Sunteți pe pagina 1din 12

Florence Nightingale, o asistent medical, a petrecut turele ei de noapte pentru a ngriji rniii,de

aici venind imaginea ei "Doamna cu lampa."


Florence Nightingale s-a nscut n Florena, Italia, pe 12 mai, 1820. n timpul Rzboiului Crimeii,
ea si o echipa de asistente medicale au mbuntit condiiile insalubre la un spital britanic important,
reducnd mortalitatea la dou treimi. Scrierile ei au devenit reforma de ingrijire a sanatatii la nivel mondial.
n 1860 ea a infiintatSpitalul St Thomas i coala de Formare Nightingale pentru asistente medicale. A
murit la 13 august 1910, la Londra.

Ea a fost cea mai tanara din cei doi copii. Familia britanic a asistentei a fost dominat de cercurile
sociale de elita. Mama ei, Frances Nightingale, provenind dintr-o familie de negustori a socializat cu
mndrie cu persoane de poziie social importanta. n ciuda interesului mamei ei n ascensiunea social,
Florence se purta ciudat in situatii sociale. Ea a preferat s evite s fie n centrul ateniei atunci cnd este
posibil. O vointa puternica, Florence adesea nu era de acord cu mama ei. Cu toate acestea, la fel ca multe
fete, ea a fost dornica s multumeasca pe mama ei. "Cred c am gsit ceva mai blajin i care respect",
Florence a scris n propria ei aprare, n ceea ce privete relaia mam-fiic.

Tatl lui Florence a fost William Shore Nightingale, un proprietar bogat, care a motenit dou moii,
una la Lea Hurst, Derbyshire, iar cealalta n Hampshire, Embley Park-atunci cnd Florence avea 5 ani.
Florence a fost crescuta pe moia familiei la Lea Hurst, tatl ei avand o educaie clasic, inclusiv studii n
limba german, francez i italian. De la o vrst foarte tnr, Florence Nightingale a fost activa n
filantropie, slujind oamenilor bolnavi i sraci n satul vecin proprietatii familiei sale. Inca de cand avea 16
de ani, a fost clar pentru ea ca asistenta medicala era chemarea ei. Ea crede in scopul ei divin.

Cnd Nightingale si-a anuntat prinii despre ambiiile sale de a deveni o asistent medical, acestia nu au
fost multumiti. De fapt, prinii ei i-au interzis s urmeze asistenta medicala . In timpul erei victoriene, o
tnr de statura sociala a lui Nightingale era de ateptat s se cstoreasc cu un om de mijloc, nu sa aibe
un loc de munc, care era privit ca munc o umilitoare, de clasele sociale superioare. Cnd Nightingale
avea 17 de ani, a refuzat o propunere de cstorie de la un domn "adecvat", Richard Monckton Milnes.
Nightingale a explicat motivul ei pentru refuz, spunnd c desiel ar fi stimulat-o intelectual i romantic, o
"morala ... natura activa ... cere satisfacie, i c nu s-ar regsi n aceast via." Hotrta s-si urmeze
adevrata chemare, n ciuda obieciilor prinilor ei, n 1844, Nightingale s-a nscris sa studieze asistenta
medicala la Spitalul luteran al Pastorului Fliedner n Kaiserswerth, Germania.

Rzboiul Crimeei La nceputul anilor 1850, Nightingale a revenit la Londra, unde s-a angajat ca asistenta
medicala intr-un spital pentru bolnavi Middlesex guvernante. Implicarea ei a impresionat angajatorul care a
promovat-o la doar un an de la angajare Poziia s-a dovedit a fi o provocare intrucat Nightingale a luptat cu
o epidemie de holer i condiii insalubre propice pentru rspndirea rapid a bolii. Misiunea ei de a
mbunti practicile de igien a fcut sa scada n mod semnificativ rata de deces la spital. Munca grea a
avut o influenta negativa asupra sanatatii ei. Aceasta a aparut abia atunci cnd cea mai mare provocare din
cariera ei de asistenta medicala s-a prezentat.

n luna octombrie a 1853, rzboiul Crimeei a izbucnit. Imperiul Britanic a fost n rzboi mpotriva
Imperiului rus pentru controlul Imperiului Otoman. Mii de soldai britanici au fost trimisi la Marea Neagr.
Prin 1854 nu mai puin de 18.000 de soldai au fost internati n spitale militare. La acea vreme, nu existau
asistente medicale de sex feminin la spitale din Crimeea. Reputaia proasta a asistentelor medicale de sex
feminin din trecut a condus biroul de rzboi, pentru a evita angajarea lor. Dar, dup btlia de la Alma,
Anglia era renumita despre neglijarea soldailor bolnavi si raniti, care nu aveau asisten medical
suficient, deoarece spitalele erau insuficiente si condiiile neigienice i ngrozitoare, inumane.

1
Sora pionierat La sfritul 1854, Nightingale a primit o scrisoare de la secretarul de rzboi Sidney Herbert,
cerndu-i s organizeze un corp de asistente medicale pentru a ingriji soldaii bolnavi i czui n Crimeea.
Nightingale a raspuns la chemarea ei. Ea format rapid o echipa de 34 de asistente medicale dintr-o varietate
de ordine religioase, i a plecat cu ele in Crimeea doar cteva zile mai trziu. Dei au fost avertizate despre
condiiile oribile de acolo, nimic nu ar putea sa le pregteasca pe Nightingale i asistente medicale pentru
ceea ce au vzut, atunci cnd au ajuns la Scutari, spitalul de baz britanic la Constantinopol. Spitalul se
aez pe partea de sus a unui hazna mare, care a contaminat apa din cldirea spitalului. Pacienii erau purtati
n propriile lor excremente pe targ de-a lungul holurilor. Roztoare i insecte treceau printre ei. Livrrile
cele mai de baz, cum ar fi bandaje i spun, au ajuns din ce n ce rar i numrul de bolnavi i rnii a
crescut constant. Chiar apa trebuia rationalizata. Muli soldai mureau de boli infecioase, cum ar fi febra
tifoida si holera dect de la leziuni suferite n lupt.

Reguli noi a setat rapid Nightingale la locul de munc. Ea achizitionate sute de perii pentru frecat i a cerut
pacienilor mai puin bolnavi s spele interiorul spitalului de la podea la tavan. Nightingale se petrecut
fiecare minut ingrijind soldaii. Seara se plimba prin holuri ntunecate cu o lamp n timp ce face runde sale,
slujind pacient dup pacient. Soldaii, au fost att de micati i mngiat de implicarea ei nesfrit de
compasiune, au numit-o "Doamna cu lampa." Alii pur i simplu numit-o "ngerul din Crimeea." Munca ei a
redus rata de deces la spital cu dou treimi. In plus a mbuntit mult condiiile sanitare din spital,
Nightingale a creat o serie de servicii pentru pacient, care a contribuit la mbuntirea calitii sederii lor in
spital. Ea a instituit crearea unei "buctri a invalidului" referitoare la produsele alimentare fierte pentru
pacientii cu un regim alimentar special. Ea a stabilit o spltorie, astfel ca pacientii sa aibe lenjerii de pat
curate. Ea, de asemenea, a instituit o sala de clasa si o biblioteca, pentru stimularea intelectuala i de
divertisment a pacienilor.

Recunoatere i apreciere Pe baza observaiilor sale n Crimeea, Nightingale scria Note privind aspecte
care vizeaz Sntate, eficiena i Spitalul administraia armatei britanice, un raport de 830 de pagini a
analiza experiena ei i propunerea reformelor pentru alte spitale militare care opereaz n condiii precare.
Cartea ar declana o restructurare total a departamentului administrativ a Oficiului de rzboi, inclusiv
nfiinarea unei Comisii regale pentru starea de sntate a Armatei n 1857. Nightingale a rmas la Scutari
timp de un an i jumtate. A plecat n vara lui 1856, odat cu rezolvarea conflictului din Crimeea a i s-a
ntors la casa ei din copilrie la Lea Hurst. Spre surprinderea ei, ea a fost ntmpinat cu bun venit ca un
erou, care al fcut cel mai bun, pentru a evita. Regina recompensat munca lui Nightingale prin premierea ei
cu o bro gravateacare a ajuns s fie cunoscuta sub numele de "Nightingale Jewel" i prin acordarea unui
premiu de 250.000 $ din partea guvernului britanic.

Nightingale a decis s foloseasc banii pentru a continua cauza ei. n 1860, ea a finanat nfiinarea ui Sf
Thomas, i n cadrul acestuia, coala de Nightingale pentru asistente medicale. Nightingale a devenit o
figur de admiraie publica. Poezii, cntece i piese au fost scrise i dedicate n onoarea eroinei. Femeile
tinere au aspirat s fie ca ea. Dornici s urmeze exemplul ei, chiar i femeile din clasele bogate superioare
au nceput nscrierea la coala de pregtire. Datorit lui Nightingale, asisten medical nu a mai fost
dezaprobata de clasele superioare; de fapt, a ajuns s fie privit ca o vocaie onorabila.

Viaa mai trziu n timp ce la Scutari, Nightingale a contractat "febra Crimeea" i nu s-a recuperat
complet. De la varsta de 38 de ani, ea a fost legata de casa si intuita la pat, i ar fi acest lucru pentru tot
restul vieii ei. Determinarea inversunata, i-a dedicat ca ntotdeauna imbunatatirii ingrijirii, a sanatatii si
reducerea suferintei pacientilor, Nightingale a continuat munca de la patul ei. Cu domiciliul n Mayfair, ea a
rmas o autoritate i susintor al reformei sistemului de sntate, intervievarea politicienii i primitoare
vizitatori distins din patul ei. n 1859, ea a publicat Note asupra spitalelor, care s-au axat pe modul de a rula
corect spitalele civile. De-a lungul Rzboiul Civil din SUA, ea a fost deseori consultat cu privire la modul

2
de a gestiona cele mai bune spitale de campanie. Nightingale, de asemenea, a servit ca o autoritate n
problemele de salubritate publice n India att pentru civili i militari, dei ea nu a fost niciodat n India se.
n 1908, la vrsta de 88, ea a fost conferit meritul de onoare de Regele Edward. n luna mai 1910, la
implinirea a 90 ani ea a primit un mesaj de felicitare din partea regelui George.

Moartea i Legacy n august 1910, Florence Nightingale sa mbolnvit, dar prea s recupereze i a fost
raportat n toane bune. O sptmn mai trziu, n seara zilei de vineri, doisprezece-8-1910, ea a dezvoltat o
serie de simptome ingrijoratoare. A murit n mod neateptat la 14 a doua zi, Sambata, August 13, la casa ei
din Londra. Caracteristic, ea i-a exprimat dorina ca nmormntarea ei s fie linitit i modesta, n ciuda
dorinei publicului de a-i aduce onorurile lui Nightingale care neobosit si-a dedicat viaa ei la prevenirea
bolilor i asigurarea unui tratament sigur si plin de compasiune pentru cei sraci i suferina. Respectand
ultimele ei dorine, rudele ei au refuzat o nmormntare naional. "Doamna cu lampa", a fost pusa s se
odihneasc n capela familiei ei, la Biserica Sf Margaret, East Wellow, n Hampshire, Anglia. Muzeul
Florence Nightingale, care sta la locul de origine a colii Nightingale de instruire pentru asistente medicale,
adaposteste mai mult de 2.000 de artefacte de comemorare a viaii i carierei "ngerul din Crimeea." Astazi,
Florence Nightingale este larg ai venerata ca pionier a asistentei medicale moderne.

3
In mod paradoxal, sunt multi oameni care nu au auzit de ea, desi este considerata a fi o adevarata legenda - aceasta,
in ciuda faptului ca razboiul din Crimeea a durat numai doi ani din cei nouazeci cat a trait Florence Nightingale, caci
despre ea este vorba. Despre femeia care fost precursoarea serviciului sanitar modern.

Datorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat in institutii
de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice
moment. Capacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un
loc in istorie. De altminteri, in Londra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc artefacte care i-au
apartinut.

Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici, iar numele ei a fost inspirat de orasul in
care a vazut lumina zilei. Provenind dintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei o
aveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita, intr-una dintre cele mai
prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge.

Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice si inclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat
cursurile elementare, toata lumea se astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa,
dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand, frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul
altele, la varsta de 17 ani declarand ca simte ca si-a gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit
un mesaj din partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba Lui". Dat fiind faptul ca Florence nu
era preocupata in mod deosebit de religie, nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi
avut halucinatii.

Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente in caminele de batrani si spitale, unde
incerca sa stea cat mai mult timp in preajma surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei
fiicei lor de a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era considerata ca fiind una
"onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florence ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul
ruinei). Tanara a parut ca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecat intr-o excursie in
strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in Italia, Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai
hotarata ca oricand sa-si urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul asistentei
medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe care nu l-a mai parasit pana in 1854.

In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat dovada de extraordinara sa capacitate de
organizare.
Conditiile din spitalele pentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales in acea situatie:
lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era inexistenta. Deloc de mirare in aceasta situatie, tinerii soldati
mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale, din cauza instalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia,
guvernul britanic a hotarat sa trimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe Florence
Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe
data de 21 octombrie 1854.

Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital, sterilizarea instrumentarului,
procurarea de fese si pansamente din tifon, precum si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In
urma acestor masuri, puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor.

Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si redand speranta tuturor, scriind scrisori
care ii erau dictate de pacienti incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita, si
reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacienti care fusesera considerati initial "fara speranta". Toate acestea i-au
atras un respect enorm, admiratie si au facut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica. Exemplul ei a fost ceea
ce a dus la admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care fusese pana atunci fara
precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea care a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine

4
statatoare.

Dupa terminarea razboiului, Florence Nightingale a primit o importanta recompensa financiara pentru serviciile
aduse, fapt care i-a permis sa-si continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o persoana
cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei. Capacitatea de organizare si contributiile sale din
timpul razboiului au recomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.

Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi timp, motivul pentru care numele ei a
ramas in istorie) il constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora
medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se desfasurau in
spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Ea si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in
permanenta conditiile de studiu si baza materiala didactica. Cursurile concepute si predate de ea au fost traduse in
unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent un material de studiu nepretuit.

Florence Nightingale a fost o nurs, un filosof, un statistician, un istoric, un politician i chia

Ziua de 12 Mai a devenit Ziua Internaional a asistenilor medicali din ntreaga lume, la iniiativa Consiliului
Internaional al Asistenilor Medicali, creat n anul 1899, n cinstea zilei de natere a dnei Florence Nightingale,
fondatoarea primei coli laice de asistent medical din lume.

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 d. 13 august 1910) a fost precursoarea serviciului sanitar modern. Florence
Nightingale a fost nu numai prima infirmier modern, dar i un statistician important. Datorit ambiiei i
devotamentului de care a dat dovad, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat n instituii de tratament
adecvate, dotate din punct de vedere sanitar i cu personal de specialitate gata oricnd s ngrijeasc bolnavii.
Datorit altruismului i personaliti sale, Florence Nightingale i-a consacrat ntreaga via ajutorrii bolnavilor din
spitale.

Florence Nightingale s-a nscut ntr-o familie britanic bine poziionat n societate. Prinii ei, William i Fanny
Nightingale, fceau parte din acea categorie de oameni nstrii, cu proprieti imobiliare, deschii cltoriilor.
Una dintre cltoriile fcute, i anume cea din 12 mai 1820, de la Florena, a adus cu sine un nou copil, i anume pe
Florence. Cele dou fete ale familiei au fost educate cu scopul de a deveni viitoare doamne n lumea burghez
britanic. Cu toate acestea, Parthenope, sora cea mare a Florencei, era interesat de desen, broderie i reete
culinare, n timp ce Florence petrecea foarte mult timp studiindlatina, matematica i filosofia.
Se spune ca Florence Nightingale avea, nc din copilrie, probleme emoionale, explicabile poate doar dac ne
gndim c tatl su era o persoan retras, n timp ce mama sa era entuziast i jovial. Dorina de a-i ajuta semenii
a aprut din adolescen, confirmarea fiind nsemnrile ei din jurnalele acelei vremi.
Cu timpul, sentimentele sale au devenit i mai puternice. Se simea limitat i inutil i i cuta ocupaii care s
ofere un sens vieii. Aceste dorine puternice contraveneau planurilor mamei sale, care ar fi dorit s-o mrite.

Tnra Florence Nightingale

Anul 1837 a fost decisiv n viaa ei. Aa cum reiese din nsemnrile sale din 17 februarie, Florence a avut o
revelaie:Dumnezeu mi-a vorbit i m-a chemat n slujba Lui. Afirmaia a dat natere unor controverse, dar Florence
nu a fost o persoan care s sufere din punct de vedere psihic i nici nu a fost o mptimit a religiei. Tocmai din
aceast cauz nu poate fi acuzat de misticism.
n anul 1839 cele dou surori au fost prezentate la Curte i i-au petrecut vacana la Londra. A fost perioada n care

5
mama lor i-a dublat eforturile pentru a le mrita.
Aflarea vetii c Florence va deveni infirmier a avut consecine violente. n perioada victorian, infirmierele erau
desconsiderate de ctre clasa burghez, spitalul nu era nici pe departe cel mai indicat loc pentru o viitoare doamn
de societate.
Prinii si s-au opus categoric deciziei luate de fiica lor, interzicndu-i orice aciune n acest sens. Reacia prinilor i-
a provocat o depresie puternic, Florance pierzndu-i astfel dorina de a mai tri. n tain, a adunat ct mai multe
informaii privind desfurarea activitii spitalelor din Anglia, starea lor sanitar i tratamentul oferit. i-a dezvoltat
astfel planul de creare a unui sistem de tratament medical adecvat.
n aceast perioad i-a cunoscut la Roma (1847) pe Sidney i Liz Herbert, secretarul de stat al Angliei i soia
acestuia. n momentul n care a mplinit 31 de ani, Florence s-a decis s plece n Germania, lsnd n urm restriciile
impuse de familie, pentru a urma cursuri de specialitate.
Dup ntoarcerea n Regat, Liz Herbert a recomandat-o pentru funcia de directoare a spitalului pentru femei din
Harley Street. Instituia dup spusele lui Charles Dickens, a fost transformat de Florence ntr-un adevrat spital: cu
buctrie, grupuri sanitare, farmacie, lifturi i clopoele pentru solicitarea ajutorului. Adevrata capacitate de
organizare i-a artat-o abia n anul 1854, n timpul rzboiului dinCrimeea.

Contribuia cea mai cunoscut a lui Florence a avut loc n timpul rzboiului din Crimeea. Condiiile din spitalele
pentru soldaii englezi rnii n Crimeea, descrise de primul reporter de rzboi din istorie,William Russell, erau
nfricotoare lipsea ngrijirea medical de specialitate iar igena era inexistent. Pentru a dezamorsa situaia,
guvernul britanic a hotrt s trimit pe cineva capabil care s se ocupe de acest serviciu i anume pe Florence
Nightingale. Aceasta, nsoit de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe
21 octombrie 1854. Bazele britanice erau amplasate n Scutari, (sau skdar, o suburbie aIstanbulului), la 545 km de
Crimeea.

Acolo au descoperit soldaii rnii ru ngrii de personalul medical complet demoralizat ca urmare a indiferenei
oficiale. Pe deasupra, era o lips de medicamente, igiena era neglijat, iar infeciile n mas erau rspndite, multe
fiind fatale. Nu exista echipament pentru prepararea mncrii pentru pacieni. Doctorii britanici desconsiderau
aportul infirmierelor n recuperarea postoperatorie a rniilor.

Florence i colegele ei au nceput prin curirea temeinic a spitalului i a echipamentului, precum i prin
reorganizarea ngrijirii pacienilor. Dar, n perioada n care s-a aflat la Scutari, rata mortalitii nu a sczut, ba din
contr, a nceput s creasc, fiind cea mai mare dintre spitalele din regiune. n timpul primei sale ierni la Scutari au
murit 4077 de soldai, majoritatea din cauza unor boli ca tifosul, holera i dizenteria, nu din cauza rnilor. n spital
condiiile erau mizerabile din cauza suprapopulrii, ventilaiei proaste i a lipsei grupurilor sanitare. O comisie
sanitar a guvernului britanic a fost trimis la un moment dat i a reglat aceste aspecte. Mortalitatea a fost redus.

Nightingale a continuat s cread c rata de mortalitate a crescut din cauza alimentaiei proaste i suprancrcrii cu
soldai. Dup ce s-a ntors din Marea Britanie, ea a nceput s colecteze dovezi pentru a le prezenta Comisiei Regale
pentru Snatate n Armat pentru a demonstra c majoritatea soldailor au fost omori de condiiile proaste din
spitale. Aceasta experien a influenat-o i mai trziu n carier, ea susinnd mereu importana condiiilor de trai.
Ca urmare, a contribuit la reducerea mortalitii n armata britanic pe timp de pace, ndreptnd atenia asupra
aspectelor ce in de igiena n spitale.

O dat cu mrirea numrului de rnii adui de pe front, spiritul organizatoric al Florencei a fost apreciat de ctre
doctori. n acea perioad, ea i-a dobndit numele de Lady with the Lamp (Femeia cu lampa), deoarece personalul
infirmier fcea turul de noapte al saloanelor. Totui, n momentul n care spitalul a nceput s funcioneze normal, ea
s-a mbolnvit att de grav, nct, dup revenirea n Anglia, la vrsta de 37 de ani, a rmas paralizat la pat.

6
Cu tenacitate i ambiie, ea i-a depit invaliditatea, i a condus aciunea de organizare a spitalelor de garnizoan
din Anglia, a creat un sistem de sntate n India, a nfiinat i a condus colile sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de
faptul c, practic, consultaiile aveau loc n dormitorul lui Florence sau prin coresponden. I-au cerut prerea
minitri, generali i directori, iar ea le-a rspuns cu acelai profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieii, s scrie
peste 17.000 de scrisori, ceea ce-i confer un loc nalt n istoria epistolografiei.
Datorit ei, s-a nfiinat Academia Medical Militar i coala de infirmiere de pe lng Spitalul Sf. Thomas.

Cu timpul, depresia ei, revenit sub influena bolii, s-a agravat. Florence a limitat contactul cu exteriorul pn la
minimul necesar. Se simea singur i nemplinit. Niciodat nu s-a cstorit, dei spre bucuria mamei, la nceput, a
avut muli pretendeni. Unul dintre ei, Richard Monckton Milles, a iubit-o toat viaa. Din pcate, refuzat dup apte
ani de ncercri, acesta nu s-a mai ntors niciodat.
La btrnee s-a mpcat cu oamenii: mult timp i l-a petrecut cu infirmierele sale la picnicurile organizate la
proprietatea surorii sale din Chaydon i i-a vizitat familia. n anul 1901 i-a pierdut definitiv vederea, ceea ce a
mpiedicat-o s mai poarte coresponden. ase ani mai trziu, ca recunoatere a activitii sale, i s-a acordatOrdinul
pentru merite deosebite.

Florence Nightingale a murit pe 13 august 1910 i a fost nmormntat n cavoul familiei din East Wellow.

Florence Nightingale a elaborat sistemul de conducere a statisticilor medicale. n cartea Notes on Nursing (Observaii
privind ngrijirea bolnavilor) ea a elaborat o ierarhie revoluionar pentru acele timpuri, privind igena, hrana,
iluminatul ncperilor i ngrijirea sugarilor.

A realizat mbuntiri ale sistemului de acolo; schimbrile realizate vizau o mai bun
organizare i educaie profesional pentru personalul medical, a implementat un sistem
prin care apa cald era disponibil la fiecare etaj, a inventat un lift prin care mncarea era
dus pacienilor.
7
Rzboiul din Crimeea (1854) a izbuncit cnd Florence avea 34 de ani.
Ministrul de rzboi a rugat-o pe Nightingale s supervizeze o echip de nurse n spitalele de
rzboi din Turcia.
Printre primele schimbri introduse de Nightingale a fost splarea/dezinfectarea hainelor
tuturor rniilor; apoi cu banii proprii a cumprat bandaje, mese de operat i alte ustensile
de baz necesare funcionrii unui spital.
Nursele ei au fcut curat n ntreg spitalul astfel nct s se reduc la minim numrul
germenilor, fapt ce a dus la oprirea rspndirii bolilor n spital.
Ea nsi a tratat aproximativ 2000 de pacieni. Inainte de venirea ei n Crimea, 42% dintre
soldaii ajuni n spital mureau din cauza infeciilor, ns dup munca depus de ea acest
procent a sczut la 2%.
Condiiile anterioare venirii ei erau extrem de precare;
pacienii erau aezai la gramad pe trgi, printre mormane de mizerie i resturi medicale;
pacienii primeau doar cte o mas pe zi i erau bruscai de doctorii armatei.
Nu existau condiii sanitare (toalete) i nici provizii medicale.
A impus curenia strict i reguli de dezinfecie; pacienilor li s-au asigurat cte 3 mese pe
zi i diete realizate n funcie de starea fiecruia.
Aprovizionarea cu ap curat a devenit un imperativ.
Pentru recunoaterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de
mulumire Ei i doamnelor sale i i-a oferit distincia Crucea Roie Regal.
Totodat a primit i broa cu diamant ce avea gravat mesajul Binecuvntai sunt cei
milostivi.
S-a ntors n Anglia n 1856.
In 1860 a pus bazele colii de Nursing Nightingale n cadrul Spitalului Sf. Thomas din
Londra.
Ea a fost prima asistent ef i prima responsabil de formarea profesional a colegelor ei,
ntr-un spital militar.
In 1861 a fondat o coal pentru moae.
Miss Nightingale scria pentru viitorii studeni:
Elementele care constituie un bun nursing ( o bun ngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac
nelegerea i meninerea strii de sntate, mai mult dect a bolii.
Pn n 1887, Nightingale reuise s-i fac munca cunoscut i practicile aplicate, n ri
precum Canada, Australia, India, Germania, Elveia i SUA.
In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincia Ordinul de Merit pentru realizrile
remarcabile ale Doamnei Florence Nightingale.
Florence Nightingale a fost o nurs, un filosof, un statistician, un istoric, un politician i
chiar mai mult de att.
Studiile, ideile i reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de munc
spitalicesc mai sigur i mai eficient.
A reformat nursingul, de la o ndeletnicire pentru femeile srace i needucate, la o profesie
demn i onorabil pentru toate femeile.
8
1860 - Cele 7 principii de baz ale lui Nightingale erau :
Coninutul educaional al nursingului trebuie s fie stabilit de ctre nurse.
Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea le
vor oferi.
Profesorii trebuie s fie i ei la rndul lor nurse (asisteni).
colile de nursing trebuie s aib personalitate (juridic) proprie, separat de cea a
doctorilor i a spitalelor.
t 1910 Nursele trebuie s fie pregtite n spiritul unei educaii nalte i trebuie s-i continuie
mbuntirea educaiei de-a lungul carierei lor.
Nursingul implic att ngrijirea omului bolnav ct i a celui sntos i are n vedere mediul
ct i pacientul.
Nursingul trebuie s includ teoria (teoretizarea pregtirii profesionale).
Cea mai important lecie care poate fi dat nurselor este:

S le nvei s observe bolnavul, cum s observe,

Care sunt manifestrile care indic nsntoirea, care nu,


Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenei, ce fel de neglijen.

Dar dac nursele nu pot s observe, ntr-un fel sau altul, mai bine s renune de a mai fi nurse,
pentru c nursingul nu este chemarea lor, chiar dac renunarea le afecteaz sau nu. Florence
Nightingale

Dup Rzboiul Crimeii, a scris peste 200 de cri, rapoarte i monografii pentru dezvoltarea
nvmntului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rmn nc i azi o
excelent surs de informaii pentru istoria acestei profesii.
Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei coli laice de asistente
medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii i a fcut ca ea s fie
respectat i valorizat de comunitate, Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali, creat la
sfritul secolului al XIX lea, n 1899 cu susinerea i graie muncii desfurate de Florence
Nightingale, a decretat ca ziua ei de natere 12 MAI s devin Ziua Internaional a
asistenilor medicali din ntreaga lume.
In timpul rzboiului, a dezvoltat o boal care a lsat-o semiinvalid pentru tot restul vieii
sale.
A rmas imobilizat la pat timp de 55 de ani.
A murit n 1910, la vrsta de 90 de ani.
Nu a fost cstorit niciodat.
A fost ngropat alturi de prinii ei n Hampshire.

Florence Nightingale a fost o nurs, un filosof, un statistician, un istoric, un politician si chiar mai mult de
atat.
Este precursoarea serviciului sanitar modern.

9
A fost nu numai prima infirmier modern, dar i un statistician important. Datorit ambiiei i
devotamentului de care a dat dovad, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat n instituii de tratament
adecvate, dotate din punct de vedere sanitar i cu personal de specialitate gata oricnd s ngrijeasc bolnavii.
Datorit altruismului i personaliti sale, Florence Nightingale i-a consacrat ntreaga via ajutorrii
bolnavilor din spitale.
Contribuia cea mai cunoscut a lui Florence a avut loc n timpul rzboiului din Crimeea. Condiiile din
spitalele pentru soldaii englezi rnii n Crimeea, descrise de primul reporter de rzboi din istorie,William Russell,
erau nfricotoare lipsea ngrijirea medical de specialitate iar igena era inexistent. Pentru a dezamorsa situaia,
guvernul britanic a hotrt s trimit pe cineva capabil care s se ocupe de acest serviciu i anume pe Florence
Nightingale. Aceasta, nsoit de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe
21 octombrie 1854.

Acolo au descoperit soldaii rnii ru ngrii de personalul medical complet demoralizat ca urmare a indiferenei
oficiale. Pe deasupra, era o lips de medicamente, igiena era neglijat, iar infeciile n mas erau rspndite, multe
fiind fatale. Nu exista echipament pentru prepararea mncrii pentru pacieni. Doctorii britanici desconsiderau
aportul infirmierelor n recuperarea postoperatorie a rniilor.

Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital, sterilizarea instrumentarului,
procurarea de fese si pansamente din tifon, precum si de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor
(pacienilor li s-au asigurat cte 3 mese pe zi i diete realizate n funcie de starea fiecruia,
aprovizionarea cu ap curat a devenit un imperativ) . In urma acestor masuri, puse in practica extrem
de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor.

Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand si redand speranta tuturor, scriind scrisori
care ii erau dictate de pacienti incapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita, si
reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacienti care fusesera considerati initial "fara speranta". Florence si-a
petrecut fiecare minut ingrijind soldaii. Seara se plimba prin holuri ntunecate cu o lamp n
timp ce face rundele sale, slujind pacient dup pacient. Soldaii, au fost att de micati de
implicarea ei nesfrit de compasiune, incat au numit-o "Doamna cu lampa." Alii pur i
simplu numit-o "ngerul din Crimeea." Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si au facut-o
sa fie indragita de intreaga armata britanica.

Exemplul ei a fost ceea ce a dus la admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care
fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea care a ridicat asistenta medicala la
rang de profesie de sine statatoare.

Pentru recunoaterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de
mulumire Ei i doamnelor sale i i-a oferit distincia Crucea Roie Regal.
Totodat a primit i broa cu diamant ce avea gravat mesajul Binecuvntai sunt cei
milostivi. De asemeni a primit o importanta recompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis
sa-si continue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise o persoana cunoscuta si atentia opiniei
publice era indreptata asupra ei. Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului au recomandat-
o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.

Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasi timp, motivul pentru care numele ei a
ramas in istorie) il constituie faptul ca a facut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de sora

10
medicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri si examene practice se desfasurau in
spitalul St. Thomas din Marea Britanie.

Miss Nightingale scria pentru viitorii studeni:


Elementele care constituie un bun nursing ( o bun ngrijire a bolnavilor) sunt cele care
fac nelegerea i meninerea strii de sntate, mai mult dect a bolii.
Ea si-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanenta conditiile de studiu si baza
materiala didactica. Cursurile concepute si predate de ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si
in prezent un material de studiu nepretuit.
Pn n 1887, Nightingale reuise s-i fac munca cunoscut i practicile aplicate, n ri precum
Canada, Australia, India, Germania, Elveia i SUA.
In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincia Ordinul de Merit pentru realizrile remarcabile ale
Doamnei Florence Nightingale.

1860 - Cele 7 principii de baz ale lui Nightingale erau :


Coninutul educaional al nursingului trebuie s fie stabilit de ctre nurse.
Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea
le vor oferi.
Profesorii trebuie s fie i ei la rndul lor nurse (asisteni).
colile de nursing trebuie s aib personalitate (juridic) proprie, separat de cea a
doctorilor i a spitalelor.
t 1910 Nursele trebuie s fie pregtite n spiritul unei educaii nalte i trebuie s-i
continuie mbuntirea educaiei de-a lungul carierei lor.
Nursingul implic att ngrijirea omului bolnav ct i a celui sntos i are n vedere
mediul ct i pacientul.
Nursingul trebuie s includ teoria (teoretizarea pregtirii profesionale).
Cea mai important lecie care poate fi dat nurselor este:
S le nvei s observe bolnavul, cum s observe,
Care sunt manifestrile care indic nsntoirea, care nu,
Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenei, ce fel de
neglijen.
Dar dac nursele nu pot s observe, ntr-un fel sau altul, mai bine s renune de a mai
fi nurse, pentru c nursingul nu este chemarea lor, chiar dac renunarea le afecteaz
sau nu. Florence Nightingale
Dup Rzboiul Crimeii, a scris peste 200 de cri, rapoarte i monografii pentru
dezvoltarea nvmntului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rmn nc i azi
o excelent surs de informaii pentru istoria acestei profesii.

11
Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei coli laice de
asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii i a fcut ca ea
s fie respectat i valorizat de comunitate, Consiliul Internaional al Asistenilor Medicali,
creat la sfritul secolului al XIX lea, n 1899 cu susinerea i graie muncii desfurate de
Florence Nightingale, a decretat ca ziua ei de natere 12 MAI s devin Ziua
Internaional a asistenilor medicali din ntreaga lume.

12