Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihail Litvak este medic-psihoterapeut şi unul dintre cei mai apreciaţi psihologi la nivel
internaţional. Este cel care a elaborat metodologia de soluţionare a conflictelor „Aikido
psihologic” şi primul care a implementat-o în practică.
Este foarte important să învăţăm să-i înţelegem pe cei din jur, precum şi pe noi înşine, dar
şi să răspundem la întrebările: „Cine suntem?”, „Ce vrem de la viaţă?” şi „Încotro ne
îndreptăm?”.
Iată cîteva sfaturi/gînduri de la Mihail Litvak, care vă vor ajuta să adoptaţi o decizie în
anumite situaţii din viaţa cotidiană:
Dacă o persoană nu poate spune nimic bun despre sine, dar vrea să o facă, el începe să-i
vorbească de rău pe alţii.
Roade piatra înţelepciunii, dar nu grumazul aproapelui tău, dacă tot ai dorinţa de a roade
ceva.
Depresia îi este dată persoanei pentru ca aceasta să refleteze asupra sa şi nici într-un caz
pentru altceva.
Nimeni nu abandonează pe nimeni. Pur şi simplu, cineva decide să meargă înainte, iar cel ce
rămîne în spate are impresia că a fost abandonat.
Dacă aveţi o impresie bună referitor la prorpia persoană, de ce mai aveţi nevoie ca şi alţii să
creadă la fel?
Fă ceea ce îţi doreşti, fără a cere permisiune, în caz contrar rişti să fii refuzat.
Nu ştiu care este calea spre succes, dar ştiu care este drumul spre insucces – dorinţa de a fi pe
placul tuturor.
Nu există logică masculină sau logică femenină, există doar abilitatea de a gîndi corect sau de
a nu o face.
Vrei să-ţi cunoşti duşmanul principal? Priveşte în oglindă! Dacă reuşeşti să-l învingi, ceilalţi
vor dispărea.
Dobîndeşte cît mai multe reuşite şi vei uita de supărări.
Este plăcut să comunici cu prietenii, dar să comunici cu duşmanii este foarte util.
Atît cu prietenii, cît şi cu duşmanii, împarte doar clipele de fericire. Prietenii se vor bucura,
duşmanii se vor mîhni.
Nu alerga în goana după fericire, ci caută acel loc unde vieţuieşte fericirea şi atunci ea
singură va veni la tine. Pot să-ţi dau un indiciu unde se află acest loc – tu eşti acela, iar
drumul spre acel loc este dezvoltarea la maxim a calităţilor personale.
Dacă vrei să-i demonstrezi cuiva ceva, înseamnă că trăieşti pentru acel cineva. În cazul în
care trăieşti pentru tine, nu există necesitatea de a demonstra ceva cuiva.
Visele sunt modul în care ne vociferăm capacităţile noastre. De exemplu, eu nu vreau să fiu
interpret de operă. Nu am nici voce, nici auz. Însă, dacă aş fi visat să devin interpret de operă,
această dorinţă ar fi fost catalizată de capacităţile mele. Respectiv, cel puţin aş fi încercat să
devin interpret de operă. Pur şi simplu, este necesar să identifici modalitatea de a transforma
visele în realitate. Principalul este să nu te grăbeşti şi, astfel, lucrurile vor decurge de la sine,
într-o manieră destul de rapidă. Este formidabil cînd o persoană poate afirma despre sine
următoarele: „Nu fac nimic altceva decît încerc să-mi realizez visele.”.