COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU CARACAL OLT

PROIECT
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE ABSOLVIRE NIVEL
III AVANSAT

SPECIALIZAREA TEHNICIAN INSTRUCTOR AUTO

Profesor ndrumtor, ABSOLVENT,

ING. TUDORAN FANICA DOBRE DANIEL ELIZEU

1
 Sesiunea ianuarie febrarie 2013

COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU CARACAL OLT

TEMA:

DISPOZITIVE DE
PORNIRE

Profesor ndrumtor, ABSOLVENT,

ING. TUDORAN FANICA DOBRE DANIEL ELIZEU

2
 Sesiunea ianuarie febrarie 2013

ARGUMENT

Apariia primelor automobile este strns legat de descoperirea i perfecionarea mainii cu

abur i a motorului cu ardere intern. Dup primul rzboi mondial se produce un salt calitativ
important n perfecionarea i modernizarea automobilelor, acordndu-se o deosebit atenie
economicitii, siguranei circulaiei i reducerii masei proprii.
Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentru pornirea unui
motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ce este posibil numai daca se dispune de o
sursa exterioara de energie.
Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de baza de care depinde
reusita pornirii motorului.
Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeste
turatia de pornire.
Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare, pentru a asigura depresiunea necesara
formarii amestecului caruburant (care depinde de viteza pistonului) sau presiunea de injectie a
motorinei (care este influentata de viteza pistonului pompei de injectie).
La m.a.s., turatia de pornire este redusa datorita volatilitatii si inflamabilitatii ridicate ale
benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale carburatorului si declansarii scanteii.
Ca urmare, la 0oC, turatia de pornire ajunge la 35-40 rot/min.
La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata, deoarece gradul de comprimare a aerului scade
sensibil la turatii joase, intrucat cresc pierderile de caldura datorita timpului mai indelungat de contact
al incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea motorului rece,
precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita reducerii rezistentelor la scurgere,
prin jocuri. Datorita acestor cauze, la finele comprimarii nu se atinge temperature de autoaprindere.

3
 CAPITOLUL I

PORNIREA MOTOARELOR TERMICE

METODE DE PORNIRE

Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentru
pornirea unui motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ce este posibil
numai daca se dispune de o sursa exterioara de energie.
Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de baza de
care depinde reusita pornirii motorului.
Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se
numeste turatia de pornire.
Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare, pentru a asigura depresiunea
necesara formarii amestecului caruburant (care depinde de viteza pistonului) sau
presiunea de injectie a motorinei (care este influentata de viteza pistonului pompei de
injectie).
La m.a.s., turatia de pornire este redusa datorita volatilitatii si inflamabilitatii
ridicate ale benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale carburatorului
si declansarii scanteii. Ca urmare, la 0oC, turatia de pornire ajunge la 35-40 rot/min.
La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata, deoarece gradul de comprimare a
aerului scade sensibil la turatii joase, intrucat cresc pierderile de caldura datorita timpului
mai indelungat de contact al incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a
acestora la pornirea motorului rece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii
cilindrului, datorita reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor cause,
la finele comprimarii nu se atinge temperature de autoaprindere. Vaporizarea si
autoaprinderea combustibilului sunt afectate, in plus, de imposibilitatea incalzirii aerului
proaspat, de inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de
injectie, precum si de viscozitatea ridicata a combustibilului. Ca urmare, turatia de
pornire la m.a.c. este la 0oC intre 100 si 200 rot/min.
Intre turatia de pornire si durata pornirii exista o stransa dependenta si anume:
durata pornirii va fi cu atat mai mica, cu cat turatia de pornire va fi mai mare. In mod
normal, durata pornirii este de 3 8 s.

Metode de pornire

In functie de sursa de energie externa folosita la pornire, se deosebesc

urmatoarele metode de pornire: manuala si automata. La randul ei, pornirea automata
poate fi electrica, mecanica etc.

4
 Pornirea manuala directa este posibila numai la motoarele Diesel si semi-Diesel
cu putere mai mica decat 25 CP, monocilindrice, de mare turatie, cum sunt grupurile mici
electrogene sau unitatile de pompare. Forta necesara invingerii compresiunii este totusi
prea mare, chiar si la aceste motoare, pentru ca ele sa poata fi rotite cu ajutorul unei
manivele, asa cum se intampla la motoarele cu benzina.
Motoarele monocilindrice sunt insa inzestrate cu un volant masiv.
Volantul are la periferia sa, sau pe fata, o serie de gauri in care se
introduce tija care formeaza manerul manivelei. Cand se
porneste motorul se roteste manivela iar apoi se lasa volantul sa
revina din cauza compresiunii din cilindru. Dupa cateva balansari
in acest fel, energia inmagazinata este sufiecienta ca sa se poata
trece peste p.m.i.. In acest moment se da drumul la combustibil in
injector si se continua rotirea pana ce motorul porneste singur.
Gaurile din volant au formele aratate in figura 24.7, pentru ca
motorul odata pornit sa nu loveasca pe mecanic cu manerul manivelei. Alteori, daca este
eliberata, manivela revine singura in volant.
La motoarele cu mai multi cilindri si de putere mare, pornirea cu mana este
posibila numai daca se intrebuinteaza un demaror cu inertie. Principiul acestui demaror
este inmagazinarea de energie, data prin rotire inceata a unei manivele de mana timp
mai indelungat, actionand un volant care se roteste la turatie foarte mare (6000-12000
rot/min.). acest volant se cupleaza, printr-un reductor, la coroana volantului de la motorul
Diesel sau direct la arborele cotit. Energia acumulata in acest volant se consuma pentru
a pune in miscare arborele cotit si celelalte parti mobile ale masinii. Legatura intre
demarorul cu inertie si motor se face cu ajutorul unui ambreaj cu frecare. Scopul
ambreajului este sa limiteze cuplul care se transmite si, din aceasta, sa impiedice socul
distrugator care s-ar produce in momentul cuplarii rigide intre demaror si motor.
Sistemul demarorului cu inertie se foloseste pe scara mai larga in aviatie, din
cauza ca are greutate mica si la instalatiile de mina care lucreaza in mediu cu pericol de
explozie, pentru ca nu provoaca nici un fel de scantei. Pentru simplificarea instalatiilor,
acest fel de pornire este preferat si la unele motoare Diesel rapide, folosite in locuri unde
intretinerea unei instalatii electrice este grea, cum este cazul la motoarele de tractor si la
motoarele care lucreaza in schelele petrolifere sau in cooperativele agricole. Aparatul
este insa scump, deoarece cuprinde mai multe angrenaje si piese dificile si, din aceasta
cauza aplicatiile sale de pana acum au fost reduse.
Modelul cel mai cunoscut de demaror cu inertie este reprezentat in fig. 24.8.
Dimensiunile exterioare ale aparatului sunt astfel concepute incat sa coincida cu
dimensiunile motorului electric echivalent. Din aceasta cauza, se poate monta un
demaror cu inertie in
locul oricarui demaror
electric.

Pentru ca sa incapa
in diametrul carcasei,

5
volantul este mic in diamteru, dar se roteste cu o turatie foarte mare. Multiplicarea rotatiei
de la manivela 1 si volantul 3 este facuta de 4 serii de roti dintate 2, cu dantura interioara
si planetara. Antrenarea motorului are loc printr-o serie de amgrenaje separate de
multiplicator. Ambreajul cu frictiune 4 este montata astfel incat sa se poata misca in
lungul axului. Cuplarea pinionului 6 de atac cu volantul se face prin manevrarea manetei
5, care se vede si in figura 24.8.

Pornirea cu aer comprimat

Acest sistem de pornire se intalneste la motoarele stationare si transportabile

lente, folosite in centrale electrice, in marina sau pentru scopuri industriale de obicei in
locuri izolate. Aerul comprimat se obtine ieftin si poate fi pastrat usor in instalatii unde
pornirea electrica ar cere motoare costisitoare si baterii de acumulatoare voluminoase.
Aerul comprimat este adus in camera de ardere prin deschiderea unei supape aflata in
chiulasa. Aceasta supapa poate fi comandata manual sau automat.
Supape comandate manual (figura 24.1). Pornirea cu supapa comandata manual
este folosita la motoare mici, monocilindrice, la care costul oricarei alte instalatii de
pornire este prea ridicat fata de valoarea motorului. Toata instalatia se compune dintr-un
dispozitiv cu ventil 1, comandat printr-un levier de mana 2 asezata pe chiulasa motorului
3. aerul comprimat de la un rezervor este adus prin conducta de legatura 4. pentru a
porni, se roteste motorul cu ajutorul volantului pana ce pistonul ajunge in pozitia de
inceput de cursa activa. In acest moment, se deschide supapa si se tine in aceasta
pozitie aproximativ jumatate din lungimea cursei. Aerul comprimat apasa cu o forta
suficienta asupra pistonului pentru ca motorul sa se invarteasca cu o rotatie intreaga. La
a doua sosire a pistonului in pozitie convenabila, se repeta operatia. Sistemul se
adacteaza in special la motoarele in doi timp, unde fiecare cursa coboratoare a pistonului
este activa. La p.m.e., aerul comprimat care a lucrat scapa prin ferestrele de evacuare.
La motoarele in patru timpi, supapa este actionata o data la doua rotatii, iar aerul
comprimat scapa din cilindru atunci cand supapa de evacuare se deschide. Mecanicul
actioneaza asupra supapei pana cand motorul a capatat turatia sufiecienta ca sa poata
porni. Pornirea cu aer comprimat, comandata manual, cere atentie si practica in
manevrarea supapei.
Daca supapa se deschide prea tarziu, motorul nu
isi mareste turatia destul de repede pentru
consumarea aerului din butelie. Daca supapa se
deschide prea timpuriu, masina porneste in sens
contrar. Arcul 5 si presiunea aerului comprimat
mentin supapa pe scaunul sau. In timpul
functionarii insa, pentru siguranta, supapa se
blocheaza in pozitia inchis cu ajutorul surubului cu
roata de mana 6.
Butelia de aer comprimat ajunge, de obicei,
pentru patru porniri. Presiunea din butelie este de
6
15-20 kgf/cm2. la motoarele mici, umplerea buteliei se face cu ajutorul gazelor din motor.
Pe capul cilindrului se afla o supapa de retinere, care permite gazelor sa treaca din
cilindru spre butelie, cand presiunea din camera de ardere este mai mare decat
presiunea din butelie. Un robinet, plasat imediat dupa supapa, permite inchiderea sau
dozarea debitului de gaze. Imediat dupa pornirea motorului, se face incarcarea buteliei,
pentru ca sa fie pregatita pentru noi manevrari. Robinetul de incarcare trebuie sa se
deschida periodic si numai partial, altfel gazele fierbinti, trecand in cantitate mare,
incalzesc conductele si produc arderea sau intepenirea robinetului si a supapei de
retinere.
Motoarele policilindrice cu pornire pneumatica comandata manual au numai unul
sau doi cilindri actionati cu aer comprimat.
Pe volant se afla un semn care arata pozitia in care pistonul din cilindrul prevazut
cu supapa de aer se afla la locul potrivit pentru admiterea aerului comprimat. Se aduce
motorul in aceasta pozitie si apoi se manevreaza supapa de aer asa cum s-a mai aratat.
Supape de aer comprimat comandate automat. Acest mod de pornire este
folosit pentru motoarele Diesel industriale mari. Butelia de pornire contine aer comprimat
la o presiune de 30-50 kgf/cm2, aerul este admis in cilindrii motorului cu ajutorul unei
supape speciale, montata pe chiulasa. Supapa este comandata de un culbutor pus in
miscare de arborele cu came al motorului, fiind montata in chiulasa, la fel ca si supapele
de admisiune si evacuare.
Pe arborele cu came, sunt prevazute, in acest scop, came speciale pentru pornire.
Sistemul descris poate fi aplicat la motoarele in patru timpi. Conectarea si deconectarea
supapei de pornire 1 (fig. 24.2) se face prin deplasarea arborelui cu came, sau prin
apropierea si departarea culbutorului de cama de pornire; in acest scop, axul culbutorului
2 este excentric. Cand levierul de pornire al motorului este in pozitia de pornire rola
culbutorului este lovita de cama in rotatia sa si supapa se deschide. La pozitia normal,
culbutorul se ridica de pe cama si supapa ramane permanent inchisa.

7
 La motoarele mari in doi timpi la care nu exista supape si arbore cu came si chiar
la unele motoare in patru timpi, supapa de pornire se comanda cu ajutorul aerului
comprimat. In acest scop se afla de obicei pe motor, in prelungirea pompei de injectie, un
distribuitor de aer comprimat care imparte aerul, la moment necesar, supapelor de
pornire. In fig. 24.3 este aratata o supapa de pornire comandata cu aer. Aerul de
comanda soseste prin conducta 1 actionand asupra pistonului 3. Prin levierul 2 supapa
se blocheaza in pozitia inchis. Aerul de pornire este adus de la butelii prin conducta 4.
Schema acestei instalatii de pornire este aratata in fig. 24.4.
Aerul, la o presiune de 30-40 kgf/cm2, soseste la ventilul de pornire 1 comndat de
levierul de pornire 2. in momentul cand motorul este pus in pozitia de pornire, aerul
comprimat patrunde in conducta 3 si actioneaza asupra pistonului 4, care deschide
supapele 5 si 6, permitand accesul aerului comprimat la supapa pilot si accesul aerului
comprimat care va lucra in cilindru, la supapa de pornire. In distribuitorul de aer, datorita
actiunii camei 7, tachetul 8deschide supapa pilot 9 si conduce aerul comprimat la
pistonul 10, care comanda deshiderea supapei de pornire 11. la inchiderea supapei pilot,
conducta 12 se descarca prin orificiile 13.
Sistemul de pornire cu supapa pilot ii este sensibil la impuritatile continute de aerul
comprimat.
Dezavantajul acestui sistem de pornire cu aer comprimat consta in faptul ca aerul
intrebuintat raceste cilindru la fiecare cursa activa.
Aerul comprimat este introdus in cilindru la temperatura obisnuita a camerei (cca.
20o C), iar prin destinderea care are loc in cilindru, isi micsoreaza temperatura, racind
cilindrul. De aceea, motoarele policilindrice, de obicei, numai o parte din cilindri sunt
actionati cu aer, in timp ce restul cilindrilor primesc combustibil de la pima rotatie a
motorului. Dupa ce s-a ajuns la turatia de pornire prescrisa, cilindrii actionati cu aer
primesc combustibil si motorul intra in functiune ca Diesel. In cilindrii cu aer, trecerea de
la aer la combustibil se face fie treptat, cilindru cu cilindru, prin manevrarea individuala,
fie in acelasi timp, printr-o manevra centrala.
Motoarele au trei pozitii de pornire: in prima pozitie toti cilindrii primesc aer
comprimat, in pozitia a doua, jumatate din cilindri primesc aer comprimat, iar in pozitia a
treia, de mers normal, toti cilindrii primesc combustibil, aerul fiind oprit.

8
 La toate motoarele mari, parghiile care actioneaza supapa de aer comprimat si
injectorul sunt astfel legate incat sa nu se poata admite deodata in cilindru si aer
comprimat si combustibil.
Este strict interzis sa se introduca deodata aer comprimat si combustibil in cilindru
pentru ca presiunea de ardere ar ajunge la valori inadmisibile pentru un motor. De
asemenea, comenzile trebuie asigurate prin blocaje impotriva manevrelor gresite. Inainte
de a pune levierul in pozitia de pornire, mecanicul trebuie sa se asigure ca toate
supapele de aer inchid bine. Pentru aceasta, se incarca cu aer comprimat conductele
dintre motor si butelie, apoi se inchide robinetul buteliei. Daca scaderea de presiune in
conducte se face repede, inseamna ca una dintre supape este deschisa. Din cand in
cand, cozile supapelor se ung cu petrol amestecat cu ulei, ca sa se previna intepenirea.
Pornirea cu motor cu aer comprimat. Pentru a preintampina dezavantajele pornirii
cu aer comprimat, care duce la racirea cilindrilor, unii constructori folosesc sistemul de
pornire cu ajutorul unui mic motor cu aer comprimat, de dimensiunile unui electromotor,
care actioneaza, printr-un pinion, coroana de pe volant. La acest sistem, presiunea
aerului din butelia de pornire poate fi mai mica decat la sistemele de pornire cu supapa,
enumerate mai inainte. Un asemenea sistem de pornire poate fi adaptat la motoare
Diesel de puteri mijlocii, din instalatiile stationare si transportabile, de exemplu la
motoarele MB fabricate in prezent la uzinele 23 August.

Pornirea electrica

Acesta este mijlocul cel mai potrivit de pornire atunci cand instalatia in care
functioneaza motorul are nevoie de energie electrica si pentru alte scopuri. Cazul este

9
intalnit la autovehiculele, tractoare, locomotive Diesel si la anumite instalatii de grupuri
electrogene antrenate cu motoare Diesel.
La motoarele cuplate cu generatoare electrice de curent continuu, asa cum sunt
motoarele pentru locomotive Diesel electrice 12 LDA 28 fabricate de U.C.M. Resita,
pornirea se face folosind proprietatea pe care o au motoarele electrice de a fi reversibile,
adica de a putea fi intrebuintate fie ca dinam, fie ca motor. Cum asemenea instalatii sunt
prevazute cu baterii puternice de acumulatoare, motorul este rotit de masina electrica
cuplata cu arborele sau, pana ce porneste. Din acest moment, printr-o schimbare de
conexiuni electrice, masina electrica se transforma in dinam si intra in regm normal de
functionare.
La autovehicule, unde instalatia electrica este necesara pentru iluminat si pentru
actionarea diferitelor aparate ajutatoare motorul este prevazut la instalatiile anexe si cu
un dinam si cu un demaror electric separat. Tensiunea acestora se alege astfel incat sa
poata satisface si nevoile de pornire ale motoarelor care necesita puteri mari. De obicei,
se intrebuinteaza tensiuni de 12 sau 24 V si baterii de acumulatoare cu capacitati intre
150 si 400 Ah, la motoare avand puteri intre 100 si 250 CP.
Motoarele electrice actioneaza coroana volantului prin intermediul unui angrenaj
cu roti dintate.
Pornirea electrica cere din partea mecanicului o atentie deosebita in exploatare.
Acumulatoarele trebuie sa fie in permanenta incarcate, ferite de inghet si sa aiba acid
pana la nivelul superior al placilor. Se va face cat mai des controlul si completareacu acid
sau apa distilata a bateriei, astfel incat densitatea acidului sa fie de circa 24-280 Baume.
Daca motorul este blocat sau intepenit din cauza temperaturii scazute, motorul electric
nu poate face rotirea. In asemenea cazuri, curentul trebuie imediat intrerupt, fiindca
astfel se arde motorul electric. De asemenea, daca motorul nu a pornit de la inceput, nu
este permis sa se tina motorul electric in mers mai mult de 30 s, caci, din cauza incalzirii
prea puternice, se distrug bobinajele.

Pornirea cu motor de benzina auxiliar

Drept sursa de energie pentru pornirea motorului Diesel, in locul motorului electric,
se poate folosi si un motor mai mic, cu aprindere prin scanteie, a carui pornire se poate
face mai usor. O asemenea solutie a fost aplicata la tractoarele cu motoare tip D 36 si
D36 M fabricate de Uzinele Tractorul precum si la motoarele sovietice S 80, folosite pe
tractoare grele cu senile.
Sistemul are avantajul ca suprima bateria electrica in exploatari unde intretinerea
unei asemenea instalatii electrice este grea.
Un alt sistem al acestei solutii este ca motorul poate fi rotit vreme indelungata cu
ajutorul motorului auxiliar, fortandu-se pornirea, fara ca sa se epuizeze sursa de energie
pentru pornire.
Sistemul de pornire cu motor auxiliar complica insa instalatia motorului Diesel si o
scumpeste. Trebuie avutde asemenea in vedere aprovizionarea masinii cu doi
combustibili.
10
 Pentru ca sa se micsoreze puterea motoruluide pornire,motorul principal poate fi
rotit la inceputul decompresat, deci cu un cuplu mai redus. Pe vreme foarte rece, gazele
de evacuare ale motorului auxiliar pot incalzi colectorul de admisiune al motorului
principal, inainte de a face cuplarea intre masini, ceea ce ajuta conditiilor de aprindere
din cilindri motorului Diesel. La tractorul S-80, motorul de pornire are doi cilindri in doi
timpi si este asezat alaturi de motorul principal, care are sase cilindri, si antreneaza
volantul acestuia cu ajutorul unui tren de angrenaje, asa cum se vede si in sectiunea din
fig. 24.5. Se pune intai in functiune motorul cu benzina, care poate fi pornit cu ajutorul
unei manivele. Apoi, daca temperatura inconjuratoare este foarte coborata, gazele de
ardere de la motorul auxiliar sunt trecute prin colectorul de admisiune al motorului
principal, prin deschiderea unei supape speciale. Se inchide un timp aceasta supapa, se
decompreseaza motorul principal blocand supapele in pozitie deschisa, si se actioneaza
levierul de cuplare. Pinionul care se angreneaza cu coroana de pe volant este tinut in
pozitia cuplat, cu ajutorul unui levier. In momentul in care s-a ajuns la turatia potrivita, se
opreste decompresarea si se asaza levierul regulatorului la pozitia de plina sarcina.
Motorul Diesel incepe sa lucreze singur si turatia sa creste, apropiindu-se de regimul
normal de mers in gol. In acest moment, cu ajutorul unui sistem centrifugal, format din
greutati asemanatoare cu acelea ale unui regulator, pinionul motorului cu benzina este
scos din angrenarea cu dintii coroanei, decuplarea se face automat, iar motorul de
pornire, care si-a terminat misiunea, se opreste. Racirea motorului auxiliar prin acelasi
radiator ca si motorul Diesel, ceea ce simplifica mult legaturile la conducte.

Pornirea Hidraulica

Pornirea hidraulica este un procedeu care se intrebuinteaza in special la

motoarele care trebuie sa functioneze in conditii de temperatura scazuta.
Instalatia de pornire, aratata schematic in fig. 24.6, este formata din demarorul
hidraulic si un acumulator de energie, care actioneaza fluidul necesar demarorului.

11
 Demarorul hidraulic 1 are
acelasi gabarit cu un motor
electric de putere echivalenta
si se monteaza in locasul
prevazut la motorul Diesel.
Acumulatorul de energie este
format din unul sau mai multi
cilindri 2, fiecare prevazut cu
un piston liber 3, care are intr-
o parte lichidul care
actioneaza demarorul, iar in
cealalta parte un gaz care,
prin comprimare, acumuleaza
energia necesara pornirii.
Pentru incarcarea
acumulatoarelor, se
recupereaza lichidul din
rezervorul de scurgere 6 si se
trimite cu ajutorul unei pompe
manuale sau mecanice 4, in
acumulator unde, datorita
presiunii, impinge pistonul
liber al acumulatorului si
comprima gazul din cealalta
camera a cilindrului. Pentru
pornire, se inchid legaturile
intre pompa si acumulator si
se deschid legaturile catre demaror cu ajutorul
ventilului cu trei cai 5, asa cum se poate urmari in
schema din fig. 24.6. In acest moment, prin
destinderea gazului, lichidul este impins la
demaror si astfel se asigura energia necesara
pornirii motorului.
Acest sistem de pornire se foloseste cu succes la temperaturi foarte scazute de
ordinul a -25oC. Gazul folosit in acumulator este de obicei azotul, iar lichidul se alege
pentru a avea temperaturi de inghet cat mai joase.

CAPITOLUL II

12
 Motorul electric de pornire (demarorul)
demarorul cu cuplare electromagnetica ( CONSTRUCTIA SI
FUNCTIONAREA )

Demarorul cu cuplare electromagnetica este un motor electric de curent continuu si are

aceeasi constructie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-5; difera doar gabaritul, puterea 0,9 kW
( 1,35 CP ) pentru Dacia , OLTCIT si 2,9 kW ( 4 CP ) pentru 797-05 si unele caracteristici, prin
care structura bobonajului si numarul polilor ( 4 in loc de 2 ).

Constructia demarorului cu cuplare electromagnetica

Se compune din : statorul 1 ,cu patru mase polare din tole de otel electrotehnic, fixate pe
carcasa lor, avand patru bobine legate in serie si care formeaza infasurarea de excitatie ,ale
carei capete sunt racodate la peria (+) si respectiv la borna 10 ( izolata fata de masa ); rotorul 2 ,
format di arbore sprijinit prin bucse din bronz pe capacele statorului si miez din tole de otel
electrotehnic cu canale pentru infasurarea sa, ale carei capete sunt lipite de lamelele
colectorului 3 ( de cupru , izolata fata de masa); infasurarile statorului si rotorului sunt
confectionate din bare de cupru cu sectiune mare.

13
 Demarorul se mai compune din periile 4 ( + si - ), din bronz grafitat, ghidate pe suporturile
capacului statorului si care apasa pe colectorul 3 sub influenta unor arcuri
spirate.Electromagnetul ( solenoidul ) 5 , montat deasupra statorului 1 , are o infasurare serie de
cuplare si una deruvatie de mentinere in camp, care conecteazaarmatura ce face legatura intre
borna 11 de la alimentare de la baterie si borna 12 pentru trasmiterea curentului la infasurarea
excitatiei prin borna 10, la comanda de la contactul cu cheie (prin borna 13). Mecanismul de
cuplare 6 , cu cuplare fortata electromagnetica , comandat prin furca 7 de la electromagnet ,
face posibila deplasarea pinionului sau 8 pentru cuplare cu coroana volantului; mecanismul
dispunde de un cuplaj de siguranta cu role 9 , care protejeaza demarorul impotriva
suprasolicitarilor.

Functionarea demarorului cu cuplare electromagnetica

La comutarea contactului cu cheie in pozitia cuplat, curentul de la baterie alimenteaza

infasurarea electromagnetului 5 , al carei camp magnetic atrage armatura si totodata miezul lui,
la al carei capat este asamblata partea superioara a furcii 7 care osciland in jurul boltului de
articulare de pe carcasa, impinge pinionul8, fixat la partea ei inferioara sic are culizeaza pe
filetul special al arborelui, spre coroana volantului cu care angreneaza. Armatura
electromagnetului inchide contacele bornelor 11 si 12 , scurtcircuitand infasurarea seriea
solenoidului .

Totodata, se alimenteaza infasurarea de excitatie a statorului ( legata in serie fata de rotor ),

prin perii-colector si infasurarea rotorului , ale caror campuri magnetice se interactioneaza, dand
nastere unui cuplu ce imprima rotorului o miscare de rotatie pe care o transmite prin pinion la
arboreal cotit pentru pornirea motorului.

Dupa pornire, nemaiactionandu-se cheia de contact , demarorul nu mai este alimentat si

miscarea de rotatie inceteaza, iar furca, datorita arcurilor sale, retrage automat pinionul pentru
decuplare.

Ca masura de siguranta pentru protectia rotorului demarorului la o eventuala suprasolicitare

si, deci scurtcircuitarea infasurarilor, mecanismul de cuplare este prevazut cu un cuplaj de
siguranta cu role tip roata libera 9 , care va determina decuplarea rotorului. Aceasta poate avea
loc cand pinionul a ramas cuplat dupa pornirea motorului si se iveste pericolul transmiterii
inverse a miscarii, ceea ce are duce la turatii de circa 10.000 rot/min ale rotorului , tinand cont
de rotorul de demultiplicare dintre pinion si coroana care are valoarea i=8-10.

Mecanismul de cuplare de la autoturismele ARO-240 este tipul de cuplare prin inertie. Acesta
este format dintr-un pinion arc elicoidal , iar la capatul opus este fixate cu surub de rotor.
Demarorul cu cuplare electromagnetica in trepte I.M.-23 ( AVF ), folosit pentru pornirea motorului
D2156 HMN 8 este alimentat la o tensiune de 24 V, de catre doua baterii de alimentare legate in
serie, iar puterea lui este de 4 kW ( 6CP ).

14
 Cand contactul cu cheie se afla in pozitia de pornire a motorului, demarorul se alimenteaza de
la bateria de acumulatoare , iar electromagnetul de anclansare inchide un contact si curentul
circula prin infasurarile auxiliare si rotor dand nastere unui camp magneric, care face sa se
invarta rorotul cu o turatie redusa, deplasandu-l in acelasi timp axial pentru cuplarea pinionului
cu coroana de pe volant .

Prin deplasarea rotoruluise elibereaza clichetul si este atrasa armatura, inchizand un alt
contact, care determina intrarea in circuit a infasurarilor principale si rotorul se va invarti cu
turatie nominala, dezvoltand puterea maxima pentru pornirea motorului termic.

La intreruperea contactului cu cheie, rotorul revine la pozitia initiala, fiind retras de un arc de
readucere.

15
 CAPITOLUL III

ELECTROMOTORUL DE PORNIRE
Tipuri de mecanisme de cuplare a demarorului cu arborele cotit al
motorului

Mecanismul de cuplare a demarorului serveste la cuplarea pinionului de pe axul

rotorului cu coroana dintata fixata pe volantul motorului. Cuplarea trebuie realizata numai
in momentul pornirii, iar decuplarea sa se faca in mod automat, imediat dupa pornire.
Demarorul poate primi curentul direct de la bateria de acumulatoare prin
intermediul intrerupatorului de pornire sau indirect, prin intermediul unui releu.
Mecanismul de cuplare a demaroarelor poate fi actionat: prin inrtie, mecanic si
electromagnetic.

Mecanismul de cuplare prin inertie

Mecanismul de cuplare prin inertie (bendix) este compus dintr-un pinion montat
liber pe o bucsa filetata (fig. 11.2).
Filetul este realizat cu un pas foarte mare, bucsa 1 putand sa se deplaseze liber
pe axul rotorului de care este solidarizata prin arcul
elicoidal 2.
Arcul elicoidal, avand un capat fixat cu un surub de
rotor, iar celalalt capat de bucsa filetata, realizeaza
in acest fel un cuplaj elastic intre coroana 5 si demaror,
care atenueaza socurile si loviturile puternice dintre dintii
celor doua pinioane in timpul angrenarii. Pinionul 3
prevazut cu o masa excentrica 4
(contragreutate) este montat ca o piulita pe portiunea
filetata a bucsei 1. in momentul rotirii
demarorului, pinionul va avea tendinta sa ramana in
urma datorita inertiei sale amplificata si de catre masa
excentrica. Astfel, el se va insuruba pe filetul bucsei 1, efectuand o miscare de avans
spre coroana dintata 5, fixata pe volant, cu care se angreneaza. Dupa pornirea
motorului, coroana volantului capatand o viteza de rotatie din ce in ce mai mare va tinde
sa roteasca pinionul mai repede decat il invarteste demarorul. In acest fel pinionul 3,
rotindu-se mai repede decat bucsa 1 va incepe sa execute o miscare de desurubare,
deplasandu-se inapoi pe bucsa si decuplandu-se in mod automat de coroana dintata a
volantului. Acest sitem de cuplare are avantajul ca este simplu. Functionarea sa nu este
insa silentioasa si este insotita de uzura pronuntata a dintilor pinioanelor. Pentru a
asigura o deplasare usoara a pinionului demarorului, filetul bucsei trebuie curatat si ferit
de ulei si praf sau alte impuritati.

16
 Pentru a diminua socul care se produce la cuplarea pinionului de antrenare al
electromotorului de pornire cu coroana dintata, la unele tipuri de demaroare se folosesc
intrerupatoare actionate automat de pinion si o rezistenta suplimentara montata in serie
cu infasurarile demarorului. Cuplarea in acest caz se va face in 2 etape. In etapa initiala
demarorul este alimentat prin rezistenta cu un curent redus, care roteste pinionul de
antrenare cu o turatie mica insa suficienta pentru deplasarea si cuplarea sa lina. Dupa
cuplare, rezistenta este scoasa din circuit, demarorul primeste curentul maxim si
porneste motorul dezvoltand un cuplu puternic.

Mecanismul de cuplare cu parghie actionata electromagnetic

Mecanismul de actionare cu cuplare comandata electromagnetic de la distanta

este asemanator cu cel comandat prin pedala cu deosebirea ca actionarea parghiei
demarorului se face cu ajutorul unui releu. In principiu, cuplarea are loc in 2 etape. In
prima etapa, releul deplaseaza pinionul pe axul rotorului, care are un filet cu un pas
mare, imprinmandu-i in acelasi timp o miscare de rotatie pentru realizarea angrenarii cu
coroana dintata a volantului.

In momentul in care cuplarea s-a produs, releul inchide contactele circuitului de

alimentare si demarorul dezvolta cuplul maxim, pornind motorul. Dupa ce motorul a
pornit, protectia impotriva supraturarii prin ambalare este asigurata printr-un mecanism
de cuplare prevazut cu dispozitiv tip roata libera.

17
 O varianta constructiva a unui motor electric cu mecanism de cuplare cu
electromagnet este reprezentata in fig. 11.5. Pentru a realiza cuplarea pinionului 17 cu
coroana volantului 16, parghia 15 este comandata prin intermediul unui releu de cuplare
sau de tractiune care se compune dintr-un miez de fier moale, gol in interior, pe care se
gasesc doua infasurari: infasurarea de cuplare 12 si infasurarea de retinere 13.
Incorporat in interiorul miezului se afla indusul mobil 14, legat la un capat cu parghia 15,
iar la celalalt, prin intermediul unei tije, poate inchide contactele 11. Circuitul releului de
cuplare se inchide prin apasarea butonului 3 si a unui releu auxiliar. Releul auxiliar este
compus dintr-un miex pe care se afla, infasurarea 8 si lamela metalica 9 care inchide sau
deschide contactele 10.
Comanda intregului sistem se face apasand pe butonul de pornire 3 care inchide
urmatorul circuit: borna pozitiva a bateriei de acumulatoare 1 masa peria pozitiva a
generatorului 2 bornele 21 si 6 infasurarea 8 intrerupartorul de pornire 3
ampermetrul 4 borna 5 borna negativa a bateriei de acumulatoare 1.
La trecerea curentului prin infasurarea 8 a releului auxiliar, miezul ei se va
magnetiza si va atrage lamela metalica 9, invingand tensiunea arcului 20 si inchizand
contactele 10. Prin inchiderea acestor contacte se face legatura intre motorul de pornire
si bateria de acumulatoare prin intermediul infasurarii 12.
Cuplarea demarorului se realizeaza in doua trepte, si anume:
- in prima treapta, pinionul se cupleaza cu coroana sub actiunea armaturii mobile 14 a
releului de cuplare care va deplasa si parghia 15. in acelasi timp, pentru usurarea
cuplarii, demarorul se roteste fiind parcurs de un curent mai redus decat cel normal (40-
50 A). Cele doua infasurari ale releului de cuplare sunt parcurse de curent astfel:
infasurarea de retinere 13pe circuitul: borna pozitiva a bateriei 1 masa infasurarea 13
nodul 19, infasurarea de cuplare 12 serie pe circuitul: borna pozitiva a bateriei 1
masa borna demarorului18 infasurarea 12 nodul 19; de la nodul 19 ambele circuite
se inchid prin contactele 10, lamela 9 si borna negativa a bateriei de acumulatoare.
Infasurarea-serie a releului de tractiune are rolul de a mari campul magnetic total,
deoarece la pornire tensiunea aplicata infasurarii armaturii 14 este redusa datorita
caderii de tensiune mari din baterie produsa de intensitatea curentului de pornire mare.
- in a doua treapta, armatura mobila (indusul 14) stabileshte spre capatul cursei
contactele, punand in scurt circuit infasurarea 12 si alimentand demarorul direct de la
baterie cu un curent de intensitate mare (400-600 A); in acest fel demarorul dezvolta
intreaga sa putere.
Dupa pornirea motorului, curentul care circula prin bobina 8 se va diminua datorita
curentului produs de generator si al carui sens este invers decat cel al curentului furnizat
de baterie. Datorita diminuarii curentului, miezul bobineinu va mai putea invinge
tensiunea arcului 20 desfacand contactele 10 si scotand astfel releul de cuplare din
functiune chiar daca butonul 3 se mentine apasat; releul va continua sa nu lucreze atata
timp cat motorul va functiona chiar daca din greseala se apasa pe butonul de pornire.
Fixarea motorului de pornire este astfel realizata incat sa permita reglarea pozitiei
sale fata de coroana dintata a volantului astfel ca axele celor doua roti sa fie paralele.

18
 La mecanismul reprezentat in fig. 11.6 prin inchiderea intrerupatorului 2,
electromagnetul de cuplare 4, prevazut cu infasurarea 3, este alimentat de la bateria de
acumulatoare 1. In aceasta situatie electromagnetul actioneaza prin intermediul tijei 5,
parghia 6, care deplaseaza axial pinionul demarorului pana cupleaza cu coroana
volantului. In acelasi timp prin deplasarea spre dreapta a tijei 5, se inchid contactele 7 de
alimentare a demarorului de la bateria de acumulatoare.

19
 CAPITOLUL IV

METODE DE UURARE A PORNIRII

Pentru a usura pornirea motoarelor, mai ales la m.a.c., la orice temperatura a

mediului ambiant, se folosesc un sir de procedee auxiliare, care au ca scop atingerea
rapida a temperaturii de autoaprindere.
Incalzirea generala a motorului. Cel mai eficient mijloc de pornire la temperaturi
foarte joase este preincalzirea generala a motorului cu apa fierbinte, care se introduce in
instalatia de racire.
Incalzirea aerului aspirat se realizeaza la motoarele autovehiculelor cu ajutorul
unei bujii incandescente sau a unei instalatii cu termostat.
Bujia de incandescenta. In camera separata a m.a.c. se monteaza o bujie
prevazuta cu o spirala de nichel crom. Cand bujia se conecteaza in circuitul electric,
spirala ei ajunge la incandescenta si produce o incalzire locala a aerului, sufiecienta
pentru a usura autoaprinderea in orice anotimp al anului.
Instalatia cu termostat. Instalatia electrica de pornire cu termostat usureaza
pornirea motorului la temperaturi scazute prin preincalzirea aerului admis in motor.
aceasta instalatie, in cazul automobilelor Roman este compusa din doua termoinjectoare
si un intrerupator cu rezistenta pentru pornire.
Termoinjectorul (fig. 11.7) este montat in galeria de admisiune a motorului fiind
alimentat cu motorina de la conducta de refulare pana la ventilul 3. daca cheia de
contact se roteste pentru pozitia de incalzire, circuitul electric se inchide, iar rezistenta 5
se incalzeste pana la incandescenta. Capatul interior al partii centrale 6 a
termoinjectorului, in jurul careia este infasurata rezistenta, se incalzeste si se dilata, iar
stiftul 4 este deplasat in jos. In felul acesta bila 3 coboara si ea, iar combustibilul
patrunde prin corpul injectorului si se aprinde in contact cu filamentul incandescent,
incalzind aerul admis prin galerie.
In momentul in care filamentul a devenit incandescent, termoinjectorul este
scurtcircuitat de comutatorul bimetalic 3 (fig. 11.8) si prin contactul 1 se face legatura cu
masa.

20
 In acelasi timp, se aprinde o lampa de control care avertizeaza conducatorul ca
rezistenta termoinjectorului a ajuns la incandescenta si trebuie sa treaca cheia de
contact in pozitia de pornire a motorului.
In unele cazuri, inchiderea si deschiderea admisiei motorinei nu sunt facute cu un
ventil cu bila, ci de un electroventil 4 (fig. 11.9).
Lichidele de pornire se pot introduce in motor fie prin adaugare la combustibilul de
baza, fie prin pulverizare in colectorul de admisiune al motorului cu ajutorul unor
dispozitive speciale.
In fig. 11.10 se reprezinta dispozitivul de pornire start pilot utilizat la pornirea
motoarelor din familia Roman. La punerea in functiune, capsula din camera container se
gaureste cu acul 1, actionandu-se manual si pompa de aer 8. sub actiunea presiunii
aerului, lichidul trece prin filtrul 5 si prin jiclorul de combustibil aer 9, se transforma in
emulsie si prin conducta 10 si pulverizatorul 11 ajunge in colectorul de admisiune al
motorului.

21
 CAPITOLUL V

DEFECTE, INTRETINERE SI REPARARE IN INSTALATIA DE

PORNIRE

4.1 ntreinerea instalaiei de pornire

Pentru asigurarea unei porniri uoare a motorului este necesar s se respecte unele reguli de
ntreinere legate de demaror ,dar i de bateria de acumulare ,astfel:
-se verific starea bornelor i conductoarelor de legatur cu bateria de acumulatoare ; acestea
se dezoxideaz i se ung cu un strat subire de unsoare consistent, periodic(10000-15000 km) ;
-verificarea fixrii demarorului pe motor (se face la aceeai periodicitate) ;
-bateria de acumulare s fie bine ncrcat pentru a putea furniza curentul necesar pornirii,
mai ales pe timp rece, i s nu fie suprasolicitat prin porniri dese i de lung durat ;
-la pornire nu se vor face mai mult de 3-4 ncercri cu o durata de 5 s cu pauze ntre ele de
30 s ;dac motorul nu pornete, se face o pauz de 10-15 minute pentru refacerea potenialului bateriei,
dup care se fac iari 2-3 ncercri cu pauze de 1-2 minute ntre ele ; dac totui nu pornete , se
determin i nltur cauzele (carburaie,aprindere) i apoi se face pornirea , pentru a evita descrcarea
bateriei ;
-pe timp rece, se iau msuri suplimentare de pornire ,eventual prin prenclzirea motorului,
iar la autoturisme prin acionarea prealabila cu manivela pentru ruperea uleiului ;
-motoarele mari pot fi pornite pe timp rece , cu dispozitive speciale , montate n locul
manivelei ;
-periodic la 10000-15000 km , se face ungerea cu unsoare a pinionului i a arborelui filetat ;
-se va evita stropirea cu lichide, iar la splarea motorului, se protejeaz demarorul cu o folie
de material plastic ;
-distana ntre pinion i volant trebuie s fie de 2-4 mm i se verific periodic, iar la nevoie
se regleaz ;
-contactul cu cheie i conductoarele aferente se controleaz periodic, ndeosebi fixarea
bornelor de legatur si funcionarea ;
-se controleaz periodic, cuplarea releului electromagnetic i modul de culisare a pinionului
de ctre furc ;
-la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat s se decupleze ambreiajul pentru micorarea
forelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc n uleiul de transmisie din
carter , a crui viscozitate este mrita iarna.
La instalaia de pornire dotat cu bujii incandescente se recomand :
-utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare ;
-verificarea periodic (10000-15000)km, a strii legturilor electrice funcionrii lor (n
cca 30 s s ating temperatura de prenclzire ); starea lor se poate constata i prin palpare (bujiile care
rman reci ,dupa conectarea lor n circuit , sunt defecte);
-controlul i diagnosticarea temeinic, se face prin msurarea rezistenei ohmice a fiecrei
bujii incandescente ; aceasta s un depeasc 0,5 ohm ; bujiile arse, au rezistenta ohmica de valoare
infinit , iar la cele scurtircuitate zero ; timpul de nclzire , dup conectarea contactului cu cheie s un
depeasc 30 s.

22
 4.2 Defectele n exploatare i repararea instalaiei de pornire

Defectele n exploatare ngreuneaz sau chiar fac imposibila pornirea motorului.

Motorul are pornirea greoaie din urmtoarele motive :

Cderea de tensiune normal , dar curentul absorbit este mare n sarcin , datorit
frecrilor dintre rotor i stator prin uzarea bucelor de bronz (lagrele arborelui ) , ncovoierii arborelui
rotorului , griprii pinionului de cuplare , scurtcircuitrii nfurrilor sau a colectorului , arderii
armturii sau bornelor releului electromagnetului ,precum i arderii colectorului ,uzrii sau griprii
periilor n culisele lor .
Remedierea const n demontarea demarorului de pe motor , dezasamblarea , curairea cu
rzuitoare i pnz ( un cu produse petroliere , mai ales la bobinaje , rotor i releu), controlul
scurtcircuitelor pe stand de probe special , i dup necesitate, nlocuirea bucelor de bronz, ndreptarea
arborelui, verificnd centrarea lui pe strung , degriparea pinionului (curirea i ungerea filetului ),
lefuirea pe strung a colectorului cu hrtie abraziv foarte fin i curirea izolatiei dintre lamele cu o
lam de lime corespunztoare .Eventualele scurtcircuite ale nfurrilor statorului se nltur prin
refacerea izolaiei ; dac sunt la rotor, se face nlocuirea lui. La releul electromagnetic, se face
dezoxidarea armturii i bornelor, iar in caz de scurtcircuit, se izoleaz sau se nlocuiete bobinajul
(operatiile de demontare-montare a releului sunt mai dificile , ceea ce impune mai mult atentie ).
Periile se degripeaza sau se nlocuiesc dac uzura depeste 1/3 din nlimea lor normal .
Dup reparare , demarorul se supune ncercrilor la mersul n gol i n sarcin pe standul
special .
Dac curentul absorbit va fi mic la mersul n gol i n sarcin, defeciunile constau n uzarea periilor
sau ntreruperea nfurrilor statorului sau rotorului (indusului) care se nltur dup cum s-a artat mai
sus .
Dac curentul absorbit este mare i n gol, cauzele sunt frecrile mari ale rotorului pe stator (uzarea
bucelor de sprijin ale arborelui, ncovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor.
Remedierea se face ca mai sus .
Cderea de tensiune mare este provocat de oxidarea bornelor sau terminalelor
,conductoarelor slbite sau defecte.
Cderea de tensiune s un depeasc 0,2V pe fiecare poriune de circuit i de 0,5 V pe ntregul
circuit : curentul absorbit s un depeasc valoarea prescrisa.
Remedierea const n dezoxidarea legturilor dintre demaror i baterie i ungerea lor cu un
strat de unsoare : celelalte conexiuni se dezoxideaza i se strng .Conductoarele defecte se izoleaz sau se
nlocuiesc.

23
 CAPITOLUL VI

NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU NTREINEREA I

REPARAREA AUTOVEHICULELOR
Organizarea locului de munc
-ntreinerea i repararea autovehiculelor se va face n hale i ncperi amenajate, dotate cu utilaje, instalaii i
dispozitive adecvate;
-executarea unor lucrri de demontare, ntreinere sau reparare a autovehiculelor este admis i n spaii
amenajate n afara halelor i atelierelor de ntreinere denumite platforme tehnologice . Aceste platforme
vor fi delimitate, marcate i amenajate corespunztor, iar atunci cnd este necesar vor fi mprejmuite;
-cile de acces din hale ateliere i de pe platformele tehnologice vor fi ntreinute n stare bun i vor fi prevzute cu
marcaje i indicatoare de circulaie standardizate
-nclzirea halelor i ncperilor de lucru va fi asigurat n perioada anotimpului rece n funcie de temperatura
exterioara i n limitele stabilite de Normele generale de protecia muncii
-n halele de ntreinere i reparare a autovehiculelor, canalele de revizie vor fi ntreinute n stare curat,
asigurndu-se scurgerea apei, a uleiurilor i a combustibililor
-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor n interiorul halelor dect dac exist instalaii de exhaustare, n
stare de funcionare
-instalaiile de ventilaie general i local din halele i ncperile destinate lucrrilor de ntreinere i reparare a
autovehiculelor vor fi n bun stare, urmrindu-se n permanen funcionarea lor la parametrii proiectai
-persoanele fizice sau juridice vor asigura afiarea instruciunilor tehnice i de exploatare privind instalaiile de
ventilaie, preciznd programul de funcionare al acestora precum i obligaiile referitoare la reviziile tehnice i
verificrile periodice
-utilajele din hal i ateliere vor fi bine fixate, legate la pmnt, dotate cu dispozitivele de protecie n bun stare
-la demontarea, montarea i transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare i
manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care s
asigure prinderea corect i echilibrat a subansamblelor
-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie s aib stabilitate i rezisten corespunztoare
-n halele de reparaii n care se execut i lucrri de sudur la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a
tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudur oxiacetilenic, a transformatoarelor de sudur electric, precum i a
paravanelor de protecie folosite n timpul sudurii electrice
-petele de ulei i combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dup care vor fi luate msuri de
curare i evacuare a materialului rezultat n locuri care nu prezint pericol de incendiu
-crpele, clii i alte materiale textile folosite la curarea i tergerea pieselor sau a minilor vor fi depuse n cutii
metalice cu capac i evacuate n locuri stabilite n acest scop pentru a fi arse sau ngropate
-lucrtorii trebuie s poarte echipament de lucru i echipamentul de lucru corespunztor lucrrilor pe care le execut
cu instalaiile i utilajele din dotare
-sculele vor fi aezate pe suporturi speciale, amplasate n locuri corespunztoare i la nlimi accesibile. Dup
terminarea lucrului sculele vor fi curate i nchise n dulapuri. Ascuirea sculelor de tiat se va face de ctre un
lucrtor instruit special n acest scop
-este interzis modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei n vederea mririi cuplului
-autovehiculele aflate pe poziiile de lucru din hale vor fi asigurate mpotriva deplasrilor necomandate cu pene sau
cale special confecionate n cazul n care nu se executa lucrri la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi
asigurate i cu mijloace proprii (frna de ajutor i cuplarea ntr-o treapt de vitez)
Repararea autovehiculelor
-autovehiculele trebuie s fie introduse n hal cu motorul n funciune, avnd n rezervor o cantitate de carburant de
cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesar deplasrii autonome de la un punct de lucru la altul
-canalul de revizie trebuie meninut n stare curat, asigurndu-se scurgerea apei, uleiurilor i combustibililor.
Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fa de ctre conductorul locului de munc

24
-standul unde se face verificarea bunei funcionri a sistemului de rulare i a motorului trebuie s aib montat
grilajul de protecie
-la diagnosticarea motorului n timpul funcionrii se va avea n vedere s se evite aezarea lucrtorului n dreptul
paletelor ventilatorului i s se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se n acest scop tubulatura de evacuare i
sistemul de ventilaie
-demontarea prilor componente ale instalaiei electrice se va face numai dup decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul aezat pe capre
metalice prevzute n partea superioar cu pene de lemn astfel nct s asigure stabilitatea autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzin sau motorin prin suflarea cu gura
-splarea i degresarea pieselor mici se va face numai cu detergeni n cuve speciale, amplasate n locuri
corespunztoare
-pentru lucrrile absolute necesare sub autovehicul, cnd nlimea de suspendare nu permite o poziie de lucru n
picioare, lucrtorii vor folosi paturi rulante adiacente
-se interzice ncercarea frnelor cu autovehiculul n mers, n hale i ateliere. Proba frnelor se va face numai la
standul de ncercat sau n locuri special amenajate
-se interzice scoaterea din hal a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguran rutier (
direcie, frn, semnalizare luminoas )
-la montarea i demontarea arcurilor se vor folosi cleti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor atta timp ct acestea sunt n
lucru
-nainte de pornirea motorului, pentru verificarea final, eava de eapament a autovehiculului va fi conectat la
instalaia de evacuare a gazelor de eapament
-n locurile pentru umflarea pneurilor trebuie s se afieze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de
automobile, precum i intruciunile specifice de protecia muncii
-iluminatul natural i artificial se va realiza astfel nct s se asigure o bun vizibilitate la locul de munc
-corpurile de iluminat trebuie s fie curate periodic. De asemenea se vor face msuratori periodice asupra
iluminrii, precum i verificarea instalaiilor de iluminat
Protecia mpotriva incendiilor i exploziilor
-n ncperi cu pericol de incendii i explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale
incandescente, producerea de scntei, lovirea a dou scule feroase i folosirea echipamentului de lucru din materiale
sintetice
-este interzis accesul n atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor strine
-este interzis fumatul n halele de ntreinere i reparaii. n acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat
-este interzis pstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,
vopsele, diluani etc. n interiorul halelor sau atelierelor cu excepia locurilor anume prevzute prin proiectul de
construcie.

25
 CAPITOLUL VII

REGLEMENTRI PROFESIONALE
Ordinul nr. 574/2005 din 01 Aprilie 2005
privind organizarea si desfasurarea examenului pentru obtinerea permisului de
conducere
Avand in vedere prevederile art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice, ale cap. III sectiunea I din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si
Internelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 604/2003, cu modificarile ulterioare,
ministrul administratiei si internelor emite urmatorul ordi
ART. 1. - (1) Examenul pentru obtinerea permisului de conducere se sustine la serviciile publice
comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, denumite in continuare servicii
publice comunitare, din cadrul prefecturilor pe a caror raza teritoriala isi au domiciliul candidatii
(resedinta, in cazul cetatenilor straini ori romani cu domiciliul in strainatate);
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) absolventii cursurilor de pregatire pentru obtinerea permisului
de conducere pentru categoriile Tv si/sau Tb, precum si militarii in termen, elevii si studentii institutiilor
de invatamant din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, care pot sustine
examenul la serviciul public comunitar pe a carui raza teritoriala isi are sediul unitatea de invatamant
respectiva.
ART. 2. - (1) Examinarea persoanelor care solicita obtinerea permisului de conducere se efectueaza
de catre examinatori atestati in acest sens de Directia regim permise de conducere si inmatriculare a
vehiculelor, din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Conditiile de pregatire si atestare a examinatorilor se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si
internelor, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
ART. 3. - (1) Persoana care solicita examinarea pentru obtinerea permisului de conducere trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba varsta de cel putin 18 ani, cu urmatoarele exceptii:
1. cel putin 16 ani, pentru subcategoriile A1 si B1;
2. cel putin 21 de ani, pentru categoriile D, DE, Tb si Tv si subcategoriile D1 si D1E;
b) sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea pe drumurile publice a
autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea;
c) sa faca dovada absolvirii cel putin a cursurilor primare, precum si a pregatirii teoretice si practice
realizate prin cursuri organizate de unitati autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care
solicita examinarea.
(2) Persoana condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru comiterea unei infractiuni
prevazute la art. 101 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 poate fi admisa la examenul
pentru obtinerea permisului de conducere in conditiile prevazute la art. 103 alin. (1) lit. a) si b) din acelasi
act normativ.
ART. 4. - Dosarul de examinare trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:
a) cererea-tip (anexa nr. 1);
b) fisa de scolarizare (anexa nr. 2) care contine datele de stare civila ale candidatului, forma de pregatire
teoretica si practica realizata de unitatile autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care se

26
solicita examinarea, completata prin dactilografiere si semnata de candidat, pe care se aplica o fotografie
color a acestuia in spatiul special destinat;
c) fisa medicala;
d) avizul psihologic;
e) certificatul de cazier judiciar in termen de valabilitate (pentru cetatenii straini cu resedinta sau cu
domiciliul in Romania, acesta se elibereaza de Inspectoratul General al Politiei Romane);
f) copia documentului de identitate;
g) documentul justificativ din care sa rezulte ca solicitantul a urmat o forma de invatamant;
h) chitanta de plata a taxei de examinare;
i) copia permisului de conducere, in cazul persoanelor care solicita obtinerea unei noi categorii sau
subcategorii;
j) dovada ca solicitantul a absolvit un curs de legislatie rutiera si conduita preventiva organizat de o unitate
autorizata si copia hotararii judecatoresti de condamnare ramase definitiva, in cazul persoanelor care
solicita examinarea pentru obtinerea unui nou permis de conducere in locul celui anulat.
ART. 5. - (1) Programarea la examen se solicita personal de catre candidat.
(2) La primirea dosarului de examinare se verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 3,
precum si existenta actelor prevazute la art. 4.
ART. 6. - (1) Examinarea candidatilor cuprinde proba teoretica si proba practica.
(2) Proba teoretica se desfasoara pe baza unui chestionar, putand fi efectuata si cu ajutorul unui sistem
informatic avizat de Directia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor.
(3) Proba teoretica se poate sustine si intr-o limba de circulatie internationala.
(4) Proba practica cuprinde testarea conducerii unui autovehicul in poligon si/sau, dupa caz,in trafic, atat
in localitati, cat si in afara acestora, inclusiv dupa lasarea serii.
(5) Examinarea la fiecare dintre componentele probei practice se efectueaza de catre un alt examinator.
ART. 7. - (1) Examinarea persoanelor la proba teoretica se face pe baza de chestionar, dupa cum
urmeaza:
a) pentru categoriile A, B, BE, Tr, Tb, Tv si subcategoriile A1, B1 se acorda un singur chestionar de
cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de prim ajutor si de conduita preventiva, precum si a
elementelor de mecanica;
b) pentru categoriile C, CE si subcategoriile C1, C1E se acorda un chestionar de cunoastere a regulilor de
circulatie, notiunilor de prim ajutor, de conduita preventiva si a elementelor de mecanica, precum si un
chestionar cu reguli specifice pentru categoria C;
c) pentru categoriile D, DE si subcategoriile D1, D1E se acorda un chestionar de cunoastere a regulilor de
circulatie, notiunilor de prim ajutor, de conduita preventiva si a elementelor de mecanica, precum si un
chestionar cu reguli specifice pentru categoria D.
(2) In functie de categoria ori de subcategoria pentru care se solicita examinarea, chestionarele contin cate
26 de intrebari din regulile de circulatie, notiunile de prim ajutor, conduita preventiva si elementele de
mecanica si, respectiv, 11 intrebari cu reguli specifice pentru categoria C sau D.
(3) Candidatii consemneaza raspunsurile la intrebari in anexa la chestionar (anexa nr. 3).
(4) In cazul in care candidatul solicita examinarea pentru obtinerea permisului de conducere categoriile B,
C si/sau D, i se va acorda un chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de prim ajutor,
conduitei preventive si a elementelor de mecanica si cate un chestionar cu regulile specifice pentru
categoriile C si/sau D.
ART. 8. - (1) Chestionarele de examen si grilele de corectare folosite la proba teoretica se stabilesc
de Directia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor.
(2) Proba teoretica cuprinde in mod obligatoriu notiuni din urmatoarele domenii:

27
a) Dispozitiile legale in materie de circulatie rutiera:
- in special cele care privesc semnalizarea, inclusiv marcajele, regulile de prioritate si restrictiile de viteza.
b) Conducatorul auto:
- importanta vigilentei si a comportamentului fata de alti participanti la trafic;
- functiile de perceptie, de evaluare si de decizie, mai ales timpul de reactie, si modificarile
comportamentului conducatorului auto ca urmare a efectelor consumului de alcool, droguri si de
medicamente cu influente negative asupra conducerii unui autovehicul, a starilor emotionale si a oboselii.
c) Drumul:
- normele legale referitoare la respectarea distantelor de siguranta dintre vehicule, distantei de franare si
tinutei de drum a vehiculului in diferite conditii meteorologice si in functie de starea carosabilului;
- riscurile de conducere legate de starea diferita a carosabilului si mai ales variatiile acestuia in functie de
conditiile atmosferice si de vizibilitate;
- caracteristicile diferitelor tipuri de drumuri si dispozitiile legale care decurg din acestea.
d) Ceilalti participanti la trafic:
- riscurile specifice legate de lipsa de experienta a celorlalti participanti la trafic, a categoriilor de
participanti la trafic cu vulnerabilitate sporita, cum sunt: copiii, pietonii, biciclistii si persoanele cu
mobilitate redusa;
- riscurile inerente circulatiei si conducerii diferitelor tipuri de vehicule si conditiilor de vizibilitate pe care
le au conducatorii acestora.
e) Reglementare generala si diverse:
- reglementare relativa la documentele administrative referitoare la folosirea vehiculului;
- reguli generale privind comportamentul pe care trebuie sa il adopte conducatorul auto in caz de accident
(acordarea primului ajutor, prezervarea urmelor de la locul accidentului, anuntarea politiei, salvarii etc.) si
luarea altor masuri pentru indepartarea sau diminuarea efectelor accidentului;
- masurile de securitate referitoare la incarcatura vehiculului si la persoanele transportate.
f) Precautii care trebuie luate la parasirea vehiculului.
g) Elemente mecanice legate de securitatea conducerii auto: posibilitatea de a sesiza defectiunile curente
care pot afecta indeosebi eficacitatea sistemului de directie, de suspensie, de franare, cauciucurile, farurile
si semnalizatoarele, catadioptrii, oglinzile retrovizoare, spalatoarele si stergatoarele de parbriz, sistemul de
esapament, centurile de siguranta si claxonul.
h) Echipamentele de siguranta ale vehiculelor, mai ales folosirea centurilor de siguranta si a
echipamentelor de siguranta pentru copii.
i) Regulile de folosire a vehiculului referitoare la protectia mediului inconjurator (folosirea
corespunzatoare a sistemului de avertizare sonora, consumul moderat de carburant, limitarea emisiilor de
gaze poluante etc.).
(3) Dispozitii specifice referitoare la categoria A, respectiv la subcategoria A1.
Controlul obligatoriu al cunostintelor generale cu privire la:
a) folosirea echipamentelor de protectie, cum ar fi manusile, cizmele, imbracamintea si casca;
b) vizibilitatea motociclistilor pentru ceilalti participanti la trafic;
c) riscurile legate de diferitele conditii de circulatie indicate mai sus, acordandu-se atentie si portiunilor
alunecoase de sosea, gurilor de canal, marcajelor rutiere aplicate pe carosabil, sinelor de tramvai etc;
d) elementele mecanice legate de siguranta conducerii auto, acordandu-se atentie si comutatorului pentru
intreruperea curentului in cazuri de urgenta, nivelului de ulei si curelei de transmisie.
(4) Dispozitii specifice privitoare la categoriile/subcategoriile C, C+E, C1, C1+E, D, D+E, D1 si D1+E.
Controlul obligatoriu al cunostintelor generale privind:

28
a) regulile referitoare la timpii de conducere si perioadele de repaus, conform Regulamentului Consiliului
(CEE) nr. 3.820/85; utilizarea dispozitivului de inregistrare prevazut de Regulamentul Consiliului (CEE)
nr. 3.821/85;
b) regulile referitoare la tipul de transport: de marfuri sau de calatori;
c) documentele relative la vehicul si la transport, necesare pentru transportul national si international de
marfuri si de calatori;
d) comportamentul care trebuie adoptat in caz de accident; cunoasterea masurilor care trebuie luate dupa
un accident sau un eveniment similar, mai ales a interventiilor de evacuare a pasagerilor, precum si
cunostintele de baza in materie de prim ajutor;
e) masurile de precautie care trebuie luate la scoaterea si inlocuirea rotilor;
f) regulile privitoare la masa si dimensiunea vehiculelor, reguli privitoare la dispozitivele de limitare a
vitezei;
g) impiedicarea vizibilitatii conducatorului auto si a celorlalti participanti la trafic, din cauza
caracteristicilor vehiculului;
h) citirea unei harti rutiere, planificarea unui itinerariu, inclusiv folosirea sistemelor de navigatie
electronice (facultativ);
i) factorii de securitate privitori la incarcatura vehiculului: controlul incarcaturii (stivuire si fixare),
dificultati legate de anumite tipuri de incarcaturi (de pilda, lichide, incarcaturi suspendate etc.), incarcarea
si descarcarea marfurilor si folosirea materialului de incarcare (numai pentru categoriile C, C+E, C1 si
C1+E);
j) responsabilitatea conducatorului auto in ceea ce priveste transportul pasagerilor, confortul si siguranta
calatorilor, transportul copiilor, controalele necesare inaintea plecarii.
(5) Controlul obligatoriu al cunostintelor generale despre urmatoarele dispozitii referitoare numai la
categoriile C, C+E, D si D+E:
a) principiile de constructie si de functionare a urmatoarelor elemente: motoare cu combustie interna,
fluide (de exemplu, uleiul de motor, lichidul de racire, lichidul pentru spalatorul de parbriz), circuitul
carburantului, circuitul electric, sistemul de aprindere, sistemul de transmisie (ambreiaj, cutie de viteze
etc.);
b) lubrificarea si protectia antigel;
c) principiile de constructie, de montare, de utilizare si de intretinere a anvelopelor;
d) principiile tipurilor, functionarii, principalelor piese, atasarii, folosirii si intretinerii atente a garniturilor
de frana si a dispozitivelor de limitare a vitezei;
e) principiile tipurilor, functionarii, principalelor piese, atasarii, folosirii si intretinerii atente a
dispozitivelor de cuplare (numai pentru categoriile C+E si D+E);
f) metode pentru detectarea cauzelor de producere a penelor;
g) intretinerea preventiva a vehiculelor si reparatiile curente necesare;
h) responsabilitatea conducatorului auto in ceea ce priveste receptia, transportul si livrarea marfurilor,
conform conditiilor convenite (numai pentru categoriile C si C+E).
ART. 9. - Timpul afectat solutionarii unui chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie este de
30 de minute, respectiv de 10 minute pentru un chestionar cu reguli specifice pentru categoria C sau D.
ART. 10. - (1) Examinarea persoanelor in ceea ce priveste cunoasterea regulilor de circulatie se
desfasoara in sali adecvate acestei activitati, stabilite prin dispozitie a sefului serviciului public comunitar.
(2) In anexa la chestionar persoana examinata va completa toate rubricile existente si va semna. Persoana
examinata consemneaza olograf mentiunea referitoare la perioada si la scoala de soferi absolvita, pe
versoul anexei, dupa care semneaza.

29
(3) Proba teoretica consta in completarea de catre candidat a anexei la chestionar, prin insemnarea cu litera
X a casetei sau casetelor corespunzatoare raspunsului/raspunsurilor considerat/considerate
corect/corecte, lasand necompletate celelalte casete cu raspunsurile considerate gresite. teoretice:
Norme metodologice
privind atestarea profesorilor de legislaie rutier i a instructorilor de conducere auto
CAP. I Dispoziii generale
Art. 1. - Profesorii de legislaie rutier i instructorii de conducere auto din colile de conductori
auto i pot desfura activitatea numai dac sunt atestai conform prezentelor norme, n urma obinerii
unui atestat de profesor de legislaie rutier, respectiv atestat de instructor de conducere auto.
Art. 2. - Pentru obinerea atestatului prevzut la art. 1, solicitanii trebuie s ndeplineasc
condiiile necesare n vederea desfurrii acestei activiti, s urmeze un curs de pregtire profesional
ntr-un centru de pregtire i perfecionare profesional a personalului din domeniul transporturilor rutiere
autorizat de ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului i s promoveze examenul
susinut n condiiile prezentelor norme.
CAP. II Condiii pentru obinerea atestatului de profesor de legislaie rutier i
de instructor de conducere auto
Art. 3. - Condiiile de studii necesare n vederea obinerii atestatului de profesor de legislaie
rutier sunt ndeplinite dac solicitanii prezint o diplom de absolvire a unei instituii de nvmnt
superior de lung durat n specialitile tiine juridice sau tehnice.
Art. 4. - Condiiile de studii necesare n vederea desfurrii activitii de instructor de conducere
auto sunt ndeplinite dac solicitanii sunt absolveni de liceu cu diplom de bacalaureat sau sunt
absolveni ai colilor de maitri n specialitatea transporturi auto.
Art. 5. - (1) Persoana care solicit eliberarea atestatului de profesor de legislaie rutier sau de
instructor de conducere auto trebuie ca, pe lng condiiile de studii:
a) s aib vrsta de cel puin 25 de ani;
b) s dein permis de conducere de cel puin 5 ani; instructorii de conducere auto trebuie s fac dovada
c au o vechime de cel puin 5 ani n conducerea autovehiculelor din fiecare categorie i subcategorie
pentru care solicit atestarea;
c) s nu fi avut suspendat exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor n ultimele 12 luni sau mai
mult de dou ori de la data obinerii permisului de conducere pentru consum de alcool;
d) s nu fi avut atestatul de profesor de legislaie rutier/instructor de conducere auto anulat ultimele
12 luni;
d) sa nu fi avut anulat permisul de conducere;
e) s fie apt din punct de vedere medical i psihologic pentru desfurarea activitii respective;
f) s nu fi fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv pentru o infraciune la
regimul circulaiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vtmare cauzatoare de moarte, vtmare
corporal grav, tlhrie, ultraj cu violen, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linitii publice, viol,
lipsirea de libertate n mod ilegal, luare sau dare de mit, primirea de foloase necuvenite sau trafic de
influen, dac nu a intervenit reabilitarea sau amnistia;
g) s fi urmat un curs de pregtire sau perfecionare profesional, dup caz, organizat n condiiile
prezentelor norme.
(2) Pot fi atestati ca profesori de legislatie rutier sau instructori de conducere auto, fr scolarizare i
sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter crora le-au incetat raporturile de
serviciu si care si-au desfasurat activitatea neintrerupt in ultimii 10 ani in structurile politiei rutiere,daca
indeplinesc si celelalte conditii prevazute la alin. (1).

30
(3) Cursul de perfecionare profesional poate fi urmat numai pn la expirarea valabilitii atestatului
de profesor de legislaie rutier sau instructor de conducere auto.
CAP. III Pregtirea i perfecionarea profesional
Art. 6. - Cursurile de pregtire i perfecionare profesional se vor organiza de ctre centrele de
pregtire i perfecionare profesional a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de
ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului
Art. 7. - Pot urma cursurile de pregtire i perfecionare profesional n vederea obinerii
atestatului
prevzut la art. 1 numai persoanele care fac dovada ndeplinirii condiiilor prevzute la cap. II.
Art. 8. - (1) Programele minimale de pregtire i perfecionare profesional vor fi ntocmite i
actualizate de ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului prin Autoritatea Rutier
Romn - A.R.R., mpreun cu Ministerul Educaiei i Cercetrii i Direcia regim permise de conducere
si inmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Programele de pregtire i perfecionare profesional n vederea obinerii atestatului de profesor de
legislaie rutier, respectiv de instructor de conducere auto, se ntocmesc de ctre centrele de pregtire i
perfecionare profesional a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de ctre Ministerul
Transporturilor, Construciilor i Turismului, pe baza programelor minimale prevzute la alin. (1).
Art. 9. - (1) Durata minim pentru cursurile de pregtire profesional n vederea obinerii
atestaului de profesor de legislaie rutier sau a atestatului de instructor de conducere auto, va fi de minim
120 de ore.
(2) Durata minim pentru cursurile de perfecionare profesional n vederea meninerii calitii de
profesor de legislaie rutier sau instructor de conducere auto ca urmare a expirrii perioadei de
valabilitate a atestatului, va fi de minim 60 de ore.
CAP. IV Examinarea n vederea obinerii atestatului de profesor de legislaie rutier i
a atestatului de instructor de conducere auto
Art. 10 - (1) Examenul n vederea atestrii profesorilor de legislaie rutier i a instructorilor de
conducere auto poate fi susinut numai de persoanele care ndeplinesc condiiile prevzute la cap. II.
(2) Comisia de examinare va stabili data susinerii examenelor de atestare.
Art. 11 - (1) Comisia de examinare va fi compusa din 3 membri, dintre care 2 reprezentani ai
Autoritii Rutiere Romne - A.R.R. i un reprezentant al Direciei generale infrastructur i transport
rutier din cadrul Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului.
(2) Comisia de examinare poate fi completat cu reprezentani ai Directiei regim permise de conducere si
inmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sau din cadrul Serviciul
public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor al Institutiei Prefectului,
precum i reprezentani ai Ministerului Educaiei i Cercetrii.
Art. 12 - Actele necesare n vederea obinerii atestatului de profesor de legislaie rutier i/sau de
instructor de conducere auto se depun, n copie, la centrul de pregtire i perfecionare profesional a
personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de ctre Ministerul Transporturilor,
Construciilor i Turismului care organizeaz cursurile, acestea fiind urmtoarele:
a) cererea din care s rezulte numele i prenumele persoanei, tipul atestatului, categoriile i
subcategoriile de autovehicule pentru care se solicit atestarea;
b) actul de identitate;
c) permisul de conducere auto;
d) actul de studii;
e) adeverin eliberat de Direcia Poliiei Rutiere, din care s rezulte c solicitantul ndeplinete

31
condiiile prevzute la art. 5 alin.(1) lit. c), avnd valabilitate de 30 de zile;
f) aviz medical i psihologic, cu meniunea "apt" pentru profesor de legislatie rutiera si/sau instructor de
conducere auto;
g) certificatul de cazier judiciar din care sa rezulte ca solicitantul ndeplinete condiiile prevazute la
art. 5, alin. (1), lit. f).
Art. 13. - (1) Examenul pentru obinerea atestatului de profesor de legislaie rutier i/sau de instructor de
conducere auto susinut de ctre persoanele care au absolvit cursurile de pregtire profesional prevzute
la art.6, va consta n urmtoarele probe:
a) prob scris, eliminatorie, privind cunoaterea regulilor de circulaie pe drumurile publice i
cunoaterea autovehiculului, constnd ntr-un test tip gril cu 60 de ntrebri;
b) prob oral pentru evaluarea capacitilor psihopedagogice, ca va consta intr-un subiect din domeniul
respectiv;
c) proba practica de conducere in poligon, n cazul instructorilor de conducere auto.
(2) Coninutul probelor de examen prevzute la alin.(1) vor fi stabilite de ctre Autoritatea Rutier
Romn - A.R.R.
(3) Pentru promovarea examenului prevzut la alin.(1) trebuie s se rspund corect la cel puin 54 de
ntrebri din testul tip gril pentru profesorii de legislaie rutier, respectiv la 48 de ntrebri pentru
instructorii de conducere auto, urmnd ca la proba oral si, dup caz, la proba practic, acetia s
fiedeclarai admii.
Art. 14. - (1) Examenul pentru obinerea atestatului de profesor de legislaie rutier i/sau de instructor de
conducere auto susinut de ctre persoanele care au absolvit cursurile de perfecionare
profesionalprevzute la art.6, va consta ntr-o prob scris privind cunoaterea regulilor de circulaie pe
drumurilepublice i cunoaterea autovehiculului, constnd ntr-un test tip gril cu 60 de ntrebri, stabilite
de ctre Autoritatea Rutier Romn - A.R.R.
(2) Pentru promovarea examenului prevzut la alin.(1) trebuie s se rspund corect la cel puin 54 de
ntrebri din testul tip gril pentru profesorii de legislaie rutier, respectiv la 48 de ntrebri pentru
instructorii de conducere auto.
Art. 15. - La ncheierea examenului prevzut la art. 13 i la art. 14 se va ntocmi situaia
rezultatelor
obinute de ctre participanii la examen, aceasta fiind semnat de ctre toi membrii comisiei de
examinare i va fi pstrat la Autoritatea Rutier Romn - A.R.R.
CAP. V Eliberarea atestatului
Art. 16. - Autoritatea Rutier Romn - A.R.R. va elibera atestatul de profesor de legislaie rutier
sau atestatul de instructor de conducere auto, dup caz, persoanelor care au promovat examenul prevzut
la art.13 sau art. 14 prin care se confirm dreptul acestora de a-i desfura activitatea n condiiile
prevzute de legislaia n vigoare.
Art. 17. - (1) Persoanele declarate respinse la examenul n vederea obinerii atestatului de profesor
de legislaie rutier sau instructor de conducere auto, au dreptul la o reexaminare n termen de 90 de zile
de la data susinerii examenului.
(2) Persoanele declarate respinse la reexaminarea prevzut la alin.(1) pot susine un nou examen pentru
atestare numai dup absolvirea unui nou curs de pregtire sau perfecionare profesional, dup caz.
Art. 18. - Perioada de valabilitate a atestatului de profesor de legislaie rutier sau de instructor de
conducere auto este de 5 ani de la data eliberrii. Matca fiecrui atestat mpreun cu situaia ntocmit
coninnd rezultatele obinute de ctre participanii la examen se pstreaz la Autoritatea Rutier Romn
- A.R.R. pentru o perioad de 5 ani.

32
 Art. 19. - (1) Atestatele de profesor de legislaie rutier sau de instructor de conducere auto sunt
documente prevzute cu serie i numr.
(2) Autoritatea Rutier Romn - A.R.R. va ine evidena tuturor atestatelor eliberate i va comunica de
ndat eliberarea lor la Direcia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Modelul atestatului de profesor de legislaie rutier i modelul atestatului de instructor de conducere
auto este prevzut n anexa nr.1a, respectiv anexa nr.1b la prezentele norme.
CAP. VI Suspendarea si anularea atestatului
Art. 20. - (1) Atestatul de profesor de legislaie rutiera sau atestatul de instructor de conducere auto
se suspend de ctre Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. pe o perioada de 3 luni, n urmtoarele cazuri:
a) cnd a fost nceput urmrirea penala pentru comiterea unei din infraciunile prevzute la art.5 lit. f);
b) cnd nu a respectat planul de nvmnt minimal sau coninutul programelor de instruire teoretic;
c) cnd a efectuat pregtirea teoretic cu o persoana care nu are ncheiat un contract de colarizare cu
coala de conductori auto;
d) cnd nu a prezentat, la cererea organelor de control, documentele prevzute de reglementrile n
vigoare a se afla n limita competenelor acestuia;
e) cnd a consimit la completarea fiei de colarizare, fr respectarea prevederilor legale;
f) cnd a consimit la nceperea pregtirii practice n vederea obinerii permisului de conducere, fr ca
persoana n cauz s fi parcurs anterior, n totalitate, pregtirea teoretic;
g) cnd nu a finalizat pregtirea teoretic printr-o prob scris sub forma testului prevzut n anexa.
h) cnd nu a respectat durata orelor de pregtire teoretic;
l) cnd nu a elaborat unitilor de coninut (lecii).
(2) Atestatul de instructor de conducere auto se suspend de ctre Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. pe
o perioada de 3 luni, n urmtoarele cazuri:
a) cnd a fost nceput urmrirea penala pentru comiterea unei din infraciunile prevzute la art.5 lit. f);
b) cnd a efectuat pregtirea practic fr a ncheia n prealabil un contract cu o coala de conductori
auto;
c) cnd nu a respectat planul de nvmnt minimal sau coninutul programelor de instruire practic;
d) cnd a efectuat pregtirea practic cu o persoana care nu are ncheiat un contract de colarizare cu
coala de conductori auto;
e) cnd a efectuat pregtirea practic cu o persoana care nu a absolvit n prealabil pregtirea teoretic;
f) cnd nu a prezentat, la cererea organelor de control, documentele prevzute de reglementrile n
vigoare a se afla n limita competenelor acestuia;
g) cnd a completat fia de colarizare, fr a respectarea prevederilor legale.
h) la reclamaii repetate din partea persoanelor pregtite cu privire la calitatea pregtirii practice sau
comportamentul acestuia pe perioada pregtirii practice;
i) cnd nu a finalizat pregtirea practic printr-o evaluare a persoanei care cu care a efectuat pregtirea;
j) cnd a consimit la completarea fiei de colarizare, fr respectarea prevederilor legale;
k) cnd nu a respectat durata orelor de pregtire practic;
l) cnd nu a elaborat unitile de coninut (lecii).
(3) n cazul suspendrii exercitrii dreptului de conducere a autovehiculelor, se va proceda la
suspendarea atestatului instructorului de conducere auto pe perioada respectiv.
Art. 21. - (1) Atestatul de profesor de legislaie rutier sau de instructor de conducere auto se
anuleaz de ctre Autoritatea Rutier Romn - A.R.R. n urmtoarele cazuri:
a) la a treia suspendare;

33
b) nu mai sunt ntrunite condiiile prevzute la cap. II;
c) profesorul de legislaie rutier/instructorul de conducere auto nu a urmat un curs de perfecionare
profesional pn la expirarea termenului de valabilitate a atestatului;
d) atestatul a fost obinut prin nclcarea prevederilor legale.
(2) Direcia Poliiei Rutiere i Directia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor
dincadrul Ministerului Administratiei si Internelor sau Serviciul public comunitar regim permise de
conduceresi inmatriculare a vehiculelor al Institutiei Prefectului va comunica Autoritii Rutiere Romne -
A.R.R. ori de cte ori constat o modificare a condiiilor iniiale de acordare a atestatului referitoare la
suspendarea exercitrii dreptului de a conduce sau la anularea permisului de conducere.
CAP. VII Dispoziii finale i tranzitorii
Art. 22 - (1) Atestatele de profesor de legislaie rutier i atestatele de instructor de conducere
auto valabile la data intrrii n vigoare a prezentului ordin, i menin valabilitatea.
(2) Titularii atestatelor de profesor de legislaie rutier i atestatelor de instructor de conducere auto pot
urma cursurile de perfecionare profesional, pn la expirarea valabilitii acestora, cu exceptarea
condiiilor de studii prevzute la art.3 i

34
 CAPITOLUL VIII

METODICA INSTRUIRII AUTO

CE TREBUIE S NDEPLINEASC PREGTIREA?

DE CE I CUM?
- Confer ncredere;
- Participantul este capabil s fac ceva ce nu poate s fac nainte;
- D o nelegere clar muncii?
- Mai multe cunostine;
Folosii demonstraia i
- Concepte mai largi (extinse);
interpretarea pe roluri
Pregtire trebuie s se ndrepte spre unul sau mai multe din
urmatoarele obiective:

Folosii lectura sau

interpretarea pe roluri

Folositi lectura sau

inerpretarea pe roluri

CUNOSTINTE+PRACTICA = PRICEPERE
PRICEPERE + ATITUDINE POZITIVA = PRODUCTIE
S definim pregtirea din punct de vedere al participantului:
INVAAREA ESTE PROCESUL DE DOBANDIRE A NOI CUNOTINE PRICEPERI I ATITUDINI

SFATURI PRIVIND PREGTIREA: PREGTIREA SCHIMB OAMENII

NU UITAI NICIODAT :
- Fiecare persoan este unic
- Pregtirea trebuie s serveasc diferitelor nevoi

35
 - Atingei nivelele de nvare i cunotine
- Trecei de la cunoscut la necunoscut
- Trecei mai departe, cte un pas odat
- Descriei urmtorul pas cu referire la precedentul
- Promovai oportuniti pentru practic
- Artai cum se aplic pregtirea n viaa real
- Fii flexibil dar, atingei obiectivele predrii
- Fii rbdtor, tolerant i ntelegtor
- ncurajarea, laudele i recunoaterea sunt importante
- Obiectivele predrii i ateptrile trebuie s fie clare
- Acordai timp pentru gndirea creatoare i ntrebri
- Imaginaia studenilor este un mijloc important n pregtire
- Determinai-l pe participant s se implice i s-si mprteasc experienele
- Exerciiile trebuie s fie relevante, ca puncte folositoare n nvare
- Dezvoltai un climat ce ncurajeaz auto-crtica
- Fii sigur c fiecare are ansa de a participa
- Incurajai auto-evaluarea
- Verificai dac au nvat
- Experienele i performanele studenilor sunt cele mai bune mijloace.
EXPERIENA CONCRET
Experiena personal aceasta este experiena pe care participanii au cticat-o anterior
participrii la curs.Ei pot deasemeea s ctige experien nou n timpul cursului sau n timpul unuia
din exerciii. Important n aceast fay este sentimentul experimentrii cunotiinelor.
Privete i reflect.
Privind napoi , cu detaare la experiena fiecrui participant prin ntrebri de genul:ce a mers
bine i ce nu a mers bine? care sunt eseniale. Acesta este adesea momentul cnd parcipipantuva veni
cu ntrebrile lui pentru nvare.
Formarea de concepte abstracte i teorii
Gndirea
Paricipantul primete informaii noi n procesul de formare a conceptelor abstracte i a
teoriilor i i permite s nregistreze i s explice experienele.
Experimentarea conceptelor n situaii noi
n acest stadiu participantul pune noile cunostiine n practic.
Secvena obinuit este s ncepei cu o teorie i s o punei n practic printr/un exerciiu i apoi
s discutai exerciivl prin prisma teoriei.

36
 BIBIOGRAFIE

1. Gh. Fril, Mariana Fril, S. Samoil : Automobile Cunoatere, ntreinere i

Reparare, Editura Didactic i Pedagogic, R A Bucureti 2008.
2. S. Samoil, Gh. Tocaiuc, G. Cordonescu Instalaii i echipamente auto
D. Vaiteanu, M. Stoleru, N. Cmpean Agenda automobilistului
3. E. Cristea Practica automobilului
4. Gheorghe Fratila, M. V.Popa: Automobile: sofer mecanic auto,Editura didactica si

pedagogica Bucuresti-1992

5. Octavian Palade: Introducere in mecanica auto, Colectia Biblioteca Automobilistului-1984

6. Marincas, D. Abaitancei, D.: Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere, Ed. Didactica

si pedagogica-1982

7. Legea 139/ 2006 privind protecia muncii i H.G. 1425/2006 Norme metodologice de
aplicare a prevederilor Legii proteciei muncii
a. www.enciclopedie-auto.ro
b. www.referate.educativ.ro
c. www. scritube.com
d. www.facultate.regie.ro
e. www.referate-ok.com
f. www.didactic.ro
g. http://ro.wikipedia.org
8.

37
 CUPRINS

ARGUMENT..3

CAPITOLUL I

PORNIREA MOTOARELOR TERMICE METODE DE PORNIRE.4

CAPITOLUL II
MOTORUL ELECTRIC DE PORNIRE (DEMARORUL).13
CAPITOLUL III

ELECTROMOTORUL DE PORNIRE-Tipuri de mecanisme de cuplare a demarorului cu arborele cotit

al motorului..16
CAPITOLUL IV
METODE DE UURARE A PORNIRII....20
CAPITOLUL V
DEFECTE, INTRETINERE SI REPARARE IN INSTALATIA DE PORNIRE.22
CAPITOLUL VI
REGLEMENTRI PROFESIONALE24.
CAPITOLUL VII
REGLEMENTRI PROFESIONALE...26

CAPITOLUL VIII
METODICA INSTRUIRII AUTO...35
BIBIOGRAFIE.37

38