Conceptualizarea tulburarii de personalitate borderline din perspectiva terapiei bazata pe

scheme.

Terapia schemelor a fost elaborata de psihologul american Jeffrey Y. Young si este o

abordare care explica disfunctionalitatea in termeni de retele de comportamente, ganduri,
emotii, trairi negative si traumatizante. Aceste scheme se formeaza in copilarie si sunt
formule standard de raspuns la stimuli asemanatori cu aceia care le-au declansat si intarit.
Schemele dezadaptative timpurii sunt amintiri, emotii, senzatii fizice si cognitii asociate cu
experiente traumatizante din copilarie, organizate in structuri care se repeta de -a lungul
vietii. Jeffrey Young, Schema Therapy, A Practitioner`s Guide.

Lucrand cu pacienti cu tulburare de personalitate borderline, dr. Jeffrey Young a observat

acestia sunt prinsi intr-un numar foarte mare de astfel de scheme. Fiindca starea lor este
foarte instabila, Young s-a vazut nevoit sa isi reinventeze modelul de lucru. Numai cateva
scheme erau suficiente pentru a surprinde multitudinea de stari prin care trece un pacient cu
personalitate borderline. De aceea, el a conceptualizat ideea de mod de functionare.
Fiindca pacientii borderline prezinta aproape toate cele 18 scheme (mai ales pe cea a
abandonului, pe cea a neincrederii si abuzului, pe cea a deprivarii emotionale, pe cea a
rusinii, pe cea a lipsei de autocontrol, pe cea a subimisivitatii si pe cea punitiva), era dif icil
sa se lucreze cu ei in cadrul teoretic creionat initial de Young. Tulburarea de personalitate
borderline face ca pacientul sa fie acum furios, apoi, imediat, speriat, apoi fragil, impulsiv,
s.a.m.d.

Numarul de moduri de functionare, precum si viteza cu care trec de la un mod la altul, ii

deosebesc pe pacientii cu tulburare de personalitate borderline de normalitate. Noi toti ne
comportam, simtim si gandim in functie de propriile scheme, dar majoritatea avem un
numar mai mic de scheme, care au o mai mare stabilitate in timp. Pe de alta parte, in timp ce
un adult obisnuit poate sa functioneze coerent in mai multe moduri, relativ simultan (poate
fi in acelasi timp si un adult responsabil si un copil neascultator, de pilda), pentru pacientii
cu tulburare de personalitate borderline, acest lucru nu este posibil. Atunci cand
functioneaza intr-unul dintre moduri, celelalte par a inceta sa existe. Ele sunt total disociate
unul de celalat.

Jeffrey Young vorbeste despre cinci moduri principale de functionare ale p acientului
cu borderline:
1. Copilul abandonat
2. Copilul furios si impulsiv
3. Parintele punitiv
4. Protectorul detasat
5. Adultul sanatos.
In cele ce urmeaza vom descrie pe scurt aceste cinci moduri de functionare, pentru ca apoi
sa ne concentram de fiecare dintre ele, in articolele viitoare.
Copilul Abandonat reprezinta copilul interior, care sufera. E acea parte a pacientului care
simte durerea si teroarea asociate cu majoritatea schemelor, inclusiv cea a abandonului,
abuzului, deprivarii emotionale, rusinii si submisivitatii.
Copilul furios si impulsiv e predominant atunci cand pacientul e furios sau se poarta
impulsiv, fiindca nevoile emotionale de baza nu ii sunt indeplinite. Se activeaza aceleasi
scheme ca si in cazul modului anterior, dar ceea ce simte pacientul este furie si nu teama.
Parintele punitiv este vocea internalizata a parintelui, care il critica si il pedepseste pe
pacient. Atunci cand functioneaza in acest mod, pacientul devine un persecutor crud, de
obicei pentru sine insusi.
Protectorul detasat este modul in care pacientul nu simte nimic, se detaseaza de ceilalti si
functioneaza aproape pe pilot automat.
Adultul sanatos este extrem de slab dezvoltat la pacientii cu tulburare de personalitate
borderline, mai ales la inceputul tratamentului. Intr-un fel, aceasta si e problema principala.
Pacientii nu au un mod parental hranitor, care sa aiba grija de ei si sa-i linisteasca. Acest
lucru contribuie semnificativ la incapacitatea lor de a tolera separarea.(Schema Therapy, A
Practitioner`s Guide, Jeffrey Y. Young, Janet S. Klosko i Marjorie E. Weishaar)
In relatia cu pacientul, terapeutul este un model de adult sanatos. El functioneaza din acest
rol pana cand pacientul reuseste sa-si insuseasca felul de a se comporta, de a simti, de a
gandi si de a reactiona prezentat de terapeut, construindu-si astfel propriul mod de
functionare de adult sanatos.

De obicei, pentru a recunoaste modul din care ni se adreseaza pacientul, este suficient sa fim
atenti la tonul pe care acesta il adopta si la emotiile pe care le arata. De pilda, atunci cand
functionaza din modul copilului abandonat, pacientul e trist, speriat, vulnerabil. Copilul
furios tipa, ataca. Parintele punitiv este dur si critic, in timp ce protectorul detasat se
exprima mecanic, lipsit de emotie, fara intonatie. Adultul sanatos poate fi comparat cu un
parinte foarte iubitor. Terapeutul care foloseste metoda schemelor reuseste sa identifice
rapid modul in care functioneaza pacientul sau si ii raspunde corespunzator, cu strategii
special create pentru acel mod anume.

Modurile de functionare ale individului cu tulburare de personalitate borderline

Copilul Abandonat
In acest mod de functionare, pacientii cu TPB (tulburare de personalitate borderline) par
fragili ca niste copii. Ei sunt blocati in dezvoltarea emotionala si cognitiva undeva la o
varsta mai mica de trei ani, atunci cand psihicul inca nu a realizat permanenta obiectului
(capacitatea de a sti ca obiectele exista si in afara sferei noastre de perceptie). De aceea ei se
simt foarte legati de figurile pe care le asociaza cu ingrijirea si iubirea si se tem sa nu fie
parasiti, facand eforturi foarte mari ca a sa evite un potential abandon. Uneori teama ii duce
chiar la idei delirante pe aceasta tema.

Copilul abandonat e expresia unui stadiu preverbal (0-3 ani), in timpul caruia emotiile sunt
mai degraba exprimate prin actiuni directe, decat prin cuvinte.
Pacientul cu TPB percepe momentul prezent ca fiind unicul timp de care dispune, tot din
cauza blocajului la o varsta foarte mica. El nu se poate proiecta in viitor si nu poate trage
invataminte din experientele trecute. Acest lucru ii accentueaza nevoia de a actiona imediat,
facandu-l sa devina impulsiv si nechibzuit.

In acest mod de functionare sunt purtate toate schemele de baza ale pacientului. Terapeutul
il ajuta pe copilul abandonat sa se simta in siguranta. El joaca rolul unui parinte in cadrul
limitat al relatiei terapeutice. Cand pacientul cu TPB e in acest mod de functionare,
terapeutul concentreaza munca lor impreuna pe identificare si moduri de sati sfacere a
nevoilor emotionale de baza ale pacientului: atasament securizant, iubire, empatie,
expansiune si spontaneitate.

Copilul furios si impulsiv

Desi modul Protectorului detasat este baza personalitatii pacientului cu TPB si modul in
care acesta functioneaza cel mai des, aspectul caracteristic al tulburarii este modul Copilului
impulsiv si furios. Acesta apare atunci cand pacientul nu isi mai poate stapani furia adunata
si controlata pana atunci si elibereaza toata tensiunea dintr-un foc, actionand impulsiv
pentru a-si indeplini nevoile. Modurile Protectorului detasat si cel al Parintelui punitiv
actioneaza ca niste bariere intre nevoile si emotiile pacientului si indeplinirea, respectiv
exprimarea lor. Atunci cand pacientul nu mai face fata tensiunii intrapsihice, apare Copilul
furios si impulsiv, care isi exprima nemultumirea in moduri deplasate si nepotrivite. In
astfel de momente apare comportamentul suicidar insotit de amenintari si, uneori, trecere la
fapte, dar care nu are in spate o intentie reala de a muri, ci numai o incercare disperata si
negandita de a-i manipula si pedepsi pe cei din jur.

Atunci cand pacientul functioneaza in acest mod, strategia terapeutica se axeaza pe trasarea
unor limite si experimentarea unor modalitati adecvate de a face fata furiei si de a-si
indeplini nevoile.

Parintele punitiv
Modul Parintelui punitiv este o forma prin care pacientul exprima emotiile negative ale unui
parinte sau figura parentala. Atunci cand un parinte isi uraste, abandoneaza, pedepseste pe
nedrept, abuzeaza sau isi dispretuieste copilul, acesta e expus riscului de a construi in sine o
instanta similara, care continua abuzurile suferite in copilarie. La pacientii cu TPB,
Parintele punitiv este modul din care persoana critica, dispretuieste, condam na. De cele mai
multe ori, aceste atitudini sunt indreptate spre sine insusi. Pacientii vorbesc despre ei insisi
in termeni de rau, malefic, murdar, etc.

Atunci cand pacientul relationeaza cu ceilalti prin intermediul acestui mod, terapeutul se
concentreaza pe respingerea mesajelor depreciative si pe construirea si intarirea stimei de
sine. Acest mod de functionare este cel mai mult in detrimentul clientului, fiindca nu are
niciun aspect pozitiv sau sanatos.
Protectorul detasat
Acest mod de functionare este baza TPB, exceptie facand cazurile foarte severe. Protectorul
detasat este acela care il protejeaza pe pacient de trairile emotionale prea intense, de ceea ce
el ar putea interpreta ca amenintari sau agresiuni din partea celorlalti, etc. Din pacate, in
acest mod pacientii nu au acces la propriile trairi si nevoi, ele fiind astupate si reduse la
tacere. In loc sa fie autentici, ei se poarta asa cum isi imagineaza ca se asteapta figurile
importante din viata lor, printre care si terapeutul. Atunci cand pacientul este in acest mod
de functionare, terapeutului ii este dificil sa isi dea seama ce se intampla si rar se fac
progrese reale, tocmai fiindca pacientul nu este autentic in trairi si comportament.

n momentele in care pacientul cu TPB este in modul Protectorului, el se simte detasat,

depersonalizat, plictisit, gol pe dinauntru. Apar disconfortul psihosomatic,
comportamentele alimentare necontrolate, automutilarea, abuzul de substante. Deseori in
timpul sedintelor de psihoterapie clientul aduce in prim plan acest mod de functionare
pentru a se apara de sentimentele si emotiile care se apropie de planul constiintei, starnite
fiind de travaliul psihoterapeutic.

Strategia in cazul modului de functionare al Protectorului detasat este ca terapeutul sa isi

ajute pacientul sa simta emotiile pe masura ce ele apar si sa-si exprime nevoile asa cum sunt
ele.

E important de stiut ca un mod il poate declansa pe urmatorul. De pilda, un pacient poate

vorbi despre o nevoie anume din modul Copilului abandonat, pentru ca apoi sa treaca in
modul Parintelui punitiv si sa se pedepseasca pentru ca a vorbit despre nevoia respectiva.
Imediat dupa aceea se poate ca pacientul sa inceapa sa functioneze din modul Protectorului
detasat, ca sa scape de durerea pedepsei. Pacientii cu TPB sunt adesea prinsi in aceste
cercuri vicioase, in care unul dintre modurile de functionare da nastere urmatorului si tot
asa, la nesfarsit. (Schema Therapy, A Practitioner`s Guide, Jeffrey Y. Young, Janet S.
Klosko i Marjorie E. Weishaar)
 Terapia schemelor a fost elaborata de psihologul american
Jeffrey Y. Young si este o abordare care explica disfunctionalitatea in termeni de retele de
comportamente, ganduri, emotii, trairi negative si traumatizante. Aceste scheme se formeaza
 in copilarie si sunt formule standard de raspuns la stimuli asemanatori cu aceia care le-au
declansat si intarit. Schemele dezadaptative timpurii sunt amintiri, emotii, senzatii fizice si
cognitii asociate cu experiente traumatizante din copilarie, organizate in structu ri care se
repeta de-a lungul vietii. Jeffrey Young, Schema Therapy, A Practitioner`s Guide.
Lucrand cu pacienti cu tulburare de personalitate borderline, dr. Jeffrey Young a observat
acestia sunt prinsi intr-un numar foarte mare de astfel de scheme. Fiindca starea lor este
foarte instabila, Young s-a vazut nevoit sa isi reinventeze modelul de lucru. Numai cateva
scheme erau suficiente pentru a surprinde multitudinea de stari prin care trece un pacient cu
personalitate borderline. De aceea, el a conceptualizat ideea de mod de functionare.
Fiindca pacientii borderline prezinta aproape toate cele 18 scheme (mai ales pe cea a
abandonului, pe cea a neincrederii si abuzului, pe cea a deprivarii emotionale, pe cea a
rusinii, pe cea a lipsei de autocontrol, pe cea a subimisivitatii si pe cea punitiva), era dificil
sa se lucreze cu ei in cadrul teoretic creionat initial de Young. Tulburarea de personalitate
borderline face ca pacientul sa fie acum furios, apoi, imediat, speriat, apoi fragil, impulsiv,
s.a.m.d.

Numarul de moduri de functionare, precum si viteza cu care trec de la un mod la altul, ii

deosebesc pe pacientii cu tulburare de personalitate borderline de normalitate. Noi toti ne
comportam, simtim si gandim in functie de propriile scheme, dar majoritatea avem un
numar mai mic de scheme, care au o mai mare stabilitate in timp. Pe de alta parte, in timp ce
un adult obisnuit poate sa functioneze coerent in mai multe moduri, relativ simultan (poate
fi in acelasi timp si un adult responsabil si un copil neascultator, de pilda), pentru pacientii
cu tulburare de personalitate borderline, acest lucru nu este posibil. Atunci cand
functioneaza intr-unul dintre moduri, celelalte par a inceta sa existe. Ele sunt total disociate
unul de celalat.

Jeffrey Young vorbeste despre cinci moduri principale de functionare ale pacientului
cu borderline:
1. Copilul abandonat
2. Copilul furios si impulsiv
3. Parintele punitiv
4. Protectorul detasat
5. Adultul sanatos.
In cele ce urmeaza vom descrie pe scurt aceste cinci moduri de functionare, pentru ca apoi
sa ne concentram de fiecare dintre ele, in articolele viitoare.

Copilul Abandonat reprezinta copilul interior, care sufera. E acea parte a pacientului care
simte durerea si teroarea asociate cu majoritatea schemelor, inclusiv cea a abandonului,
abuzului, deprivarii emotionale, rusinii si submisivitatii.
Copilul furios si impulsiv e predominant atunci cand pacientul e furios sau se poarta
impulsiv, fiindca nevoile emotionale de baza nu ii sunt indeplinite. Se activeaza aceleasi
scheme ca si in cazul modului anterior, dar ceea ce simte pacientul este furie si nu teama.
Parintele punitiv este vocea internalizata a parintelui, care il critica si il pedepseste pe
pacient. Atunci cand functioneaza in acest mod, pacientul devine un persecutor crud, de
obicei pentru sine insusi.
Protectorul detasat este modul in care pacientul nu simte nimic, se detaseaza de ceilalti si
functioneaza aproape pe pilot automat.
Adultul sanatos este extrem de slab dezvoltat la pacientii cu tulburare de personalitate
borderline, mai ales la inceputul tratamentului. Intr-un fel, aceasta si e problema principala.
Pacientii nu au un mod parental hranitor, care sa aiba grija de ei si sa-i linisteasca. Acest
lucru contribuie semnificativ la incapacitatea lor de a tolera separarea.(Schema Therapy, A
Practitioner`s Guide, Jeffrey Y. Young, Janet S. Klosko i Marjorie E. Weishaar)
In relatia cu pacientul, terapeutul este un model de adult sanatos. El functioneaza din acest
rol pana cand pacientul reuseste sa-si insuseasca felul de a se comporta, de a simti, de a
gandi si de a reactiona prezentat de terapeut, construindu-si astfel propriul mod de
functionare de adult sanatos.

De obicei, pentru a recunoaste modul din care ni se adreseaza pacientul, este suficient sa fim
atenti la tonul pe care acesta il adopta si la emotiile pe care le arata. De pilda, atunci cand
functionaza din modul copilului abandonat, pacientul e trist, speriat, vulnerabil. Copilul
furios tipa, ataca. Parintele punitiv este dur si critic, in timp ce protectorul detasat se
exprima mecanic, lipsit de emotie, fara intonatie. Adultul sanatos poate fi comparat cu un
parinte foarte iubitor. Terapeutul care foloseste metoda schemelor reuseste sa identifice
rapid modul in care functioneaza pacientul sau si ii raspunde corespunzator, cu strategii
special create pentru acel mod anume.

Modurile de functionare ale individului cu tulburare de personalitate borderline

Copilul Abandonat
In acest mod de functionare, pacientii cu TPB (tulburare de personalitate borderline) par
fragili ca niste copii. Ei sunt blocati in dezvoltarea emotionala si cognitiva undeva la o
varsta mai mica de trei ani, atunci cand psihicul inca nu a realizat permanenta obiectului
(capacitatea de a sti ca obiectele exista si in afara sferei noastre de perceptie). De aceea ei se
simt foarte legati de figurile pe care le asociaza cu ingrijirea si iubirea si se tem sa nu fie
parasiti, facand eforturi foarte mari ca a sa evite un potential abandon. Uneori teama ii duce
chiar la idei delirante pe aceasta tema.

Copilul abandonat e expresia unui stadiu preverbal (0-3 ani), in timpul caruia emotiile sunt
mai degraba exprimate prin actiuni directe, decat prin cuvinte.

Pacientul cu TPB percepe momentul prezent ca fiind unicul timp de care dispune, tot din
cauza blocajului la o varsta foarte mica. El nu se poate proiecta in viitor si nu poate trage
invataminte din experientele trecute. Acest lucru ii accentueaza nevoia de a actiona imediat,
facandu-l sa devina impulsiv si nechibzuit.
In acest mod de functionare sunt purtate toate schemele de baza ale pacientului. Terapeutul
il ajuta pe copilul abandonat sa se simta in siguranta. El joaca rolul unui parinte in cadrul
limitat al relatiei terapeutice. Cand pacientul cu TPB e in acest mod de functionare,
terapeutul concentreaza munca lor impreuna pe identificare si moduri de satisfacere a
nevoilor emotionale de baza ale pacientului: atasament securizant, iubire, empatie,
expansiune si spontaneitate.

Copilul furios si impulsiv

Desi modul Protectorului detasat este baza personalitatii pacientului cu TPB si modul in
care acesta functioneaza cel mai des, aspectul caracteristic al tulburarii este modul Copilului
impulsiv si furios. Acesta apare atunci cand pacientul nu isi mai poate stapani furia adunata
si controlata pana atunci si elibereaza toata tensiunea dintr-un foc, actionand impulsiv
pentru a-si indeplini nevoile. Modurile Protectorului detasat si cel al Parintelui punitiv
actioneaza ca niste bariere intre nevoile si emotiile pacientului si indeplinirea, respectiv
exprimarea lor. Atunci cand pacientul nu mai face fata tensiunii intrapsihice, apare Copilul
furios si impulsiv, care isi exprima nemultumirea in moduri deplasate si nepotrivite. In
astfel de momente apare comportamentul suicidar insotit de amenintari si, uneori, trecere la
fapte, dar care nu are in spate o intentie reala de a muri, ci numai o incercare disperata si
negandita de a-i manipula si pedepsi pe cei din jur.

Atunci cand pacientul functioneaza in acest mod, strategia terapeutica se axeaza pe trasarea
unor limite si experimentarea unor modalitati adecvate de a face fata furiei si de a -si
indeplini nevoile.

Parintele punitiv
Modul Parintelui punitiv este o forma prin care pacientul exprima emotiile negative ale unui
parinte sau figura parentala. Atunci cand un parinte isi uraste, abandoneaza, pedepseste pe
nedrept, abuzeaza sau isi dispretuieste copilul, acesta e expus riscului de a construi in sine o
instanta similara, care continua abuzurile suferite in copilarie. La pacientii cu TPB,
Parintele punitiv este modul din care persoana critica, dispretuieste, condamna. De cele mai
multe ori, aceste atitudini sunt indreptate spre sine insusi. Pacientii vorbesc despre ei insisi
in termeni de rau, malefic, murdar, etc.

Atunci cand pacientul relationeaza cu ceilalti prin intermediul acestui mod, terapeutul se
concentreaza pe respingerea mesajelor depreciative si pe construirea si intarirea stimei de
sine. Acest mod de functionare este cel mai mult in detrimentul clientului, fiindca nu are
niciun aspect pozitiv sau sanatos.

Protectorul detasat
Acest mod de functionare este baza TPB, exceptie facand cazurile foarte severe. Protectorul
detasat este acela care il protejeaza pe pacient de trairile emotionale prea intense, de ceea c e
el ar putea interpreta ca amenintari sau agresiuni din partea celorlalti, etc. Din pacate, in
acest mod pacientii nu au acces la propriile trairi si nevoi, ele fiind astupate si reduse la
tacere. In loc sa fie autentici, ei se poarta asa cum isi imagineaza ca se asteapta figurile
importante din viata lor, printre care si terapeutul. Atunci cand pacientul este in acest mod
de functionare, terapeutului ii este dificil sa isi dea seama ce se intampla si rar se fac
progrese reale, tocmai fiindca pacientul nu este autentic in trairi si comportament.

n momentele in care pacientul cu TPB este in modul Protectorului, el se simte detasat,

depersonalizat, plictisit, gol pe dinauntru. Apar disconfortul psihosomatic,
comportamentele alimentare necontrolate, automutilarea, abuzul de substante. Deseori in
timpul sedintelor de psihoterapie clientul aduce in prim plan acest mod de functionare
pentru a se apara de sentimentele si emotiile care se apropie de planul constiintei, starnite
fiind de travaliul psihoterapeutic.

Strategia in cazul modului de functionare al Protectorului detasat este ca terapeutul sa isi

ajute pacientul sa simta emotiile pe masura ce ele apar si sa-si exprime nevoile asa cum sunt
ele.

E important de stiut ca un mod il poate declansa pe urmatorul. De pilda, un pacient poate

vorbi despre o nevoie anume din modul Copilului abandonat, pentru ca apoi sa treaca in
modul Parintelui punitiv si sa se pedepseasca pentru ca a vorbit despre nevoia respectiva.
Imediat dupa aceea se poate ca pacientul sa inceapa sa functioneze din modul Protectorului
detasat, ca sa scape de durerea pedepsei. Pacientii cu TPB sunt adesea prinsi in aceste
cercuri vicioase, in care unul dintre modurile de functionare da nastere urmatorului si tot
asa, la nesfarsit. (Schema Therapy, A Practitioner`s Guide, Jeffrey Y. Young, Janet S.
Klosko i Marjorie E. Weishaar)
CONTACT
Asociaia Multicultural de Psihologie i Psihoterapie
BUCURETI
Telefon