformadeparticipareaturistiloretc.
Una din cele mai expresive si complete modalitati de clasificare a prestatiilor de
agrementareinvederecontinutulacestora,respectiv:
animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; sunt
cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de soare si mare, plimbarile
drumetia,vizitareadiferitelorobiective,intilnirilecurudelesiprieteniietc.;
animatiarecreativa,constituita,inprincipal,dinparcuriledeloisir:generale(cuinstalatii
de distractie si/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice
(nautice,planetariu,zoologice),rezervatiisicazinouri.Fiecaredintreacestecomponente
sebucuradeapreciereaunuinumarmaredevizitatori,reprezentind,nudeputineori,
motivatiaprincipalaacalatoriei.
animatia comerciala generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi uzuale sau
specifice(cadouri,amintiri,articoledeartizanat)detineopondereimportanta(cca.6%)
in structura motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare a timpului
liber.

88
 animatia orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice se refera la tipologia
largaacurelordelaceabalneara,caprodusmedical,laceledeslabire,infrumusetare,
fitnesssipracticareadiferitelorsporturicamodalitatedeintretinereasanatatii.
Gama ofertelor avind caracter sportiv este foarte larga, cuprinzind diverse jocuri
(tenis,volei,golf),innot,schidarsiactivitaticareimplicaopregatirespecialasioanumita
dozaderisc(sarituricuparasuta,deltaplanul,plonjarisubacvaticeetc.).
Animatiaculturalaavandcaobiectivcunoasterea,formareasieducareaturistului,cu
accentepelaturamoralaapersonalitatiisale,seprezintaintromultitudinedefatetesise
realizeaza printro gama larga de activitati intre care: vizite la muzee si case memoriale,
participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata si opera uno
personalitatialeliteraturii,muzicii,arteinationalesiuniversale,bursedestudii,sejururide
invatareaunorlimbistraine.Intreformelecemaiintilnitesicunoscuteamintim:
cea religioasa privitoare la vizitarea unor edificii de factura religioasa si
efectuareadepelerinaje.
ceaistoricareferitoarelavizitareaunorobiectiveistoricesiparticipareala
comemorareaunorevenimentesaupersonalitatiistorice.
animatia spectacol cunoaste o varietate de forme de manifestare; intre
subiectele privite si admirate de turisit in calatoriile lor se numara natura, pentru
diversitateapeisagistica,bogatiafloreisifaunei,evenimenteleteatrale,cinematografice,
muzicale, de arta, folclorice si competitiile sportive campionate nationale sau
internationale,olimpiade,raliuri,concursurietc.
animatiagastronomica,exprimataprinprezentalaexpozitiisauconcursuride
artaculinaraprecumsicircuitecutematicaspecifica(cunoastereabucatarieitraditionale
aunorzone,degustaridevinuri).
animatia profesionala, care se adreseaza, de regula, unui public specializat,
avizat; intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile si expozitiile, congresele,
circuiteavinduncontinutindustrial,agricol.
Oaltamodalitadestructurareaserviciilordeagrementoreprezintaformadeturism
sau destinatia de vacanta. Astfel putem vorbi de agrement specific turismului de litoral,
montan,balnear,deweekend,ruraletc.Pentrutoateacestedestinatiipotfiidentificate,in
primulrind,prestatiicomuneprecum:practicareadiferitelorsporturi,vizitareademuzeesau
de alte obiective naturale sau culturalistorice, participarea la spectacole, parcuri de
distractie,cazinourisiapoiformeparticulare.Deexemplu,incazuldestinatiilordelitoralse
remarca,incalitatedeformespecifice:talazoterapia,sporturilenautice,inot,schi,iahting,
plonjari subacvatice si bineinteles amenajarea plajelor pentru o cura heliomarina activa,
realizareadeporturideagrementsiclubuirnautice,organizareaderegate.
Inprivintadestinatiilordeweekend,agrementulvaficaracterizatprinsimplitateasi
diversitateaformelor,avinduseinvederedurataredusaadeplasarilor,motivatiasitipologia
largaaclientelei.
Prestatiiledeagrementsemaipotgrupasiinfunctiedemodalitateadeparticiparea
vizitatorilor in: active caracterizate prin implicarea efectiva a turistului in desfasurarea
programelor recreativdistractive si pasive in careturistulestesimpluspectator:vizitarea
diverseloratractii,prezentalaevenimenteculturale,sportive.
Clasificareaactivitilordeagreementnfunciedeniveluldeorganizare,careareun
caracterpracticdeosebit,realizatdeR.MinciunlucrareaEconomiaTurismului.Dinacest
punctdevedereputemdistingetreitrepte:

89
 serviciile organizate de ctre unitile de cazare i/sau alimentaie; este o
modalitatespecifichotelurilorirestaurantelordeclassuperioar,iaractivitilesuntn
generalsimpleinupresupuneforturideosebitedepersonalsauinvestiionale.naceast
categorie pot fi incluse: practicarea (nvarea) unor sporturi ca not, schi, patinaj, golf,
tennis, formaii musicale i de dansuri, discotec, videotec, bar de zi, bar de noapte,
gzduireaunorevenimenteexpoziii,festivaluri;
serviciiorganizatelanivelulstaiunilor,realizateprinconlucrareantresocietile
comerciale turistice (ntreprinderi hoteliere, touroperatori, ntreprinderi specializate n
agrement)i/sauntreacesteaiadministraiilelocale;acesteprestaiisuntmaidiversificate
iauungradmaimaredecomplexitate,cadeexemplu:centredeechitaie,centresportive
multifuncionale,poligoane,cluburidevacan,porturideagreement,etc;
servicii organizate de teri, de regul, forme de mare complexitate ce reclam
implicarea unor organisme specializate, altele dect cele turistice, de exemplu: parcuri de
distracii,turneealeansamblurilorteatrale,dedansuri,musicale,mijloacedetransportde
agreement(aviaiasportiv,ambarcaiuni,trenulee).
Serviciiledeagrementreprezintaunfactormotivationalpentrusporireaatractivitatii
unei destinatii turistice. Ele pot fi servicii independente si servicii incluse intrun program
turistic.
Timpul liber nu mai este considerat timpul rezidual al timpului de lucru. Daca este
binefolositsetransformaintronouacalitateavietii:
ocupatactivitatiiproductive
discretionat.
Sportavantaje:
plamaniiventileazaocantitatemaimaredeaer
inimapulseazamaimultsange
cresterezistentasifortamusculaturii
ajutalascadereamaseidegrasime
crestecapacitateadeadiluaconcentratiadefructoza
crestecapacitateamuschilordeapreluagrasimidinsange
cresteimunitateaorganismului
ajutatranzitulintestinalprinprevenireaconstipatiei
crestevitezadereactie.
Conceptuldeanimatie:
miscare
creativitate
culturavizite,excursii
aventuradirijatanudepasesteoanumitalimitaaorganismului
calm,destindere.
Niveledeatractivitate,deanimatie:
Experienta de explorare: inferior plimbari in jurul hotelului / mediu / superior
experientadeexplorarecroazierescurte
Experientabioticaexperientaasociatacudiferitecuredetratament;urmaresteca
satisfactie descoperirea, redescoperirea propriului corp: inferior baile termale, bronzaj /
mediudegustarileorganizate
Experientasociala
Experientaoptimizanta

90
 Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor materiale i al activitilor
umane capabile s asigure turistului individual sau a unui grup deturiti,ostaredebun
dispoziie,deplcereicaredausenzaiauneisatisfacii,auneimpliniricrendoimpresie
ioamintireplcut.Aceastaccepiuneevideniaz,pedeopartediversitateaactivitilor
deagrementimultitudineaplanurilorpecareelesemanifestiarpedealtparte,faptul
c agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor
turitilor,ceeaceiconferstatutuldecomponentdebazaprestaieituristice.
n concordan cu cerinele turistului, agrementul vizeaz destinderea i
reconfortarea lui fizic i psihic, dezvoltarea capacitilor sale. n cazul satisfacerii unor
nevoilorfizice,activitilesportive,celecarepunnmicareorganismuluman,delasimpla
plimbare pn la realizarea de performane, dein un loc important. n ceea ce privete
laturapsihic,activitileculturaledistractiveiceleinstructiveducativeauunrolhotrtor:
ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, de amuzament i comunicare,
contribuind la mbogirea bagajului de cunotine al turistului. Totodat, agrementul
reprezintpentrufirmadeturism,unmijlocimportantdeindividualizareaoferteituristice,
de diversificare a produselor sale. De asemenea, agrementul stimuleaz circulaia turistic
fiindosursimportantdencasri,decreterearentabilitiieconomice.
Agrementulvizeazdestindereai reconfortareafizicaturistului,divertismentuli
dezvoltareacapacitilorsale.ncazulacopeririinevoilorfizice,activitilesportive,celecare
punnmicareorganismuldelasimplaplimbarepnlarealizareaunorperformantedein
un loc important. n ceea ce privete laturapsihic,activitilorculturaldistractiveicelor
instructiveducative le revine un rol hotrtor deoarece ele au ca obiect crearea unei
atmosferededestindere,amuzamenticomunicare,contribuindlambogireabagajuluide
cunotinealeturistului.
Agrementulreprezintunelementimportantdecaretrebuiesseinseama
namenajareazonelorturistice.Activitiledeagrementsepotstructuranfunciede:
loculundeelesedesfoar;
niveluldeorganizare(unitatedecazare,alimentaiepublic,staiune);
formadeparticipareaturitilor.
Echipamentele de agrement din staiunile turistice pot fi structurate n patru
categoriiianume:
a) legate de natur: terenuri de clrie, parcuri naturale, zoologice, muzee
oceanografice;
b)cucaractersportivcare,larndullor,potfipentrusporturi:
nauticeambarcaiuni,schinautic,plonjrisubmarine;
jocuriterestreslidegimnastic,terenuripentrujoculcopiilor,terenuridetenis,
volei, minigolf, piscine, saune, stadioane de fotbal, elemente pentru sporturi de iarn, de
munte: diverse utilaje mecanice de remorcare, telecabine, piste de schi, sniu, bob,
patinoare;
aeriene;
c) cu caracter cultural: teatre, sli pentru spectacole, concerte, cinematografe,
muzee,biblioteci,galerii,atelieredeartizanat,pentrucongresesaureuniunidiverse.Potfi
adugatelaacestea,activitiledeformaresportiv;
d) pentru divertisment: discoteci, cabarete, sli de bal, cluburi, baruri, jocuri
mecanice,bowlinguri.
Pot exista i alte genuri de echipamente n afar de cele prezentate mai sus, lista
acestoraputndficompletat.

91
 Animatia a aprut si sa dezvoltat ca o component a agrementului, avnd ca scop
petrecereanmodplcutsidecelemaimulteorisiutilatimpuluiliber,aturistilor,attpe
perioadacltorieictsintimpulsejurului.
Termenuldeanimatieprovinedinlimbagreac,delaverbul*anima*caresetraduce
prin *a da viat* si este utilizat n mai multe domenii ca: cinematografie, marketing,
management si ncepnd cu anii *60 si n turism, perioada din care dateaz si primele
definitiidateconceptuluideanimatienturism.
Rolulanimatieinturismestedeadaviatactivittilordeagrement,aantrenamai
multsaumaiputinactivparticipantiilaactiunileprogramuluituristic.
Astfel, animatia n turism poate fi privit ca o tehnic de organizare a activittilor
menitesantrenezeparticipareaturistilornscopuldeapetreceutilsiplcuttimpul,dease
distra, de a se relaxa activ, dnd posibilitatea tuturor de asi exprima personalitatea si
spiritulcreativ.
Conceptul de animatie n turism nu reprezint o simpl dezvoltare a activittii de
agrement, liberul acces al turistului la mecanismul formelor de agrement sau un simplu
exercitiudecreativitate,ciconstituieunprocescomplexdedezvoltareacomunicriiumane
si a vietii sociale prin metode de integrare semidirective, un mod de dezvoltare a
personalittiiumanesubaspectcultural,etic,moralsiestetic.
Lundnconsiderarerolulsifunctiileatribuitetimpuluiliber,seobservcacestase
aflnstrnslegturcu:
Odihna si recreerea, care permit recuperarea dup oboseala fizic, tensiunea
nervoassauintelectual(stresul),provocatedediverseactivitti;
Distractiasidivertismentulcarepermitevadareadincotidiansinlturarearutinei;
Dezvoltareapersonalittiiconformaspiratiilorfiecruia,unaspectncaretimpulliber
creeaz noi conditii favorabile pentru mbunttirea capacittilor fizice, mentale si
spirituale.
Animatianhotelesteconsideratcaometoddeintegraresideparticipare,
porninddelatreiprocesestrnsunite:
Un proces de dezvluire prin crearea de conditii ca orice grup sau individ s se
descoperepeelnsusi;
Unprocesdepunerenlegturagrupurilordeoamenintreei,cuoperesicreatori
saucucentresuperioare,fieprinacceptare(acordulprtilor),fieprintrunconflict
formalizat(deexemplujocdeechip);
Un proces de creativitate, prin interactiunea indivizilor si grupurilor cu mediul
ambiantprinpropriaexprimare,propriainitiativsipropriaresponsabilitate;
Crearea tuturor conditiilor pentru petrecerea ntrun mod ct mai plcut si util a
sejurului;
Informarea clientilor si stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plat si fr
plat;
Antrenareaclientilorndiferiteactivittirecreative,culturalsportive,caparticipanti
activisaupasivi;
Antrenarea clientilor n activitti inedite, altele dect cele pe care le desfsoar n
modobisnuitntimpulanului,rentoarcerealacopilriesilaesentalucrurilor;
Creareauneiatmosfereplcutepetotparcursulsejurului.
Pentruunii,animatiaarecafunctiedezvoltareacomunicriisociale,stabilireacldurii
siintimittiinrelatii.Pentrualtiiarecafunctie,raportatlatraditiaculturilorpopulare,dea
pregtiuceniciasiachizitionareamarilorlimbajerationalealefiinteiumane,cuscopulunei

92
eliberri totale, o metod de organizare estetic, poetic si economic. ntro alt viziune,
animatia nu se ntrevede dect printro perspectiv de lrgire a constiintei, a petrecerii
timpului liber si de a face turism n genul tehnicilor de divertisment sau relaxare nord
americane, ntro conceptie de a ocupa timpul liber al indivizilor si o miscare social pe
timpulcltoriilorsaualsejuruluilordevacant.
Organizarea activ de animatie turistic presupune analiza urmtoarelor
componente:
Animatorii, caracteristicile animatorilor, motivatiile, proiectele, formatia
acestora;
Publiculanimatorilor;
Metodelepropusesitehnicileutilizate;
Echipamentulncaresedesfsoaractivittile;
Continutulactivittiideanimatie;
Nivelulculturalsausportivalactivittilor;
Rezultateleobtinute;
Evaluareaanimatiei;
Costulanimatei.
Fr a neglija efectele economice ale animatei, un rol important revine aspectului
socialreflectatprin:
O functie de adaptare si de integrare care urmreste s asigure socializarea
indivizilorsiipregtestepentruschimbrilemultiplelegatedesocietatedinpunctdevedere
cultural,precumsisocialeconomic;
O functie de recreere / relaxare, legat de petrecerea timpului liber,
societatea actual avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea
zilnic a indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamentelor sociale si culturale adaptate si a
personaluluispecializat;
Ofunctieeducativ,cumarfiscoalnparalel,contrascoalcomplementar,
animatiaoferinduneoriposibilitateassecompletezeformatiadebazsisseaprofundeze
anumiteintereseculturale;
Ofunctiedecorijare,nmsurancareanimatiapermiteacoperireaanumitor
carenteeducativesauculturale,mascareaanumitordezechilibresauprevenireaconflictelor
posibile,limitareadevieriisocioculturale;
O functie critic, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de
asemenea,spermitexercitiulunuispiritcriticsisfieloculcutriidenoiraporturintre
indivizisigrupuri,acutriiunuinoumoddeviatcalitativsuperior,maiputinobsedatde
productivism,degoanadupbani,confort,refuzndmpotmolireamaterialsispiritualsi
pasivitatea.
Includerea programelor de animatie n pachetele de servicii turistice oferite de
touroperatori, poate determina cresterea gradului de atractivitate a ofertei si mrimea
durateidesejur,attncazulturistilorromni,ctmaialesacelorstrini.
Pentru a se putea pune n aplicare un astfel de proiect, hotelierii, cu sprijinul
administratiilorlocalesiaguvernuluitrebuiessepreocupepentrurealizareaunorinvestitii
carespermitcreareabazeimaterialesiapremiselorderealizareaacestorprogrameprin:
construirea de piscine, protejarea si amenajarea plajelor, amenajarea teraselor pentru a
puteapermitedesfsurareadeactivittispecificepetotparcursulzilei.

93
 n cazul statiunilor balneare, aceste investitii sunt mult mai mici, ntruct fiecare
hotel care dispune de baz proprie de tratament, ndeplineste majoritatea criteriilor
necesarepentruorganizareadeactivittideanimatie.
Programele de animatie trebuie s satisfac toate categoriile de preferinte si s fie
accesibiletuturorcategoriilordeclienti.Sepotorganizaprogramedeanimatiecultural,de
recreere, sportic, gastronomic, precum si programe specifice pentru clientii sositi la
tratamentsaupentruprogramedepunerenform.
Studierea diferitelor elemente ale unei veritabile politici de animatie impune
necesitateaangajriisiformriiunuipersonaldespecialitate.Chiardelanceput,lanivelde
hotelestenevoiedeopersoancalificatcarescunoascmotivatiileturistilorsisfien
msurs:
Participelaplanificareasipunereanfunctiuneainstalatiilordeanimatie;
Sorganizezesiscoordonezeactivittilesifacilittile;
Selaborezeprogramedeanimatiesissupraveghezerealizarealor;
S asigure informarea turistilor si publicitatea referitoare la posibilittile de
petrecereatimpuluilibernhotel.
ntrun hotel pot exista mai multi animatori, fiecare fiind specializat pe un anumit
segmentdeactivitate,precum:animatiecultur,animatiesportivsianimatiepentrucopii.
Seprefernsanimatoriicarepotdesfsuratoatetipuriledeactivittipentruadulti
sianimatoriispecializatipentrucopii.
n majoritatea hotelurilor se face o diferentiere a programelor pentru copii de cele
pentruadulti,desinmultesituatii,laprogramuldedimineatselucreazmixt,pentrutoti
clientiihotelului,indiferentdevrst.
Animatorii specializazi pot avea una sau mai multe specializri de baz, principala
problemfiindsezonalitateamunciilor.
Realizarea unei activitti de animatie poate fi ncredintat si ghizilor locali,
colaboratorisauchiarpersonaluluicarelocuiestenstatiunisicareseocupcualtactivitate
nafarasezonuluituristic.
Desiorganizareasipunereanaplicareaprogramelordeanimatieestecostisitoare,
ntimpeaproduceefecteeconomicemajoreprincrestereagraduluideocupare,cresterea
sejuruluimediusiimplicitancasrilormediipeturist.
n ceea ce privete cel deal doilea aspect, cel referitor la coninutul agrementului
turistic,nentlnim,deasemenea,cuabordridiferite.Y.Tinardoferunadintrecelemai
completemodalitideclasificareaprestaiilordeagreement,respective):
animaiadepurdeconectare,derupturnraportcuactivitileuzualeprecum
bai de soare i mare, plimbri, drumeii, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu rude i
prieteni,etc;
animaia recreativ care cuprinde n special parcurile de loisir generale (cu
instalaiidedistracie),tematice(nautice,zoologice,planetariu),rezervaiiicazinouri;
animaia comercial, generat de faptul c efectuarea de cumprturi deine o
pondereimportant(aproximativ6%)nstructuramotivelorcltorieiireprezintunmod
agreabildepetrecereatimpuluiliber;
animaia orientat spre obinerea unei forme fizice depline cure balneare,
programe de slbire, nfrumuseare, fitness i practicarea diferitelor sporturi n scopul
ntreineriisntii;

94
 animaiaculturalcareurmretecunoaterea,formareaieducareaturistului
iincludeogamlargdeactiviti,ntrecarevizitelamuzee,edificiiistoriceiculturale,
participarealadiverseevenimenteculturale,sejururidenvareaunorlimbistrine,etc;
animaiaspectacolcarecunoate,larndulsu,formedintrecelemaidiverse
demanifestare:festivaluriteatrale,evenimentecinematografice,musicale,deart,folclor,
cunoatereanaturii,aflorei,faunei,participarealacompetiiisportive,etc;
animaiagastronomiccareincludeprezenalaexpoziiisauconcursurideart
culinar, precum i circuite cu tematic specific (buctria tradiional a unei zone,
degustridevinuri);
animaiaprofesionalseadreseazunuipublicspecializat,avizatisemanifest
subformatrguriloriexpoziiilor,congreselor,circuitecutematicindustrial,agricol,etc.
J. Ch. Holloway consider c putem identifica cel puin trei categorii de atracii,
clasificarecareneajutsexaminmnaturaacestorprestaii:
atraciinaturaleiatraciiantropice.nprimagrupincludemparcurinaionale,
cascade,lacurisaualtefenomenegeografice,iarnceadeadouagrupnereferimlacldiri
deoricetipsauatraciiprecumMareleZidChinezesc.Atraciilenaturalepotfisubdivizate,la
rndullor,nfunciedecondiiileclimatericeisezon;
atracii nodale sau lineare sub aspectul caracterului acestora. Astfel, staiunile
litoralesauoraelecapitalinvitturistullaofocalizareaviziteintreprinsenlimiteleunei
zone,ariibinedelimitate,ntimpceatracialinearimplicdeplasareaturistuluidintrunloc
ntraltul, cum ar fi, de exemplu, circuitul pe teritoriul unei ri sau n scopul vizitrii unei
coastelitorale,etc;
atracii care implic existena unui amplasament si cele care implic prezena
unuieveniment.Opartedinevenimentesunttemporare,altelesuntdefoartescurtdurat;
ambelepotfinaturalesauantropice;
Imagineadestinaiei
Imaginea unei destinaii nu are neaprat la baz o experien anterioar, adic o
vizitladestinaiarespectiv.Deexemplu,chiariopersoancarenafostniciodatlaLas
Vegas poate avea o imagine mental a staiunii (din cri, din massmedia, de la prietenii
careaufostacolo)iprobabilcadecisdeja,pebazaacesteiimagini,dacsesimteatras
deLasVegassaudimpotriv.Toatedestinaiileturisticeauoimagineproprie,iarinteresul
marketerului este de a dezvolta, susine sau modifica anumite elemente de imagine n
scopul influenrii comportamentului potenialilor vizitatori. Acest lucru este foarte
importantipentruprestatariiindividualidelarespectivadestinaie:imaginealortindeafi
apropiatdeimagineaglobaladestinaiei.
Promovareaimaginiidestinaiei
Primul pas care trebuie fcut nainte de lansarea unei campanii de promovare a
imaginii unei destinaii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. n acest scop, trebuie
determinatmaintisegmentuldepublicpentrucareneintereseazsevalumimaginea.
ncazulnostru,acestsegmentesteformatdinvizitatoriiactualiipotenialiaidestinaiei.
Dup evaluarea imaginii actuale a destinaiei, urmeaz etapa de construire a unei
imagini adecvate pentru destinaia respectiv, care s exploateze punctele tari i s
atenueze,pectposibil,aspectelenegative.Cercettorulvaidentifica,ngeneralcuajutorul
unoredinedefocusgrup,caresuntprincipalelevariabilecaredefinescimagineaunuiloc,
iar apoi va evalua fiecare dimensiune pentru destinaia studiat, cel mai adesea printro
cercetare pe eantion. Evaluarea se poate realiza cu ajutorul unei scale cu diferenial
semantic,defelulurmtor:

95

1 2 3 4 5
Urt Frumos
Periculos Frpericole
Murdar Curat
Plicticos Interesant
Vechi Nou
Rece Ospitalier
Pebazanotelordatederespondeni,cercettorulvaconstruiunprofilaldestinaiei
respective, cu ajutorul cruia pot fi uor descoperite punctele tari i punctele slabe ale
acesteia.
Pentru a fi eficient (adic pentru a prinde la public) o imagine ar trebui s
ndeplineascurmtoarelecondiii:
- s fie real. De exemplu, staiunea Duru nu prea ar avea anse s conving
publiculcoferaceleaicondiiipentruschicaPredealulsauSinaia;
- s fie credibil. Nu este obligatoriu ca o imagine real s fie i credibil. De
exemplu,chiardacamadmitecsuntmaiinteresantecanaleleAmsterdamului
dectcelealeVeneiei,pentrumulidintreturitiarfigreuscreadacestlucru;
- sfiesimpl.Oimaginecareconinepreamulteelementepoateducelaconfuzii;
- sfieatrgtoare,ssugerezepotenialilorturiticameritpedeplinsvins
vizitezedestinaia;
- sfiedistinctiv,saibcapacitateadeadeosebidestinaiarespectivdealtele
asemntoare.
Urmtorul pas este crearea identificarea sau crearea unor instrumente sau
vehicolededifuzareaimaginii.Existtreiinstrumenteprincipalecarenepotajutaaici:
sloganurile. Acestea pot sintetiza, ntro singur fraz, viziunea asupra destinaiei.
Iatctevaexempledesloganereuite,careaufostfolositecusuccesnpromovarea
unordestinaii.
simbolurile vizuale. Acestea sunt cel mai adesea folosite n promovarea imaginii
oraelor.Deexemplu:TurnulEiffelpentruParis,BigBenpentruLondra,Collosseumul
pentruRoma,AteneulRomnpentruBucureti,ParlamentulpentruBudapesta,turnul
nclinatpentruPisaetc.;
evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bun modalitate de a transmite
informaiicuprivirelaunlocideainfluenaopiniapublic.Deexemplu:Festivalulde
muzic medieval de la Sighioara, Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena,
FestivalulGeorgeEnescudelaBucuretiialtele.
Pentrupromovareaimaginiiuneidestinaiiseutilizeaztehnicilepromoionalecare
vorfiprezentatencapitoleleurmtoare:publicitateanmassmedia,publicitateaexterioar
(panouri i afie), marketingul direct, relaiile publice i vnzarea personal. Fiecare dintre
acesteaarecosturile,avantajelesidezavantajelesale.Alegereamixuluipromoionaldepinde
de rezultatele ce se doresc a fi obinute i de bugetul de care dispun responsabilii cu
promovareadestinaiei.

96
 ROLULCERCETARIITIINIFICENPROMOVAREASERVICIILORBALNEARE

Activitatea de cercetare tiinific prezint doua aspecte complementare avnd
carcateruldecercetarefundamental,respectivdecercetareaplicativ.
Cercetarea fundamentalare menirea dea promova descoperiri de noi legi,
teorii,mecanismedeaciune,iarncazulnostrunoiproprietiterapeuticesaunoifactori
naturali terapeutici prin care contribuie la mbogatirea cunoaterii umane. Activitatea de
cercetare fundamentala este privilegiul unor oameni de tiin, care prin aspiraiile lor
intelectualepentrucunoatereiprintalentullorcontribuielarealizareaunordescoperiricu
efectefundamentaleasupraculturiiicivilizaieiumane.
Importanacercetriifundamentalesapututremarcanmodparticulardupceldeal
doilea razboi mondial, cnd guvernele statelor beligerante au recunoscut implicaiile
cercetrilor fundamentale asupra dezvoltarilor tehnologice, cu consecine directe asupra
deznodamntului conflagraiei mondiale. In aceast recunoatere un accent deosebit sa
acordat cercetarilor din domeniul tiinelor naturii, n particular fizicii i chimiei, biologiei,
tiinelor ingineresti i mai recent informaticii. Cercetarea tiinifica fundamental a fost
sprijinita guvernamental sau academic pentru concentrarea unor fore intelectuale i
materialedeosebite,orientatespredezvoltareasocietiiprincunoatere.
Pentru medicina balnear, importana cercetrii fundamentale echivaleaz cu
promovarea unei staiuni balneare prin cunoaterea factorilor naturali cu potenial
terapeuticcestaulabazaactivitiimedicale,identificareamecanismelorbiologicedenivel
celular i molecular prin care factorii naturali actioneaz asupra organismului i a
modalitilorderspunsfiziologicpecareorganismullepoateutilizanncercareadease
adaptalacondiiastimulriiprinfactorulterapeutic.
Principalibeneficiariairezultatelorcercetrilorsuntoameniidetiindinramura,sau
avnd aceleai preocupri tiinifice, care constituie publicul specializat pentru care
lucrriletiinificesuntpublicateipebazacroracomunitateatiinificestenmasurs
validezerezultatelecercetrilorisinflunezeapoirecunoatereatiinificaautorilor.De
asemenea, rezultatele cercetrilor tiinifice sunt transmise prin comunitatea academic
ctre generaiile tinere participante n sistemul educaional. n aceasta conexiune de
transmitereacunotinteloreficienamajorofernsaicercetatoriicaresuntmembriactivi
n obinerea rezultatelor, ei fiind formatori i nu numai informatori asupra rezultatelor
tiinifice.
n cazul cercetrilor balneare, benefeciarii sunt n primul rnd actorii economici
implicainsectorulbalnear,nstaiunilebalneare.Alibeneficiarisuntpacieniiutilizatorii
bazelor de tratament, care vor beneficia de servicii medicale balneare dupa o reala
identificareacapacitatiiterapeuticeafactorilornaturaliutilizai.
nultiminstanbeneficiarulmajorestesocietatea,comunitateaumana,desprecare
astzisevorbetentermenidesocietateaacunoaterii.
Prin utilizarea avantajelor strategice oferite de cercetarea tiinific a factorilor
terapeuticinaturalidinstaiunilebalnearesecautorientareasprepiaasistemuluipublic
de cercetare dezvoltare i promovarea rolului tiinei n societate, cunoscnd, astfel,
impactul su asupra dezvoltrii turismului balnear, o component economic i social
major.
Resurselebalneareunice,cumsuntizvoareletermale,izvoareleminerale,nmolurile,
mofeteleprecumibioclimatul(sedativdecruare,excitantsolicitantdelitoralmaritimsau

97
campie, tonic stimulant), sunt utilizate cu succes n domeniul serviciilor medicale balneare
princareesteurmritoaciunemedicalpreventiv,dereabilitaresiwellness.
Statiunile balneare europene ofer o gam divers de servicii. n prezent, utilizarea
factorului natural terapeutic n cadrul serviciilor desfurate sub supraveghere medical,
estensoitdeoseriedetehnicipentruaajutapacieniisiameliorezestareadesntate
(fizioterapie, kinetoterapie etc.). Actul medical in statiunea balneara poate fi orientat spre
profilaxie,tratamentsaurecuperare.
n fiecare an, statiunile balneare europene genereaza o cifra de afaceri de peste 20
miliardedeEuro.Angajareadirectaapeste500.000depersoaneisprijinireaunuinumar
suplimentar de 1.2 milioane de locuri de munc n domenii conexe face ca sectorul s fie
unul dintre cei mai mari angajatori din UE att n domeniul asistenei medicale ct i a
turismuluinspecialnregiunilencareindustriaestemaipuindezvoltat.
Romnia poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele aproximativ 8.500 de
izvoare minerale i termale pe care le deine. Patronatele din Turismul Balnear susin c
Romnia este cea mai bogat ar din Europa din punct de vedere al resursei balneare,
deinnd circa o treime din izvoarele minerale i termale ale Europei, ns numai 10% din
izvoare sunt exploatate, din cauza subfinanrii, a lipsei investitorilor dar i datorit
decalajuluideabordareacercetriitiinifice.
Abordareapragmaticimpunecuantificarearoluluicercetriitiinificendezvoltarea
serviciilor de turism balnear, prin identificarea potentialului de crestere a numarului de
beneficiariaiserviciilorbalnearencorelaiecupromovareacercetrilortiinifice.Nuexist
nc studii de acest fel, dar viitorul va confirma c o staiune balnear nu va putea rezista
concureneifrcercetareatiinificmodernafactorilornaturaliutilizai.
PrinproiectulBALNEO,desfuratnperioada20072009,finanatdinfonduripublicea
fost modernizat infrastructura institutuluinecesar testrii capacitii terapeutice a
factorilor naturali utilizai n staiunile balneare. Aceast testare, realizat acum conform
standardelor europene armonizate i adoptate din clasa SR EN ISO 10993, prin metode
calitative i cantitative specifice, reproductibile i sensibile nu este nc bine cunoscut
beneficiarilorserviciilordeturismbalnear.
Institutul Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie, din
subordineaMinisteruluiSntii,prinprofilulsuunicdecercetare,estelaacestmoment
singura instituie abilitat legal n cercetarea i certificarea calitii terapeutice a factorilor
naturaliiabazelorbalnearedetratament,avndcompetenalegalprivindstudiulcomplex
alfactorilornaturaliterapeutici,stabilitprinOrdonanaGuvernuluinr.109/2000,aprobat
prinLegea.343/2002.
Finantarea cercetarii fundamentale este de provenienta bugetara (bani publici), dar
mai rareori si prin companiile cointeresate prin facilitati fiscale, care administreaza
organisme dedicate si pe baza evaluarii respectiv selectarii competitive a acestora
stabilesteeligibilitatea pentru contracte de finantarea temelor de cercetare selectate.
Cercetarile fundamentale si n zilele noastre sunt finantate n primul rnd din fonduri
bugetarepublice,datfiindcaracterulprecompetitivalacesteiactivitatidecercetare,farao
actiuneimediatadeproducereaunorprofituripentruagentieconomici.
Politicastiinteipromovateestecreditatadecalitateapersoanelorsauinstitutiilorde
cercetare, care pot dovedi competenta si eficacitate. Performantele precedente ale
ofertantilor constituie un argument de credibilitate n fata finantatorului siaevaluatorilor.
Aceste criterii, pe baza carora evaluatorii stabilesc ordinea valorica de clasificare a
proiectelorpropuse,constituieconditiiprimarencstigareadreptuluideeligibilitatepentru

98
finantare. Publicatiile proprii realizate n reviste de specialitate cotate cu recunoastere
internationala (ISI= International Scientific Information, care prezintafactori de
impactpentru publicatiile respective), citarea publicatiei respective, numarul granturilor
cstigate, numarul de contracte si cooperari realizate, demonstrarea ca ofertantul are
ologistica corespunzatoaren derularea proiectului de cercetare, echilibrul si realismul
devizului propus, prezentarea gradului de noutate si originalitatea n solutionarea temei
propuse, rezultatele scontate de a fi obtinute, etc., constituie argumente de credibilitate
pentrupersoanasauinstitutiaparticipantalacompetitie.
Inultimultimpsepoateidentificaoamplificaregraduluidesprijinfinanciaracordate
proiectelor aplicative fata de cele fundamentale. Acest lucru se datoreaza faptului ca
finantatoriidorescngeneralrezultatepalpabilepetermenmaiscurt,ceeaceestemaigreu
de oferit n cazul proiectelor de cercetare fundamental. Ofertantii de proiecte trebuie sa
aibaargumenteconvingatoarepentruacceptareaproiectelorlor,prinmotivareafaptuluica
cercetarea fundamentala sau aplicativa este ceea care asigura un suport stiintific
indispensabil activitatilor de cercetare aplicativa si dezvoltarilor tehnologice, precum si
formareasipromovareadespecialistitineri.
Deasemeneaprintreargumenteledebazapoatefiamintitasiaccentuareaadevarului
caproiecteledecercetarefundamentalapotgenerarezultatealecercetariloraplicativeprin
formularea unorproiecte integratecu eliberarea barierelor artificiale cteodata ridicate
chiar de cercetatorii cu o formatiune declarata pentru cercetarea fundamentala sau
aplicativa.Astaziexistaorecunoastereunanimacacercetareafundamentala(CF),cercetarea
aplicativa(CA) sidezvoltarea tehnologica(DT) capata din ce n ce mai mult
aspecteinterdisciplinaresicercetareastiintificapoatejucaunroldeterminantndezvoltarea
economicasisocialculturalaauneinatiuni.
n deceniile urmatoare activitatea de cercetare va fi focalizata catre fenomene
moleculare si pe scara mezoscopica, materiale si structuri autoorganizate (selfstructured
systems), sisteme si mecanisme biomoleculare, multidisciplinaritate n cercetarea
materialelororganicesianorganice,respectivprocesebiologice,integrareananosistemelor
electronicecuentitatibiologicesicomplexemoleculare,detectareaelectronicaaentitatilor
biologice,promovareasicontrolulcelulelordezvoltatepesuporturiartificiale,etc.
Staiunile balneare ale viitorului din Romnia vor avea succes dac vor reui
transformarea cu ajutorul strategiilor propuse n centre modernedesntateibunstare
caresvalorificeextraordinarulpotenialalfactorilornaturalidecur.Elevoraveaproduse
cu un coninut complex, vor oferi cure balneare terapeutice i de recuperare dar i cure
pentru turismul de bunstare, de sntate,cuaccentpecalitateavieiistrnsmpletitcu
meninereasntiisuntsoluiapentruturismulbalnear.Acestestaiunipotdevenicentre
dereferinpentrusatisfacereanevoilordebunstarealeoamenilor.
Pentru a putea rspunde cerinelor manifestate pe piaa turistic balnear este
necesarcreareaunorstaiunipolivalenteprinlrgireaidiversificareaprofiluluidebazal
staiunii,paralelcuapariiaunorstaiunicuprofilurinoi:nlturareastresului,repunerean
form,nfrumusearea,talasoterapie,profilaxie.
Dintre problemele generale obligatorii pentru edificarea staiunilor balneoturistice
moderneamenumera:
analizeletemeinicepentrustabilirearegistruluidefactorinaturalidecur,rezervele
desubstanemineraleutileiniveluldeutilizareaacestora;
stabilireaprofiluluiispecializriloroptimealestaiuniicaelementedebazprivind
amploareaistructuramodernizrilorbazeimaterialei/saucreareacentrelordebunstare;

99
 conturarea celor mai bune soluii pentru zonarea funcional i elementele de
infrastructurgeneralispecific;
O valorificare strategic a potenialului turismului balnear romnesc va permite
repoziionareaacestuiapepiaainterniinternaional.Reuitaacesteiaciunidepindede
implicareahotrtafactorilordedeciziedelanivelmacroimicroeconomic,iarefectele
economiceisocialepotfinsemnatepentruaranoastr.
Rolulstaiuniibalnearensocietateamodernaesteastzipusnluminaschimbrilorcu
care civilizaia uman se confrunt. Ritmul de via, stresul, agitaia cotidian, avalana
informaional, statutul de consumatoridevoratori ne oblig s gsim momente de
relaxare i odihn, de tratament, agrement i recreere. Ajungem astfel s ne dorim s
schimbmaerul.
Ne dorim cu toii s mergem n concediu la munte sau la mare, n circuit pe trasee
montane,sauntrostaiunebalnear.Cutmodihnaifortificareaorganismului,vrems
nerencrcmbateriile,cutmsoluiadurerilornoastreprinmetodedetratamentvenite
delanatur.
Turismul, tratamentul i odihna ntrun mediu natural, diferit de cel deacasidela
loculdemunc,iarnasauvara,audevenitopermanentpreocuparepentrunoitoi.Aceast
preocupare generat de nevoi umane de odihn, recreere i tratament creeaz premise
pentrudezvoltareareeleidestaiuniclimaticeibalneoclimatice.
Dezvoltareadurabilastaiunilorbalnearetrebuiecorelatcuinventarierea,studierea
efectelor terapeutice i utilizarea eficient a resurselor balneare, respectiv a factorilor
naturaliterapeutici.
Dezvoltareadurabilauneistainibalnearetrebuiesvizezeipilonulreprezentatde
resursa uman. Dac resursa uman specific facilitilor de cazare i cea specific
facilitilordetratamentbalnearrespectivcorpulmedical,estebinecunoscutiintegrat
nstructurastaiuniibalneare,resursaumanaresponsabilpentruidentificareaicercetarea
factorilornaturaliterapeuticiestemaipuincunoscut.
Natura are ns rspunsul potrivit, direct i ferm. Aa cum schimbrile climatice sunt
rspunsulnaturiilaconsumatorismulexageratidevorator,naceeaimsurdegradareai
ineficiena aciunii factorilor naturali se poate instala n viaa staiunii balneare dac rolul
cercetriifactoriloresteuitat.
Mijloacele moderne de cercetare i tehnica experimental actual are valene noi n
privinastudieriifactorilornaturaliterapeutici.Biologul,preocupatdefenomenulviasub
toateaspectelesaleestemaipreocupatcaoricndsgseascrspunsullantrebareacum
acioneaz factorii naturali asupra organismului uman ?; care sunt resorturile celulare i
moleculare implicate?. inem astfel seama de faptul c modul n care organismul
reacioneazlafactoriiexcitaniestedeterminatdenaturaboliiresortuleibiologic.
Cercetarea tiinific clinic desfurat de medicul balneolog reprezint un pilon
importantalcercetriibalneare.Acestpilonpoatefinsoitcutemeidectreunaltpilon:
cercetarea tiinific experimental, specific domeniului biologiei, integrnd astfel datele
ntrun sistem unitar de nelegere a rolului factorilor naturali terapeutici asupra
organismului.

100
 BIBLIOGRAFIE

1. Badea,L.,Gtescu,P.,Velcea,V.(1983),GeografieRomniei,GeografiaFizic,Editura
Academiei,vol.I.
2. Bltreu, A. (2001), Sistemul de relaii dintre turism i mediul ambiant, din vol. Anal.
Univ.Cret.DimitrieCantemir,Bucureti.
3. Bzc, Gh. (1983), Influena reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei
Romniei,EdituraAcademiei,Bucureti.
4. Berlescu,E.(1998),EnciclopediedeBalneoclimatologieaRomniei,ediiaaIIa,Editura
All,Bucureti.
5. BordeiIon, N. (1988), Fenomene meteoclimatice induse de configuraia Carpailor n
CmpiaRomn,EdituraAcademiei,Bucureti.
6. Bogdan, O., Niculescu, E. (1999), Riscurile climatice din Romnia, Inst. De Geogr.,
AcademiaRomn,Bucureti.
7. Bogdan,O.(2001),IndividualitateaclimaticaPodiuluiDobrogei,Rev.Geografic/2000,
VII,Bucureti.
8. Canarache, A. (2004), Indicatori climatici i regimuri de umiditate i temperatur a
solului,tiinasolului,SeriaIII,SNRSS,No.12,vol.XXXVIII,p.6678.
9. Ciulache,S.(1985),ClimatelePmntului,EdituratiinificiEnciclopedic,Bucureti.
10.Ciulache,S.(1995),Factoriiderisc,EdituraUniversitiidinBucureti,Bucureti.
11.Ciulache,S.(2002),MeteorologieClimatologie,EdituraUniversitar,Bucureti.
12.Ciulache, S. (2004), Influena condiiilor meteorologice i climatice asupra polurii
aerului,Com.Geogr.,V,EdituraUniversitar,Bucureti.
13.Ciulache, S., Ionac, N. (1998), Climatologie comportamental, Editura Universitii din
Bucureti,Bucureti.
14.Ghinea, D. (1996), Enciclopedia geografic a Romniei, Vol. I, Editura Enciclopedic,
Bucureti.
15.Glvan,V.(1995),Turismulicalitateamediuluinconjurtor,RevistadeTurism,nr.2,
ICT,Bucureti.
16.Ielenicz, M. (2007), Romnia, Geografie fizic, clim, ape, vegetaie, soluri, mediu,
volumul2,EdituraUniversitar,Bucureti.
17.Ielenicz, M., Comnescu, L. (2006), Romnia, potenial turistic, Editura Universitar,
Bucureti.
18.Ionac,N.(1998),Climaicomportamentuluman,EdituraEnciclopedic,Bucureti.
19.IIonac, N. (2000), Mic tratat de geografie medical, Editura Universitii din Bucureti,
Bucureti.
20.Ionac,N.,Ciulache,S.(2008),Atlasbioclimatic,EdituraArsDocendi,Bucureti.
21.Povar,R.(2001),Biometeorologieibioclimatologie,EdituraduGoeland,Bucureti.
22.Teodoreanu,E.(1994),Caracteristicibioclimaticealeperioadeireciaanului,SCG,XLI.
23.Teodoreanu, E. (1996), Caracteristici bioclimatice ale perioadei calde a aerului n
Romnia,Rev.Geogr.,IIIII,serienou,InstitutuldeGeografie.
24.Teodoreanu,E.(2002),Bioclimatologieuman,EdituraAcademieiRomne,Bucureti.
25.Teodoreanu,E.(2004),Geografiemedical,EdituraAcademieiRomne,Bucureti.
26.Teodoreanu, E., Grigore, L., Stoicescu, C., Munteanu, L., Teleki, N. (1984), Cura
balneoclimaticnRomnia,EdituraSportTurism,Bucureti.

101
27.ICH guideline for Good Clinical Practice [Directivele ICH de Bun Practic Medical],
recomandatspreadoptarenEtapa4aProcesuluiICHn1mai1996dectreComitetul
DirectoralICH.
28.WHO guidelines for Good Clinical Practice (GCP) for trial son pharmaceutical
product.[DirectiveleOrganizaieiMondialeaSntiipentruBunPracticMedicaln
domeniulstudiilorasupraproduselorfarmaceutice],WorldHealthOrganization,Geneva,
1995(WHOTechnicalReportSeries,No.850:97137)
29.A practical guide to FDA GCP for investigators. [ Ghid practic pentru Bun Practic
medical a FDA pentru investigatori]. Neher and Hutchinson, eds. Brokwood Medical
PublicationsLtd,Surrey,UK,1993.
30.TheTrialinvestigatorsGCPhandbook:apracticalguidetoICHrequirements[Manualul
de Bun Practic Medical al investigatorului de studiu clinic: ghid practic pentru
respectarea directivelor ICH]. Hutchinson, ed. Brokwood Medical Publications Ltd,
Surrey,UK,1997.
31.HOTARREA Nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare
pentru realizarea documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor
balneare, climatice si balneoclimatice si deorganizare a ntregii activitati de utilizare a
factorilor naturali EMITENT: GUVERNUL ROMNIEI PUBLICATA N: MONITORUL
OFICIALNR.752din18august2004
32.Dan Neme, Alina Totorean, Armand Gogulescu, Andrea Ni, Merima Jurici, Elena
Amrici, Virgil Luca, Cristina Cristea, Oana Bereteu, Roxana Onofrei, Daniel Popa,
RalucaqCotulbea,CorinaDobrescuCursderecuperare,medicinafizicasibalneologie,
formatelectronic,UniversitateadeMedicinasiFarmacieVictorBabes,Timioara,2006
33.http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=18&ved=0CEgQFjAHOAo&url=http%
3A%2F%2Ftake-shape-share.fenc.org.uk%2Fftproot%2F886%2F3c8997bc-c817-4543-
98f5d0aed83318f%2Fcurs%2520oferta%2520turistica.doc&ei=4Td3ToT_NI2WswaWi_
mtDw&usg=AFQjCNGuQekX8Y_t7FDWeQzJTbxryVH1kAOFERTATURISTICA
34.www.inrmfb.ro
35.Teleki N., Munteanu L., BibicioiuS.(2004)RomniaBalneara,Ghidpentrumediciide
familieipentrumediciispecialiti,Bucureti,
36.Delia Cintez, Horia Lzrescu, Consuela Brilescu, Iulia Bunescu, Anatoli Covaleov,
SebastianDiaconescu,AugustinDima,LiviuEnache,CarmenEnescu,DorinaFarca,Gina
Glbeaz,VictoriaMarcu,LucianMirescu,AnaMunteanu,LianaPiu,DanielaPoenaru,
Adrian Popa, Simona Popescu, Iuri Simionca Ghidul Balnear, Ediia I, 2011, Institutul
NationaldeRecuperare,MedicinaFizicasiBalneoclimatologie,
37.Jurvale DoruTooader CURS INTRODUCERE N GEOLOGIE, Universitatea Alexandru
IoanCuza,FacultateadeGeografieiGeologie,Iasi,2010

102
CONSTANTIN MUNTEANU DELIA CINTEZA

Resursele balneare unice, cum sunt izvoarele termale, izvoarele

minerale, nmolurile, mofetele precum i bioclimatul (sedativ de cruare,
excitant solicitant de litoral maritim sau campie, tonic stimulant), sunt utilizate
cu succes n domeniul serviciilor medicale balneare prin care este urmrit o
aciune medical preventiv, de reabilitare si wellness.
Statiunile balneare europene ofer o gam divers de servicii. n
prezent, utilizarea factorului natural terapeutic n cadrul serviciilor desfurate
sub supraveghere medical, este nsoit de o serie de tehnici pentru a ajuta
pacienii s-i amelioreze starea de sntate (fizioterapie, kinetoterapie etc.).
Actul medical in statiunea balneara poate fi orientat spre profilaxie, tratament
sau recuperare.
n fiecare an, statiunile balneare europene genereaza o cifra de afaceri
de peste 20 miliarde de Euro. Angajarea directa a peste 500.000 de persoane i
sprijinirea unui numar suplimentar de 1.2 milioane de locuri de munc n
domenii conexe face ca sectorul s fie unul dintre cei mai mari angajatori din
UE att n domeniul asistenei medicale ct i a turismului - n special n
regiunile n care industria este mai puin dezvoltat.
Romnia poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele
aproximativ 8.500 de izvoare minerale i termale pe care le deine. Patronatele
din Turismul Balnear susin c Romnia este cea mai bogat ar din Europa
din punct de vedere al resursei balneare, deinnd circa o treime din izvoarele
minerale i termale ale Europei, ns numai 10% din izvoare sunt exploatate,
din cauza subfinanrii, a lipsei investitorilor dar i datorit decalajului de
abordare a cercetrii tiinifice.

Editura Balnear
ISBN: 978-606-92826-8-7