Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1930 Recensamant Cifre-Preliminare-Populatia PDF
1930 Recensamant Cifre-Preliminare-Populatia PDF
POPULATIUNEA ACTUAL&
A ROMANIEI
CIFRELE PRELIMINARE
ALE RECENSAMANTULUI GENERAL
DELA 29 DECEMBRE 1930
www.dacoromanica.ro
Cu prilejul celei de a XXVII-a Conferintd a Uniunii
Interparlamentare, intrunitd la Bucuresti intalnire
a civilizatiei, la care bate popoarele si-au trimis yeprezen-
tantii lor, am crezut de datoria noastrd sit aducem o
modest contributie, publiceind aceastet brosurei.
In lata problemelor care lac obiectul preocupdraor
Stateloy, parlamentelor, oamenilor politici si cugetettoriloy,
brosura este justificatd prin ncizuinta de a atinge rddiicinile
adiinci ale acelor probleme, in insds substratul din care
isvoresc.
A cunoaste bine realitdtile statistice ale unei teiri nu
insemneazei numai a ajutd la intelegerea ei deplind, ci a
inlesnicultura generalti si cunoasterea progresului omenirii.
Prin Conventia dela Geneva, care poartd semneitura
celor mai multe dintre Statele civilizate, Romdnia vi-a dat
adeziunea la ideea de a intocmi, in anul 1930, harta po-
pulatiei sale, owl cum a rezultat prin mdrirea teritoriului
ei, in urma realizdrii idealului sdu national.
La Geneva, natiunile si-au trimis delegatii ; ne este
deosebit de pldcut sd ne adresitm, la Bucuresti, dePu-
tatilor lor.
www.dacoromanica.ro
POPULATIUNEA ACTUALA A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
Er deci de ateptat sd se Led un recensdmnt
general al populatiei din Romnia intregitd, In 1920,
indatd dupd rsboiu, inlocuindu-se vechile recensminte
efectuate dupd metode deosebite, de care stdpaniri deo-
sebite, printr'o numdrAtoare uniform i printr'un recen-
samnt general al intregului nea m romnesc, pentru creiarea
unui inventar pozitiv al materialului uman cu care Re,:
mnia pornise la o noud existentd de Stat.
Ar fi fost util sd, afldm cu detalii precise, in ce msurd
a influentat rdsboiul mondial evolutia demograficd a
neamului romanesc, de sub diferite stdpaniri i am fi
avut in acela timp un prilej de a compar influenta fag-
boaielor din deceniul 1910I920, cu epoca de refacere a
deceniului 1920-1930.
Imprejurrile epocii imediate de dupd rdsboiu ne-au
impiedecat dela acest recensmant i timp de doudzeci de
ani ara fost nevoiti s recurgem la informatiunile anacro-
nice, i. sub multe aspecte nepotrivite, ale recensdmintelor
anterioare rdsboiului.
Recensmintele oglindesc starea unei tdri la un moment
dat. Ele au nu numai o valoare de informatie socialk
economical i politicd actualk ci constituesc adevdrate do-
cumente istorice ; evident, in masura in care operatiunile
recensmantului sunt executate dup criterii uniforme
obiective i tiintifice.
Recensdmntul din 1930 este, ca i cel din 1912,
eliberat de ideia fiscalitdtii.
www.dacoromanica.ro
II. INDATORIRI INTERNATIONALE
Terminarea rsboiului s'a suprapus faptului unirii
intr' o singurd tara a intregului neam romanesc. Ne darn
seam a de pierderea pe care stiinta romneasca i consoli-
darea nouii noastre organizdri de Stat au suferit-o prin
omiterea recensamntului din 1920.
Dela 1920 incoace s'au fcut mai multe incercari de a
se pune ceva in golul recensdmantului neexecutat din
1920. In Transilvania, s'a injghebat o -numaratoare a po-
pulatiei in vederea reformei agrare. La 1927, s'a orga-
nizat un recensamnt de populatie prin organele adminis-
trative. Analiza datelor acestei lucrari a rdmas nepublicatd.
Dela 26 Noemvrie phnd la 14 Decemvrie 1928, o
conferintd s'a intrunit la Geneva, cu scopul s stabileascd
norme pentru intocmirea statisticilor economice mondiale.
La aceast conferinta s'a subliniat faptul; c, da-
tele statistice ale diferitelor tari nu puteau fi intrebuintate
comparativ, decat cu multa rezervd, fiind intocmite
dup criterii foarte deosebite. Conferinta propuse adeziunii
reprezentantilor tuturor Statelor membre ale Ligii Natiu-
nilor, un proiect de Conventiune. Aceasta Conventiune
poarta i semnatura delegatilor Romaniei, iar la art. 2
prevede categoriile de statistici reglementate pentru toate
tarile : comertul exterior, profesiunile, agricultura, minele
si metalurgia, industria si numerile indice de preturi.
In privinta acestor statistici, Conventiunea, in art. I,
stabileste urmdtoarele : Inaltele parti contractante se
angajeazd a intocmi i publica, pentru toate pdrtile din
teritoriul de sub administrarea lor, carora li se aplica
prezenta Conventiune, si la anumite intervale convenite,
categoriile de statistici prevazute la art. 3 de mai j os ; iar
www.dacoromanica.ro
aliniatul II, art. 2 sund astfel: Profesiuni; date asupra
populatiunii i profesiunii, stabilite i publicate cel putin
data pentru o perioada. decenald i repartizate la ultintul
an din perioada decenald (adica la 1930, 1940, 1950, etc.)
sau la o data cat se poate de apropiata de acest an *.
Pe langd dispozitiunile conventi-unii intemationale,
Guvernul Roman a luat in considerare i. rezolutiunile
Institutului International de Statistica, care recomanda.
tuturor Statelor executarea recensamintelor generale in
jurul anului 1930.
www.dacoromanica.ro
I
Yttlta 110/11t144114 I.
110b sY101-
.11,1151'00OP
4:11.1q1.4,11ZA
.11
,4(44.
3 444,44.144..
1
3:0.4,4 ,
j1:1471. 2'
PRPIAit4TAPAOIEL10161701,10
ayalaaa :rzo
4411 414
ntst, 241
< tki%').14
,.
eft
a,
,
vP
dav
dz.< .014
.,..1,1tipe
re ItsWne
,.;
4., .1. Aspt,10'Asa,
Sat% viva.
0.1
40
ul c Mt. 1.1.10aulai
1,44,040
a el os.r, Kovi,i21
,I1,61a
i. .4 .4 ,(
suti iv.
AS4I.
ittavv.tol,r.
www.dacoromanica.ro
Statisticei i preedinte al Consiliului Superior de Sta-
tisticd ; N. T. Ionescu, fost Director general in Ministerul
de Interne, organizatorul recensmntului populatiei din
1927; Dr. Sabin Manuila, Director general in Ministerul
Muncii, Snadtii i Ocrotirilor Sociale, Seful sectiei de
bio-metrie la Institutul de Igiend i Sdndtate Publicd ;
Octav Onicescu, Profesor universitar, Directorul Scolii de
Statisticd ; Maximilian Sanielevici, Directorul general al
Societdtii de Asigurare Generala , autor de numero ase
lucrdri de specialitate i Dr. I. Teodorescu, Directorul Ins-
titutului de Statistic General a Statului.
Comisiunea de Recensdmnt a tinut o prim edintd
la 20 Octomvrie 1929 i a lucrat, atat in plenul ei cat i
In subcomisiuni, tinand p.nd la i Octomvrie 1931 un numdr
de 514 edinte. Comisiunea a intocmit proiecte, i a nmurit
i rezolvat numero ase probleme in legdtur cu recens-
mntul. Cele mai importante lucrdri elaborate de Comi-
siune au fost:
Proiectul legii i regulamentului recensdmantului ge-
neral al populatiei ; Proiectul de organizare a recensdman-
tului ; Proiectul de buget ; Proiectele formularelor de recen-
sdmnt ; Proiectele instructiunilor pentru completarea bu-
letinelor ; Instructiunile pentru recensori i controlori ;
Proiectul de organizare al $colii de Statistic.
Dup dresarea planului general de organizare a recen-
smntului, Comisiunea a intocmit proiectul de lege supus
Corpurilor Legiuitoare, care l-au votat. Legea s'a promul-
gat la 20 Martie i s'a publicat prin Monitorul Oficial din
21 Martie acela an. -
www.dacoromanica.ro
IV. LE GEA 5I REGULANLENTUL
RECENSAMANTULUI
II
www.dacoromanica.ro
Contraventia se va constat prin procesul-verbal incheiat de
agentul controlor sau recensor, in fata unui agent al politiei.
Art. 6. Toti functionarii Statului, judetelor, municipiilor si co-
munelor urbane si rurale sunt obligati sa serveasca, cand sunt chemati
ca agenti statistici, la numajtoare i sa lucreze conform instructiunilor
ce li se vor da.
Functionarul public care se va abate dela aceast indatorire, se
va pedepsl cu amenda dela 600-2.000 lei de catre comisiunea de
recensamant.
Art. 7. Recenstnantul general al populatiunii din 1930, cat si
cele viitoare, se vor face cu concursul tuturor organelor Statului, prin
ingrijirea i dupa directivele Comisiunii de Recensamant ce se va in-
fiint in acest scop.
Cheltuelile necesare la executarea recensamantului populatiunii,
se vor acord prin deschidere de credite extraordinare.
Pentru pregairea, executarea i publicarea recensamantului ge-
neral al populatiunii din 1930, se va deschide pe seama. Ministerului
Muncii, Sanat'atii i Ocrotirilor Sociale, un credit extraordinar de
-
103.000.000 lei.
Art. 8. Amenzile prevazute la art. 3 si 5 din prezenta lege se
vor urmari potrivit legii de urinal-ire si se vor varsh la Stat.
Art. 9. Cel putin cu sase luni inainte de facerea recensaman-
tului, toate autoritatile comunale: rnunicipii, orase i comune rurale,
vor lu masuri pentru revizuirea i cornpletarea nomenclaturii stra-
zilor i oselelor, precum i pentru numerotarea caselor.
In caz de refuz sau de intdrziere a indeplinirii acestor indatoriri,
Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, in urma avizului Co-
misiunii de Recensamant, va put proced direct la lucrrile de no-
menclatural a strazilor si de numaratoarea caselor, iar cheltuiala Mental
cu aceasta ocazie se va inscrie din oficiu in bugetul administratiunii
comunale, care a neglijat sau refuzat a executa obligatiunea din ali-
neatul precedent.
Art. 1o. Toate legile i regulamentele contrare legii de fat
sunt i randn abrogate.
Un regulament de administratie publica, intocmit de Ministerul
Muncii, Sanatatii i Ocrotirilor Sociale, dupa avizul Comisiunii de Re-
censamant, va stabill intrebarile ce se vor pune populatiei si va
desvolt dispozitiunile cuprinse in aceasta lege.
www.dacoromanica.ro
relativ la intreprmderile industriale i comerciale, si la
agricultura. Comisiunea de recensamnt a introdus in
cadrul recensmntului general si problema cladirilor
locuintelor, ins a renuntat la executarea recensamntu-
lui agricol, intruct Ministerul Agriculturii i Domeniilor
lund un angajament similar, la Roma, cu cel luat de
delegatii Guvernului pentru recensdmntul general, a in-
ceput lucrarile pentru efectuarea recensamntului agricol,
inainte de a se fi inceput lucratile recensamntului gene-
ral al populatiei. Prin urmare, recensdmntul agricol nu
este incadrat in lucrarile recensamntului general, care
se preocupd numai de:
I. Recensamntul populatiei,
Recensdmntul intreprinderilor industriale si co-
merci ale
Recensmntul clddirilor i locuintelor.
Cum insa un recensamnt agricol a fost fcut tot in
anul 1930, in viitor recensamintele decenale prevazute
in art. i al legii speciale se vor pute face data de catre
o singura autoritate, care va putea, armoniz rezultatele
tuturor recensdmintelor.
www.dacoromanica.ro
fidentiale, chiar i pentru autorittile publice, administra-
tie, justitie sau finante.
Oricine divulgd vreo informatiune cuprinsd in for-
mulare, este aspru pedepsit de lege.
Prin urmare, legea ofer toate garantiile pentru
pstrarea secretului declargiunilor. In aceste conditiuni
legiuitorul s'a crezut indrepttit s prevadd obligati-
vitatea declaratiunilor, prevdznd, in acelas timp,
sanctionarea refuzului de a procurd stiintele cerute la
numdttoarea populatiei tdrii sau comunicarea de stiinte
neexacte, fcutd cu intentiunea de a alter adevdrul sau
de a impiedecd lucrdrile. Legea pedepseste cu o amend
inzecitd i cu inchisoare dela 1-3 luni si pe acei cari
indeamnd pe locuitori la astfel de abaten.
www.dacoromanica.ro
V. ORGANIZAREA DIRECTIUNII CENTRALE
La inceputul anului 1930 s'a organizat o Direc-
tiune speciald pentru executarea lucrdrilor iecensamn-
tului, luau& efectiv fiinta numai dela i Main 1930, cand
i s'a pus la dispozitie localul ocupat actualmente.
Pand astazi,,Directiunea a parcurs mai multe faze de
organizare, potrivit genului de lucrari succesive, In faza
prima, Directiunea a avut 7 servicii tehnice, puse fiecare
sub conducerea unui sef de serviciu tehnic, insarcinat cu
pregdtirea recensamantului in cele 7 foste regiuni admi-
nistrative ale tdrii. Pe langa-serviciile tehnice s'a infiintat
un serviciu administrativ si de contabilitate, cuprinzand
casieria, arhiva, registratura, etc.
Prima lucrare a celor 7 servicii tehnice a fost revizuirea
numerotarii caselor i denumirii strazilor din toate comu-
neie _urbane i rurale ale tarii, lucrare utilizatd ca baza
pentru impartirea 'trii in secto are de recensamant, in-
a fel delimitate, ca sa poata asigur inregistrarea
strict a tuturor petatenilor tarii eliminarea inre-
gistrarilor duble. Lucrarea s'a "facut in baza articolului
9 al legii recensamantului i rezultatele au fost inaintate
Directiunii, care a facut verificara listelor de strzi
si de case. Aceste liste cuprindeau, deopotrivd,
Cu num6.rul lor, numrul familiilor si al membrilor com-
ponenti. Lucrarea serviciilor tehnice poate fi asadar con-
sideratd ca un recensdmant prealabil, executat prin
organele administrative ale tarii i servind, inainte -de
recensamsnt, la impartirea trii in sectoare, iar dupd
recensamnt, ca mijloc de control al rezultatelor recensa-
mntului propriu zis.
Dupd determinarea sectoarelor de recensamant
15
www.dacoromanica.ro
a circumscriptiilor de control, serviciile tehnice au purces
la compunerea mapelor pentru recensori si la expeditia
lor in tara.
In cursul acestei operatiuni din preajma recens-
mantului, s'au organizat cloud servicii noui, unul al pro-.
pagandei pentru recensImnt i altul insdrcinat cu anga-
jarea i numirea personalului exterior de recensmnt.
Dup executarea pe teren a recensdmntului,
ziva de 29 Decemvrie 1930, serviciile tehnice au inceput
lucrdrile preliminare ale controlului materialului de recensd-
mnt. Lucrarea a durat intreg semestrul inthiu din anul
1931, in care timp serviciul propagandei fu inlocuit
printfun serviciu al statisticei profesiunilor si un altul
pentru controlul i paza materialului de recensdm'ant.
La terminarea verificrii sumare a materialului cen-
tralizat la Directiune, s'a putut vedeh felul cum s'a
executat recensdmntul pe teren i s'au putut lua md-
surile necesare pentru completarea eventualelor lipsuri.
Pentru verificarea buletinelor de recensdmnt, inceput
acum, s'au organizat echipe speciale care au inlocuit
serviciile tehnice regionale. Aceste echipe de verificare au
constituit un organism fdr cadre permanent, adaptat
necesittii i person.alului disponibil.
In acelas timp, s'a inceput instruirea personalului
pentru lucilrile de codificare i perforare, In vederea pre-
lucrdrii mecanice a materialului de recensmnt.
Personalul central al Directiunii Recensmntului
este in momentul de fat, de 284 persoane.
www.dacoromanica.ro
VI. ORGANIZAREA EXTERIOARA
Directiunea Recensdmantului a infiintat o rete de
activitate exterioard proprie, dependent deadreptul de
Directiune: delegatii regionali, unul de fiecare din fostele
regiuni administrative ; delegatii judeteni, unul de judet ;
a) Delegatii regionali
Pentru fiecare provincie a existat chte un delegat re-
gional, numit de cdtre Directiune dintre persoanele
proeminente, locale. Principala activitate a delegatilor a
consistat in a tine legdtura intre organele exterioare ale
Directiunii Recensdmntului i organele administrative.
Acesti delegati regionali au avut insdrcinarea de a gds
recomand persoanele potrivite pentru functiunea de
delegati judeteni i delegati municipali, avAnd fiecare
dintr'insii la dispozitie un bitirou instalat la Directoratul
respectiv, pentru a pute fi gdsiti cu usurintd i consul-
tati in toate chestitmile privitoare la recensdmnt Dele-
gatul regional a stat astfel in contact permanent cu se-
ful serviciului tehnic regional respectiv din Directiunea
Recensdnntului, si a pstrat neintrerupt legdturd dintre
organele exterioare ale recensdmntului i serviciul executiv
de organizare si prelucrare din Directiune. Adeseori, in-
sdrcinatii plecau la fata locului impreund, pentru realiza-
area uniform indispensabild a technicei lucrkilor de
recensdmant. sefii de servicii tehnice participau dealtfel
si la conferintele intrunite la Directiunea Recensdmn-
tului, in vederea omogenizdrii lucrrilor Recensmntului.
17
www.dacoromanica.ro
b) Delegoqii judeteni i delegatii municipalti
Intreaga rspundere a executdrii in conditiuni nor-
male a recensamantului general in fiecare judet i ora
munkipiu, s'a concentrat asupra delegatului judetean sau
municipal al Directiunii Recensam'antului: in totul 71 de-
legati judeteni i 20 delegati municipal
Delegatii au fost selectionati dup o indelungata cer-
cetare prealabil i d up recomandarea delegatului regional.
Ei nu au indeplinit o functiune administrativa propriu
zis, activitatea administrativa' legata de operatiunile de
recensamant apartinnd biurourilor statistice ale jude-
telor i oraelor.
Personalul acestor biurouri a fost pus sub conducerea
directd a delegatilor judeteni i municipali pe tot timpul
lucrarilor recensamantului general. Cu toata raspunderea
asumata de functiunea lui, delegatul judetean .1 muni-
cipal nu s'a aflat sub ordinele autoritatilor administra-
tive, in tot ceeace privete lucrarile recensmantultii gene-
ral, chiar atunci ea/ad a fost numit dintre functionarii
administrativi, el fiind in raporturi de colaborare cu
organele administrative locale, obligate sa-i dea intregul
lor concurs.
Delegatii judeteni au fost alei dintre profesori, me-
dici, advocati,. prefecti, prim-pretori, publiciti, preoti, etc.
Atributiile lor esentiale consistand in a face propaganda
prin viu g-raiu i prin scris 'pentru recensmant,. delegatii
judeteni i municipali au luat contact cu institutiile sau
persoanele cu influent-a asupra lucarilor recensdmantului ;
au cautat .1 recomandat controlorii de circumscriptii i
pe recensori ; le-au facut instriktiunea tehnica' ; au sti-
mulat organele speciale de recensmant cat i organele
administrative, la o activitate intensiva i contiincioas. ;
au indrumat activitatea biuroului statistic judetean sau
municipal; au supraveghiat distribuirea imprimatelor de
catre biurourile statistice respective i au -semnalat difi-
culttile, cand s'au- ivit, in legatur cu. executarea
in-ompt a lucrarilor recensamantului general. Ei au
inspectat circumscriptiile de control pentru a urmari per-
sonal mersul lucr'rilor. .Controlorii .au fost pui sub ordi-
nele directe ale delegatilor judeteni .1 municipal
18
www.dacoromanica.ro
Delegatii judeteni i municipali au activat in baza
delegatiunii ministeriale, trimisa de catre Directiunea Re-
censamantului General si in conformitate cu instructiu-
nile ce li s'au dat.
c) Controlorii
Judetele i orasele s'au impartit in circumscriptii de
control, sub conducerea unui controlor de circumscrip-
tie. Intreaga tara a fost impartita in 1.250 circumscriptii
de control, ingloband cate 14.000 de locuitori.
Obligatiunile principale ale controlorilor au fost ur-
matoarele : aflarea, prin cercetare amnuntitd, a persoa-
nelor celor mai competinte i capabile s indeplinease
functiunea de recensor in circumscriptie ; intocmirea li-
stelor de toate persoanele care puteau ndeplin aceastd
functiune ; propunerea listelor definitive de recensori ; in-
struirea recensorilor ; conducerea efectiva si controlul, pre-
cum si supravegherea mersului lucrarilor de recensamant.
Sub autoritatea unui controlor au stat aproximativ
45-55 sectoare de recensamant. Controlorii au primit dela
biuroul statistic judetean sau municipal imprimatele de re-
censamant Fe care le-au distribuit recensorilor. Dupa exe-
cutarea recensamantului, controlorii au adunat dosarele re-
censorilor, le-au verificat, semnat i inaintat biurourilor sta-
tistice ale judetelor i municipiilor, insotite de un borderou.
d) Recensorii
Recensorul a fost persoana executiva care a cules toate
informatifle necesare din Sectorul ce i s'a dat in primire,
pus sub conducerea directd a Controlondui de circum-
scriptie, care 1-a instruit, 1-a aprovizionat cu imprimate
si i-a indrumat activitatea. Ori de cate ori a avut nevoie
de informatii, Recensorul a trebuit sa se adreseze Contro-
lorului de circumscriptie. Deasemenea, cand s'au ivit ne-
intelegeri i conflicte pe o chestiune care privea luerarile
recensamantului, Recensorul s'a adresat, obligatoriu, Con-
trolorului de circumscriptie, luerand in conformitate cu
instructiunile speciale, distribuite la timp.
Un sector de recensamant a cuprins aproximativ 8o
19
2.
www.dacoromanica.ro
de familii sau 350-400 de suflete. Recensorul a- fost obligat
se ducd personal la lotuinta fiecArei familii i sd in-
serie, far exceptie, toate persoanele din sectorul ce i
se delimitase. Recensorul trebui sd fie un bun cunoS-
ca.tor al sectorului lui. El a fost obligat sd colinde de mai
multe ori teritoriul sectdrului, pentru a cunoate cat mai
auanuntit locuintele, crdirile, intreprinderile comerciale
ifKlustriale din sector si pe tot timpul cat a functionat
in calitate de recensor, el a purtat o insign.
Personalul de recensdmant a fot numit in primul
loc dintre intelectualii satelor, la cari s'a fidcut apel pentru
a accepta sarcina benevol. Dealtfel, functionarii publici
nu puteau sa refuze insdrcinarea de recensori sau con-
trolori, obligati cum erau prin lege. In afar. de .rare ex-
ceptiuni, (cum. de pildd la Bucureti) recrutarea perso-
n..alului n'a intampinat dificultti; dimpotriv, s'au pus
insistente. numeroa,se la numirile de controlori i recensori.
. Pentru intreaga lucrare executaf de cdtre Recensori,
Directiunea a omit Cate o diurn globald de 600 lei, iar
COntrolorilor ate o diurn. de '4.000 lei.
www.dacoromanica.ro
RECRUTAREA RECENSORILOR
Recrutarea recensorilor. s'a, fcut dintre intelectualii
satelor i oraelor, indiferent de neam, religie sau
limbd materna a cetatenilor (romani, maghiari, evrei,
rui, germani, udrainieni, armeni, greci, bulgari, francezi,
polonezi, etc.).
Dupa executarea recensdmantului, s'a intreprins o
ancheta pentru stabilirea natio-nalitatii recensorilor in pro-
vinciile noui ale Romaniei. Cu aceasta ocaziune s'a con-
statat ca din totalul de 29.399 recensori, 68,8% au fost
romni i 31,2% au fost minoritari. In io judete, din 37,
majoritatea absolut a recensorilor a fost minoritar. In
judetele cu populatie niinoritard compacta, proportia re-
censorilor minoritari a ajuns pana la 8o %. Astfel ca cei peste
10.000 de recensori minoritari din intreaga tara, au avut
posibilitatea s.-i dea seama direct dada recensmantul
s'a facut, sub toate raporturile, in mod obiectiv i
fard amestecul autoritatilor publice. Dealtfel, lega
garant aceasta .obiectivitate, prevaizand sanctiuni pentru
inregistrrile tendentioase i declaratiunile false. Trebuie
sa aratam, insa, cd la Directiunea Recensamantului nu s'a
inaintat o singura plangere i. nu se cunoate nici un caz
obiectiv de reclamatiune.
Rezultatele recensamantului s vor publica pe loca-
litati. Acest lucru s'a stabilit inca inainte de executarea
lui. Tiparirea rezultatelor - detaliate pe localitati. asigur
putinta unui control categoric din partea tuturor cet-
tenilor
Dam ad proportia dintre recensorii romani i cei mi-
noritari in judetele cu o mass importanta de populatie
minoritard:
21
www.dacoromanica.ro
In Transilvania: judetul Ciuc 67,8%
Odorheiu . . . 79,6%
Trei-Scaune . . 70,0%
Timis . 50,1 %
In Bucovina: Cernduti . . 51,3%
Storojinet . .
50,5 %
In Basarabia: Cetatea-Albd . 70,50/
Ismail 53,0%
Hotin 55,1 %
www.dacoromanica.ro
STATISTICA SUMARA A RECENSAMANTULUI
Legea recensamantului cuprinde io articole.
Comisia recensamntului se compune din 8 membri.
Ea s'a intrunit in 514 edinte.
Directiunea recensamantului a avut 7 servicii tehnice.
A avut 1250 de controlori de circumscriptii si a activat
In toata tara prin 57.279 agenti-recensori. A pus in lucru,
a tiparit si a impachetat 57.279 mape individuale continand
materialul de recensdmant, adica: 8.501. 300 buletine pre-
cum i. cate o mapa de fiecare controlor de circumscriptie in
af ara celor 1250 mape speciale pentru instructia recensorilor
i. intreg materialul de rezerv incredintat controlorului.
Acest material a fost expediat in 1816 lazi, cantarind
In total 198.642 kg. (20 vagoane).
Mapele recensorilor, cuprinzand astazi imprimatele
completate, ocupd rafturi de biblioteca in lungime totar
de 1733 111.
Mijloacele de propaganda in sprijinul Recensaman-
tului au fost urmatoarele:
Calendare de perete, pentru popor, tiparite in culori:
240.000 ex.
Brouri, circulari, sugestii pentru uzul agentilor Re-
censamantului : 250.000 ex.
Afie in culori pentru vagoane de tren, tramvaie,
omnibuse: 20.000 ex.
Timbre postale de I, 2, 4 i 6 lei: 5.000.000 ex.
8000 mtr. filme de propaganda, care au rulat
toata tara.
Milioane de imprimate tiparite de Casa Autonoma a
Monopolurilor introduse in pachetele de tigari.
Numeroase conferinte publice ; conferinte radio-
Bucureti.
Mii i. mii de afie in limbi minoritare.
Mii i mii de articole in ziare i reviste.
Recensdmantul populatiei din Romania a costat, pe
cap de locuitor, 6 lei.
23
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI, CAPITALA ROMANIEI
Origina-i se pierde in negura veacurilor. Dupd legendd,
oraul ar fi fost intemeiat de pdstorul Bucur ; istoricii
afirmd c intemeietorul ar fi Radu Negru-Vodd.
Cele mai vechi documente care pomenesc de Bucu-
reti, dateazd dela inceputul secolului al XV-lea. Data
cnd Bucuretii au devenit capitala prii, nu se cunoate
insd. Istoricii pun acest eveniment in seama lui Radu cel
Frumos, in 1462. Inflorirea ora5ului incepe pe la inceputul
veacului al XVI-lea, 0 de ad inainte istoria-i este legatd
de insrt istoria
Bucuretii au pdtimit de toate frdmntdrile trecu-
tului: child nvlitorii, child holera sau ciuma ; iar nenu-
mdratele incendii i cutremure de pAmnt schimbar ne-
contenit infdtiarea oraului. Aspectul, am zice european,
al oraului incepe insd abi in prima jutratate a secolului
al XIX-lea dupd incendiul din 1847, isbucnit intr'o noapte
de Pati. De atunci, ora011 i0 capdt adevdratul sdu loc
in fruntea oraelor tdrii.
Cu toate acestea, oraul, aa cum este asezat in
Carnpie 0 in cele mai rele cond4ii strategice i geografice,
ard s se bucure mdcar de binefacerile unui curs de apd
mai de seamd, se desvoltd mai cu putere 0 mai cu strdlucire
cleat once alt ora al prii, devenind creerul Romaniei,
centrul intelectual 0 social, a cdrui influen depd0 cu
mult frontierele de sud ale
In cei 30 ani din urmd, capitala tdrii a prop4it in
chip considerabil. Comparand rezultatele tiltimelor cloud
recensdminte, cel din 1912 i cel din 1930, creterea populatiei
cum i progresul in domuniul social, intelectual 0 economic,
au fdcut din Bucuresti, in timp de numai 18 ani, una din
metropolele cele mai de seamd ale Sud-Estului european.
24
www.dacoromanica.ro
Ian.' chteva cifre care dovedesc aceasta propsire:
ClAdiri GospodArii Populatie
Anii locuite nelocuite (menaje) stabilA
1912 32.041 792 80.570 341.321
1930 72.319 620 158.043 632.288
Intrio epoca de 18 ani - intervalul dintre cele cloud
recensaminte din urma - populatia Capitalei a sporit
dela 341.321 la 631.288 locuitori. Cifra populatiei Capi-
talei din 1930 se refer la Capitala marita cu comunele
sub-urbane care la 1912 formau unita."ti administrative
distincte.
Dacd scadem populatia comunelor sub-urbane, de
66.713 locuitori, din totalul populatiei Bucurestilor-mari,
raman 564.575, cifra a ptpulatiei Capitalei in limitele
din 191 2 ale orasului.. Sporul real de populatie a Ca-
pitalei, fara cmune sub-urbane, in timp de 18 ani, este
de 223.254, adica de 65,4% In general insd, Capitala
de astazi, in noua ei organizatie i cu sporul celor 18
ani, reprezinta o crestere de 85% fata de Capitala Roma-
niel din 1912.
Pentru a intelege influenta anexarii comunelor sub-'
urbane la Capitala., dam mai jos tabloul populatiei co-
munelor sub-urbane ale municipiului Bucuresti:
. ,
ClAdiri Gospo- Populatie
COMUNELE SUB-URBANE - dArii
locuite nelocuite (menaje)
stabill
25
www.dacoromanica.ro
Comunele sub-urbane nu au un caracter urban, ceeace
rezult si din propogia dintre numrul locuitorilor
numdrul cldirilor. In comunele sub-urbane, la 1930, s'au
gsit 15.437 gospoddrii, CU 66.713 sufiete, locuind in 12.269
cldiri ceeace revine la 1,2 gospoddrii de fiecare clddire.
Pe and in Capitala propriu-zisd s'au gsit 60.050 clddiri,
In care au locuit 142.606 gospoddrii Cu 564.575 suflete ;
ceeace reprezint 2,4 gospodrii de fiecare cldire.
Asadar, in orasul propriu zis, de fiecare cldire revin de
cloud ori mai multe familii decat in comunele sub-urbane.
Din punctul de vedere administrativ, Capitala este
impdr-tit in 4 sectoare si 12 comune sub-urbane. Rezul-
tatele recensmntului pe aceste 4 sectoare i comune
sub-urbane este urmtorul:
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA STATISTICEI DEMOGRAFICE
IN ROMANIA
Oficiul de centralizare a datelor micdrii populatiei in
Romania a existat pand la 1929 sub forma unui serviciu
ataat Ministerului de Agricultura, i mai farziu Minis-
terului de Interne. Acest serviciu publica anual cifrele
definitive ale fenomenelor demografice iar numdrul de
12 functionari cum 0 organizatia ce avea, erau sufici-
ente pentru nevoile relativ reduse ale statisticei demogra-
flee a Vechiului-Regat. Din acest timp dateazd i orga-
nizarea serviciilor exterioare judetene cum 0 sistemul
oficiilor de stare civila, inregistfand naterile, decesele,
csdtoriile i divorturile, dupd un mecanism destul de
perfectionat, prin buletine statistice-tip, baza de astdzi
Inca a sistemului de inscriere a micdrii populatiei.
Dupa rasboiul din 1916-1918, prin mdrirea terito-
riului tdrii cu noile provincii, organizate din punct de
vedere administrativ sub regimuri deosebite, s'a simtit
nevoia unei complete reorganizdri a serviciului demografic,
cum 0 a unificarii legii actelor de stare civild pentru intreg
teritoriul tarn. Aceasta unificare legald s'a putut incepe
abi in anti. 1928, realizandu-se i perfectionandu-se pe
teren, in anii 1929-1930; iar reorganizarea serviciului
demografic abid la I Ianuarie 1930, trecnd, printr'o lege
noud, la Ministerul Sdnatatii.
Organizarea actuald a Serviciului Statisticei Demo-
grafice, destinatd a fi una din realizarile cele mai perfec-
tionate existente in prezent, s'a putut face in primal rand,
datorita concursului acordat de care Fundatiunea Ame-
ricana' Rockefeller, care, prin conventiunea incheiatd cu
Ministerul Sdndttii, asigurd timp de patru ani insemnate
fonduri bdneti, pand la un procent de 44,39% din totalul
27
www.dacoromanica.ro
fondului de cheltueli, precum i un ajutor tehnic nepretuit.
Inceputd, prin urmare, la I Ianuarie 1931, aceastd orga-
nizare, aproape complet desdvarsitd, se gdseste actual-
mente in plind activitate i rezultatele culese in publica-
tiuni periodice evidentiazd progresul realizat.
In ce consist organizatiunea Serviciului Demografic
In Romania si care e metoda de lucru la inregistrarea
centralizarea datelor ?
Serviciul Central primeste i prelucreazd datele triinise
de cele 9.997 oficii de stare civild din *tail, oficii cari dacd,
pe deoparte, functioneazd in conditiuni destul de bune de
rapiditate i preciziune, provoacd pe de altd parte mari
dificultti Serviciului de Centralizare, prin instabilitatea
lor, infiintarea sau desfiintarea acestor oficii de care orga-
nele administrative succedandu:se des.
Oficiile de stare eivild sunt obligate a expedid in fiece
lund toate buletinele de decese, nasteri, divorturi i cdsd-
torn, dimpreund cu un tablou evidenta lor. Ele se tin in
contact permanent cu Serviciul Central, atat prin cores-
pndentd cat si prin organe de inspectie, i colaborarea
aceasta se va perfectiona neincetat.
Cele aproximativ 1.200.000 buletine, primite dela ofi-
ciile de stare civild, se prelucreazd si se .centralizeazd la
Serviciul Statisticei Demografice de cdtre 37 functionari
specializati in diversele lucrdri.
Mecanismul de prelucrare trece prin mai multe ope-
ratiuni. Dupd ce se verified autenticitatea i exactitatea
tuturor datelor inregistrate pe buletine, aces- tea primesc
pentru fiecare data inscrisd, numere de codificare, dupd
'care buletinele tree in sectia masinilor, unde se perforeazd
si se sorteazd pe fise, speciale celor patru categorii de
fenomene, fiind ,gata pentru centralizare, analizd pu-
blicatiuni.
Toate aceste operatiuni sunt astdzi perfect asimilate
prin noua asezare a serviciului, atat in ce priveste perso-
nalul, care s'a specializat in diferitele directii de lucru, cast
In ceia ce priveste masinismul modem, pus la dispozitie
de care Fundatiunea Rockefeller : ii masini de calculat,
7 masini automate si mnuale de perforat si o masind
electricd de sgrtat i numdrat.
28
www.dacoromanica.ro
Serviciul Demografic va fi in curnd in mdsurd s pule
la indemhna autorittilor de Stat, cum i forurilor sta-
tistice internationale, datele micdrii populatiunii, stu-
diate i analizate in toate formele i raporturile lor,
iar prin organizarea sa interioar e de pe acum in mdsurd
a pregdtl cu functionarii i mainile lui personalul de
specialitate necesar i recensmntului populatiei.
Prin conventiunea cu Fundatia Rockefeller, care pre-
vede concursul technic, ajutorul material cat i stabilitatea
fun ctionarilor azi in activitate, Serviciul Statisticei Demo-
grafice are asigurat, in viitor, existenta in conditiuni
cari pot face cinste
Serviciul Statisticei Demograf ice a inregistrat in
fiecare an micarea populatiei in intreaga tara, pdstrand,
la inceput, in anii imediat dupa rdsboiu, metodele de
inregistrare a fiecdrei provincii. Pas cu pas metodele de
inregistrare i prelucfdrile s'au unificat astfel incht, dela
I Ianuarie 1930 avem pe intreaga tara un singur sistem
de inregistrare i, prin urmare, la Serviciul Statisticei De-
mografice, o metod unicd de prelucrarea datelor.
Din analiza datelor centralizate la Serviciul Demo-
grafic, se poate constat, ca in deceniul 1921-1930 s'au
ndscut in Romania 6.132.085 copii Ara nd'scuti-morti)
i au murit un numdr de 3.707.568 indivizi, (and un exce-
dent al ndscu-tilor asupra mortilor de 2.424.517. Evident,
acest excedent natural nu este identic cu excedentul real,
care, dupd cercetarea raportului dintre emigranti i imi-
granti, s'a dovedit a fi superior excedentului natural.
La Serviciul Statisticei Demografice s'a inceput,
pentru prima oard., prelucrarea deceselor dupd cauze, ma-
terialul pentru 1930 fiind aproape terminat i urmnd a fi
publicat in curhnd.
29
www.dacoromanica.ro
ANEXE
ANEXA Ny.
REZULTATELE PROVIZORTI
ALE RECENSAMANTULUI
DIVIZIUNI ISTORICE CLADIRI POPULATIA
LOCUITE STABILX
31
www.dacoromanica.ro
ANEXA Ny. 2
REZULTATELE PREL-IMINARE
ALE RECENSAMANTULUI
(PE DIVIZIUNI ISTORI CE I JUDETE)
I. OLTENIA
CldIri locuite : 318.100
Populatia stabilit : 1.516.472
J udete
Plasi Cliidiri Populati a
(numai comunele rurale) locuite stabil
Orase 7
32
www.dacoromanica.ro
Judete
Pldsi ClAdiri Populatia
(lama' comunele rurale) locuite stabil
Orase
II. MUNTENIA
ClAdibri locuite 751.276
Populatia stabir : 4.026.005
33
3
www.dacoromanica.ro
Judete
Plasi ClAdiri Populatia
(numal comunele rurale) locuite stabilii.
Orase
34
www.dacoromanica.ro
Judete
PI ai Cldiri Populatia
(numai comunele rumie) locuite stabil
Orase
35
3.
www.dacoromanica.ro
Judete
PIAsi ClAdiri Populatia
(numai comunele rurale) locuite stabilA
rase
III. D OBROGEA
Cldiri locuite : 143.648
Populatia stabilii: 811.332
36
www.dacoromanica.ro
Judete
PlAi Crdiri Populatia
(numai comunele rurale) locuite . stabila
Orase
IV. MOLDOVA
Clficliri locuite : 505.009
Populatia stabilit : 2.413.123
37
www.dacoromanica.ro
Judete
Plsi ClAidri Populatia
(flumai comunele rurale) locuite itabili
Orase
38
www.dacoromanica.ro
Judete
P1Asi ClAdiri Populatia
(numai comunele rura)e) locuite stabil
Orase
V. BASARABIA
ClAdiri locuite : 555.179
Populatia stabil : 2.865.506
39
www.dacoromanica.ro
J udete
P15.si Cldiri Pop ulatia
(numai comunele runic) locuite stabil
Orase
40
www.dacoromanica.ro
J udete
Plasi Cl5diri Populatia
(numai populatia iegam) locuite stabila
Orase
41
www.dacoromanica.ro
Judete
P1Asi Cldiri Populatia
(numai comunele rurale) locuite stabilA
Orase
VII. TRANSILVANIA
Cldari locuite : 647.842
Populatia stabil : 3.217.149
42
www.dacoromanica.ro
Judete
PIA*1
- ClAdiri Populatia
(numai comunele rurale) locuite stabilA
Orav
43
www.dacoromanica.ro
J udete
Plasi Cldiri .Populatia
(nutnai comunele rurale) locuite stabild
Orase
44
www.dacoromanica.ro
Judete
P1i Cldiri Populati a
(numai comunete male) locuite stabilA
Orase
45
www.dacoromanica.ro
Judete
CUadiri Populatia
(numai eomunele rurale) locuite stabil
Orase
VIII. BANAT
Clittliri locuite : 198.104
Populatia : 942.072
46
www.dacoromanica.ro
J udete
P1Asi ClAdiri Populatia
(nuniai comunele rurale) loc uite stabila
Orase
47
www.dacoromanica.ro
Judete
Cldiri Populatia
(numai comusrelcrurale) locuite stabild
rase
48
www.dacoromanica.ro
ANEXA Ny. 3
0.4
NUMARUL LOCUITORILOR
JUDETELE
1860 1900 1930
4
49
www.dacoromanica.ro
ANEXA ls7r. 4
MISCAREA 'POPULATIEI IN -ANII 1 9 2 I - I 93o
..
A .
Rural 330.696 27,0 x3.586 L, 541.689 44.2 315.744 25,7 225.945 18,4
12.260.544
1921 'Urban 65.300 x8,8 5.896 1,7 78.771 22,7 56.413 16,3 22.358 6,5
3.467.396 -
Total 15.727.940 395.996 25,2 19.482 1,2 - 620.460 39,5 372.157 23,7 248.303 15,8
,
..
Rural 279.770 22,4 11.978 0,9 535.094 42.9 315.260 25,3 2,9.834 x7,6
12.483.433
1922. Urban 3.487.403 59.824 17,1 5.120 1,5 78.632 22,5 60.976 17.5 17.656 5,1
Total 15.970.836 339.594 21,3 17.098 6,3.726 38,4 ' 376.236 23,5 237.490 14,9
_
Riir al 12.702.595 273.340 21,5 11.172 o,8 530.731 . 41,8 312.241 24,6 218.490 17,2
1923 Urban 3.505.128 57.092 16,3 5.110 1,5 78.032 22,3 60.239 17,2 17.793 5.1
Total 16.207.723 330.432 20,4 16.282 1,6 608.763 37,6 372.480 23,0 236.283 14,6
,
Rural 12.922.213 257.922 f9,9. 9.688 0,7 544-415 42,1 323.669 25,1 220.746 17,1
1924 Urban 50.424 14,3 4.926 1,4 78.165 22,2 59.246 16,8 18.919 5,4 -
3.523.484
Total 16.445.697 308.346 18,7 14.614 0,9 622.580 37,9 382.915 23,3 239.665 14,6
Rural 258.250 19,6 . 10.776 0,8 532.275 40,5 306.258 23,3 226.017 17,2
13.145.595 5,0
1925 Urban 49.106 13.9 5.294 1,5 73.380 20,7 55.737 15,7 17.643
3.541.764
Total 16.687.359 307.356 18,4 16.070 Lo 605.655 36,3 361.995 21,7 243.660 14,6
_
,
Rural 13.368.811 266.066 19,9' 0,7 531.033 39,7 310.618 23,2 220.415 16,5
9.376
1926 Urban 3.557.836 53.218 14,9 5.430 1,5 76.831 21,6 62.330 17,5 14.501 4.1
Total' 16.926.647 319.284 0,9 14.806 0,9 607.864 35.9 372.948 22,0 234.916 13,9
- Rural. 13.577.073 286.418 21,1 10.312 0,7 526.939 38,8 330.828 24,4 . 196.111 14,4
1927 Urban 3.572.248 57.450 16,1 5.284 1,5 76-345 21,4 62.022 17,4 .. 14-323. 4,0
Total. 17.149.321 343.868 - 20,1 15.596 0,9 603.284 35,2 392.850 22,9 210.434 12,3
. .
Rural 13.801.699 258.596 18,7 9.808 0,7 543.904 39.4 290.764 ' 21,1 253.140 ' 18,3
1928 Urban 3.588.906 59.186 16;5 , 5.554 1,5 79.956 22,3 - 60.962 17,0 18.994 5.3
Total 17.390.605 317.782 18,3 15.362 0,9 623.860 35,9 351.726 20,2 272.134 15,7
..
Rural 262.774 18,7 9:758 0,7 523.367 37,3 311.159 22,2 212.208 15,1
14.034-373 3,0
1929 Urban 56.196 x5,6- 5.478 1,5 77.189 21,4 66.487 18,4 10.702
3.603.754
Total 17.638.127 318.970 , x8,x .. 15.236 0,9 600.556 - 34,I 377.646 21,4 222.910 12,6
Rural 14.269.58.7 277.092 8.154 0,5 543.328 38,1 285.108 20,0 258.220 18,1
19.4 - .
Rural 132.565.923 2.750.924 20,8 104.608 0,8 ' 5.352.775 40,4 3.101.649 23,4 2.251.126 17,0
Total 1,5 779.310 20,0 605.919 ,17,1 173.391 4,9
Urban 35.467,275 56.352 15,9 _ 53.540 -
general Total x68.033.198 3.311.276 19,7 158.148 0,9 6.132.085 36,4 3.707.568 22,1 2;424.517 14,4
www.dacoromanica.ro
ANEXA Nr. 5
POPULAT1A JUDETELOR
CLASIFICATE DUPA. IMPORTANTA LOR NUMERICA
(ORDINE DESCRESCAND)
Nr.
de JUDETUL Populatia
ordine
Ilfov 992.416
Bihor ., 508.159
3. Timi 500.416
4. Dolj 487.355
5. Prahova 478.045
6. Arad 423.756
7.
8.
9.
La'puna
Hotin
Blti
S395.345 42x.857
386.474
io. Teleorman 348.027
II. Sailaj 345.576
'12. Cetatea-Alba 340.459
13. Cluj 333.545
14. Hunedoara 33 1.650
Soroca 315.774
16. Dmbovita 310.310
17. Buzau 309.393
Tighina 307.629
19. Mehedinti 303.098
20. Cernauti 301.937
21. Vlaca 296.614
22.. Ialomita 295.500
23. Satu-Mare 293.712
24. Mure 289.717
25. Orhei 277.709
26. Iai r 276.230
27. Romanati 271.254
Baca'u 260.615
29. Arge 258.305
52
www.dacoromanica.ro
Nr.
de
ordine
JUDETUL Populatia
Constanta 249.914
VAlcca 246.409
Severin 240.266
Ismail , 224.229
Somes 220.353
BrAila 219.932
Botosani 216.611
Alba 213.795
Durostor 211.439
Covurlui 211.216
Dorohoi 209.230
41/ Gorj 208.356
42.. Cara 201.390
Neamt 198.482
Cahul 296.030
Putna 193.947
Sibiu 293.309
R.-Sdrat 185.110
Tulcea 183.391
Olt 182.345
Turda ... 181.953
Caliacra 166.588
Storojinet 165.917
Brasov 164.946
Maramures 162.050
Rddduti 161.965
Tecuci 156.691
Baia 256.030
38. Roman 151.679
59. Muscel 150.608
6o. Tdrnava-Mare 148.493
Mich', 148.340
Ciuc 246-584
nisdud 145.423
Tutova 144.267
Vaslui 138.858
66. Trei-Scaune 136.358
Odorhei 130.646
Succava 121.010
Fdlciu 99.267
Cdmpulung 95.874
Fdgdras 86.461
53
www.dacoromanica.ro
ANEXA Ny. 6
Nr.
de Orae reedinte Populatie
online de juclete
Bucureti 631.288
Chiinau 117.016
3- Cernauti 111.122
4. Iai 102.595
5- Galati 101.148
6. Cluj 96.569
7- Timioara 91.866-
8. Oradia 82.355.
9- Ploeti 77-325-
I. Arad 77.225
Braila '68.310
12. Craiova 63.063
13. Constanta 58.258,
Braov 56.234-
Satu-Mare 49-914'
Sibiu 48.013-
Targu-Mure 38.116
i8. Buzau 36.105
Cetatea-Alba 33.495
. Focani 32.799
Botoani 32.107
Tighina 31.698
Bacau 31.204
Balti 30.667
Giurgiu 30-348
Matra-Neal:at 30.211
Bazargic 29.938
28.488
Roman
Sighet 27.446
54
www.dacoromanica.ro
Ni.
de Orase resedinte Populatia
ordine de judete
55
www.dacoromanica.ro
.CUPRINSUL' :
_ P.. g.
Not& introductivd 3
Populdtia aetUal& a Rmaniei :
Neeesitatea unui recensilmant 5
Indatoriri internationale 7
CoMisiunea de recensamant 9
IV. Legea i regulamCntul recensAmantului r
V. Organizarea directiunii centrale - 15
VI. Organizarea exterioara 17
Recfirtarea recensorilor 21
Statistic& sumar a recensamantului 23
Bucuresti, Capitala Romfiniei 24
Organizarea statisticei demografice in Romania 27
Anexe :
Rezultatele provizorii ale recensamantului pe diviziuni istorice. Anexa
Nr
32
. 31
Rezultatele provizorii ale recensrnantului pe diviziuni istorice i ju-
dete. Anexa Nr. 2. .
Populatia Roma.nrei (Vechiul Regat), in r86o, 1900, 1930. Anexa Nr. 3. 49,
Miscarea po-pulatiei : 1921-1930. Anexa Nr. 4. 51
Populatia judetelor : clasificate dup& importanta lor numeric, in or-
dine descreseanda. Anexa Nr. 5. 52
Populatia Capitalelor de judete ; idem, Anexa Nr. 6. 54
13. pag,ini cu ilustratii in, afar de 'test.
www.dacoromanica.ro
-c-,-tvit, --`-'-1-7_15- 4,
-
r t
4.
IA ECIIISAMAJITIMJI GENEPA1.90PLILATIEI
-
. .,44.
,
I .. 4
31(
9
L
_____
In 4+1 -
,
.f
r.
AT.
.nk
411.
o
fP1f0PIE 110END.
lib ii1J11 JIM DRUM
EtInaitat..iw
,
1)ilMiC0.44 ,..1.4.//1.C.,ele,
www.dacoromanica.ro
-, Ira ay..
no.$1,yrE A N OA CIO 7, nelniat pekomenaa0e1 014401 A3sphaelpalie,
.
Dpe nt ,
se orsaiim ;feud-
' lienousDnt,"a ve II 0 Urfa neat,. cpeanivin na knpatOok, ihmIlnae ,
yk,t,
111,i innpe AO. 010.14f er.efe ah, -414044 '
inclpikail De ,nPe
tot i)assl. 4%1 naa. .pn.saftle..ka npirdana .Anaeocler n .sa Rickple
111i
kensanco .,/1 nomenarao -folks/ Cu chap,. .1r eats to! .topriasoups, nil cent l'e'mal De anpoa-
Ita .pirpimeibps, ne o nniae An ru casaa6 npotekjiiiipt ykri lokmolf, DIn, kornolnasmea
enai a nY et chat", al,.1depe taxi din askillapa ne lperis aft 4n/pa 411 dope de o nolpie.
RV an 1.premonpe ka usi ne .sa ne. Opus, *ape an poclia kieena feaila mseepiel,
lap ne a.dn, a npersli
frpinalre* a all es .}ackple Ape v.,' De a.. 0,1 eat, 4.11 dan tokepl ,
C11
3 eiq,.
V:
1851. oete .
www.dacoromanica.ro
-
. .''
1
_
e .
*0'
',tin
Agrical In rei I n kiltici Car r
Jyr
s
_ hum pH Hin r
ret,,,; . 1 t
SERVICIUL -11- 9-.
; TATItT I CE I CIEIARALE e ,
:ikrk akeg t2 ma )
,00,1:10PA etb
4,n
'HAIM -F3G/IRRT3VR
C77110017111 Jr
. ^L.)
"
144,
'
li.GoLasco et
rrtnatscas slr.au:s
.....1.1 \
' 61.4.*
\...1
14,0
JIN
.1
,
. .
1.,.all r, - 't
,..,,,, 1 ,
....$ , , 4 171./.4'11'
.:,/ ' .1. ) 1,it, 71 I 1 , '
it.. 41 11431
't ' IT '. k,..7 x t
SiE1._
ii,
ief;sT,,s-,01
1... E
_r
Lt.
--, r i ;
,,,,-,
ro yiriffi.
_tg.
4/:
. t 'fr SCAR*
i,...e,.404,, u/Let,....t.hrd
-
_
;- e).vexeee
cr'-,,I.IP.ircrti:miolocriteri
..... 21.1.14'
- 1
. ,-.._,
e...
' . .-j...-."..`,4_[...-,,,a,:.f Niite:.Ineereve7;pplaYeeee
drliT0o nor cumpardia 1-0 era iir low.
''-
... .
t . ,..
- .._....,...--_ ,2,....,.. ..--....... __ _ -....-..3. 2 7..3.. - r .+---,-.L -.- ,..., .... ,.....v.-1,...,....
,_
_, , ....
`st
.01
rt.,
OA At Is \:t1;
ORIOIHA
AL RECENSORULUI,
v4,,
BeitDEROUL GLALRA
'
www.dacoromanica.ro
POPULATIA ROMANIEI Ces.,
PE JUDETE .4 \
(Rezullate provizorii)
( %S.
rtuArtuaas, BALTI
80TOSANI
SALAi
tsa.sts
lax a.
RAS ;AUD
L
BA
Iasi
o
AS 474
ORHEi
11 Ill 701
7.31.0 LAPONA
S SIC
145 473
REAM! RAN .23
CLUJ 12.1363
VASLU1
St RCS
CIU( 4212 131 TIGHINA
TUROA
mess FiLdU
,
.111745
-
TIMIS TORONTAL 275.135 40 2.59
HUNCDOAR A EAGARA4
SIBIU (OVUM 199.912
120 234
BUZAU 1/0
(ADA..? 1
IALOHITA
OLT
L.
DOU
VL A el so.
ONSTANTA
EGENIDA.
DUROST
243
.55.513
(AL IA(RA
I stt
www.dacoromanica.ro
DIRECTIUNEA RECENSAMNTULUI CEPNAJTI
MUNICIPIILE ROMNIE1
(Rezullole provIzoriD 10,<7 r'
/- r
SATU MARE
f Nets,
a
/ORADEA CHI$1N AU
5 CLUJ
BACAU
'ARAD
C E TAT CA ALBA
SIBIU
GALAT
PLOESTI
BRAILA
<
CR AIOVA
ONSTANT
0 u L G A);)
Populatia inunicipiilor, dupd recensanintul din 1930
s< www.dacoromanica.ro
- ,L\
'
A'''
^4<lA'
- ''
." '
. . . .
.. ' .111'!"'.-
. ... ,:',,.,..f'
..,....,..:,,
,...,......,., b. ,
N:.:,-,.4,;....,
4..,-..1A -
., " - ,.. . 4ri
.,
, ._,..,t
/ ..-',..
.,, ',.
. , , ... ,
r g,
,
0
.,! .
4'...:4V %;
-,.,:r!: r-, t.; .; :
, ..;
dv4tt.
771,7tr.
ClIEMAREA
hi "
%
,
V.4. ,\ A `N.
-r r
.
:,ts
\
\
d ,41.1. OW P.
A... 4,4
..1,4, . ...
MIWIk.
e.
di;
111 Zt;`,..0;X.4S.\\:-, M.4'.0
\\\ .14;\t,,,: 9
.
Z\\.
.
i
4144., ten r
..1 L.
P..;1 p, Nu...
*rid.
I. leu
:
d
St
4.
d......
.4.-
\
d kup. ola am.
d. wk...., 6.
rs a...J ...,. 4. L.
I. 1. 4..0 -
0444,4
. 19)0 .14 - 4.4
M....
I .
www.dacoromanica.ro
Cilteva afi.5e de propaganda pentru reeensanitintul din 1930
o F .
t.?
,
# sr
-;
\ ..,,...-
"?"'
Pe n I r uce face..
ecensialmniul Populinfilei?
4; CEM aces' recensemSnl, sau numbrtdoere A populatie,
co ca inlesnim conducatorilor acestei tad, cunoaslerea
ei mala si exacta, ctici legit 6une jr drepte se lac in
deplire cunostin16 de nurndrul ji slarea locuitorilor, asa precurn
capul unei familii iji polrivesle puierile sr ostenelile, dup6
numerul si nevoile celar pe can ii are in grije.
;Iff''
, Recensarnnlul populatiei Ina; este cert.,' de rnerile nevoi ale
omenirii de prelutindeni si, de aceea, prtril0Infelegere
nal6 de loale ladle din lurne, inlre care si Rominia, s a 111.61
lucerna nurnareloarei in anu11930, dale penlru toste popdarele.
RecensernSntul popularei nu Irebue pus aseder eulalia Cu
[real perceplorilor cad urendresc birurile, sau cu a polifiei
jandarmeriei, care fa< reckzilii.
e.
e
j Sarcina acesfora, desful de Tea jr penlru ei ji pentru cei-
alti n'are nimic aface Cu aceea a Recensbrilor, adica a celor in-
sercinali nurnai numai Cu numaraloarea oamenilor, de are
,,Direcfia Recensern'infului General al Populatiei",Cuc equIctrul
fuluror oarnenilor de carte: Functioned, Prolesori, Preoti,
Invdtatori si mai ales specialisli staftslicieni si demografi.
O lege anurne valeta apesa pe celetenii cei de re-
censorii cari liar plisfra Cu slinlenie secreful !islet, ce li se in-
credinleara de acesti bunt ceieleni;-dar tol meet's Lege ape,ra
Recensdnuinlul Populatiei de celdtenii cei rei, cad s'ar ascuncle
dele nurriereloare sau ar apune jr scrie neadeveruri.
Avem credMla ca oricare bun celafeen al aceslei Tan, ca
si rica,* bun bu al Neamului din care lace parle, va iscali Liste
de Gospoclarie ce i se aduce de cele Recent, <land rspun-
suri (inside la infre6arile privifoare la slush lui ca om de 0-
noare, ca cetalean conslienf, ca prolesronist de Ireaba
<
www.dacoromanica.ro
I
eselb.,..
www.dacoromanica.ro