Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat - Clopotel.ro-Referat Psihologie Sociala
Referat - Clopotel.ro-Referat Psihologie Sociala
ECONOMIE GENERALA
-referat-
MUNTEANU IOANA
GRUPA 1437
Referat.clopotel.ro 1
Studiul comportamentului electoral este unul dintre domeniile sociologiei căruia i-au fost
dedicate numeroase cercetări şi analize in ultimele decenii. Dreptul de a vota este un drept
fundamental, iar întregul edificiu al democraţiei se bazează pe posibilitatea exercitării acestui
drept. În încercarea de a stabilii care sunt factorii care influenţează opţiunea politică mai mulţi
cercetători francezi au efectuat un ansamblu de studii, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece
ani, asupra electoratului francez. Analiza datelor culese cu acest prilej au condus la concluzia că
există o dependenţă strânsă intre apartenenţa la o anumită clasă socială, deţinerea unui
patrimoniu, religie şi opţiunea politică.
Referat.clopotel.ro 2
mai puţin de jumătate din slujbelor religioase) se îndreaptă in proporţie de 54% spre aceleaşi
partide.
Considerând că acest criteriu nu este destul de semnificativ pentru a arăta gradul de
integrare religioasă, ţinând cont schimbările care au loc in ultimii ani, specialiştii au căutat alte
modalităţi de stabilire a măsurii in care un individ poate considerat religios sau nu. In cadrul unei
cercetări desfăşurate cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 1988, s-a încercat stabilirea poziţiei
subiecţilor faţă de patru chestiuni fundamentale ale religiei.
Intr-o primă etapă, s-a construit o scară de baza unui ansamblu de credinţe semnificative
pentru catolicism (credinţa in existenţa diavolului, raiului şi iadului, sfintei treimi, judecăţii de apoi,
prezenţa reală a lui Isus in cadrul euharisiei ). 90% din cei plasaţi la nivelul cel mai înalt al scării
credinţei sunt practicanţi cu regularitate(37%) sau iregulari(53%). La nivelul cel mai de jos al
scării se găsesc 1% practicanţi cu regularitate, 19% practicanţi iregulari, 26% nepracticanţi şi
47% atei.
Există indubitabil a legătură puternică intre practica religioasă şi credinţele fundamentale
care stau la baza sentimentului religios, oricare ar fi biserica de care aparţine: credinţa in
existenţa in Dumnezeu şi in viaţa de dincolo de moarte. Proporţia celor care susţin că există
Dumnezeu este de 92% la catolicii practicanţi, 54% la catolicii nepracticanţi şi 14% la cei fără
religie. Procentul celor care cred in viaţa de după moarte trece de la 84% la 43% şi respectiv
18%.
Pentru a considera sentimentul religios independent de apartenenţa la o biserica şi la
obligaţiile pe care aceasta le impune, a fost aleasă o altă formă de manifestare religioasă:
rugăciunea, practică intimă şi de dimensiune experimentală. In plus este o practică care implică
credinţă in existenţa unei entităţi supranaturale. Rugăciunea apare şi ea in strânsă corelaţie cu
practica dominicală. Se roagă zilnic 87% din practicanţii regulaţi, 65% din cei care asistă la slujbă
doar o dată sau de două ori pe lună, 40% din cei care asistă doar la marile sărbători, 12% din
nepracticanţi şi 2% din cei fără religie.
Fiecare dintre aceşti indicatori nu măsoară decât o faţetă a fenomenului religios, dar sunt
foarte legaţi intre ei şi putem spune că fiecare dintre ei măsoară nivelul de integrare religioasă.
Toate datele disponibile confirmă validitatea indicatorului de practică religioasă ca fiind pertinent
in ceea priveşte nivelul de integrare religioasă.
Relaţia dintre oricare dintre cei cinci indicatori religioşi şi opţiunile electorale rămâne
aceiaşi (vezi tabelul nr.1). Votul acordat partidelor de stânga trece de la 62% la 26% pe măsură
ce parcurgem scara credinţelor catolice. Cu cât credinţa in Dumnezeu este mai sigură cu atât
probabilitatea de a vota cu stânga este mai mică. Cei care se simt apropiaţi de stânga politică
estimează in general că nu există viaţă după moarte. Aceiaşi corelaţie se regăseşte şi intre
frecvenţa rugăciunilor şi opţiunea politică.
Referat.clopotel.ro 3
Probabilă 18 43 5
Improbabila 18 62 6
Exclusă 13 59 20
Analiza este dusă mai departe prin studierea opţiunii politice ţinând cont de cele două
caracteristici: integrarea religioasă şi deţinerea unui patrimoniu. Rezultatele celor doi cercetători
menţionaţi mai sus sunt sintetizate in tabelul nr.2.
Conform datelor culese, votul este asociat in toate cazurile cu nivelul de integrare
religioasă. Dacă se declară fără religie, un individ fie că deţine sau nu un matrimoniu, va vota cu
stânga sau cu partidul comunist. In acelaşi timp, un catolic practicant fără patrimoniu va prefera
partidele de dreapta. In acelaşi timp, oricare ar fi nivelul de integrare religioasă , „efectul de
patrimoniu este verificat”. Incidenţa asupra votului a stăpânirii unei reşedinţe, fără a lua in
considerare substratul religios, este relativ modestă dar nu neglijabilă. Deţinerea unor bunuri de
raport influenţează insă in mod evident votul, in timp ce variabila religioasă este mai puţin
importantă. Aceiaşi concluzie se desprinde dintr-un alt studiu care cerceta cum este influenţat
votul de către deţinerea de bunuri mobiliare sau imobiliare.
Referat.clopotel.ro 4
Al doilea model construit de Guy Michelat şi Michel Simon porneşte de la presupunerea
că apartenenţa la o anume clasă socială determină orientarea electorală a individului.
Transformările sociale din ultimul timp: creşterea mobilităţii sociale şi geografice, ridicarea
nivelului de viaţă, tendinţa de apropiere a practicilor culturale sub influenţa mijloacelor moderne
de comunicare, par susceptibile să slăbească legătura dintre clasa socială şi comportamentul
politic.
Studii de dată recentă invalidează insă această ipoteză. Nonna Mayer pune in evidenţă
persistenţa unui clivaj politico-ideologică major intre liber profesionişti şi salariaţi: primii datorită
statutului lor de independenţi şi-au organizat
Unul dintre studiile referitoare la legătura intre apartenenţa la o clasă socială şi opţiunea
electorală aparţine lui Nonna Mayer. Aceasta a pus la punct un indicator care măsoare
apartenenţa la clasa muncitoare pe baza a zece caracteristici. Cu cât individul este mai integrat
clasei sociale a muncitorilor cu atât se diminuează frecvenţa votului de dreapta şi creşte cea a
votului de stănga (comunist, socialist sau radical de stânga ).
Deţinerea unui patrimoniu de către muncitori nu conduce la modificarea
comportamentului electoral. Oricare ar fi indicatorul patrimonial luat in considerare (deţinerea unei
reşedinţe sau de bunuri de raport), votul de dreapta este cu atât mai puţin probabil cu cât creşte
numărul atributelor muncitoreşti luate in considerare (tabel nr.3). Se observă totuşi o modificare a
preferinţelor electorale pentru partidele de dreapta pentru cei care deţin proprietăţi, mai ales in
cazul deţinerii de bunuri de raport. Cu toate că proprietatea influenţează atitudinile ideologice,
clivajul nu ii opune pe proprietari şi non-proprietari, decizia electorală fiind influenţată in principal
de gradul de integrare in clasa socială.
Tabel nr.3 Opţiunea electorală in funcţiei de numărul de atributele muncitoreşti ale indivizilor şi
deţinerea unui patrimoniu
Referat.clopotel.ro 5
Practică religioasă Număr de atribute muncitoreşti
0 1 2 +3 0 1 2 +3 0 1 2 +3
Regulată 79 69 67 57 10 19 18 31 1 2 6 11
Neregulată 66 49 42 36 21 35 42 42 2 11 16 15
non-practicant 42 34 26 19 34 49 57 66 9 18 24 34
Fără religie 15 9 14 6 64 70 70 81 27 38 47 62
Tabel nr.4 Votul in funcţie de nivelul de integrare religioasă şi gradul de apartenenţă la clasa
muncitoare
Concluziile studiilor efectuate in ultimii douăzeci de ani in Franţa verifică incidenţa majoră
asupra comportamentului electoral a integrării religioase şi apartenenţei. Importanţa ideologică a
dimensiunii patrimoniale nu este de neglijat. Datele studiilor confirmă că patrimoniul asociat cu
însuşirea ideologiei catolicismului asupra familiei, muncii, ordinii sociale şi destinului uman, se
traduce printr-un vot orientat spre dreapta eşichierului politic. La celălalt pol, atunci când
detaşarea religioasă şi detaşarea religioasă puternică determină un vot de stânga. Patrimoniul
deţinut este revelator şi generator de atitudine i ideologice şi politice, problema proprietăţii fiind
încă de importantă in stabilirea comportamentului politic al actorilor sociali.
Opţiunea politică este legată de dimensiunile subiective cele mai valorizate ale existenţei
personale dar ea operează in funcţiei de considerentele globale (principiile) tributare sistemelor
de reprezentare a căror formare începe de la primele experienţe de socializare. De aici şi relativa
autonomie a votului faţă de variabilele economice (venit, patrimoniu) a căror importanţă
subiectivă este in general recunoscută dar a căror rol este important in funcţie de locul rol in
sistemul interpretativ de ansamblu al fiecărei persoane.
Astfel de studii nu oferă o explicaţie completă asupra succesiunii complexe de procese
care se finalizează prin vot dar ele nu oferă o perspectivă asupra influenţei poziţiei sociale asupra
orientării electoratului.
BIBLIOGRAFIE
Referat.clopotel.ro 6