Subiecte rezolvate 2013-2014

Kalbani Samih
** IMPORTANT **

-pentru promovarea examenului de biocel nu este de ajuns sa Tocesti ce scrie in acest

fisier sau in oricare alt fisier .. Trebuie sa intelegi ce scrie si sa stii sa te exprimi si sa explici ,si sa
nu mai zic sa stii sa faci cateva desene .

Multa bafta la examen!! :D

1)Conceptul actual despre organizarea membranelor celulare:

Inainte se considera ca membrana este un bistrat incadrat intre 2 straturi de proteine globulare
(modelul hamburger)
in 1972 s.j singer si G.L Nicholson .. (prin studii de ME si inghetare-fracturare)
au pus conceptul de : Modelul mozaic fluid

Mozaic : presupune ca membrana celulara este organizata intrun bistrat lipidic (structura de
baza) cu capatele hidrofile la exterior si cozile hidrofobe spre interior , acest bistrat este
asimetric si eterogen care are inserat pe el proteine si glucide.

Fluid : pentru ca lipidele sunt intr-o continua miscare (prezinta propietati fluide) , dar si
proteinele sunt intr-o oarecare miscare

(** daca sunteti intrebati de o definitie a membranei : estea aceea ultrastructura care inconjoara
celula si o separa de mediul extern)

Membrana celulara prezinta urmatoarele caractestici :

1-eterogenitate

2- asimetrie

3: fluiditate bidimensionala

2)Compozitia moleculara globala si functiile membranelor celulare

Mb celulara este formata din 70-80 % rezidiu uscat si doar 20-30% apa .. aceasta structura
chimica ii ofera membranei functia de bariera ( mediul intern = apa , mediul extern = apa)

Rezidiu uscat : este format de 99 % componente organice si 1% substante minerale

Componenta organica : este formata din :

1) 40-50 % Lipde

2) 50-60% proteine

3) 10 % glucide
 Componenta de baza a organizarii membranelor sunt LIPIDELE: ele sunt organizate
intrun Bistrat Lipidic (cu propietati amfifile adica prezinta propietati hidrofile si
propietati hidrofobe )

Membrana celulara prezinta urmatoarele roluri:

-inconjoara celula si ii ofera rolul de protectie

-este o bariera selectiv permeabila separa mediul intern de cel extern dar si il
uneste ..)

-controleaza schimbul dintre celula si mediu sau celula si alta celula

3)) Lipidele membranare definitie si clasifcari :

sunt substante organice relativ insolubile in apa solubile in solventi organici care
prezinta un caracter amfifil

In membrana celulara avem 3 Tipuri de Lipide:

1)FOSFOLIPIDELE 70-75%

2)Colesterol 20-25%

3)glicolipidele 1-10%

FOSFOLIPIDELE:

-sunt formate dintr-un cap hidrofil si cozi hidrofobe de acizi grasi +(imagine)

SE CLASIFICA IN FUNCTIE DE POLIOLUL din structura :

1) Daca poliolul este glicerina FOSFOGLICERIDE

2) Daca poliolul este SFINGOZINA fosfosfingozide

FOSFOGLICERIDELE se clasifica in functie de Xul din capatul hidrofil in :

1)daca x = colina fosfatidilcoline (PC)

2) daca X= etanolamine fosfatidiletanloamine (PE)

3)daca X= serine fosfatidilserine (PS)

4)daca X= inozitol fosfatidilinozitol (PI)

5)daca X= 1 mol H acid fosfatidic (PA)

FOSFOSFINGOZIDELE : porneste de la sfingozina (care seamana cu un glicerol

Aminat la C2 cu un singur lant de acid gras nesaturat ) ex: SFINGOMIELINA (SM)

4)) FOSFOLIPIDELE MEMBRANARE DISTRIBUTIE SI MOBILITATE:

-fosfolipidele se organizeaza intr-un bistrat cu capetele hidrofile spre exteriorul bistratului
(spre interiorul celulei respectiv exteriorul celulei) si cozile hidrofobe spre interiorul bistratului

Distributia fosfolipidelor :

Fosfatidilcolina si sfingomielina -> sunt aflate in stratul extern

Fosfatidiletanolamina si fosfatidilserina , fosfatidilinozitol

Daca FOSFATIDILSERINA APARE IN STRATUL EXTERN inseamna ca celula este intr-un process de
APOPTOZA

Acizii grasi legati la C1 si C2 pot fii :

-C1 acizi grasi saturati -- > acid palmitic (16) acid stearic (18) acid miristic (14)

C2 acizi grasi nesaturati acid oleic acid linoleic acid arahidonic

Fosfolipdele sunt intr-o permanenta miscare (manifestata bidimensional ) .. aceste miscari sunt :

1) Miscari intramoleculare : Rotatie in jurul propiei ax , Flexie (a cozilor)

2) Miscari intermoleculare : difuzie laterala ,,, si foarte rar : miscarile flip flop(trecerea
dintr-o foita a bistratului in alta la nivelul endomembranei reticului

** LIPIDELE PREZINTA PROPIETATEA DE ASOCIERE SPONTANA** NU NECESITA ENERGIE

CA SA INTERACTIONEZE UNA CU CEALALTA

5)) ROLUL LIPIDELOR MEMBRANARE :

1) au rol structural (bistratul lipidic este structura de baza a membranelor)

2)ele dau rolul de Bariera (prin propietatea hidrofoba a lor)

3)ROLURI metabolice:

a) Sinteza de mesajeri secunzi :

la activarea unui receptor de catre un agonist duce la activarea unor enzime ce afecteaza
si modifica fosfolipidele si duc la sinteza de mesajeri secunzi .. exemplu:

din Pi --> se sintetizeaza ip3 si DAG .. (inozitol trifosfat . Si Diacilglicerol)

PI (PI KINAZA)PIP (PIP Kinaza) PIP2 (FOSFOLIPAZA C) DAG +IP3 (imagine pe

caiet)

b)eliberarea de acizi grasi

unele enzime numite fosfolipaze actioneaza pe fosfolipide si rezulta acizii grasi ..

Exista mai multe tipuri de Fosfolipaze :

1)fosfolipaza A1 : elibereaza acidul gras din pozitia 1

 2)fosfolipaza A2: elibereaza acidul gras din pozitia 2 a glicerinei

3)fosfolipaza B: scoate acizii grasi din ambele pozitii

()()()()Fosfolipaza C:** care desface legatura dintre Glicerina si fosfat cu eliberarea de

DAG (diacilglicerol) ()()()(

Rolul fosfolipazei A2 elibereaza acidul arahidonic care prin calea ciclooxigenazei

rezulta ( prostaglandine, tromboxan , prostacicline) sau prin calea lipooxigenazei rezulta
(leucotriene)

6)) proteinele mebranare generalitati si clasificari :

-Proteinele membranare sunt o componenta esentiala in organizarea membranelor ele
reprezentand cam 50% din masa membrane celulare ele Sunt macromolecule mari de aceea
raportul dintre ele si Lipide este de 50 lipide / proteina .. (sunt substante organice alcatuite
din Aminoacizi)

-proteinele membranare au ca ROL principal ROlul metabolic .. astfel cu cat rolul metabolic al
unei membrane este mai important cu cat are mai multe protein Rolul metabolic consta in :
comunicarea intra si intercelulara , activitate enzimatica .

CLASIFICAREA PROTEINELOR :

a) Protein extrinseci : (periferice) care se imparte in ectoproteine , -endoproteine

b) Proteine intrinseci : (integrale) protein care traverseaza total sau partial bistratul lipidic

PROTEINELE INTRINSECI : proteinele transmembranare (strabate complet bistratul lipidic)

: Prezinta cel putin un ectodomeniu, un domeniu transmembranar , un endodomeniu .

Proteinele transmembranare se clasifica in functie de trecerile prin bistratul lipidic in :

a) Uni pas : traverseaza o singura data bistratul lipidic

b) Multipas : traverseaza bistratul de mai multe ori

Se mai clasifica in functie de capatul AMINO terminal in :

a) Daca capatul amino este in ectododomeniu tip 1

b) Daca capatul amino este in endodomeniu tip 2

7)) EXEMPLE DE PROTEINE MEMBRANARE : DESCRIERE si

mobilitate
Exemple de :

Proteinele membranare care intra in structura citoscheletului si glicocalixului (din citoschelet si

din glicocalix)

-Receptori membranari (exmeple din semnalizare)

-proteine de adeziune (exemple din jonctiuni)

-proteine implicate in transport membranar (canale,pompe,transportori)

8) Mobilitate proteinelor:
Proteinele prezinta doua tipuri de miscari :

-miscari intramoleculare : Rotatie in jurul propiei axe dar este de 1000 de ori mai lenta ca a
lipidelor

-miscari intermoleculare : difuzie laterala : mult mai lenta ca a lipidelor

Viteza miscarilor poate sa accelereze sau sa incetineasca in functie de Rolul metabolic al

celulelor depind de interactiuniile proteinei cu alta structura ( proteine ,semnal, lipid, etc)

Insa proteinele pot fi limitate de miscarile de difuzie laterala de exemplu la nivelul celulelor
epiteliale .. proteinele din polul apical difera de cele din polul latero-bazal si se mentin asa.

aceste miscari au ROL Functional -> Unele proteine pot migra la locul unde este nevoie de ele
exemplu : in celulele endoteliale ale vaselor la primirea semnalelor inflamatorii se formeaza
niste protein de adeziune care incetinesc si opresc leucocitele din fluxvul sangvin pentru a le
elibera la nivelul inflamatiei . DIAPEDEZA (extravazarea leucocitelor)

9)Citoscheletul asociat membranei :

-Citoscheletul este impartit in 2 parti : o parte asociata citosolului ( formata din Microtubuli,
filamente intermediare si filamente de actina)

A2a parte este asociata membranei celulare : la acest nivel prezinta o retea de noduri si ochiuri
care leaga citoscheletul de endodomeniul unor proteine transmembranare

Proteinele care intra in structura citoscheletului asociat membranei Eritrocitare sunt :

1) Spectrina : este o endoproteina , este un heterodimer format din A-spectrina si B-

spectrina care prezinta structura secundara Ahelix antiparalel formand niste bastonase
care prezinta un cap ( cu capatul amino al sub Alfa) si o coada (cu capatul amino a sub B)
bastonasele formeaza filamente.

Bastonasele interactioneaza cap cap formand ochiurile retelei .. cozile bastonaselor se

asociaza cate 5-6 impreuna cu actina formand nodurile retelei

2) Actina : este o endoproteina organizata sub forma de filamente scurte si participa la

formarea nodurilor retelei

3) BANDA 4.1 : este o endoproteina de ancorare care : interactioneaza cu actina si spectrina

pe o parte si cu endodomeniul Glicoferinei C pe de alta parte la nivelul nodurilor
retelei

4) Ankirina : endoproteina de ancorare (proteina globulara )se leaga de B spectrina pe o

parte si de endodomeniul bandei 3 pe partea cealalta la nivelul OCHIUrilor retelei
 5) Banda 3 (proteina transmembranara implicata in transportul de hco3 si Cl-) : o proteina
transmembranara ce se leaga de B spectrina prin ankirina

6) Glicoferina C : o protein transmembranara ce se leaga de actina si spectrina prin banda

4.1

Proteinele cu nume de BANDA : vin de la electroforeza proteinelor eritrocitare si s-au numit in

functie de banda care aparea pe electroforeza

Rolul citoscheletului:

-da forma celulei

- ajuta la miscarea celulelor

-formarea cililor si flagelilor si stereocililor .

10)Rolul proteinelor :
-au rol structural intra in structura membranelor reprezinta 50% din masa membrane

***-Roluri metabolice : -Receptori membranari

-Canale ionice

-Pompe ionice

-Enzime

-transport prin membrane si cu membrane

-formarea de tesuturi (prin proteine de adeziune jonctiuni )

11)Glicocalix :
-reprezinta component glucidica a membranei celulare care este situata exclusiv pe fata externa
a membranei

>>are ca structura lanturi oligozaharidice / polizaharidice legate de proteinele si lipidele

membranare .>>

Are o grosime de 20-30 nm dar poate fii mult mai gros . ( depinde in ce cellule se gaseste )cel
mai gros glicocalix este in ERITROCIT (hematiia adulta ) - si la stomac este gros (rol de protectie)

glicocalixul este format din 3 tipuri de glucide:

1) GlicoLipide

2) GlicopProteine

3) Proteoglicani
GLicoLipidele:

-reprezinta 10% din structura glicocalixului contin 1 lant Oligozaharidic

neramificat atasat la un lipid membranar

GlicoProteinele:Contin o protein de baza la care se leaga lanturile glucidice (lanturile se

leaga la Aspartat sau serina)

Proteoglicani: sunt formati din 90% glucide 10% protein .. au lanturi polizaharidice
ramificate acestia ne numesc Glucozaminoglicani (GAG) care au o structura speciala
formata dintrun dizaharid special repetitive (un zahar sau un aminozahar cu un acid
uronic )

- Monozaharidele care intra in structura glicocalixului sunt : glucoza, galactoza ,

manoza ,acizi sialici , fucoza , n-acetil-glucozamino, n-acetil-galactozamina ) si acizi
uronici

REGULI de organizare a glicocalixului

-capetele lantului zaharidice trebuie sa aibe incarcatura negative :

glucoza nicodata nu este terminal

acizi sialici sunt intodeauna terminal atunci cand se afla

12)rolul glicocaluxului
-protejeaza membrane celulara de factorii agresivi

-gruparile acide determina sarcina electrica negative (limiteaza interactiunile intre

celule exemplu cel mai important in eritrocite)

-participa la organizarea tesuturilor (interactiuni celula-celula si celula-matrice)

-intervin in procesul de diapedeza (stimuli inflamatori determina aparitia pe

membrana celulelor endoteliale a unei Glicoproteine numita P-SELECTINA care
interactioneaza cu antigenele sialate lewis de pe glicocalixul leucocitelor)

-purtator de antigene ABO sangvine

-fertilizare (unirea spermatozoidului cu ovocitul)

13)conceputul de microdomenii :
-este o zona din membrana care are o compozitie diferita fata de restul membranei
si poate avea o suprafata redusa aceste zone se formeaza ca lipidele au caractere
mezomorfe ( adica la fel ca cristalele lichide ) si formeaza plutele lipidice lipid rafts
(caveole, structuri cu clatrina) in aceste zone lipididele si componentele membranei
fuzioneaza deci are fluiditate mai mica cu rol metabolic .. (endocitoza , fagocitoza,
exocitoza , pinocitoza ) sau pot avea doar rol structural.

La acest nivel colesterolul este de 3-5 ori mai abundent , Sfingolipidele (SM)sunt mai
abundente (au acizi grasi saturati mai rigizi )

.. Ps si PI sunt mai slab reprezentate .

14)semnalizare
Semnalizarea celulara reprezinta transmiterea de informatii intre celule si
mecanismul receptionarii semnalului

Caile de semnalizare :

-Semnalizare Endocrina : semnale ajung la celula tinta Prin sange , dupa ce au fost
sintetizate de o alta celula ( deobicei din Glande endocrina )

-Semnalizare autocrina :semnalul este produs de o celula si afecteaza activitatea

aceasi celula

-semnalizare paracrina : semnalele produse de o celula influenteaza activitatea

celulelor din jur

Orice sistem de semnalizare este format din : - semnal

-receptor

-semnalele se numesc si Liganzi :

molecule care se leaga cu un grad mai mare sau ma mic de specifitate de un

anumit Receptor

*Liganzii pot fii : -AGONISTI : determina activarea receptorului

-Antagonisti : determina iinactivarea sau blocarea receptorului

*Se mai numesc si mesajer primar

* si pot fi : hormoni , neurotransmitatori , citokine

15) receptori ptr hormoni si neurotransmitatori .. def

+clasificare :
Receptori pentru hormoni : sunt proteine specializate care au capacitatea de a
recunoaste si lega un hormon pe de o parte si capacitatea de a modifica ceva in
celula pentru a da un raspuns celular .

Receptorii se clasifica in functie de Hormoni

A)pentru hormonii Hidrosolubili (ex insulin ) au receptori situati in membrane

celulara
 B)pentru hormonii liposolubili traverseaza membrane (ex . tirodieni si cortizol )au
receptor nuclear

Receptorii nuclear : se clasfifica in functie de unde se afla in REPAUS in :

1) Care se afla in repaus in citosol si cand se leaga de hormon , receptorul intra in

nucleu si se leaga de ADN pentru a incepe transcriptie genica .

2) Care se afla in nucleu in repaus dar legata de un Corespresor si cand se leaga

hormonul de acest receptor .. corespresorul Disociaza si se leaga un Coactivator
care initiaza transcriptia genica se leaga de ADN. sinteza de ARN msg

REceptori pentru neurotransmitatori :

Neurotransmitatori : sunt substante chimice care transmit informatia intre

neuroni sau intre neuron si alte tesuturi (muscular)
acetilcolina,gaba,glutamat,glicina,serotinina

-receptorii pentru neurotransmitatori sunt :

1)Receptori ionotropi (ex r. nicotinic) adica un receptor legat de un canal ionic

exemple : - receptori nicotinic pentru acetilcolina

-receptori pentru gaba , glicina .. ,serotonina ,glutamat

Mecanism de actiune :neurotransmitatorul se leaga de receptor si il activeaza

duce la deschiderea unui canal ionic duce la modificarea potentiaului de
membrane duce la activarea unor canale voltaj dependente la efectele
celulare

2)receptori METabotropi (legati de proteina G): legarea neurotransmitatoriilor de

receptor activeaza receptorul activarea proteinei G activarea adenliat ciclazei
hidroliza atp cu formare de AMPc GMPc (mesajer secundar)activarea unui alt
system enzymatic efecte celulare .

16) Explicati modularea activitatii adenilatciclazei membranare de catre

receptorii cuplati cu proteinele G heterotrimerice
La legarea unui hormon sau unui neurotransmitator de receptor (si il activeaza)
duce la activarea proteinei G care poate fii (Gs sau Gi) Gs stimularea si activarea
adenilat ciclazei si Gi la inhibarea adenilat ciclazei .. Gs activarea adenilat
ciclaza care hidroleaza ATP si formeaza AMPc care este mesajer second care
activeaza PROTEIN KINAZA A (catalizeaza transferul de P de pe ATP la o alta protein
adica o fosforileaza si o activeaza ) efecte celulare .++ RASME !!!!!

*AMPc este transformat la AMP de FosfoDiesteraza AMP este transformat in

aminoacizi si acid uric de catre PEROXIZOMI

Gi cand inhiba Adenilat ciclaza si se activeaza Guanilatciclaza cu sinteza de GMPc alte efecte
celulare .
17-Mesagerii secunzi: definitie, exemple, efectori intracelulari.
sunt molecule care conduc semnalul in interiorul celulei

Sintetizate cand mesajerul primar activeaza un anumit receptor exemple :

- IP3 , DAG : sunt sintetizati din PI (fosfatidilinozitol) prin urmatorul mechanism :

Pi(pikinaza)PiP (PiP kinaza)PiP2 (fosfolipaza C) ip3 + DAG

- AMPc si GMPc sunt sintetizati cand neurotransmitatorul sau hormonul activeaza un

anumit receptor legat de PROT G la activarea Adenilatciclaza sau guanilatciclaza
hidroliza ATP respective GTP la AMPc sau GMPc

Fosfodiesteraza transforma AMPcAMP

Peroxizomii disociaza AMP si GMP la Aminoacizi si acid uric

-CA+2 este considerat mesajer second care ajuta restul mesajirilor secunzi si ajuta la
activarea unor multe enzyme ca+2 dependente si ,ajuta la contractia muscular .

*Efectorul celular:

Sunt molecule care sunt activate de mesajerii secunzi si dau un raspuns cellular :

Exemple : -proteinkinaa A (activate de AMPc) Hiperglicemie

Protein Kinaza C contractia intestinala si contractia irisului si bronhoconstricitie

18.Transportul pasiv: clasificare, exemple

-reprezinta trecerea prin membrane celulara a moleculelor mici ..IN sensul
gradientuluide concentratie / electrochimic fara consum de energie si se imparte in :

A)difiziune simpla : trecerea moleculelor mici prin membrane celulara fara ajutorul unor
proteine se face prin bistratul lipidic ( subst liposolubile o2 azot alcol co2 hormoni
liposolubili) moleculele mai mari nu pot traversa membrana.

B)difuziune facilitata: este un transport pasiv ( nu consuma energie ) care transporta

molecule in sensul gradientului de concentratie /electrochimic (de la concentratie mare
la concentratie mica) dar necesita o proteina ajutatoare :

Proteina poate fii :

a) proteina canal : formeaza pori care permite trecerea moleculelor prin ele (de
obicei pentru ioni)

b) proteina carrier : o proteina care leaga molecula de transportat pe o fata a

membranei si isi modifica conformatia si o elibereaza in cealalta (exemplu
proteina carrier care transporta glucoza)

19.Calea de semnalizare JAK-STAT

-este o cale de semnalizare care are :
1) moleculele semnal sunt : a) mediatori locali :cytokine ..

b)hormoni : prolactina si somatotropina

2)Receptorul : este o proteina transmembranara care : este format din 2 monomeri la care
sunt atasate in endodomeniul monomerilor o protein-enzima numita (JAK : o enzima cu
activitate tirozin kinazica)

MECANISM :

Cand se leaga molecula semnal de receptor .. Monomerii se apropie unu de celalalt

seactiveaza JAK care fosforileaza restul tirozinic al receptorului ( in ambii monomeri)
receptorul fosforilat devine o punte de legare pentru o alta proteina numita STAT STAT se
leaga de receptor si este fosforilata de JAK apoi se desprinde 2 molecule STAT si ajunge in
citoplasma 2 molecule STAT se leaga intre ele (cu legaturi de fosfat ) dimmer STAT care
intra in nucleu si se leaga la ADN responsive element initiaza transcriptia genica( sinteza de
ARN mesajer)

20.Aquaporinele. Semnificatie si implicatii medicale

-sunt canalele de apa : Proteine transmembranare care transporta moleculele de apa dinspre
exterior spre interior si invers.

-sunt localizate in membrana tuturor celulelor si sunt mai abundente in celulele specializate in
transportul de apa (celulele rinichiului nefrocite)

Principala caracteristica prin care se evidentiaza aquaporinele este capacitatea lor de a actiona
ca si canale de apa fara insa a permite traficul ionilor

Ele isi realizeaza functia prin structuralor deosebita prezina un por care are grupari carbonil
dispuse pe peretii circulari interiori pe de-o parte, iar pe de alta parte prezinta aminoacizi
hidrofobi. Porul este mult prea ingust pentru un ion hidratat, iar deshidratrea lui ar necesita un
consum energetic nerealizabil in acel loc.

- au un por foarte inguste lasand sa treaca doar molecula de apa ele prezinta 2 molecule de
aspargine(aa) care se leaga de OXIGEN si transporta molecula de apa ( de aceea nu lasa nici
moleculele de Hidrogen sa intre sau sa iasa)

SEMNIFICATII SI IMPLICATII MEDICALE :

Prezenta aquaporinelor in anumite tesuturi explica caracteristicile lor speciale realizabile in

anumite circumstante, de la care pot pleca si implicatiile medicale.

1. Transportul prin celule epiteliale AQP sunt implicate in transportul de apa in anumite
tesuturi. Transportul activ de solviti prin membrane genereaza gradiente osomtice care atrag
dupa sine transportul apei facilitat in acest caz de AQP. Putem spune ca membrana este mai
permeabila daca prezinta AQP.
Astfel, lipsa AQP in anumite tesuturi poate declansa patologia lipsa lor la nivel renal poate
cauza o absorbtie ineficienta de apa. Patologia poate aparea si la nivelul glandelor salivare sau
arborelui traheobronisc unde pot aparea deficiente secretorii.

2. La nivel cerebral localizarea AQP apare la jonciunile hematoneuronale. Implicate in acest caz
sunt in special astrocitele. Se pot declansa astfel edeme cerebrale.

21)semnificatia biologica a eteregenitatii compozitionale , a

organizarii asimetrice si a comportamentului fluid al membranelor:
a)semnificitatia biologica a eterogenitatii compozitionale:

- membrane prezinta o mare eterogenitate compozitionala fiind formata din lipide si

proteine si glucide fiecare dintre ele se impart in multe tipuri si fiecare prezinta roluri
biologice specifice : proteinele pot fii receptori / canale / enzime cu roluri diferite ,
lipidele au capacitatea structurala de a separa mediu si glucidele cu rol de protectie

b)asimetrie:

-membrana celulara prezinta o asimetrie : Lipidele din stratul extern sunt diferit de
cele din stratul intern ( fiecare are rolurile lor specifice) intern sinteza de mesajer
secunzi . exoproteinele sunt altele decat endoproteinele fiecare are rolurile ei
specifice , glucide sunt doar pe foita externa .--> cu roluri (rolurile glicocalixului )
specifice

c)comportamentul fluid:

-fluiditatea lipidelor ajuta lipidele sa se asocieze spontan

Fluidatea proteinelor ajuta proteinele sa isi faca rolul lor specific

22)Proteinele G heterotrimerice:
-sunt proteine membranare implicate in semnalizare .. sunt formate din 3 subunitati
legate (alfa beta si gama) alfa este legata de GDP (Guanozin difosfat) cand aceasta
proteina G este activata subunitatea ALFA se leaga de GTP si se rupe de celalalte
subunitati Alfa-G se duce la alta enzima (Adenilat ciclaza) si o activeaza

tipuri de proteine G : Gs Gi Gt Gq

Gs stimuleaza adenilat ciclaza

Gi inhiba adenilat ciclaza

Acestia pot active si guanilat ciclaza cu elibererarea de GMPc (guanozin monofosfat

cyclic)

23) Modalitati generice de reglare a activitatii unui canal ionic membranar :

-canalele ionice nu sunt deschise permanent ele prezinta o poarta care depinde de urmatorii
factori :
A)dependente de Voltaj : poarta se deschide cand se modifica potentialul de membrana la
nivelul prag al canalului .. exemple canale de NA+ CA+ K+ ..
B)dependente de un ligand Chimic : aceste canale se deschid doar cand se leaga de un ligand
chimic (neurotransmitator ) exemplu acetilcolina : localizare : la nivel postsynaptic (receptor
Nicotinic)
C)dependente de factor mecanici : canalele se deschid la modificari de intindere , presiune ,
temperature ..

24)transport active clasificare si exemple :

-reprezinta trecerea substantelor prin membrana impotriva gradientului de concentratie /
electrochimic (de la concetratie mica la concentratie mare) cu consum de energie ATP .. si
este impartit in doua tipuri in functie de sursa de energie utilizata :
**a)transport activ primar : utilizeaza energia ATP rezultat din metabolism ... exemplu ATP-aze
( pompe care leaga direct ATP-ul si il hidrolizeaza folosind energia pentru a transporta ioni si
molecule)
-exemple : pompa Na+/K+ : proteina transmembranara care are sistusuri de legare pentru
NA+ si ATP in interiorul celulei si situsuri de legare de K+ in exterior si cand aceste se leaga se
hidrolizeaza ATP si duce la transportul 3 molecule de NA+ inspre exterior si 2 molecule de K+ in
interior.
pompa de CA+2 : este aflata pe reticulul sarcoplasmic al celulei musculare duce la
returnarea ca+2 in reticul .. proces care produce relaxarea musculara .. de aceea relaxarea
musculara este considerat un proces activ
**b)transport activ secundar : este transportul prin membrana a unor molecule impotriva
gradientului de concentratiei/electrochimic cu utilizarea unor energii de la alte molecule
(proteine) deci nu foleseste ATP direct .
: exemplu : transportorul pentru Aminoacizi si glucoza (SGLT1) foloseste ca sursa de energie
gradientul pompei Na+/K+.
Contratransportul : este un transport activ secundar care se imparte in : simport si antiport
Simport : este un trasport activ secundar care utilizeaza o proteina transportoare care transporta
o substanta impotriva gradientului ei de concentratie utilizand energie produsa de un transport
in aceeasi directie (pasiv)ex : .. proteina transportoare leaga NA+ si il transporta pasiv in sensul
gradientului electrochimic .. si asa se trage cu NA+ in celula si Aminoacizi sau glucoza impotriva
gradientului lor dar in acelasi sens ca NA+ (de aceea se numeste simport) deci : prot se leaga
de NA+ si de glucoza/aa si induce NA+ in celula conform grandientului lui, si este tras si glucoza
sau aminoacidul cu NA+... ( la nivelul intestinului se intampla asta )
Antiport : - este un transport activ secundar care transporta 2 substante in sens opus : de
exemplu la nivelul Rinichiului (la nivelul tubului contort proximal al nefronului) NA+ se
deplaseaza dinspre lumen spre nefrocit si H+ din nefrocit spre lumen (eliminare de acid)
25) pompe ionice :
a)P-class : sunt ATPa-azele NA+/K+ si pompa de CA+2 explicate in sub anterior
b)F-class : sunt pompe aflate in membrana interna a mitocondriei si ajuta la sinteza de ATP
c)abc class : aceste pompe transporta cat si ioni si aminoacizi si zaharide dar si peptide
26)Mecanismul semnalizarii transmembranare via receptori cu activitate
Tirozin kinazica :
A)liganzii (moleculele semnal sunt ) : factorii de crestere : NGF(nerve grouth factor) EGF
(Epitelial grouth factor) PDGF (factorul de crestere al proliferarii si diferentierii celulare)
insulina (hormon peptidic secretat de pancreas)
B) receptorii : proteina transmembranara deobicei formata dintrun monomer (pentru factorii de
crestere) si heterodimer pentru insulina (cu capatul C-terminal in interior care are capacitate
enzimatica Tirozin kinazica) tip 1
MECANISM :
legarea factorului de crestere la receptor duce la activarea acestuia monomerul va dimeriza
(se formeaza un dimer) asa se activeaza componenta tirozin kinazica ce va fosforiza restul
tirozinic din receptor (fiecare monomer are activitate tirozin kinazica ce fosforileaza celalt
monomer) ------> acesta fosforilat devine punte de legare pentru alte proteine care le fosforileaza
pentru a le activa pentru a da un raspuns celular specific.
Proteinele RAS sunt activate atunci cand factorul PDGF se leaga de receptor duce la cascada
de fosforilare RAS ..--> cu rol in Prolifierea si difirentierea celulara ( de aceea cand se modifica
aceste proteine Ras poate duce la cancer )
---_> receptorul pentru insulina este deja un dimer si la legarea insulinei se activeaza functia
tirozin kinazica a ei ducand la fosforilarea receptorului si ajungand sa dea rasp celular specific
insulinei . ( din fiziologie creste permeabilitatea membranei pentru glucoza)
27)endocitoza mediata de receptori :
endocitoza : transportul macromoleculelor in interiorul celulei ( face parte din tipul de
transport numit transport cu membrana) aceste macromolecule fuzioneaza cu membrana si
formeaza niste vezicule care intra in celula si se vor numii endozomi .
Endocitoza mediata de receptori : este un mecanism de preluare selectiva a
macromoleculelor din mediu prin niste receptori specifici care reconsc macromoleculele . acesti
receptori sunt situati in zone speciale ale membranei (microdomenii membranare) denumite
depresiuni taptate cu clatrina . cand receptorul recunoaste si se leaga de macromolecula aceste
domenii se vor invagina si vor forma impreuna cu macromolecula o vezicula ce va intra in celula.
Un exemplu este specific celulelor de fagocitoza (macrofage)
macrofagele recunoaste bacteriile si celulele imbatrinite prin receptori specifici (aceasta etapa
se numeste chemostatism ) membrana macrofagelor fuzioneaza cu bacteria si formeaza o
vezicula ce intra in inteiorul ei in ineriorul macrofagului aceasta vezicula se numeste
FAGOZOM Lizozomii vor ataca fagozomii si vor forma Lizozomi secundari (care duc la
digestia acestora) .
Un alt tip de endocitoza mediata de receptori este Transcitoza : recunoasterea unor anticorpi
din sange de catre unele celule si endocitarea lor ( fara interactiune cu lizozomii) si transportarea
lor unde este nevoie.
28) in subiect 24 contratrasnport simport antiport
29)clasificarea jonctiunilor:
INTRODUCERE IN JONCTIUNI: jonctiunile sunt sisteme de ancorare (legare) intre celule sau intre
celule si matrice .. are o dimensiune de ordinul nanometrilor deci nu pot fii examinate la
microscopul optic ci doar la microscopul electronic ,, aceste jonctiuni pot avea forma de :
a) de disc numite macule
b) de banda numite zonula
Aceste jonctiuni au roluri importante -stabilizarea tesuturilor , -controleaza comunicarea
intercelulara ,- compartimenteaza suprafata celulara in domenii celulare
CLASIFICAREA JONCTIUNILOR :
A) Jonctiuni simple
B) jonctiuni speciale
C)jonctiuni cu specifitate de tesut
A)jonctiunile simple : sunt jonctiuni intercelulare , distanta dintre cele 2 membrane este de 30
de nm (mare) care nu afecteaza transportul de markeri si substante .. si exista 2 tipuri de astfel
de jonctiune a) -jonctiunea simpla digitiforma : cele 2 celule trimit una spre cealalta prelungiri
cu aspect de deget de manusa
b) -jonctiunea simpla denticulata (cu prelungiri cu aspect de dinti de
ferastrau)

b) jonctiunea stransa :
 c)jocntiuni de atasare :
c1) jonctiuni de atasare pe microfilamente de actina - celula celula (zonula adherens)
-celula matrice (jonctiunea focala)
c2) jocntiuni de atasare pe filamente intermediare : celula-celula (macula adherens)
celula-matrice(hemidesmozom)
d)jonctiuni de comnicare : Jonctiunea GAP
e)complexe jonctionale
C)Jonctiuni cu specificitate de Tesut : Discurile intercalare (in miocard) si sinapsele (intre neuroni)
30)Jonctiunea GAP
Este o jonctiune intercelulara (celula-celula) cu aspect de macula , distanta dintre cele doua
celule este de 2 nm (spatiu mic care poate afecta transportul de markeri in spatiul extracelular)
Componentele jonctiunii sunt :
-Cele doua membrane celulare
-Conexonii ( 100 de conexoni/per jonctiune) : conexonul este o proteina transmembranra cu
aspect cilindric multipas cu 6 subunitati care prezinta in centru un canal hidrofil cu diametru
reglabil intre 0,2-2nm in functie de concentratia de CA+2 . Conexonii sunt asezati fata in fata in
fata realizand un canal de comunicare intercelulara. canalul poate fi strabatut de molecule cu
greutati mici : ioni hormoni AMPc si unda de depolarizare
Aceste jonctiuni se localizeaza intre cellule epiteliale sub desmozomi (macula adherens) catre
polul bazal . ??
se localizeaza in portiunea verticala a discului intercalar (miocard)
31)Complexe jonctionale :
-un complex jonctional este format din : jonctiunea stransa , zonula adherens , macula adherens
una sub una sub cealalta la nivelul celulelor epiteliale ..
32)discul intercalar :
este un complex jonctional prezent intre miocardocite : prezinta 2 portiuni :
verticala : formate din jonctiuni Gap
orizontala : se gasesc zounla adherens , macula adherens .
ROL : asigura integralitatea celulelor miocardului si transportul de unde de depolarizare rapid
intre celule(sinapsa electrica).
33)jonctiunea stransa :
este o jonctiune intercelulara (celula-celula)
se mai numeste si ZONULA OCCLUDENS
Zonula pentru ca are aspect de banda si Occludens pentru ca ocluzioneaza complet sau partial
spatiul extracelular .. Componentele jonctiunii sunt :
-cele doua membrane celulare care se pot aseza la o distanta de 2 nm una fata de cealalta , sau
isi pot suprapune straturile externe proteice excluzand spatiul extracelular daca exista distanta
de 2 nm se numeste JONCTIUNE Heptalaminata , iar daca nu Pentalaminata
afecteaza transportul de markeri si nu lasa sa treaca macromoleculele (impermeabila pentru
macromolecule) dar lasa sa treaca moleculele mici (ionii)
-A doua componenta este reprezentata de Proteinele transmembranare (integrale) Numite
Occludine(siruri de proteine gemene) acestea se aseaza doua cate doua fata in fata (gemenele )
(au loc si rearanjari ale fosfolipidelor din stratul extern care se unesc si formeaza inele de fuziune
care ocluzioneaza stratul exteracelular blocand trecerea macromoleculelor de-o parte si de alta a
jonctiunii )
-A treia componenta a jonctiunii stranse o reprezinta componenta citoscheletului care este
reteaua de microfilamente de actina pe care se fixeaza sirurile de proteine gemene .
LOCALIZARE :intre celulele epiteliale
Rol : compartimenteaza suprafata celulara in domenii : domeniul apical (spre lumen) si domeniul
bazo-lateral)
-impermeabile pentru macromolecule
34)jonctiunea de atasare pe microfilamente de actina : clasificare ,
descriere :
a)Zonula Adherens : este o jonctiune intercelulara (celula-celula) de atasare pe microfilamente
de actina si este alcatuita din :
-cele doua membrane aflate la o distanta de 15nm
-glicoproteina transmembranara linker ( cadherina Calcium Ca+2 dependenta )
-complex proteic de atasare la citoschelet reprezentat de : alfa beta si gama CATENINE
-elementul de citoschelet reprezentat de o bandeleta de microfilamente de actina
aceasta jonctiune se dispune intre celulele epiteliale sub jonctiunea stransa de la polul apical ,
si in portiunea transversala a discului intercalar (miocard)
b)jonctiunea focala : este o jonctiune celula-matrice , jonctiune care se stabileste in tesutul
conjunctiv intre celule si matricea extracelulara conjunctiva .. este alcatuita din :
-membrana celulara situata la o distanta de substrat (Fibronectina) de 15-20 nm
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de integrina care este si receptorul specific
pentru fibronectina ..(proteina transmembranara ce se leaga cu fibronectina extracelular iar
intracelular se leaga de complexu proteic de atasare la citoschelet)
-complexu proteic de atasare la citoschelet este reprezentat de TALINA si VINCULINA
-elementul de citoschelet : este reprezentat de microfilamente de actina
** jonctiunile de atasare nu afecteaza transportul de markeri in spatiu
extracelular**
35.jonctiunea de atasare pe filamente intermediare :
a)Macula adherens (desmozomul in spot)
este o jonctiune celula-celula care este formata din :
-cele doua membrane celulare aflate la o distanta de 30 nm una de cealalta
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de cadherina (Calcium dependenta )
-complexul proteic de atasare la citoschelet care formeaza placa desmozomala cu aspect de
semidisc (2 semidiscuri = macula) reprezentat de:- Desmoplachina ,plackoglobina,desmoglobina,
desmoyokina.
-elementul de citoschelet care este reprezentat de filamentele intermediare .( in celulele
epiteliale aceste filamente intermediare sunt tonofilamente alcatuite din citocheratine .
Desmozomul este localizat intre celulele epiteliale sub zonula adherenz si in portiunea orizontala
ale discurile intercalare.
b)HEMIDESMOZOMUL:-
-este o jonctiune de tip celula matrice , ea leaga polul bazal al celulei epiteliale de membrana
bazala . Este formata din:-
-membrana celulara aflata la o distanta de substrat (membrana bazala) de 15-20 nm
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de integrina
-complexul proteic de atasare care formeaza placa desmozomala- un semidisc pe frontul
citoplasmatic al jonctiunii .
-elementul de citoschelet reprezentat de filamente intermediare (tonofilamente)
36)Microfilamente de actina :
-Actina este o proteina globulara ce se organizeaza prin polimerizare in microfilamente .. ea este
cea mai abundenta proteina a citoscheletului find situata in general sub membrana ii da rol
de support mecanic si da forma celulei si ajuta la miscarile suprafetelor celulare ..
Polimerizarea actinei se face in urmatoarele etape :
1. Nucleatie : fiecare molecula de actina are situsuri de legare care mediaza interactii cap-
coada cu alti 2 monomeri de actina se formeaza un agregat mic format din 3
monomeri de actina G
2. Faza de crestere . Monomerii prin aditie reversibila la ambele capete (+-) Monomerii
leaga de asemenea si ATP care este hidrolizat la ADP urmarind ansamblarea
filamentelor ,, Polimerizarea nu necesita neaparat ATP dar cele care leaga ATP
polimerizeaza mult mai repede .
Exista 4 tipuri de filamente de actina : alfa 1 si alfa 4 specifice fibrei musculare , beta si gama
specifice celulelor nemusculare (in celulele musculare actina reprezinta 20% din totalul
proteinleor celulare iar in nemusculare 5-10%)
Roluri: participa la formarea microvilului , adaptare a formei celulare la momentul functional,
formarea jonctiunilor , diviziune celulara

37)Dinamica microfilamentelor de actina:

-filamentul de actina prezinta o structura de dublu alfa helix cu monomerii orientati in aceeasi
directie ceea ce ii da filamentului o Polaritate distincta adica 2 capete capat + si capat - , aceasta
polaritate este importanta in polimerizare (si in interactiunea cu miozina)
filamentul de actina prezinta 2 capte : 1)capatul + : cel care polimerizeaza acest capat prezinta
actina legata de ATP 2)capatul - : cel care incepe sa se depolimerizeze acest capat prezinta actina
legata de ADP polimerizarea la capatul + se face mai repede decat depolimerizarea de la
capatul - .. acesta se numeste fenomenul de treadmiling.
38)filamentele de miozina
-miozina este o proteina cu greutate moleculara mare cu rol de motor molecular ce are
capacitatea de a transforma energia chimica in energie mecanica.
Este alcatuita din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare (2 esentiale si 2 reglatoare)
-fiecare lant greu prezinta o portiune globulara (capatul miozinei) si una alfa helix
-capul globular prezinta fiecare atasat pe el cate 2 lanturi usoare 1 esential si 1 reglator .
miozina prezinta cap gat si coada : capul este reprezentat de capul globular al lantului greu, Gatul
este reprezentat de lanturile usoare,
Coada este reprezentata de cozile lanturilor grele rasucite sub forma de alfa helix Filamentul
de miozina (gros) cateva sute de molecule de miozina dispuse paralel si asociate prin cozile lor
Rolul filamentelor de miozina consta in contractia musculara :
Miozina hidrolizeaza ATP cand se leaga de ACTINA si duce la miscarea filamentului de actina
pentru a produce contractia musculara (acest proces este realizat cu ajutorul CA+2)
39)
40)proteinele asociate actinei in procesul de polimerizare:
sunt niste proteine care ajuta la mentinerea echilibrului actinei G cu Actina F ele pot bloca
polimerizarea (ansamblarea) sau o pot stimula si aceste proteine sunt :
-Timozina : se leaga de monomerii de actina G (cele legate de ADP) si impiedica ansamblarea in
filamente
-profilina :se leaga de monomerii legati de ATP inhiba nucleatia dar STIMULEAZA ansamblarea
in filament.
-proteinele de la capetele filamentului : sunt niste proteine ce ce se leaga la capatul + al
filamentului impiedicand aditia de monomeri ..
-gelsolina : este o proteina ce promoveaza ansamblarea in filament (ea se afla la capatul + ) ..
este activata de ca+2
Cofilina : este o proteina care promoveaza desamblarea filamentului
41)Proteine asociate actinei in procesul de ansamblare in citoschelet .
Actina este organizata ori in bandalete ori in retea
Organizarea actinei se face cu ajutorul unor proteine asociate actinei
1)-proteinele ce intra in organizarea filamentelor in retea (cum este la nivelul citoscheletului )
sunt proteine mari flexibile ce faciliteaza organizarea filamentelor in retele tridimesionale
exemplu este : Filamina ABP (actin binding protein)
In hematia adulta : filamina este inlocuita de Spectrina
2)Proteinele care ajuta la organizarea in bandalete sunt : proteine mici si rigide ce forteaza
filamentele de actina sa se aseze regulat paralel intre ele Fimbrina : ajuta la organizarea
filamentelor de actina paralel intre ele la distante mici care intra in structura microvili .
42) organizarea sarcomerului in fibra musculara striata scheletica :
Sarcomerul este unitatea contractila a celulei musculare format din miofibrile si are o lungime de
cca 2 microni
Studiat la microscopul electronic observam :
Sarcomerul este delimitat de doua linii Z pe care sunt inserate filamentele de actina
prezinta la mijloc o linie M pe care sunt inserate filamentele de miozina
prezinta : - banda i-->contine doar filamente de actina
-banda A prezinta 2 parti una periferica care contine filamente de
actina+filamente de miozina - o parte centrala numita Banda H care contine doar filamente de
miozina : in timpul contractiei musculare Banda i si banda H dispare.. liniile Z se apropie una
de cealalta

43)Filamentele intermediare :
-sunt filamente cu dimensiuni mai mici decat microtubulii si mai mari decat actina.. adica intre 7-
25 nm .. de aceea se numesc intermediare

-ele intra in formarea citoscheletului

-principala lor functie este sustinerea mecanica a celulelor (nu este implicata in miscare)

-proteinele care formeaza filamentele intermediare sunt :

Keratina (la celulele epiteliale)

vimentina (la celule musculare netede si leucocite)

desmina(la celulele musculare striate )

-Aceste proteine au o portiune centrala Alfa helix si 2 capete amino si carboxil

ANSAMBLAREA IN FILAMENTE : are 4 stadii :

1- se asociaza in dimeri

2- dimerii e asociaza antiparalel nepolar formand un tetramer

 3- tetramerii se asociaza formand protofilamente

4- 8 protofilamente alcatuiesc un filament intermediar

44)microvili,stereocili,cili,flageli
.*-cilii si flagelii sunt prelungiri ale membranei plasmatice formate din microtubuli care
determina miscarea ...

Structura de baza a cillor si flagelilor este axonema :

Axonema este formata din : membrana plasmatica si microtubuli si proteinele lor asociate ..

-acestea au un aranjament 9+2 (9 dublete de microtubuli periferice si un dublet central) <

dubletele periferice au un microtubul complet si unul incomplet format din 10-11
protofilamente> cele centrale sunt complete . dubletul central este legate de cele periferice
prin nexina

Microtubulii periferici prezinta atasati de ei si brate de dineina(proteina ce ajuta la miscare)

Spre citoplasma microtubulii sunt atasati de corpusculul bazal care are structura la fel ca
centriolul( 9 triplete de microtubuli) acesta are rolul de a forma si cresterea microtubuliilor

Flageli : se gaseste la spermatozoid si il ajuta la miscare

Cili : in epiteliul olfactiv si ajuta la indepartarea moleculelor straine , in mucoasa uterina

ajutand la miscarea ovocitului

*Microvili : prelungiri digitiforme a membranei plasmatice cu ROL in ABSORBTIE :maresc de

20 de ori suprafata de absorbtie .

-sunt formati din : filamente de actina paralel legate intre ele prin fimbrina , capatul - este
ancorat la spectrina si filamente intermediare

*stereocili sunt forme speciale de microvili : loccalizate in celulele auditive ale urechii interne
care detecteaza vibratiile sonore.

45) microtubulii :
Reprezinta al3lea component de filamente al citoscheletului

Au diametru de 25 nm

Proteina care formeaza microtubulii se numeste TUBULINA , (alfa si beta tubulina)

Tubulina se leaga una cu cealalta formand un Dimer dimerii polimerizeaza formand

protofilamente 13 protofilamente formeaza 1 microtubul.

-microtubulii au urmatoarele roluri : - mentinerea formei celulare, determinarea miscarilor

celulelor, transportul de vezicule de la aparatul golgi la membrana

- microtubulii prezinta polaritate adica 2 capete + - care polimerizeaza si se desambleaza cu

viteze diferite ,, polimerizarea depinde de Ca+2 .. la capatul + avem GTP (care are
Aceasi rol ca ATP la actina ) ajuta la polimerizare
46)centriolii si centrul celular :
-centriolii : sunt formati din 9 triplete de microtbuli si au o lungime de 0.5 nm

centriolii formeaza corpusculul bazal ( are aceasi structura)pentru formarea de cili,.

intra in formarea Centrullui celular < centrozom>

Centrozomul (centrul celular) este alcatuit din 2 centrioli perpendiculari unul pe celalalt ..
inconjurati de un material amorf pericentriolar. Si este localizat langa nucleu

Centrozomul este centru de organizare a microtubulilor.

Centrozomul este responsabil de initierea si declansarea diviziunii celulare formand fusul de

diviziune prin microtubuli ..

47)centrii de organizare a microtubuliilor :

-centrozomul este centrul de organizare a microtubulilor in celula (vorbim putin de el )

in timpul mitozei .. centru de organizare se duplica (devine 2) si se aseaza in polul opus..

Acesti 2 centrozomi aflati la poli opusi formeaza fusul de diviziune care separa si distribuie
cromozomii la celulele fice.

Fusul de diviziune este format din mai multe tipuri de microtubuli ce ajuta la separarea si
distribuirea cromzomilor. ( polari, astrali etc)

Al2lea centru de organizare a microtubuliilor este Corpusculul bazal care formeaza Cilii si flagelii

Microtubulii sunt responsabil de miscarea cililor si flagelilor Dar si a miscarea si traficul

intracelular ( traficul veziculelor) aceste vezicule se pot deplasa pe microtubuli cu ajutorul
unor Proteine numite : Kinezine care ajuta la deplasarea de la capatul la capatul +

Dineina care ajuta deplasarea de la capatul + la capatul -

48)Ribozomii , structura si organizare , biogeneza

Ribozomii sunt organite intracelulare nedelimitate de endomembrana cu rol principal Sinteza de
proteine ..

-sunt prezenti in toate celulele cu exceptia hematiilor adulte

-sunt formati din RNAr si proteine .

-Ribozomii pot fii liberi in citoplasma (izolati sau grupati) , si atasati de membranele reticului
endoplasmic.. si pe invelisul nuclear. Si in matricea mitocondriala (nu sunt sintetizati de Nucleu ci
de ADNUL din mitocondrie)

-Ultrastructura : este format din o subunitate mare si o subunitate mica .. acestea se leaga intre
ele si se leaga cu ARNm cand sunt active , subunitatea mare este formata din 3 parti :
Partea A : locul unde primeste aminoacizii prin ARNt

Partea P : uneste aminoacizii formand peptide

Partea E (exit) pe unde iese lantul de aminoacizi.

Biogeneza : proteinele ribozomale sunt sintetiate in citoplasma in apropierea nnucleului sunt

transportati in nucleu prin transport activ prin pori , ARNr e transcris (sintetizat ) in nucleol si
ajunge in nucleoplasma proteinele ribozomale impreuna cu ARNr sunt transportate in
citoplasma prin pori unde se maturizeaza si se ansambleaza formand subunitatiile ribozomului.

49)Functiile ribozomului :
-Poliribozomii si ribozomii atasati de reticul endoplasmic sunt forma activa a ribozomului care
duce la sinteza de proteine .

-polirobozomii : sunt mai multi ribozomi uniti intre ei printrun lant de de ARNm si duc la
sinteza unor proteine de inlocuire a unor organite..

*** IMPORT POST-TRANSLAIONAL

Dac polipeptidele sunt destinate citoplasmei sau importului nuclear, mitocondriilor, cloroplastelor sau
peroxizomilor, sinteza lor continu n citoplasm. Atunci cnd polipeptidul este complet, este eliberat din
ribozom i fie rmne n citoplasm, fie este transportat n organitele int prin transport posttranslaional.
Mecanismele de transport sunt specifice pentru fiecare organit. ****
-ribozomii atasati de membrana reticului endoplasmic : se sintetizeaza proteinele membranare
si proteinele de secretie ..

Sinteza proteinelor : subunitatea mare este legata de subunitatea mica si ARNm

subunitatea mare prezinta 3 parti

Partea A : locul unde primeste aminoacizii prin ARNt

Partea P : uneste aminoacizii formand peptide

Partea E (exit) pe unde iese lantul de aminoacizi.

50)sisteme celulare generatoare de energie : cursul de mitocondria

51) sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomului :

Are loc in 3 etape :

INITIEREA : fiecare ARNt leaga cate un aminoacid si formeaza aminoacil ARNt.. acesta se leaga
impreuna cu subunitatea mica a ribozomului .. formand complexul de initiere ( apar niste
proteine numite EIF factori de initiere si elongare ce ajuta acest complex de a recunoaste
AUG de pe ARNm (arnt este cel care recunoaste ) .. apoi s-e leaga si subunitatea mare.. acest
mecanism duce la activarea sintezei polipeptidului

Elongarea : (ARNt se leaga de ARNm ribozom si duce la transferul aminoacidului de la partea A la

partea P unde se formeaza legaturile peptidice )proces care se repeta (cat lungimea ARNm) acest
proces necesita 1 GTP (hidroliza GTP care se face cu ajutorul unui factor de elongare)

Terminarea :apare codonul STOP ( UAA , UAG , UGA) care sunt recunoscuti de factorii de
terminare care se leaga in situsul A si produce hidroliza legaturii dintre lantul polipeptidic si
ARNt .

52) Plierea proteinelor : saperonii

Plierea proteinelor inseamna impachetarea corecta a proteinelor adica formarea structurii
secundare si tertiale specifice fiecarei proteine. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unor proteine
(SAPERONE) care ajuta la adaptarea conforatiei corecte pentru asigurarea functionalitatii
proteinelor sintetizate.

Acesti saperoni (HSP) se afla in citoplasma si in lumenul Reticului endoplasmic ..

Exemple de saperoni este CALNEXINA. Aceasta se leaga de proteine si ramane legata de ele Pana
sunt impachetate corect ( exista o enzima la nivelul Lumenul reticului endoplasmic numita
glicozidaza care desprinde calnexina cand trebuie)

Mai exista si o saperona numita proteina de legare care este responsabila si de controlul
deschiderii si inchiderii porului transloconului .numita BiP (binding protein) aceasta se leaga de
proteinele ce sunt translocate si le elibereaza doar daca sunt impachetate correct daca nu le
scoate afara si le preda ubiquitinei care le transporta la proteazomi pentru digestie

Alt exemplu de saperoni : HSP 70 care se afla la nivel mitocondrial

53) Structura si biogeneza proteazomilor. Degradarea proteinelor mediata

de ubiquitina:
-proteazomii sunt organite intracelulare nedelimitate de endomembrana care au rolul de
digestia proteinelor denaturate si gresit impachetate.
-ultrastructura : este format din MIEZ si 2 complexe reglatorie
Miezul este format de 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta .. aranjate in 4 inele .. subunitatiile
alfa formeaza partea externa a inelelor iar cele beta partea interna .
-activitatea proteolitica a se gaseste pe subunitatiile BETA care au activitate asemenatoare
caspazelor care cliveaza(taie aminoacizii acizi) sau asemanatoare tripsinei care taie aa bazici sau
chemotripsinei care taie rezidurile hidrofobe .
Complexele reglatoare au 2 parti - ( ATPaza ) si de - recunoastere a complexului ubiquitin-
proteina si desfacerea din complex a ubiquitinei .
Ubiquitina este o proteina care leaga proteinele denaturate si le adduce la proteazom sa le
digere .. si acest mechanism are loc in urmatoarele etape:
-activarea ubiquitinei (de catre enzima E1 si E2)
-recunoasterea substratului (cu ajutorul enzimei E3ubiqutin ligaza) si legarea ubiquitinei de
substrat.. la capatul amino al rezidurilor de lizina(ziade) complex (poliubiquitina)
-legarea poliubiqutina de Complexul Reglator care desprinde Ubiquitina de proteina ..
(dezubiquitinizarea)
54)incluziuni lipidice : MO.ME
-aceste incluziuni pot aparea in 3 cazuri:
a)tranzitoriu : in celula hepatica Dupa ce mancam (postprandial) sub forma de picaturi lipidice ..
proportional ca numar cu cantitatea de lipide ingerate . sunt repede metabolizate si dispare la
cateva ore din citoplasma dupa ingestie.
b)temporar: in celulele secretorii din glanda mamara ( si apar in lactatie )
c)permanent: in adipocite albe sau brune (incluziune mare care ocupa majoritatea citoplasmei )
aspect la MO : se vede ALB la coloratia cu Hemalaun eozina ,,, si ROSU in coloratia speciala de
lipide SUDAN 4
aspect la ME: aspect electronoclar
55)incluziuni pigmentare : aspect MO , ME
Incluziunile pigmentare sunt de 2 feluri .. pot aparea inconditii fiziologice si patologice.
a) cele patologice sunt : - pigmentii biliari (bilirubina in hepatocite)
b) cele fiziologice:
melanina ..pigment negru evident in epidermul pielii si in SNC ( in substanta
neagra)
-MO: fulg de nea neagra maronie cu aspect granular.
-ME:formatiuni electronodense (se observa structura fina a granulelor)
Lipofuscina : pigmentul de uzura ( folosire ) apare odata cu imbatrinrea in special
in miocardocite , cellule nervoase , macrophage .. este produsul nedigerat al unor reactii litice
la nivel subcelular ele sunt cele care da culoarea galbena a adipocitelor .
La MO : granulatii galbe-maronii ( chiar si in HE)
La ME: formatiuni electronodense.
Hemosiderina : rezidiul nedigerabil rezultat in urma distrugerii hematiilor : apare in
maccrofage , se poate confunda cu melanina sau lipofuscina in HE dar capata o coloratie
specifica prin coloratia cu albastru prusia . (dat atomilor de Fier pe care ii contine).
MO: -> aspect granular maroniu
ME: aspect granular electronodens.
56)incluziuni de glycogen:
Glicogenul este forma de stocare a Glucozei in celulele animale .
Incluziuniile de glycogen sunt evidentiate la MO : cu ajutorul coloratiei Carmin Amoniacal best :
se observa plaje mai mult sau mai putin intinse ce nu ocupa niciodata intreaga citoplasma
(culoare ROSU)
Se mai poate evidential prin coloratii speciale de evidentiere a glucidelor (PAS)
La ME: bastonase sau rozete , aspect electronodens.
57)structura si ultrastructura lizozomului :
-lizozomii sunt organite delimitate de membrana si au rolul de Digestie intracelulara .. lizozomii
sunt prezenti in toate celulele cu exceptia hematiiei adulte ,,, sunt in nr foarte mare in macrofage
.
-lizozomul este defapt o vezicula delimitata de o membrane speciala ( care sa reziste la
continutul ei ) si aceasta contine in lumenul ei: Hidrolaze (proteaze pt digestia proteinelor , lipaze
pt digestia lipidelor , glicozidaze pt digestia glucidelor , nucleaze pt digestia aciziilor nucleici )
fosfataza acida care este enzima marker a lizozomului
-la nivelul membranei lizozomului exista o pompa NA/H care baga H in lumen sa asigure Mediu
acid optim pentru activitatea enzimelor lizozomale .
Se poate observa mai multe forme a lizozomului :
Lizozomul primar : este lizozomul care inca nu a luat contact cu endozomul ( materialul de
digerat)
Lizozom secundar : este lizozmul cand se uneste cu endozomul si incepe digestia .
Lizozom tertiar ( corp rezidual ) este ce nu a putut fii digerat si ramas ..
58)functiile lizozomului :
Digestia intracelulara a moleculelor .. aceste molecule pot avea origine intracelulara sau
extracelulara .
Cele de origine extracelulara: cele care intra prin endocitoza (sau fagocitoza) sau pinocitoza
Cele care intra prin fagocitoza : bacterii -> intra in celula (se numesc fagozomi) acestea
fuzioneaza cu lizozomii primari si ii digera (lizozomi secundari )
cele care intra prin pinocitoza : macromoleculele lichide .. -->
pinozomi care fuzioneaza cu lizozomii -> lizozmi secundari ->digestie.
*** aceasta se numeste HETEROFAGIA***
**AUTOfagia** este digestia intracelulara a materialelor inutile sau distruse din cellule
lizozmul ataca un organit mort si fuzioneaza cu el si il digera .
ALTE ROLURI ale lizozomilor :
-controlul materialelor de secretiie : digera materialele in plus de secretie . *crinofagie*

Lizozomii sunt de mai multe tipuri:

1)Lizozomi conventionali : nu au functie secretorie .. ele recunosc endozomi : si interactioneaza
cu ei prin :
a)kiss and run: lizozomul interactioneaza cu endozomul scurt doar introduce enzimele in el si
pleaca la alt endozom.
b)fuziune : lizozomul si endozomul fuzioneaza si incepe digestia lor .(lizozomul secundar )
2)Lizozomi Secretori : o combinatie intre lizozomi conventionali si granule secretorii : contin
enzyme specifice celulei in care se afla .. (limfocit)

59)peroxizomul :
Este un organit delimtat de membrana , capabil de diviziune( organit semiautonom: adica se
divide in 2 dar are nevoie import)
Este un sediu al utilizarii de oxigen cu rolul de detoxifiere , degradarea acizilor grasi , sinteza de
colesterol
(ce contine multe enzime :catalaza(enzima marker) , oxidaza si HMG-coa reductaza..)
Ultrastructura : laMET o membrana simpla de 6nm grosime care prezinta in interior matrice
granulara amorfa sau fibrilara.
60) roluri si biogeneza:
Reactii de oxidare a altor substraturi: Detoxifiere .
RH2 + o2 (sub actiunea oxidazei) R+ H2O2 ( h2o2 este toxic ) aici actioneaza
catalaza care descompune h2o2 ( h2o2 +Rh2 R + 2h2o)
degradarea acizilor grasi: B oxidare cu transformarea lor in acetil-coa .
dscompunerea purinelor (AMP si GMP ) in acid uric.
produc si importa colesterol.(cu ajutorul hmg coa reductaza)
Biogeneza:
-Peroxizomul se poate divide dar NU are DNA nu are material genetic si apoi isi
importa proteinele din afara . (organit semiautonom) ..
procesul de importare a proteinelor :
proteinele PEX sunt implicate in procesul de formare ..
- se importa proteinele PEX 3 , 19, 16 (membranare) (Ribozomi RER ap golgi
membrane peroxizomului)
-proteinele matricei sunt codificate in nucleu si sintetizate in citoplasma de poliribozomi
Acestea contin secvente semnal PTS1 si PTS2 ce duce la directionarea spre peroxizom acestea
se leaga de PEX (care recunosc secventele semnal si duc la translocarea proteinelor in
peroxizom) . acest proces de import al proteinelor matricei este ATP dependent

61: reticulul endoplasmic : definitie ,forme

 Reticulul endoplasmic este un organit delimitat de endomembrana situat langa nucleu
-este format dintr-o retea de cisterne si tubuli cu rolul in biogeneza membranelor si in ciclul
secretor
-reticulul endoplasmic prezinta 2 forme:
1)zona de organizare sub forma de cisterne care are ribozomi atasati pe ea aceasta zona se
numeste reticulul endoplasmic rugos , el continua membrana nucleara externa si lumenul RER
este conectat cu Spatiul perinuclear .
2)zona organizata sub forma de tubuli care NU prezinta ribozomi si se numeste reticulul
endoplasmic neted
-RER si REN nu sunt 2 organite ci doar doua zone de organizare ale aceluasi organit
*RER are rolul de sinteza de proteine ,prelucrarea lor si transportul lor spre aparatul golgi prin
microvezicule
- *REN are rolul in metabolizarea lipidelor si sinteza de fosfolipide , eliberarea glucozei din
glicogen n special la nivelul hepatocitelor: enzima implicat este chiar enzima marker
glucozo-6-fosfataza.
, sinteza hormonilor steroizi
*** la acest subiect mai adaugati si din ce scrie in subiectele urmatoare***
62) mecanismul prin care lantul polipeptidic este translocat din
citosol in reticulul endoplasmic:
Sinteza lantului proteic (lantul peptidic) incepe intodeauna in citoplasma la nivelul ribozomilor liberi , la
acest nivel se formeaza un lant peptidic care prezinta la capatul lui un peptid SEMNAL (cativa aa) peptidul
semnal este recunoscut de SRP (signal recognition particle) SRP leaga peptidul semnal si conduce lantul
peptidic impreuna cu ribozomul catre reticulul endoplasmic (Rugos) , la nivelul membranei reticului
endoplasmic se afla un receptor pentru SRP la legarea SRP de receptor se activeaza si duce la activarea
unui canal care leaga ribozomul si la deschiderea transloconului (un canal pe suprafata RER) unde va intra
lantul peptidic si se va continua sinteza lantului. Peptidul semnal NU intra in RE , el este hidrolizat (taiat) de
catre o peptidaza . (+ VIDEO )

63) Rolul reticului endoplasmic in biosinteza si prelucrarea

proteinelor :
Sinteza proteinelor incepe in citoplasma, aceasta ajunge la reticulul endoplasmic unde sunt preluate de
translocon .
La nivelul RER lantul peptidic sufera modificari de CO-traducere si modificari de POST-traducere , aceste
modificari sunt continuate si finalizate la nivelul aparatului golgi
1)modificari CO-traducere : au loc la nivelul transloconului si sunt :
1: initierea glicolizarii proteinelor ( se formeaza str glicozidice)
 2: hidroxilarea prolinei si lizinei a proteinelor
3: carboxilarea unor aa din proteine
2). Modificari post-traducere:
1-ajuta proteinele pentru impachetarea corecta, acest proces este realizat cu ajutorul unor proteine
numite saperoni (la nivelul lumenului)

64)Rolul reticului endoplasmic in biosinteza membranelor

Proteinele membranare :

-incepe sinteza lor in citoplasma ( poliribozomi) apoi se continua in RER unde sunt pregatite si
transportate la Aparatul golgi si apoi spre membrane .

Lipidele membranare :

1)fosfgliceridele:

Sunt formate la nivelul REN mai ales la nivelul foitei interne a membranei lui se formeaza mai
intai PA din acetil coa si glicerol tri fosfat PA este hidrolizat de fosfolipaza C cu rezultarea
de DAG . se adauga fosfocolina la DAG cu rezultarea de PC PC este transportat in foita
externa prin miscari FLIP FLOP .

2). REN produce CERAMIDELE care vor forma la nivelul aparatului golgi : Glicolipidele si
fosfosfingozidele

3)Colesterolul este produs din Acetil CoA cu ajutorul enzimelor HMG CoA reductaza ,scalen
sintaza,

65) Ultrastructura aparatului Golgi :

Aparatul golgi este un organit delimitat de endomembrana si are forma unei stive formata din 3-7
cisterne(saci) si prezinta 2 fete :
1)fata Cis : este convexa , orientata spre nucleu si reticulul endoplasmic , prezinta o retea de microvezicule
ce realizeaza comunicarea cu Reticului endoplasmic rugos (primeste microvezicule de la reticulul
endoplasmic rugos)

2)fata trans : este concava, matura , orientata spre membrana plasmatica , prezinta o retea de
macrovezicule ce transporta produsele de la aceasta fata spre destinatia finala ( membrana , secretie)

66)polaritatea aparatului golgi :

Aparatul golgi prezinta 2 fete .. o fata cis de intrare si o fata trans de iesire

Polaritatea aparatului golgi este morfologica si biochimica :

fata cis este convexa si prezinta o retea de microvezicule , este orientata spre reticulul endoplasmic si si
au lumenul mai subtire , se mai numeste imatura aici se gaseste enzime cu propietatea de a reduce
ioni metalici

fata trans este concava si prezinta o retea de macrovezicule, este orientata spre membrana si prezinta
ca enzime fosfataza acida( care este enzima marker pentru Lizozomi)

*aparatul golgi isi mentine polaritatea prin 2 modele cunoscute :

1)modelul transportului vezicular : presupune ca veziculele trece dintro cisterna in cealalta ( prin
microdomenii membranare a fiecarii cisterne Transport anterograd) si ca unele vezicule scapa acestui
proces si se intoarce in cisterna din spate (retrograd)

2)modelul maturarii cisternelor : presupune ca intreaga cisterna inainteaza anterograd dar unele proteine
se intorc in spate ( Retrograd) .. acest model nu a fost validat nici pana in ziua de astazi .

Prin aceste modele se demonstreaza ca mereu ramane cv in spate mai imatur ca cel de in fata ( adica isi
mentine polaritatea) .

67)functiile aparatului golgi :

1) maturarea si marcarea si sortarea proteinelor : --> proteinele membranare , proteinele lizozomale ,
proteinele de secretie facand parte din organitele ciclului secretor :

glicolizarea proteinelor ( adaugarea unor grupari glucidice pe proteine)

continuarea impachetarii proteinelor

sortarea lor in functie de unde se duc ( lizozom , membrane, secretie)

transportul lor prin macrovezicule catre destinatia finala.

2)Formarea lizozomilor ( formeaza enzimele lizozomale si le pune intr-o vezicula aceasta vezicula cand
paraseste aparatul golgi se va numii Lizozom)

3)produce GAG ( Glicozaminoglicani )

4)produce sfingolipide si glicolipide din ceramide

68)ciclul secretor :
Este calea prin care se formeaza materialele de secretie si care la final iese din celula prin exocitoza,
aceasta cale are loc prin mai multe etape :

1) La nivelul nucleului se sintetizeaza ARNm din ADN (transcriptie genica)

2) ARNm iese din nucleu si se duce la ribozomii liberi si le activeaza pentru a incepe sinteza de lant
peptidic

3) Lantul peptidic (cu 30 de aa) este transportat impreuna cu ribozomul cu ajutorul SRP la RER

4) La nivelul RER este preluat de catre translocon si se continua sinteza lantului

5) La nivelul lumenului RER incepe impachetarea lantului si maturarea acestuia

6) Apoi este transportat la fata cis a aparatul golgi prin microvezicule unde se continua maturarea si
lui si ajunge la final pe fata TRANS unde va fi transportat catre Membrana prin Macrovezicule

7) Vezicula fuzioneaza cu membrana celulara scotand continutul afara ( exocitoza)

Transportul veziculelor in celula se face cu ajutorul Microtubulilor si in apropierea membranei cu

ajutorul Actinei.

69)biogeneza lizozomilor :
Biogeneza lizozomului implica biosinteza protein-enzimele lizozomului si proteinele membranare.

Hidrolazele lizozomale (protein-enzimele): incepe sinteza lor in citoplasma apoi este transportat la RER
unde se continua sinteza si se produce glicozidarea lor apoi sunt transportate la AP golgi unde vor fi
etichetate cu M6P (manoza 6 fosfat) la acest nivel se matureaza aceste enzime si sunt transportate
sprefata TRANS unde se vor sorta si agrega cu ajutorul M6P intr-o singura vezicula ( inconjurata de
clatrina) care este eliberata in citoplasma cu numele de lizozom primar.

-proteinele membranare au aceasi cale ( citoplasma RER A.Golgi) .. o proteina membranara

importanta este o proteina transmembranara (pompa de H)

Enzimele lizozomale sunt : hidrolazele ( proteaze , glicozidaze, lipaze , nucleaze) si fosfataza acida.

70)exocitoza :
Procesul de transport al moleculelor in spatiul extracelular sau membranar prin intermediul fuzionarii
veziculelor cu membrana .

Exista 2 tipuri de exocitoza :

1)constitutiva independenta de CA+2 :

Are loc in toate celulele si serveste fie la eliberarea unor substante in afara celulei , fie la livrarea catre
membrana a unoi proteine nou sintetizate .

2)neconstitutiva dependenta de CA+2 :

-este dependenta de calciu si are loc la nivelul SINAPSEI chimice cu rolul de a elibera veziculele cu
neurotransmitatori

71)mitocondria : aspect la MO si ME:

Mitocondria este un organit delimitat de 2 membrane , cu functie de baza sinteza de ATP.

La Microscopu optic (Structura) : prin coloratia hematoxilina ferica , mitocondria este evidentiata
sub forma unor structuri granulare.

La ME (ultrastructura): mitocondria este delimitata de 2 membrane : a) membrana mitocondriala

externa , b) membrana mitocondriala interna care prezinta niste falduri numite criste
mitocondriale.

-cele doua membrane definesc doua compartimente mitocondriale :

1)spatiul intermembranar : delimitat de cele doua membrane, se mai numeste si compartiment

mitocndrial extern

2)matricea mitocondriala care este delimitata de membrana mitocondriala interna, la acest nivel
se gaseste ADN mitocondrial (circular fara capete libere ) si ribozomi , matricea se mai
numeste si compartiment mitocndrial intern

72)membrana mitocondriala interna (Organizare si functii):

Membrana mitocondriala interna este organizata conform modelului mozaic fluid (asemanator
membranei celulare) (deci este Trilaminata ) cu bistrat lipidic si proteine . Dar :prezinta o
exceptie este formata din 70-80% proteine si doar 20-30 % lipide ( Are Rol metabolic
crescut) , Procentul mic de lipide este compensat prin prezenta unui fosfolipid cu
hidrofobicitate crescuta numit cardiolipina

ROL: la nivelul membranei mitocndriale interna are loc lantul respirator (lantul transpportor de
electroni) format din 4 complexe proteice I-IV , si Sinteza de ATP prin complexul V (ATP
Sintaza)

** la nivelul matricii mitocondriale se obtine din acil CoA Acetil CoA prin B oxidare si din Acetil
CoA NADH si FADH2 prin ciclul krebs, NADH si FADH2 sunt preluati de membrana
mitocondriala interna si incepe lantul respirator :

1)Complexul I : NADH dehidrogenaza :

-introduce in sistem electronii preluati de pe NADH si ii pune pe ubiquinona (CoQ) , energia

rezultata de la electronii transportati este folosita pentru pomparea de protoni din matrice
spre spatiul intermembranar ( deci se conserva energie sub forma de gradient)
2)Complexul II : Complexul succinat dehidrogenaza:

-este singurul complex care nu pompeaza protoni , acest complex introduce in sistem electronii
preluati de pe FADH2 si ii preda Ubiquinonei (CoQ)

3)Complexul III : complexul citocromilor b-c

Acest complex preia electroni de la ubiquinona si ii transfera pe Citocromul C , energia preluata

de la transferul de electroni este folosita pentru pomparea de protopni din matrice in
spatiul intermembranar .

4)Complexul IV : complexul citocrom-oxidaza

Este ultimul complex din lantul respirator , acest complex preia electronii de pe citocromul C si ii
transfera pe Oxigen energia rezultata este folosita pentru pomparea de protoni din matrice
spre compartimentul extern ( in urma reactiilor din acest complex rezulta h2o)

complexul V : se mai numeste ATP sintaza , are 2 domeni :

a-portiunea F0 :este domeniul transmembranar al complexului si are rol de utilizare translocare

protonilor din spatiul intermembranar spre matrice

b-protiunea F1 : este endodomeniul complexului (domeniul care este spre matrice) , catalizaza
reactia : ADP + Pi = ATP
deci acest complex utilizeaza gradientul de protoni format de lantul respirator pt. sinteza de ATP

73)membrana mitocondriala externa si spatiul intermembranar

(organizare si functii)

-membrana mitocondriala externa : este organizata conform modelului mozaic fluid (bistrat lipidic)
care seamana cu membrana celulara dar aceasta membrana are o permeabilitate foarte
mare prin prezenta Porinelor (proteine transmembranare care permit schimbul a tuturor
moleculelor de sub 5kD intre citosol si compartimentul mitocondrial extern .

-membrana mitocondriala externa activeaza acizii grasi si preia acil CoA si ii transforma la Acil
Carnitin ca sa il poata transloca (mai departe este preluat de membrana mitocondriala
interna unde il baga in matrice dupa ce il transforma inapoi in Acil CoA)

-in membrana mitocondriala externa avem o enzima numita Monoamin oxidaza care este
enzima marker a membranei mitocondriale externe inactiveaza epinefrina ( adrenalina) si
norepinefrina(noradrenalina) acest processe numeste deaminare oxidativa a aminelor
biogene .
** Compartimentul mitocondrial extern (spatiul intermembranar) : delimitat de cele doua
membrane .

-Prezinta enzima Adenilat kinaza care transfera o molecula de Fosfat de pe ATP pe AMP cu
rezultarea de doua ADP ( Consuma 1 atp pentru pregatirea formarii a 2 ATP)

-prezinta enzima Nucleozid fosfokinaza care transforma nucleozidele la nucleotide.

74) organizarea si functiile matricii mitocondriale :

Matricea mitocondriala se mai numeste si compartimentul mitocondrial intern Si este delimitata
de Membrana mitocondriala interna .

-Prezinta ADN propriu (care codifica doar 1% din proteinele mitocondriale)

-prezinta ribozomi mitocondriali

-la acest nivel se produce B oxidarea acizilor grasi cu producerea de acetil CoA

-Acetil CoA este preluat de ciclul krebs cu producerea de ATP si NADH si FADH2 (donorii de
electroni)

75)Biogeneza mitocondriei:
Mitocondria contine ADN propriu dar nu este capabila sa isi sintetizeze proteinele prpii( Doar 1 %
se sintetizeaza din ADN-ul propriu) Mitocondria se divide si isi importa proteinele din
citoplasma ( Organit semiautonom)

*Importul :

Se sintetizeaza 2 feluri de proteine:

1)proteine cu secvente semnal clivabile numite Presecvente . pentru matrice si membrana

mitocondriala interna si spatiul intermembranrar.

2)proteine cu secventa semnal de tintire fara secvente clivabile pentru membrana

mitocondriala externa .

*Acest import se realizeaza cu ajutorul unor complexe proteice transmembranare care preiau
proteinele pe baza recunoasterii secventelor semnal si translocarea lor . aceste complexe se
numesc Translocaze :

1)Translocazele membranei mitocondriale externe (TOM)

- orice proteine importata trebuie sa treaca mai intai prin TOM .

TOM este un complex proteic transmembranar Multipas cu 7 subunitati proteice care actioneaza
ca receptor si formeaza un canal .
 - Toate proteinele destinate sa intre in mitcondrie sunt complexate cu Saperoni citosolici
(HSP90) care le impiedica sa se agrege si le mentine intr-o conformatie care le permite sa
fie translocate .

a)TOM preia proteinele destinate membranei mitocondriale externa si le preda unui alt complex
proteic numit SAM (Sort and ansambly machine) care sorteaza le sorteaza si le ansambleaza
in membrana.

b)Proteinele destinate membranei mitocondriale interne si a matricei sunt preluate de TOM si

date mai departe catre transloconul membranei mitocondriale interne TIM .

2)Translocazele membranei mitocondriale interne (TIM ) prezinta :

a)Tim23 : care continua translocarea proteinelor cu secvente in interiorul matricei ( aceasta are
nevoie de ajutorul unei proteine saperona numita saperona mitocodriala (HSP70) sa le ajute
sa fie transporate iar in matrice sunt preluate de catre alte saperone numite )HSP 60 si HSP
10 care le ajuta sa se impacheteze corect pentru functia lor specifica

b)Tim22 : preia proteinele destinate membranei mitocondriale interne si ii integreaza in ea.

76)rolul mitocondriilor in apoptoza:

Apoptoza reprezinta moartea celulara programata, ce joaca un rol esential in organogeneza si
reinnoirea celulara

Apoptoza are 3 cai :

1) Cale extrinseca

2) Cale mitocondriala

3) Cale nucleara

Noi vom vorbii de calea mitocondriala :

*Factorii care pot pornii apoptoza prin aceasta cale sunt : Stresul intracelular , toxine bacteriene ,
infectie virala ce poate modifica putin ADNul nuclear acestia duc la activarea unor
proteine din citoplasma (Proteine pro apoptotice numite BAX)

acestea se duc la membrana mitocondriala externa si formeaza un canal care scoate din
mitocondrie Citocromul C ( mai scoate din mitocondrie si inhibitorii ai inhibitoriilor de
apoptoza)

citocromul C se leaga de niste proteine citoplasmatice numite APAF1 si le activeaza

acestea se leaga intre ele si formeaza un complex numite APOPTOZOM

de acest apoptozom se leaga o protein enzima (caspaza 9) caspaza de initiere si este

activata
aceste caspaze active duc la activarea CAspazei 3 Efectoare .. Caspaza 3 este responsabila
de digestia si distrugerea celulara .:

-Taie proteinele citoscheletului si cele membranare

-incepe degradarea aparatului golgi

-distruge proteinele (icad) care inhibau ADN-azele : se activeaza ADN-azele si digera ADN-ul

***Video : Mitocondrial Pathway ***

77)nucleul celular definitie , aspect la MO respectiv la ME:

Nucleul este cel mai mare organit celular delimitat de invelisul nuclear, si este centrul de control
si comanda a celulei eucariote , este sediul ADN-ului si replicarii ADN (purtatorul informatiilor
geneticie) si sinteza de ARNm (transcriptie genica)

-La MO: nucleul este bazofil deci apare albastru-violet la coloratie H-E

-exista si metode speciale de evidentierea eucromatinei :

1 reactie FULGEN : ADN=ROSU-violet

2 reactie brachet ADN = VERDE ,,, ARN = ROSU

*La ME : se observa nucleoplasma care cuprinde Matricea nucleara , heterocromatina care este
electronodensa si eucromatina care este electronoclara , nucleolul , invelisul nuclear cu cele
doua membrane si pori.

78)nucleul celular : numar , forma , localizare:

Nucelul este prezent in toate celulele organismului uman cu cateva exceptii :

Hematia adulta si trombocitele

*Numar: de regula fiecare celulala are un nucleu dar mai exista celule care au mai multi nuclei :

1) celule binucleate (cu 2 nuclei) Hepatocitele (celulele ficatului)

2)celule cu cateva zeci de nuclei : Osteoclastele si celulele gigante din TBC (Langhans)

3)Fibra musculara striata ( are 40 de nuclei pe cm)

*Forma : De obicei forma nucleului urmareste forma celulei :

-Rotund-ovalar in celulele sferice

-Turtit in celulele care exista acumulari de material ( secretorii )

-alungit : in celulele inalte

-lobat : in unele leucocite ( celule sangvine albe)

-inmugurit : in megacariocite

*Localizare :

-nucleul este localizat central

-la unele celulele poate fi asezat bazal ( celula calciforma)

-poate fi situat si medio-bazal (la unirea treimii bazale cu cea medie) in celulele secretorii

-periferic (excentric) in :

( fibra musculara striata)

(adipocit) pt ca incluziunile lipidice ocupa majoritatea citoplasmei )

79)invelisul nuclear : definitie organizare ultrastrucutura :

Este un complex format din 2 membrane ce inconjoara nucleul si separa nucleoplasma de
citoplasma . este prezent doar la celulele eucariote .

-Ultrastructura invelisului nuclear : (La ME):

1)membrana nucleara externa ca prezinta atasati pe ea ribozomi si se continua cu RER .

(Trilaminata cele 2 parti hidrofile se vad mai dens si partea hidrofoba mai clar bistrat lipidic )

2)membrana nucleara interna ( tot trilaminata adica bistrat lipidic )

3)spatiul perinuclear ( cisterna perinucleara) spatiul intre cele doua membrane

4)pori : locul unde se intrerupe invelisul nuclear si formeaza impreuna cu proteinele anulare
complexul por

5) lamina densa : un strat subtire sub membrana interna

80)porul nuclear , transportul prin por.

Este zona de intrerupere a invelisului nuclear si formeaza impreuna cu proteinele anulare
complexul por .

*Complexul por : prezinta 8 Subunitati proteice anulare citoplasmatice si 8 nucleoplasmice care

formeaza cosuletul fibros al porului , complexul por prezinta un canal central si niste canale
periferice mici :

Transportul prin por:

Se face in ambele sensuri si se imparte in transport PASIV prin canalele periferice pt moleculele
cu greutate moleculara mica (sub 44kD) si ioni , ACTIV prin canalul central pentru moleculele cu
greutate moleculare mai mare de 44KD si necesita ATP

*Transportul Activ se imparte in Import si Export:

Import :

-proteinele nucleare

-enzime necesare pentru transcrierea adn-ului , complexe receptor-hormon , complexe

ribonucleoproteice .

Export:

-ARNm,Ribozomi,ARNt

81)nucleolul:
Este un corpuscul intranuclear cu rolul in biosinteza de ribozomi (Sinteza de ARN ribozomal)

-La MO : nucleolul este intens bazofil si se coloreaza cu HE si se vede albastru inchis

Ultrastructura la ME:

Prezinta 4 componente:

1)pars amorfa (zona amorfa) Densa , zona de transcriptie)

2)Pars fibrosa(partea fibrilara ) contine ADN si gene pt ARNr

3)Pars granulosa ( Contine ARNr)

4)Pars cromosoma

82)matricea nucleara : ultrastructura , Roluri:

este formata dintro retea de filamente proteice nonhistonice numite SCAFFOLD , aceasta retea
seamana la organizare cu Citoscheletul celulei.

Matricea nucleara prezinta urmatoarele roluri:

-contine enzime pentru sinteza de ADN si ARN si reprezinta sediul unor procese de Replicare a
ADN-ului, Participa la organizarea Nucleolului , Mediaza Semnalele hormonale si
are rol in diviziunea celulara si in reconstructia nucleara.

83)Cromatina :
Este o forma de organizare a ADN-ului , este formata din ADN si proteine histonice

Cromatina si cromozomul sunt Doua forme de organizare a ADNului .

Cromatina este forma de organizare in INTERFAZA

Si Cromozomii in : adica cromatina foarte condensata prezenti in timpul diviziunii celulare .

se clasifica in : 1- Eucromatina 2-Heterocromatina :

84)Eucromatina :
Este partea activa functional a cromatinei ( adica face transcrpitie genicasinteza de ARNm)

-Este Palid colorata la MO si electronclara la ME

Prezinta gene structurale si este impartita in :

1)activa : este partea activa care contine gene care se transcriu in ARNm

2)permisiva : este acea portiune din Eucromatina care devine activa Doar dupa ce primeste
semnale (hormoni)

85)Heterocromatina:
Este partea inactiva genetic din cromatina si este intens colorata la MO si electronodensa la ME
si este impartita in :

1)constituitiva: este permanent condensata si inactiva genetic si nu contine gene structurale si

ADN-ul din ea este intens condensat >> este identificata in cromozomul Y

2)Facultativa : este cromatina mai putin n condensata care contine gene structurale dar sunt
inactive genetic ( a fost odata activa , poate redeveni activa) si se imparte in :

a)Autozomala : heterocromatina mai putin condensata care se poate transforma in eucromatina

pt a deveni activa

b)gonozomala este heterocramtina prezenta in cromozmii X ce determina sexul feminin .

86)fibra de cromatina : histone si proteine nehistonice .: Roluri si

caractere generale .
Cromatina esste organizata sub forma de Fibre

Fibra de cromatina este alcatuita dintr-o subunitate repetitiva numita NUCLEOZOM (care poate
fii un subiect de examen): nucleozomul este format din proteine histonice
inconjurat de ADN

ADNul face 2 ture alfa helix in jurul fiecarei nucleozom

Nucleozomul este format dintr-un miez care contine 2 molecule de H3 si H4 , invelisul miezului
este format dinH2A si H2B si legatura dintre nucleozomi este formata din H1 si ADN

Proteinele histonice sunt sintetizate in citoplasma si importate in nucleu prin transport activ prin
por

,sunt proteine bazice (H1 H2A H2B H3 H4)

Cu Rol de formarea si mentinerea fibrei de cromatina

Proteinele nehistonice : sunt sintetizate in citoplasma sunt acide si se gasesc in nucleoplasma
nucleol si cromatina cu rolul in reglare activitatiii genetice.