Arheologia pete"lor i minelor dm Romnia Peteri naturale
Peteri naturale
Petera Ciurului - Izbuc
Jud. Alba. sat Casa de Piatr, comuna
Arieeni
Localizare Munri Pdurea Craiului,
Bazmul Criulur Negru, versantul stng
al Sohodolului
Aceasta e o peter natural , frecventat
de om, avnd o singur intrare. cu
lungimea maxrm de 1 030 m. O parte
din peter a fost descoperit de M
Bleahu i J. Bordea in 1955. Ulterior a
fost cercetat in spectal de 1. Viehmann,
care a descopent o faun cavernicol r
pai umani impregnai pe podeaua
peteru Tn ziua de 11 noiembrie 1965, la
500 m de la intrare in .Sala pailor. au
fost descoperii peste 280 de pat umani
impregnat in solul argtlos Paii erau
fosilizai pe podeaua peterii , impreun
cu amprente inclecate ale labelor de urs
de peter . Tn fundul unui diverticul s-au
gsit bulgn de argil fcui de urt i
zgrieturi de labe pe pereti. Paii aparin
unei familii compuse dintr-un brbat, care
avea o nlime de 1,74 m, o femeie cu o
inlrme probabil de 1,57 m i un copil
de 9 - 14 am Au fost atribuii unei
populaii din neohtic sau epoca bronzului
S-a gsit i o pies dentar de urs cu o
incizie, care o aseamn cu o figur
uman .
Clurulul Izbuc Urme ale pa,llor omului
pal olitlc, Impregnat! pe podeua pe teril
Arheo log ie peter ilor 3
Datare: neolitic. epoca bronzului.
1. 1 Voehmann , Traces of the cave bears Ilie ,
Travaux de l' tnslltul de Speologe . Em ole
Racovttza 26 . 1987, p 73 79
2. Cantemor Rocu( oa , lnna Rrcu(oa , Etude
antropologque des empnentes humames de la
Grotte Cwrulut Izbuc, i n llvre du Centenaore Emole
Racovotza , 1868 1968, 1970 , p 53~ 533
Petera Ghearul de la
Scrioara
Jud Alba, sat - comuna Scrioara
Localizare Munii Bihorutui, bazrnul
inchis Ocoalele la cumpna apelor
dintre bazmul Ocoalele i bazrnul
Grda Seac
Reprezint o peter natural locurt de
om, menronat prima dat in 1847. De
atunci numeroi speologr (K F Peters A
Schmidl, Alexandru Borza, E. G Ra-
covi, V. Pucariu) se ocup de ea.
Prezint dou deschideri, altitudine ab-
solut de 1165 m, relativ de 409 m.
lungimea total de 700 m. Tn avenul
adnc de 50 m exist un ghear cu
diametru! de 50 m. Intrarea se face printr-
o bolt pnn care ptrunde lumina in toat
petera care este compus din Sala
Mare. Sala Mic, Biserica Veche. Tn Sala
Mare i Biserica Mare se afl stalagmite
de ghea . Tn Palatul Snzienelor pot fi
observate stalactite i stalagmite de
calcar. Prezint i dou prpastti ce au
accesul intrerupt. Pe marginea estic se
afl amenajate scri de lemn pentru
accesul la ghearul peren, rn care s-a
gsit un schelet de Capra ibex t rare
dovezi de locuire drn epoc preistoric i
i storic . Petera este monument al
natl!rii, vizitabil numar cu aviz special de
la Institutul de Speologie .
Datare: paleolitic, epoca modern .
1 A Schmod l Oas Bohar Gebuge an den Grenze
von Ungarn und S1 benburgen. Wo en, 1963
2 T Rusu, G Racovo a. O Coman, Contnbuton
a 1'6tude du Complexe Karsttqu de Scln oara ,
Ann ale de Speologoe 25, 1970, p 383 408
3. MarCJan Bteahu, V O eu, t fan Negrea, C
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mmelor din Rom~nia
Plea. 1 Povara. 1 V1ehmann, Peten din
RomSnta, Bucureti, 1976
4 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc al
Petenlor dm RomAn1a, 1981, Bucureti, 1982.
3448/ 8 .
Petera Ghearu/ de la
Vrtop
(Petera Minunat, Ghearul de la
Casa de Piatr)
Jud. Alba, sat Casa de Piatr, comuna
Arieem.
Localizare: Munii Bihorului, bazinul
Someului Cald, zona de platouri ntre
Valea Ponorului i Valea Firii, Valea
Ponorului, versantul stng.
Petera Ghearul de la Vlrtop - Urme ale pailor
omulullmpregnal pe podeaua peterii
Reprezint o peter natural locutt de
om, cu altitudinea absolut de 310 m,
relativ de 210 m, lungimea total de
96 m. A fost cercetat de 1. Bucur, Iulia
Racovian n mai 1974. 1. Viehmann a
identificat amprente izolate de pai umani
imprimai pe solul paleolitic dm pre-
musterian i acoperii cu calcit. Paii au
fost identificai intr-un diverticul blocat de
un lac interior, cu ururi de ghea in
- Peteri naturale
partea sa terminat. Piciorul avea o
lungime de 223 mm i o lime de 111
mm. Individul putea s fi avut o nlime
de 1,56 m. Zona in care s-au gsit paii a
fost cndva o intrare, care s-a blocat in
vechime. Datrile depunerilor din calcit
dup metoda U-Th, fcute de Stein Erik
Lauritzen, indic o vrst de 80000
ani (cf. 1. Viehmann) intr-o etap pre-
musterian din paleoliticul inferior, cultura
acheulean. Este cea mai veche
amprent de pas uman din Romnia,
descoperit pn acum. Amprentele sunt
comparabile cu cele de la Laetoli,
Tanzania, datnd de acum 3600000 ani.
Petera este nchis acum cu un grilaj de
fier. O amprent a fost detaat de la
locul su i transportat la Institutul de
Speologie .Emil Racovi" din Cluj, ca
obiect de patrimoniu.
Datare: paleolitic.
1 Marc1an Bleahu . 1 V1ehmann. Ghetarul de la
VSrtop, Ocrotuea Naturii 7 1963
2 1 V1ehmann. G RacoviA Cantem1r Ricuia .
Decouver1es trasologiques conservant la
presence de l'homme et de l'ours de caverne dans
la Grotte Ciurului Izbuc de Monts PAdurea
Cra1ulu1. In Livre du Centenaare Emile
Racov1tza 1868-1968, 1970
3 Cnsttan Goran . Catalogul Sistematic al
Petenlor dm RomAnoa, 1981 . Bucureti , 1982,
341513 .
4 1 V1ehmann, 1 Bucur 1 Racov11an Urme de
ptctoare ale omului pretstonc Tn peter~le am
RomSnta , Carst. Anuarul Clubului de Speologie
CEPROMIN , CluJ, 1982, p 2. 37- 43
2 1 V1ehmann , S. E. Launtzen B P Onac. The
VSrtop footprmt and hts radtometnc age Karst
waters . lnsht Spec Publ 2, 1997 , p 170- 172
Petera Lucia
(Petera Lucia Mare, Petera
Feciori/ar, Petera Lucia Mic,
Petera Fetelor)
Jud. Alba, sat Sohodol, comuna Albac .
Localizare Munii Metaliferi, carstul
din calcarele dintre Criul Alb i Ari-
eul Mic, Valea Arieului, versantul
drept.
Este o peter natural cu posibil lo-
cuire paleolitic , cu altitudinea absolut
de 700 m, relativ de 100 m, lungimea
total de 202 m. Petera natural pre-
zint cte o deschidere pentru fiecare
sal . Spturi arheologice au fost efec-
2 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mine lor din RomAms -
tuate de Z. Szilardy, inainte de 1905,
reluate de Mrton Roska, inainte de
1912. Z. Szilardy meniona descoperirea
dovezilor de locuire paleotitic , dar
Mrton Roska, in spturite efectuate,
nu gsete dect straturi rvite de
spturile vechi. Poate a greit loca-
lizarea, datorit confundrii acestei pe
teri cu una de la CmpanL Se recomand
reluarea spturilor.
Materialele arheologice se afl in Muzeul
Judeean de Etnografie i al Regimen-
tului de Grani din Caransebe, sub inv.
11726.
Datare: paleolitic.
1 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemallc al
Petenlor dm Romnia, 1981, Bucurett, 1982,
3100/29
2. B Jungbert Repertoriullocaht\tlor cu
descopenn paleohttce dtn Transtlvania (IV). Acta
Musei Napocensts 22-23. 1985- 1986 p 392
Petera Bocua
Jud. Alba, sat Vlioara, comuna
Livezile.
Localizare: Munii Trascului, bazinul
Mureului, carstul din Cheile Aiudului,
Valea Vlioara (probabil versantul
stng).
Este o peter natural locuit de om.
Mrton Roska. in Repertorium, menio
neaz urme de locuire din paleoliticul
mijlociu, musterian i faun fosil cu
Ursus spefaeus i ceramic din epoca
bronzului. toate fr pozi1e stratigrafic.
Ar putea fi aceear peter cu aceea ce
poart denumirea .Petera de la Bogz".
din Catalogul Sistemattc al Peterilor din
Romnia (3.224 p 1O).
Materialele se afl n colecia L1ceului
Bethlen din Aiud cu nr. de inventar 2275 -
2296.
Datare: paleolitic, epoca bronzulUI
1 Cnstan Goran , Catalogul Ststemauc al
Petenlor dm Romnia , 1981 , Bucureti , 1982.
2. B Jungbert, Repertonul Jocalit\tlor cu
descopenn paleohllce dtn Transtlvanta (IV), Acta
Muset Napocensts 2223, 1985. 1986, p 398.
Peteri naturale
Petera Poca/a
(Petera Pucula)
Jud. Alba, sat Vlioara. comuna
Livezile.
Localizare: Munii Trascului, bazinul
Mureului. carstul din Cheile Aiudului,
Valea Vlioara.
Reprezint o peter locuit de om.
Petera este Identificat de 8. Jungbert,
dup harta publicat de H. MOller-Karpe
i dup informaiile pubhcate de H.
Schroller in Vorgeschichte Vorschungen.
8, 1933, p. 74, nr. 29. Din aceste infor-
maii rezult c n ea au fost gsite
dovezi de locuire din neolitic i eneolitic.
H. MOIIer-Karpe scrie c in ea s-au dat
de .urme paleolitice.
Datare: paleolitic, neolitic, eneolitic.
1 Hermann MOIIer-Karpe. Handbuch der
Vorgeschichte, 1 Munchen , 1968, p 150
2 B Jungbert. Repertonullocahtdor cu
descoperm paleohtice din Transtlvama (IV), Acta
Muset Napocensts 2223. 1985 1986, p 398
Petera (lui) Sinesie
Jud. Arad. sat Cprioara. comuna
Svrin .
Localizare: Munii Poiana Rusc, car-
stuf de la Cprioara, malul stng al
Mureului, bazinul Vii Cpriorica .
Reprezmt o peter natural locuit
vremelnic de om, cu o altitudine relativ
de 60 m i o singur rntrare A fost
viz,tat de cuttorii de comori. Cercetri
de suprafa au fost efectuate ntre 1976
- 1977, de Vasile Boronean, care a
identificat in rnterior fragmente ceramice
neolitice, cteva piese de srlex, oase de
animale, precum i fragmente ceramice
de epoc medieval Este necesar
efectuarea unor sondaJe pentru stabchrea
succesiunii strat1grafice.
Datare neolitic, epoca medieval .
1 G Halaot Fenomene endocarst1ce in ca/carele
de ta C$pr~oara (Valea Mureulut) , Bulehnul
Cercului de Speologte .Emil Racovt' 5, 1977
1978, p 111-122.
3 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor dm Rom~nie
2. Cnsttan Goran, Catalogul Sistemallc al
Pete rolor din Romnia 1981, Bucureti 1982.
3024/3.
Petera cu Monezi
(M. Roska)
Jud Arad, sat Cprioara , comuna
Svrin
Localizare: Muni Poiana Rusc , car-
stul de la Cprioara , malul stng al
Mureului.
Tn aceast peter s-au fcut descoperiri
monetare.
Datare: probabil epoca medieval .
1 Marton Roska , Repertonum. ClUJ. 1942, p
232 , 316, r1g. 22.
Petera Gaura Scrofii
(Scroafei)
Jud. Arad , sat Cprioara . comuna
Svrin
Localizare: Munii Poiana Rusc ,
carstul de la Cprioara , malul stng al
Mureului, zona Vii Oiene .
Reprezint o peter natural locuit de
om , cu o altitudine relativ de 45 m i o
singur deschidere. Cercetat , intre 1976
- 1977, de Vasile Boronean i de
speologii amatori de la Clubul de Spe-
ologi din Arad , i Lipova, intre care Vanc
Filip Au fost recoltate de la suprafa
materiale ceramice atipice ce ar putea
aparme neoliticului, cultura Vinea
Turda i din penoada de tranz1ie la
epoca bronzului. cultura Coofen i. Au fost
observate i vetre de foc. Petera a fost
rscolit parial de cuttorii de comori
Se impune o verificare a depunerilor pnn
sondaje de specialitate.
Datare: neolitic, perioada de tranz1ie
de la neolitic la epoca bronzului.
1 G Halas' Fenomene endocars tce In ca/carele
de la Clpfloara (Valea Mureului) , Buletinul
CerculUI de Speologie .Emil RaCOVI a 5 1977.
1978 , p 111. 122.
2 CnstJan Goran. Catalogul Ststemaltc al
Petenlor dtn Romnta . 1981 , Bucuret i, 1982,
3021 / 2
Peteri naturefe
Petera lui Adi
Jud. Arad , sat Cprioara , comuna
Svrin .
Localizare Munii Poiana Rusc ,
carstul de la Cprioara , versantul
stng al Mureului- Valea Fundata.
Reprezint o peter natural locuit de
om . cu altitudinea relativ de 50 m i
lungime total de 58. 5 m. Cercetri de
teren au fost efectuate de Vasile
Boronean . intre anii 1976 - 1977, i in
anii urmtori de ctre speologul amator
Vanc Frlip, membru al Clubului de
Speologi Amatori din Lipova i Arad , i
de alu S-au identificat fragmente de
faun fosil cu Ursus spelaeus, cteva
p1ese de silex care ar putea aparine
paleoliticului superior, materiale ceramsce
neolitice. probabil Vin ea - Turda i
medievale, secolele XVI - XIX Se Im-
pune continuarea spturilor de ctre
specialitii arheologi.
Datare. paleolitic, neolitic, epoca me-
dieval
1. Bodrog Mtlleker, Delmagyaroszag regtseg ele
/erei, 1. Tomooara , 1897, p 28, 43
2. G. Halaso. Fenomene endocarsllce in ca/carele
de la Cfjpnoara (Valea Mureului} , Buletinul
CerculUI de Speo1og1e .Emtl Racovo\A" 5, 1977.
1978 , p 111 112 (in forma ii de la Ftllp Vanc)
3 Cercul de Speologie Zlndava , Arad , Asupra
paleolitocului i neohticuluo don Petera lut Adt dm
Pa dina Mare (jud Arad) , Buletmul lnformahv 4 ,
1980. p. 33. 37.
4. Cnstian Goran, Catalogul S1stemattc al
Petenlor don Romnta , 1981 Bucureti , 1982,
3022 16
Petera Hoanca Boului
(Petera Coului sau Petera
Liliecilor)
Jud. Arad, sat Moneasa. comuna
Moneasa
Localizare: Muni i Codru-Moma. car-
stul din bazinul Vii Moneasa, pe
versantul stng al prul Moneasa. fn
dreapta oselei , la intrarea in lo-
calitate. Carstul din Valea Criului Alb.
4
www.cimec.ro
Arheolog1a peterilor i minelor din Romnia -
Reprezinta o peter natural , locuita de
om , cu o altitudine absolut de 380 m
relativ de 100 m, lungime de 103 m.
Prezmt dou intrri ce dau intr-o sal cu
multe prbuituri , rscolit de cuttorii
de comori. Primele cercetn au fost
efectuate de Gy. Czaran i Mrton Rosk.a
in 1925. S-a executat un sondaj, ocazie
cu care s-au descoperit sub stratul
.eneolitic" cteva piese din silex care au
fost atribuite paleoliticului miJlociu, res-
pectiv cultura musterian , precum i oase
de Ursus spe/aeus, un silex atipic i
ceramic din epoca eneolitic . Tn 1965,
Vasile Boronean constat existena
ceram1cil din epoca bronzului, precum i
faun fosil i un silex paleolitic. Ma-
terialele provenind din spturile lui
Mrton Roska se afl la Muzeul Judeean
din Arad - o parte - i la Muzeul Naional
de lstone a Transilvaniei din Cluj -
cealalt parte.
Datare: paleolitic, eneolit1c, epoca
bronzului.
1. Marton Roska. Raport prehminalre sur les
fouilles arcMologoques de l'annee 1924 Oacoa 2,
1925
2 Mrton Roska . Tezaurus Antlquttatum
Transl/vamcarum. Praehoslonca 1. ClUJ 19-42
3. C S N icol escu P i opor . Le pafeoftlhJque en
Roumame. Dacoa 5-6. 1935-1936 (1 938)
3 Cnstian Goran. Catalogul Sostemallc al
Pete nlor don Romn ia, 1981 , Bucurell , 1982,
3601 1 29.
Petera nr. 1 din Piatra
cu Lapte
Jud. Arad , staiunea Moneasa, comuna
Moneasa.
Localizare : Munii Codru-Moma, Va-
lea Criului Alb, carstul din bazinul Vii
Moneasa. versantul drept.
Reprezont o peter natural locuit de
om. cu o altitudine absolut de 325 m,
relativ 25 m i lungime total 9 m. cu o
singur deschidere. ln peter au fost
identificate dovezi de locuire din eneolitic.
Datare: eneolitic.
1 G Halaso, Noi contribuii la cunoaterea
carstufu1 Monese1 Aragonll, Arad , 1978 1 / 60.
64
2 8 Jungbert. RepertoroullocahtAilor cu
descoperm paleohllce don Transilvanoa (III), Acta
Peteri naturale
Musei apocensos 19. 1982. p 543,
3. Cnstoan Goran. Catalogul Srstematoc al
Peterrlor din Romnoa, 1981, Bucureto . 1982,
1601, p. 10
Petera nr. 2 din Piatra
cu Lapte
Jud. Arad, staiOi'lea Moneasa , comuna
Moneasa .
Localizare Munu Codru-Moma. Va-
lea Criului Alb, carstul din bazinul Vii
Moneasa, versantul drept
Tn aceast peter este menionat e-
xistena unor fragmente ceramice din e-
neolitic.
Datare eneolitic.
1 G Halaso No1 contnbutitla cunoaterea
carstufut Monesei, Aragon ot, Arad , 1978, 1 /60-
64
2 8 Jungbert. B . Repertonul locahtAllor cu
descopenn paleohtoce don Transtlvania (III), Acta
Muser Napocensos 19, 1982, p 53
3 Cnstoao Goran. Catalogul Sistematoc al
Pete nlor don Romnia, 1981, Bucureti, 1982,
360 /11
Petera Piatra cu Lapte
(Petera Mare de la Piatra cu
Lapte)
Jud. Arad, staiunea Moneasa. comuna
Moneasa.
Localizare : Mun ii Codru-Moma, Va-
lea Criului Alb , carstut din bazmul Vii
Moneasa, versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut 310 m.
relativ 15 m, lungimea total 28 m, care
prezint trei intrri. Tn peter au fost
gsite oseminte de Ursus spelaeus,
Canis lupus i Hyaena spelaea Locuiri
medievale, posibil i din paleolit1c. Se
impune reluarea cercetrilor de ctre
arheologi
Datare: paleolitic, eneolitic, epoca me-
dieval .
1 G Halast, Noi contnbuu/a cunoaterea
carstulu1 Monesel, Aragonit, Arad . 1978, 1/60.
64
2 B Jungbert. Repertonul localiUlilor cu
descopenn paleohtoce din Transilvania. Acta
5
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Rom4nia - Peteri naturale
Muset Napocensts 19. 1982, p. 543
3 Cristian Goran . Catalogul Ststematlc al
Petenlor dtn Romnta , 1981 , Bucureti , 1982,
3601 1 9.
Peter Pusta Cltele 1
(Petera lui Potriva, Petera din
Ponorul Vii Muierii, Petera
Clea, Petera de la Pusta
Clea)
Jud Bihor, sat Clea, comuna Atileu.
Localizare Munii Pdurea Craiului,
platourile carstice i bazinele inchise
dintre Valea Criului Negru i cea a
Criului Repede, Valea Mnierei, in
marginea dinspre Atileu a localitii
Clea.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut 370 m.
relativ O m i lungime total 1200 m.
Portalul de la intrare are 20 m lime i
reprezint ponorul Vii Mnierei. O intrare
se p1erde intr-o galerie larg, i apoi un
lac. fn ramificaie din dreapta s-au co-
lectat faun cu Ursus spelaeus, oseminte
de Homo sapiens, ceramic de vrst
eneolitic .
Materialul din cercetrise afl in Muzeul
rii Criurilor din Oradea.
Datare: eneolitic.
1 R Jeannel. Emtl Racovttl'! . Enumeratton des
Grottes wsttees 1918 f927,Biospeologtca,
premiere serte, 1929. p. 154
2 Repertoriul monumente lor dtn judetul
Bthor, Oradea. 1974, p. 333
3. Cnstian Goran. Catalogul Ststemaltc al
Petertlordtn Romnia , 1981 , Bucurelt , 1982.
3710/1 .
Petera Cugli
Jud. Bihor, sat Rca, comuna Dobreti.
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul din bazinul Criului Negru,
Valea Vida, afluentul Valea Blajului,
versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut 420 m,
lungimea total 52 m. Speologii au gsit
in 1958, oase umane fragmentare i
mrgele din sticl, datate in secolele III -
IV p.Chr. (informaie Nicolae Chidioan) .
Datare : epoca daco-roman.
1 Repertonul monumentelor naturu,
arheologice, tstorice. elnograftce, de arhttecturl'! i
arta dtn JUdetul Bihor. Oradea. 1974. p 22 .
1 Marctan Bleahu V Decu, tefan Negrea. C
Plea . 1 Povara 1 Vtehmann, Pe/eri dm
Romlnia. Bucureti , 1976
3 Cnsttan Goran. Catalogul Ststemauc al
Petenlor din Romn1a. 1981 , Bucureti , 1982,
370 J 76
Petera Ponorul de la
Cltea
,
Jud. Bihor, sat Clea, comuna Atileu .
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criului Repede.
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu o altitudine absolut 370 m i o
lungime total 1200 m, avnd o singur
rntrare. Petera prezint mai multe etaje.
Cercetrile de teren efectuate de Mrton
Roska i 1 Emodi au pus in eviden
materiale ceramice Coofeni, vetre de
foc, morminte cu inventar din epoca
bronzului timpuriu. grupul Roia - G
leni, fragmente ceramice hall-stattiene
mpreun cu o pies din bronz i ce-
ramic din secolele VIII - X. Petera e
greu accesibil.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului timpuriu, Hallstatt, secolele
VIII- X.
1 . Repertonul monumentetor naturti,
arheotog1ce, tstonce. etnografice, de arhitectur I
arta dtn JUdetul Bthor Oradea. 1974. 280153
2 Petre Roman, Dte FrUhbronzezetl m
Karpatenbecken und In den Nachbargebtelen.
Budapest- Velem 1977, Budapest. 1981 , p 165;
SCIVA 35. 1984, 3 . p 268
3 Cristian Goran. Catalogul Sistematic al
Petenlor dtn RomAnia, 1981 , Bucuret1 , 1982.
3710 /1
4. Ioan EmOdt, Asupra epocii bronzului Tn Bthor,
Thraco-Oac1ca 6. 1985. 1-2, p 135.
Petera lgria
(Petera lgri, Petera lgreu)
Jud. Bihor, comuna suburban Petera.
ora Aled .
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
6
www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor i minelor dm Rom6nia -
carstul din Valea Criului Repede,
versantul stng, in apropierea loca-
litii
Reprezint o peter natural locuit de
om Are dou intrri. Lungimea este de
717 m t altitudinea de 328 m. Are aspect
de labirint La intrare i in galerii Marton
Roska a efectuat spturi in patru
seciuni (tranee) in 1924. Uneltele din
cuar, din silex i os gsite au fost atri-
buite culturilor aurignacian i musterian.
La spturi a participat i Henn Breuil.
Faun cu Ursus spelaeus. Este necesar
revizuirea strat1grafiei i a ntregului
material rezultat.
Datare: paleolitic.
1 Mrton Roska Recherches preh1stonques
pendant l'annee 1924 Dacia 1. 1924
2. Henn Breutl, Staltons pall!oilttques en
Trsns i/vame . Bulettnul Soctet\11 de t1i n e d1n Cluj
2. 1925
3 C S N 1 col escu-Piopor, Le paleollthrque en
Roumame Dacia 5-6 1935-1936 (1938).
4 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaltc al
Peterilor d1n Romma , 1981 Bucureti , 1982.
3727 / 9
Petera lzbndi
Jud. Bihor, sat- comuna uncuiu .
Localizare Munii Pdurea Craiului,
carstul dm defileul Criului Repede ,
versantul stng ntre Bucea i Vadul
Criului, Valea lzbndi, versantul
drept, la sud de comuna uncuiu .
Repreztnt o peter natural locUit de
om, cu dou intrri (intrarea pnncipal
sub izbuc) i lungime total 240 m.
Cercetri arheologice au fost efectuate
de 1. EmOdi in sala m1c de la intrare, in
form de sac Materialul arheologic gstt
la suprafa const in ceramic, unelte
de os, achii de cuar , bolovani de ru ,
unii parial lefuii, mrgele de os
perforate precum i oase de cprioar ,
cerb, urs, mistre, lup, capr, oaie, bou,
cal. castor. iepure i pete Se men-
~oneaz prezena a 20 de vrfuri de os,
suie, strpungtoare. Descoperirile apar-
in grupului Roia - Gleni.
Datare : epoca bronzului timpuriu.
L V lena . Gheorghe Drmba Cercetari de
speologie fmciJ Tn Munii PIJdurea Craiului,
Nymphaea 6, Oradea , 1978. p 279-328.
3. Cnsllan Goran. Catalogul Ststemallc al
Peteri naturale
Peten lor d1n RomMI , 1981 , Bucureti , 1982,
3726 / <47
2 Ioan Emodt, Asupra Tnceputulut epoc11
bronzului In Bhor, Thraco-Dacica 6, 1985, 1 2, p
128. 134 .
Petera lui Cotuna
(Petera lui Toader a lui Cotuna,
Petera Leiane, Petera 11 din
Valea Miidului, Biro Lajos Hohle,
Rablobarlang, Misidvolgyi-Rab/o
barlang, Koko barlang, Banbakai
Felsobarlang)
Jud. Bihor, sat- comuna uncuiu .
Localizare. Munii Pdurea Craiulut,
carstul din bazmul CriuiUI Repede,
Valea M1iduiU1 , afluentul Valea Lun-
cilor, la 30 m deasupra intrrii in
Petera Moanei , la 6 - 7 km de
confluena Vii Miidului cu Criul
Repede.
Reprezint o peter natural locUit de
om, cu alt1tudmea absolut de 538 m,
relativ de 96 m i lungime a total 56 m,
cu o smgur intrare, ce duce intr-o
galerie ascendent . Faun fostl cu
Ursus spelaeus. 1. EmOdi precizeaz c
de aic1 provin fragmente ceramice
hallstattiene. Materialele se afl in
co , eciile Muzeului rii Criurilor din
Oradea.
Datare: Hallstatt.
1 Ioan Emod Repertorrul monumente/ar dm
JUdelui Bthor, Oradea , 1974, p. 74, 387.
2. Marc1an Bleahu, V Oecu, tefan Negrea, C.
Plea 1 Po~tar , 1 Vtehmann. Peten dm
Romllna. BucuretJ , 1976, p. 81 82
3. Crtstian Goran , Catalogul Ststematc al
Peten t or dtn Romnta. 1981 , Bucuret i , 1982,
3724 / 2
Petera Miidu/ui
(Petera din Valea Miidului,
Misiduolgyi-Macske barlang,
Banlacai Alsobarlang, ketszeju-
barlang, Petera Moarei)
Jud. Bihor, sat- comuna uncUJu .
7 www.cimec.ro
Arheolog1a peterilor i mine lor din Rom~ma Peteri naturale

Localizare Munii Pdurea Craiului, 2. , Repertonul monumentelor dm JUdeul

Bhor, Oradea 197.-. p 387.
carstul din bazinul Criului Repede,
Valea Miidului , afluentul Valea Lun-
clor, 4,7 km de la confluena cu Valea
Criului
Petera Piatra Corbului
Jud. Bihor, sat Blnaca , comuna
Reprezint o peter natural locutt de
uncuiu
om, cu altttudmea absolut de 500 m.
relativ de 50 m i lungimea total de Localizare Mun~i Pdurea Craiului,
1.170 m Peter onzontal , activ , este Defileul Criului Repede intre Bucea i
strbtut de un rau subteran, descris Vadul Criului
in 1929 de R. Jeannel i Valeriu Tn 1924, Marton Roska efectueaz
Pucanu Prezint dou tntrri. Materiale
cercetn arheologice in petera ce se
arheologice au fost identificate probabil invecineaza cu dou adposturi sub
de 1 Em0d1, mpreun cu un inventar stnc . Spturile nu au dat rezultatele
funerar intre care un colier din chihlimbar scontate.
de la inceputul primei epoc1 a fieruiUI
(Hallstatt) I un vas dactc mpreun cu Datare: nedefin1t .
moned emis la Oyrrhach1on. sec. 11 - 1 1 Mrton Roska, Recherehes pr6htstonques
a.Chr. pendant l'ann6e 192.-. Dacta 1, 1924 .

Data re: Hallstatt, La Tene dacic.

1 Ioan EmO<h. Repertonul monumentelor dtn
JUde\ul Bthor. Oradea, 1974 .
2. Marc.tan Bleahu . V. Decu . tefan Negrea. C
Pl ea . 1. Povara. 1. Vehmann, Peteri dm
Romlma, Bucureti , 1976, p. 80 81 ,
3. Cnstian Goran. Catalogul Ststematic 11
Peterilor dm Romnia, 1981 , Bucureti , 1982 ,
372.. /2 .
Petera Napitileu
(Petera Mic din Gura Miidu/ui)
Jud Bihor, sat- comuna uncuiu .
Localizare Munii Pdurea Cra1ului,
carstul din bazinul Criului Negru, intre
Bucea I Vadul Cnului , versantul
stng, Dealul Homor , la 75 m in aval
de Petera Ungurulut.
Reprezint o peter natural locuit de
om , cu o allttudine absolut de 316 m,
relativ 11 m i lungimea total de 195
m, avnd o singur intrare ce duce intr-o
galerie uor ascendenta, cu faun din
pleistocenul superior: Ursus spelaeus,
Gyps fulvus etc. i fragmente ceramice
din neolitic, eneolitic, Hallstatt, dacice
Materialele descoperite se afl
1. EmOdi
Datare: neolitic, eneolitic, Hallstatt, e-
poca dactc .
1 Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al
Petenlor
din Romn1a, 1981, Bucureti , 1982,
3728 /34
Petera Piatra Morii
Jud Bihor. sat Blnaca . comuna
uncuiu.
Localizare Muntl Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criului Repede,
baztnul Cnului Repede, Tntre Bucea i
Vadul Criului , versantul stng
Reprezint o peter natural locu1t de
om. Materialele ceramice descoperite
sunt din epoca bronzului i prima epoc a
fierului.
Datare : epoca bronzului, Hallstatt.
1 Marton Roska , Repertonum. CluJ, 1942, p 35
2 " . Repertonul monumente lor dtn Ju deul
Bahor. Oradea, 197_., p 11 .
Petera Piatra Roie
(Vroskoibarlang, Petera Roie)
Jud. Bihor, sat Blnaca , comuna
unCUIU .
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul dm Valea Criului Repede,
bazinul Criului Repede, versantul
drept intre Bucea i Vadu Cnului , in
n colectia apropierea satului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut 420 m, rela-
tiv 135 m I o lungime total 25 m. Aici
au fost gsite mai multe piese de
bronz, intre care dou seceri hall-
stattiene.
8
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Rom~ma
Datare Hallstatt.
1 Marton Ros a Repertonum . CluJ, 1942, p 35 .
2. R Jeannel, Em11 Racov1ll , Enumeraton des
Grottes vstees 1918- 1927, B1ospeologca 54 ,
1959, p 427
3 . Repertonul monumente lor dn JUdeul
Bihor, 1974, p 10, 326
4 G Ha las. Descrterea petertlor dm def,/eul de
/a Vadu Criului (Munu P~durea Craiulw) ,
Bulehnut InformatiV al Comisiei Centrale de
Speologe Spol1vl 4, Oradea , 1980, p 123 154 .
5 Cnstan Goran, Catalogul Sstematc al
Petenlor din Romllna. 1981 , Bucureti , 1982,
3725 / 26
Petera Unguru/ui
(Peterile Ungureti, Petera de
la Blnaca, Petera de la Bolhac,
Magyarok barlang)
Jud Bihor. sat Blnaca, comuna
unCUIU
Localizare: Munii Pdurea Cra1ului,
carstul din bazinul Criului Repede,
prul Ungurului, malul stng, Tn a-
monte de confluena cu Valea
Miidului
Repreztnt o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut de 307 m,
relatrv de 1 m i o lungime total de 564
m. Are un portal de 22 m nlime, lung
de 30 m. Petera este ascendent,
cercetat in 1942 de H. Kessler i de
Embd1 dup 1970, care gsesc ceramic
neolit1c , ptese de bronz i ceramic din
prima epoc a fierului.
Materialele descoperite se afl in colecra
1 Emodi, care le-a descoperit
Datare : neolitic, Hallstatt.
1 H. Kessler A Varsonkolyosi es az eskulloi
forrasbarlang . Tunstak Lap1a 54 Budapest. 1942
p 6 7o
2. Repertoriul monumentelor din judeul
B11'10r Oradea 1974 , p 386. 387
3 Cnstan Goran, Catalogul Sastematic al
Petenlor dm Romma , 1981 Bucureti , 1982,
2726/30.
- Peteri naturale
Petera Zmeilor de la
Onceasa
(Huda Oncesei, Huda Vencesei
Sarkanybarlang)
Jud Bihor, sat- comuna Budureasa .
Localizare. Munii Bihor, Masivul
Vldeasa. Valea Someului Cald,
carstul din bazinul Vu Ponorului,
afluent pe stnga, versantul drept al
Ponorului, 1 km de Poiana Onceasa
Reprezint o peter natural locuit
probabil de om. cu altitudinea absolut
de1300 m. relat1v de 220 m, lung1mea
total de 340 m, intrarea triunghiular de
3,50 m nlime, 7,50 m l1me , des-
cendent , duce in sala Domulu1 I apo1 in
Galeria Nordic, orizontal. S-a gsit
faun fosil cu mult Ursus spetaeus
Hyena spelaea etc. La inceputul secolului
al XX-lea Gy Primics presupune locuire
paleolillc Mrton Roska, menioneaz
de aici o pies de calcar cristalin cu urme
de lefuire. ce se afl in Muzeul Naional
de Istorie al Transilvaniei d1n CluJ, cu nr.
de inventar 8.036 H. MOIIer Karpe in
.Handbuch der Vorgeschichte" 1968,
150. 2730 menioneaz existenta pale-
oliticului, fr citarea sursei. Pn la
reluarea spturilor in peter. locu1rea
paleolitic rmne in discuie Maria Mottl
localizeaz petera in penmetrul loca-
litii Pietroasa. jud. B1hor (la sud de
Budureasa) Se impun spturi siste-
matice pentru rezolvarea problemei
existenei in peter a locuirii paleolitice.
Fauna se gsete in muzeele din
Oradea, Cluj i Institutul de Speolog1e
.Emil Racovi" Bucureti, lnst1tutul Ge-
ologic dtn Budapesta i in diverse colecn
din Viena
Datare paleolitic.
1 A Koch. Erdely Muzeum EvlcOmve , 1, 1876. 5,
p 162
2 Mrton Roska , Repertorwm. Cluj, 1942, p, 45
3 MarCJan Bleanu V Decu. tefan Negrea, C.
Ple~a . 1. Povar , 1 V1ehmann. Peten dm
Romlma , Bucureti , 1976, p 135
9
www.cimec.ro
Arheologia peterilor i minelor drn Romnia -
4. B Jungbert. Repertonullocahttlor cu
descopenrt paleoht1ce din Trans1tvama Acta
Muse1 Napocens1s 15, 1978, p 8
5. Cnshan Goran, Catalogul Sistematic al
Petenlor din RomAn1a. 1981 Bucureti , 1982.
3414/1 ,
Petera Dmbul Colibii
(Petera 11 din Dmbul Colibii)
Jud . Bihor, sat- comuna Cmpani.
Localizare. Munii Pdurea Craiulut,
carstul din baztnul Criului Negru,
Valea Sighitel, versantul stng.
Repreztnl o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 470 m,
relativ de 45 m i o lungime total de
114 m, deschidere nalt I ogival .
Materialul ceramtc, aparinnd culturii
Cri, a fost descopent in 1957 de ctre
Institutul de Speolog1e din Cluj i donat
de C Plea, cercettor la lnstttutul de
Speologie din Cluj.
Datare: neolitic.
1 N1colae Vlassa O contnbu1e la problema
legtunlor culturii Tisa cu alte cultun neoh11ce din
Trans1lvania SCIV 12 1961 , 1, p 17.
2 Cnshan Goran. Catalogul Ststemahc al
Peterilor din RomAn1a , 1981 , Bucureti , 1982,
3425/75
Petera Mgura Sighite/
Jud Bihor, sat - comuna Cmpani.
Localizare: Munii Bihor, bazmul
Cnulu1 Alb, carstul din Valea Si-
ghitel
Elena Terzea descoper urme de locuire
uman in sondajul de 2,5 x 2 m efectuat
in 1958 - 1960, care a mers pn la 2,1 O
m adncime. in peter exist urm
toarea succesiune stratigrafic . stratul 1
intre 0,1 O - 0,15 m grosime, negru brun,
vetre de foc, probabil medievale i mo-
derne, stratul 11, negru - cenuiu cu urme
de foc, cu o grosime 0,30 m i ceramic
apaf1tnnd culturii Coofena, faun con-
temporan, stratul III, galben deschis. de
10 - 15 cm grosime, cu piese de silex
atribuite paleoliticului superior fr pre-
cizri culturale, faun cu Canis /upus ,
Ursus arctos, Ursus spelaeus, Cervus sp
Sunt incluse i roztoare mrunte: Sorex
araneus. Sorex biharicus. specie nou,
Peteri naturale
Talpa europea, Muscardmus avellanans,
Apodemus silvaticus, Microtus nivalis,
Microtus agrest1s etc. Vrsta indicat
este din a doua jumtate a mterstadiului
WGrm vechi - WGrm mijlociu; stratul IV,
brun-glbui, bogat in pietre unghiulare,
steril arheologic, climat stepic, stratul V,
argil brun rocat, cu piese de silex
ce pot fi atribuite musterianului din
paleoliticul mijlociu i faun dominat de
Microtus arvalis, Microtus agrestis, Ursus
spe/aeus alturi de Crocuta spe/aea,
Panthera spelaea, Capra ibex etc. Fauna
indic vrsta interstadiului WOrm 1 -
WGrm 11.
Datare: paleolitic, perioada de tran-
ziie
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca medieval, epoca modern
1. Elena Terzea La faune de mamtferes
quaternalfeS de la grotte Mgura d' Stghtlel
(Bthor. Romnia) , Travaux de l'lnslltut de
Speologie .Emlfe Racov1tza" 9, 1970 p 203- 204 .
2 Cnsllan Goran Catalogul Sistematic al
Petenlordin Romma .1981 , Bucureti , 1982,
3425/20 .
Petera ibucoaia
Jud. Bihor, sat- comuna Cmpani
Localizare: Munii Bihor, Valea Cri-
ului Alb, carstul din bazinul Vii
Sighitel, versantul drept, in apro-
pterea Peteni Mgura .
Reprezmt o peter natural locuit de
om, cu o altitudinea absolut de 445 m,
relativ 75 m, lungimea total de 74 m,
care prezint trei desch1deri. Spturile
efectuate intre 1958 - 1960, de Elena
Terzea, au dus la descoperirea unor
depuneri, care incep la debutul inter-
stadiului WGrm 1 -WOrm Il, in care se afl
piese litice raportabile paleoliticului mij-
lociu - musterian i paleohtcului su-
perior, nedeterminat cultural. Se impune
reluarea spturilor pentru a se putea
stabili succesiunea cultural i datarea.
Datare: paleolillc.
1. Elena Terzea, Remarques sur la morphologie
denta~reel la repart111on de M1crotus n1vahs
Martms, dans le Ple1stocene de Roumame,
Travaux de l'lnslltul de Speolog1e .Em1le
Racov1tza 12, 1973
2 Cnslian Goran Catalogul Sistematic al
Petenlor din RomAn1a 1981. Bucureti , 1982,
3425/141
10 www.cimec.ro
Petera Fnae
(Funacsai barfang; Fonohazi
barfang)
Jud. Bi or, sat d
fiin al Campan 1 de
Su , comuna CAmpani.
localizar : un B1horutui, Valea
Criului egru, a uentul Cri uB a,
car lut din V ea Bulzulut, v r antul
SI ng.

bronzului,
IX- XI .
rton d scop niOr n
3, Or a
. R ~rtorlum C J, l 42, p

Petera Boului
Jud. Bthor, Br tca

Oatar . pal oii IC, n oltic.

Petera Meziad
(Hohle von Mezged Mezsed
Videke)
Jud . B1hor, zad comuna
Re t a.

Petera Baiului
Jud. Bihor, sat loru, comuna Bra ca
Localizare: un u Bihoru ui, Valea
11 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Rom4nia -
Reprezint o peter natural locuit de
om, gigantic, cu o mtrare semtcircular
de 16 m nlime, 1O m lime, altitudinea
absolut de 397 m i cu alte dou intrri
mai m1c1 lungimea total este de 4750
m. Este dispus pe dou etaje, in cea
mai mare parte fosile, pe o mic parte
activ Important pentru speogenez i
evolute carstic este fauna actual i
fosil (Ursus spelaeus), resturi de Homo
sapiens (probabil din paleolitic i neolitic).
In 1972, cu ocazta unor amena1ri tu-
ristice, au fost descoperite fragmente
ceram1ce neoht1ce. cultura Tisa i din
epoc daeic !impune. Petera este
ocrotit, nchis. Este vizitabil cu ghid,
lmpi de miner i echipament special
Datare: paleolitic, neolitic, La TEme
dacic
1 A Schmtdl, Oas Bthar Geb1rge an der Grenze
von Ungarn und Sebenburgen, Vertag Forster
und Bartelmus, Wten 1863
2. Cantemir Rtcuta , P. Ftru , Resturi schelellce
umane dm Petera de la Meziad, Comunic:An de
Geologte-Geogralte , Soctetatea de tunte
Naturale $1 Geografie, Bucureti , 1957- 1959, p
87. 71
3 Marc1an Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea C
Plea. 1 Povara . 1. Vtehmann, Peten dm
Romlntll Bucureti, 1976, p. 98 - 98 .
4 O lgnat. Repertonul descopennlor neolt\lce
dm Bthor, Cnsta 3, Oradea , 1978
5 Cnsllan Goran. Catalogul Ststemattc al
Petenlor dm Romania, 1981 , Bucureti , 1982,
3700 1 1.
Petera din Dealul
Vrseci de la Pietroasa
(Petera din Guru Dealului,
Petera Pcii, Petera Pacific)
Jud. Bihor, sat - comuna Pietroasa.
Localizare: Munii Bihor, Valea Cri-
uluiNegru, carstul dtn bazinul Criului
P1etros, in Valea Seac, versantul
stng, afluent pe stnga al Vii
Galbene, in apropierea Platoului
Padi .
Repreztnl o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 705 m,
relativ de 50 m. cu lungimea total de
440 m i o intrare circular inalt de 14
m, 15 m lime, cu o galerie puternic
ascendent. Aceast peter a fost
descris de 1. Czarn in 1903. Tn re-
Peteri naturale
pertoriul judetului Bihor este menionat
cu cte o locuire din epoca paleolitic i
neolitic . Se impun cercetri de ve-
rificare.
Datare: paleolit1c, neolitic.
1Cnstan Goran. Catalogul SistematC al
Petenlor dn Romn1a . 1981 , Bucurettl, 1982 ,
37<41 , p. 1.
2 B Jungbert. Repertonullocaht31tor cu
descopenn Pilleoliltce dtn Trnsilvanta (III) , Acta
Musei Napocenss 19, 1982, p. 553 . 554.
3 Marcian Bteahu, V Oecu , tefan Negrea , C
Ple~a . 1. Povarl , 1. Vtehmann, Peten dm
Romlnia , Bucureti , 1976, p 131 132.
Petera Cuble de la
Rac
(Petera Cugli, Cobled, Grotte
du Cirque de Kolataier Hoters.
Kubladi barlang, Vidareti barlang,
Kobles der H6hle, Antrum ad
Co/ota, Gross-H6hle, dup C.
Goran)
Jud. Bihor, sat Rac, comuna Atileu.
Localizare: Munii Pdurea CraiulUI,
bazinul Criului Negru, carstul din
baztnul Vii Vida. Culmea Roiorului,
Dealul Pietrarului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 350 m I
lungimea total peste 350 m. Dup
ptrunderea in vestibul, printr-o tntrare
lenticular, nalt de 1,80 m i larg de
14 m, se ptrunde Tn dou galerii: de
nord i sud-sud-est. Lumina ptrunde
pn la captul coridorului principal de
acces. Petera a fost nchis cu un zid,
prevzut probabil cu poart. pentru
protec~e. A fost cercetat de Fridwaldskt
in 1861, de R. Jeannel in 1923, E. G.
Racovi i P. A. Chappuis in 1929 i G.
Boettger in 1940. Prima descnere
aparine lui V. Vogl in 1920. Spturile,
fcute probabil de cei ce au cercetat-o
sau de cuttori de comori, se afl in trei
puncte. Tncepnd din 1963 a fost
cercetat de echtpa Marcian Bteahu i
colaboratorii. Paleontologul T. Jurcsak
afirma, dup material paleontologtc c ar
putea fi una dintre cele mai importante
staiuni faunistice din Bihor, existnd
faun cu Ursus spelaeus, intre care r
12 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor din Romnia - Peteri neturale

probabile unelte de os. Se impune o Translvantel, Thraco-Dac1ca 6, 1985.

cercetare arheologic i studierea ma- 3 G . Halasi, Ioan EmOdl, Descoperm arheolog1ce
terialului de os din Muzeul rii Criurilor In petera de la lzbucuf Topflei. SCIVA 36, 1985 ,
3, p, 232 234 .
din Oradea.
Datare: paleolitic
1 Marctan Bleahu, V Decu, tefan Negrea, C
Plea ,1 PovarA , 1, V1ehmann , Peten dm
Petera Vacii
Romlnia, Bucureti , 1976 , p. 89 91 .
2. B. Jungbert, Repertonul localitAitlor cu (Petera Vacii din Cheile
descopenn paleohllce din Transilvania (III), Acta Albioarei, Petera Vacii de la
Muse1 Napocens1s 19. 1982, p 555,
3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistematic al arin)
Petenlor dm Romma, 1981 Bucureti , 1982,
3707 176 Jud. Bihor, sat- comuna Roia

Localizare: Munii Pdurea Cra1ului,

Petera lzbucul Topliei
Jud. B1hor. sat Rpa, comuna Tinca.
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
Valea Criului Negru. carstul din
bazinul vii Albioara - Sohodol -
Runcor, Valea Topliei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine 250 m I o lung1me
total de 120 m. Prezint o smgur
intrare. cu orientare spre est. Cercetat
cu aJutorul scafandrului autonom in 1982
de T. Borodan, G. Halai, F. Pantea i G.
Birtalan. Acetia, traversnd sifoanele de
la intrare, au descoperit in sala mare
ceramic i schelete umane. Cercetrile
reluate n acelai an de speologii Cristian
Lascu i erban Srbu, confirm
descoperirile, ident1ficnd i o vatr de
foc intr-o galerie nchis din vechime .
Osemintele umane aparin unor morm1nte
de inhuma1e pstrate in situ (M 2. 3),
celelalte fiind deranjate. Altele se afl
intr-o ni in perete. Tn jurul scheletelor
se afl 15 vase intregi, mrgele, unelte
de silex, dou topoare de bronz de tip
Baniabic, ca parte din inventarul funerar.
Un vas s-a gsit i in rul subteran.
Materialul aparme grupului Clea -
Gleni al cultum Nagyrev Se pre-
supune existena in peter a unui altar
de cult. Se impune cercetarea siste-
matic a peterii.
Datare: epoca bronzului.
1 Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al
Petenlor
dn Romn1a , 1981, Bucureh, 1982.
3704/1,
2 Ioan EmOd1, Contrbu11 la cunoa~terea
Inceputului epocu bronzului dn nord-vestul
carstul dm bazmul CriuiUI Negru,
Cheile Albioarei, versantul drept, in
faa Peterii Uricioilor
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudtnea relativ de 40 m,
lungimea total de 158 m i avnd o
intrare cu nlimea de 8 m. lrg1mea de
25 m. Din sala mare (25 x 8 m), provin
materialele ceramice din epoca bronzului
timpuriu (grupul Ro1a - Gleni) i La
Teme (?}, oase de animale, intre care i
de Ursus arctos Complex cultle funerar
(dup 1. Emodi)
Datare. epoca bronzului t1mpuriu.
1 Roman. P D1e Fruhbronzeze1t m
Karpatenbecken und 1n den Nachbargeb1eten.
Budapest-Velem , 1977
2 , Repertoriul monumente lor naturii,
arheologice, IStonce, etnograf1ce. de arhitectur i
art dtn udeul Bhor, Oradea, 1974, p 373
3. Cnst.an Goran , Catalogul S1stemattc al
Petenlor d1n Romnii!, 1981, Bucuret i, 1982,
3704/3
4 Roman , P D1e Fruhbronzezeit In
Karpatenbecken und 1n den Nachbargebeten,
SCIVA, 35, 1984, 3 /268
5 Em0d1, 1 , Asupra Inceputului epocii bronzului
Tn 81hor, Thraco Dac1ca, VI , 1985, 1- 2/123-
144
Petera Mgura
Bihorului
(Szegyesdbarlang, Erzherzog
Joseph barlang; Grotte d'Archiduc
Joseph, Joseph f6hercegbarlang;
Mgurai bar1ang)
Jud. Bihor, sat Sighitel, comuna
Cmpani
Localizare: Munii Bihor, carstul din

13 www.cimec.ro
Arheologia pe ten lor i mine lor dm Romnia
bazinul Criului
Negru, Valea Sighi-
tetuluiversantul drept, 4,2 km a-
monte de localitate
Reprez1nt o peter natural locuit de
om, cu o altttudine absolut de 550 m.
relativ de 55 m I o lungrme total 1885
m, avnd o intrare orientat spre sud-
vest, semicircular, rnall de 6 m i lat
de 10 m. Petera este orizontal, fosil,
suspendat are patru sectoare i este
Important pnn speogenez Prezant
bag ie concre1onar. faun fosil cu
Ursus spelaeus I o specie de roztoare
unic - Sorex biharicus gsite in Galeria
Urlor in compania unui inventar de
silex din paleolitJcul mrjlociu musterian i
ceramic din perioada de tranzitie la
epoca bronzului, cultura Co ofeni. Re-
zervaa carstic Sighitel este monu-
ment al naturu
Datare: paleolitic, perioada de
tranziie de la neolitic la epoca
bronzului.
1 K Sgmeth, Oie Spuren des HOIIIenberen.
Notes sur les cavernes de Hongne, Memotres de
la Soct te de Speolog1e 3 , 1898
2 Elena Terzea Part,culantl 1 morfologce ale
ursului de ~terl I rlsplnd1ru sa pe tefltorful
Romln.el, Lucrlnle lnstttutulut de Speologie ,Em11
Raco 1 a 5 1966. p 195 . 231
3 Elena Terzea . La faune de Wammderes
cuaternatres de la grotte Mlgura Stgllt~te l (81hor) ,
Travaux oe rlnSIIIUI oe Speologe . Emll e
Raco ltza' 9, 1969, p 201 230
4 .. Repertoflul Monumentelor natum,
arheologice t stor~ce. etnogrsftce, de arhitecturi I
artl din Judeful Bthor. Oradea 1974, p 380. 382.
5 Crrsttan Goran, Catalogul S1stemsttc al
P~tMiordm Rom~ma , 1981 , Bucuret. 1982,
3425 / 20
Petera de la Sub Piatr
Jud. B1hor, sat Subpiatr , comuna
Te chea.
Localizare: Mun ii Pdurea Craiului,
carstul din bazinul Criului Repede, in
aval de Vadul Criulul, versantul
stng, in apropierea satului, sub
coasta dealului.
Repreztnt o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut 280 m i o
lungme total 65 m. avnd o singur
intrare circular , orientat spre nord-vest ,
care duce intr-o galerie mic 1 EmOdi
Identific fragmente ceramice p1ctate
Peteri naturale
aparinnd culturii Tisa i un vas din
cultura Baden. Din nivelele inferioare ale
peterii provine faun cu Ursus spelaeus.
Crocuta spelaea. Sos primigenius etc.
Petera ment s fie cercetat pentru c
este printre pumele cu asemenea faun ,
care nu putea fi acolo dect adus de
om
Datare: neolitic, penoada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Ioan Em0d1, el Repertoflu. monumentelor
ntturl, arheolog1ce. ISIOfiC&, etnograftce. d&
arhteclurl I art~ dm JUdeul a,nor, Oradea , 197<1 ,
p 71
2 Cnst1an Goran, Catalogul S1Siema/Jc al
Pe~tenlordm Rom~ma , J981 , Bucuret i. 1982,
3727/ 12
Petera de la Uileacu de
Beiu
Jud . Bihor, sat- comuna Uileacu de
Beiu
Loc alizare Munii Codru-Moma,
carstul dm Valea Criului Negru,
versantul drept. la nord de locahtale, in
aval de Beiu .
Reprezint o peter mic , necercetat
sistematic. De aici provin fragmente
ceramice nedatate (dup menionarea lui
T. Jurcsak. care a intocm1t fia) . Se
impune cercetarea prin spturi .
Datare; neprecizat
1 Repertoflul monumente/ar na:11m,
arheologiCf!. Istorice. etnograf1Cf! de arh;tecturl
artl dm JUdeul Btllor, Oradea , 1974, p 392 .
Petera Astupat
Jud. Bihor, sat- comuna Vadu Criului
(sau uncuiu) .
Localizare : Munii Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criulu i Repede,
versantul stng, intre Bucea i Vadu
Cnului , sub dealul Ceretului.
Reprezmt o peter natural locuit de
om , la nivelul primei terase de eroziune .
O peter in care s-au descoperit
fragmente ceramice neolitice, probabil
cultura Tisa . Gura peterii a fost
colmatat . Poate fi cercetat prin sp
turi.
14 www.cimec.ro
Arheologia peterilor t minelor din Romma - Peteri naturale
Datare: neolitic.
1 Repertonul monumentetor naturit.
arheologice, 1stonce. etnograftce. de arhitecturA
artA dm judetul Bthor, Oradea, 1974, p 394 .
Petera Devenului 1, 11,
III
Jud. Bihor, sat - comuna Vadu Criului.
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criului Repede,
versantul stng, ntre Bucea i Vadu
Criului, Petera Vadu Criului.
Petera reprezint in fapt trei peteri,
care comunic intre ele, Deven 1- 11 - III,
care au fost locuite de om. Altitudinea
absolut, relativ, lungimea au valorile:
Deven 1 - 360 m, 80 m, 38 m: Deven 11 -
365 m, 85 m, 34 m; Deven III - 370 m,
90 m. 157 m in partea de nord-vest. 1. T.
Kormos a descoperit in 1913, in Petera
III, faun din pleistocen i piese de silex,
ce au fost atribuite paleoliticulu. Tn 1940,
Maria Mottl a efectuat i ea aici spturi ,
intr-o seciune cu suprafaa de 40 m2,
identificnd faun cu Hyaena spelaea,
Ursus arctos etc., un rzuitor pe lam de
silex {calcedonie) i cteva achii din
dentite de urs de peter atributle
activitii umane. Pe valea Criului
Repede, intre localitile Vadul Criului i
uncuiu, in zona carstului, se afl 8 - 9
peten. Ele sunt catalogate de speologi
in volumul consacrat, cu numerele
cuprinse de la 3. 726 intre p. 60 - 68
Numat cele cu nr. 66 - 68 au fost pre-
zentate aici.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranztie de la neolitic la epoca
bronzului.
1. T Kormos. Barlangkutatas . 3, 1915 , 3-4 , p
153-163.
2 Marton Roska , Repertortum, Cluj, 1942, p
273
3 Nicolae Vlassa, O contflbute ta problema
tegAtufllor Cu/luni Ttsa cu alte eul/un dm
TranS1lvama, SCIV 12, 1961, 1, p 17 24
4 Marcian Bleahu V. Decu, tefan Negrea, C
Plea, 1 Povara, 1. V1ehmann, Peteri dm
Romama , Bucureti , 1976
5, G Halas1, Oescnerea petenlor dm deftleuf de
la Vadu Cnulw (Munti Padurea CraiUIUt),
Bulelmul Informativ al Com1s ei Centrale de
Speologie Sport1v , 4, 1980, p. 123 154
6 , Repertonul monumente/ar natufli,
arheologtce. tstorice. etnograltce, de arhttecturl i
artA dm ;udeul81hor, Oradea. 1974, 1981
7 Cnstlan Goran, Catalogul Ststemattc al
i Petertlordm Rom~nia. 1981, Bucureti . 1982,
3726/66-68
Petera Travertin
(Petera Umed, Petera Pivniei)
Jud. Bihor, sat- comuna Vadu Criului
(sau uncuiu).
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criulut Repede,
versantul stng, intre Bucea i Vadu
Criului, sub dealul Ceretulu1 , foarte
aproape de albia Criului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 295 m,
relativ de 20 m, lung1mea total de 4,5
m i o deschidere larg ascendent . La
intrare, T. Kormo a executat un sondaj
arheologic, d1n care au rezultat matenale
i faun, fr alte precizri
Datare: nedefinit .
1 T Kormos. 1913- ban Vegzett asatasatm
eredmenyet. FtHdtani In/ evkonyve1, Budapest.
1913, p. 532- 534
2 Repertoriul monumente/ar natum.
arheologice, tstonce. etnograftce. de arhitecturii
i artiJ dm judeu/Bthor, Oradea , 1974, p. 393
3 Cns!lan Goran. Catalogul Ststematlc al
Pe~efllor dm Romama , 1981, Bucuretr , 1982,
3726/ 59
Petera Vadul Criului
(Petera cu ap, Vizes barlang,
Mav barlang, Wasserfall Hohle,
Revi barlang, Petera de la Vad)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu CriuiUI
(sau uncuiu).
Localizare: Munii Pdurea Craiului,
carstul din Valea Criului Repede,
versantul stng, intre Bucea i Vadu
Criului, in vecintatea Peterii
Deven.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 305 m,
relativ de 20 m i o lungimea total de
1000 m, avnd o intrare nalt de 3,05 m,
lat de 5 m i un c-:>ridor ce duce la un
pod peste tac. la o incape1 e sferic
denumit .Globul pmntesc~. Oesco-
www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mine/or dtn Romnia -
perit in 1903, G. Czaran public un ghid
al peterii . Cercetat i de Mrton Roska
intre cele dou rzboaie mondiale, iar in
1952 de H. Kessler i de ali cercettori
care, pe lng o bogat faun de
troglobionte, menioneaz ceramic ne-
olitic de tip Tisa i din epoca bronzului.
Materialele sunt analoge celor din
peterile Deven 11 , III din apropiere.
Petera prezint amenaJn pentru vi-
zitare turistic i este nchis cu o poart
de fier. Este electrificat I se viziteaz
cu ghid.
Datare: neolitic, epoca bronzului.
1 M rton Roska , Repertonum CluJ 1942 , p. 28
2. .. Repertonul monvmentelor natunl.
arheologice. 1stonce, etnografice de arh1tectvr~ i
artl dm jvdev ! Bihor, Oradea , 19 74.
3 . Marctan Bleahu, V. Oecu, tefa n Negrea C
P l ea , 1. Povar , 1. Vtehmann, Pete ri dm
Romnta Bucureti , 1976.
4 Cnstran Goran. Catalogul Sstemalic al
Petenlor dm Rom~ma, 1981, B ucureti , 1982 ,
3726 / 61
Petera Vere
(Petera nr. 6, Petera lw Booc - carenate. burine, strpungtoare de os.
posibil)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu Criului
(sau uncuiu) .
Localizare Muni i Pdurea Cra1ului,
Valea Criului Repede carstul din
Valea Cnului , versantul drept Dealul
Feelor .
Reprez i nto peter natural locuit,
probabil, ocazional de om Cercetrile
arheolog1ce, efectuate de T. Kormos i
Maria Mottl au scos la i veal piese
aurignaciene, atribuite interstadiului
WOrm 1- 11 din paleoliticul superior.
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert . Repertonvlloca llt~tilor cv
descopenri paleolit1ce dm Tra nsilvania (IV) , Acta
Musel Napocensts 22-23, 1985 1986 p 397
Petera Ripiceni
(Petera de la Stnca Ripiceni
Canal)
Jud. Botoan i, sat - comuna Ripiceni.
Localizare: Bazinul Prutului, malul
Peteri naturale
stng , pe versantul de sud al dealului,
la vest de situl arheologic Ripiceni
Izvor. in nordul comunei , 1 km nord de
fosta fabric de zahr , in aval de nodul
hidrotehnic Stnca Costeti.
Reprezmt o peter natural locuit de
om . cu o orientare vest - est, i o
altitudine absolut de 150 m. 40 m
deasupra nivelului Prutului. Petera s-a
dezvoltat pe o fisur in calcar Pnn
spturile arheologice, dmtre 1924 -
1926 s-a urmrit reconstitwea stra-
tigrafiei depunerilor S-a constatat c
partea din profunzime a peterii era
goal , fr nici un depozit, din cauza
blocrii cu pietre din prbuirile din
intenor Partea de deasupra prezmt
apte straturi, numerotate 1 - VII stratul 1,
infenor. gros1me 1,22 m, aurignacian
superior. cu lame tipice, gratoare pe lame
i rabat, burine, suie de os, faun fr
Ursus spelaeus dar cu Fetis spelaea, Bos
primigenius, Bos priscus. etc ; stratul Il,
steril arheologiC gros de 9,82 m; stratul
III, inferior. grosime 1,50 m, aurignacian
V, cu lame retuate abrupt I vrfun La
Gravette gratoare pe capete de lame i
spatule din os I corn de cerb; faun fr
Ursus Spelaeus dar cu Equus cabalus
fosilis. Hyaena spelaea, Cervus elaphus,
etc.; stratul IV, steril arheologic, grosime
O90 m stratul V, mijlOCIU, aungnacian
superior, cu gratoare pe lame gratoare-
burine. gratoare-strpungtoare burine,
vrfun foliacee , vrfuri retuate abrupt,
strpungtoare din os trncop-c1ocan
dm corn de cerb, un pandantiV dintr-o
mand i bul de cine sau vulpe, stratul VI,
steril arheologic, gros1me 1,45 m stratul
VII , magdalenian. grosime 0,85 m cu
lame denticulate, m1crolihce, gratoare pe
lame mai mici, burine, vrfuri microlitice
retuate abrupt, etc Deasupra acestora
exi st un strat n care au fost gsite
fragmente ceramice contemporane celor
din staiunea de la Ripiceni Izvor.
Petera a fost distrus de cariera de
calcar care s-a instalat acolo in 1902 .
Datare; paleolitic, eneolitic.
1 1 Smoonescu, N N M oro a n , Une statoon
aurrgnaclenne en Moldsvoe, Bulettnul Sec e de
$1 n eal Academtet Romne 3, 1926.
2 N. N oroanu , La stat1on paleolilh1que de
Grote de Stnca R1plcenl. Oacoa 5-6. 935- 1936
( 938)
16 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mine lor dtn Rom~nia - Peteri naturale

3 C S N1coleseu-Piopor , La pal6oltlhlque en dru Punescu, 1. Pop. Alexandra Bolo-

Roumame, Dac1a 5-6, 1935-1936 (1938)
mey, efectueaz o sptur de 12 x 2 m
4 Cnstian Goran, Catalogul Stslemattc al
Pe:terllordtn Romnia, 1981. Bucureti , 1982,
in lungul axului peterii i constat : pe
7000/1 stnc, intre 0,28 - 0,78 m, o depunere
5 Alexandru Punescu . Riplceni-lzvor. Paleolltic rocat, care inchide o lentil glbui
i mezolit1c. Studiu monografie, Bucureti, 1993 rocat cu material elastic steril; un strat
glbui inchis cu material elastic rulat:
0,45 - 0,63 m, paleolitic mijlociu, cultura
Petera cu Game/e - musterian, cu unelte din cuarit, silex i
alte roci , achii , vrfuri prelucrate - WOrm,
Cheile Rnoavei faun cu Ursus spe/aeus, Vulpes vu/pes,
Cervus elaphus; alt strat glbui cu lentile
Jud. Braov, ora Rnov
cu material elastic mixt (mare i mrunt)
Localizare: Masivul Postvaru, carstul rulat steril; strat glbui cu locwe din
din bazinul Ghimbel, Valea R paleoliticul superior, cultur aurignacian,
noavei pe versantul opus peterii Gura intre O, 1O - O, 18 m cu lame, achii,
Cheii. rzuitoare etc., de caracter microlitic din
Cercetri de teren au fost efectuate de o silex; WOrm 1 - WOrm Il, cu aproximativ
echip a Clubului de Arheospeologie a aceeai faun , dar cu Capra ibex; strat
Universitii .Vatachia" din Trgovite , galben nch1s cu pietre rulate, steril: 0,15
condus de Marin Crciumaru, n 1995. - 0,30 m; strat galben inchis, nisipos intre
Sondajul este de 1 x 1 m; intre 1 ,30 - 0,25 - 0,62 m, paleolitic superior, gra-
1.40 m adncime s-a identificat un nivel vettian (Kostenkian final), cu lame ,
de locuire cu oase sparte intenionat i burine, vrfun La Gravette, rzuitoare,
faun cu Ursus spelaeus; intre 1,40 - etc. din silex, Wurm III, cu faun Vulpes
1,50 m s-a gsit o pies de cuaf1it. vulpes, Capra ibex, Cervus elaphus,
Lucrri in curs de desfurare . Canis lupus, Equus cabalus, Sus scrofa;
strat glbui brun ntsipos la 0,80 m, steril;
Datare: paleolitic. strat negru cenuiu, post paleolitic, care
1 Marin Crc1umaru , Romic Pavel. R Dtnc . Un spre fund conine o depunere din epoca
sondaj dm Petera cu Gamele - Cheile Ranoave1,
lucranle S1mpozionulu1 de Arheolog1e, Trgov1te.
bronzului. cu ceramic, unelte de os,
23- 25 no1embne 1995. p 27- 28 atribuit culturii Tei - Schneckenberg, n
amestec cu fragmente neolitice Cri i
Ariud - Cucuteni i o depunere mo-
dern, de secolul al XIX-lea.
Petera Gura Cheii
Datare: paleolitic, neolitic, epoca
(Petera din Cheile Rnoavei) bronzului, epoca modern .
Jud. Braov, ora Rnov. 1. Frantz Podek, Die H6hlen des
Schulerg btrges. Jahrbuch des Burzerlllnder
Localizare: ara Brsei,
Masivul Sachsischen Museums 1 Jahrgang, Kronstadl, p.
Postvaru. bazinul Ghimbel,
carstul 45
din Cheile Rnoavei, versantul drept. 2 Alfred Prox, Die Tet-Kul/ur tm Bunerland
8 km sud-sud-est de Rnov, 200 m Sachstschen Museums, 4 , 1940 1-4, p 85. 92-
94
de la intrarea in chei.
3. C S Ncoftiescu-Piopor . 1 Pop. Alexandru
Reprezint o peter natural locuit de Punescu , S4plturtle dm petera Gura Cheii
om, cu altitudinea relativ 5 m. lungimea R4nov. Matenale 8, 1962
4 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al
total 13 m, avnd o intrare de 4 m
Peterilor din Romnia. 1981. Bucureti, 1982.
lime, iar galeria sal are o orientare 1230 1 7
spre sud-vest, lumina ptrunznd spre
fund; petera este cald, uscat, fr
cureni. Peter a fost vizitat de F.
Petera din Valea
Podek n 1925, A. Prox intre 1934 - 1935.
S-au identificat urme de locuire din Coaczei
neolitic, cultura Cri i Ariud - Cucuteni
i din epoca bronzului, cultura Tei. Tn (Gaura Sbrcioarei)
1959, C. S. Nicolescu-Piopor, Alexan- Jud. Braov, sat Petera, comuna
Arheologia peterilor- 4 17
www.cimec.ro
Arheologia peterilor r minelor dm Rombma - Peteri naturale
Moeciu
Localizare. Carstul din culoarul
Rucr-Bran, ara Brsei. Valea Coa-
czei , versantul stng, la hotarul dintre
comunele Mgura, Moeciu i irnea
Reprezint o peter natural lOCUit de
om, cu altitudinea relativ de 20 m i
lung1me de 40 - 50 m, avnd dou
deschideri. Primele spturi au fost
fcute de A. Prox I apoi de ctre C.S
Nicolescu-Piopor, Oardu Ntcolescu
Piopor, 1 Pop, Cantemir Ricuia, in
1958 A Prox semnaleaz prezena
culturii aurignaciene In 1958 se atesta
urmtoarea situaie stratigrafic de baz
1. strat rou inchis cu p1etri i p1etre
rulate, steril arheologic urmat apo de
2. stratul glbu1-rocat , musterian de
sfrit: depunere lentihform steril ar-
heologic;
3. stratul brun-rocat cu pietre rulate,
steril arheologic;
4. stratul galben deschis cu pietre col-
uroase , cultura aurignacian;
5. stratul galben-rocat fin, steril ar-
heologic, depunere recent , steril ar-
heologic.
Faun neselectat pe straturi ; conine i
Ursus spelaeus.
Oatare. paleolitic.
1 Alfred Prox, Dte HtJhle m der Ve/ee Coacltzei
bel TtJnburg, Mttelungen des Burzenander
sachSISChen Museum 3 , Braov , 1938 , p. 1 2
2. C S. NcoiAescu-Piopor . Dardu N col escu
Piopor, 1 Pop. Centemr R cu\8, Cerce/In
paleollttce 1n peleflle dm ara Blrset, Matenale
7, 1959.
3. Cnsuan Goran, Catalogul Sistematic al
Petefllor dm Romlma, 1981. Bucureti , 1982.
1271 , p 5
Petera Mare
(Petera Mare din satul Petera,
Petera cu Lilieci, Petera
Bdichii, Petera Moieciu de Jos)
Jud . Braov, sat Petera, comuna
Moieciu.
Localizare: Carstul din culoarul
Rucr-Bran, ara Brse1 , Valea cu
Calea, versantul drept.
Reprezmt o peter natural, locuit de
om. cu altitudinea absolut de 950 m i
lungimea de 162 m Spturi arheologice
au fost efectuate intre 1957 - 1958 de
ctre C S Nicolescu-Piopor i Oardu
Nicolescu-Piopor 1. Pop. Cantem1r
Ricuia, care au constatat c peste patul
stncos al peterii se afl urmtoarea
succesiune
1. strat cu unelte din cuarit , silex i roci
sihcoase aparinnd musterianului;
2. strat cu pietre mari, coluroase, d1n
aurignacian, intrerupt de depuneri len-
tiliforme strat care in partea supe-noar
conme dovezi de locuire din gravettian .
Ulllma depunere este recent i conine
dovez1 de locuire dm neolitic, prima
epoc a fierului , secolele III - IV I
secolele XV - XVI, secolul al XVII-lea ,
fr ca acestea s poat fi delimitate
stratigrafic Fauna din locuirea mus-
terian este reprezentat de. Ursus
spelaeus, Hyaena spelaea, Capra tbex,
iar cea d1n aungnacian de Hya.ma
spelaea etc. Pe baza faunei i
sedimentologic C.S. Nicolescu-Piopor
ncadreaz climatle locUirea musterian
in Wurm 1 - 11 iar pe cea aurignaoan i
gravettian in Wurm III.
Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,
epoca daca-roman . epoca medie-
val .
1. C.S N colescu-Piopor, Slpltunte de la
Petera. Matenale 6. 1959, p 25 29
2 C.S. N col escu-Piopor , Oardu Nlcolescu
Piopor, 1 Pop Cantem.r R 1tu1 a . Cercetln
pateolltice In petenle dm ara Blrsei, Matenale
7, 1961 , p 15. 18
3 Alexandru Punescu , Evo/u11a une/lelor I
armelor de p1Btrl ciop/111 descopeme pe tentorwl
RomAn1e1, Bucureti , 1970
4 Marcan Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea, C
P l ea , 1 Povar , 1 Vehmann , Peten dm
Romlma , Bucureti, 1976, p 367 368 .
5 CnstJan Goran, Catalogul Stslematic el
Petenlordm Romlma , 1981 , Bucureti , 1962.
127 11 4.
Petera Mic din satul
Petera
Jud. Braov. sat Petera , comuna
Moieciu
Localizare : Carstul din culoarul
Rucr-Bran , ara Brsei, Valea cu
18 www.cimec.ro
Arheologta peterilor i mine lor din Romllnia -
Calea, versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Sondajul arheologic a fost efectuat in
1957. fn materialele nepublicate, se
menioneaz doar, un rest fosil uman
(fragment de femur) de Homo sapiens
fosilis.
Datare: paleolitic.
1 CS Nicolaescu-Piopor. Oardu Nlcolaescu-
Piopor 1 Pop. Cantemr R1cua Cercet~fl
pateolttJce In peteflte dm ara Brsei, Materiale
7. 1958
2. . Istoria Rom3mei, 1, 1960.
3. Cnsllan Goran, Catalogul Sistematic al
Petertlor dm Romnta , 1981, Bucuretr , 1982,
1271 1 3.
Petera Grota Boilor
(Petera Boilor)
Jud. Cara-Sevenn, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan.
Localizare: Munii locvei, carstul de
pe versantul stng al Cheilor Nerei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, nedatat . Are dou deschiden, cu
altitudinea absolut de 220 m, lungimea
maxim de 126 m: intrarea principal de
4 m nlime i o fereastr de 2 m
nlime . Peter este uscat vara.
Prezint vetre de foc. Se impun cercetri
prin spturi.
Datare: nedefinit .
1 Marim Olanu, tefan Cadariu, Peten cu urme
de locUire de pe valea Nerei, Banallca 4. 1977, p 1 2
Petera Hoilor
(Gaura Haiduci/ar, Grota
Haiduci/ar, Gaura Tlharului,
Hercules Hohle, Ramberhohle,
Rabobarlang, Rablokberlangyia,
Csernavolgy-berfang,
Herkulesbarfang)
Jud. Cara-Severin, comun suburban
Pecinica, oraul Bile Herculane.
Localizare: Munii Cernei, carstul din
Valea Cernei. versantul drept, 600 m
amonte de Bile Romane.
Reprezint o peter natural locuit
Peteri naturale
om, cu o altitudine absolut de 160 m,
relativ de 25 m, I o lungime total
de143 m. Prezmt trei intrri orientate
spre est, fiind semrumed . Cercetrile
privind tiinele naturii i arheologice, au
fost fcute pe la inceputul anulut 1895 de
ctre specialitii din Imperiul Austro-
Ungar i continuate de ctre specialiti
romni in prima jumtate a secolului XX.
Din 1955, C. S. Nicolescu-Plopor a
inceput spturi sistematice, mpreun
cu Corneliu Mateescu, Eugen Coma,
Alexandru Punescu, Ftorea Mogoanu,
Petre Roman. N, Bosciu, Elena Terzea,
Mann Crcrumaru, care au confirmat
concluziile cercetrilor anterioare i au
stabilit altele noi.
Se cunoate acum c petera a fost
locu1t de pe la 30000 a.Chr. de vntorii
paleolitici (paleolitic cuaritic), apoi in
epipaleolitrc (clisurean - azilian), neolitic
final (cultura Slcua) , perioada de
tranziie la epoca bronzului (grupul
Herculane - Cheile Turzii - Coofeni) ,
epoca bronzului (cultura Verbicioara),
prima epoc a fierului - Hallstatt, epoca a
11-a a fierului , La Tene dacic, roman,
premedieval, medieval . Analizele de
polen efectuate de Marin Crciumaru au
semnalat dou inclziri climatice in
pleistocenul superior final. Oscilaia
climalic Herculane 1 i Herculane 11 au
dus o rcire a climatului (stadiu glacrar).
Peretele de la intrarea principal este un
adevrat panou cu 1sclituri, ncepnd cu
a doua jumtate a secolului al XIX-lea,
multe dintre ele fcute in culori. Tntre
acestea sunt i ale unor mari personaliti
care, tratndu-se in staiune, au vizitat
petera. Petera a fost ameninat in
nenumrate rnduri cu transformarea in
restaurant Este foarte poluat dm cauza
marelui flux de vizrtatori ned1rijai i
nesupravegheai. Se impun msuri de
protecie.
Datare paleolitic, epipaleolitic 1 me-
zo-litic, neolitic, perioada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzulUI,
Hallstatt, epoca daco-roman, epoca
medieval.
1 Bodrog Milleker, Dl!lmagyarorszg
r4gsygleleli. 1. T1m1oara. 1897, p. 46 47.
2 Mrton Roska, Repertorium, Cluj 1942 p 26
3 C S N1coh~escu-Piopor , Corneliu N
Mateescu, antlerul arheologiC Cerna - Olt. SCIV
4, 1955, 3. 4, p 391.409 .
de
19 www.cimec.ro
Arheo/ogia pelenlor i mmelor din RomDnia -
4 C S N icoiAescu-Piopor , Alexandru PAunescu ,
Azilianul de la Blile Herculane tn lumma noilor
cercetln, SCIV 12, 1961, 2, p. 203 213.
5. Petre Roman , Cultura Coofeni, Bucureti,
1976
6 Florea Mogoanu , Paleo/tt1cul tn Banat,
Bucureti, 1978
7 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al
Petenlor dm Romlnia, 1981 , Bucureti , 1982,
2146 / 6 .
Petera Gaura Livadiei
(Gaura de pe Rolul Livadiei)
Jud. Cara-Severin . sat - comuna
Coronini (fost Pescari}.
Localizare: Rolul Livadiei, in 120 m n
aval de .Gaura cu Musc". Carstul din
zona Porile de Fier.
Reprezint o peter natural, care este
compus dintr-o succesiune de galerii
cotite. Galeria vestibular este uscat,
orientat spre sud , lung de 25 m. In
1972, s-au efectuat spturi arheologice
de ctre Vasile Boronean, iar n 1975 de
ctre Vasile Boronean i Elena Terzea.
Deschiderea este de 4 x 6, 5 m, iar
altitudine relativ de 70 m fa de luciul
Dunrii.
ln urma spturilor (S 1 - Il) s-a obinut
urmtoarea succesiune de depuneri:
1. un strat compus din dou orizonturi
argiloase de 0.40 m grosime. steril
arheologic;
2. un strat cu trei orizonturi loessoide (2 ,
3, 4 m) cu material elastic; grosime total :
0,85 m. Din acestea provine faun fosil ,
iar din cel superior (4) dovezi de locuire
din paleoliticul mijlociu (cultura musteri-
an) , dezvoltat n climat rece WOrm 11 i
tot din stratul 4 (paleoliticul mijlociu)
provine o falang 1 de Homo sapiens
neanderthalensis;
3. un strat din epoca fierului, cultura Ba-
sarabi. gros de 0,15 m;
4. un strat medieval (secolele XIV - XV).
gros de 0,05 - 0,07 m.
Tn stratul hallstattian s-au gsit. ceramic ,
faun , vetre de foc etc.
Depunerile din WOrm III i post-glaciar,
pn in jurul anilor 1800 a.Chr. lipsesc
deoarece au fost distruse de o splare a
depozitului printr-o activare a peterii.
Peten naturale
Petera
este vizibil de pe osea i de pe
Dunre .
A fost explorat i cartat parial
de Vasile Boronean .
Datare: paleolitic, epoca bronzului,
Hallstatt, epoca medieval , secolele
XIV- XV.
1Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele
petert iadiposturi sub st4nc4 dm zona Por1le
de Fier, Grupul de Cercetn Complexe . Porile de
Fier". Speolog ta, sena monogralic, coordonator.
Traian Orghldan. tefan Negrea, Academta
RS R. , Bucurett , 1979, p. 111 - 114
2 Vastle Boronean1. Descopenn arheolog1ce Tn
unele peten dm defileul Portlor de Fter, Grupul
de cercetri complexe . Portle de Fier", Speologta,
sena monograftc, coordonaton Traian Orghtdan ,
tefan Negrea, Academ ia R S R Bucureti ,
1979, p 142. 143
Petera Gaura Pru/ui
(Petera Sudoi/V)
Jud. Cara-Severin , Cuptoare, localitate
component a municipiului Reia .
Localizare: Munii Domanului , Valea
Brzavei. carstul din bazinul Rul
Mare, Valea Sudol, Dealul Criei (a
nu se confunda cu peterile Gaura
Prului de pe valea Baciului}.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o altitudine absolut 560 m i o
lungime total 30 m, avnd o singur
intrare. Cercetrile efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu i Petru
Rogozea au identificat materiale cera-
mice aparinnd neoliticului i secolului al
XVIII-lea, fr precizarea culturilor din
care fac parte.
Datare: neolitic, perioada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului. La Tene. epoca
medieval .
1 Cnstian Goran, Catalogul SistematiC al
Petenlordm Rom4ma, 1981, Bucureti , 1982 ,
22.C6/ 12
2 Petru Rogozea , Cerce/Iri arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banattca 9.
1987. p 361
Petera cu Aburi
Jud. Cara-Severin , ora Bile
Herculane.
Localizare: Munii Cernei, carstul din
20 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mine lor dtn Romnia - Pe ten naturale

Valea Cernei, versantul drept, la est Datare: epoca roman.

de Vrful Ciorici, in zona faliei 1 F Cumonl. Textes et monumentes refa(l{s aux
.Hercules mysteres de Mothras. 1-11 . Pans. 1896, p 421
2. Petru Rogozea Cercet~n arheolog1ce Tn
Reprezint o peter natural locuit de endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banat1ca 9,
om. cu altitudinea absolut de 400 m, 1987, p 359
relativ de 240 m i o lungime total de
14 m Intrarea este orientat spre est,
avnd temperatura vaporilor de 52 C. Petera de sub oim
Este o peter cald, uscat, fosil. S-au (oimu/ui barlang)
efectuat dou sondaje in 1980- C1 I C2
(fr material arheologic) i in 1981 - C3. Jud. Cara-Severin, ora Bile
Herculane.
Jn sondajul C1 din 1980 (0,50 x 1,1 o x 1
m) s-a constat urmtoarea situa1e Localiza re Munii Mehedini, carstul
stratigrafic: O - 0,20 m steril. 0,20 - 0,40 d1n versantul stng al Cernei, in aval
m strat cultural medieval; 0,40 - 0,50 m de ogaul .Roeu".
strat steril, 0,50 - 0,90 m strat de cultur Reprezint o peter natural locuit de
roman secolele 1 - 11 p.Chr., apoi un strat om, avnd altitudinea absolut de 550 m
aparmnd culturii Coofeni. In C3 (1 x i este n curs de cercetare Cercetrile
0,95 x 0,45 m) s-a confirmat aceeai arheologice de suprafa au pus in
situaie. eviden ceramic atipic (probabil
pre1stonc, nedatabil) i din secolele
Materialul recoltat const din ceramic,
pentru epoca roman s-au gs1t i
XV -XVIII
fragmente de cuie din fier. Datare. epoca pre1stonc, epoca
medieval secolele XV- XVIII
Data re : perioada de tranz11e de la
neolitic la epoca bronzulUI, epoca 1 Cnstian Goran . Catalogul Sistematic al
Petenlordm Romlnia, 1981, Bucurett , 1982 ,
roman, epoca medieval, epoca
2147 12.
modern.
2 Petru Rooozea, Cercetn arheologoce in
1. Marcoan Bleahu , V. Decu tefan Negrea C. endocarstul d1n sud-vestul Romnteo, Banatoca 9,
Plea , 1. Povara, 1. Vtehmann. Pelen dm 1987, p 353, 359
Rom4nla Bucureti . 1976, p 260

2 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru

Rogozea Peteri dm judetul Cara-Severm ,
Banatoca 6, 1981 , p. 435-436.
3. Cnsttan Goran , Catalogul S1stemat1C al
Petenlordm Romtmia , 1981, Bucureti , 1982 ,
2146 / 2
Petera Cumont
Jud . Cara-Severin, ora Bile
Herculane
Localizare : Munii Mehedini, carstul
din versantul stng al Cerne, in aval
de ogaul .Roeu".
Petera este menionat de ctre F.
Cumont. la sfritul secolului al XIX-lea.
ca avnd in ea un relief mithriac din
epoca roman (inchinat zeulu1 Mithras).
Cercetrile din secolul XX nu au reuit s
identifice relieful.
Petera Gaura lui
Lasconi
Jud Cara-Severn, ora Bile
Herculane
Localizare Munii Mehedini, carstul
din versantul stng al Cernei, in aval
de ogaul .Roeu.
Reprez int o peter natural. in curs de
cercetare, Petru Rogozea afirmnd c
aici s-au gsit fragmente ceramice atipice
in cercetrile arheologice de suprafa .
Datare : neprecizat.
1 Cr>stoan Goran. Catalogul SistematiC al
Peten1ord1n Rom4ma, 1981 , 2147, Bucurell
1982, p 4
2 Petru Rogozea . Cercet~n arheolog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banatoca 9
1987, p 353, 359

21 www.cimec.ro
Petera Gaura Ungurului
(Pet ra Ungurului)
Jud. C r -S nn, or B 1
rcu1 n .

Petera lui lorgovan

Jud. C -S nn,o
H rcut

ocu ta d
oz nu

ca9

Pe tera Hotilor
, Petera Mic din Valea
(Gaura cu Ap, Gaura Ho ilor de Drastanicului
sub Cogltan) (Petera nr. 2 dm Valea
Jud. C r -S v nn,o Dmstniculw)
reu n Jud C S v nn. 91
H cu

R pr zmt o p
om, cu a 1 udn
22 www.cimec.ro
Arheologie peten/or i mmelor dm Romfmia - Pe ten naturale

relatrvde 52 m, lungimea total de 10

Petera nr. 3
m, avnd o intrare Petru Rogozea arat
c cercetnle de suprafa atest (Bobot - din stnga
materiale arheologce aparinnd culturii
Coofem
hidrocentralei)
Datare. perioada de tranziie de la Jud. Cara-Severin, oraul Bile
neolitic la epoca bronzului. Herculane.
1 Cnst1an Goran, Catalogul Stslemaltc al Localizare: Munii Mehedini, carstul
Petenlor dm Roma ma 7981 Bucureti , 1982, din Valea Cernei, versantul stng, 35-
2144 /56 .
45 de m in aval de Petera nr 1, de la
2 Petru Rogozea. Cercet<fn arheotogtce In
endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banahca 9,
baza peretelui stncos.
1987, p. 352 , 359 , Reprezint o peter natural locuit de
om, cu deschiderea orientat spre nord-
est, nalt de 6 m i lat de 5 m, de form
Petera nr. 1 triunghiular. Lungimea total este 70 m
Este o peter cald, fosil .
(Bobot - din stnga hidrocentralei) Materialele recoltate se gsesc in
Jud Cara-Sevenn, ora Bile Expoziia Arheologic Tib1scum , d1n Ca-
Herculane. ransebe, inv. nr 11 651
Localizare Munii Mehedini, carstul Datare: penoada de tranziie de la
din Valea Cerne1, versantul stng (km neolitic la epoca bronzulUI, epoca
9), la baza unUl perete stncos. modern
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Reprezint o peter natural, locuit de
Rogozea , Peten dm JUdeul Cara-Severin ,
om, cu o singur deschidere, are nl Cercetri Arheologice 2, 1981
imea de 25 de m I limea de 8 m, 2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
lungimea total de 40 m. Petera este Rogozea , Peteri dm JUdeul Cara-Sevenn ,
uscat, fosll, orizontal . Banatica 6 , 1981 , p 437.

Au fost efectuate cercetri de teren in

anii 1980 - 1981 . S-au descoperit la
suprafa materiale ceramice specifice
culturii Coofeni S-a executat un sondaj
de 0,60 x 0,50 x 1,00 m, in dreapta slii
centrale, in urma cruia au aprut
fragmente ceramice moderne, ntre 0,40
i 0,70 m adncime, precum I fragmente
ceramice Coofeni, intre 0,70 i 0,90 m.
S-au gsit i fragmente ceramice apar-
innd culturii Baden.
Materialele se gsesc la Muzeul
Judeean de Etnografie i al Regimen-
tului de Grani din Caransebe, mv. nr
11652,11653 i 11654.
Datare perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
modern .
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea , Peteri dm JUdeul Cara-Severin ,
Cercetn Arheologice 2, 1981 .
2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
Rogozea , Peteri din JUdeul Cara-Severm ,
Banat~ea 6, 1981 , p 436
Petera Oilor
(Valea Drstnicului)
Jud Cara-Severin, ora Bile
Herculane
Localizare. Munii Cernei, Valea Cer-
nei versantul stng, intre Vile Jauna
i B1dini, Valea Drstnicului Cabana
de la Km 14
Reprezint o peter natural locuit de
om, avnd altitudinea absolut de 350 m,
relativ de 30 m i lungimea total de 57
m. Are o smgur intrare. Petera a fost
cercetat de profesorul S. Petrescu, care
cedeaz materialele gsite lui Petru
Rogozea, care prectzeaz c ele aparin
neoliticului, eneoliticului, perioadei de
tranziie la epoca bronzului i epocii
bronzului.
Datare: neolitic, eneolitic, perioada de
tranz1iede la neolitic la epoca bron-
zului, epoca bronzului.

23 www.cimec.ro
Arheologia peterilor I minelor din Rom!Jma
1. Cnstran Goran. Catalogul Sistematic al
Petenlordm RomiJma, 1981 . Bucureti , 1982. p
63, 2144
2 . Petru Rogozea, CercetiJn arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rombme1, Banatrca 9,
1987,p 352, 359
Petera Piatra Bniii
Jud. Cara-Severin, ora Bile
Herculane.
Localizare: Munii Cernei {Culmea
Mehadiei), Valea Cemei. versantul
drept, intre Valea Bidm1 I Valea
Sltinic.
Reprezint o peter natural locuit pro-
babil scurt durat, cu lungimea total 19
m, avnd o singur intrare Petru
Rogozea afirm c in aceast peter s-
au gsit fragmente ceramice atip1ce care
nu pot fi atribwte unei anumite perioade
sau cultun
Datare . neprecizat
1 Cnsllan Goran, Catalogul Srstemat1c al
Petenlordrn RomiJma . 1981 , Bucureti , 1982,
2146 / 9 ,
2 Petru Rogozea . Cercetln arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rom4nrei, Banatica 9,
1987, p 353 , 359.
Petera Mare din
oronite
(Petera de la oronite, Gaura
Dracului, Petera
de sub
oronite, Petera din Domogled,
Petera Tatarczi, Tatarczibarlang,
Mehadiaibarlang, Tatarczihohle)
Jud. Cara-Severin, ora Bile
Herculane
Localizare: Suburbia Pecinica a
oraului BileHerculane, Muntele
Domogled - peretele vestic, pe malul
stng al Cernei. intre Pecinica
(suburbie a oraului Bile Herculane)
i Bile Herculane. Carstul din culoarul
mijlociu al Cernei.
Reprezinto peter natural locuit de
om. Se compune dintr-o galerie supe-
rioar. din care coboar trei puuri ce duc
spre o sal zis .cu prbu1turi" ; alti-
tudinea absolut este de 750 m, relativ
de 600 m, iar lungimea de 153 m. La 30
Peten naturale
de m, in puul
nr. 1, in sala .cu
prbuiturift. se afl
depuneri medievale
i faun fosil, identificate de echipa de
cercetare condus de C S Nlcolescu
Piopor in 1954. Petera a fost cercetat
nc din 1862 de ctre Fridwalski i alii.
La gura puului nr. 2 a fost instalat un
scripete pentru coborre. Petera a fost
bntuit de cuttorii de comon in 1962
a fost studiat de ctre o ech1p de la
Institutul de Speologie .Emil Racovi"
din Bucureti. Explorarea integral i
completarea cartrii a fost fcut in 1977
de o echip a Clubului de speologie .Emil
Racov1W din Bucureti. condus de lc
Giurgiu.
Datare. epoca medieval.
C S N1coliliescu-Piopor , an!lerul arheolog1c
Cerna-011. SCIV 4, 1955, 3-4
L BotO$ilineanu. A Negrea tefan Negrea .
Grottes de Banat explor6es de 1960- 1962 ,
CNRS , Pans. 1967
Marcian Bleahu V Decu tefan Negrea . C
Plea 1 Povar, 1 V1ehmann. Peterr din
Romnia , Bucureti 1976
lc Giurgiu , Petera Mare de la oromte ,
Buletinul Clubulur de speologre .Emil Racovi"
Bucuretr 5, 1977 1978
Cnstran Goran . Catalogul Slstema!lc al Petenlor
d1n Romnra , 1981 , Bucureti , 1982, 2147 /6
Grota nr. 1 din Dealul
Coltani
,
Jud Cara-Severin, sat Colan, desfinat,
inglobat in oraul Boca .
Localizare: Munii Dognecea carstul
din Valea Brzavei, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de
om cu altitudinea absolut de 197 m,
relativ de 23 m, iar lung1mea total de
5,5 m. avnd o singur intrare Petru
Rogozea menioneaz prezena frag-
mentelor ceramice aparinnd culturii
Coofeni i altor culturi contemporane.
Petera este afectat de lucrrile carierei
aflat aici
Datare eneolitic, perioada de
tranz11e de la neolitic la epoca bron-
zului.
1 Cnst1an Goran. Catalogul Srslemallc al
Petenlor cJm Rom~ma. 198 t. Bucuret i, 1982
2551/9
2 . Petru Rogozea Cercet~fl arheotogce In
endocarstul dm sud-vestul RomiJmei, Banatrca 9,
1987 p 351 - 360
24 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i minelor dm Rom4nia -
Grota nr. 2 din Dealul
Coltani1
Jud. Cara-Severin , sat Colan , desfinat ,
inglobat n oraul Boca
Localizare Munii Dognecea carstul
din Valea Brzavei, versantul stng
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea de 197 m, relativ de
23 m, i lungimea total de 7 m, avnd o
stngur intrare. Petru Rogozea men-
ioneaz prezena n peter a dovezilor
de locu1re din eneolit1c, fr a se prec1za
cultura, ct i din perioada de tranziie la
epoca bronzului, cultura Coofent
Petera este afectat de lucrrile din
cariera de p1atr .
Datare eneohtic, perioada de
tranziie de la neoht1c la epoca bron-
zului.
1. Cnstan Goran . Catalogul S1stema11c al
P!~tentordm RomAnia, 1981 , Bucu reu . 1982,
2251/10
2 Petru Rogozea , Cercetilri arheotog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul RomAntei, Banallca 9 ,
1987, p. 351 350.
Grota nr. 3 din Dealul
Coltani 1
Jud. Cara-Severin , sat Colan , desfinat,
ngloba! in oraul Baea .
Localizare: Munii Dognecea carstul
din Valea Brzavei, versantul stng
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea absolut de 200 m,
relativ de 25 m. lungimea total de 5 m,
avnd o s i ngur intrare . Petru Rogozea
men1oneaz fragmente ceramice din
eneolit1c 1 din perioada de tranzi i e la
epoca bronzului , cultura Co ofeni. Pe
tera este afectat de lucrrile din cariera
de calcar.
Datare: eneolitic. perioada de
tranz iie de la neolitic la epoca bron-
zului.
1 Cris an Goran Catalogul S1s/emauc al
Pe tenlordm RomAnia. 1981, Bucuret , 982,
2251/11
2 Petru Rogozea. Cercetilrl ameolog1ce In
enclocarstu/ dm sud-vestul RomAntei, Bana ca 9,
1987, p 350, 351
Peteri naturale
Petera Strnic
(Gaura Pucata)
Jud Cara-Severin , municipiul Re i a .
Localizare. Munii Domanului, carstul
dtn bazinul DomanuiUI, la est de
localitate.
Repreztnt o peter natural locuit
ocazional de om , cu altitudinea absolut
de 370 m, relativ de 130 m, avnd
lungimea maxim de 780 m, cu o singur
deschidere. in 1961 . cu ocazia unei
periegheze, printre piesele provenite din
punctul fosilifer dtn peter s-a gsit un
strpungtor de os (informaia provine de
la descoperitorul 8 Jungbert).
Datare . epoca pre1storic.
1 Cn sllan Goran, Catalogul Sistema/tC al
Petenlordm Roml nta, 1981 , B ucure ti, 1982,
2.422 /1 4
2. B. Jungbert. Repertonullocalttil/tlor cu
descoperm paleolt /tce dm Transt/va nta (IV), Acla
Muse 1Napocenss 22-23 . 1985 1986, p 387.
Petera Cerbului
(Szarvabarlang)
Jud. Cara- Severin , sat- comuna
Caraova
Localizare: Munii Oomanului, ver-
santul drept al Che1lor Caraulu i.
Reprezint o peter natural locu it de
om cu o si ngur intrare, avnd al-
titudinea absolut de 504 m, relativ de
115 rr I lung1mea total de 223 m
Cercetri au fost efectuate, intre 1936 -
1939, de Erno Bologh (Cluj), care a
descoperit faun de peter cu Ursus
spelaeus i cteva p1ese din c u'lrit care
ar putea fi unelte aparinnd pa ~oii icului
cuarit ic .
Datare: paleohtic.
1 Florea Mogo anu Date cu pfiVIre /a paleollt,cul
dm }ude ul Cara-Severtn, Bana!lca 2, 197 3, P
13
2 R Petrovszky, Contrtbutii la repertonul
ameologtc al localttltllor ;ude/ului Cara-Sevenn
dm pateoii!IC pinii In secolului al V-lea a Hr
Banat1ca 3, 1975, p 365.
3 Marcan Bleallu, V O~cu, tefan Negrea, C
Plea 1. Povara 1 Vehrr.ann. Peteri dm
RomAnia Bucureti, 197o p. 178- 179
25 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i minelor din RomAnia
4 Cnstian Goran, Catalogul Sistemalic al
Petentor
dm Rom,nia , 1981. Bucureti , 1982.
2240/1
Petera Cuptoru
Porcului
Jud. Cara-Severin, sat comuna
Caraova
Localizare. Munii Amnei carstul din
Cheile Caraului, versantul drept, n
apropierea Peterii cu Oase.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 425 m,
lungimea total de 260 m avnd dou
deschrden, cea principal orientat spre
sud Petera este cald, uscat, fosrl.
Cercetn arheologrce de suprafa,
fcute de R. Petrovszky, Octavian
Popescu. Petru Rogozea au fost fcute
ntre 1978 i 1981. in 1981 a fosti-
dentrficat la intrare r in galena din
stnga mtrrii, ceramic aparinnd
cultuni Coofeni i medieval, secolele
XIV XV
Datare: perioada de tranzrie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
medieval.
1 Marc1an Bleahu , V. Oecu . teran Negrea C.
P : ea , 1. Povara, 1. Vaehmann Pete" dm
Rom.Jma . Bucureh, 1976
2 R. Petrovszky. Octavaan Popescu, Petru
Rogozea , Peten dtn Judeul Cara-Sevenn ,
Cercetri Arheologice 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 430
. 431
3 Cnst an Goran. Catalogul Sistemallc al
Peterilor dm Rom,rua, 1981 , Bucuret i, 1982,
2240 / 8
Petera de sub petera
de dup Cra
Jud. Cara-Severin, sat comuna
Caraova
Localizare Munii Domanului, carstul
din versantul stng al Vii Caraului i
Platoului Socolov, in stnga cursului
rului, sub Petera de dup Cra,
prima peter la intrarea dinspre sat.
Reprezint o peter natural locuit de
om . Petera este uscat , cu o singur
intrare, avnd altitudinea absolut de 225
m, relativ 32 m, iar lungimea total de
Peteri naturale
736 m Tn 1974, tefan Cadariu i R.
Petrovszky, au efectuat un sondaJ n
aproptere de peretele stng, la rntrare Au
fost gsite cteva fragmente ceramice cu
buza fa etal, aparinnd unei strchini
dm prima epoc a fierului Hallstatt
Datare Hallstatt.
1 R Petrovszky Contnbuu/a repertortul
arneolog'c atlocaltt~ilor judefului Cara-Severin
dm paleolt/JC pAn~ In secolulUI al V-lea a Hr.
Banat1ca 3. 1975, p. 369
2. Marc1an Bleahu, V. Oecu tefan Negrea C.
Plea , 1. Povar , 1. Vaehmann. Petert dm
RomAnta Bucureti , 1976 . p 178- 179
3. Cnst an Goran . Catalogul S1stemar'c al
Pete"lor dm RomAma. 1981 , Bucureti , 1982,
2238 / 5
Petera Fugarilor
Jud. Cara-Severin, sat comuna
Caraova
Localizare. Munie Banatului, carstul
din Cheile Caraului, versantul stng,
pe partea dreapt a unei .crn .
Reprezmt o peter natural locu1t de
om. avnd altrtudinea absolut de 460 m
relativ de 160 m, iar lungimea total d~
243 m Prezint o singur deschtdere
orientat spre est-sud-est, nalt de 8 m.
cu o lrme de 8 m, in form de cuptor.
Petera este fosrl, uscat, cald uor
ascendent Cercetri de teren au fost
efectuate de ctre R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea intre
1980 1981 S-au recoltat matenale
ceramice preistorice. de culoarea cr
mizii, medievale.
Datare: epoca preistoric, epoca me-
dreval
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea , Peteri dm Judeul Cara-Severm ,
Cercetlln Arheologace 2. Banahca 6, 1981 , p. 432 .
2. Cnstlan Goran, Catalogul s,stemaltc al
Peterrlordm RomAnia 1981 , Bucureti . 1982 ,
2238 / 25
Petera Li/iecilor
Jud. Cara-Sevenn, sat. comuna
Caraova
Localizare: Munii Domanului, carstul
din versantul drept al Cherlor Ca-
raului , pe partea de vest al nlimii
26 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor dm Romnia -
.Fac. partea dreapt a rulut Cara, la
1 km de localitate.
Repreztnt o peter natural locuit de
om, cu o singur deschtdere, avnd
altitudinea absolut de 226 m, relativ de
15 m, iar lungimea total de 640 m.
Cercetri de suprafa au fost efectuate,
in 1974. de ctre tefan Cadariu t R
Petrovszky Depozitul arheologtc a fost
splat recent de apele de infiltraie, in
cea mai mare parte. La suprafa s-au
gsit numeroase fragmente ceramice
datnd dtn neolitic, epoca bronzului,
prima epoc a fierului - Hallstatt. fr a
se indica cultura din care fac parte, i din
epoca medieval timpurie sau trzie.
Materialul se afl la Muzeul Banatului
Montan dtn Re1a
Datare: neolitic, epoca bronzulUI
Hallstatt, epoca medieval timpurie I
trz1e.
1 R PetrovszKy Contflbuti la repet1oflul
arheolopoc allocalt/4tlor judetului Cara-Severm
dm paleo/otrc pbn4 Tn secolului al V-lea a Hr.,
Banat1ca 3, 1975 , p 368
2 Marctan Bleahu, V Oecu . tefan egrea C
Plea , 1. Povar , 1 Vtehmann, Petefl dm
Rombnia , Bucureti, 1976. p 178 179
3 Cnstian Goran, Catalogul StstemattC al
Peterilor dtn Rombma 1981 Bucureti , 1982,
2240 / 20
Petera Mrghita
Jud . Cara-Severin, sat- comuna
Caraova
Localizare. Munii Banatului, carstul
din Valea Caraului, Valea Buhuiului,
versantut stng, la 2,5 km de lacul
Mrghita
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 570 m i
lungimea total de 115 m, cu intrarea
orientat spre vest-sud-vest. cu nltimea
I limea de 5 m Peter este Cald ,
umed. fr cureni , fr depozit
strahgrafic consistent. Cercetri de
suprafaa au fost efectuate in 1980 de
ctre Petru Rogozea, R Petrovszky,
Octavian Popescu S-a gsit ceramic
Coofeni, ornamentat cu linii incizate
oblic.
Materialele se afl la Muzeul de Istorie
Caransebe sub inventar nr. 11 .295.
Peteri naturale
Datare perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
1 L Botoaneanu , A Negrea . tefan Negrea ,
Grottes du Banat explor6es de 1960 a 1962.
CNRS, Pans. 1987, p. 27 226
2. R. Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, Pete fi don judeul Cara-Severin,
Cercetn arheolog,ce 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 433
3. Cnstian Goran, Catalopul Srstemattc al
Petefllor dm Roma ma 1981 , Bucureti, 1982,
2237 / 8
Petera Popov
(Petera Megiureca, Petera
Popovac)
Jud Cara-Severin, sat - comuna
Caraova
Localizare Munii Domanului, carstul
din versantul drept al Cheilor Ca-
raului. la vest de Muntele Popov .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o singur intrare, avnd alt-
tudmea absolut de 421 m, relativ de 45
m. iar lungimea total de 112 m.
Cercetrile au fost fcute de Erno
Botogh, intre anii 1936 - 1939, de O
Ru , intre anii 1958 - 1960, i apot de
Gheorghe Lazarovici in Muzeul
BanatulUI Montan din Reia se afl
faun cu Ursus spelaeus, considerat de
descoperitori ca apaf1mnd paleoliticului.
Se tmpune continuarea cercetrii pentru
stabilirea stratigrafiei.
Datare paleo1tt1c.
1 R Petrovsz y, Contribufllla repertoflul
ameologtc allocallt4i/or jUdeului Cara-Sevenn
dm paleolt/lc pana 1n secolulut al V-lea a Hr .
Banatca III, 1975.
2. Marc1an Bleahu V Decu. tefan Negrea C
Plea , 1 Povara. 1. V1ehmann , Peteri dm
Rombma , Bucureti , 1976, p 178. 179.
3. Cnst1an Goran , Catalogul Ststematoc al
Petenlor dm Romama 1981 , Bucuret1 , 1982 ,
2240 1 2
Petera Vraska
(Vrakina Pecina, Petera
Vracina)
Jud. Cara-Severin , sat - comuna
Caraova .
27 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din RomAnia
Localizare: Munii Banatului, carstul
din Cheile Caraului, versantul stng
al vu .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 224 m.
relativ de 40 m, lung1mea total de 65
m. Are o singur intrare n form de
cuptor, orientat nord - nord-est. nl
imea de 2 m, l1mea de 2,70 m. Petera
este cald, fosil, umed parial. Un
sondaJ arheologic a fost efectuat in 1981
de ctre R. Petrovszky, Octavian
Popescu, P .Rogozea. fntr-o caset de 1
x 0,60 x 0.40 m au fost gsite piese din
silex (gratoar) din paleoliticul superior,
ceramic aparinnd culturii Coofeni i
medieval trzie. Materialele se afl la
Muzeul Judeean de Etnografie i al
Regimentului de Grani Caransebe.
sub inventar nr 11633, 11634.
Datare. paleolitlc, perioada de tran-
ziiede la neolitic la epoca bronzului,
epoca medieval trzie.
1. tefanNegrea , A . Negrea . V Sencu , L.
Botoaneanu , Grottes du Banat (Roumame)
explortles en 1963 , International Journal of
Speology 1. 1965, 4. p. 397 - 440
2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
Rogozea, Peten dm JUdeul Cara-Severm
Cercetn arheologtce 2, Banaltca 6, 1981 , p 432.
3, Crtsltan Goran . Catalogul SistematiC al
Petenlordm Romama, 1981 , Bucurell , 1982 ,
2238 / 10
Petera Vrful nalt
(Petera Cernavrfu)
Jud. Cara-Severin, sat Cerna-Vrf.
comuna Domanea .
Localizare: Podiul Mehedini , calca-
rele dintre Valea Lucina i prul
Blii , .Piatra Eriorii". n apropiere de
pot i de gara C.F.R.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o singur intrare, i o lungime
total de 82 m. Materialele au ajuns in
Muzeul Regiunii Porile de Fier din
Drobeta-Turnu Severin in mprejurri
puin cunoscute. Fragmentele ceramice
se afl in Muzeul Regiunii Porile de Fier
din Drobeta-Turnu Severin, numr inv.
2097 - 2101 .
Peteri naturale
Datare perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
1. Dumttru Berclu, Catalogul Muzeului arheologic
dm Turnu Severm. Malertale 1, 1953, p 590, 649 .
2. R Petrovszky Contflbuli la repertoriul
arheologic al locallt6llor judetulUI Cara-Sevenn
dm paleohttc pana Tn secolului al V-lea a Hr .
Banattca 3, 1975, p. 372
3 Crtsltan Goran, Catalogul S1stemattc al
Petefllor dm Romania , 1981 Bucurett . 1982,
2133/11sau12
Petera Elena
(Petera de la Trei Cleanuri)
Jud. Cara-Severin, sat- comuna Ciclova
Montan .
Localizare. Munii Aninei, Valea Cara-
ului, bazinul afluentului C1clova,
Muntele Rol, la sud-est de Oravia .
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea med1e de 350 m,
lungimea total de 92 m, avnd o singur
intrare. Cercetrile arheologice se dato-
reaz unor cercettori amatori care au
ses1zat Muzeul Judeean de Etnografie I
al Regimentului de Grani din Ca-
ransebe. Muzeul a organizat inves-
tigarea peterilor de ctre specialiti. Au
rezultat fragmente ce-ramice aparinnd
unor vase dacice i medievale trz11 , din
secolul al XVIII-lea . Materialul provenit de
a1ci este nepublicat I se afl in Muzeul
Judeean de Etnografie i al Regi-
mentuiUI de Grani d1n Caransebe .
Datare: epoca preistoric , La Tene
dacic, epoca medieval
1 Marctan Bleahu V. Oecu , tefan Negrea , C
Plea , 1. Povar . 1. V1ehmann, Petefl dm
Romama . Bucureh , 1976, p. 213. 214
2 Cnstan Goran, Catalogul S1stemat1c al
Petenlordm Romania, 1981 , Bucuret i, 1982,
2234 / 6
3. Petru Rogozea . Cercetlfl arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banat1ca 9,
1987, p. 360
Petera Lenuta
,
Jud. Cara-Severin , sat - comuna Ciclova
Montan .
Localizare Munii Aninei, Valea Ca-
raului, bazinul aOuentului Ciclova ,
Muntele Rol , la sud-est de Oravia
28 www.cimec.ro
Arheolog/a peterilor i minelor dm Romlmia -
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea medie de 350 m i
lungimea total de 105 m, avnd dou
intrri. Petera este in curs de cercetare.
ln investigaiile de suprafa au fost
identificate materiale ceramice preis-
torice, dacice I din secolul al XVIII-lea,
ce se afl la Muzeul Judeean de
Etnografie I al RegimentuiUI de Grani
din Caransebe.
Datare: epoca preistoric, La Tene
dac1c, epoca medieval.
1. Marctan Bleahu. V Decu tefan Negrea , C
Plea. 1 Povara , 1 Vtehmann , Peterr dm
Romania . Bucureti . 1978, p 213- 21-4 .
2 Cnsttan Goran , Catalogul S1stemat1c 111
Petenlor dm Romllma. 1981 Bucureti , 1982,
2234 / 7
3 Petru Rogozea, Cerce/Iri arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Romllmel, Banat1ca 9,
1987, p, 360
Petera Bobot
Jud. Cara-Severin, sat- comuna
Cornereva.
Localizare: Munii Almaului, carstul
din Valea Bela Reca.
Reprezint o peter natural locUit
ocazional de om Din cercetrile de
suprafa ce au fost efectuate au rezultat
materiale aparinnd perioadei de
tranziie la epoca bronzului. Cercetrile,
sub supravegherea muzeelor din Reia
i Caransebe, sunt in curs de des-
furare .
Datare. perioada de tranz1ie de la
neolitic la epoca bronzului
1 Petru Rogozea Cercetlri arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romllmei, Banatca 9,
1987, p 355. 361
2 Cnstan Goran, Catalogul Srs/ematlc al
Petenlor dm Romllma 1981 , Bucureti. 1982.
2144 1 2
Petera din Dealul
leriorii
(Petera Comereva)
Jud. Cara-Severin, sat- comuna
Cornereva.
Localizare: Munii Almaului, carstul
din Valea Bela Reca.
Peten naturale
Reprezmt o peter natural locuit vre-
melnic de om. Sunt lucrri in curs de
desfurare ale specialitilor din muzeele
din Reia i Caransebe . care au gsit
cu ocazia cercetrilor de suprafa ma-
tenale ceramice din perioada de tranziie
la epoca bronzului
Datare: penoada de tranzi ie de la
neolitic la epoca bronzului.
1. Petru Rogozea Cercetln arheolog/Ce rn
endocarstul dm &ud-vestul Romlnter, Banatca 9,
1987, p. 355. 361 .
Petera Nr. 1
(Petera Mare din Dealul Secaia)
Jud. Cara-Severin , sat Fene , comuna
Armeni.
Localizare Munii arcului , Valea
Tim1uiUI,carstul din bazmul Rul Alb,
Valea Deavoia.
Reprezint o peter natural locUit de
om, cu lungimea de 103 m i o smgur
deschidere Petru Rogozea a Identificat
in aceast peter dovezi de locuire d1n
perioada de tranzi ie la epoca bronzului -
cultura Co ofeni i din secolul al XVIII-lea.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
medieval .
1. Cnsta!'l Goran. Catalogul S1stematic al
Petenlor dm Romlnll. 1981 , Bucureti , 1982.
2260 1 1
2 Petru Rogozea. Cercetari arheo/ogtce In
endocarstul dm sud-vestul Romantei. Banatca 9,
1987, p 360
Petera cu Ap din
Cheile Grlitei
Jud Cara-Severin, sat Grlite, comuna
Grna .
Localizare: Muni Anmei, bazinul
Brzavei, carstul din Valea Grlitei,
versantul drept, Dealul Gornica, la 2,5
km de Izvorul Peri.
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea absolut de 320 m,
relativ de 18 m, cu lung1mea total de
930 m. ascendent. subfosil . Prezint o
deschidere mare, ogival, cu o galerie
29 www.cimec.ro
 Petera Pzrite
~s nn. t Gom a, comun

Locahz re
d.n zona

la

Petera Gaura lui Ecab -

Galati
,
rin, tG r1t , comu

bronzulu ,

Petera cu Oase

www.cimec.ro
Arheologia peterilor I mine lor dm Romii ma Peteri naturale
Datare penoada de tranz iie de la
neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca medieval .
1. MarCian Bteahu . V Decu. lefan Negrea C.
Plea 1 Povara . 1 V1ehmann, Peterr dm
Romama , 1976. Bucureb . p 179 180.
2 Cnslian Goran. Catalogul StstematC al
Petenlor din Romama. 1981, Bucureti, 1982.
2240 / 10.
3 , Petru Rogozea Cercet~n arheologtce In
endocarstul dm sud-vestul Rom4met, Banatca 9,
1987, p 351 , 359
Petera cu Pu
Jud . Cara-Severin, sat labalcea ,
comuna Caraova.
Localizare: Munii Domanului , carstul
d1n Chetle CarauiUI, versantul drept,
sectorul Comarnic-olosu
Reprezint o peter natural locuit
vremelnic de om, cu altitudtnea de 450
m, relativ de 90 m, lungimea total de
68 m. Pnn cercetrile de suprafa ,
efectuate de ctre Petru Rogozea, au
fost identificate materiale ceramice din
epoca medieval timpurie i din secolele
XV- XVIII, precum i faun fosil .
Datare: epoca medieval
1 Marc.an Bleahu. V Decu tefan Negrea, C.
P lea . 1 Povara , 1 Vtehmann , Peten dm
Rom4ma , Bucurett , 1976, p 179. 180.
2 Cnsttan Goran. Catalogul Ststematc al
Peterilor dm Romania, 1981 , Bucureti , 1982,
2240 1 23 .
3. Pe1ru Rogozea, Cerce/An arheologce in
endocarstul dm sud-vestul Romame1, Banatca 9,
1987, p 251 259
Petera Cuptorul Ciumei
Jud. Cara-Severin, sat labalcea .
comuna Caraova .
Localiza re: Munii Domanului, carstul
dtn Chetle Caraului, versantul drept,
sectorul Comarnic olosu
Reprezint o peter natural locUit
vremelnic de om, cu altitudinea absolut
de 370 m, relattv de 50 m. cu lungrmea
total de 170 m, avnd trei intrri . fn
cercetrile arheologice de suprafa au
fost identificate materiale ceramice din
secolele XV -XVI li i faun fosil
Datare : epoca medieval trzte
1. Marc1an Bleahu, V Decu tefan Negrea C
31
P t ea , 1. Povara, 1 Viehmann. Peten dm
Romna. B ucu ret i, 1976, p, 179 - 180
2 Petru Rogozea Cercetari arheologce 1n
endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banahca 9 ,
1987, p 351 , 359.
Petera de sub Pietrele
Albe
(Piatra Alb, Petera K)
Jud. Cara-Sevenn . sat labalcea,
comuna Caraova .
Localizare Munii Domenului, carstul
din Cherle Caraului , versantul drept,
sectorul Comarnic - olosu
Reprezi nt o peter natural locuit
vremelnic de om, cu lungime total de 19
m Petera a fost menionat de ctre
Mrton Roska , in repertoriul din 1942.
Arheologii nu au identificat petera cu
cea menronat de Marton Roska In
schimb , unii drntre speologr au cercetat-o .
Totui . prezumtiv, petera ar putea fi
rdenttficat cu cea menronat de Mrton
Roska i are urme de locuire, cu ce-
ramtc nedatabil ca epoc .
Datare nedefinit .
1. Manon Roslla, Repertonum, CluJ, 1942, p
120, 316, nr 73, fg.1.
2 Marcan Bteahu, V. Decu , tefan Negrea C.
Plea , 1 Povara , 1 V1ehmann. Peten dm
Roman.a , Bucure~t1. 1967, p. 179 180
3 Petru Rogozea, Cercet~ri arheologice Tn
endocarstul d:n sud- vestul Romotme1, Banatca 9,
1987, p 347, 351 , 359
Petera Hotel Grota
Jud . Cara-Severin, sat labalcea,
comuna Caraova.
Localizare : Mun1ii Domanulur carstul
dtn versantul stng al Cheilor Cara-
ului , ipotul Socolov , Dealul Jablul
Mare
Reprezrnt o peter natural locu1t de
om, cu albtudmea absolut de 258 m,
relativ de 16 m, lungimea total de
27,7 m, avnd o singur intrare. Petru
Rogozea menroneaz in ea prezena
ceramicii din secolele XV- XVIII.
Datare epoca medieval .
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Rom!Jma -
1 Cnst1an Goran, Catalogul SistematiC al
Peterilor
dm Rom~ma . 1981 , Bucureti , 1982,
2238 /22
2 Petru Rogozea Cercet~ri arheologice ln
endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banatlca 9,
1987 p 350, 358.
Petera Omului
Jud. Cara-Severin, sat labalcea,
comuna Caraova .
Localizare: Munii Domanului, carstul
din Cheile Caraului , versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relat 1 v de 60 m,
avnd lungimea total de 152 m, cu trei
intrri. Din cercetrile de teren efectuate
rezult c in peter au fost gsite
fragmente ceramice aparinnd culturii
Coofeni din perioada de tranz1ie la
epoca bronzului, dacice - La TEme i din
secolele XV- XVIII.
Datare. perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, La TEme
dacic, epoca medieval .
1 Cnshan Goran, Catalogul SistematiC al
Peterilordm Rom~ma. 1981. Bucureti 1982,
2240/28
2 Petru Rogozea, Cercetari arheologiCe Tn
enaocarstul dm sua-vestul Romanrei, Banauca 9,
1987
Petera Racovi
Jud. Cara-Severin , sat labalcea,
comuna Caraova .
Localizare: Munii Aninei, carstul din
Cheile Caraului, versantul drept, in
fata peterii Socolov, 600 m de
confluena Cheilor Comamicului cu
Caraul.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 345 m,
relativ de 1O m, lungimea total de 350
m, avnd dou intrri orientate spre vest.
una sub form de cuptor i a doua
triunghiular (7,50 m diferen intre ele).
Pn in 1963 - 1966 petera nu avea
nume. Din cauza accesului greu a primit
denumirea dup numele fondatorului
biospeologiei, Emil Racovi . Cercetri
arheologice au fost efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu , Petru
Rogozea , intre 1980 - 1981 . Tn galeria
principal au fost identificate materiale
Peteri naturale
ceramice din epoca dacic (un vas
intreg) i medieval - secolele XVII -
XVIII. Se impun cercetn arheologice prin
spturi. Materialul arheologic se afl in
Muzeul Judeean de Etnografie i al
Regimen-tului de Grani din Caran-
sebe , subinv . 11293.
Datare: La Tene dacic, epoca me-
dieval .
Marcian Bleahu. V Oecu . tefan Negrea C
1
Plea ,
1 Povar . 1 Viehmann, Peterr dm
Romania . Bucureti. 1976, fig 70
2 R Petrovszky, Octav1an Popescu, Petru
Rogozea Peterr dm juaeul Cara-Severln,
Cercetn arheologice 2, Banat1ca 6, 1981, p 430
3. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al
Peterrlor drn Rom~nia , 1981, Bucureti , 1982,
2240/4
Petera apului
Jud. Cara-Severin , sat labalcea,
comuna Caraova .
Localizare: Munii Domanului, carstul
din Cheile Caraului , versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 60 m,
lungimea total de 231 m, avnd dou
intrri. A fost cercetat de O. Kadic
ina1nte de primul rzboi mondial, de R.
Petrovszky, tefan Cadariu, Gheorghe
Lazarovici, Florin Medele, dup 1980.
Fauna este fosil cu Ursus spelaeus, dar
i recent . Materialul arheologic gsit
confirm existena unor locuiri din
perioada de tranziie la epoca bronzului,
cultura Coofeni, i din epoca dacic,
unde unele elemente de structur
antropic pot susine existena in peter
a unui sanctuar dacic. Petera a fost
locuit i in secolele XV - XVIII. Florin
Medele i Petru Rogozea sunt de prere
c in Petera apului exist un sanctuar
inchinat lui Zalmolxis.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, La Tene
dacic, epoca medieval .
1 O Kad1c, Bartangl, Kozlemenyel< , 1917, p 107
- 111
2 Petre Roman, Cultura Coofenl In Romama ,
Bucuretr , 1976, p 85
3 Cnshan Goran , Catalogul Slstemat1c al
PeterJiordrn Romania, 1981 , Bucureti , 1982,
2240 1 27
32 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor dtn Romnia -
4 Petru Rogozea , Cercet~n arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romlme1. Sanat1ca 9,
1987 , p 350.
Petera 2143/a
(Petera Oilor de la Bobot)
Jud. Cara-Sevenn, sat lnele. comuna
Comereva
Localizare Munii Cernei, carstul din
Valea Cernei, Cheile BobotuiUI 150 -
200 m de km 17 spre Godeanu 26 km
fa de Bile Herculane.
Petera este prbuit parial, cu dou
intrri una orientat spre est i alta spre
nord-vest. Tn 1980, in stnga intrrii din
est, s-a fcut un sondaj cu mrimea 0,50
x O 60 x 0,40 m, de ctre R Petrovszky,
Octavian Popescu i Petru Rogozea S-
au gs1t materiale ceramice moderne i
un silex din paleoliticul superior (posibil).
Se impune cercetarea n continuare
Mate-nalele se afl la Muzeul Jude ean
de Etnografie i al Reg1mentuiU1 de
Grani din Caransebe, sub mventar nr.
11707
Datare paleolitic superior, epoca
modern .
1 R. Petrovszky, Octav1an Popescu , Petru
Rogozea, Petefl din JUdeul Cara-Severm,
CercetAn arheologice 2 , Banatica 6, 1981
2. Cnst1an Goran, Catalogul S1stemat,c al
PeterJior am Romlnia , 1981 , Bucuret . 1982 ,
2143 / 2
Petera La Guri
Jud Cara-Severin, sat lnele, comuna
Comereva
Localizare. Munii Cernei, carstul din
Valea Cernei, Valea .La comand"
Grota superioar.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o singur deschidere, nalt de 1O
m. lat de 7 m, avnd lungimea galeriei
pnncipale de 16 m. Petera este cald,
uscat , fosil . Cercetrile de suprafa au
fost efectuate, intre 1980 - 1981, de
ctre R. Petrovszky, Octavian Popescu.
Petru Rogozea Au fost gsite materiale
ceram1ce Coofeni i Vucedol. Materialele
se afl la Muzeul Judeean de Etnografie
Atheolog ia peteri lor 5
Peteri naturale
i al Regimentului de Grani din
Caransebe. sub inventar nr 11280.
Datare : perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
R Petrovsz.' y, Octav1an Popescu , Petru
1
Rogozea , Peterr am Judeul Cara-Sevefln ,
CercetAri arheologce 2, Banallca 6, 1981 , p -434
Petera nr. 61, Petera
de la Colibituri
(Petera de la Steiul Rou)
Jud Cara-Severin, sat lnele. comuna
Cornereva.
Localizare: Munii Cemei, carstul din
Valea Cernei, zona lnele . Confluena
prulut Iuta cu Cerna . Tn amonte de
km 21 versantul stng al pruiUI Iuta
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea absolut de 453 m
(dup o versiune), 340 m (dup alta) ,
relativ de 108 m, fa de rul Cerna.
Intrarea se afl spre sud, cu nlimea de
4 m l1mea de 8 m, lungimea total de
80 m. Petera este orizontal. cald,
fosil, uscat Cercetrile de suprafa au
fost efectuate in 1980 de R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea, care
au constatat existena unu1 strat de
cultur. chiar la intrarea in galeria din
stnga, unde s-au observat tre1 vetre de
foc, multe fragmente ceramice specifice
culturii Coofeni. Se impune efectuarea
unor sondaje sau spturi arheologice.
Materialele se afl la Muzeul Judeean de
Etnografje i al Reg1mentului de Gram
Caransebe . sub inventar nr 11291.
Datare perioada de tranziie de la
neollt1c la epoca bronzului.
1 . S Avram , O Dancu E erban , Cercetlrr
speologce Tn bazmul Cerne/, Lucrr~le Institutului
de Speologe .Eml Racova: 3, 1964 , p 131
139.
2 R. Petrovsz y, Octavan Popescu, Petru
Rogozea , Peteri am JUdeul Cara - Severm .
Cercetn arheologice 2 Banalica 6, 1981 , p. 433
-434
3 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al
Peterilor am Rom~ ma 1981 , Bucuret 1982 ,
2144 / 12.
33 www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor t minelor dtn Romnia - Peteri naturale
Petera din Dealul
Coltan
, Boto-neanu, A. Negrea i tefan Ne-
Jud.Cara-Severin, sat inglobat in oraul
Boca
Localizare: Munii Dognecei, carstul
din bazinul Brzavei, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 250 m
relativ de 74 m, lungimea total de
m. Petera este uscat, fosil, in-
accesibil din cauza blocajului produs de
prbu1ri . lncepnd din 1890, 1. Halavats,
8. Milleker, Mrton Roska, Gheorghe
lazarovici au semnalat existena in
peter a une1 locuiri din perioada de
tranziie la epoca bronzului, cultura
Coofeni, contemporan cu locUirea din
Grota nr. 2 din Dealul Colan Petera
este blocat de prbuirile produse de
exploziile din cariera de piatr din
apropiere.
Datare perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
1 1. Halavats. Az nemet bogsom oskon
Telepekrol, AE 52
2 K Erdelyl, Wegwetser, T l mtoara , 1895, p
550
3 Petre Roman, Cultura Cotofem Tn Romtlnia.
Bucurett , 1976, p. 80
4. R. Petrovszky, Octavtan Popescu . Petru
Rogozea. Pe ten dm judeful Cara- Severm ,
Cercetari Arheologtce 2. Banahca 6, 1981 , p 438.
5 Cnstian Goran. Catalogul Ststematrc al
Petenlor dm Romtlma . 1981 , Bucureti . 1982,
2251 / 1.
Petera V/ee
(Petera Vlae)
Jud. Cara - Severin, sat Lpunicul Mare,
comuna lpunicul Mare.
Localizare Mun~i Amner, Valea Nerei,
carstul din bazinul Min1 , V1le Lpunic.
platoul Poiana Rochnlor, Poiana Vlae
lng Izvorul Vlu, sub abruptul cal-
caros.
Reprezint o peter natural locuit de
om , cu altitudinea absolut de 730 m
lungimea de 177 m i o intrare ogival :
nalt de 6 m, care duce intr-o galerie
cotit , cu diverticole.
Are depozite argiloase in Sala Roie i in
Galeria X. Petera a fost cercetat de L.
grea in 1960. A fost sondat de cuttorii
de comori. Cercetri arheologice nu s-au
fcut dect de arheologii amatori.
.Arheologul amator D. Brboni, din Oelul
Rou , a predat Muzeului Judeean de
Etnografie i al Regimentului de Grani
din Caransebe , fragmente ceram1ce
12 preistorice puin tipice, faun cu Ursus
spelaeus. Petera are zgrieturi de Ursus
spelaeus pe perei. Din tradiia oral,
datorit poziiei i caracterului ascuns, se
spune c petera a servit ca adpost
haiducilor bneni i partizanilor dup al
11-lea rzboi mondial. Este greu de gsit
i greu accesibil din cauza tavanului
foarte jos (se merge jumtate de or
tr) .
Datare: epoca preistoric .
1. Marctan Bleahu, V. Oecu , tefan Negrea . c
Plea .
1. Povar~ 1 Vtehmann. Peten din
Romtlma . Bucureti , 1976, p. 225. 226 .
2 Cnshan Goran, Catalogul Srstematrc al
Peterilordm RomfJma, 1981 , Bucuret . 1982,
2232/1
3 Petru Rogozea, CercetfJri arheologrce Tn
endocarstul dm sud-vestul RomiJnre1, Banahca 9.
1987, p. 361
Peterade sub stnca
Liubcovei
Jud. Cara-Sevenn. sat liubcova.
comuna Berzeasca.
Localizare: Carstul din zona Porile de
Fier, sub .Stnca Liubcovei".
Reprezint o peter natural locuit de
om. Cercetri de suprafa au fost
efectuate de Manan Gum , care a gsit
~ateriale ceramice din epoca bronzului i
d1n a doua epoc a fieruiUI . Cercetrile
au fost mai ample i sunt in curs de
desfurare Petera a fost distrus de
cariera ce funciona la captul stncii.
Datare epoca bronzului, La TEme.
1 Petru Rogozea, CercetfJfl arheolog1ce in
endocarstul dm sud-vestul RomfJmer. Bana1ica 9,
1987. p. 374 . 362.
2 lnforma ' e Manan Guma - Muzeul Banatulut
Montan din Re ta
34 www.cimec.ro
Petera Gaura
Haiduceasc,
(Gaura Turceasc)
Jud Ca -S r n, sat P 10a a e1,
comun G rnic.

Petera (Gaura) Chindiei 1

(Gaura Mare de pe R '<UI
Chindiei)
Petera (Gaura) Chindiei 11
(Gaura ic de pe Rolul Chindiei)

3S www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine/or din RomfJnia - Peteri naturale

vest. Spturile au fost efectuate intre mezolitic - neolitic:

1973- 1974 (S 1- 11). Date stratigrafice: epoca metalelor;
epoca medieval timpurie
un strat de argil roie cu faun fosil (secolele X - XI, dup text);
(Ursus spelaeus) ; epoca modern .
un strat cu mult argil i material ce-
ramic din Hallstatt, cultura Basarabi;

la suprafa s-au gsit matenale cera-

mice medievale timpurii.
Pe perei i pe tavan se afl reprezentate
desene in culoare roie .

Gaura Chlndlelll Reprezentarea Soanlul

Oatarea s-a fcut pnn analogii i

corespunde cronologic cu datrile
arheologice.
Petera este cartat . Accesul spre ea
este drstrus de o carier de pratr insta-
lat dup descoperire

Petera a servit ca staul pentru oi i

capre . A fost nchis cu gard i poart
Gaura Chlndlelll Silueta umane ti de padri, din lemn i , ulterior, de ctre Vasile
schtmatluta, palml umani
Boronean cu gard i porti de fier. A
Date privind arta rupestr (aproximativ funcionat ca schit in secolele X - XI.
425 de reprezentri) : Prezint importan etnografic . arhe-
ologica, artistic i religroas .
motive realizate cu argil
(ocru) roie ; sursa argilei este
chiar in peter ;
motive ornamentale in stil
naturalist schematizat: arpe ,
psri , soare,
elemente florale (brdui ,
crini);
motive geometrice, unghiulare:
ptrate (magice), triunghiun,
cercuri etc.;
semne, simboluri (de oameni,
psri etc.), cruci bizantine;
impresiuni de mini i de
degete umane;
elemente de alfabet chiriile i
latin: un text in chiril ic in care
este pomenit proorocul Isaia.
Gaura Chlndlelll - Padre
Oatarea reprezentrilor de art :
36 www.cimec.ro
Arheologia peterilor t mmelor din Romllnia Peteri naturale
Datare: epipaleolitic final ~ neolitic,
Hallstatt, epoca medieval , epoca
mode m .
1 Marcian Bteahu V Decu tefan Negrea C
Plea ,1 Povar , 1 V1ehmann . Peteo dm
Romama, Bucureh , 1976
2 vasile Boronean , Arta rupestr dm Petera
Gaura Chind1e1, comuna Pescari (Jud Cara
Severm ), Revista Muzeelor i Monumentelor.
Monumente lstonce I de Art 1. 1977.
3. Vas1le Boronean . Felsmalerem vom "Eisennen
Tor', (S R RumSnien). Das Altertum 23, 1977, p
3.
4 Vasile Boroneant. Descoperm arheolog1ce In
unele peteri din defileul Por1/or de Fier, Grupul
de Cercetn Complexe .Por11e de F1er",
Speologia . seria monograf1c, coordonaton Traian
Orgh1dan, tefan Negrea, Academia R S R
Bucureti . 1979. p 140 - 182
5 Cnshan Goran. Catalogul Ststema/lc al
Petefllor din Romlnia, 1981 , Bucureti , 1982,
2222/2
Petera Gaura cu Musc
(Petera cu mute, Petera
Coronini, Kolumbacsibarfang,
Fligenhole, Grotte de Golubatz)
Jud. Cara-Severin , sat- comuna
Coronini (fost Pescari).
Localizare: .Cieanu Mare, versantul
Dunrii, ntre Moldova Veche i
liborajdea, in aval de .Stnca
Babacai". Tn fa are un izvor cu ap
de but. Carstul din zona Porile de
Fier.
Se compune din dou galerii:
1. galeria uscat (etajul superior al pe
terii) de 42 m lungime, cu o fereastr
natural ;
2. galeria cu ap (umed - etajul inferior}
cu o lungime de peste 3 km, prin care
curge un pru subteran cu debil variabil.
Tn interiorul su se afl galerii mai mici.
La ieire , exist o inflorescen de tufuri
calcaroase. Galeria uscat a fost for-
tificat in timpul rzboaielor tur~
austriece. Fortifica.ia a fost refcut in
mai multe rnduri in secolele XV - XIX.
Altitudinea absolut este de 92 m, cea
relativ de 28 m.
Importan folcloric : in ea slluia
balaurul cu mai multe capete ucis de Ion
lorgovan, cu un mai de crpini . Din
sngele balaurului a aprut musca co-
lumbac (Simulium columbacensis), care
ucidea vitele.
Importan istoric: dm fortificaie se
putea supraveghea Circulaia navelor i
ambarcaiunilor de pe Dunre . Vis--vis,
pe malul srbesc, se afl cetatea de la
Golubac (Gotubacz), iar la 3 km in
amonte cetatea de la Coronini (Pescari).
Importan arheologic : spturi e-
fectuate de Muzeul Banatului din n.
mioara, Grupul de Cercetri Complexe
.Porile de Fier". Zidurile din secolele XV
- XVI i XVIII - XIX se ma1 observ i
acum in galeria uscat. Cercetrile
Tntreprinse atest i urme de locuire ma1
vechi - din Hallstatt - dar nu se mai g
sete nimic in situ, in nici una din cele
dou galerii.
Prezint importan istoric, arheologic,
militar i etno-folcloric .
Apare in gravuri din secolele XVII - XIX.
Datare: Hallstatt, epoca medieval.
1 Aloys1o Ferdmand de Marsigli La descnptton
du Danube, Haga 1740
2 .... Donau Album. Malensche Retse vom
Regensburg bts Sultna , A . Hartleben Verlag ,
W1en, Pest. LeiPZig
3 Alexandru Mo1si , Monografia Cltsuni, Orova ,
1938
4 Marcian Bleahu. V Oecu, tefan Negrea, C
Plea , 1 Povar. 1 V1ehmann , Peteri dm
Romlnia, Bucureti , 1976.
5. ... Grupul de Cercetn Complexe .Porile de
F1er". Speotogia , sena monograf1c coordonaton
Tra1an Orghu1an tefan Negrea, Academia
R S R , B ucureti. 1979
6 Cr.sllan Goran . Catafogul Sistematic al
Petefllordm Romlma. 1981 , Bucuret . 1982,
2222/ 3
Petera Pdurea Sicleni
Jud. Cara-Severin , sat - comuna
Ramna.
Localizare: Munii Areni (Dealurile
Areni).Valea Brzavei , carstul din
Valea Vomic. Pdurea Sicleni.
Reprezint o peter natural , locuit de
om in neolitic, cercetat de B. Milleker in
ultimul deceniu al secolului al XIX-lea i
preluat de Mrton Roska, cnd a reluat
problema peterilor din Transilvania cu
ocazia ntocmirii Repertonului.
Datare: neolitic.
1 B Mllleker, Detmagyaroszag regtseg eteletel
1, Timioara, 1897, p. 28, 43
2. Mrton Roska , Repertonum, CluJ. 1942. p. 26
37 www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor i mmelor dtn Romnia -
Petera Urieilor
(Butoara Urieilor)
Jud. Cara-Severin, sat Remetea
Pognici, comuna Frliug.
Localizare: Dealurile Arini, carstul
din Bazinul Pogni, afluent al Timi-
ului, Ogaul Butorii, versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit vre-
melnic de ctre om. cu altitudinea
absolut de 170 m, relativ de 20 m,
lungimea total de 6 m i o singur
intrare. Tn aceast peter, Petru Ro-
gozea menioneaz descoperirea unui
topor de piatr gurit din eneolilic
Datare: eneolitic.
1 Cnsttan Goran . Catalogul Ststematic al
Petenlordm Romnta, 1981 , Bucure$11 . 1982,
2260 , ,
2. Petru Rogozea. Cercetlfn arheologtce In
endocartul dm sud-vestul RomiJmet, Banabca 9,
1987, p 360
Petera Duban
Jud. Cara-Severin , sat - comuna Sasca
Montan .
Localizare: Carstul din Valea Nerei,
Cheile uarei.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Tn Muzeul Banatului Montan din
Reia se afl o serie de piese arhe-
ologice, ce sunt datate din paleolitic pn
in evul mediu . Ele provin din aceast
peter .
Da tare: paleolitic, neolitic, epoca
bronzului , epoca medieval.
1 R Petrovszky, Contnbuula repertonul
arheologtc al/ocaltllftlor ;udeu/Ut Cara-Severin
dm paleolittc piJniJ In secolul al V-lea a Hr ,
Banatica 4, 1977, p 453 LXIV-captlol spectai -
Sasca Montana
Petera Colul Ctnii
Jud. Cara-Severin. sat Sasca Romn ,
comuna Sasca Montan .
Localizare Carstul din Valea Nerei,
Valea .Gheorghe". versantul stng.
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu deschidere spre est, nlimea de
3 m, limea de 5 m, altitudinea relativ
Peteri naturale
de 100 m, cald i uscat, orizontal i
cu acces dificil. Un sondaj arheologic a
fost efectuat de R. Pertovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea . S-a investigat
o suprafa de 1 x 1 m, pn la
adncimea de 0,60 m. Stratigrafie: O -
0,1 O m- strat recent feudal. cu fragmente
cer amice fr alte precizri ; O, 1O- 0,35 m
- Hallstatt i cultura Coofeni; 0,35 -
0,60 m - eneolitic cu resturi de crbune,
ceramic incizat i pliseuri fine; sub 0,60
m - strat steril i material elastic. Se
impune un sondaj de verificare spre a se
vedea dac nu are i depuneri mai vechi.
Materialul se afl la Muzeul Judeean de
Etnografie i al Regimentului de Grani
din Caransebe cu inventar nr. 11.731 .
Datare: eneolitic, perioada de tran-
ziie de la neolitic la epoca bronzului.
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
medieval.
1 R Petrovszky, Octavtan Popescu . Petru
Rogoz ea. Pe/efi dm ;udeul Cara-Severin ,
Cercetri arheologtce 2, Banatlca 6, 1981 ,
p 432 - 433
Petera Dubova
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan .
Localizare: Carstul din Valea Nerei
(Rezervaie Cheile Nerei-Beunia)
versantul stng, .Castanullui Demian".
Reprezint o peter natural locuit de om.
cu dou intrri; altitudinea absolut de 220
m i relativ de 33 m. Sondaj efectuat de
Gheorghe Lazarovici i tefan Cadariu in
1972. S-au gsit fragmen te ceramice
neolitice din epoca medieval i mo-
dern . Materialul ceramic este la Muzeul
Banatului Montan din Reia .
Datare: neolitic, epoca medieval,
epoca modern .
1 Marctan Bleahu, V Decu, tefan Negrea. C
Plea ,1 Povara. 1 Vrehmann, Pe/ert dm
Romdma , Bucure$h. 1976.
2 Martin Olariu, tefan Cada riu . Peten cu urme
de locUtre de pe Valea Neret (Sectorul Che1) ,
Banatica 4, 1977, p 17
3 R Petrovs:z;ky, ConlnbuJIIIa repertoriul
arheologic allocalttltlor JUdeului Cara-Severin,
dm paleoflttc ptmiJ In secolul al V-lea a Hr .
Banauca 4, 1977, p 453
4 Cnsttan Goran. Catalogul Sistemattc a/
Petertlor dm Romdma, 1981 , Bucureti 1982,
2227 1 14 .
38 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mmelor dm Rom~nia
Petera Dubov
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan.
localizare: Carstul din Valea Nerei.
Datare: epipaleolitic, epoca medie-
val,secolul al XVIII-lea.
1 1nformatn furnzate de Gheorghe Lazarovic1,
care a fAcut cercetante in peterA
Petera Gaura Hiclean
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan.
Localizare: Munii Aninei, carstul din
Cheile Nerei. versantul drept, in
dreapta ogaului .Vii Rele". Sub .Vr-
ful Ciochii".
Reprezint o peter natural locuit de
om Cercetrile de suprafa au fost efec-
tuate de specialitii Muzeului Banatului
Montan din Reia, care au scos la iveal
materiale ceramice apar-innd secolului
al XVIII-lea.
Datare: epoca medieval .
1 R Pelrovszky, Contrtbuli la repertortul
arheoloQIC allocal114llor judeului Cara- Severm ,
dm paleol1l1c p4n4 fn secolul al V-lea a Hr , Studii
I comun1cn 3, Caransebe , 1979, p 250
2 Cristian Goran, Catalogul SistematiC al
Petentordm Rom4ma. 1981 Bucureti , 1982,
2230 / 3
3 Rogozea. P . Cercet!n arheo/ogtce In
endocarstul dm peteflle dm sud- vestul
Romame1, Banatca. 9, 1987, p 374 . 362
Petera Mare de la Guri
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan .
Localizare. Munii Locvei, carstul din
Cheile Nerei, versantul stng, in cotul
Tulburii.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudmea absolut de 280 m,
lungimea total de 18 m, avnd o singur
intrare. Cercetrile arheologice de teren
au fost efectuate de R. Petrovszky, care
a recoltat materiale ceramice eneolitice,
din secolele 11 - IV p.Chr. i medievale din
secolele XV- XVIII.
Datare: eneolitic. epoca daco-roma-
- Peteri naturale
n, epoca medieval .
1 R Petrovszky, Contflbuii ta repertortul
arheologiC allocafll4lfor JUdeului Cara - Severm
dm pateo/111c p4n4 In secolul al V-lea a Hr. , Studu
r comun1cAn 3, Caransebe 1979. p 251 - 252
2. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al
Pe/enlordm Rom4ma, 1981 , Bucuret . 1982,
2227 / 11
3 Petru Rogozea Cercellfl arheologice Tn
endocarstut am petente dm sud-vestul Romme1.
Banat1ca 9, 1987. p 374 - 362
Petera Mic de lng
Petera lui Vt
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan .
Localizare: Munii Locvei, carstul din
versantul stng al Cheilor Nerei, Valea
.Padina Ulmului", 200 m de Valea
Seac .
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu o singur deschidere, avnd alti-
tudinea absolut de 250 m, lungimea
total de 15 m. Sondajul arheologic a fost
efectuat de Martin Olariu, tefan Cdariu,
Gheorghe Lazarovtct, 1. Neamu, 1. Obel-
telescu , O. eicu, P. eicu . S-au iden-
tificat fragmente ceramice medievale,
faun cu Ursus spefaeus, Fefis lynx
Datare: epoca medieval .
1 Marc1an Bleahu V Decu . tefan Negrea. C
Plea . 1 PovarA . 1 Vtehmann, Peteri dm
Rom~ma . Bucureti, 1976
2 Martm Olanu, tefan Cadanu, Peten cu urme
de tocUJre de pe Valea NereJ (Sectorul Chel) ,
Banaltca 4. 1977. p 16 17
3 Cnsllan Goran, Catalogul SistematiC al
Petenlcr dm Romlma 1981 Bucuret i, 1982
2227 1 9
Petera Porcariului
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn ,
comuna Sasca Montan .
Localizare: Munii Locvei, carstul din
Cheile Nerei, din versantul stng,
Valea .Padina Ulmului", versantul
stng , confluena cu .Ogaul Pesca-
rului" .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 240 m,
relativ de 50 m, lungimea de 152 m,
avnd intrarea nalt de 7 m Fauna
39 www.cimec.ro
Arheologia petenlor I minelor dm Romnie
prezint Ursus spetaeus. R. Petrovszky a
gsit in 1979 materiale ceramice datnd
din eneohtic i din secolele XV XVIII
Datare: eneolitic. epoca medieval
1 Marc1an Bleahu . V Decu, tefan Negrea , C
Plea , 1 Povara , 1 V1ehmann , Peten dm
Romln" Bucureti , 1976, p 232 .
2 Cnstan Goran, CallJ/ogu/ StslemlJttc 111
Petentor din Romlma. 1981, 8ucure~t1 , 1982,
2227 1 13
3 Petru Rogozea Cercet!n arheofog,ce In
endoclJrstul dm pe tente dm sud-vestul Romlmet ,
Banatca 9 , 1987, p 347 362.
Petera Rolului
(Adam, Neamu, Petera de la
Rol, Petera lui Adam, Duma-
Neamu)
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn,
comuna Sasca Montan .
Localizare: Muni Anrnei, carstul din
versantul drept al Cheilor in .Cria
Rolului". 300 de metri aval de .Can-
tonul Demian", pe partea dreapt a
drumului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu dou deschideri; avnd alt1tud1nea
maxim de 190 m i lungimea total de
32 m A fost cercetat in 1972, printr-o
perieghez, de ctre Martm Olaru i
tefan Cadariu. Au fost gsite in in
teriorul peterii fragmente ceram1ce pre-
istorice, feudale i moderne A locUit in
ea haiducul Adam Neamtu.
Datare. neolitic, epoca bronzulUI,
epoca med1eval, epoca modern
1. MarCian Bleahu, V. Oecu. tefan Negrea . C.
Plea ,
1 Povar , 1. V1ehmann, Pe ten din
RomlntlJ Bucureti , 1976 , p . 277.
2 MartJR Olanu, tefan Cada nu, Peteri cu urme
de locu1re de pe Valea Neret (sector Chet) ,
Banallca 4, 1977, p. 16
3 R Pellovszky, Contnbuula reperro"ul
arheologtc allocafll4tllor Jude(ulut Cara-Sevarm
dm pateoltltc p~nl Tn secolul al V-lea a Hr ,
Banatca <1 , 1977, p 2<152<17. <153 LXV-capIOI
specal .
<1 Cnsllan Goran Catalogul S1stemat1c al
Peteftlordm Rom~nta .1981 . Bucureti . 1982.
2230 / 4
Peteri naturale
Petera lui Vt
(Petera lui epeneu)
Jud. Cara-Severin, sat Sasca Romn
(actuala denumire este Sasca), comuna
Sasca Montan .
Localizare: Munii Locvet, carstul d1n
versantul stng al Cheilor Nerei, Valea
.Pad1na Ulmului", 200 - 250 m de
Valea Seac .
Reprezmta o peter natural locuit de
om, are o singur deschidere, avnd o
altitudine absolut de 250 m i o lungime
total de 36 m. Cercetat printr-un sondaj
de ctre Martin Olariu, tefan Cadanu.
Gheorghe Lazarovici, 1 Neamu, 1 Obel
telescu. D. eicu, P etcu. S-au iden-
tificat fragmente ceramice de epoc
medteval, faun cu Ursus spetaeus,
Fetis lynx etc.
Datare epoca med1eval .
1 Marc1an Bleahu. V Decu. tefan Negrea , C
Plea , 1 Povara , 1. V1ehmann . Peten dm
Romlma, Bucurelt 1976, p 226 230
2 Mart1n Olanu. tefan Cadanu , Pe/en cv urme
delocwre de pe Valea Nere1 (Sectorul Chet),
Banat1ca 4, 1977, p 16- 17
3 Cnstan Goran. Catalogul SistematiC al
Patenlor dm Rom~n11 , 198 f , Bucureti . 1982,
2227 /8
Petera 2 Mai
Jud. Cara-Severin, sat Socolari, comuna
Ctclova Romn .
Localizare. Munii Anmei, carstul din
Che1le CarauiUI , versantul stng, in
dreptul tunelului cii ferate forestiere
Reia Anina (acum scoas din uz).
Reprezint o peter natural locUit de
om, cu altitudinea absolut de 480 m,
relativ 100 m, avnd o deschidere
orientat spre sud-est, cu o nlime i
lime de 5 m i lung1mea total de 700
m Petera este orizontal, cald, uscat,
fosil. Cercetrile de suprafa au fost
efectuate de R Petrovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea intre 1980 -
1981, cu aceast ocazie au fost gsite la
suprafa materiale ceramice feudale i
moderne, osemmte de Ursus spelaeus.
40
www.cimec.ro
Arheologta peterilor i minelor din Romma - Peteri naturale
Se impune un sondaj arheologic.
Materialele arheologice se afl n Muzeul
Judeean de Etnografie 1 al Regi-
mentului de Grani din Caransebe, sub
nr inv 11722
Datare. epoca medieval. epoca
modern .
1 R Petrovu y, Octavian Popescu , Petru
Rogozea , Peten dm Judeul Cara-Sevenn .
Cercetn Arheologice 2, Banallca 6. 1981 , p. 431
2. Cnstan Goran, Catalogul Srstematlc al
Peterilor din Rom~nta , 1981 , Bucureti , 1982,
2238/30
Petera nr. 1 de la
Socolovt
' Materialul se afl in Muzeul Judeean de
Jud Cara-Severin, sat Socolari comuna
Ciclova Romn.
Localizare: Munii Aninei , carstul d1n
Cheile Caraului, versantul stng, in
apropierea Peterei Socolov
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea absolut de 490 m.
relativ de 150 m, cu o deschidere
orientat spre est, nlimea de 4 m,
limea de 3 m i lungimea total de
1814 m; este uscat, cald, fosil .
Cercetri de suprafa au fost efectuate
de R. Petrovszky, Octav1an Popescu,
Petru Rogozea; au fost gs1te fragmente
ceramice, feudale i moderne. Se impune
un sondaj de venficare stratigrafic .
Materialele arheologice se afl in Muzeul
Judeean de Etnografie i al Regimen-
tuiUI de Grani din Caransebe. sub inv.
11726.
Datare. epoca medieval i epoca
modern.
1. R Petrovszky, Octavian Popescu Petru
Rogozea Peteri dm JUdeul Cara-Severin
Cercetan Arheolog1ce 2 Caransebe , Banatca 6,
1981. p 431-432
2. Cnslian Goran. Catalogul SistematiC al
Petenlor dm Romania, 1981, Bucureti , 1982 ,
2238/26.
Petera Socolov
(Petera de la Socolovac)
Jud Cara-Severin, sat Socolari, comuna
Ciclova Romn .
localizare: Munii Aninei. carstul dtn
versantul stng al Cheilor Caraului i
platoul Socolov, la 1,5 km de Pe
tera 2 Mai.
Reprezint o peter natural locuit de
om Prezint n fa un perete inalt de 20
m, cu o singur intrare orientat spre est ,
nalt de 5 m, lat de 6 8 m, uor
orizontal uor umed. cu altitudinea de
535 m, relativ de 215 m. lungtmea total
de 130,5 m Cercetri de suprafa au
fost efectuate de R. Petrovszky, Octavian
Popescu , Petru Rogozea, intre 1980 -
1981 , cu aceast ocazie au fost gsite
fragmente ceramice feudale i moderne.
Se impune un sondaJ arheologtc, exis-
tnd depuneri groase. promitoare
Etnografie i al Regimentului de Gram
din Caransebe, sub inv 11721 .
Datare epoca medteval, epoca mo-
dem
1 1 Szent tra . Krasso . 19/197 197, 18. 19
2 Marcian Bleahu , V Oecu, tefan Negrea , C
Plea ,1 Povara , 1 V1ehmann. Petefl dm
Romnia , Bucureti . 1976 .
3 R Petrovszky, Contnbuii la repertoflul
arheologiC atlocalltlf,lor judeului Cara-Severm
din paleofll,c pilnlf Tnsecolul al V-lea a Hr.,
Banatca 4, 1977, p 455 nota 197.
4 . Cnstian Goran , Catalogul S1stemat'c al
Petentor dm Romi ma, 1981 , Bucureti , 1982.
2236.
Petera Someul Rece
Jud. Cluj, sat - comuna Gilu
localizare: Munii Gilu, carstul din
bazmul Someului Rece, versantul
drept, la 2 m de Someul Rece. 6 km
de Gilu, in partea supenoar a
mastvuiUJ .Cetate.
Reprezmt o peter natural locuit
de
om, cu altttudinea absolut
de 540 m,
relativ 100 m. lungimea de la intrare 9
m, apoi se ngusteaz . Primele spturi
in peter le-au fcut cuttoni de camon
in secolul trecut cutnd .Comoara lui
Darie". fn 1891 ei au gsit dou crann
intregi de Capra ibex. Tn acelai an, A
Koch incepe spturle i gsete n
condiii stratigrafice nedefinite, oseminte
de Capra ibex, Antilopa, Rupicapra, Bos
sp., Canis sp., Canis vulpis, Arctomis
bos, Cricetus frumentarius, Arvicola
41
www.cimec.ro
Arheologia peterilor I minelor dm Romnia -
teffestris , multe oase de psri, unele
arse, majoritatea sparte intenionat. Tn
1914, M. Kormo determin noi specii
descoperite de el i de E. Orosz, dintre
care menionm : Ocotona microtus,
Sorex araneus, Equus caballus fossilis,
Megaceros giganteus etc. K. Lambrecht
determin specii de psri : Tetrao
urogal/us L, Lagopus mutus Mari.
Pymocorax pyimocorax L, fauna (dup
Kormos) amintete un climat de step . A.
Koch a gsit o lam de silex, pe care
Henri Breuil o atribuie magdalenianului, o
tibie i un humerus de lup gurite , dovezi
ale activitii deliberate a omului.
Materialele postpaleolitice sunt i ele
numeroase. La 80 m de aceast peter
a fost gsit o alt peter. al crei
depozit a fost in intregime cotrobit de
cuttorii de comori. O sptur fcut
cu mare atenie ar putea gsi mcar
poriuni mici in situ pentru reconstituirea
stratigrafiei.
Datare: paleolitic.
1 Crtst1an Goran. Catalogul S1stema/Jc al
Peten/or dm Roma ma. 1981 Bucureti , 1982,
3300/1
2 B Jungbert. Repertor,ullocafll~ilor cu
descoperlfi pateollt1Ce din Transllvama (IV). Acta
Muz.ei Napocensis 22-23 , 1985- 1986, p 392
Petera Rece
Jud . CluJ , sat Rchltele (Onceasa),
comuna Mrgu .
Localizare : Munii Bihorului, carstul
dm bazinul Someului Cald , intre
platoul Onceasa. Petera Zmeilor la
nord i Petera Piatra Altarului.
1 Petera
Petera Rece - Cranii de urs de peteri atestand
cultul ursului in peteri
Peteri naturale
Reprezint o peter natural uscat ,
care se presupune c a fost locUit de
om, cu o singur intrare , avnd o
altitudine relativ de 40 m i o lungime
maxim 70 m. Cercetri speologice,
printre care cea din 1987. fcut de
Cristian Lascu, Florin Baciu, Alexandru
Gligor, erban Srbu descoper nu-
meroase oase i cranii de urs de peter
(Ursus spelaeus) , dintre care patru sunt
dispuse in form de cruce, aezate ceaf
la ceaf , fapt pus pe seama unui cult al
vntorii ursului de peter (musterian -
paleolitic mijlociu) , acoperite cu un strat
de calcit. In urma spturilor arheologice
au fost constatate urmtoarele depuneri
(groase de 45 cm):
1. la baz - pietri rulat, suprapus de un
nisip cu intercalaii de calcit apoi de
argil;
2. in partea superioar - un strat de calcit
i oase acoperit de altul cu material
elastic;
3. lamele dentare de mamut, considerate
ca fiind aduse de Homo Sapiens nean-
derlhalensis. Vnarea urilor era fcut
cu ajutorul curselor. Datarea crustei de
calcar (in care s-a gsit craniul din
suprafaa III), fcut de Universitatea din
Texas, cu UTH, se situeaz ntre 85000-
75000 ani.
Petera este considerat ca un loc unde
se practica un cult al ursului de peter ,
aparinnd religiilor preistorice.
Datare: paleolitic.
1 Cnshan Goran. Catalogul Stslemattc al
Petenlor dm Romama 1981 , Bucu reti, 1982.
3703/4
2 M Doma. C Popa , New Bear Remams
D1scoverd m Romaman Caves, Anuarul tnn111c al
Socoellll Ardelene de Speologie, CluJ . 1992, p 2
3 Cnst1an Lascu. F Bacou. M Gl1gan. Srbu,
Ca ve Bear Workshtp m Petera Rece Bthor
Mountams Romaflla , Theore11ca1 and Applled
Karstology 7, 1994, p 163- 172
(lui) Binder
Jud CluJ, sat - comuna Petretii de Jos.
Localizare: Munii Trascului , carstul
din Chetle Turzii, prul Hdatelor .
versantul drept. Spre localitatea Cheia,
Rezervaia natural Cheile Turzii.
42 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Romnia -
Reprezint o peter natural locwt de
om Cercetri au fost efectuate de E.
Orosz. inainte de 1934 i de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972. Din acestea
rezult materiale arheologice care aparin
paleoliticului - cultura musterian, cu
unelte din cuar1t, vetre de foc nsoite de
faun fosil cu Ursus spelaeus,
neoliticului (eneoliticului) - cultura Cheile
Turzii - Lumea Nou, cultura Petrell.
perioadei de tranz iie la epoca bronzului -
cultura Coofeni. epocii bronzului - cultura
Wietenberg i epocii romane (secolele 11 -
III p.Chr.). in Catalogul Sistematic al
Peterilor din Romnia petera nu are o
prezentare complet Materialele se afl
la muzeele de istorie d1n Cluj, Sibiu, Alba
Iulia.
Datare: paleolitic. neolitic (eneolitic},
perioada de tranziie de la neolitic la
epoca bronzului. epoca bronzului,
epoca roman .
1 E Orosz-Orvos Termeszettudomanyi,
Ertes1t0, CluJ 1879 1948, p 20
2 Cnst1an Goran . Catalogul Sistematic al
Petenlordm Rom4ma, 1981 , Bucureti . 1982,
3230/10
3 1 H Cnan . M Brbulescu , E Chml V
Vas!l1ev, 1 Wmkler, Repet1onularheolog1c al
JUdeului CluJ, ClUJ , 1992 p 103
Petera ura Balicii
Jud. Cluj, sat - comuna Petretii de Jos.
Localizare: Munu TrascuiUt, carstul
din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul stng. Rezervaia natural
Cheile TurzH.
Reprezmt o peter prbuit . Cercetri
de teren au fost fcute probabil de
N1colae Vlassa. Au fost recoltate mate-
riale dacice de tip La TEme.
Datare La Tt'me dacic.
1 1 H Cnan . M Brbulescu . E Chmla V
Vas1hev . 1 Wmkler, Repertorwl arheologiC al
JUdeului CluJ. CluJ. 1992, p 104
Petera Ascuns
Jud Cluj. sat Petretii de Jos, comuna
Petretii de Jos.
Localizare: Mun~i Trascului, carstul din
Cheile Turzu, prul Hdatelor, ver-
Petert naturale
santul drept. Rezerva1a natural Cheile
Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Cercetrile au fost ntreprinse de E.
Orosz. Nicolae Vlassa, Gheorghe Laza-
rovlci, Zoia Kalmar-Max1m, din care au
rezultat materiale care aparin neoliticului
- cultura Petret1, perioadei de tranziie la
epoca bronzului - cultura Coofeni I
epocii bronzului - cultura Wietenberg.
Materialele se afl in coleciile muzeelor
de istorie din Cluj. Sibiu, Alba Iulia. Tn
Catalogul Sistematic al Peterilor din
Romnia nu se afl nici un fel de
meniune privind datele princrpale ale
peterii.
Datare: neolitic. perioada de tranziie
de la neolitrc la epoca bronzulur. e-
poca bronzulur.
1 E Orosz-Orvo . Termeszettudomanyi.
Ertes1t0. CluJ 1879 1948, p 20
2. Mrton Roska , Repertonum . CluJ , 1942, p
285.
3 1 H Cnan M Brbulescu . E Ch1n l , V.
Vas1hev 1 Wmkler, Repertonul arheolog1c al
JUdeului CluJ Cluj 1992, p 103
4 Cnst1an Goran . Catalogul S1stemattc al
PetefllordmRom4nia , 1981, Bucureti . 1982.
3230 /6
Petera Cltur
Jud. Cluj, sat- comuna Petreti1 de Jos
Localizare: Munii Trascului. carstul
din Cheile Turzii, prul Hdatelor.
versantul stng, Rezervaia natural
Gherle Turzir.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Cercetn au fost fcute de E. Orosz.
Mrton Roska, Nicolae Vlassa. Din
acestea rezult matenale arheolog1ce d1n
paleoliticul mijlociu - musterian, neolitic
mijlocru r trztu, cultura Cheile Turzii -
Lumea Nou, cultura Petrell, perioada
de tranziie la epoca bronzului - orizontul
cu ceramic cu tor1 pastilate i cultura
Coofeni, epoca bronzului - cultura
Wietenberg, prima epoc a fierulw -
Hallstatt C.
Materialele se afl in fosta colecre
Orvosz, Muzeul Naional de Istorie a
Transilvaniei din Cluj . Muzeul Naional al
Unirii din Alba Iulia
43 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mmetor din Rom6nia -
Datare: paleolit1c, neolitic, perioada
de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
E Orosz-Orvo , Termeszettudomanyl,
Ertes 10, CluJ, 18711- 1948, p 20
2 Cr stan Goran, Catalogul Sslematc el
Perertlor din Romi ma, H/81, Bucureti , 1982,
3231 /4
3 1. H Cnan , M Blrbulescu , E Ch nil , V.
Vasal ev, 1 Wankler, Repertonul arheologc 11
Jude ului Cluj. CluJ , 1992, p 104.
Petera Cetteaua
, Mic
(Petera Balica Mic, Petera
Mic a lui Balica)
Jud. Cluj, sat- comuna Petretii de Jos
Localizare: Munpi Trascului. carstul din
Che1le Turzii, prul Hdatelor, ver-
santul stng. Rezervapa natural Cheile
Turzu
Reprezint o peter natural locuit de
om. CercetM au fost ntreprinse de
Nicolae Vlassa, intre 1966 -1972, iar
dup aceea de Gheorghe Lazarovici,
Zoia Kalmar-Maxim etc. Au fost iden-
tificate dovezi de locuire aparinnd
musterianului - paleolitic mijlociu, culturii
Petreti - neolitiC, culturii Coofeni -
perioada de trecere la epoca bronzului.
culturii Wietenberg - epoca bronzului i
din secolele XI - XII - epoca medieval
timpurie . Catalogul Sistematic al Pe
terilor din Romania nu cuprinde datele
principale ale peterii.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranz1ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
medieval timpurie.
1. Cnstart Goran. Catalogul S1stemat1c 11
Petefllor dm Romlnia. 11181. Bucureti , 11182,
3231 /3
2 1 H Cnan. M B.:lrbulescu, E Chmll V.
Vas ev, J W nkler, RepertOfiUI arheologiC 11
judeului Cluj. CluJ. 1992, p 104
Petera cu Coloane
Jud Cluj sat - comuna Petretii de Jos
Localizare: Munri Trascului, carstul
din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul stng, Rezervaie natural
Cheile Turzii.
Peteri naturale
Reprezint o peter natural locuit de
om . Cercetri de suprafat au fost
efectuate de Mrton Roska inainte de al
Il-lea rzboi mondial i de Nicolae Vlassa
intre 1966 - 1972. Au fost recoltate
materiale ceramice aparinnd culturii
Coofeni, din perioada de trecere la
epoca bronzului
Datare : perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
1. 1. H Craan . M. Blrbulescu, E. Chttall , V.
Vas ev. 1 Wankfer, Repertoflulameolog1c al
Jude ului Clu. Cluj. 1992. p 104
Petera Ficiorilor
Jud CluJ, sat-comuna Petretii de Jos.
Localizare: Mun~i Trascutui, carstul d10
Cheile Turzii, prul Hdatelor, ver-
santul drept, Rezerva~a natural Cheile
Turzir.
Reprezint o peter natural locuit de om.
Cercetri au fost efectuate de Nicolae
Vlassa intre 1966 -1972 de Gheorghe
Lazarovici i Zo1a Kalmar- axim dup
1990, de ali cercettori, speologi i de
arheologi amaton Au rezultat matenale
arheologice aparrnnd culturii Chetle
Turzii - Lumea Nou , cu1tun1 Petretr din
neolitic, culturii Coofeni din perioada de
tranziie la epoca bronzului culturii
Wietenberg din epoca bronzului 1 din
secolele XI - XII, epoca feudal trmpune.
Catalogul Sistematic al Peterilor dm
Romnia nu prezint principalele date
pnvmd petera
Datare; neohtrc, perioada de tranztte
de la neolibc la epoca bronzului,
epoca bronzului, epoca medreval
timpurie
1 Cros an Goran, C1t11ogul S1stemat1c al
Petefllordm Romln11. 11181 , Bucureti , 1982.
3230/7.
2 1 H Cnan , M . Blrbulescu, E Chartfl , V.
Vas loev, 1 w.n ler, Repertortul arheologiC al
Judeulu CluJ, CluJ, 1992, p 103
Petera Hornarilor
Jud ClUJ, sat - comuna Petretii de Jos
Localizare Mun~i TrasculUI, carstul din
Cheile Turzii, prul Hdatefor ver-
santul drept Rezerva~a natural Cheile
Turz~1.
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Rom~ma
Reprezint o peter natural locuit de om.
Cercetri arheologice de suprafa au
fost ntreprinse de Nicolae Vlassa, intre
1966 - 1972, i de ctre Gheorghe
Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim i de alii
n ultimul deceniu. S-au gsit dovezi de
locuire privind culturile Petreti din
neolitic, Coofeni, din perioada de tran-
Ziie la epoca bronzului, Wietenberg din
epoca bronzului i din secolele XI - XII
epoca medieval timpurie. Catalogul
Sistematic al Peterilor din Romnia nu
prezint principalele informaii privind
petera
Datare: neolitic, perioada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului, e-
poca bronzului, epoca medieval tim-
purie.
1 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al
PetenlordmRomAnia, 1981 , Bucureti, 1982.
3230/8
2 1H Cr1an . M Brbulescu . E Ch1f1l V
Vas11iev, 1 Wmkler, Reperlom;l arheologic al
JUdeului Cluj, Cluj 1992, p . 103.
Petera Modoloaie
Jud. Cluj, sat - comuna Petretii de Jos.
Localizare: Mun~i Trascului, carstul din
Cheile Turzii, prul Hdatelor.
versantul drept, Rezervaia natural Che-
ile Turzii
Reprezint o peter natural locuit de om.
Cercetri au fost efectuate de ctre E.
Orosz, Mrton Roska, Nicolae Vlassa
(1967 - 1972), precum i de Gheorghe
Lazarovici i Zota Kalmar-Maxim (dup
1990). Rezult matenale care aparin
neoliticului - probabil cultura Petreti,
perioadei de tranziie la epoca bronzului -
cultura Coofeni i primei epoci a fieru!ui -
sci~ Materialele se afl in colec~tle Mu-
zeului Naional de Istorie a Transilvaniei
din Cluj. In Catalogul Sistemaltc al
Peterilor din Romnia nu este nici un fel
de meniune privind datele princtpale ale
peterii .
Datare; neolitic, perioada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt trziu.
1 E Orosz-Orvos, Termeszettudomanyt,
Ertes1tO. CluJ, 1879 . 1948, p 20.
2 Marton Roska , Repertorium. CluJ , 1942, p.
285
3 Cnshan Goran, Catalogvl S1stematic al
- Peteri naturale
Pelefllor dm Rom~nia . 1981 , Bucutell . 1982,
3230 1 s.
4 1 H. Cnan , M Barbulescu. E . Ch1rtl , V.
Vasihev. 1. W1nkler Repertoriul arheologic al
JUdeulUI CluJ CluJ 1992, p. 103,
Petera Morari/or
Jud Cluj, sat- comuna Petretii de Jos.
Localizare Munii Trasculut, carstul
din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul stng, Rezervaia natural
Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de om.
Cercetrile au fost efectuate de E. Orosz,
la sfritul secolului al XIX-lea i
nceputul secolului XX, continuata de
Nicolae Vlassa. ntre 1966 - 1972, i de
ctre Gheorghe Lazarovtci, Zoia Kalmar-
Maxim i alii dup 1990 Din aceste
cercetri au rezultat materiale arhe-
ologice datnd din paleolitic cultura
musterian , din neolitic - cultura Petreti,
din perioada de tranziie la epoca
bronzului - cultura Coofeni, din epoca
bronzului - cultura Wietenberg, din
Hallstatt-ul C i dm La Tene - cel i i dact
i din epoca medieval timpurie, secolele
XI XII. Materialele se afl la muzeele de
istorie din Cluj, Turda, Alba Iulia i Sibiu.
Tn Catalogul Ststematic al Peterilor din
Romnia nu se afl nici o meniune pri
vind datele principale ale peterii
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranzite de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
La Tene, epoca medieval timpurie.
1 E. Orosz-Orvo . Termeszettudomanyl ,
Er1es1t0. CluJ, 1879- 1948, p. 20
2 1 H Cnan M Brbulescu . E. Ch1nl , V.
Vas1liev . 1 Wmkler Repertoflul arheologiC al
judeului Cluj, ClUJ, 1992, p. 103.
3 , Crtstian Goran , Catalogul S1stemat1c al
Peterilordm Rom~nla, 1981. Bucureti , 1982 ,
3231 1 2
Petera Pitic
Jud Cluj, sat- comuna Petretii de Jos .
Localizare. MunVi Trascului , carstul din
Chetle Turzn, prul Hdatelor, ver-
santul drept, Rezerva1a natural Cheile
Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de om.
45 www.cimec.ro
Arheologie petenlor t minelor din Romma - Peteri naturale
Din cercetrile efectuate de Mrton
Roska in perioada mterbelic , de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972, de Gheorghe
Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim dup
1990, au rezultat materiale arheologice
aparinnd culturii Petreti - neolitic
mijloc1u, culturii Coofeni - perioada de
tranziie la epoca bronzului i secolelor XI
- XII, medieval timpuriu. Catalogul
Sistematic al Peterilor din Romnia nu
cuprinde datele principale ale peterii .
Datare: neolitic, perioada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului, epo-
ca medieval timpurie .
1 Cnsttan Goran. Catalogul S1stemat1c al
Petenlor dm Rom4nta. 1981 Bucurelt , 1982,
3230 / 1.
2 1 H. Cnan . M. Blirbulescu . E. Chtnl , V.
Vasthev, 1 Wtnkler. Repertonul arheologiC al
JUdeului Cluj. Cluj, 1992. p 103.
Petera prbuit din
Dealul Alb
Jud. CluJ, sat - comuna Petretu de Jos.
Localizare Munii Trascului, carstul
din sectorul de la nord de Cheile
Arieului, versantul drept al Cheilor
Turzii, in perimetrul carierei de al-
abastru
Petera prbuit a fost descoperit in
1971, de Nicolae Vlassa . Profilul pr
buiturii se prezrnl ca o pung
de lut
ptruns intr-o fisur a
stncii cu
adncime de 7 i 9 m, in care se observ
dou niveluri de umplere dm paleolrtic.
Au fost extrase oase. eventual sparte
intenionat i trei sau patru vetre de foc.
Din vetrele din nivelul inferior i mijlociu
au fost dezvelite trei unelte din cultura de
prund. Fauna dateaz din ple1stocenul
inferior i mijlociu i aparine lui Elephas
antiquus, Rhinoceros antiquus i Equus
stenonius. Tntre 1977 - 1978 a efectuat
aici spturi 8 . Jungbert. care presupune
c cele dou n1veluri provin din
prbuirea succesiv a dou adposturi
sub stnc . Acestea nu sunt mai vechi
dect interstadiul Riss-Wurm sau stadiul
WOrm 1. Tn stratul superior s-a gsit un
nucleu epuizat din calcedonie (s1lex) . un
rzu itor pe lam din bazalt i o achie de
silex. Musterian atipic - stratul inferior nu
a furnizat piese din silex, doar arsur i
faun abundent cu Rhynoceros anti-
quitatis, Megaloceros giganteus, Equus
germanicus, HyCBna spelf13a, Spalax sp.,
Marmota sp., Pantera sp., Lepus cf.
europeus. Se impun cercetri de
verificare a stratigrafiei i studierea mate-
rialului arheologic menionat.
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert Repertonullocallt4llor cu
descoperm paleol1t1ce din Transilvania (III) , Acla
Muset Napocensts 19, 1982. p. 553
2 Ntcolae Vlassa. Monografie arheologrc~ a
Che11or Turz1i (in manuscrts]
3 B Jungbert, Rezultatele s4p4tunlor
arheologrce efectuate In Petera pnJbuitl de ~
Dealul Alb. Petretn de Jos (in manuscrtsl
Petera Romboidal
Jud . Cluj, sat- comuna Petretii de Jos.
Localizare: MunVi Trascului, carstul din
Cheile Turzii, prul Hdatelor, ver-
santul drept, Rezervava natural Cheile
Turzii.
Reprezint o peter natural locuit de om
Cercetrile de suprafa au fost efectuate
de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972 i
dup aceea de Gheorghe Lazarovici,
Zoia Kalmar-Maxim i alii, care au gsit
dovezi de locuire privind musterianul din
paleoliticul mijlociu, cultura Petreti din
neolitic, cultura Coofeni din perioada de
trecere la epoca bronzului, cultura Wie-
tenberg din epoca bronzului, Hall-statt-ul
C i epoca roman. Catalogul Sistematic
al Peterilor din Romnia nu conine
datele principale ale peterii.
Datare. paleolitic, neolitic, perioada
de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului, Hallstatt, epoca roman .
1 Cnsttan Goran Catalogul Srstemaltc al
Petenlordtn RomAnta . 1981 , B u cureti , 1982,
3230 / 12.
2 1. H. Cr1an , M Brbulescu , E Chtnla, V.
Vaslliev. 1 Wmk ler. Repertortul arheologiC al
JUdeului Cluj, ClUJ , 1992. p. 103.
Petera Rusetilor
Jud Cluj sat- comuna Petretii de Jos .
Localizare Munii Trascului , carstul din
Cheile Turzti, prul Hdatelor, ver-
santul drept. Rezerva1a natural Cheile
Turzii.
46 www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor i mine lor dm Romnia -
Reprezint o peter natural locuit de om.
Din cercetrile lui E. Orosz de pn n
1934, ale lui Nicolae Vlassa dintre 1966-
1972, Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-
Maxim i ale altora, a reieit c exist
materiale arheologice ce-au fost atribuite
culturii Petreti - neolitic; Coofeni - pe-
rioada de tranziie la epoca bronzului:
Wietenberg - epoca bronzului. Mate-
rialele se afl in muzeele de istorie din
Cluj, Sibiu, Alba Iulia etc. n Catalogul
Sistematic al Petenlor din Romnia nu
exist nici o menionare asupra pnn-
cipalelor date ale peterii.
Datare neolitic, penoada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului.
1 E Orosz-Orvo. Termeszettuaomany1 ,
Ertes1tO, 1879- 1948. Cluj. p 20.
2 Cnstian Goran, Catalogul Ststema/IC al
Pe/eri/ordin Rom4ma, 1981, Bucureti , 1982,
3230/9
3 1 H Cnan . M Brbulescu . E. Ch1ril, V
Vas1Uev , 1 WJOkler , Repertoriularheologtc al
judeului Cluj, CluJ. 1992, p 103
Petera Ungureasc
(Petera Caprelor)
Jud. Cluj, sat-comuna Petrelii de Jos.
Localizare: Munii Trascului, carstul
din Cheile Turzii, prul Hdatelor,
versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Cercetrile efectuate de E. Orosz,
Nicolae Vlassa I mai nou de Gheorghe
Lazarovici i Zoia Kalmar-Maxim au pus
in eviden materiale arheolog1ce dtn
paleolit1c - cultura musterian, neolitic
mijlociu - cultura Petret1 , perioada de
trecere la epoca bronzului - ceram1c cu
teri pastilate i cultura Coofem, epoca
bronzului - cultura W1etenberg, pnma
epoc a fierului - Hallstatt C (o sgeat
scitic de bronz cu tre1 aripioare), epoca
roman i secolele XI -XII. Materialele se
afl in coleciile muzeelor de istorie din
Cluj, Turda Sibiu - Muzeul Naional
Brukenthal.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului , epoca bronzului. Hallstatt,
epoca roman, epoca medieval
timpurie.
Pete o naturale
1. E Orosz-Orvo , Termeszettudomanyi.
ErtesitO. Cluj 1879 - 1948, p 20
2 Mrton Roska, Repertorium. Cluj, 1942, p.
285 .
3 Cnshan Goran. Catalogul Srstematrc al
Peterilor
dm Rom~nla. 1981 , Bucureti , 1982,
3230 /11
4. 1. H Cnan M Brbulescu, E. Chtnl , V.
Vasihev. 1. Wtnkler, Repertoflul arheologic al
Judeului Cluj, CluJ , 1992, p. 103.
Petera Cet eaua Mare
(Petera Balica Mare)
Jud. Cluj, sat - comuna Petrelti de Jos.
Localizare Munii Trascului, carstul
dm Cheile Turzn. prul Hdatelor,
versantul drept, intre localitile Pe-
tretii de Jos i Cheia, Rezervaia
natural Cheile Turzii.
Reprezint o peter natural locUit de
om. Din cercetrile lui E. Orosz, Nicolae
Vlassa i a altor specialiti au rezultat
materiale arheologice aparinnd pale-
oliticului - cultura musterian, neohticului
mijlOCIU - cultura Cheile Turz1i - Lumea
Nou, cultura Petreti, perioadei de
tranz1ie la epoca bronzului - orizontul cu
ceramic pastilat i cultura Coofeni,
epocii bronzului - cultura Wietenberg,
inceputului Evului Medtu etc. Tn Catalogul
Sistematic al Peterilor din Romnia nu
se afl nici o meniune privind datele
princtpale ale peterii. Matenalele se afl
la muzeele de 1stone din ClUJ, Alba Iulia,
SibiU.
Datare paleolitic, neolitiC, perioada
de tranz11e de la neoltttc la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
medieval.
1. E Orosz-Orvo , Termeszelludomanw ,
ErtestiO, Cluj , 1879- 1948, p. 20
2. Cnslian Goran, Catalogul Stslema/IC al
Peterilor dm Rom4ma 1981 , Bucureti , 1982,
32301 2
3 1 H Cnan M Brbu !escu, E. Chml V
VasJIIev, 1 Wmkler. Repertor,ularheo)/ogic a/
JudeulUI ClUJ, Cluj. 1992, p 103
Peteracu sta/actite
Gaura Ceazu/ui
(Cspegovar, Csegezilyuk)
41
www.cimec.ro
Arheolog1a peterilor I mine lor dm Romnia -
Jud. Cluj, sat Pietroasa, comuna
Moldovineti.
Localizare: Munii Trascului, ver-
santul sudic al Vii Arieului.
Reprezint un depozit compus din seceri
t alte obiecte neprectzate. se presupune
c au fost gsite in peter Se impune o
investigare nou din cauza dubiilor ce
exist asupra provenienei descoperirilor,
fiind socotite c au fost gsite pe teritoriul
localitii Rmetea
Datare: epoca bronzului.
1 Balan Orban . A SzekelyfOid lelfesa, 1-4 ,
Buda, 1869- 1871 . 5, p 188
2. Mircea Petrescu DmbOVIIB, DepoZite de
bronzun din Rom~n1a , Bucureti , 1977, p . 157
3 1. H. Cnan . M Brbulescu, E. Chird , V.
Vas1hev, 1 Wmkler, RepertoriUl arheologtc al
judetului CluJ, Cluj, 1992, p . 311
Petera Oaselor
Jud. Cluj, sat Someut Rece, comuna
G1lu .
Localizare: Munii Gilu. carstul din
Valea Someulu1 Rece, versantul
stng, la sud-vest de localitate.
Reprezint o peter natural locuit de
om. la sfritul secolului al XIX-lea. A.
Koch a efectuat cercetri, cu aceast
ocazie descoperind in peter oseminte
fosile de bovideu, lup, vulpe, cricetus,
arvcolide Pe unele se observ zgrieturi
fcute cu instrumente de silex de la
decarnare, care au fost datate n mag-
dalenian sau epipaleolitic. Pe baza unei
lamele de silex microlilic C. S. Nico-
lescu-Piopor aseamn desco-perirea
cu cele din stratul epipaleolitic de la Bile
Herculane. Sunt necesare spturi de
verificare.
Datare: paleolitic.
A Koch . A hidegszamosi csontbarlang
1smertet~se. Orvosi es Temszettani Tudomanyos
Ertes1t0 9 , CluJ , 1891
2. C S N1colescu-Plopor , M1cro11tele de ta
Bile Herculane , SClV 8, 1957, 1 - 4 , p. 22
3 1 H Cnan , M Brbulescu , E. Ch1nl , V.
Vashev. 1. W 1nkler, Repertonul arheologiC al
JUdeului CluJ, Cluj, 1992, p. 366
Peteri naturale
Petera ura Mic
Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.
Localizare: Muntii Apuseni, peterile
din Cheile Turenilor (Turului), dea-
supra te rasei .Poderei". versantul
stng al Vii Turului (Racului), n
vecintatea toponimului .Tunsu.
Au fost descoperite materiale ceramice
din neoliticul mijlociu i din perioada de
tranziie la epoca bronzului, cultura Co-
ofeni. Nu figureaz in Catalogul Sis-
tematic al Peterilor din Romnia, dar ar
putea fi .Hornul de lng ura Mare,
menionat n catalog.
Datare: neolitic, perioada de tranz iie
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Gheorghe LazaroviCI, Zo1a Kalmar-Maxim.
ProspeC/IUni i cercetiJn arheologice de salvare
pe tertloflul Munictpiului i judetului CluJ Acta
Musei Napocens1s 22- 23. 1985- 1986. p 732 -
736
2 1H Cnan , M Brbulescu. E Chml , V.
Vaslliev 1 Wmkler. Repertonuf arheologic al
judetului Cluj, Cluj, 1992, p 99.
Petera Amatorilor
Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.
Localizare: Munii Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului, ver-
santul drept la sud-vest de cariera de
la Tureni.
Reprezint o peter natural, cu o
altitudine relativ de 15 m. La 3 - 4 m de
la mtrare, se vd gropile unor cuttori de
comori, din care s-au recoltat materiale
ceramtce hallstattiene i oseminte.
Datare: Hallstatt.
1. Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxtm ,
Prospectiuni I cercetn arheolog1ce de salvare
pe ten tonul Mvnicip1ulu1 I Judeului CluJ, Acta
Muse1 Napocensis 22-23, 1985- 1986 , p 732
736 .
2 1 H Cnan , M. Brbulescu E. Chml , V.
Vastliev , 1, W1nkler, Repertoriul arheologiC al
JUdetulUI Cluj, Cluj , 1992 , p 99
Petera Degence
Jud . CluJ, sat- comuna Turen1.
48
www.cimec.ro
 Petera Oilor

Petera lui Negru

(Pe tera Ztmelor, Petera cu
Prbuiri)

Petera Observator
(Petera Ursului, Petera Pitic~) Petera Vulturului
Jud. c . Jud . Cluj,

A. olog a PIJitr r
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor din Rom!Jnie - Peteri naturale

pe tentonul Mumctpiului I JUdeulUI ClUJ , Acta

Muset Napocensts 22- 23 , 1985 1986 p. 732-
736
2. 1. H Cnan , M Brbulescu , E Cl'linl , V.
Vastltev, 1 Wtnkler, Repertorrul arlleotog1c a/
JUdeului ClUJ, ClUJ, 1992. p 99 .
Petera ura Mare
Jud Cluj, sat Tureni, municipiul Turda.
Localizare Munri Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului (Turu-
lui), versantul drept, wStlpul Regelui".
Reprezint o peter natural ocuit de
om, cu altitudinea relat1v de 82 m I
lungimea total de 8 m, avnd o smgur
intrare i tavanul prbuit. Pe perei sunt
urme de foc; putea fi locuit in paleolihc.
Au fost recoltate fragmente ceramice
Coofeni i din prima parte a epocii
bronzului.
Datare: perioada de tranziie de la
neoht1c la epoca bronzului, epoca
bronzului.
1 Cnsuan Goran , Catalogul S1stemat1c al
Petenlor dtn Romlma. 1981, Bucureti , 1982,
3232/6
2 Gheorghe Lazarovtct, Zoia Kalmar-Maxtm,
Prospeciuni i cercet~rt arheologiCe de salvare
pe tentonul Mumclptulut I JUdeului Cluj, Acta
Muset Napocensis 22- 23, 1985- 1986, p 732-
736
3, 1. H Crt$an , M Brbulescu. E Chinla. V.
Vastltev, 1 Wtnkter, Repertorwl arheologic al
JUdeului CluJ , CluJ , 1992, p 101
-
1
_j
Li ma nu Catre tn galop
descoper, carteaz I public nc 200
m de galerii. Sunt, de fapt, trei peteri cu
evoluii separate dar contemporane i o
galerie identificat de Vasile Boronean I
R. Ciuceanu, cu ocazia spturilor dintre
1971 - 1977, rmas neexplorat total.
Are tre1 prt, denumtte sectorull, 11, III in
fiecare dintre ele exist dovezi de
mtervenie i locutre uman Caracterul
de excepie al lucrrilor de a1c1 1-a
impresionat pe toi cei care au vizitat-o
sau au cercetat-o. Sectorul 1 cunoate
cele mai numeroase lucrri, fcute dup
un plan bme stabtlit Ansamblul lucrrilor
d1n Sectorul 1 are un caracter de labmnt.
Acelai gen de lucrri se gsete i in
celelalte sectoare . fn sectorul III lucrrile
sunt doar incepute i apoi abandonate
Impresioneaz culoarele lungi de peste
1O m. ce duc spre ncperile de cult, cu
altare din roc cruat, pe care se afl din
loc in

Petera La Icoane
(Petera Limanu, Petera de la
Balt, Petera Caracicola)
Jud . Constana, sat- comuna Umanu
Localizare Pe malul drept al Vii
Mangahei. la vest de sat.
Reprezint o peter natural cu a-
menaJare pnn c1ophre cu dalta in sistem
labirint. Cercetat de C. N. Ionescu in
1916, viz1tat de A. Chapuis in 1926, de
Llmanu Zid, probabil dacic, farA tencuialll, de
O. Tafrah, in 1927 - 1928. Cercetat intre susinere a plafonulul din zona " Labirintului"
1958- 1964 de ctre speologii Margareta
Dum1trescu, Traian Orghidan, Jeana loc firide pentru opa1e, oarecum izolate
Tanasacht I Maria Georgescu. care de partea de nord-est. O problem aparte
carteaz galeriile pe un traseu lung de o pun ncperile de la sud de zona n
3200 m. in 1975 o echtp de la Clubul de care se afl lucrrile de tip labirint (care
speologie .Emil Racovi" din Bucureti se nvecineaz cu galeriile 20 - 24), intre

50 www.cimec.ro
Arheolog1a peterilor I minelor din Romnia -
care se afl unele ce au inl1mi cuprinse
intre numai 0,30- 0,60 m sau 0,90- 1,20
m, care sunt mai degrab finisate dect
in faz de excavare i n care nu puteau
s se adposteasc dect animale de
talie mic i mijlocie. Cele mai
ncptoare au laturi cuprinse intre 3 - 7
m i au tavanul susinut de stlpi din
piatr fasonat , Zidit . De la tavan pn
la suprafaa terenului se afl numa1 1 -
1,20 m, alteori niCI atta. Lucrri de z1drie
cu pietre fasonate, nelegate cu mortar, se
constat n toate cele trei sectoare i
constau din stlpi z1duri de inchidere a
unor galerii sau poate de morminte i
pentru alte necesiti, cum ar fi de
consolidare i susinere a unor tavane .
Reprezentnle de art constau din figun
de oameni, de clrei, de animale i
psri, cruci i motive cruciforme, solare,
elemente de alfabet chirilic, semne de
orientare etc Acestea sunt realizate n
culoare neagr . crbune sau cu fetila
opaiului. Sunt realizate in manier realist
schemat1zat sau abstractizat Se afl
in toate cele trei sectoare (sisteme
carst1ce)
Llmanu LuptJtor cu scut In poziVe ezlnd
Interesant este figurarea unor lupttori
cu scut sau femei costumate, a cror
contururi sunt redate prin motive
puncttforme. Vasile Boronean pune
petera labirint de la Limanu in legtur
Peteri naturale
cu relatrile lui Cass1us Dio (L 1, 23)
privitoare la evenimentele petrecute in
Dobrogea intre anu 29 - 28 a.Chr , cnd
proconsulul roman M L. Crasus intervine
n conflictul dintre reg1orii dac1 Roles i
Dapyx. Roles ii cere ajutorul in conflictul
avut cu Dapyx, care, infrnt, se retrage in
petera Keiris impreun cu resturile
armatei sale, cu tot avutul i cu turmele.
Romanii il asediaz, le inchid mtrrile
pentru a-i obliga prin asfixie s 1as din
peter Acetia in urma unei trdn se
predau. Petera, relateaz Cassius Dio,
.era att de mare i de puternic nct,
dup cum spun legendele, pn i t1tanii
se refug1az a1ci dup nfrngerea
suferit din partea zeilor". Mrimea
peterii , amenajrile din intenor pe
nlimi i lrgimi diferite ale spaiilor,
numrul mare de deschideri, indreptesc
aceast identificare Tn ea s-au localizat
evenimentele relatate de Cassius Dio.
Descopenrile arheologice au pus n
eviden in interiorul ei materiale dacice
i romane. Acestea sunt argumente care
I-au fcut pe Vasile Boronean s
localizeze petera Keiris la L1manu La
data la care Vasile Prvan o localizase in
petera Gura Dobroge1, petera de la
Umanu nu era cunoscut din punct de
vedere arheologic.
Datare. La Tene, epoca roman. epo-
ca medteval .
1. C N. Ionescu, La grotte de Caractcala (Pres
de Mangalia , Dobrogea} . Annales Sc,enttftQues
des I'Untverstte de Jassy 13.
2. C. N Ionescu, Les Tumult de Cal/at>s . Art 1
Arheolog e 2. 1928.
3. Margareta Oumtlrescu Tratan Orgh1dan, 1
Tanasach. M Gngorescu Contnbu11la studtul
monografie al Petem de la Umanu , Lucrnle
lnst,tututu l de Speologe .Emtl Racovtf' 4 , 1965
4. lc G1urgu. Eva Cear, Costel Boman, Not
descopenri 1n Petera de la Ltmanu. Buletmut
Clubului de speolog1e ,Emtl RacovtA" Bucureti 4,
1976. p 170-172
5 Vas' e Boronean , Cercel!fl penegheltce Intre
NJvodafl t Vama Veche Pont1ca 10, 1977.
6 Vas11e Boronean1 R Ctuceanu, CercetJflle
ameologtce dm Petera de la Ltmanu. JUd
Constanta Rev1sta Muzeelor I Monumentelor,
Monumente lstonce I de Art 2. 1977, p. 12
7 Vas tle Boronean , Labmntul subteran de la
L1manu, Magaztn lstonc 13. 1979, p 5, 146
8 Cnstian Goran. Catalogul Ststemattc al
Peterilor
dm Romania, 7981 , Bucureti , 1982 .
2510/1
51 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor din Rom~nia
Petera Casian
Jud. Constana , sat Casian (fost
eremet) , comuna Trguor.
Localizare : Pe terasa superioar a
Vii Casimcea. Masivul calcaros ,.Am-
fiteatru".
Pe peretele din dreapta intrrii in peter ,
pe o suprafa netezit , se afl incizate
inscripii din trei etape diferite. Din prima
etap , in chirilic , se afl literele K i N,
de talie mare. Din a doua, in faa lor,
motive cruciforme i de alfabet tot chirilic.
Tot in aceeai manier . dou cruci se
inscriu in interiorul literei K. Tn ultima
etap , in interiorul literei K i intre K i N
se inscriu dou cuvinte cu litere mrunte ,
tot in chirilic . lnciziile sunt greu liz1bile i
au duetul diferit pentru fiecare din cele
trei etape prezentate. Trebuie cercetat
pentru noi observaii.
Caslan Inscripie pe peretele nterior
Datare: epoca medieval timpurie,
secolul al X-lea
1 E Alexandrescu, A Avram. O Bounegru. C
Chtrtac, Cercet~ri penegetice In tentorwl Htstrill
(//), Pont1ca 10-19, 1986.
2. C Chtnac. Un monument inedtt CompleJCul
rupestru de la Dumbr~vem (jud Constanta) ,
Ponllca 2122, 1988- 1989
Petera Baba
(Petera Babei din Valea Cheii)
Jud. Constana. sat Cheia, comuna
Targuor .
Localizare: Dobrogea Central, bazi-
nul Mn1 Negre, carstul din Valea
- Peteri naturale
Casimcea, .La pmntul galben
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu o singur intrare. Are forma de
culoar, lungimea de 11 ,60 i limea intre
1 ,90 2,45 m. Tn interiorul ei, Alexandru
Punescu i Nicolae Haruchi au efectuat
in 1957 spturi arheologice. S-a
constatat existena unui strat de locuire
cu dou nivele din neolitic, cultura
Gumelnia , incluznd i trei nivele de
vetre de foc. Grosimea stratului este de
0 ,60 m; urmeaz un strat steril arheologic
de 0,20 - 0,30 m grosime, un strat de
locuire de epoc roman cu ceramic
autohton i de import (terra sigillata). La
suprafa , in pmntul umblat, fragmente
ceramice medievale.
Datare: neolitic, epoca roman , epoca
me<fJeVal.
1 C S N tcoiAescu -Pio por . Alexandru PAunescu,
Nicolae Haruch i, Cerceii" paleoltttce Tn
Dobrogea , Matenale 6, 1959, p 48.
2. Cristian Goran, Catalogul Ststemattc al
Peterlfordm Rom4nia, 1981, B ucurett, 1982.
511 o /6
Petera Bursucilor
Jud. Constana , sat Cheia, comuna
Trguor .
Localizare: Dobrogea central ,
bazinul Dunrii , carstul din Valea
Casimcea, versantul stng, la cteva
sute de metri amonte de confluena
dintre prul Cheia cu Valea Ca-
simcea.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ 35 m. Sondaje
efectuate de Elena Terzea n anii 1972-
1973, la intrarea n peter , in care,
ncepnd de la baz , s-a deosebit o
depunere de argil cenuie cu macre de
nisip glbui i cenuiu deschis, un
depozit din dou nivele de loess , loess cu
material elastic i loess amestecat cu
blocuri de calcar. Tn nivelul de baz al
loess-ului cu material elastic, dintr-o
epoc rece, s-au gsit piese de silex ce
ar putea fi din paleoliticul superior -
aurignacian i epipaleoliticul (mezoliticul)
tardigravettian, faun cu Canis lupus,
Vulpes vulpes, Ursus spelaeus, Crocuta
spelaea, Meles meles, Muste/a nivalis
etc., specific WOrm-ului. Fauna din
52 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i minelor din Romnia - Peteri naturale
holocen, Dryas 1, indic climat silvostepic
cu Microtus arvalis, Crocidura leucodon,
Micromys minutus. Deasupra, in depu-
nerea recent se afl materiale ceramice
ce au fost atribuite culturii Cemavod 1,
din eneoliticul trziu .
Datare : paleolitic, epipaleolitic (me-
zolitic), eneolitic.
1 Elena Terzea , Les mamtff!res quaternalres de
la grotte .Petera Bursuc11o,. et quelques
remarques sur les d1pod1des. Travaux de l'lnslltut
de Speologie . Em1le Racov1tza 13. 1974. p 111
125.
2 Cnstlan Goran. Catalogul Sistematic al
Petenlor din Romania, f 981 , Bucureti , 1982,
5110 / 4
Petera Cheia
(Petera Cheia Dobrogea,
Petera de la Izvor)
Jud. Constana, sat Cheia, comuna
Trg uor .
Localizare: Dobrogea Central, ba-
zinul Mrii Negre, carstul din Valea
Casimcea, prul Che1a, (Ghelin-
gicului), versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea de 25 m, lungimea de
15 m, limea medie 6 m. Cercetri
arheologice de suprafa i spturi au
fost efectuate de C. S. Nicolescu
Piopor, Alexandru Punescu i Ale-
xandra Bolomey, Nicolae Haruchi in
1956- 1957. Tn peter i la intrare s-a
obinut urmtoarea situaie stratigrafic
1. nivelul musterian 0,60 - 0,85 m gro-
sime;
2. aurignacian (numai in fundul
0,04 - 0,20 m grosime;
3. steril arheologic (mijlocul peterii)
- 0,17 m grosime;
4. neolitic, in mijlocul peterii ,
direct pe musterian;
5. nivelul Hallstattian in seciunea
faa peterii ;
6. la gura peterii i in fundul su pe
stnc (in fundul peterii o vatr de foc) ;
7. premedieval, in seciunea III, in
peterii ;
8. medieval timpuriu. in seciunea III , in
faa peterii .
in nivelul musterian, paleolitic mijlociu, in
stratul de loess, s-au gsit unelte de
silex, vrfuri rzuitoare, achii, faun cu
Ursus spelaws, Equus caballus,
Rhinoceros antiquitates, Hyaena spe-
laea, Cervus elaphus etc.; in nivelul
aurignacian. paleolitic superior, in loess
glbui prfos, s-au descoperit achii,
lame, un gratoar retuat pe lam i o
faun srac, cu Ursus spelaeus i Sus
scrofa. Nivelul musterian este atribuit
stadiului 1 ori stadiului 11 al glaciaiunii
WOrm. Pentru neolitic, ceramica aparine
culturilor Gumelnia i Hamangia. Pentru
prima epoc a fierului (Hallstatt) s-a gsit
doar ceramic neagr , incizat , cu decor
lustruit. Tn nivelul dacic s-au dezvelit
fragmente dacice i greceti de epoc
elenistic (secolul al III-lea a.Chr.), piese
din fier, vrf de sgeat de bronz, brar
din srm de aram . Tn nivelul
premedieval s-a gsit ceramic , iar in cel
medieval timpuriu , ceram1c , vrfuri de
sgeat de fier, mrgele de sticl i
ametist. Acest ultim nivel este atribuit
secolului al X-lea.
Datare: paleolitic, neolitic, La Tene
dacic, epoca elemsbc, epoca roma-
n , epoca medieval .
1 C S N1colescu-Piopor. Raport prellmmar
asupra cercet6rilor paleolil1ce dm anul1956,
Matenale 5, 1959. p 20 - 22 .
2. Aexandru Pllunescu. Evoluia uneltelor i
arme lor de piatr6 Ctop/116 descopente pe tefltonul
Romame1 . Bucureti , 1970. p 13
3 Cnsllan Goran, Catalogul Ststemat1c al
Petenlor1m Romama, 1981, B u cu reti, 1982 ,
511 o / 3
peterii) Petera Soei
Jud. Constana , sat Cheia, comuna
0,06 Trguor.
Localizare: Dobrogea Central , ba-
uneori zinul Mrii Negre, carstul din Valea
Casimcea
III in Reprezmt o peter natural locuit de
om. Este o peter de dimensiune mic ,
cu lung1mea de 5 m I li mea de 4 m. Se
continu cu un diverticol. Alexandru P
unescu i Nicolae Haruchi , i dentific
faa pn la 1,20 m - un strat steril arheologic
iar intre 1,20 - 3,30 m, un strat aparinnd
53 www.cimec.ro
Arheologia peterilor i minelor din RomAnia -
culturii dacice Fauna gsit este din
aceeai epoc
Datare : La TEme dacic.
1 cs Nicota escu - Piopor Alexandru Paunescu.
Nicolae Haruch l, Cercet~n paleoltlce In
Dobrogea , Matenale 6, 1959, p. 48 .
Petera La Adam
Jud. Constana . sat- comuna Trguor.
Localizare : .La Adam , Dobrogea
Central , bazmul Mrii Negre, Valea
Casimcea , afluentul Vistorna, ver-
santul drept.
Reprezint o peter natural, cu cinci
intrri. cu altitudinea de 25 m, lungimea
total de 43 m Cercetrile arheologtce i
paleontologice s-au efectuat de ctre un
colectiv condus de Margareta Dumitrescu
in 1962 - 1963. in 1992, Clubul de
speologie .Emil RacoviW din Bucureti
realizeaz noi descoperiri de galerii i
stabtlete lungimea peterii la 103 m. ln
1962 - 1963 s-a recoltat un important
material arheologic datnd din paleoliticul
mijlOCIU, cultura musterian, paleoliticul
superior, cultura gravettian , mezolitic,
cultura tardenoisian . S-a avansat, de
ctre P. Samson i C. Rdulescu
existena aici I a unui neolitic aceramic
care nu este susinut de alte descoperiri
din Dobrogea i din zon , in care s fi
existat un centru de domestictre a oii (pe
baza unUl mugure dentar). Materialele
arheologice sunt puine , fiind o peter
mic S-au descoperit materiale ceramice
din neohtlc, culturile Hamangia i
Gumelnia . Important este descoperirea
in peter a unui altar dedicat cultului
oriental al zeului Mithras. Fauna
descoperit in peter a permis com-
pletarea tabloului priv1nd fauna cuater-
nar din Dobrogea.
Datare: paleolitic. mezolitic, neolitic,
epoca daca-roman
1. Margareta Dum1trescu, P Samson , Elena
Terzea, C Radulescu. M. Gh1ca , Petera . La
Adam. Sta/tune Ple1stocenll , Lucranle
lnshtutulut de Speologre .Emil Racovia" 1 2, 1962
1963 , p 229 - 285
2 p Samson, ~tudes sur le cuaternalfe dans le
monde , Vlll-ame Congres INOA, Pans 1969,
1970, p 629 - 636
3 Crlstan Goran . Catalogul Ststemat'c al
Pere"Jor dm Romilma. 1981 , Bucure~h . 1982
5110113 .
Pe ten naturale
4 Bogdan Constantinescu . Petera La Adam.
Cercetan Speologce 2. M T S C N.T T., 1995, p.
47.
PeteraLiliecilor de la
Gura Dobrogei
Jud. Constana , sat- comuna Trguor .
Localizare: Dobrogea Central,
bazinul Mrii Negre carstul din Valea
Castmcea , 7 km sud-sud-est de co-
muna Trguor, JUmtatea drumului
d1ntre Trguor la sud-est i Gura
Dobrogei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 50 m.
lungimea total de 500 m i avnd tret
mtrri (A, B, C). La deschiderea
principal A, se ajunge pe o pant de 2
m. ce duce in galeria fosil care se
continu prin galeria cu ceramic , care
are i o tntrare separat ce se adncete
intr-un aven . Petera a fost cercetat de
Vasile Prvan in 1912 - 1924, C. S.
Nicolescu-Piopor i echipa sa intre
1956 - 1959 i de ctre speologii C.
Rdulescu i P. Samson intre 1976 -
1982, mpreun cu arheologul Alexandru
Punescu , in special in avenul de la
mtrarea B. Din galeria A cu ceramic (in
special) provin numeroase materiale
arheologice din neolitic cultura
Gumelnia , Hallstatt, la Tene dacic,
epoca roman i feudal lrzie Sondajul
a mers pn la 2 m, fr a se atinge patul
peterii. in galeria B s-au executat dou
sondaje in care au fost 1dent1ficate
aceleai materiale, cu excepia ne-
oliticului, pentru care s-au gsit matenale
1 de tip Boian, Hamangia. S-a gsit i
ceramic comun de secolul al IV-lea
a.Chr. Din avenul de la 1ntrarea B, in
stratul cu prbuiri termoclaste, din
partea supenoar , amestecat cu un ml
galben s-a gsit o asociaie faunistic de
micromam1fere datnd din vremea gla-
ciaiunii Mindel. mpreun cu aceasta a
fost identificat i o pies de silex de
aspect b1facial cioplit dintr-o plachet de
form rectangular (?) atributt culturii de
prund. Tn 1991, Clubul de speologie
Emil Racovit"' din Bucureti recarteaz
petera, rezolvnd semnele de ntrebare
existente; rezult 656 m lungime i 26 2
(-14,2/+12)m denivelare
www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor din Romnia Peteri naturale
Informaie istoric : Vasile Prvan aso-
ciaz aceast peter cu Petera Keins,
menionat de Dio Cassius (LI, 23 I
urmtoarele) cu ocaz1a expediiei pro-
consulului roman Marcus Licinius
Crassus la Dunrea de Jos pentru a-1
pac1fica pe reg1orii daci Reles i Dapyx.
Evenimentul s-a petrecut intre anii 29
28 a Chr., cnd Reles ii cheam in aJutor
pe romani. Dapyx, nfrnt, se refugiaz in
petera Keiris, care era vast I
puternic Titanii infrni de zei s-au
refugiat in ea, dup cum rezult din
legend Vasile Boronean localizeaz
petera la Limanu, unde exist nu-
meroase gun de peter nchise, care ar
JUstifica moartea i predarea dac1lor pnn
infometare i sete ca urmare a blocrii
intrrilor, conform textului lui Dio Cassius
fn peter au fost ascunse i animale.
Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,
La Tene, epoca roman, epoca me-
dieval trz1e
1 C S Ntcolescu-Piopor t colaboratoni.
Raport prellmmar asupra cercetllrilor paleoltttce
dm anul 1956, Matenale 1. Dobrogea 5. 1959, p.
15.22
2 Vastle Prvan Gettca. Bucureh . 1924. p . 89 .
3 Marcian Bleahu V Oecu tefan Negrea , C
Plea , 1. Povar. 1 Vtehmann. Peteri dm
Romlnia . Bucureti , 1976, p 405. 406 .
4 Cnst1an Goran, Catalogul Stslema/tc al
Petertlordm Romllnia . 1981. Bucureti . 1982,
5110/14
5 Alexandru Punescu . C Rdulescu . P
Samson. Dl!couvertes du pall!oltttque mfefleur en
Roumame, Travaux de !'Institut de Speolog te
Emle Racovttza ' 21 , 1982, p 53. 62 .
6. Valentin tntea . Petera Liltectlor. Cercetn
Speolog1ce 1, M T S . C.N T T . 1992, p 11-13
Petera Cariera Mic de
la Topalu
Jud Constana, sat- comuna Topalu
Localizare: Calcarele de pe malul
Dunrii dobrogene. la 5 km nord de
localitate.
Reprezint o peter natural in care s-
au gsit oseminte fosile de animale cu-
aternare. N. N. Moroanu i C. S.
Nicolescu - Piopor cred c au existat i
dovezi de locuire uman Petera a fost
distrus de lucrrile din carier .
Datare: paleolitic.
1 N N Moroanu , O statune paleoltltcll Tn
Dobrogea. Topalu, Academia Roman , Memorule
Sec~tunt i tun! t ftce, sena III, 5, 1928 , p 3 2 C S
N icolescu Piopor I colaboratorn, Raport
preltmmar asupra cercetfllor paleoltltce dm anul
1956, Matenale 5 , 1959, p 15
Petera Scrofeni
Jud. Constana, sat- comuna Topalu.
localizare Carierele din calcarele de
pe malul drept al Dunrii dobrogene, 5
km nord de localitate .
Reprezint o peter natural locuit
probabil de om, in care s-au gsit
oseminte de ammale fosile cuaternare. N.
N. Moroanu I C S. Nicolescu-Piopor
cred c aici au existat i dovezi de locuire
uman . Petera a fost distrus de ca-
rier .
Datare. paleolitic
1 N N Moroanu . O sta/tune paleoltltcl In
Dobrogea. Topalu , Academ ta Romn Memorule
Sectumi tunltftce , sena III, 5. 1928, p 3 .2 . C S
Ntcolescu - Piopor l colaboratoni, Raport
preltmmar asupra cercetilfllor pateolt/1Ce dm anul
1956, Matenale 5, 1959, p. 15
Petera Topalu
Jud. Constanta. sat comuna Topalu
localizare: Carierele din calcarele de
pe malul drept al Dunrii dobrogene, 5
km nord de localitate .
Reprezint peter natural locuit de
o
om Petera
este lung de peste 8 m i
larg de cea 3 m N. N. Moroanu, in
1928, probabil dup o cercetare de teren,
constat prezena unei bogate faune cu
mamut cal slbatic, cervidee etc. i a
unor piese de silex (ct au putut fi
vzute) , atribuite aurignacianului Petera
a fost distrus dup 1928 de lucrnle din
cariera de piatr
Datare: paleolitic.
1 N N Moroanu , O statune paleo/tttcll In
Dobrogea, Topalu, Academ a Romn. Memonile
Sec 1un11 tuntftce. sena III, 5, 1928. p 3 2 C S
N colescu-Piopor 1 colaboratoni, Raport
preltmmar asupra cerce/llfllor paleollltce dm anul
1956, Matenate 5, 1959, p 15
55 www.cimec.ro
Arheologie petenlor i minelor din RomSnia
Pe tera Nr. 1 din Cheile
Ttarului
(Petera Mic din Cheile
Ttarului)
Jud. Dmbovia , sat Dobreti , comuna
Moroeni.
Localizare: Munii Bucegi, bazinul
lalomiei superioare, Valea Ttarului
afluent pe dreapta, versantul stng. la
sud de cabana Padina, Cheile T
tarului.
Reprezint o peter natural locurt
ocazional de om, cu altitudinea absolut
de 1548 m lungrmea total de 125 m .
avnd dou intrri , orientate spre sud-
est Prima are inl1 mea de 3 m. l1 mea
de 2,10 m, o a doua este complet
colmatat Petera a fost Identificat de
Alexandru Max1m, care face primele
identificri de faun . ln 1957 Institutul de
Studr i Proiectri Energetice, in vederea
unui studiu geologic, degajeaz intrarea
principal i cheam Institutul de Spe-
ologie s fac investigaii de specialitate
P Samson i C Rdulescu . efectueaz
cinci sondaje (dou in Sala Mare i trei in
Sala M1c a l turat) Acestea ating
adncimi cuprinse intre 1 i 1,65 m,
neajungnd pn la patul peterii. Un
sondaj a fost efectuat i in stnga intrrii
de ctre Institutul de Studii i Proiectri
Energetice. S-a recoltat faun , rar in
sondajul nr. 1, in partea supenoar a
stratului III, de culoare ocru cenuiu . s-a
gsit o pies din silex atribuit pale-
ohtrcului superior i faun cu Ursus
spelaeus.
Datare: paleolitic.
1 Alexandru Max1m, lbex prtscus Wold de la
Grotte Tltaru dans les Monts Buceg1 (Roumame),
Buletinul Societli de t iaoe CluJ 10, 1948, p 87
78
2 P Sam~on C RAdulescu , Cercet~ri
paleontologice In p tertle dm Valea Tltarulul,
Ocrottrea Natun1 7, 1G63 , p. 73. 77.
3 Cn&tian Goran , Catalogul Sistemat1c el
Petertlor am Romlme. 1981 , Bucuret1 , 1982 ,
1241 / 6
Peten naturale
Petera nr. 2 din Cheile
Tatarului
(Petera Ursului din Cheile
Ttarului)
Jud Dmbov1a , sat Pucheni, comuna
Pietroia .
Localizare: Munii Bucegi, bazinul la-
lomiei superiOare, carstul Valea T
tarului, afluent pe dreapta. versantul
stng, la sud de Cabana Padina , Che-
ile Ttarului
Reprezrnt o peter natural locu1t
ocazional de om. cu altitudinea absolut
de1548 m, lungimea absolut de 100 m.
Are o smgur intrare (colmatat pn in
1957), inl~mea de 1,60 m i limea de
4 m. Aceast peter a fost Identificat t
publicat parial in 1912 de ctre C N.
Ionescu I.S P.E. elibereaz mtrarea de
drmturi (1957) i efectueaz un son-
daJ mterior. P. Samson i C. Rdulescu
execut trei sondaje, care merg pn la
adncimea de 0,50 - 2 m, identificnd trei
straturi ln Sondajul 1, in stratul 1. ocru-
cenuiu , la limita cu stratul2, brun- rocat ,
glomerular. s-a gsit o pies din silex
atnbu1t musterianului evoluat (paleolitic
miJlOCIU) Sonda;ul 2. in stratul ocru-
galben deschis, la 0,45 m adncime se
afla o vatr pe care nu au fost gs1te
resturi de faun sau de mdustrie uman .
deci nu este databil . O alt vatr (?) a
fost identificat n stratul tre1 de culoare
ocru-galben argilos, la 1,30 m adncime.
cu oase achiate i p1ese dentare izolate
de Ursus spe/aeus care nu au fost
datate Se apreciaz c ar putea aparine
interstadiului Gottweig din stadialele
Wurm-ului. Dat fiind nlimea mare,
petera ar fi putut fi acoperit de gheari .
Datare. paleohtic.
1 C N Ionescu . Faune ctes grottes dans les
Clfpates de Roumante, Annales scoentiloque de
I'Unrversote Jassy 8, 1912, 3, p 242 243
2 P Samson. C Rldulescu, Cercet4rt
paleontologJCI in petertle dm Vale Tllarului,
Ocrotirea Naturu 7. 1963, p 77 83.
3 Cristoan Goran , Catalogul S1stematJc al
Peterllordm Romlma 1981 , Bucureto , 1982,
1241 1 5
56
www.cimec.ro
Arheologta petenlor I mmelor dm Romnie - Peten naturale
Petera Muierii de la
Baia de Fier
(Petera Muierii 1)
Jud. Gorj, sat - comuna Baia de Fier
Localizare Cheile Galbenului, bazinul
Olteulur, versantul culmli Garba, in
sud-estul Munilor Parng, la 2 km in
nordul locahlu. pe partea dreapt a
rului Galbenul
'-
oV
1~
\.
St
Flgurf umane din Peterile Gorjulul
Reprez1nt o peter natural locuit de
om, cu lungrmea de 3566 m i altitudinea
de 45 m Prezint patru nivele de
formare. deci exist interes speogenetic.
Nivelul 2. superior i nivelul 3, inferior
prezint interes general.
Date arheologice: C. S. Nicolescu
Plopor a efectuat spturi arheologice in
1929, lucrri pe care le-a reluat,
mpreun cu colaboratorii, intre 1951 -
1955. la gura peterii, in galeria prin-
cipal i in galeria sud - nord, (pornind de
la patul peterii pn la suprafa) .
Prezentm schia stratigrafic obinut in
galeria principal, in spturile din 1953 -
1955, unde s-a atins adncimea maxim
de - 6,90 m. Su-prafaa cea mai mare a
profilului este ocupat de depunerile
aluvionare, care coboar pn la -
3,40m:
1. intre 3,40 i 1,60 m se gsete
locuirea din paleoliticul mijlociu, cu unelte
din cuar. silex i alte roci aparinnd
paleoliticului cuaritic, nsoite de faun
de Ursus spaeleus;
2 de la 1,60 la 1,20 m stratul aparinnd
paleoliticului superior cu unelte din silex
I faun cu Ursus spae/eus;
3. de la 1,20 la 0,80 m strat steril arhe-
ologic;
4. intre 0,80 r 0,30 m strat argilos,
.sigiliul peterii", care marcheaz sfritul
glacia1ei i inceputul penoadei actuale
(holocenului):
5 intre 0,30 i O m se afl stratul post-
paleolitic Tn acest strat nu s-a obinut o
succesiune cultural-stratigrafic riguroas
dar in el se ntlnesc, in succesiune
cronologic fireasc. dovezi de locUJre
aparinnd culturilor Cri (neolitic timpu-
riu), Coofeni (perioada de tranziie spre
epoca bronzului), Glrna (epoca bron-
zului), epocilor dacic i medreval trzie
O corelare intre seciunile ntreprinse nu
s-a fcut dect pentru paleoliticul mijlo-
ciu, stabilindu-se c aparrne mus-teria-
nului 1i 11.
Date antropologice: in spturile din anul
1952 s-a gsit un craniu fragmentar i o
mandibul de Homo sapiens - Cro
Magnon.
Petera este electnficat, vizitabil .
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranzi ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt,
La Tene dacic. epoca medieval .
1 C S N collescu-Piopor, Le paleo/lthtque en
Roumsme Dac a 5-6, 1935. 1936 (1938).
2. Constanbn Oa,covtCIU, G Ferencz1, tefan
Bodor, C S Ncoh\escuPiopor . Nteola' Gostar,
M Oetrn , P Ouka , Date preflmmare n t pra
rezultatelor paleoantropotogtce de fa Petera
Muterifor, Bala de F11u, antterul Grldttea
Muncelulu , SCIV <1 , 1953 , 1-2. p 195 209
3 C.S NrcoiAescu-Piopor. Raport prellmmar
asupra cercetllfllor de paleontologte umani de la
Bata de Fi rdm 1951. Problem de ntropolog'e
t , 19:>4
4 C S. N1COIIe cu-Piopor. anuerul arheologic
Baia cte Fter, Matenate 3 , 1957
S Marttan Bleahu, V. Oecu, tefan Negr C
Plea , 1. Povara, 1 Vtehm nn. Peteri ctm
Romtlnla, Bucure t1, 19713
6 Cnslian Goran , Clfa/;>gu/ Sl tometJC a l
Petertlor dm Romlni 1981 . ucurc U, 1982,
205 11 1.
57
www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mine lor din Romnia -
Petera Muierilor
Jud Gol'), sat - comuna Baia de Fier.
Localizare: Carstul din versantul drept
al Cheilor Olteului. Partea de nord a
comunei, pe partea dreapt a rului
Galben.
Reprezint o peter natural locuit de
om. in 1924, C.S Ntcolescu-Piopor
identific la ntrarea in peter cteva
desene rupestre. in culoare neagr,
reprezentnd personaje umane in ma-
nier schematic, pe care le atribuie
neolit1cului.
Se impune venficarea stni de
conservare, inclusiv a msunlor de pro-
tecie. Nu are evidene complete in
Catalogul Srstemalic al Peterilor din
Romnia
Datare neolitic.
1 C S Ntcol!escu-Piopor , Desent.m paleoi1!1Ce
in Oltema, Arhtvele Oltenei 5, 1926 p 23
2 C S NtcolescuPiopor . Travaux sur les
pemtures rupestres d 'Oite111e. Arhtve le Oltene 7,
1928, p 28
3 1 Nttulescu, Baia de Fter, Monografte , Ed
Ltera , 8ucuret1 , 1972
4 Cnstan Goran, Catalogul s,stemat1c al
Petenlordm Rom~nia , 1981 , Bucurett , 1982,
2050 / 21
Petera Prc/abu/ui
Jud. Gorj, sat- comuna Baia de Fier.
Localizare Cheile Galbenului. Munii
Parng carstul din bazinul rului
Galben, la nord de sat.
Reprezint o peter natural locuit de
om. Cercetat de C. S. Nicolescu
Piopor intre 1924 - 1926, acesta a
descopent la intrarea in peter cteva
desene rupestre, n culoare neagr, ce
reprezentau figun umane adoratoare ale
Soarelui, ithyphalice, motive solare,
datate de el in neo-eneolitic. De aceste
descoperiri s-au ocupat i alii , intre care
abatele Henri Breuif , care a susinut
datarea lui Plopor.
Tn 1926, dr. Alexandru Savopol a efectuat
o anahz m1crochimic a culorilor folosite ,
stabrlind c sunt realizate cu crbune
(vezi art1colul din Arhivele Olteniei 23,
1926, 131 - 134)
Peteri naturale
Petera P rcil l abului - Dansatori
Datare. neolitic, epoca bronzului.
1 CS tCOiescu-Piopor Travaux sur les
pemtures rupestres d'Oiteme , Arh1 ele Olteniei 7.
1928 , 35, p 37- 48
2 ton Andr eescu , Artele In t1mpuflf6 prestoflce
la no1, Arta I tehn1ca graftc! 4 5, Bucureti ,
1939 , p 25. 50
3 C S Ntcolo!lescuPiopor , Sur L'Art rupestre de
/'01/eme . Jahrbuch fur praehtslonsche und
etnograph1sche Kunst (JPEK) 22, 1966 1969.
4 Cnstan Goran, Catalogul S1stematc al
Petenlordm RomiJnla 1981 , Bucuret i, 1982 ,
2051 / 3 .
5 Mar n Crc1umaru, MiJnunl ale arte/ rupestre In
Rom~ma Bucureti , 1987.
Petera Bltioara
Jud Gorj, sat Bltioara, comuna Runcu
Localizare Mun11 Vlcan. rama su-
dic carstul din bazinul Bistria , .Valea
Tnr" , versantul stng al Dealului
Cornetu, la 500 m nord-est de loca-
litatea Bltioara .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altttudmea absolut de 400 m,
relativ de 20 m, orientat spre sud-est.
lungimea total de 12 m. l1mea max1m
de 6 m. Un sondaj arheologic a fost
efectuat n 1992 de Marin Crciumaru,
Carol Cpi , Corneliu Beld1man , S. B.
ertens . Au fost identificate ase niveluri
sedimentare, ce se succed pn la
adncimea de 1,1 O m, fr a se atinge
patul peterii. La suprafa , in stratul de
culoare nchis, cu mult cenu I
crbune , o intercalare a unui strat glbui,
apoi o succesiune de lut rocat i galben ,
o crust fero-manganic , iar intre 0,95 -
1,1O m un strat rou inchis cu acumulri
de fero-mangan aparmand muste-
nanulut. La baza sa cteva piese din
58 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine/ordin Romnia -
diorit i andezit c1oplite de om, intre care
un vrf i un racloar S-au efectuat
analize de polen preliminare .
Datare: paleolttic.
1 Mann Crc<umaru , Carol Cp!.!!l , Cornelru
Beldman, G Calotoru, S B Menens, CercetAfl
arheologce Tn endocarstul dm Bazme/e
Sohodolulul I BtSifl/et (Munu VAican} (In
manuscns) .
2 Cnstan Goran . Catalogul Ststematc al
Petenlor dm RomAnta, 1981 , Bucureti , 1982,
2115 / 29
Petera Cioarei
Jud. Gorj, sat Borotent, comuna
Pestiani.
Localizare: Mun11 Vlcan, in carstul
din Valea B1striei, bazinul Jiului de
Vest, versantul stng al prului
Bistncioara, la 500 m in nord-vestul
localitii Boroteni
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 30 m,
lungimea de 17,60 m limi cuprinse
intre 2,70- 6.50 m I inl1mea intre 1,10
- 2,50 m. Spturi arheologice au fost
efectuate de C S Nicolescu-P iopor i
Corneliu N Mateescu in 1954 Din 1973
cercetrile au fost reluate de Marin
Crciumaru pentru a se efectua analize
de polen lntre 1979 - 1988 au fost
continuate de Maria Bitiri i de Marin
Crciumaru. n 1990 Marin Crciumaru
efectueaz o verificare stratigrafic, iar
din 1992 lucrrile au fost reluate de Marin
Crciumaru in colaborare cu M. Oile, de
la Universitatea din L1ege, M. Patou i P.
Auguste de la Centrul Na1onal de
Cercetn tiinifice d1n Paris. Din punct
de vedere stratigrafic se distinge o
succesiune bogat de depuneri. ma-
JOritatea fr important arheologic,
notate de la A la P, pe o adncime de
4,50 m. Cele ce conin vest1gii ar-
heologice sunt E, H, J. G i F care se
s1tueaz in paleoliticul miJlociu, musterian
cuartic carpat1c, au vrste cuprinse intre
54000 i 47200 B.P. (dup analizele cu
1 stnca .Piatra Boroteni" .
C \ Paleohticul superior este prezent in
stratul 4 i aparine aurignacianulut dup
C. S. Nicolescu-Piopor sau grave-
lttanului, dup Marin Crciumaru i este
datat, tot cu C , intre 25900 i 23570
14
8 P. Ambele locuiri paleolitice sunt relativ
Peteri naturale
srace in dovezi de locuire, intre care
pentru musterian se remarc recipiente
din stalactite pentru pstrat ocrul rou, iar
pentru gravettian un colier din dini de
faun de peter . Este petera pentru
care s-au fcut cele mai moderne
14
cercetri interdisciplinare: datri cu C ,
investigaii granulometrice. carbonai ,
humus, petrografice, faunistice, pa-
linologice. in ultima depunere - P se afl
locuirile din neolitic, prima epoc a
fierului (Hallstatt) i medievale, secolele
XIV - XVII , i chiar contemporane Din
punct de vedere climatic Marin
Crciumaru a identificat prezena inter-
glaciaruiUI Riss-WOrm, pe care 1-a
denumit lnterglaciarul Boroteni, cunos-
cut in Europa de Nord sub denum1rea de
.1. Eem, in Cmpia Rus .1. Mikulino", .1.
lpswich" in Marea Britanie i .Sangomon
in America de Nord. Este cuprins intre
adncimile 4,25 - 3,65 m. lnterglaciarului
Boroteni ii urmeaz glaciaiunea WOrm .
Datare; paleolitic, neolitic, Hallstatt,
epo-ca medieval.
1 C S NtcoraescuPiopor, Cornehu N
Mateescu , antterul arheologtc Cerna- 01/, SCIV
6. 1955, 3- 4
2 Mann Crctumaru , Medtul geograftc In
pletstocenul supenor t cultuflle pa/eoltltce am
RomAnta , Bucureti , 1980
3 Mann Crclumaru , M Ulrrx Closset,
Paleoenvtronnment et adaptatton cu/ture/le des
neandert a/;ens de la Grotte Ctoarei a Bororen i
(Rouman,e). a ture et Culture Actes du colloque
de Li~ge , 1993
4 Mann Crc1 umaru , M Otte, M Ulrrx Closset
M , Sequences p/e1stocene a la Petera Ctoaret
(Grot!e de Corbeaut) a Boroteni en Oltente
Prehlstorre Europeenne 7, 1995
Petera Vulpii
Jud . Gorj, sat Boroteni, comuna
Pestiani.
Localizare: Munii Vlcan. carstul din
Va ea Bistrei, bazinul Jiului de Vest,
versantul stng al prului Bistncioara ,
1 km in aval de Petera Cioaret, sub
Reprezint o peter natural locuit de
om, altitudinea absolut este de 400 m,
relativ 60 m, orientat vest-sud-vest.
limea de 3,30 m, inlrmea de 1,45 m.
Sondajul a fost efectuat de Emrlian
Alexandrescu in 1986. Spturile au fost
59 www.cimec.ro
 Petera din Runc
(Petera de la Cerndia)

Jud. Gorj, C m d1a, comuna B i d

F" r.
Localizare: Car tu1 dm Baznul Olt
ului, Ch Galben 1 , .c
mzioara ,
In dr apta pr ului Pet 01 , la 2 m
e d .a.

Runc Figuri cal

E t o pete

Petera Cloani
(P tera Mare de la Cloani,
Petera lui Tudor Vladimirescu)
Jud. Gof),
3,

Petera Dlma Peterii

Jud. Go~ .

www.cimec.ro
Arheotogia peterilor i minelor din Romnia -
cenu ; 0.40 - 1,10 m, n nivelul brun
rocat , fragmente ceramice aparinnd
culturii Coofeni iar intre O,70 - 0,80 m, o
vatr de foc, arsur , crbune, cenu
Analize polinice preliminare.
Datare: penoada de tranziie de la
neolitiC la epoca bronzului, epoca
medieval .
1 C S N1colliescu-Piopor. Corneliu N
Mateescu, antterul erheologtc Cerna - Olt. SCIV
6, 1955. 3 4. p 34
2 Em1han Alexandrescu, Corneliu Beld1man,
Marm Crcumaru, S B Mertens . Cercetari
arheologtce In endocarstul dm sudul Munttlor
Vlilcan Cercetn Arheologice 9 1993, p 31 32
3 Cnsllan Goran Catalogul Stslemattc al
Petenlordm Romania 1981 Bucureti , 1982,
2113/39
Petera din Valea
Deleului
Jud. Gorj, sat Dobria, comuna Runcu.
localizare: Munii Vlcanului, bazinul
Jiului, carstul din Valea Suiei .
Reprezint o peter natural locuit de
om. A fost cercetat de C. S. Nicolescu
Piopor in 1921 . Tn sondajul efectuat s-au
gsit fragmente ceramice aparinnd cul-
turii Coofeni i oase de Ursus spelaeus.
Posibil s fie la Cristian Goran, in
Catalogul Sistematic al Peterilor din
Romnia, sub alt nume. Se impun cer-
cetri noi.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
1 C S N icolescu-Piopor , Corneliu N
Mateescu, antterul arheologiC Cerna OII. SCIV
6, 1955, 3 - 4, p 39
Petera Polovragi
(Petera lui Pahomie)
Jud. Gorj, sat - comuna Polovragi.
localizare: Munii Cpnei, carstul
din Cheile Olteului, versantul stng, 2
km de mnstirea Polovragi, la 200 m
de la intrarea in chei pe oseaua
Rmnicu Vlcea - Trgu Jiu. Carstul
din Cheile Olteului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 670 m,
Peteri naturale
relativ de 75 m, lungimea de 9171 m, cu
dou deschideri Are o galerie principal
orizontal din care se desprind culoare
laterale mici. colmatate cu aluvtunt
Galeria are trei sectoare. A fost
investigat de numeroi cercetton
romni i strini , publicat de Silvia Iancu
i Ilie Ion in 1961 . Tn cercetrile de teren
efectuate de Vasile Boronean, intre 1965
-1967, in galeria principal. la intrare. au
fost descoperite fragmente ceramice
dacice.
Datare : neolitic, eneolitic, La Tene
dacic.
1 Alexandru Vlahu , Romlma pttoreascl ,
Bucureti , 1901
2 C Mois1l, PriVIre asupra anttehttlltlor
pretstortce ate Romlntet, Buletmul Com1siumi
Monumentelor lstonce, 1910, p 119
3 Constantm DaitoVICIU, teran Ferencz. C S
N 1colescu - Piopor i colaboratom. anlteru/
Grlfdltea Muncf!lului, SCIV, 1953, 1 - 2, p 195-
209
4 Crist1an Goran Catalogul Ststematic al
Petenlor dm Romama. 1981 , Bucureti 1982
2048 / 6
Petera Prleazului
(Prlazului)
Jud. Go~. sat - comuna Runcu.
localizare: Munii Vlcan, carstul din
Cheile Runcului, bazinul Sohodol,
versantul stng al rului Sohodol, 170
m deasupra Cheilor.
Reprezint o peter natural locuit de
om. puternic descendenta. cu altitudtnea
absolut de 530 m. relativ de 190 m. Tn
penoada 1983 - 1985, o echip de la
Clubul de speologie .Emil Racovi" din
Bucureti, condus de Cornel Belecciu, a
fcut noi descoperiri, stabilind lungimea
peterii la 1060,5 m i denivelarea la 28
(-25/+3)m. Prezint trei intrri. Se bifurc
imediat dup intrarea principal . Din
cercetrile dm 1954, efectuate de C. S.
Nicolescu-Piopor i Corneliu N. Mata-
eseu, a rezultat ceramic aparinnd La
TEme-ului dacic.
Datare: La Tene dacic
1 C S NcoiAescu-Piopor, Corneliu N
Mateescu, C N , antlf!rul arheotogtc Cerna - Olt
SCIV 6, 1955, 3 4
2 Marc1an Bleahu, V Decu, tefan Negrea . C
Plea , 1 Povar , 1 Vehmann . Peteri dm
Romlnte. Bucureti . 1976
61 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine/ordin Rom~nia
3 Crtsltan Goran, Catalogul Sistemattc al
Peterilor din Rom~ma 1981, Bucureti . 1982.
2114/7
4 . Cornel Belecciu . Chetle Sohodolulut- 3 am de
explorare, Supliment al Bulet.nulur Clubului de
speologre .Emrl Racovr" Bucureti 10, 1986
Petera Ptruns
Jud. Gorj, sat- comuna Runcu.
Localizare: Munii Vlcan, ramura
sudic, carstul din baztnul Sohodol,
Valea Sohodol, versantul drept.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 460 m 1
cea relativ de 30 m. Explorrile realizate
de Clubul de speologie .Emil Racovit"
din Bucureti au dus la descoperin care
au stabilit lungimea la 310 m i
denivelarea la 36,5 (-22/+1 4,5) m
Prezmt o singur 1ntrare orientat spre
sud-est. 12 m l1me, 10 m nlime . n
fundul peterii se afl un lac adnc de
2 m. Sondajul arheologic, de 2 x 15 m,
efectuat n 1992 a aJuns pn la 180 m
adncime, nu . a atins stnca I a
constatat urmtoarea succesiune cul-
tural . 1 sub depunerea recent de la
suprafa, la 0,20 - 0,40 m, s-au gs1t
materiale ceramice i resturi de faun d1n
secolele XIX - XX; n un1tatea stratigrafic
3. la 0,30 m s-a gsit un fragment
ceramic hallstattian. Tntre 0,40 - 0,50 m,
unitatea stratigrafic 4 n nivelul arhe-
ologic 11 a scos la iveal materiale ar-
heologice i resturi faunistice a-parinnd
culturii Coofeni. in un1tatea stratigrafic
de pn la 1,90 m nu s-au constatat
urme de locuire omeneasc Au fost
fcute analize polinice.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca modern, epoca contem-po-
ran .
1 CS Nocolescu - Piopor. Corneliu N
M~Meescu , antterul arheologtc Cerna 011. SCIV
6 , 1955, 3. 4, p. 393- 394
2. Mann Crcrumaru , Carol Cpt\ , Comehu
Betdiman, G Catotoru S B Mertens. Cercet!n
arheologtce Tn endocarstul din Bazmele
Sohodolului i Bistntet (Muntu V~lcan) [in
manuscros)
3 Crrstran Goran , Catalogul Ststemattc al
Peterrlordm Romlnta, 1981, Bucuretr . 1982,
2114 14
4. Cornel Betecctu , petenle dm zona Patrunsa
Prajele , Buleltn Speologoc, F R TA . C.C S S 11 .
1987, p 211-215
- Peteri naturale
Petera .. adpostul sub
stnc - nr. 40
(dup T. Orghidan i C. Goran-
Mere ti)
Jud. Harghita, sat - comuna Mereti.
localizare Munii Perani, Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vr-
ghiului, versantul stng, 15 m aval de
podul nr.7.
Petera este un adpost natural, locuit de
om. cu altitudinea relativ de 7 m, lun
gimea total de 8 m, cu o deschidere
larg de 9 m, nalt de 2,20 m Petera
este orientat spre sud, adnc de 5 m.
Este luminat n ntregime I expus
varialirlor temperaturii i agenilor at-
mosferici. A fost cercetat in 1957 de
Traian Orghidan i Margareta Oumi-
trescu, care au recoltat de la suprafa
osemmte de Vulpes vulpes, Ursus arctos,
Lepus europenus. de animale domestice:
oa1e, capr, porc, bou I roztoare, nu-
meroase fragmente ceramtce medievale
din secolele XII- XIII i d1n secolul al XIX-
lea. Se impune cercetarea peterii prin
sondaje i studierea materialului arhe-
ologic recoltat.
Datare: epoca medieval, epoca mo-
dern .
1 Traian Orghtdan, Margareta Dumrtrescu,
Studiu monograftc al comple)(u/ut carstic dm
defileul Vflrghtulut. Lucrrile tnslttutului de
Speologte .Emrt Racovt!" 1-2. 1962- 1963, p
154.
2 Cnstran Goran. Catalogul SistematiC al
Petenlor dm Romflnta, 1981, Bucureti , 1982,
1200 /40 .
Petera Almaului
(Aimaser Hhle)
Jud . Harghita. sat- comuna Mereti.
Localizare. Munii Perani, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
Vrghtului.
Nikolaus Boroffka mentioneaz c in
peter s-ar afla matenale arheologice
aparinnd culturii Wietenberg, (fig 91, 8
i pl. VI.). Gabriel Rustoiu preia aceast
informaie.
62 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mmefor din Romnia -
Datare. epoca bronzului.
1 N1kolaus Boroffka Dte Wtetenberg-Kultur. Em
Bettrag zur Erforschung der Bronzezetl m
Sudosteuropa , Bonn, 1994 ,
2 G Rusto1u , Ttpo/ogta capetelor de bl
aparm4nd cutturrlor bronzului mtJIOCIU dm
Romama , Buletmul Cercunlor tun\1f1ce
Studeneti , Arheolog1e-lstone 1, Alba Iulia, 1995 ,
p 70
Petera Mare Mereti
(Petera 4 dup Podek, Petera
Mereti, Orban Balaza, Petera
din Stnca Minunilor, Petera
Klik, Csudalokbi Barlang,
Petera de la Homorod-Aima,
Petera 14 din Cheile Vrghiului
dup T. Orghidan i C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna Mereti.
Localizare: Mun~i Perani, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
VrghiuiUt, versantul stng. Podul
nr 11 in abruptul _Stncii Minunilor",
.Csiudola-Ko".
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea relativ de 18 m, lun-
gimea total de 1578 m. Petera este
orizontal, cald, cu temperaturi intre 9,5
- 100 C. Petera are 4 deschideri;
deschiderea pnncipal prezint o bolt
arcuit nalt de 6 m, larg de 12 m,
orientat spre nord-vest, acces pe scar
de lemn. Asupra temperaturii din peter
s-au fcut observaii care privesc
posibilitatea locuirii de ctre om La 20
ianuarie 1957, afar erau -20 C, in Sala
de la Intrare -30 C i stalagmite de
ghea, iar in fund 9,5 C. La 20
septembrie, la intrare erau 14 C, in fund
100 C . Lumina ptrunde in sala A, care
este umed; se simte circulaia curenilor
Marc1an Bleahu i colaboratorii si impart
petera in trei uniti: 1. complexul de sli
i galerii de la intrare; 2. galeria principal
terminat cu Sala Mare: 3. galena de
legtur. Figureaz printre peterile
despre care s-a scris mult nc d1n
secolul al XVIII-lea. O prim descriere ii
face J. Fridwalsky in Mmera/ogia Magni
Principatus Transsi/vaniae in 1767, apoi
Josef BenkO, n 1780, lstvan Fekete n
1835, care ii d i o schi parial i
Orban Balasz in 1868. Publicarea
Peteri naturale
exhaustiv o fac Traian Orghidan i
Margareta Dumitrescu, in 1964. Des-
chiderea pnnctpal, avnd 6 m nlime t
12 m lime, prezint resturi de zidun
nlate pentru protecia populaiei ce se
ascundea n ea din faa nvlitorilor. Este
orientat spre nord-vest, la fel i una din
deschiderile secundare de la acelai
mvel, care este suspendat deasupra
vii. Tn deschiderea principal se intr
printr-o scar de lemn fcut poate de
austrieci in timpul primului rzboi mon-
dial, cnd au exploatat guano Dm
peter provine o unealt din os de
Ursus spelaeus, care a intrat in colecia
lui A Koch, apreciat de Henri Breuil ca
avnd trsturi mus-teriene, iar Mrton
Roska o ncadreaz in diluviu pleistocen
(superior). Ion Nestor apreciaz vag c
provine dintr-o peter de la Meret1 1ar
C S Nicolescu-Piopor nu se pronun
asupra peteru. Materialele se afl in
Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei
d1n CluJ Oase de Ursus spelaeus i Fetis
leo se afl in muzeele din Braov i
Sibiu Tn peterile d1n zon Maria Mottl a
efectuat spturi (dou seciuni 2 x 2,5 m
I 3 x 3 m), prec1znd c a gsit materiale
aparinnd musterianului i aurigna-
cianului, pe care le public sumar. fr
ilustraie. S-pturile s-au fcut in cu-
loarul central i s-a gsit o vatr pa-
leolltic cu osemtnte, dar fr piese de
silex; in Sala Mare s-au gsit fragmente
ceramice din penoada de tranziie la
epoca bronzului, cultura Coofeni. Tn
cercetrile dm 1957, Traian Orghidan I
Margareta Dumitrescu iden-tific i
determm o foarte bogat faun de
nevertebrate, speci1 rare de tro-globionte,
hlteci, faun fosil I actual cu Bos
taurus, Capra hircus, Ovis aries, Vulpes
vu/pes, Sus scrofa, Equus cabalus, Ursus
spelaeus: s-au recoltat de la suprafal
fragmente ceramice hall-stattiene. In
carstul din baztnul Vrgh1 se afl 11 O
peteri, ce se grupeaz in patru nivele de
eroz1une. Tn unele dintre ele au fost
identificate i dovezi de locuire
nedatabile. Se impun spturi de veri-
ficare
Datare: paleolitic, perioada de tran-
ziiede la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt, epoca medieval.
1. Mrton Roska . Recherches prehtstonques
pendant rannf!e 192-f, DaCia 1, 1924 , p 297-312
63 www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor i minelor dm RomAnia -
2. C S N coi Aescu-P iopor Le pallollthtque en
Roumante. Dac1a, 5-6 . 1935-1936 (1 938), p. 43,
73
3. Marc1an Bleahu, V Decu . tefan Negrea , C.
Ple,a 1 PovarA 1 V1ehmann Peteri dm
Romlnta. Bucureti 1976. p. 381 386
4 G Ferenczi, 1 Ferenczi, Observatti de
/opografte arfleologte~ tn partea supenoarl a
Depresiunu Homoroadelor (ju d Harphl/a) Intre
anii 1957- 1978, (Raport preltmtnar), Acta Musei
Napocens1s 16, 1979. p 411-430 .
5 B Jungbert. Repertonullocalttllttlor cu
cJescopenn paleoltltce dtn Transtlvana(/1) , Acta
Muse1Napocens1s 16. 1979. p 407- 408
8 . Cnst1an Goran, Catalogul Ststematte al
Peteritordm Rombnta. 1981 Bucureti , 1982,
1200/14
Petera nr. 1 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat - comuna Mereti.
localizare: Munii Perani , Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vr-
ghiului, versantul stng, 30 m n aval
de Podul nr 7, deasupra Peterii
nr. 34.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ 15 m, lungimea
total de 96 m, avnd o singur des-
chidere, nalt de 4 m, larg de 6 m,
arcuit . Peter este orizontal , orientat
sud-vest - nord-est. impr1t in trei u-
nitr (A, 8 , C), cald , umed . Lumina p
trunde numai in unitatea A, pn la 30 m.
A fost rscolit de cuttorii de comori.
S-au executat de ctre Traian Orghidan
i Margareta Dumitrescu, in 1957, dou
careuri (sondaje) la 15 m de intrare.
Stratigrafic, situaia este urm-toarea :
pn la 15 m humus recent cu ceramic
din secolul al XIX-lea; stratul de argil
intre 12- 20 cm. mult ceramic. Hallstatt
I La TEme: intre 20 - 30 cm o argil
rocat cu unelte din silex. neolittce: intre
30 50 cm argil cu bolovani rulai, faun
cu Ursus spelaeus, Ursus arctos,
Rup1capra rupicapra, Cervus elaphus,
8os taurus, Rangifer tarandus; sub 60 cm
strat steril cu grosimea de 1 m i grohoti
de peter . Determinrile materialelor s-
au fcut de ctre Ion Nestor (fig. 15).
Datare: neolitic, Hallstatt, La Tene,
epoca modern .
Peteri naturale
1. Tra1an OrgtHdan. Margareta Dumtrescu,
Studtu monograftc al complexului carsltc dm
def1/eul Vlrghtulul, Lucrrile Institutului de
Speolog1e .Emil RacOVI\" 12 1982- 1963 p 87
90
2 Marcan Bleahu, V Decu, tefan Negrea C
Plea , 1 Povar , 1 Viehmann. Peten dtn
Romlma. 1976 Bucure,tl . p 386-387
3 Cro stJan Goran, Catalogul Ststematc al
Petenlordm Romlnta, 1981 Bucureti , 1982,
1200/1
Petera nr. 10 de la
Mereti
(dup T. Orghidan - Petera nr. 5,
dup F. Podek - Bronzhohle,
Petera nr. 11 dup C. Goran)
Jud . Harghita, sat- comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani , Valea 01-
tului Superior, carstul din Cheile
Vrghiului, versantul stng, 60 m
amonte de Podul nr. 11
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 3 m,
lungimea total de 20 m, o deschidere
inalt de 2,5 m i larg de 1,5 m. Galeria
este lung, cald, orientat sud-vest -
nord-est i lumina ptrunde 8 m. Sunt
prezeni cureni sensibili in fundul pe
terii. Descoperiri: in sha de dincolo de
intrare s-au gsit resturi faunistice n
t1mpul spturilor fcute de Mana Mottl,
in 1942 - 1943, constnd din Ursus
spelaeus, Rupicapra rupicapra, Canis
lupus, valve de scoici Unio. Jn cercetrile
efectuate in 1957, de echipa Traian
Orghidan i Margareta Oumitrescu s-au
mai identificat Ursus arctos, Bos taurus,
Capra hircus, Vu/pes vulpes, Microtus
nivalis, Clethrionomis, chiroptere etc. i
oseminte de Homo sapiens o vertebr
dorsal , fragmentar , maxilar stng de
cop1l cu dentiie definrt1v , oase meta-
carpiene. Maria Mottl a gsit fragmente
ceramice i piese de bronz din epoca
bronzulur.
Datare : epoca bronzului (posibil i din
epoci anterioare) .
1 Maria Motii, Magyar Allamt FOidtant lnterzet
Ev1 Jelentese 1943, 1950, evrol 2. p . 465 - 472,
477-485. cf B Jungbert
2. Tra,an Orgh1dan, Margareta Dumitrescu
StucJu monografie al complexului carst1c dm
def1leul Vlrphtulul, LucrAnle Institutului de
64
www.cimec.ro
Arheologia peterilor i minelor dm RomAnia -
Speologe .Emtl Racovt' 1-2. 1962. 1963 p
229. 285 '
3 Cnsllan Goran. Catalogul Ststema/1c al
Petenlor dm Roma ma. 1981 , Bucureh . 1982 ,
12001 11 .
Petera nr. 13 de la
Mereti
(dup T. Orghidan- Petera
nr.16, Petera Ttarilor, Petera
nr. 13, Gaura T tarilor, Tatarlik
dup C. Goran, Petera nr. 27,
Tatarlikbarlang dup F. Haas, J.
Karoly)
Jud Harghita, sat - comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani, Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
Vrghiutui, versantul drept, 60 m n
amonte de Podul nr 11 Exact dea-
supra Peterii Calului nr 8, 35 m
deasupra talvegului.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 50 m
lungimea de 62 m, cu dou deschideri:
cea principal are nlimea de 3 m. Este
o peter tip tunel dublu mprit n
galeriile A I B. Spturi au fost efectuate
de Maria Mottl intre 1942 - 1943. Nu s-au
gsit urme de locuire paleolittc dar
probabil sunt din alte epoci. Materialele
publicate de Maria Mottl nu le-am putut
gsi (info~maia preluat dup B.
Jungbert}. In 1957, Traian Orghidan I
Margareta Dumitrescu efectueaz un
sondaj in galeria A i identific oseminte
de animale domestice, fragmente cera-
mice preistorice. in anul 1969, Lucian
Rou, G. Ferencz1, A. Zrinyi 1 1. Konya
au fcut din nou spturi. S-au gsit un
rzuitor din paleoliticul miJlOCIU
musterian i cteva achii de opal din
paleoliticul superior - aurignacian . Mat-
erialul nepublicat se afl in Muzeul
Secuiesc al Ciucului din Harghita Se
1mpune studierea materialului ceramrc de
la Institutul de Speologie i noi spturi .
Datare: paleolitic, postpaleolitic, epo-
ca medieval .
1 Tratan Orgh dan , Margareta Dumttrescu ,
Studtu monograi1C at compleKulw cars/1C dm
detleut Varphtulu t, Lucrnle lnshtutulut de
Speologe .Emil Racovt' 12, 1962. 1963 p
Arheologia peterilor - 7
Peteri naturale
110- 111 .
2 Marctan Bleahu , V. Oecu, tefan Negrea . C.
Plea ,
1. Povar 1 V1ehmann, Peteri din
Rom~ma , Bucureti , 1976, p 381.382
3 B Jungbert, Repertoriul tocaltta(ifor cv
descopenn paleolitJce din Transtlvama (11) , Acla
Musei Napocenss 16, 1979, p, 408
4 Cnstian Goran, Catatogvl Sts/ematic al
Petentor drn Rom~ma 1981, Bucureti , 1982,
1200/13.
Petera nr. 16 de la
Mere ti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna Mereti .
Loca lizare Munii Perani, Valea
Oltului Superior. carstul din Cheile
Vrgh1ului versantul drept,15 m in
amonte de Podul nr 7.
Reprezmt o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relabv de 4 m
lung1mea total de 36 m, dou des-
chideri Deschiderea pnnc1pal are 3m
nlime i 6 m lrgime, arcUit, onentat
spre nord-vest, cea de a doua infundat .
Petera are form de U, imprtt in
galeriile A i B Este cald, cu o
temperatur de 18C, cureni slabi.
lumma ptrunde doar in galeria A La
suprafa Traian Orghidan i Margareta
Dumitrescu au Identificat oase de oaie
porc i urs i numeroase fragment~
ceramice apar-innd culturii Coofeni,
determinate de Ion Nestor. Se re-
comand efectuarea unor sondaje
arheologice.
Datare: perioada de tranziie de la
neolitic la epoca bronzului.
1. Traan Orghidan. Margareta Dumt\rescu ,
Stvdv monografie al compleKulvi carstic dm
defileul varghtU IUI, Lucrnle lnsttlutului de
Speologe ,Emtl Racovt' 12 , 1962. 1963, p.
119. 120.
2 Cnstan Goran , Catalogul SistematiC al
Peenlordm Rom,ma , 1981 , Bucureh , 1982
1200 1 16
Petera nr. 18 de fa
Mere ti
(dup T. Orghidan, C. Goran,
65 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine tor dm Romame
Petera Urilor, Medve barlang,
Petera Ursulw, fr numr la F.
Podek)
Jud. Harghita, sat comuna Mereti.
Localiza re : Munii Perani, Valea
Ollului Superior, carstul din Cheile
Vrghiului, versantul drept. fn aval de
Podul nr. 1O.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudmea relativ de 107 m,
lungimea total de 70 m. Prezint trei
deschideri: dou orientate spre est-nord-
est i a treia spre nord. Intrarea principal
este de 1,60 m nlime i larg de 1 ,50
m. Peter orizontal, cald, este
impr1t de Traian Orghidan in unitile
A, B, C. O, E Descoperiri. primul sondaj
1-a efectuat 1 Gabor, profesor din Braov
i H Kessler. care in perioada Interbelic
a fcut prima cartare. in sala princtpal A
este i sondajul de 2 x 1 m al Mariei
Motii, efectuat in 1942 - 1943, care a
identificat faun fosil cu Sus scrofa, Bos
tauros, Equus caballus Cervus elaphus.
Ursus spelaeus, Rupicapra ropicapra
Alces alces. Vulpes vupes Canis lupus,
Rangifer tarandus, Lagopus mutus. ln
cercetrile din 1957, ale echipei Traian
Orghidan i Margareta Dumitrescu. li s-
au mai adugat Megaceros severtzovi i
o bogat faun de nevertebrate. Maria
Mottl a gsit i un silex, pe care il atribuie
aurignacianului dm paleoliticul superior,
ceramic din neolitic, cultur neprecizat
i epoca medieval . Se impune studierea
materialului ceramic pentru precizarea
cultural i investigarea prin sondaje sau
spturi arheologice.
Datare: paleolitic, neolitic. epoca me-
dieval .
1. Mana Molii , Magyar Allamt FotrJtanllnterzet
EVI Jel ntese, 1943, 1950, evrol 2, p 465 472
477-485
2 Traian Orgh1dan, Margareta Oum1trescu,
Studiu monografie al complexului carsttc dm
deftl ul Vlrghlulut, lucrAnle InStitutului de
Speolog1e .Em1l Racov1A' 12, 1962 1963, p
123. 124
3 Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al
Peterllordm Romlma, 1981, Bucureti, 1982.
1200/18
Peterr net urale
Petera nr. 2 de la
Mere ti
(dup T. Orghidan, C. Goran,
Petera nr. 20 dup F. Podek i
M. Mottl)
Jud Hargh1ta. sat - comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani, Valea
Oltulu1 Superior. carstul din Cheile
Vrghiului , versantul drept. in dreptul
podului nr. 8, la 3 m sub petera 41.
Reprezint o peter natural locuit de
om. cu altitudinea relativ de 6 m i
lungimea de 18 m. Prezint i o
deschidere boltit nalt de 1,80 m, 5 m
lime, orientat spre nord-est, cu o
singur sal cald , cu o temperatur de
19,5 C vara la intrare, umed, cureni de
aer slabi, luminat total difuz. Spturile
au fost efectuate de Maria Motii in 1942
1943. Nu s-au gsit urme de locuire
paleohtica dar probabil sunt din alte
epoci. Lucrrile publicate de Mana Mottl
nu le-am putut consulta, dar informaiile
sunt preluate dup B. Jungbert Sunt
menionate oseminte de Rupicapra
ropicapra, Capra ibex, Canis lupus,
Rangifer tarpandus.
Datare : nedefinit .
1 Tra n Orgh1dan, Margareta Oumttrescu,
Studtu monografie al complexului carsttc dm
defileul VSrghtutul, lucrAnle lnstotutului de
Speolog1e .Em11 R COVI!A' 12, 1 62 1983, p.
224285
2 Marc1an Bleahu, V Oecu, tefan Negrea , C
Plea 1 Po11arA 1 V1ehma11n, Pe~tert dm
Romlnia, Bucure!Jll, 1976, p 381 382
3 8 Jungbert, Repertoriul locahtAlllor cu
descopenu paleohhce d1n Transilvania (11), Acta
Muse1 Napocen 1s 16. 1979, p 408
4. Cnsllan Goran, Catalogul S1stemallc al
Petenlor d1n RomAnta, 1981, Bucureti, 1982,
1200 12
Petera nr. 20 de la
Mereti
(dup T. Orghidan i C Goran,
Petera lui lanos Gabor)
66
www.cimec.ro
 Petera nr. 23 de la
Datar : n ohtic,
Mere ti
(dupa T. Orghidan, Nr. 28 dup
Haaz Ferenc, J. Karoly. Petera
2 Cn t Gora Ca a 1Sst ma c: 23 dup!J C. Goran (posibil])
Pe or d n Rom a, 19 1, Buc:uret , 19 2,
200 1 20 Jud Ha hit , t- comun

Petera nr. 21 de la
Mereti
(dup M. Motii, T. Orghidan, C.
Goran)

7 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor dm Romnia -
vulpea, ursul, roztoarele. Din cercetrile
de suprafa au rezultat cteva frag-
mente ceramice dacice La Tene i multe
medievale
Datare: La Tene dacic, epoca edie-
val
1 Traian Orghadan, Margareta Dumitrescu,
Studiu monograftC al complexului carttc dm
deftleul VlrghJulul, Lucrrle lnslatutulua de
Speologe ,Emal Racov1' 1-2, 1962 1963, p
128. 129
2. Cnstaan Goran, Catalogul Ststema/lc al
Pelefllordm Romlma. 1981, Bucureti, 1982.
1200
Petera nr. 27 de /a
Mereti
(dup T. Orghidan i C Goran;
nr. 26, dup M. Mottl)
Jud. Harghita, sat- comuna Mereti.
Localizare Mun11 Peram, Valea
Oltului Superior, carstul din Chetle
varghiului, versantul drept, sub un
perete de stnc inalt de 1O m, la
30 m amonte de podul nr 10.
Reprezint o peter natural locuit de
om cu altitudinea relativ de 20 m,
lungimea total de 25 m, avnd o
deschidere ogival, nalt de 4 m, larg
de 6 m, ce duce intr-o sal larg,
orizontal, cald, cu cureni slabi, lumina
ptrunde difuz pn spre fund. A fost
cercetat de Maria Mottl intre 1942 -
1943. Sub stratul postpaleolitic a fost
gs1t un fragment de unealt de
calcedonie, de culoare brun, oase de
Ursus spe/aeus, Rangifer tarandus,
Lagopus mutus. Tn 1957 Traian Orghidan
i Margareta Dumitrescu, efectueaz noi
cercetri de suprafa, 1dentificnd
numeroase fragmente ceramice neolitice
(?). De asemenea s-a gsit un col de
Canis lupus perforat (poate fi paleolittc),
bogate oseminte de Sus scrofa,
Capreolus capreolus, Bos taurus, Capra
hircus. Se impune studierea materialului
ceramic descoperit de Traian Orghidan i
Margareta Dumitrescu i efectuarea unor
sondaje pentru introducerea descoperirii
in circuitul na ional.
Datare: paleolitic, neolitic.
1 Traaan Orghadan, Margareta Domttrescu ,
Studtu monograftc al complexului car.sttc dm
Peteri naturale
deftleul Varghiulut, Lucrlrale Institutului de
Speologae .Emal Racov1" 12. 1962 1963, p
229. 285
2. B . Jungbert, Repertortullocafltlilor cu
descopenn paleolttlce dm Transtlvama (11), Acta
Muse1 Napocens1s 16, 1979 p 408
3 Cristian Goran , Catalogul Sistematic al
Petertlor dm Romltlia, 11181 , Bucurelt, 1982,
1200
Petera nr. 3 de /a
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran, nr.
9 dup F. Karoly, M Mottl)
Jud. Harghita, sat- comuna Meretl.
Localizare. Munii Perani, Valea
Oltului Supenor, carstul dtn Cheile
Vrghiului. versantul stng, la 5 m
aval de podul nr.S.
Reprezint o peter natural locu1t de
om, cu altitudmea relativ de 84 m, nalt
de 3 m, cu lrgimea de 6 m, continuat
cu o galene cu lung1me total de 16 m.
Intrarea este nalt de 3 m, larg de 6 m.
onentat spre sud, constitUie mat mult un
adpost sub stnc Podeaua. in dreptul
gurii, se prelungete in exterior cu o
platform lat de 2 m, care se extmde n
lungul peretelui vest1c. Temperatura la
intrare 14 C vara. umiditate medie,
lipsit de curent Maria Mottl, in 1941 -
1942, sub stratul neolitic cu grostme 0,50
m, gsete lamele de silex i un nucleu
de calcedonie atribuite paleolittcului
superior, cultura magdalenian i oase
de animale cu Ursus spelaeus, iar la
suprafa fragmente ceramice La TEme.
In 1957 Traian Orghtdan i Margareta
Dumttrescu efectueaz cercetri de
suprafa i gsesc oase de Ursus
spelaeus i numeroase fragmente cera-
mice La Tene datate de Ion Nestor.
Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,
LaTene.
1 Marcian Bleahu, V Oecu, tefan Negrea . C
Plea ,1. Povar 1 Vtehmann. Peten dm
Romlma. Bucureti , 1976, p 381 386
2 B Jung ben, Repertortul/ocaltl~ltlor cu
descopeflrl paleoltttce drn Transilvania (11), Acta
Muse Napocensts 16. 1979, p 408
3 Cnshan Goran, Catalogul Ststemattc al
Peterilor d111 Romlma 1981. Bucuret . 1982,
1200 /3
68 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i minelor dm Romnia -
Petera nr. 33 de la
Mereti
(dup T. Orghidan i C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani , Valea
Gitului Superior, carstul din Cheile
VrghiuiUJ , versantul drept, in aval de
podul 12, suspendat la 30 m
deasupra Vii Vrghiului.
Reprezint o peter natural locuit de
om cu altitudinea relativ de 30 m,
lungimea total de 98 m, are dou intrri.
Deschiderea accesibil in arc are
nlimea de 3 m i lrgimea de 6 m;
const intr-un tunel in unghi orientat spre
nord-nord-vest. spre peretele stncos,
abrupt al vii in care se disting galeriile A,
8, C, O, E, calde, cu temperatura de 16
C vara, la intrare, umed , lumin difuz
ce strbate in intregime petera cu
excepia galeriei E, ntunecat complet.
Curenii o strbat acceptabil dinsp~e
ambele deschideri. Tn peter , Mana
Mottl, probabil i ali cercettori maghiari,
in timpul cedrii Ardealului de Nord, intre
1942 - 1943, au efectuat sondaje in
galeriile B i C din care rezult c
grosimea stratului de argil nu este mare.
Din sondaje i de pe cuprinsul galeriilor
au fost recoltate multe fragmente
ceramice i o bogat faun : urs, bou,
oaie; micromamifere ca : Glis glis, Cle-
thrionomis glareolus, Apodemus syl-
vaticus, Muscardinus avetanarius. La
captul culoarului secundar O, s-a gsit
un opai . Pentru stabilirea succesiunii de
locuire post glaciar este necesar
studierea ceramicii gsite de Traian
Orghidan i Margareta Dumitrescu i
efectuarea de noi spturi .
Datare: epoca roman, probabil i din
alte epoci.
1 Mana Mottl. Magyllr Allamt FtJidtani lntenet
EviJelentese. 1943, 1950, evrol2, p 465-472 .
477-485
2 Traan Orghidan, Margareta Dum1trescu,
Studiu monograftc 111 complexulut carst1c dm
defileul varghtu/u/, Lucrnle Institutului de
Speologie .Emil Racovl" 1-2. 1962 1963. P
140. 142
3 Cnstlan Goran, Catalogul Sistematic el
Peterilordm Romania. 1981. Bucureti , 1982,
1200 /33
Peteri naturale
Petera nr. 34 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Hargh1ta, sat- comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani, Valea
Gitului Superior. carstul din Cheile
Vrghiului, versantul stng, suspen-
dat in peretele cu Petera nr. 1. in
aval de podul?.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea relativ de 23 m,
lungimea total de 37 m Are patru
deschideri, trei orientate spre sud-sud-
vest i a patra spre nord-nord-vest. Se
urc pe o scar de 5 m, ascendenta la
intrare i apoi orizontal Deschiderea
principal , larg de 8 m, cald, umed,
avnd cureni accentuai la deschidere,
este luminat pn in fund . ln 1957,
Traian Grghidan i Margareta Dumitrescu
au descoperit in cercetrile de suprafa
in apropierea intrrii, ceramic asupra
datrii creia nu se pot face precizri.
Materialele ceramice gsite in peter
trebuie stud1ate i publicate De ase-
menea se impune efectuarea de sondaJe
arheologice.
Data re: nedefinit .
1 Traian Orgh1dan Margareta Dum1trescu ,
Studtu monograftc al complexului carsttc dm
deftleul V'rghiulut , Lucrlinle lnstlutuiUJ de
Speologie .Emil RacovtA" 12, 1962 1963, P
143. 144
2 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc el
Petenlor dm Rom,nla, 1gs1 , Bucureti , 1982.
1200 / 34
Petera nr. 36 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud . Harghita. sat- comuna Mereti .
Loca lizare: Munii Perani, Valea
Gitului Superior, carstul din Cheile
rghiului, in aval de Petera Mare,
deasupra conului de grohoti, Podul
nr. 11.
Reprezint o peter natural locuit de
om cu altitudinea de 85 m, lung1mea
tot~l de 170 m, are trei deschideri. Prin
deschiderea nr 1, inalt de 2 m i larg
69
www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor I minelor din Romnia -
de 3 m, se ptrunde in sala A a peterii.
Deschiderea nr. 2 d in sala C, iar
deschiderea 3 n sala F Prezint slile A,
B. C. D, E F, G, H, 1, J. rect cu
temperatura de 2 C n medie in slile E
I F, stalagmite de ghea, umiditate sc-
zut 85%. cureni de aer accentuar,
lumina ptrunde pn la culoarele se-
cundare in care este intuneric Cer-
cetarea de suprafa a fost fcut de
Traian Orghidan t Margareta Dumttrescu
in 1958. Tn mai multe sli se afl
fragmente ceramice nedeterminate, in
culoarul O se afl un Ztd nedatat. Este
necesar studierea fragmentelor eera-
mite, recoltate de Traian Orghtdan i
Margareta Dumttrescu i de asemenea
noi investigaii I de caracter arheologtc
pentru stabilirea vechimii zidului i
lmurirea problemelor de stratigrafie.
Datare. nedefinit .
1 Traan Orghidan, Margareta Dumtrescu,
Studtu monografie al comple~ului carsttc dm
deftleul V4rphrului, Lucrnle lns!ltutului de
Speo1og1e .Emil Racova 1-2. 1962- 1963, p.
147. 150
2. Cnstan Goran. Catalogul Sislematrc al
Peterrlordrn Rom4nra. 1981. Bucuret. 1982,
1200 /36
Petera nr. 37 de la
Mere ti
(dup T Orghidan, C. Goran)
Jud Harghita, sat - comuna Mereti
Localizare Munii Perani, Valea 01-
tulw Superior, carstul din Cheile
Vrghiului, versantul drept, 30 m aval
de confluena cu afluentul Prul
Petrei
Reprezint o peter natural locuit cel
puin vremelnic de om cu altitudinea
relativ de 30 m, lungimea total de 20
m, cu o deschtdere nalt de 2 m, larg
de 5 m, orientat spre nord. Deschiderea
duce intr-o galerie imprtt n 1 partea
ascendent, uor strangulat: 2. partea
care se lrgete, rece la gur i mai
cald in fund, umed, fr cureni de aer.
Este luminat aproape total. Cercetri de
suprafa s-au fcut de ctre Traian
Orghidan i Margareta Dumitrescu, n
1958. in peter nu au fost identificate
fragmente ceramice dar au fost gsite
Peteri naturale
oseminte de vulpe, capr, oaie, ro-
ztoare. acest fapt neexcluznd exis-
tena i a altor dovezi de locuire uman .
Se tmpune un sondaj arheologic.
Da.tare. nedefinit .
1 Tra.an Orgh1dan. Margareta Dumitrescu,
Studiu monografrc al complexului carstic dtn
defileul V4rghulur, Lucrrile lnsttutului de
Speologe .Eml Racovta" 1-2, 1962- 1963, p
229. 285
2 Cnstan Goran, Catalogul Sstematc al
Petenlordm Rom4ma. 1981, Bucureti, 1982.
1200/37.
Petera nr. 39 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud Hargh1ta, sat- comuna Merett .
Localizare : Munii Perani, Valea
Oltului Supenor, carstul dtn Cheile
VrghiuiUI, versantul drept. in amonte
de podul nr.8.
Reprezmt o peter natural locuit de
om. cu altitudinea relativ de 8 m i
lung1mea total de 25 m Prezint o
deschidere nalt de de O 70 m, lung de
3 m, din care se ptrunde intr-o galerie
larg, rece, fr cureni, iluminare difuz
in toat petera . Cercetri s-au fcut de
ctre Traian Orghtdan i Margareta
Dumitrescu. La suprafa au fost gsite
fragmente ceramice medievale, moderne
i contemporane. Se impune studierea
materialelor ceramice descoperite i
efectuarea unor sondaje.
Datare epoca medteval , epoca mo-
dern,epoca contemporan .
1 Tra an Orghdan, Margareta Oumtrescu.
Studiu monografrc al complexului carstrc dm
def1leul V4rghrulur, Lucrnle Institutului de
Speotog1e .Eml Racovl" 12, 1962. 1963, p .
153. 154
2 Cnst1an Goran, Catalogul Ststemat1c al
Peterrlordrn Rom4nra 1981, Bucure 1, 1982.
1200/39
Petera nr. 5 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita , sat- comuna Mereti .
70 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mrnelor din Romnia -
Localizare: Munii Perant, Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile
VrghtulUI, versantul drept, in amonte
de podul nr.9.
Reprezint o peter natural locuit vre-
melnic de om, cu altitudinea relativ de
19 m. lungimea total de 90 m. cu trei
deschiden. Intrarea principal (nr. 3)
prezint o arcad nalt de 4 m, larg de
5 m. Petera este compus din galeriile
A, 8. C, D: cald, cu temperatura de 18
C vara, umed, cureni la trecerea dm
galeria A la 8, lumina ptrunde pn la
jumtatea peterii (galeria F). Din son-
dajele efectuate de Traian Orghidan i
Margareta Dumitrescu au rezultat
numeroase materiale ceramice, nei-
dentificate ca epoc . Se impune stu-
dierea materialului ceramic gsit, pu-
blicarea sa i eventual efectuarea de noi
spturi.
Datare: nedefinit .
1 Tratan Orghtdan . Margareta Oumttrescu,
Studtu monografie al complewlul carsttc dm
deftleul Vbrgh1uiU1 , Lucrlinle lnshtutulut de
Speologie ,Emtl Racovt" 1-2, 1962- 1963. p 95-
96
2 CnstJan Goran, Catalogul Sistematic al
Petenlordin Romama , 1981 , Bucureti , 1982,
1200 / 5,
Petera nr. 9 de la
Mereti din Cheile
Vrghiului
(Peteracu Lublinit dup T.
Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna Meretl
Localizare Munii Perani, Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile
Vrghiului, versantul drept, in aval de
podul nr. 7.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 557 m,
relativ de 72 m, lungimea total de 500
m, cu o singur intrare nalt de 1,30 m,
lat de 3 m, ce d intr-un sistem de
galerii i diaclaze (D1- D4). Petera este
cald la mtrare, umed, lipsit de cureni.
intre 1957 -1958, Traian Orghidan i
Margareta Dumitrescu efectueaz cer-
cetri de suprafa i sondaje n galeriile
Peteri naturale
A, 8 i D gsind fosile de Ursus
spelaeus, Canis /upus fosilis, roztoare
fosile i actuale, numeroase fragmente
ceramtce neolitice t mai recente, ne-
studiate. Se impune studiul ceramicii
gstte i efectuarea unor spturi siste-
matice
Datare. neolitic, probabil i alte epoci.
1. Traian Orgh1dan . Margareta Dum,trescu,
Stud1u monograt1c al complexului carsttc dm
deftleul varghtutui. Lucrarile Institutului de
Speologte , Em1l Racov1li" 1-2, 1962 - 1963, p.
229- 285
2. Crishan Goran. Catalogul SistematiC al
Petenlordtn Rombnta , 1981, Bucureti , 1982,
1200 / 9.
Petera nr. 9 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat - comuna Mereti.
Localizare Munii Peran1 , Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vr-
ghtului , versantul drept, 15 m amonte
de podul nr. 9, sub baza piciorului de
stnc, la 6 m de petera nr. 7.
Repreztnt o peter natural locuit
vremelnic de om. cu altitudinea relativ
de 4 m, lungtmea total de 10 m. O
singur intrare nalt de 1,20 m. larg de
2 m, orientat spre nord Are o singur
sal mic cu acces tr . Temperatur
acceptabil, vara este de 12 C, umed ,
fr cureni de aer. Lumina ptrunde in
toat petera . La suprafa Traian
Orghtdan i Margareta Dumitrescu au
identificat fragmente din cinci schelete
umane de Homo sapiens de vrst
istonc, osemmte de capr, oate, roz
toare mici.
Data re : post Hallstatt.
1 Tratan Orghidan. Margareta Oumttrescu,
Studtu monograftc al complexului carstic dm
deftleul Vbrgh1ulw . Lucrrile Institutului de
Speologte . Emtl Racovta" 1-2, 1962- 1963, p. 96
-97.
2. Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al
Petefllordin Romama 1981 . Bucuretl , 1982 ,
120016 .
71 www.cimec.ro
Arheologta pelertlor i mmelor dm Romilnia -
Petera nr. 26 de la
Mere ti
(dup T Orghidan i C. Goran)
Jud Hargh1ta, sat - comuna Mereti
Localizare. Mun11 Perani, Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vr-
ghiului, versantul drept, in amonte de
Podul nr.9.
Reprezint o peter natural locutt
vremelnic de om, cu altitudinea de 15 m,
lungimea total de 10 m. o intrare inalt
de 1,30 m, larg de 4 m, onentat spre
nord-est, ce d intr-o galerie mic, nalt
de numai 0.50 - 1,40 m, cald, avnd
temperatura de 20 C vara, cureni foarte
slab1, luminat aproape total Cercetri
de suprafa au fost efectuate i'l 1957. S-
au recoltat fragmente ceram1ce medie-
vale trzii i moderne Se recomand
cercetarea prin sondaje i stud1erea
materialelor ceramce gsrte de echipa
din Institutul de Speologie Emil Raco-
vi" din Bucureti .
Datare: epoca medieval , epoca mo-
dern
1 . Traian Orghdan, Margareta Oumttrescu,
Stud1u monografte al complexului carstJc din
defileul Vllf'ghtulut, Lucrlnle lnsttlutulul de
Speologie .Em11 RacovtA' 1-2, 1962. 1963, p
133- 1~
2 Cnslian Goran, Catalogul Sistematic al
Pete"lor dm Romlma, 1981 , Bucurett , 1982,
1200/26 .
Petera nr. 4 de la
Mere ti
(dup T. Orghidan, C. Goran)
Jud Hargh1ta, sat - comuna Mereti.
Localizare: Munii Perani, Valea 01-
tulut Superior, carstul din Cheile Vr
ghtulut, versantul stng, la 13 m de
Podul nr 8.
Reprezint o peter natural locuit
vremelnic de om, cu altitudmea relatv
de 14 m, lungimea total de 6 m. cu o
singur intrare, nalt de 3 m, larg de 1
m. orientat pe direcia sud-vest. Petera
este cald, lipsit de cureni, lumina
ptrunde difuz pn in fundul peterii. Tn
urma cercetrilor efectuate de Traian
Peteri naturale
Orghidan i Margareta Dumttrescu, in
1957. la suprafa au fost gsite frag-
mente ceramice din epoca bronzului i
prima epoc a fieruiUI - Hallstatt, dup
determinrile lui Ion Nestor. O vertebr
uman dorsal a fost atribuit de Olga
Necrasov lUI Homo sapiens.
Datare epoca bronzului, Hallstatt
1 Tra~an Orghidan Margareta Oumttrescu,
Stud1u monografie al complexului carsttc dJn
deftleul Vlrgh1ului. Lucrante lnslttutulu de
Speologte .Eml Racovt!A" 1-2. 1962. 1963 , p 93
94
2 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemaltc al
Petertlordrn Romama 1981 , Bucureti , 1982,
1200/4
Petera nr. 8 de la
Mereti
(dup T. Orghidan, C. Goran,
Petera nr. 18, dup Jodek sau
Petera Calului, Huda Calului,
Lolik)
Jud. Harghtta, sat - comuna Mereti
Localizare. Munii Perani, Valea 01-
tulut Superior. carstul din Cheile Vr-
QhiUIUI, versantut drept, in aval de
Podul nr. 10.
Repreztnt o peter natural locutt de
om, cu altitudinea absolut de 600 m,
relattv de 6 m, lungtmea total de 220
m, cu dou deschiden, deschiderea
prinCipal inalt de 6,5 m, limea de 10
m. ln dou galerii, A i 8, s-au fcut
sondaJe. Primele informaii despre
peter le-a furnizat O. Balazs, in 1868.
Tn 1911, F. Podek face primele sondaje.
Tot in 1911, F. Haaz i K Jodl o
cercetez i ei, apoi intre 1957 - 1958,
Traian Orghidan i Margareta Dumitrescu
i fac schia complet I efectueaz in
galeria A, de la intrare, trei sondaje; din
ele i de la suprafa au recoltat
materiale ceramice neolittce i recente,
faun cu Ursus spelaeus, Vulpes vulpes
i Cervus elaphus Cercetri au fost
efectuate intre 1942- 1943, i de Maria
Mottl (informaie preluat dup 8 .
Jungbert) . Tn 1969, Lucian Rou, G.
Ferenczt, A. .Zriny1, 1. Konya, au efectuat
spturi in peter gsind o vatr de foc
pe care erau lame. gratoare, a chii de
72 www.cimec.ro
 2,

Gaurile alturate din

poca m
Dealul lui Coco

Petera Meda
(P tera nr. 1 din Piatra
uncuiuului)
Jud Hun d ra ,

Petera Luncani
(vezi i Petera Cioclovina
Usc t~)

73
www.cimec.ro
Arheo/ogia peterilor i minelor din Romfmia - Peteri naturale

beului, masivul .Dlma Pono-

Petera Cioc/ovina cu riciului", pe Valea Streiului, afluent al
ap Mureulw .

(Petera Ponorici-Cioclovina cu
Ap)
Jud. Hunedoara, sat Cioclovina, comuna
Boorod

Localizare: Munii Sebeului, bazinul

Ponoricii, Valea Luncarilor, versantul
vestic al Vii Ponorici, 1O metri deasupra
ponoarelor, 6 km sud de Petera
Coco ului.

Reprez1nt o peter natural locuit de

om, cu dou deschideri i galerii etajate,
cu lung1mea de 7916 m, cu altitudtnea de
860 m. A fost explorat i cartat de
Clubul de speologie .Emil Racovi~
Bucureti . intr-o galerie mic, la 10 m
deasupra galeriei principale, la captul
dinspre prpastie s-a gsit un bogat
tezaur constnd d1n 6000 de piese din
bronz (phalere. tutuli, ampyxuri. lunule,
saltaleone etc.), 1500 de mrgele din
past de sticl albastr, 1000 de mrgele
de chihlimbar, 500 mrgele de faian,
dou psalli din corn de cerb proventnd de
la un harnaament de parad. Tipologie,
piesele de harnaament hallstattiene sunt
specifice aa-zisului tip Cincu - Suseni
Petera face parte d1n acela1 sistem cu
petera Cioclovma Uscat Cercetarea se
impune a fi contmuat .
Datare: Hallstatt.
1 Eugen Coma , Le dep()t en bronza de
Cioclovma (Carpates MertdJonales) , Acla
Archeotoglca Carpallca 8, 1964 , 1-2, p, 169-
174
2. Marcian Bteahu, V Decu tefan Negrea , C.
Plea , 1 Povara , 1. V1ehmann, Pe~tefl dm
Romama , Bucureti . 1976
3. Cnstian Goran , Catalogul Sistematic al
Petenlordm Romama , 1981, Bucureti , 1982 ,
2063 / 7.
4 Buletmul Clubulu de speologe . Em1l
Racovta Bucureti 4, 1976 , p. 242; 14 , 1996 , p 9
Petera Cioclovina
(Cioclovina uscat)
Jud Hunedoara, sat C1oclovina, comuna
Boorod
Localiza re:Carstul din Valea Lun-
canilor, versantul drept Munii Se-
Petera Cloclovina - Intrarea cioplita de om
Reprezmt o peter natural, locuit de
om, are lungimea de 2054 m, altitudinea
de 775 m i prezint dou .ntrri.
Spturi arheologice i cercetri de teren
au fost ntrepnnse, ntre 1911 - 1922, de
ctre Mrton Roska. Situaia stratigrafic
este incert in prezent, datorit intensei
exploatri de guano efectuate de germani
in timpul primului rzboi mondial Petera
a fost explorat pe rnd de Clubul de
speologie .Emil Racovi" din Bucureti i
de Clubul de speologie .Proteus" din
Hunedoara. Pentru speologi Petera
Cioclovina uscat face parte din acelai
sistem carstic cu Petera Cioclovina cu
ap
Date arheologice: din lucrrile publicate
de Mrton Roska I dm materialele
recuperate din peter rezult existena
dovezilor de locuire dm paleoli!lcul
mijlociu, cultura musterian, I paleoliticul
superior, cultura aurignacian, ambele
depunen fiind insoite de faun fosil .
Spturile au fost reluate ntre anii 1953 -
1954 de C. S N1colescu-Piopor,
Corneliu N. Mateescu i Lucian Rou,
rezultnd r matenale din vremea culturu
Coofeni.
Date antropologice: din stratul de locuire

74 www.cimec.ro
Arheologie peterilor i mine lor din Rom~nia
corespunztor aurignactanului provine un
craniu uman, descoperire care a fcut
obiectul unei comunicri prezentate de
Mrton Roska t O M. Teodorescu in
1923. A fost dat spre cercetare lui F.
Rainer i 1 Stmonescu Acetia I-au
publicat in 1923, atrgnd atentia i
stabilind c aparine unei femei de 30 -
40 de ani, fiind caracteristic .omulut de
Cro - Magnon". Au fost fcute analogn cu
Homo sapiens de la Predmost 11 din
Boemia Craniul se gsete in colecia de
paleontologie a Facultii de Geografie
Geologte din cadrul Untversitil dtn
Bucureti . inatnte de 191 t nvtorul
Tory Gyozo din Clan mpreun cu eful
de gar Ioan Lager au descoperit. in Sala
Mare. un prim craniu, ulterior pierdut.
Piesa a fost gstt la 2 m adncime, sub
crusta stalagmttic din sectorul 1.lnciziile
constatate de Marton Roska pe pereii
peteri sunt constderate de Henri Breuil
i C S. Nicolescu-Piopor ca fiind
produse de animale.
Datare paleolittc, perioada de tran-
ztie
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Marton Roska , Cercet4n arheologtce Tn Munii
Hunedoarel, 2, CluJ, 1923.
2. Henn Breull, Sta/lons pal~oltttques en
Transilvante, Butehnul Societn de tnn e - Cluj
2 1925, p . 4 .
3 C S N'cotllescu-Piopor, Desenun paleolltice
Tn Oltenia , Arhivele Oltentet 5, 1926, p 23
4 C S Nicolescu-Piopor, Le pal~oltlfltque en
Roumame, Dacia 56 , 1935 1936 (1938) .
5 F Ra,ner, 1 S1mionescu . Sur te prem1er crlne
de 1homme pal~o/1/hique trouv~ en Roumame,
Anuarul Academie Romne , Memonile Sec 'e' de
th nte 3, 1942, 17
6 Cnsttan Goran , Catalogul Sstemattc al
Petenlor dm Romlnra. 1981 , Bucurett , 1982,
2063 / 8
Petera ura de Jos
(ura de Jos de la Mgura Biei)
Jud. Hunedoara, sat Crc1uneti. comuna
Bia
Localizare: Munii Metalferi, bazinul
Criulut Alb, carstul din Valea Cia
nuiUt, Dealul Mgura Biei. la nord de
Deva.
Repreztnt o peter natural locuit de
om . Preztnt dou intrri, cu o lungime
- Peteri naturale
de 24 m, altitudinea absolut de 550 m,
relativ de 115 m. Tn 1924, Mrton
Roska, execut spturi care ajung pn
la adncimea de 0,90 m dup cum
urmeaz : O- 0,20 m strat eneolitic, 0,20 -
0,50 m paleolitic, un gratoar din jasp,
atribuit aurignacian-ului mijlociu. fauna
este cu Ursus spefaeus. 0,50 0,60 m.
steriL 0,60 - 0,90 m strat cu achii cioplite
i crbune, nedatat. Este necesar
revizuirea stratigrafic i tehno-cultural .
Datare : paleolittc. eneolitic
1 Marton Roslla, Recherches prehtstonques
pendant l'annee 1924, Oacta 1. 1924
2. Henn Breutl, Notes de voyage pateoiJth,que en
Europe Centrale , Anthropologte , 1925, p 33 -35
3 C s NcolaescuPiopor, Le paleo/Jihtque en
Roumanle, Dacia 56, 1935 1936 (1938 1
4 Cns!Jan Goran, Catalogul Srstemaltc al
Peterilor dm Romlnla, 1981 , Bucure~ll . 1982
3122 / 3
Petera Balogu
Jud. Hunedoara, sat Crciuneti, comuna
Bia
Localizare : Munii Metaliferi, bazinul
Cnului Alb, carstul din Valea C
ianului, Mgura Feredeului, la nord de
Deva .
Reprezint opeter natural locuit de
om Prezinttrei intrn Are o lungime de
180 m, cu altitudinea absolut de 450 m,
relativ de 150 m. fn 1924 Mrton Roska
efectueaz spturi arheologice. care
merg pn 1a adncimea de 0.55 m,
dup cum urmeaz : O - O, t 5 m, humus
recent cu ceramic eneolitic, 0,15 - 0,55
m argil nisipoas brun roiatic, cu
crbune i faun cu Ursus spelaeus . in
Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane din
Deva se afl o colecie de materiale
ceramice din aceast peter Este ne-
cesar revizuirea stratigrafic i tehno-
cultural a matenalului.
Datare paleolitic, eneolitic.
1 Mrlon Roska , Recherches pr~h,stoflques
pe.1dant /'annee 1924 , DaCia 1, 1924
2. Henn Breutl, Notes de voyage pat6ol1thque en
Europe Centrale , Anthropolog,e , 1925, p 33 -35.
3. c s Ntcolaescu-Piopor, Le paleo/Jihque en
Rouman1e, Dacta 5-6 . 1935 1936 (1938)
4 Cnsttan Goran , Catalogul Stslemattc al
Peterllordm Romlnta , 1981 , Bucurelt , 1982 ,
3121 / 1
75 www.cimec.ro
Petera Groapa Lupului
(Gau Lupulw)
do C Clun , comun

Peteracu ap termal
Geoagiu Bai Germisara
G uBat,
comu

Coridorul din Piatra

Munteni/ar
(Petera Nr. 1 din Pia ra
Munteni/ar)
Jud

76
www.cimec.ro
 PeteraNr. 1 de la
Coasta Vacii de la Federi
Jud. Hunedo t F d r comuna Pu

Petera Cocoului
(Gaura Cocoului, de la Federi)
poca
Jud Hun do r . t F d n. comun Pu .

PeteraNr. 2 de la
Coasta Vacii de la Federi
t F d n, comun Pu

7 www.cimec.ro
 Vrtop, La Guri (Bodii)
d unt

Datare. p ohtic.

Peteranr. 3 de la
Coasta Vacii de la Federi
Jud Hun doara, a F d n, comun Put.

Petera1 din Culmea

Vrtoapelor
(Petera 1 din Peretele Platoului
78 www.cimec.ro
 Petera Curat de la
Nandru
(Petera de Jos)
ndru, comun

Q Zso von

7 www.cimec.ro
Arheologie petenfor i mine lor di'! Rom~nia
3. Cnstan Goran , Catalogul Sistematc al
Peterilordm Rom~nia , 1981 , Bucure$ti, 1982,
2277 / 1,
Petera Spurcat de la
Nandru
(Petera de Sus)
Jud. Hunedoara, sat Nandru, comuna
Petiul Mic
Localizare: Munii Poiana Rusc, Va-
lea Mureului, versantul stng, pe
Valea Roatei, versantul drept, fa 179
m amonte de Petera Curat . Carstul
din valea Mureului.
Reprezint o peter natural locUit de
om, cu altitudinea absolut de 305 m,
relativ de 26 m, lungimea este de 20 m,
cu dou rntrn Are forma cotit , mai
larg n jumtatea cu intrarea mare
Intrarea mtc este blocat . Spturi
arheologice s-au efectuat de Zsofia van
Torma n 1877. de J. Mallasz dup primul
rzboi mondial. Tntre 1955 - 1956, C S
Nicolescu-Piopor i echtpa sa efec-
tueaz spturi ststematice. constatnd
evacuarea prii superioare a depunerilor
post-paleolitice de ctre cercetrile mai
vechi. in ceea ce s-a mai pstrat s-a
gsit :
1. la suprafa un strat amestecat cu
materiale datnd din paleolitic, neolitic
(cultura Cri}, perioada de tranziie la
epoca bronzului (cultura Coofeni) i din
epoca medieval :
2 sub acest strat. pe alocuri s-a mai
pstrat nealterat stratul neolitic Cri
Starcevo, probabil din dou faze din
etapa miJlocie a acestei culturi, dar
diferite de etapa din Petera Curat ;
3. un strat steril brun-rocat;
4. un strat aparinnd paleoliticului su-
perior;
5. un strat datat in paleolitic mijlociu, mu-
sterian 11 mijlociu dup Alexandru
Punescu, paleolitic cuaritic dup Florea
Mogoanu, musterian cuaritic vechi dup
Vasile Boronean , din WOrm 1 - WOrm
11 - interstadiul Nandru, dup Marin Cr-
ciumaru .
J Mallasz precizeaz c Zsofia von
- Peteri naturale
Torma a goltt ntreg aluv1ul (post-
paleoliticul) pe care 1-a aruncat pstrnd
diluvtul. Recent, din peter Alexandru
Punescu a prelevat probe pentru ana-
14
lize cu C .
Datare. paleolitic, neolitic, perioada
de tranz1ie de la neolitic la epoca
bron-zului, epoca medieval
1. J Mallasz. A solutreen e/sO blllos
megatloptasa Ercelyban , Dotgozatok Szeged 9
10, 1933. 1934 .
2 Marton Roska , Dte Sammlung Zsofa von
Torma CluJ, 1941 .
3. C S Ncolescu-Plopor , Alexandru Punescu .
Alexandra Bolomey, ant1erul arheologic Nandru,
Matenale 3 , 1957
4 Cnslan Goran. Catalogul Sts/ematic al
Petenlordm Rom4nia, 1981 , Bucure$1i, 1982,
2277 / 2
5. Vas ile Boronean1, L 'Acheul~en supeneur de
Clacova (Roumane) el la questton du pai~OIIttque
quartzilque . Anthropologe 29 , Brno. 1991
PeteraBordul Mare de
la Ohaba Ponor
(Hohle von Ohaba Ponor, Petera
Ponorici - Cioclovina cu Ap)
Jud. Hunedoara, sat Ohaba Ponor,
comuna Pu1
Localizare: Bordul Mare, Munii Se-
beuiUI ,Valea MureuiUI MiJIOctu ,
bazinul Streiului, sectorul Ponorici -
Lunea ni
Reprezint o peter natural cu dou
intrri, cu altitudinea de 695 m lungtmea
de 22 m. Cercetrile in aceast peter
au inceput inainte de primul rzboi mon-
dial de ctre 1. Mallasz. director al
Muzeului din Deva, i de ctre Mrton
Roska, continuata de acesta din urm i
intre cele dou rzboaie mondiale;
reluate de C.S. Nicolescu-Piopor i
echipa sa, intre 1954 - 1955, cercetrile
au pus in eviden ex1stena unor
depuneri arheologice in care pe lng
unelte de silex i os s-a identificat o
bogat faun i trei falange atribuite lui
Homo sapiens. Stratigrafic, situaia se
prezmt astfel : la baz se afl un strat
steril arheologic, urmeaz un strat data!
80 www.cimec.ro
 Petera lui Cocolbea
(Gaura lui Cocolb a)
Jud. Hu

Petera din Ponorici

(Gura Pononc1, Petera
CiocJovina cu Apfl - Ponorici,
dupfl C. Goran)
Jud Hu ra , Ponor, comuna
Boorod .

Petera Piatra Poienii

(Petera de la P1etri Petera de
sub eletru, Gaura Poi nii)

A IOio ' O&J r r 1 11 www.cimec.ro

Arheo/ogia peterilor i minelor dfn Romma -
gsit oase sparte intenionat. Alturi, n
partea dreapt a peterii, se afl un
adpost sub stnc, unde se crede c
sunt necesare spturi. Se impune
conttnuarea spturilor, aceasta fiind i
recomandarea lui Mrton Roska
Data re: probabil paleolitic.
1 Mrton Roska Rapport preltmma,re sur les
foui/les arcfleotog1ques de l'annee 1925 Dacia 2,
1925 .
2 CrisiJan Goran, Catalogul Srstemat1c al
Petefllordm Rom~nia . 1981 , Bucureti , 1982 .
2066/24 .
Petera Ponor
(probabil Petera Gaura Poienii,
petera de la Pietri, Petera de
sub alitru, Petera din Piatra
Poienii)
Jud. Hunedoara, sat Ponor, comuna Pui.
Localizare: Munii Sebeului, Valea
Streiului, afluent pe stnga al Mure-
ului, prul Ohaba, masivul calcaros
.Piatra Poien1i".
Reprezint o peter natural locUit
probabil de om, cu altlludmea absolut
de1132 m. Mrton Roska a efectuat n
1935 spturi arheologice, identificnd
oase de Ursus spelaeus; unele oase de
animale prezint posibile dovezi de
spargere intenionat . Mrton Roska a-
trage atenia i asupra unor adposturi
naturale din apropiere. Se impune
efectuarea unor investigaii de teren i
sondaje, att in peter, ct i n
adposturile naturale menionate .
Datare: probabil paleolitic.
1 Marton Roska . Raport prelimmatre sur les
toui/les archeotog1ques de rannee 1925, oac1a 2,
1925, p. 412- 413 .
2. 8 . Jungbert, Repertoriullocaflt~rlor cu
descoperm paleolll1ce dm Transilvania (III) , Acta
Muset Napocens1s 19, 1982, p. 554 .
Petera A venul cu incizii
de la Gaura Cizmii
Jud. Hunedoara, sat Ribicioara. comuna
Ribia .
Localizare: Munii Metaliferi, carstul
Peteri naturale
dintre Criul Alb i Arieul Mic, masivul
.Grohot". Cheile Ribicioarei.
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudinea absolut de 410 m,
relativ de 80 m, lungimea total de 69
m. Prezint dou deschiden, una spre
est, pe platou, I alta in vale, n Cheile
Ribicioarei. Deschtderea pnncipal are in
fa un prag spat de 0,80 m i la con-
tactul cu avenul altul de 1 m. Galeria de
la intrare este de 14 m lungime i intre 2-
3 m nltime, cade in avenul de 29 m
adnctme care se termin n etajul
inferior. A fost gstt de clubul de
speologie wZrand" din Brad . Tn 1975, M.
Nedopaca i ceilali membri mpreun cu
Cantemir Ricuia, Irina Ricuia i Vasile
Boronean cerceteaz galeria i avenul.
Tn 1976 se constat c n galeria d1n fa ,
pe peretele de sud, se afl tncizate,
probabil cu un cui de metal (legat cu
sfoar de altul care servea drept ax a
crui guri de fixare se observ in
perete}, cercuri realizate prin rota1e,
numrul lor, intregi, neterminate sau
nereuite ridicndu-se la 13-14 Linia
este trasat fin, prin invrtire repetat (de
aici imprecizia i aspectul de exerciiu
repetat). Alturi de ele exist incizat
stngaci o figurin uman schematizat
ce prezint un cerc reprezentnd capul.
Pe stnca podelei din etajul inferior se
aflau ntinse un schelet uman t resturi
dintr-un schelet de Ursus spelaeus, care
au fost prelevate i predate spre studiu
lui Cantemir Ricuia. Marin Crciumaru,
care v1ziteaz ulterior petera, public
desenele n 1988. Considerm, dup linia
desenului i fragmentele de ceramic ce
s-au recoltat dm galerie, c desenele pot
fi din epoca medieval trzie, secolele
XVI - XVIII. Scheletul uman i oasele de
Ursus spelaeus din etajul inferior pot fi
dm paleolitic Urmeaz publicarea lor cu
noi mterpretn .
Da ta re: paleolitic, epoca medieval
1 Cnst1an Goran, Repertonul Sistematic al
Petentor dm Romania . Bucureti , 1982, 3113 /4
2 L. VAiena , Marc1an Bleahu, B Bar)an. G
Halasi , Gravunle rupestre dm Petera Cizmei,
Documente recent descopente I mformatl/
arheologice. Bucureti , 1988, p 3- 13
3 Cantem~r Ricu1a . lnna R1cu1a , Vasile
Soronean , P Chtnl , M Nedopaca. Descoperirile
din Petera CIZmei de la RlbiCJoara, comuna
R1b1Ja JUd. Hunedoara. (in manuscns]
82 www.cimec.ro
Arheologie peterilor I mtnelor din Romnia -
Petera Topolnia
(Gaura lui Ciocrdie, Gaura Feii,
Gurini, Petera Napu/ui,
Petera Proscul, Petera
Sohodol, Petera Topolnia 1 i 11,
Petera Tunelul de la Marga,
Complexul subteran Topolnia)
Jud. Mehedini, sat- comuna Cireu .
Localizare: Podiul Mehedin~. Cheile
Topolniei. Dealul Prosculu1, la est de
localitatea Cireu . Carstul din Valea To-
polniei.
Reprezint o peter natural , locuit
parial de om, cu altitudinea absolut de
434 m; relativ de 84 m. Prezint cinci
deschideri i are o lungime total de
20500 m. Petera este gigantic , cu o
reea de galerii dispus pe patru etaje:
dou fosile, unul subfosil i altul activ, ca
urmare a aciunii apei din trei pruri:
Topolnia , Gurini i Ponor, prin Gaura
Proscului. Petera a fost semnalat n
1880 de V. Dumitrescu; se ocup de ea
Gheorghe Murgoci in 1898, N. Den-
suianu n 1913 i 1. Vintilescu in 1941, in
1961 , V. Decu; i se vor altura Marcian
Bleahu , 1. Povar i G. Diaconu n 1974
A fost mprit de speologi in mai multe
sectoare (explorarea este neterminat)
Mai important din punct de vedere
arheologic este sectorul wPetera femeii",
din care se ajunge n .Culoarul Liliecilor"
i apoi n .Culoarul Vetrelor", unde au
fost identificate vetre de foc ce dateaz
din neolitic, din epoca dacic i din cea
medieval . fmpreun cu acestea se aflau
i materiale ceramice sau piese de metal.
Cercetri arheologice s-au fcut i in
exterior, de ctre colectivul Muzeului
Regiunii .Porilor de F1er" din Drobeta-
Tumu Severin, de ctre C.S. Nlcolescu
Piopor i Lucian Rou , care au efectuat
spturi la Cireu , dezvelind cuptoarele
de redus minereul de fier de epoc
dacic . La cercetri au mai participat E.
Bujor, Vasile Boronean i alii. in mai
multe locuri n peter . a fost identificat
I faun. fosil (Ursus spelaeus). Este una
dintre cele mai frumoase i mai im-
portante peteri din lume. Petera este
protejat i nchis circuitului turistic. A
fost pus sub controlul i administraia
Peten naturale
Muzeului Regiunii .Port1lor de Fier" din
Drobeta-Turnu Severin. tn prezent este Tn
administrarea Comisiei Monumentelor
Naturii. Comunic hidrologic cu Petera
lui Epuran. Petera a suferit unele
amenaJri : peste puntea natural , din
interior, prbuit acum, s-a construit un
pod metalic, iar intrarea principal , de pe
partea dreapt a prului Topolma , este
nchis cu poart de metal. Vizitarea se
face controlat.
Datare: neolitic. Hallstatt. epoca da-
cic ,
epoca medieval .
1 G M Murgoct Ca/care i fenomene de
eroz1une In Carpaii Merrdtonali. Bulettnul
Soc et \11 de tunte 7, 1898, p . 1
2 V Oecu Marctan Blea hu , Grottes d 'Oiteme
e~eplor~es de 1959 a 1962, In Recherches sur le
grottes du Banal et Oltente, Rou mame 1959 -
1962, CNRS, Pans, 1987.
Petera lui Epuran
Jud. Mehedini , sat Jupneti , comuna
Cireu .
Localizare . Podiul Mehedini , carstul
din Valea Topolniei , pe versantul
stng al rului Ponor , la 600 m sud-
est de satul Jupnet1 .
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altitudmea absolut de 415 m,
altitudinea relativ de 16 m, lungimea de
3604 m. Are o singur deschidere cu
dou etaJe unul fosil i altul activ. in
1962 C.S. Nicolescu-Piopor execut
spturi arheologice lng peretele une1
stnci, la Jupneti , dar la civa an1, se
prbuete gura unei peteri obturate.
Petera a putut fi explorat Tn anii
urmtori de specialitii de la Muzeului
Regiunu . Porile de Fier" din Drobeta-
Turnu Severin i de colectivul care a
efectuat spturi la C1reu condus de
Luc1an Rou sub indrumarea lui C.S.
N icolescu-Piopor i apoi de speologi.
Colegul C. Lascu identific ceramic
incrustat cu culoare alb aparinnd
eul urii Kostolac i unelte din os i piatr
Petera este in curs de explorare i are
legtur cu Petera Topolnia la nivelul
etajului activ. Este nchis cu grilaj de
fier.
Piesele se afl la Muzeul Judeean de
Etnografie i al Regimentului de Grani
Caransebe , sub inventar nr. 11291 , i la
83 www.cimec.ro
Arheo/ogis peterilor i mmelor din Romdnis -
lnst1tutul de Speologie .Emil Racovi"
din Bucureti.
Datare: epoca medieval
1 Mare~an Bleahu , V. Decu. tefan Negrea , C.
Plea . 1 Povara , 1 Vtehmann Pete" dm
Romllllll, 1976. p 307. 308
2 Cnstlan Goran , Catalogul S/slema/Jc a/
Petenlordm Roml!llll, 11181 , Bucuretti. 1982,
213611 .
Petera Climente /,
Petera Climente, Gaura
lui Climente
Jud. Mehedmi, sat- comuna Dubova
Cllmtnlt 1 Intrarea tn Ptfltli
Localizare Munii Almjului, bazinul
Dunrii, zona Porilor de Fier, .Preluca
lui Climente, .Ciucaru Mare.
Reprezmt o peter natural cu o
singur deschidere, cu o sal orizontal
i o galerie orizontal ascendenta, cu
altitudinea absolut de 178 m, relattv de
130 m. lungimea total de 70 m, orientat
sud-sud-est - nord-nord-vest. A fost
identificat de Vasile Boronean in 1964,
care a efectuat spturi in 1965 i in
1968 1969. Cu aceast ocazie au fost
scoase la 1veal o bogat faun
domeshc i de peter din perioada
pre1storic i numeroase materiale
Peten naturale
arheologice, aflate intr-o succesiune
stratigrafic. dup cum urmeaz pe
stnca alterat, dtn penoada cnd
petera era activ, la sfritul inter-
glaciarului Rtss WOrm i WGrmul de
inceput se suprapun msipuri i prundi,
apo1 primele depuneri argiloase in care
se afl prima etap de locuire srac, din
pa1eoliticu1 mijlociu, cultura musterian,
apoi dou depuneri sterile arheologic dar
nu i faunist1c, locu.rea corespunztoare
paleoliticului cuaritic, din paleoliticul
mijlociu final i din paleoliticul superior,
apoi dup o alt depunere steril o
locUire protoclisurian (epigravettian)
dtn mileniul XVI - XI (14000 - 11 000)
a Chr Dup o depunere loessoid steril
de la sfritul glaetaiunu Wurm, urmeaz
o locuire din t1mpul neoliticului timpuriu
cultura Cri. fn acelai t1p de depunere
urmeaz o locuire din vremea culturii
Coofeni din perioada de trecere spre
epoca bronzului. Om epoca bronzului se
evideniaz materiale I ceramic
aparmnd culturii Verbicioara. din prima
epoc a fieruiUI - Hallstatt, grupul cultural
Susam - Med1a . Acesta din urm nu are
un nivel de locuire bogat. Nivelurile de
locUJre sunt marcate prin vetre de foc cu
arsur i cenu, nsoite de ceramic.
Ult1ma locuire, de la suprafa, se afl
intr-un pmnt negru-cenuiu 1 aparine
epocii medievale, secolele XVII -XVIII, in
acest strat s-au gs1t i monede. La
suprafa se gsete guano de animale
domest1ce i liliac, vetre de foc din
secolele XIX - XX. Petera adpostete
in vreme de iarn i var animale
domestice care cresc nesupravegheate.
Pentru paleohticul miJlOCIU final i pentru
paleoliticul superior de inceput s-au gsit
unelte predominant din cuarit dar i din
silex sau alte roci, iar pentru post-
disurian un bogat 1nventar de unelte din
silex, in care domin vrfurile de sgeat
de un tip specific acestei locuiri. Oasele
de animale stud1ate de Alexandra
Bolomey i Elena Terzea fac dovada c
pn Tn post-clisurian (ep1gravettian) se
vna in pnnetpal Ursus spelaeus ln
tardiglaciar in timpul culturii protoclisurian
se vna Capra lbex (capra neagr) i
Rup1capra rupicapra (capra de stnc),
Ursus arctos (ursul brun), Vulpes vulpes,
Cervus elaphus etc. Lista animalelor
vnate pentru ambele perioade este mult
www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mmelor dm Rom,nia -
mai bogat . fncepnd cu neolit1cul, alturi
de animalele slbatice apar i capra sau
oata ca ammale domestice Alturi de
aceste antmale de talie mare sau
mijlocie a aprut i faun mrunt cu
Micro tusarvafis in timpul paleoliticului cu
climat foarte sever, impdunt , cu MICro-
tus gregalis. Lagurus lagurus, Crtcetulus
migratorus. Sicista subtilis, Ochatona
pusilla Din cauza creterii nivelului apei
in lacul de acumulare a Hidrocentrale1
Porile de Fier l, la peter se poate
ajunge numai venind cu barca pn la
.Preluca lw Climente" sau cobornd pe
frnghii peretele abrupt al .CiucaruiUI
Mare.
Climente 1- Unelte din quartz, silex ti os
Datare: paleolitic, mezolitic, neolitic,
perioada de tranziie de la neolitic la
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
medieval, epoca modern, epoca
contemporan.
1 Vas le Boronean1 Descopenn gravet,ene In
Petera lui Cllmente, Revista Muzeelor 6, 1968
Petefl naturale
2 Vasile Boronean\. Descopenri arheologice In
unele peten dm Defileul Dunlnl, Grupul de
Cercetan Complexe .Portle de Fter', Speologia
sena monograftcJ, coordonator. Traian Orghtdan.
tefan Negrea . Academta R S.R Bucureti,
1979, p 140- 182
3 Alexandnna Negrea tefan Negrea, Petenle
ain Defileul Dunlm i fauna terestri , Grupul de
Ceroet4ri Complexe ,POI'\tle de F1er', Speolog&,
sena monografc:A . coordonaton Traian Orghtdan.
tefan Negrea, Academta R S R .. Bucu reti,
1979, p 30- 75.
4 Elena lenea . Mamdrele cuatemare am unele
pe ten i adlposrun sub stancl dm zona Portle
de Fier, Grupul de Cercetari Complexe ,POI'\tle de
Ftel". Speologa. sena monografte<1, coordonaton
Tratan Orgh1dan, tefan Negrea . Academ a
RS R. Bucureh , 1979, p. 105- 1311
5 Cnshan Goran, Catalogul Stslema#lc al
Petnlord1n Romlnia. 1981, Bucureti , 1982 .
2211 17
Petera Climente Il
(Peteranr. 1 de la Gaura
Ponicovei, Petera de la drum)
Jud Mehedinti, sat comuna Dubova.
Localizare : Munii Almjului . bazinul
Ounm, zona Porile de Fier, .Preluca
lui Climente - Ciucaru Mare.
Repreztnt o peter natural, cu o sin-
gur intrare, cu o miniteras de stnc .
Prezint o orientare ascendent , cu
altltudmea absolut de 60 m, relativ de
12 m, lungimea total de 47 m. Petera a
fost identificat in 1964 de C.S. Ni-
colescu-Piopor i Vasile Boronean . fn
1968 Alexandrina i tefan Negrea ii fac
cartarea i stud1az fauna . Spturi
sistematice efectueaz Vasile Boronean
in 1968 - 1969. Cu aceast ocazie s-a
intlnt urmtoarea situaie stratigrafic :
pe terasa din fa i la intrare, depozit de
epoc holocen , in galeria interioar
ascendent , o depunere loessoid-argt-
loas, in stnca erodat din perioada
activ in marmite cu acumulri de pietri
i nisip depuse cnd Dunrea curgea la
acest nivel. Peste aceasta se gsete o
depunere de loess la intrare i argiloas
as
www.cimec.ro
Arheologta peterilor t mine lor dm Rom~nia
1~ ),l :~
(;".
~. (..
'-. J/.
~. [) ~ a;
f {~ . ~~. ~
~" 1
1 1 Vasile Boronean1. Descoperm arheolog1ce rn
Climente 11 Unelte din sllelC
in galeria interioar.
La intrare, deasupra
pietriului este o depunere ngust,
steril arheologic dar cu faun cu Ursus
spelaeus. Apoi urmeaz un nivel de
locuire corespunztor proto-clisurianului,
urmat de clisurian. Este aezarea in care
se atest succesiunea direct din pro-
toclisurian a clisurianului. S-au descoperit
pentru acestea peste 2000 de unelte i
arme dm silex, intre care se impun
vrfurile de sgeat, precum i vrfurile
de suli dm os I alte obiecte, ca
harpoane, podoabe i cteva piese
ornamentale geometric. in interior, n
acest strat cultural, s-a gs1t i un schelet
uman presrat cu ocru rou i piese de
dentiie . Locuirea de aici este parial
contemporan cu cea clisurian de la
Cuina Turcului, de la aproximativ 75 m
deprtare est de peter. Peste aceast
depunere, la intrare se afl materiale
ceramice aparinnd culturii Coofeni ,
unele ornamentale cu motive cu boabe
de linte n convieuire cu elemente
culturale de tip Kostolac. Urmeaz lo-
cuirea din prima epoc a fierului -
Hallstatt, atestat de ceram1ca aparinnd
grupului cultural Susani - Media. Tntr-o
depunere foarte subire, la baza stratului
- Peteri naturale
negnctos se afl materiale ceramice i
monede din vremea mpratului Dio-
cleian, din vremea lur Constantinus 11 i
apoi materiale ceramice din secolele XI -
XIII, ceramic i monede datate ca fiind
din vremea lui Ferdinand 1 al Ungariei i
Cristian, din timpul Imperiului Romane-
German, precum i austriece dintre 1782
- 1835. Cercetrile au fost deosebit de
grele din cauza deranjamentelor produse
de cuttoni de comori de la sfritul
secolului al XIX-lea i nceputul secolului
XX. Tn urma creterii nivelului in lacul de
acumulare al Hidrocentralei Porile de
Fier, petera nu mai are acces dect pe
ap, cu barca. Are partea de la intrare
acoperit de apa lacului de acumulare.
Data re: paleolitic, epipaleolitic (mezo-
litic), perioada de tranziie de la ne-
olitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca daco-roman, epoca medie-
val, epoca modern.
unele pfften dm Defileul Dun~ni, Grupul de
Cercetri Complexe .Porile de F1er", Speologia ,
sena monograf1c. coordonaton Traian Orghidan,
tefan Negrea , Academia R S R , Bucureti ,
1979, p 140. 182
2. Alexandnna Negrea. tefan Negrea, Petenle
dm Def1leul Por11e de F1er, Grupul de CercetAti
Complexe .Por1le de F~er" , Speolog1a, sena
monografic . coordonatori Traian Orgh1dan.
tefan Negrea Academia R S R . Bucureh .
1979, p 30. 75
3 Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele
peten I aa~postun sub stane~ dm zona Por1le
de F1er, Grupul de Cercetn Complexe .Porjtle de
Fier" Speolog1a, sena monograhc , coordonaton
Tratan Orgh1dan, tefan Negrea Academia
RS R , Bucureh. 1979 p 30 75.
4 Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al
Petenlordm Romania 1981 Bucureh . 1982 ,
221 1 14
5 Vasile Boronean , Paleofltlcul supenor I
ep,pa/eollttcul am Zona Por1le de F1er, [in
manuscns)
Petera Cuina Turcului
(Petera din Potcapina Turcului,
Petera de la Curba Periculoas,
Petera de la Gura Ponicovei)
Jud. Mehedint, sat - comuna Dubova
Localizare: .Ciucarul Mare", .Caza-
nele Mari" in partea de vest a ad
postului natural Cuina Turcului, ntre
.Moara Dracului" i .Proluca Turculut.
86
www.cimec.ro
Arheologia peterilor i mmelor dm Rom!Jma -
Reprezint o peter natural, cu su-
prafaa 58 m2 umed, activ (in ano-
timpul ploios), cu altitudinea absolut de
62 m. Tn faa peterii, in adpostul natural
Cuina Turcului, Vasile Boronean i
tefan Roman au efectuat in 1965 un
sondaj arheologic din care a rezultat
1. intre adncimile 0,20 - 0,60 un strat de
locuire din perioada de tranziie la epoca
bronzului (culturile Coofeni. Kostolac i
Vucedol);
2. intre adncimile 0,60 - 1 m, strat de
locuire neolitic . Sptura s-a oprit la
aceast adncime.
Materialul este contemporan cu cel gsit
in spturile din adpostul propriu-zis de
la Cuina Turcului (vezi adpostul Cuina
Turcului, Petera din Cuina Turcului). in
prezent se afl inundat de apele lacului
de acumulare a hidrocentralei Porile de
Fier, fiind situat sub cota 72 m.
Datare: neolitic, perioada de tranziie
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Vasile Boroneant. Cui/ura Kostolat de la Cuina
Turcului, SCIV 17 , 1966, p 2
2 Vasile Boronean\. Cercetsri arheologice 1n
unele peteri dm zona Porle de F1er. Grupul de
Cercetan Complexe . Porile de Fier" . Speotogia,
sena monograflca. coordonaton Tra1an Orgh1dan,
tefan Negrea, Academia R S R , Bucureti
1979
3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaflc al
Petenlorelm Romania . 1981 , Bucureti . 1982 ,
2211 / 5 .
Petera Fluturi/ar
(Gaura Fluturilor, Gaura de la
litrari)
Jud Mehedini , sat - comuna Dubova.
Localizare: Carstul din zona Porile de
Fier, Che1le Ponicovei, .Ciucarul Ma-
re, malul stng al vii rului Ponicova
deasupra Peterii Ponicova.
Reprezint o peter natural locu1t i
exploatat de om Const dintr-o
cavitate. cu un cotlon care se prelungete
printr-o galerie ngust in masivul . Ciu-
carul Mare". Tnlimea la gur este de
1,80 m, limea este de 1 ,90 m. lungimea
este de 158 m, altitudinea este de 190 m.
A fost cercetat de Vastle Boronean
intre 1964 - 1965. La intrare s-a gsit
faun fosil I subfosil, fragmente
Peten naturale
ceramice dm Hallstatt, medievale (secolul
al XVII-lea) i moderne, vetre de foc. Nu
s-au fcut spturi . Importana este
istorica-economic . Tn evul mediu I in
epoca modern se exploata azotatul de
potasiu pentru fabricarea prafului (iarba)
de puc Informaiile provin de la
locuitorii din Dubova (Guran Nicolae,
Rdu Antonie etc.). Una dintre denum1ri
i se trage de la exploatarea zcmntului
de guano bogat n azotat de potasiu
denumit in zon .Silitr" (.alitra in
srbo-croat) .
Datare: Hallstatt. epoca medieval ,
epoca modern
1 Marcian Bleahu, V Oecu. tefan Negrea. C.
Plea t Povar , 1 Vtehmann . Peten dm
Romama. Bucureti , 1976 .
2. Grupul de Cercetan Complexe . Porttle de
Fier", Speotogia sena monografica. coordonaton
Traian Orghtdan tefan Negrea Academia
RS R , Bucureti . 1979.
3. Cnstian Goran Catalogul SistematiC al
Petenlordm Romania. 1981 , Bucureti , 1982,
2211 / 6 .
Petera lui Carati/
(Gaura lui Crfil)
Jud Mehedin1 , sat - comuna Oubova
Localizare: Carstul din Zona Porile
de Fier, Cheile Ponicovei, Ciucarut
Mare, versantul stng al vii Rului
Pomcova, deasupra Peterii Ponicova.
Reprezint o peter natural locuit
probabil temporar. Prezint o intrare cu
aspect de adpost, cu trei cotloane, care
se pret ngesc spre est, cu lungimea de
51 m. A fost vizitat de Vasile Boronean ,
intre 1964 - 1968. La suprafa se ob-
servau cteva fragmente ceramtce din
vremea culturii Coofeni, medievale din
secolul al XVII-lea i moderne. ames-
tecate cu cenu , crbune i dejecii de
capr i oaie.
Datare: perioada de tranziie de ta
neolitic la epoca bronzului, epoca
medieval , epoca modern .
1. Marctan Bleahu v Decu . tefan Negrea , C
Ptea , 1. Povara, 1 Vtehmann , Peteri dm
Roman.a, Bucureti , 1976.
2. Vasile Boronean , Cercel4fl arheologice Clm
unele pesteri Clm zona Portile de Fter, Grupul de
Cercetr i Complexe . Por1le de Fier" , Speologia ,
sena monograhca, coordonaton Traian Orghidan .
tefan Negrea, Academia R.S R .. Bucureti .
1979.
87 www.cimec.ro
Arheologta peterilor t mmelor dtn Romdnia - Pe ten naturale
3 Crrsttan Goran, Catalogul S1slemat1c al
Petenlor dm Romlnia, 1 gst Bucureti , 1982,
221117 .
Petera Ponicova
(Petera de la Gura Ponicovei,
Gaura Ponicovei, Petera de la
Gura Apei, Petera Liliecilor.
Petera Polilecilor)
Jud. Mehedini, sat- comuna Dubova.
Localizare: Cheile Ponicove1 Tntre
Cheile Ponicovei I Dunre, la est de
oseaua Orova - Moldova Veche.
Carstul din zona Porile de Fier,
.Cazanele Mari".
Ponlcova fntare Tn peter4
Lungtmea este de 1666 m (1- 537 m, Il-
381 m, III - 447 m. IV - 301 m), cu
altitudinea absolut (la intrarea n .Gale-
ria Liliecilor-) de 68 m; altitudinea relativ
de 116 m. Reprezint o peter natural
locuit de om. Se compune dm patru (1 -
IV) pri , denumite de speologi . sisteme":
1 - Galeria activ de tip tunel , care
traverseaz masivul calcaros .Ciucarul
Mare de la vest la est, prin care curge in
Dunre prul Ponicova. Are lungimea
de cea 400 m, iar nlimea de pn la
36 m. 11 - .Galeria Concretonat" este
accesibil din prima, pe un urcu in pant
de 36 m care se termin in .fund de sac.
In unele cotloane, din zona slii
coloanelor s-au descoperit fragmente
ceramice din prima epoc a fierului. III -
.Galeria Liliecilor" i Sala Mare -
accesibile printr-o deschidere proprie ce
constituie etajul superior n evoluia
peterii . Pe aici ptrunde lumina i
curenii care vin dinspre chei. Se
comunic cu Sala Mare i prin aceasta
cu sistemul 1 (Galeria activ) , IV - Galeria
cu argil . Are acces prin Sala Mare
(sistemul III). Apare ca un balcon (stil
labirint) al Slii Mari, cu aspect
monumental.
Date arheologice: .Galeria Lihecilor- i
Sala Mare prezint interes arheologic i
istoric. Vasile Boronean a efectuat intre
1965 i 1968 cercetri in Galeria
Liliecllor in urma acestora a rezultat c
aceast galerie a fost locuit in paleolitic,
neolitic (cultura Cri), perioada de
tranziie la epoca bronzulUI (culturile
Coofeni i Kostolac) . epoca bronzului
(cultura Vucedol). prima epoc a fierului
(faza Ostrovul Banului) t in secolul al
XVI-lea. Galeria a fost puternic afectat
de gropile cuttorilor de comori t de
exploatrile de guano Fragmente
ceramice dtn prima epoc a fierului au
fost gsite 1 in .Galeria Concre tonat"
Date istorica-economice in penoada
1900- 1914, in timpul cnd zona a fcut
parte din Imperiul Austro-Ungar, din Sala
Mare I dm Galeria cu Argil se exploata
guano. in acest scop, in interiorul i
exteriorul peterii s-au fcut anumite
amenajri La data la care Vasile
Boronean a efectuat primele descinderi
in peter (1965 - 1968) mpreun cu C
S. Ntcolescu-Piopor i in colaborare cu
sten ii din Dubova s-au constatat urm
toarele amenajri :
in exterior: pe peretele (abrupt) de sud al
Cheilor Ponicovei, cu acces spre . Poiana
Popii" de pe podul natural al Ponicovei
spre Plavievia , se afla o scar de lemn
din stejar masiv cu o platform spat in
stnc , la mijloc, de pe care se accedea
pe o a doua scar , la fel cu prima, care
era fixat tot pe o platform de stnc ,
care avea la capt o potec ce ducea
spre peter . La intrare, in exterior, se
afla o alt scar , tot din lemn masiv pe
care se urca in peter .
88
www.cimec.ro
Arheolog1a petenlor i minelor dm Romnia - Peteri naturale

in interior: la intrare se amenajase o Mare, sub peretele denumit .Pnza

protecie cu traverse din lemn de stejar Curii". la 500 m aval de Petera
pentru evitarea degradrii intrrii. Trepte Ponicova. Carstul din zona Por1lor de
de stejar masiv urcau i pe peretele de Fier.
acces spre galerie, pe unde se putea
circula in perioada de var , cnd rul
scdea sau seca. Tn Sala Mare, in partea
de est, in faa niei cu guano se afla o
scar de acces din lemn de brad
(prepeleac) pe care se urca la galerii,
pentru recolta rea zcmntului de guano.
Sus in ni se gsea o protecie din lemn
de brad Guano ambalat n cuti1 speciale
era transportat la pontonul de la vechiul
pichet de grn1ceri de la Plavievia. iar
de acolo, cu lepul pe Dunre Primul
rzboi mondial a intrerupt exploatarea Vete,..nl - Gravurl dupl A. Kunlke
zcmntului de guano i a celui de
silitr . O alt scar din lemn de stejar
asigura urcuul i coborul in galeria
tunel spre Sala Mare. Dup unele in-
formaii d1n partea localnicilor, guano era
exploatat i pentru extragerea ierbii de
puc .

Datare: paleolitic. neolitic, perioada

de tranz1ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului , Hall-
statt, La Tene, epoca medieval.
epoca modern .
1 Vas,fe Boroneant Constana Boronean ,
Cercetifl arheotog1ce In Cazanele Man, Rev1sta
Muzeelor 2, 1965, 4
2 lefan egrea, Alexandrina Negrea, Peterile
dm Defileul Dunlni, LucrAnle tnslltutului de
Speo1og1e ,Em11 Racov1' 8, 1969.
3 Vas1le Boroneanf, Cercetn arheolog1ce In
unele pe ten dm zona Por11e de F1er, Grupul de
Cercetri Complexe .Por1le de F1er" , Speolog1a,
sena monograf1c, coordonatori Tra:an Orgh1dan,
tefan Negrea, Academia R S.R . Bucureti ,
1979,
4 . Cnst,an Goran, Catalogul S1stemai1C al
Petenlordm Romlnia. 1981, Bucureti , 198.2, Vete111nl Ruinele zidului de protecie rie epoca
2211 /4 romani i medievala

Reprez ' nto peter natural , fosil, a-

menajat de om .
Petera Veterani Date generale. se compune dintr-un
culoar scund (galerie de acces) de 19.50
(Peteralui Maov, Petera de
m, care d intr-o sal mare, lat de 28 m,
sub Pnza Gurii, Veterani lung de 37 m i nalt de 17 m; cu o
barlang, Veterani Hohle, galerie vestic , lung de 14 m, cu dou
Piscabara, Peth) rupturi de pant; o galerie-tunel (tunel de
presiune) de 3,50 m spre nord, cu o mic
Jud. Mehedni , sat - comuna Dubova acumulare de ap , cu altitudinea abso-
(fost Plavievia) . lut de 73 m, relativ de 25m
Localizare: .Cazanele Mari", .Ciucarul Date arheologice: cercetri efectuate de
89 www.cimec.ro
www.cimec.ro
 A tg . ud crtpt1011duD n b .
a, \7.t0

Petera cu aven
,(Petera cu trei intrri)
Jud. m . t N dr g, comun drag.

Cr ti n Gor n, Catalogul Si t trn)f/c al

t rtlor d e
om an a, t r. Bucure 1 2.
2211 1 2

Petera Cuciulat
Jud. Sala sat Cuaul 1, comuna Letca

2 P tr Rog
ndoca : l dn 9,
1 7, p381

Petera Buzeica
Jud. Tim1 , t Rom n tt, comuna
Tom li.

9
www.cimec.ro
Arhao/ogia patanlor i minalor din RomAnia - Pat9fl naturale
cazionat de om. Lucrri de explorare in
curs de derulare de ctre muzeele din
Reia i Caransebe.
Datare epoca preistoric
1 Petru Rogozea, Cercet~rr arheologice In
endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banat1ca 9,
1987, p. 355, 361 .
Petera Romneti
(Petera Mare de la Fereti,
Petera cu Ap, Petera
Romneti- Fereti, Rumunyest-
barlang, Facsadi - barlang)
Jud. Timi, sat Romneti, comuna
Tometi.
Localizare Munti Poiana Rusc.
carstul din bazmul Bega, in amonte de
Mntur, Valea Pustinei, versantul
stng la .2,2 km inainte de confluena
cu prul Bega Poienilor Dealul lui
Filip, la sud-est de sat
Reprezint o peter natural locuit de
om, cu altttudinea absolut de 370 m,
relativ de 105 m, lungimea de 1386 m.
Intrarea este de 2 x 9,5 m, orizontal,
fosil, cald . Prezint trei deschideri.
Primele cercetri au fost fcute in
1872,de ctre T. Orthmayr. Cercetri
speologice complexe au rost fcute dup
1963. Spturile arheologice au fost
conduse de M. Moga in 1949. Au fost
identificate dovezi de locwe din
paleoliticul superior: o vatr de foc pe
care erau opt coli de Ursus spaeleus i
dou instrumente d1n os. Din locuirea
neolitic , in afar de ceramica aparinnd
cultun'i Tisa (1 - 11) s-a gsit i o groap ce
a servit ca depozit de cereale (groap de
bucate). Din perioada de tranziie la
epoca bron-zului provin materiale
aparinnd grupului cultural Bile
Herculane - Cheile Turzii. fn 1960, Ion
Stratan i Florea Mogoanu reiau
spturile, care se opresc ta - 3,80 m,
fr a atinge patul peterii . Au nimerit cu
seciunea in splurile vechi, iden-
tificnd doar materiale post-paleolitice.
Datare : paleolitic, neolitic, perioada
de tranziie de la neolitic la epoca
bronzului.
1 Manus Moga Muzeul reg1onal al Banatului,
ReVIsta Muzeelor 1. 1964 , 3, p 295
2 Petre Roman. Mod1ficln structurale ale
cultunlor eneoltltcului fina/In regtunea carpato-
danubtanl , Banal1ca 2 1973. p 58
3 Marc1an Bleahu. V Decu tefan Negrea C
Plea1 Povar. 1. V1ehmann. P&tefl dm
Romlnia, Bucureti 1976
4. Manus Moga O Radu, Contflbututa
cunoaterea culturii Trsa ITn lumma descopermlor
de la Hodont {1959 1960) , Studu I comunocan
de etnografie l1stone 2, Caransebe , 1977 , p.
231 , 233 , 238
5 Cristoan Goran, Catalogul Srstemai/C el
Petenlordm Romlma. 1981 , Bucureti 1982,
2273 / l.
Petera Istoric.
(Petera nr. 2 a lui Manea Cezar)
Jud Gorj, comuna Closan1
Localizare: Muntii Mehedinti, bazinul
J1ulut, Malea Motrului
Pester natural locuit de om desco-
perit m 1975, 37 metri lungime. In ea s-a
gsit o pies din bronz de epoc dacic
Datare. Epoca fierului.
1 lea Giurg1u Buletinul Clubului de Speologie
Em 11 Racov1t 5 1977-1978, p 102-103
Petera Templul
Ursitelor
Jud. Braov , comuna 1nca Veche
Localizare: Munii aga, masivul
Fgra , malul drept al prulut inca.
afluent al Oltului.
Dou ncperi rupestre spate de om
intr-o roca sedimentar nisipoas . Pre-
zint aspect de catacomb paleocretin .
intr-o firid a altarului se afl un poligon
stelat iar in interiorul su , dou litere din
alfabetul grecesc, alfa i omega. Monu-
mentul are caracteristica paleocretin .
fn abs1d este incizat figura lui Hristos.
Datare: sec. IV p. ch .
Gh Lucoan Moldovan. Misterul templului de la
Sonca Veche Brasov, 2000
V Boroneant, Cercetare de teren 1n ocombne
2000. nepubl1cata
92 www.cimec.ro