Procese geomorfologice actuale

Cu exemplificare in Romania
Procesele geomorfologice reprezintă totalitatea proceselor generate de agenţii interni sau
externi şi care conduc la modificarea (modelarea) reliefului terestru.

Specificul reliefului Romaniei si anume in trepte concentric de la litoral pana la etajul

crionival inclusive mosteniri glaciare , ca si specificul climatului nostrum temperat, cu nuante
determinate de influente extreme-europene si de litoral, impugn deci , pe langa o tratare
individuala a proceselor geomorfologice si un ape etaje regional, motivate de faptul ca de cele
mai multe ori procesele actioneaza in complex dar cu schimbari temporal de intaietate si ritm.

Pentru procesele geomorfologice care contribuie la modelarea versanţilor se folosesc o

serie de termeni consacraţi precum: procese de pantă, degradări de teren sau procese deluviale,
relieful creat purtând numele de relief deluvial.

De exemplu degradările de teren din bazinul Bârladului se datorează în principal acţiunii

eroziunii areolare şi liniare şi alunecărilor de teren (ambele cu o răspândire generalizată) şi,
secundar, unor şi procese cu o răspândire mai redusă, punctuală, precum: deflaţia, tasarea
(naturală şi biogenă), surparea, solifluxiunea etc.

Eroziunea areolară

Condiţiile speciale geologice, de relief, climă, hidrografie, vegetaţie dar mai ales
intervenţia antropică care se întâlnesc în bazinul Bârladului au dus la desfăşurarea pe suprafeţe
extrem de extinse a proceselor de eroziune. Solurile sunt cele mai afectate de acest proces,
cantităţi foarte mari de material care provine îndeosebi din orizontul fertil fiind transportate spre
baza versanţilor.

*Eroziunea picăturilor de ploaie sau pluviodenudarea apare in momentul în care

picăturile de ploaie, în căderea lor, lovesc (izbesc) suprafaţa solului, dislocând particule, pe care,
însă, le transportă aerian pe distanţe mici.

*Eroziunea în suprafaţă se dezvoltă în toate locurile în care există o pantă cât de micăcare
să poată permite o scurgere a apelor şi este provocată de scurgerea dispersată (ablaţie sau
eroziune laminară).

Eroziunea liniară

Eroziunea în adâncime şi în special ravenarea reprezintă un alt proces specific bazinului

Bârladului. Acest ajunge aici la dimensiuni nemaiîntâlnite în alte regiuni ale ţării.
 Acest fapt este datorat aceluiaşi complex de factori ce întruneşte condiţii „optime” pentru
ravenare. Procesul de „eroziune liniară” apare în momentul in care scurgerea de
suprafaţă(reprezentată prin şuvoaie sau şiroaie mari) se concentrează „în contextul creşterii
energiei cinetice a scurgerii lichide şi micşorării rezistenţei substratului sau învelişului vegetal
protector”.

Deplasările de teren

Pe lângă eroziunea areolară şi eroziunea liniară, deplasările de teren

completeazăevantaiul proceselor geomorfologice cu un rol esenţial în morfogeneza reliefului
bazinului Bârladului. Ele se desfăşoară în principal datorită acţiunii forţei gravitaţionale şi
cuprind: alunecările, surpările şi solifluxiunile.

Alunecările de teren sunt procesele geomorfologice cele mai importante din aceastăclasă
provocând pagube atât terenurilor agricole cât şi aşezărilor umane. Pe suprafaţa studiată, formele
de relief caracteristice alunecărilor de teren au o răspândire mai mare în Podişul Central
Moldovenesc. Acest fapt se datorează constituţiei litologice predominant nisipoase, dar nu sunt
excluse şi intercalaţiile de argilă.

Din categoria mai largă a deplasărilor în masă, nu lipsesc surpările, produse în malurile
râurilor prin eroziunea laterală a acestora, sau provocate de subminarea abrupturilor structural-
litologice prin ravenaţie sau eroziunea regresivă a râurilor, care au drept consecinţă rostogoliri de
blocuri rupte din marginea orizonturilor de roci mai dure, creepul şi solifluxiunea.

Sufoziunea reprezinta proces de subminare datorita circulatiei apelor subterane, face

parte din ceea ce se numeste relief de infiltrare. In cazul acestui proces, apa nu intervine decat
prin forta ei mecanica, astfel incat are loc un proces de antrenare a particulelor de teren sub
impulsul presiunii exercitate de curgerea apelor subterane.
Tasarea este miscarea lenta efectuata pe verticala in interiorul stratelor de roci afanate sau
clastice, sub forma compresiunii sau indesarii impuse de greutatea proprie sau de o suprasarcina.
Exista doua tipuri de tasare: de consolidare si prin subsidenta.
Tasarea prin consolidare este cea mai cunoscuta si are loc datorita supraincarcarii prin
constructii, alunecari, naruiri.Fenomenul se produce atunci cand indicele golurilor raportat la
greutatea materialelor pe unitatea de volum creste sau cand greutatea se mareste.
Tasarea de subsidenta are loc in cazul exploatarii apelor subterane, a zăcămintelor de
petrol şi de gaze, a sărurilor (prin dizolvare in subteran).(Exemplu cazul Ocnele Mari)

Procese fluviatile de albie

Relieful bazinului Bârladului este datorat, în primul rând, efectului acţiunii râurilor care
se realizează prin eroziune, transport şi acumulare. Eroziune exercitată de reţeaua de scurgere
permanentă are mai multe componente: eroziune laterală, eroziune în adâncime (de fund), şi
eroziunea regresivă. Specific în special jumătăţii sudice a bazinului este ritmul ridicat de
agradare (înălţare) a fundului văilor, având o rată extrem de ridicată.