Colectiile Cotidianul EDUCATIVA ANY OOB NSH PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR 5,000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE LoS RIIE Dee a UTDorling Kindersley ENGICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIFI \ 4 CUPRINS VOLUMUL 3, ATOMI $I MOLECULE — CARAIBE Aroat $1 motscute AUSTRALASIA $1 OCEANIA AUSTRALIA ‘AUSTRALIA, FAUNA AUSTRALIA, ISTORIC Acree B Batewe st petri Baterut BaNeLADEsH $1 NEPAL Bawtt Banaye Basar 130-131 12133, 4135 138-140 1 es retrs “7 Lis BATLANUL,MaRZA $1 FLAMINGOUL 149 BEATLES, FORMATTA 150 Beeruoven,tupwic vay 151 Becta 132 Brctcuere sr MoTocicueTe 153-154 Bre aan 155 BioLoci 156 Bisenict $1 CATEDRATE 157 Bivout $1 a1r novine sAtaarice 158 Bout 159 Botivan, simon 160 Bouvia $1 ranacuay 161-162 Braziuia 163-164 BRoASTe st BROASTE RAIOASE 165-166 BROASTE RALOASE 167-168 BuppHa Bupisst Burns gt capmimurcr BURSUCUL, VIDRA $1 SCONCSUL C cat Campin 51 DRUMETH Camurtay st cuLoaRE Canapa 180-181 Cana, isroric 182 CANGURI SL ALTE MARSUPIALE 183-184 CAaRACATITE $1 CALMARL 185 anata 186-188,ATOMI st MOLECULE PARTICULE MICROSCOPICE NUMITE atomi formeazi elementele de baz pentru toate lucrurile din jurul nostru. Forge numite legaturi ,cimenteaza” atomii. O moleculi reprezinta o grupare de atomi unigi prin legituri, Exist peste o suti de tipuri de atomi care, la randul lor, sunt alcituiti din particule “subatomice” si mai mici, ca protonii, neutronii si electronii. Straturile de electroni gi valenga Acomii pot avea pina la gapee stratui de electron. Un atom cu opt electron’ in satu siu extern este foarte stabil, Leicurile se formeaza atunci cind scomii cgtigi, pied sau pun in comun electoni pentru a objine o configurage stabil. Valenga unui stom reprezint3 numirul de legituri pe care acesta ie pou eal eu deo ; aoe Legiturile ionice arom lal rom devin parc incircate electric, ni. Atomul care pierde tun electron devine un ion incircat positiy, iar atomul eate cgtigh un electron devine un ion negativ, Forya de atractie dintee sacinile opuse ale jonilor se numeste legiurd ionici, Fares ou [eceraradesdin (NoCD) Formals chimich Linus Pauling hin sein in ge che gare lo cer cng arora tan cag shdseae nt at rennlNeot | Sate Structura atomica CCenrrul sau nucleul unui atom congine particule numite proton, incircate cu 0 sarcina elecricA poritiv, si neutroni care mu au sarcini electric. In jurul nucleului sta agczate pe staturi particule incieate negativ nnumite elecroni. Atoml nu are o sarcin’ clectricitotali deoarece congine un numa egal de eleetroni si protoni, astelincie sarcinile pozcive si negative sunt contrabalansate. uses Nace, Proton 0) Nera verde) eer a itn ed clap aap psy ott mame ‘Sarin mie bie Ino ana necro Legicurile duble Legaturi covalente Lege (O legicur covalent’ se formenzi arunc cand ipesierieas a doi atomi se leag prin punereincomun de pcan clectroni Fiecare atom vine cu cite un electron, esti seer iar perechea de electron format asfel Sab es ‘gyaviteaz in jurul nucellorfecirua dine om finind aromil lala, ca o moleculi el colnet Sonic (NH) dum debidogn Se Doidlatroni Males de oxigen (0) Putncomas om Get in diate Legiturile dinere molecule ‘pee ac eee obs Legit coal eetee eee haven Focmares de gia iene {narra desodi (NCO) Awwsrecunt ELEMENTE MESS Danae, Raproacrv 27AURORA, ve:i MAGNETISM « AUSCHWITZ, vei HOLOCAUSTUL "AUSTRALASIA SI OCEANIA AusTratta, Nowa Zeclandi, > Papua Noua Guinee si insulele din apropiere sunt numite impreuna Australasia. Zona mai extinsa, cunoscuta sub numele de Oceania, include, de asemenea, grupul de insule numite Melanezia, Micronezia si Polinezia si ocupa 0 zona intinsa din sudul Oceanului Pacific. Australia este cea mai mare fari din lume, formand ea insisi un continent. Desi multe insule ale Pacificului au fost tnaede decor odinioara colonii europene, regiunea are acum See ee eee Relief Australasia i Oceania au diferite forme de relief si vegetatic, dela pidurea tropical, in zonele de nord, la deereul ard al Auseraliei centrale, Mule din insule sune vleanice, eu plaje de nisip, mung inal, aflindu-se sub o co ameningare a cutremurelor. Occiiet ine wife mungor legituri economice Se ee, e Seca Pai Rell dso mai puternice cu Pine ape labios hee 5 pee tno Ba Lie al MYCRONESIAQ * Ghee F M1, NE et ay tie oc ete ace 0 soe | Efe ocaaan dear Sept nope pce pal om ale a <3, .|aae | woe | “HH ex [oacenct 2 = ao c Dejertul Pinnacles cele de cacao inal din ipl Deere dees, bite yard Acer lO CEANU B= ’ Tasmaniei ie Seeing INDIAN a eee NOUA ‘roe dino ‘ZEELAND. fl cece Ne ‘evinunle posemice DATE ESENTIALE AUSTRALASIA. Sectiune transversala prin Australasia pony pom st OCEANIA dete bree tis aaa ‘matt Compe road Apel amt |_| snag R23 Et continent pln comin gant, Me Brace At Tandon dege —p Pai Te ESD | | esteager ine 1235m pe te PoPULATIA 2970000 lositor ‘Campene de Ape, din est. Oceana bm aa te Aa Ne Co. natn Mk Wi pmreirycinting. ie Pepa Na Gc S30) ‘Soon ps ‘ |. | SRrepntsSon 4 = ns ye de Mar Dt Ehren ra 3750) a Apcosimaiy 6300 km dels ALB B Goan 938) 128AUSTRALASIA $1 OCEANIA Zonele de clima iat ace og ia (Cu o gama variati de zone de role intinzin- Min = dase pe o suprafaga ait de vast, Australasia gi Oceania au parte de zone de lima variate. aS pe rate Nordul Australie’ si Papua Noua Guince sunt ‘ pa smereu calde, eu anocimpuri uscae i umede, » seul se bucur de veri cale i ierni linde, ar centrul este un desert arid. Noua Zeeland are ; i clim’ blinds si umed3. Cele mai vestce dinere ae inulele Paciiului au o elimi umedi, ropical. ea... Pidurea tropical aps Pdr opal ud saps ie dn Arena de Noo. Ades te soe pd do an in pete OD de pec de copa Ca i eplnte creel Ara eis spre defi ane unde | precipi une edo ad ie suplimentate de pina de ap Fete sob Bnei arene Pte ‘ket South lid din No eens ssa de ovina (Clima de coasts Nekeas sabes Ail comrade a a cet ea a de forever Mell Capen lors Gra mabac de 70 de none de eed sa racrodcwepet pe lor 30 mio cage one ani Apo Assen Bek Pas adn plone Sot dn ets Pidurile de foioase ad ves Seah Mand, i sshd ples Sle Ac pet gh fk ‘rca popes in lina Tare pure Gala Byron, Pda de fg tn Paral Nail ordandalNoi'Zecande Resurse Fintendor ome ingies (ee ee eee pee Albi coepeal cen Amaia g Nout aepepi seach tie Cee Orme wes pedae in mace Pe pedi Recire pr Vorcaxt 129old AUSTRALIA TARA gi in acelasi timp > continent, Australia este un »/teritoriu strivechi. De asemenea, este considerata cel ‘mai mic, mai neted gi, dupa Antarctica, cel mai uscat continent. Este cea de-a sasea fara ca marime in lume, desi doar 18,9 milioane de locuitori traiesc aici, mai ales de-a lungul coastei, deoarece centrul firii este degertic sau semidesertic - “outback”. Australia este alcituiti din sase state si doui teritorii. Are puternice relagii comerciale cu Europa, SUA gi Asia si contribuie semnificativ la politica | incernagionali, Popularia este format dintr-o gami variata de grupuri etnice, ceea ce face din Australia o societate cu adevarat multiculturala. Relief rnumiti wourback™ ilocuri de pe a 8 c D E F e Conor | LoceaNuL TN DUAN yoo Canberra = oc pete eas km de tal wt be Nerd onc ed J Seopa (Gide Palme 130 Central Asai ete cope de © clmpe nine, ered arid, ‘nal dine ant. De ju imprejur, exist ppl copie, ung cw veut petite Ge pada pple splendide DATE ESENTIALE AUSTRALIA (Carrtata Conbera Surarava 7686350 in? Tae ramecrnath engl Monta dll mala Seanasta De wath 79 de Locerroni rex mrDic 40 maka Marea Bariers de Corali lel Ved spr dn Mae Bai de (Coa ce te 200 kn de {ema pin sree or eats pcs ig ener Sita cea mar Ba id His in an de ‘Poste pe mer cece pede ape ‘Tinea # enfin pa Seon tea dr incre pei real pare da Pano ence) ‘Uluru (Ayers Rock) Acetlo ar de res rpc sna in dre mlne 24 bg (linia cercuddope fe Rock, Ulu Invern! mre pees et Jena salen de dor coco Plea ‘eine pi Dene itso a a corneas ‘itp Oceana Pai ana, pads copert ics le fl lc elo pone a an & Teron ail 796 Spd 385% Fels panocbel‘Timpul liber ise itiee pce ate Deter jes ice png de ch Secfaditk orga sigs. Coben pl Rabel anda nb Populatia Aborigeni, primi locuitori ai Australi, alcituiese doar proape 4% din populayie Restul sunt mai ales de origine ‘european, descendengi ai colonigtilor britanici sau ai ‘europenilor care au emgrat in Australia dupa 1945, In tlsimii ani, a observat si un aflux de asiatic ops Cn yde Ee arco spent ys denrese rere pind Foxbalul australian Undine ole deta ‘eras ead ita non a5 IX Ae easiest Agricultura Spare Mai pugin de 5% din orga de munca este formats din fermieri, desi peste jumiae din teren este folosic ddrepe pagune pentru vite si pentru oi. Se cule seu AY) SSS patentee ‘Transporturile to he ‘Ca un teritoriu ade de mare si cu file vecine atic de dear de mare cents ata ized Rare ule pe transporci sein Atobuzcl,auromobie rene ne fBloite dour penra diane mic nore Mirfure sine anspor Foloind Zoe cl dn eds Petes ion enpmeees Sond pede pokes deal fl prods eae oars teen ob ary oleae Industria oes fond eee nese “Trenuril etiere Incr pepe eerie Dr te duane Doe Tetisml sxeps sina: Doctor a Peefleier nce ac bape i Harerdey dia | SP degetaop gota rol ni a ae pari aneripn ey Apes potergene po ‘erumentl ce pede FSM Seomicr, Acuicurrura Augrrausa, Continunre Desenrumt Masinrg Recipe Rov ReeRtrey cores 3ocaestreR | MGSTOie SOHO DEGRA, al ‘Sror BIA A USTRALIA, FAUNA APA 120LEAZA Australia de mai RE bine de 30 de milioane de ani, ccea iit ZN. ce a permis evolugia multor animale siplante unice. Jumitate dinere marsupiale, cum at fi koala si cangurul, triiesc doar in Australia, impreund cu omnitorincul si echidna, singurele mamifere care se inmulfesc prin oui (monotreme). Mare Emm : Cacadaul Gah parte a Australici este degere, cu vegerarie de mmtetnnssnmntam Git dimensiuni mici. Animalele si plantele care gmx nreasnpshines Poy coli ie a ales ara EN aa canicular, Exist, totusi, —trbs epoast Seige pienene ‘owra darin org Se rine sizone cu piduri spent Senet ish ropical Se aa Dara epon (moll) tropicale sau temperate, z Sari ere ena care cuprind cel mai ies tense ting Cinenpnr ak mare numar de a ( eee eee organisme vii. Sn _ eee Magara let in Malprs made nae ade eae Serene mic preamp oa rt mpl eer ol so Fauna desertului eee ees ee ed eS ARI oe pace enna fies ieaeiae ioeg impo pdr Fauna pasunilor si a zonelor oma aate iateeeees | cu arbusti j Soe | ‘Asta zone cu aru yi pga ‘Stan au un climac foarte cad vara $i mai icoros lama. Avenel ocizionale de ploaie sunt exploatae aie de plante ‘ fare infloresc rapid si produc seminge a F esate os eel «ic ide animale precum broagee ce ies ee pre le sie la siprafags pentr ase reproduce. eater prmeblerocsonme De Gina de encalipe ip eclec ce Saree te dipsuet Saree fi Echidna cu borul scure cul ose cp in Aria, Taman Naas Tee eee i emit Gag hg noo Daoud amen tna accor font romnpesieied Sannin niniboo nny =o pees ps nme pr isc aauopeate ars ee Entec Sd Pecinprl cee Ue pica dnp con fia Desens ps pes dt at deporte oarece marl simon sis anh dcp : etna | bedded Maced ef alt de apa | 132Fauna padurilor temperate bor eerie Pidurile semperate din sudul gi eseul insect leanne rah epee cali. lps: team pe ey font Pecan # me pec dere i frsinel de mene Aborcle de mitase cum arf eucalipral nice in Australia Patras Pesciraal vinioritor ie pu Prerind pide a alr pip M gn = ‘ima Semidcbkninancat Conde slat std veal dg ae Sat aly ala mind pec boron Fauna padurilor tropicale slap amet det Tn ciuda fapeuluic3 ocupi numai o mici in peng rele ablor g pare a nordului Ausra, pidurea : tropicals cuprindeo trcime din specie debroaste si marsupale si dou’ ercimi din cele de flacuri, Marea varitate de ferigisicopaci precum arborele de pine | sigur adipose pentru aceste animale, ree sir, ici insecte pet Planes cu piedicd Be Aieicintoaisesst Y/ ny eres ps S ee, SPF Papagalul-curcuben cu limbs pensols dest pase emt ht psc de Sea r ee el cl pare rope Se Irie en pln Be Flucurele Regine’ Alexand cc daor alps ecard pnp Camurtay st Caxgumr grate Coractt FLyryar st PAsARt Rerrite Pasar AISRUAAE NEZHURATOARE 133AUSTRALIA, IsToRIC ncn wiinake ee AC Con ee | A SQM. 45,000 de ani, Auscraiaa fost locuia de ——_———- EP aborigeni. Aborigenii erau de origine | asiaticd si au fost creatorii unei culturi bogate, bazati pe vanat sipe Primi locuitori cules. Existenta lor pagnici a fost intrerupti de sosirea europenilor, Primi locator ai Australi au fose la sfargitul sec. XIX. Primii colonigti au fost condamnagii trimigi et oes din inchisorile britanice supraaglomerate, insi lis-au aliturat mai ni dupiceaunavigaepemarlecare | tarziu minerii i fermierii atragi de bogiitia girii. In 1901, Australia _despirjeau Australia de Asia. Pemisura cea | adevenit natiune independent, trimigind trupe in luptele ambelor “ttt see mit, sas mat pe | ' A; < Delor continent, flosind topoate din piaet rizboaie mondiale. Astazi, este o fark cosmopoliti, cu economie —__peninsa tia copacit,construind adapostarh prosperi gi legituri stranse cu Asia, America si Europa. din emo gi din scoarg de copac Poh cu lororlnral in Quecaland ae eel cre Lene ser. Golful Botany Transporeuldesinusilor Tnt77,eplrral 1787, bi dest ean es Cooks anpore deta Smeal ra mere si “ied Acta A camp cond Cele mai vechi dovezi Insc. XVI, navigator paniol Li ace de Torres olandenl Willem Jane au explora insulle eee ite tates Asil ale Pacificulu, Au avutoc Soom” tyra peepee pie ven face jongh > Seley Baral stabilit. Inere anit 1642 si 1643, Haire» Awe, Rais ai Tene clandezal Abel Tasman a nvigat in jurul Australi, fri whi siaaloer ac deplns ‘Dooce drs So vad, A debareat peo insli pe care anumito insula. remediate rin 6, ‘Van Diemen, care acum se numeste Tazmania. ecoropei titi rs la ee dp siren Secolul XIX psa a ANSE La aproape 90 de ani dup’ sosirea sduscusineunvalde cise de | Ancram cen spe gh fal Cooke mail pee eran coare Sci Ridin 8Gbepaigs | Cdn commons ee ‘Tameec arurdaaciae |? etiam ateliey eget 29% dn pro Sreodll rp dejo Acca Sort pol 187 exploratori au realiat hari ale ‘urilor Darling si Murray, in sud Tice, | Seechlyppeeee “Ss est jar alfiaw incereat si ajung’ Nouns 180, ain pea st <= ‘central Australie Ceenteree : np > (Colonie prope nai ers ee Traversarea continental foie coh DC indicia Ned Key ‘ee pa aes de eee Fee socal con ose eee eeaeebie! ‘onan np Fl ait SeccoeeaRepl Verena ntics aie TTR ctcepeti ae omen conned ‘Elvsal toed dhmun Oars Bose x ‘Sede Wiliam Wil as ocearclera Lape fore a B62 fl ear, de inpectot Jahn Sess inchoato sor ms Peru amisur i yc rej Willers ‘erent, pune A mu in tpl lol gaan 134Natiunea independenta Las peer Noam ANZAC La tnceput, Australia eraformath din gace Sm endpaper ccolonii separate. Fiecare avea administratie Boi tines eich atin ropric,nsi era supusi suveranieait Mari Slt bone Britanii Pe masurd ce s-au dezvoleat two Aa eprint nb nonce de agriculeura si industria miniera cle ase (Copeldc Ama colonii au incepue si coopereze din ce in ce ‘Ari No ‘mai strin. In anul 1901, Australia a devenie Zesnde ANZAC), Seanad are independent de Marea Britanic sa fost ered creat un guvern Federal pentru intreaga fai, federala este Canberra oo le capitala la Melbourne. Asti, capitala fee Ane pede Galipo ae Teas p91 onde ANZAC de en ef ct crys mae ech sce) ae lp = ‘acl Gri din Pee ‘bein ab Sole mo dt ova dn ceigstinece drained 1100 J lia ANZAC a pear vt Mall Gallia Seatueul de dominion (Cin Ate poe ‘edepenen in 901 Se donee inpe Beane a remit pie ‘Taw nl amen gens ms FE Mam Amcor ‘impale de-Al Does Rs Mondale meagan de Spt Aven Inigrar gre pea i fran 7 Brave ements ‘entra verbs lint co ne aoe ‘ins foal Nal Ta ‘oie Sagi erates Ee, prel a vos Legs de Lise ‘sae Al aes dor pink Sie igri Aa migra sein ct porns pre Anrala Istoric 8 fl Cs NSLS tin Vs Une dep 40.00 LHe AbrgmiSereiejesteploese to Now South Wiles, puiind sng Asal ‘Sei Mey tig Zope 160.1861 Buse | “ome 162-164 Ts nance {Wierd 1901 Aner devin ina pene so Pd 4 Sawada dominion atonal inten Dienen (Temi). | tod imgr tni 770 Ciptnal Cook ag 1868 Marea 1902 Lage de Limi a Bane eons! Imire mache er 4 ‘Searporarie rl Polk Aout pt ne ange deigunpAlbe POEM voucen ivenacrium: Coox, —Exrioanra Orzna Reeitteey SSRN INSEE Shs Australia moderna | Dupa Al Doilea Rizboi Mondial, Australia a continuat s fie al trimiserupe liata militaria SUA. Tara a ajutorul americanilor in ‘Coreea, in anii'50 iin Vietnam, in ani '60. Recent, legicurile s a mai slabi yi Australia sa orienta spre Japonia pentru comer Investig. Astzi, ‘Australia este un importane partener comercial al majorieigi iilor din Asia de Ese Simbota nagional Clades open Spiny ct apn ‘velco na ‘set bla per Republica ausecalians In 992, pment, Pal Keaing ‘puch drenc, ‘epi pn al 200 mona pl sau non Socedncocameie Paps Tecan hia Astra coumopolie Snr dso ae Somntle amatsget Songniaiee ines e opines ‘ir de Pomumliysccee eigen oral Sydney Fell cinee, Seer Excelengain sport nl dine madre pi cate Astral expimst areas aes ete wide rca hing: De compli 983 Auras Soe SUA Sop pool de denne ping pe Asi Sey oc exe a a fcurdor lips n an 200, ferme Mara Barone Io Risks Mondial, ea Oe ‘rset SEE price 1914191860000 dc asl ee pepe geile Er oecmore pose: Pima 2990 Joie Once ae reps 1927 Padamenaseinrncte 2001 Incndi in zone cu pin dak in patio Poronur, pa abe peAUSTRIA vss ELVETIA §1 AUSTRIA + AVOGADRO, AMEDEO veri GAZE » AZERBAIDJAN vei REPUBLIC! CAUCAZIENE + AZOT,yesi AER AZTECII Mare PUTERE IMPERIALA, poporul aztec a ajuns si domine Valea Mexicului in mai putin de 100 de ani. Impulsionai de zei insetagi de ae sange, erau un popor razboinic, mari maestri ai artei Sal aeesee eeeectsl if canca”™ SEE militare si, in acelasi timp, formau 0 societate organizata. | miidinms prison dproinde nie rej de orgesare Seder Aect codes Gag opr pepe Pana si sine Ia acestia conchistadorul Hernin Cortés Snesss mse eee Ascensiunea aztecilor Aste ras una dinee numeroasele triburi care au invadat Vales Mesilla ain eimp dupa circa telecon spre fied secoulut XI Aces au f (1485-1547), in 1519, aztecii gi aliagii lor stapaneau ——— amie? aproape 25 de milioane de oameni. vere Sts Tenochtitlan ee ieeeeapes Take et ray de canalur ide steiei | emg inguste, capitala azteca cra a t Soplihs esr peo inal Qual & ‘i : lacal Texcoco. Eralegatide | Societatea aztecd usca prin patru drumusi inguse, pe diguripietrite (amen big rl n cae ici din phan cal teetur mlgainose Mian tmbrexn Oragul giduia 200.000 de | Simpl. Nobili eau riboinicy,colector de but locuitori~ de patra sau | _judcitor i erau spd pentru service lr eu cinciori maimuledecit | amine ne, ‘oricare ora european al oa = acelor vrei. Majortaca fies as " eee tay inesemic pe vias seize inguste care wis _ semis inconjuras zona templelor reef nme = Matea Inca a Marea icin Cone erg Techn Sm ns “3 pede biel =a impromotiesearempie cor | Objcetut matingoraginc eunrael | Queen ecor Seatac eer Sei role oe Sere faci Aztecii in ajunul cuceririi Montezumalt | Cucerirea aztecilor Pina in secolul XVI, Imperiul Aztec nu didea semne de a eer In aprilie 1519, Coreés a fondae oragul Veracruz, pe thie Phat hi de madera ll Cons prc ey ueetim evr | coasa Golflui Mexic in interior imperial nobili rau ingijorayi deo serie de semne care preziceau | inusarthaxlpories | aztec. Cu armata sa de 600 de soldat si 16 ca, a declinulaztecilor. Acestesemne inchudeau yi bubuieurile | esnlorundind | vans pre Tenocheitlén ficind allange cu care se auzeau din waleanl Popocateped. eee Condtopintin | Gusmanil atecior Pd in august 1521, spaniol ‘Mpa sin Ceeene | ocupasera Tenochtilin, dupi ce Lau asedia, cu sore peati asco | ajutonul maltor sola bitin Menscomasmericin | Infrigé de Tlaxcala find ukioul | Seensmactnd sings ‘Sable ected ppc pone erent 2 an ica, Cpr an foxtgmedanpielen idee (Get Tea evi | tne incpa epoct de ant ‘nicor ama rece, | Clnwla vent Cons cau crenat ok slabind foarte are impria | deal Ie gona ‘ana opp ps Seaange Repose a ee oe 136Viata aztecilor | | biecte din viaga de zi cu zi | —— é | 9 on Pala det | | Recplncl penta aphcne icc din Catron one decor co maice Capel de oper ade ft din irl ino oe Tara arp ge sberactelnecle ndook ent caps inte con deen ae Obiecte pentru ritual Cai cli din obiian Ae F Mase pref fc din Mata de dries ch Sudeieiaeien aducene oe <<" Ss Micuc cw ir de obsidian ae pba Fete more usa ake ieee Precast Sila co tie de bd Aztecii Men de Mine deforma fom te sera pias rag Timp Be iS aga a ti Muniian ——-Drctrdecoals——_nvior Rishon verBALENEs!DELFINI DINTRE TOATE MAMIFERELE MARINE, cel A mai bine adaprate la viagi in ocean sunt balenele. Sub piclea lor groasi si neteda se afla un strat gros de grisime ce le protejeazi de frig, Ca toate mamiferele, sunt fiinge cu singe cald ce respira aer si dau nastere la pui vii. Balenele, inclusiv delfinii si marsuinii, formeazi ordinul Cetacee, care cel mai probabil au evoluat din animale patrupede terestre, Se impart in dou grupe - balenele cu dingi, numiri aproximativ 80 de specii, si balenele propriu-zise, cele cu fanoane, ce numara aproximatiy 12 specii. Singurele mamifere in Balenele cu fanoane Balenele eu fanoanc, old baled, sab opis ang wnt banc de reve! minal ie gual arg deschise In momen neat inch. git apa ct impins\ in exeror pine lame flnoanelor ce atin saspendate de mila or superior pinsnd Lill cine cue. Balenle albase adult por cuprnde cane urge de rl la in afara de cetacee, sunt cele din ordinul Sireniene, Fanoancle , Balenele cu dinti Delfinii, marsuiii Bana cenuyie ucigase sunt toate speci de balene eu Osc aman dingi. Neobignuitul narval si beluga flap plaearee pot avea pina la 260 de ding, dar por avea lime pate aoi le sidoar o pereche. Balence if folosesc Vise densa une lene find Se pin lice nando asalogi si balenele apargin acelasi grup. Balenee cu dingi dingit pentra as prinde si mobili prada, dar nu si pentru a0 mesteca, d formati din pestis calamari Orica deevacuare Rcwonl eee pe welcpermie | ied lmpeecere din ecmaimes aceasta fi ‘Teirleicior In schimb, igi inghit prada inreagi. ied helps | Neal desvoltat pase s Veber post pin rk See ieret Sit cdecn Emme es doa alent arunc cu pcre ame de had ape pred srl Narvalul scar bln de dimen Maal de mara aun ot ng pie cele retin sara sper On Canin yicnk demaral hop deci 1nd. Delfin coman Irie in ape epee ss defn corn cl a pope = = 138 Delfini si marsuini Ai dln ci 9 marssni sun speci de ces ‘cee cu ding Eisc hrinese cu peste, epi Calamari Majoriateadelnor sane mat mas ‘Tce marin care a corpl ona franBALENE $1 DELFINI Eauaatantes Ameningari pull bal nas natural, cu exceptia balenelor ucigaye. Balencle etme deactngatere ‘mai mici sunt ameningate de techni. Balenele oe: fc i. {inca mai sunt vinate de om, multe speci find tcbee Bers in pragul dsparigci, Chia si delfinii 5. ‘marsuini sunt weigi, Un mare numa de balene sane prinse in nivoade de pescuit si se ineaca Eyuarea Ace balne lt cut pe = hoctenrea pecinpd mages al pine pero lock pears opel nx = i eee, Rulcleondnp vee | Sirenienii cope caren peree Feo re sireneni- cel lamanint oes ae oe eel Jor un auz extrem de fin. siun dugong - sunt, la fel Cita ca ibalenele, mamifere cal acvatice. Adeseori numigivacile aaa coe Ee : sicaie hhrinindu-se mai ales cu ierburi 4 Baloo ‘marine, Lamantini elie in apele coastelortropicale de pe ambele malusi ale Adlanciculi gi ‘ure spre ruil larg i estuar, rateoriaventurinds-se in larga Leet dint ‘oceanulai, Dugongul eiieste pe ccna Indian malurile oceanelor Indian 51 Pacific de Vest Organizarea Majoritarea balenelor taiese in comunity. Grupusile de delfini poares numele de bancuri, in timp ce un numa mare de balene cu dingi poart ‘pumele de curm, aga cum sunt aceste balene ucigage. Grupurile variaza ca numie dela un singue ‘mascul,cirevafemele, ppreuni cu pul lor, prea Balena abasers Ete cs eee | se, Caer | Banena cenuste Cexmsinae gD daphogeaecacduceli0-tziin, | sabdesir maa dato Neda dew merck Sinai comin © mgecrepeing ——Calpdere > Capra one cea elena ciel a pd Sidra ‘int ls2.78m > ate bale i putin pln ince ae iim ‘eae dept a Sohn ie cea Dea ae ‘cnc mal are di Sint dere Delia scr aba eae Dall de re ae 4 | a Marsuinul lui Dall erie io jet epee fee pee alin xen te ieee Seif Seale = Meee sewer dee Prominent pce pemselaal nar | ane rc ink se botl sage andl jo=te is 140BALETUL UNA DINTRE CELE MAI y ffumoase arte, balerul, ese 0 nk combinagie de dans si de he aha, via pantomimi, executate pe muzici Reem: ‘Multe piese de balet au 0 poveste, Sg ee, en eee iar altele sunt mai abstracte si Saeko amen Parveen beer eae experimenteaz cu forma si migcarea, a chia atagiries Baletul igi are originea in Italia. A fost adus Pozitiile de balet | siscemul de norare in Franga, in 1533, de Ecaterina de Medici, —Ficarepas din bale Floste | Benesh membri a unei faimoase famili italiene, a cisitorit cu un pring francez. In Sibilice in eadrul Academich 1661, Ludovic al XIV-lea a fondat prima Regalede Dans Pentru sjunge coal de balet, Academia Regali de Dans, in acest poi, neglpcior Astizi, copii invari migcarile elementare in coli de balet din intreaga lume. Sane care Baletul romantic anceps. XIX, Romantisml, cu acing sa pena Una dinee cele mat importante personal al bala secolui SiN ose coregafal Angus Bournonvlle Pesce sale de ble fost infvenat de ani peers a Paris de unde since bale Marie Tagione Giselle aA Fe ek ee. ‘0 scenidin “Gelle ‘Reece pene poitleclementateCelecnct | Pura apni poziti elementare au fost trecbuie roti in afari din soldur Poziia braelor este cunoscuta wma, Fee Baletul in Rusia betes frill eer es 1s Sink Peterburg Inpetndc, 2sientl a, Lev anon eoreenrbs ae cae spectacle mie nce sau patna acre, gindite oa pentru a pune in Copel at Yaloare incredibila Pt Ceara MQ chnicia 1840-1193) as dansatorilor Ballets Russes: =. Seater oe eae Peneethee ‘ecm pie de tales Fr pide alos i padres adermi | Baletul astazi eneey companied ble, Densoel excurh Butlpels | bale create de Ballets Russ, cit i lcrisi Anna Pavlova ilor moderni yi contemporani pania de bale s New peices Bale Regal Compete ie mg ‘hae, isnt Ao # Rent cM, Das Dawa Jazz Murch Ingrmuyimre: —Ovena —Stmavinsx, M1[BALOANE. vst APARATE DE ZBOR $1 BALOANE BANGLADESH st NEPAL LA NORDUL GOLFULUI BENGAL, intre India si Burma (Myanmar), se giseste Bangladesh, o ard siraca, dar fertili, / acirei soarta a fost croita de terenul depresionar si repetatele inundagii. Nepal si Bhutan sunt mici state ale langului Himalaya conduse de regi, dar care adoptd incetul cu incetul idei democratice. Toate cele trei giri au o economic agricola de subzistenti, iar majoritatea ocuitorilor, care sunt un amestec de musulmani, hindusi si budisti, triiesc in ' comunitai rurale. Industrie prelucritoare sunt in dezvoltare. Moni Himalaya Nepal pee inc Relief my sani even pe tng In Bangladesh predomsing cimpie joase crate im are er lm prin adunareaaluiuniloraduse de Gange gd Sonke entanar aflueni si O foarte mare pare a tern se Sioned on main gis la mai puyin de 15 m deasopranivelalui gece gig a ‘mari. Pe de altd parte, Nepalul si Bhutanul alee sun ajeate usin mung avin vi abrupe impart p find udate deur de munte cu nenumaate pra. A B c D Cline (180ln Sanat ae lit al pic Padus lar tom mance enone Apwipe 70% dn tcl hue exons impr centile pe 6% din tear Pade deft, caelncd aor deccnttrcam rc Inpanes ud Nepal ‘etek coe in sod pide doe de pin oper Bhat clin ne esti | ‘mangiabopy dn enrulBhucoui Reece al Suma epnes mer Rangel nord pe sat fad dest Himalayas ee ee ps cad imp aoe K M ‘ 5 6 Banglades ne chp nerd = joss femue de cede erlor Gage Behpacs Jamun) aghna Pe = ‘mire ure se sparse a z ‘eal lor spec clr Cala Bengal z 7 ‘onl bie Scan ce lets prover ama = A Hidroclectricitatea Banga. Bhuana Nepal ipa sega en ‘eto defn ange Tote 2 tt fle ace pe ees pres 9 rer Baral Cah din pret pen costes mar fren mn Prose Aran 10 Tal Nels ove probe anal 2001, Saae nc ry de tubing pe | cena ideadctc, NepalBangladesh Format in 1971, cand a devenit independent de Pakistan, Bangladeshul are o istorie politic’ zbuciumatd, Democratiaa fost instaurati in 1991, dupi o perioads de regim miliar. Bangladeshi are una dinere cele mai mari densititi ale populagii din lame, jumaeate din locuitori train in siicie, Vistele resurse hidrologice ale piri oferi condi bune pentru agricultura, dar inundagile gi cicloanele provoaca dezaseeesezonicre Nepal Fe Lara sponse inp is: eels Sor Olea paths 19a eco 6 inane ial sac te Tumi ocutort ind pind de peipaie Populi Nepal ne = Kathmands Sn eet entries oe) Aecwinows tm serio indent a ples Bhutan “Tari mic izle, Bhutanul ae pidus simungi cu viturleacoperte de z3pads, Condusi de un monazh cunoseut drepe Regele Dragon, este un tat izlat, dey cast proiecte de modemizare. Tei pikrimi din popalati a descendengi tibetan, iar restul sunt nepalez sau hindus. Locurile cde muncd sunt generate de agriculeur, pescui, de industria forestier side industri mai payin dezvolate is Acmicorruna Asta, Baraje Bupis ENERGIE BANGLADESH $1 NEPAL Locuingele aewstre contrite pe ples pete jaan poral ‘Testile ‘omer, Oraa ate peop mane suburbs opagomene a Tp Agricola Kain Neal pied re eet Peer ina 9 dn fr de an. Depaiee seal eea ase Dspace ep, Kadima ee a pin deep Recolele pide Btn Arde my Hixpuis Ixia Istascsw alcool Banga epee tile rai nlm, rata Dh B | Mowepa als Tung oe po do aps Tn npc nal ei, fe el tel Saray 140.30 kn” es pti de 10% din prt, Orca irae dba cele Muy WO arte 23600000 Lad pxincarata nepal MoneDa Raut Dare ESENTIALE BANGLADESH Sorearaa 14001 orotate 100000 ak rec epi piensa Leib DATE ESENTIALE NEPAL (Carrrata Kahane Drumetile Alpina dame prarmp ‘30000 de foun Te Dare ESENTIALE BHUTAN (Carrraua Thimphea Porutarie 2100000 Lenk pnoncarard ong hinds bd Walt 143BANI NU i PUTEM MANCA, NU NE PUTEM IMBRACA IN EI si nu putem trai in ei, dar sunt indispensabili pentru a putea manca, + penimane imbrica si peneru a ne adiposti. Oamenii folosese © bani pentru a plati pentru lucrurile pe care vor si le cumpere - Seandaedal srului caer mood va Pin uma neal mea neo de an sad [ina sdea ama calories monet ne pnt fc coral desc tito mond s neat alt, seal sunt un mijloc de schimb care functioneaza atita timp cat cumparitorul si vanzatorul cad de acord asupra valorii hartici, reeluhai ‘au plasticului folosit drept placi. Banii funcyioneazi ca o valoare standard, permigindu-ne si ne dim seama cat valoreaza un bun. De asemenea, reprezinti un mijloc mai convenabil de a pistra bogitia decie alte lucruri de valoare, precum roprictatea. Inainte si fie inventagi banii, oamenii Eepesteeesteirband tn ahaa pentru altul. ‘moneen fn de ales uu cient Inez aol sei de un rnenes sears xine seme car fas Iegiara neo bancn coma preci BATLANII $1 RUDELE LOR sunt pisiri deosebite, cu picioare lungi si subtiri si un cioc de dimensiuni considerabile. Majoritatea se hranesc cu peste sau alte c, putindu-se deplasa prin apa , iri si fyi ude penele. Batlanii vaneaza de capacitatea lor de camuflare, iar celelalte specii au pus la punct sisteme de pescuit foarte specializate. Pisirile flamingo isi imobilizeazi prada cu ajutorul plicilor fibroase din interiorul ciocului. Desi berzele au picioare lungi, ele nu isi prind prada in apa, ci pe uscat. Multe dintre aceste pisiri sunt sociabile, taind in grupuri mari, numite colonii. Acest ate odd Bitlanal de sea i desea read Rcoehidn deinen aoe sc Hichraneece cheapest rit ‘Gee procure Soames edeapel molgcerie mod de organizare le confer’ o oarecare protectie impotriva eee ochsbers dah dugmanilor. see. aan AR - * a Pasarea Flaming Exist cine speci de pis la rmingo si majortatea tries in ape sirate, payin adinc, unde pune alte viet supraview ies. Eisehrinese yinindus ‘apul in os folosinduse de <éocul lor unic peneraflera Berzele Exist 19 specit de berze. Unele ii gisesc hrana in api, iar aleletrese in zone cextrem de aride, Barza smarabu se heineste cu cadavee la fel ca vulturi, dar male vi apa sia pisera organismele acvatice de dimensiuni mici si plantcle minded ga insect, peti, goareci yi pisisi ici. Guiburile Bead ae mga pedsare aces nar ree eee Coloniile econ 38 Sere dp ing pts a vp ii uke somos oneal a rca noe ‘a LACURILOR SPakOROR Batlanii Exist aproape 60 speci de bitlani. Ele sunerispandite pe oe mapamondul, cu excepyia Antarctic sia Nordului inde~ pprtat. Majoritateatriese aproape de apa se organi zeaz in grupari peneru at constr cubur. Deobice ‘cesta sunt confectionate din beyigoare sierburi, ineeun eopae sau inten cai. ar Sees tid oa cere Pabdeatee fens Pescuitul Male speci de batlan, I gigane, prind peytistind rnemigcate in apd, cu gitul indoie. Arunci ‘ind un peyteinoatd in apropiere, stircul se lash pe vine li suprafiya isi ncinde gicul eu grea verde Aceh vent de poy ofpceeck inhorpn ay pei, repeticiune gi strapunge peftele cu ciocul ascugit. | Alte speci au pus la ppunct tehnici diferce de pescuit. STARCUL GIGANT momealt Faia Anes geen veiedin Raspixune Af Peis Peseta cn | Onpewe Ci Avec de Need Pisin PAskuspe Pasha pe 149,