Dorobanțu George Marcel

Grupa R-E, Anul III

Influenţa limbii engleze asupra limbii române

- implicaţii sociolingvistice -

Limba română este o limbă vorbită de aproximativ 28 de milioane de oameni, cu origine

romanica şi foarte similară cu italiana, franceza, portugheza sau spaniola. Istoria ei poate fi
urmărită pe parcursul unor anumite perioade istorice pe care le-a traversat. Spre exemplu, cu
2000 de ani în urmă, teritoriul de astăzi al României a fost locuit de daci ale căror preocupări
includeau agricultură, viticultura sau crescutul animalelor. Au rămas din acea perioada câteva
cuvinte legate de corpul omenesc şi relaţiile familiale(cap, mâna, picior). Însă dacii nu sunt
unicii strămoşi ai românilor şi a limbii române. Românii au jucat un rol important în istoria şi
dezvoltarea limbii române atunci când i-au asimilat pe daci încetul cu încetul. Un al exemplu
este cel al slavilor care de-a lungul secolelor VII, VIII şi IX, slavii au venit pe teritoriul
actualei Românii. Limba lor a influenţat limba română dar slavii au învăţat şi ei limba latină.
Limba slavă a influenţat limba română mult în pronunţie ceea ce se vede mai clar în iodizarea
sau palatizarea lui "e" la începutul cuvintelor că "el", "ea" sau "este". În prezent, limba
română este foarte influenţată de franceză şi de engleză. Totuşi, în ciuda influenţelor primite,
limba română şi-a păstrat originea romanica.

Vocabularul (lexicul) limbii române este format din: vocabularul fundamental şi masă
vocabularului. Vocabularul fundamental cuprinde circa 1500 de cuvinte din cele mai uzuale:
numele unor obiecte şi acţiuni foarte importante (casă, masă), numele unor alimente, numele
părţilor corpului omenesc (mâna, picior), numele unor culori importante, numele unor familii
şi ale unor rude, cele mai bine reprezentate în vocabular fiind cuvintele de legătură,
pronumele, numeralele. Masă vocabularului cuprinde 90% din totalitatea cuvintelor existente
în limba română: arhaisme (chezăşie=garanţie), regionalisme (cucuruz=porumb), termeni de
argou (polonic=bucătar), termeni de jargon(merci). Este foarte bine ştiut faptul că limba este
în continuă schimbare, schimbare apărută în primul rând datorită dezvoltării tehnologice şi
economice. Fiecare epoca a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte intrate în limba în
special prin traducerile de cărţi bisericeşti), grecisme, turcisme (în perioada fanariotă),

1
ungurisme (mai ales în perioada stăpânirii austro-ungare în Transilvania), franţuzisme (mai
ales în epoca modernă), anglicisme şi americanisme mai recent.

Luând drept exemplu influenţă limbii engleze, primul fapt demn de menţionat este că
vorbim de un fenomen internaţional (nu numai european, ci şi mondial). Împrumutul masiv de
termeni anglo-americani s-a manifestat după al doilea război mondial în majoritatea limbilor
europene şi nu numai.Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor
domenii ale tehnicii. Trebuie subliniat faptul că aceste împrumuturi şi influenţe sunt necesare,
chiar pozitive, atâta timp cât nu devin exagerate. Împrumutul de termeni anglo-americani
reprezintă un fenomen desfăşurat în limba noastră mai ales în ultimele decenii. E o pătrundere
masivă, care continuă să crească într-un ritm accelerat, dar care îşi găseşte motivaţia în
necesitatea de a desemna anumite realităţi extralingvistice. Aceste realităţi au uneori nevoie
de termeni neechivoci(în special termeni tehnici ce necesită precizie) pentru a fi desemnate.
Un rol foarte important în difuzarea inovaţiilor lexicale îl are presă, care, pe lângă faptul că
este considerată „a patra putere în stat”, este şi un important factor cultural-educativ. Prin
larga sa audienţă, prin autoritatea pe care o impune, presa scrisă şi audio-vizuală ia parte la
„educarea lingvistică” a publicului, dar şi la diversificarea şi difuzarea inovaţiilor lexicale.

Aspectele influenţei engleze în limba română poate fi abordată din perspectiva normativă:
pe de o parte normă socio-culturală, iar pe de altă parte normă lingvistică. Normă socio-
culturală reglementează motivaţia şi funcţia împrumutului în raport cu specificul unui anumit
stil sau registru al limbii. Conform celor două categorii stabilite de Sextil Puşcariu,
anglicanismele care apar în presă actuală se pot încadra în: „necesare” sau „de lux”. 1.
Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unităţi frazeologice care nu au un
corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu termenul autohton.
În acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al brevilocventei şi nu în ultimul
rând al circulaţiei internaţionale. Ele sunt motivate de noutatea referentului. În acelaşi timp,
luăm în calcul şi o motivare denotativă şi, chiar una conotativă (stilistică), în anumite situaţii,
chiar dacă mai puţine la număr. Anglicismele denotative nu au, în general, echivalente în
limba română, întrucât denumesc realităţi apărute recent în diferite domenii ale culturii
materiale şi spirituale. 2. Anglicismele ,,de lux” sunt împrumuturi inutile, care ţin de tendinţa
de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod.
Asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte româneşti, fără a aduce informaţii
suplimentare.

2
ÎMPRUMUTURILE NECESARE -LISTA DOMENIILOR

Terminologia economică, financiară, comercială şi a profesorilor

-Baby-sitter, cu sensul generic de „îngrijitor de copii”, apare în anunţurile publicitare cu un
sens specializat ce include „tehnici pentru îngrijirea, supravegherea şi educarea
copiilor preşcolari şi şcolari”.
-Broker şi dealer – intermediar.
-Drive-in – cinema, restaurant sau alt local care oferă servicii clienţilor fără că aceştia să-
şi părăsească maşinile, în timpul unei ştiri fiind numit şi „Fast Food la volan”.
-Duty-free – apare că adjectiv având semnificaţia de mărfuri cumpărate pe aeroporturi,
nave sau în avion, la preţuri mici, fiind scutite de taxe. În presă actuală poate apărea şi ca
substantiv: „taxe de înfiinţare a unui duty-free”.
-Non-profit – care nu caută să obţină profit.
-Rating – categorie, clasificare, clasa, rang.
-Tour-operator – companie care organizează şi vinde vacanţe prin intermediul
unui agent turistic.
-Voucher – document care poate fi folosi, în loc de bani, pentru a plăti ceva.

Terminologia tehnică
-Airbag – pernă gonflabilă destinată să protejeze, în caz de ciocnire, pasagerii de pe
locurile din faţă ale unui automobil.
-Hard şi soft – termeni din cibernetică.
-Lap-top – calculator portabil.
-Screening – examen medical realizat cu raze X.
- A scana – verbul din engleză „to scan”(a examina ceva în detaliu, cu ajutorul unui fascicul
de raze X).
-Shipping – expediere de mărfuri cu ajutorul navelor.
-Site – spaţiu, pagină de Internet.
-Walkman – casetofon portabil cu căşti, la care pot fi ascultate din mers înregistrări muzicale.

Termeni din domeniul comunicaţiilor şi presei

3
-Banner – fâşie lungă de pânză pe care este scris un mesaj, un slogan.
-Clip – scurt film publicitar difuzat la televizor.

-Hot line – linie telefonică prin care publicul poate contacta poliţia sau alte servicii pentru
a da informaţii despre anumite situaţii speciale.

Termeni din domeniul învăţământului şi cercetării

-Curriculum – programa şcolară pentru o anumită disciplină.
-Grant – suma de bani nerambursabilă acordată unui cercetător individual, echipe de
cercetare, institut de cercetare pentru realizarea, într-o perioada de timp determinată, a unei
activităţi de cercetare ştiinţifică sau a unei activităţi similară activităţii ştiinţifice.
-Master – studii aprofundate.

Terminologia sportivă
-Snow-board - sportul şi suportul cu ajutorul căruia este practicat.
-Skateboard – sportul practicat cu ajutorul plânsei pe role.
-Skate – patinaj pe role.
-Canyoning – sport extrem constând în coborârea pe văile unor torenţi din munţi.

Domeniul vieţii mondene

-Body – obiect de lenjerie feminină.
-Bodypainting – pictură pe corp.
-Fan club – un grup organizat, ai cărui membri admira aceeaşi persoană.
-Grill – grătar.
-Roll on – recipient de uz cosmetic, medical cu bilă.
-High-life – elită.
-Party – petrecere.

ANGLICANISMELE „DE LUX” – LISTA DOMENIILOR

Termeni din domeniul economic-financiar, comercial şi al profesiilor

-Advertising - publicitate.
-Agreement – acord financiar, economic.
-Showroom – magazin de expoziţie.

4
Termeni din domeniul comunicaţiilor
-Briefing – conferinţă de presă.
-Key – speaker – vorbitor principal.

Domeniul învăţământului
-Training –pregătire, instruire.
-Item – întrebare, punct dintr-un test.
-Visiting professor – profesor oaspete.

Domeniul artistic
-Band – orchestră, formaţie muzicală.
-Evergreen – şlagăr.
-Performance – spectacol.
-Teleplay – piesă de teatru la TV.

Domeniul sportiv
-Draftat – transferat.
-Pole-position – poziţie de favorit într-o competiţie sportivă.
-Soccer – fotbal.

Domeniul vieţii mondene

-Fashion – modă.
-Make-up – farduri.
-Modelling – meseria de manechin.

Domeniul gastronomiei
-Snaks – gustări.
-Steak – carne pentru friptură.

Deşi anglicanismele sunt termeni neadaptaţi sau incomplet adaptaţi la sistemul limbii,
studiile spcializate au pus în evidenţă faptul că, prin caracterul lor regulat şi repetabil, pot fi
considerate că având caracter de normă(fonetică, ortografică, morfologică).

1.Normele ortografice şi ortoepice

5
 Tendinţa generală a limbii literare actuale este de a păstra împrumuturile din engleză într-
o formă cât mai apropiată de cea din limba sursă. Păstrarea aspectului din limba de origine
reprezintă şi o condiţie a forţei de sugestie(presă şi limbajul tinerilor). În cazul revenirii la
scrierea etimologică a unor împrumuturi vechi, perfect similare sub aspect fonetic şi grafic
reprezintă o dovadă de snobism. Exemple clare întâlnim în presă: „leaderul”, „meeting”. Tot
în presă actuală întâlnim tendinţa de imitare a manierei anglo-americane de scriere cu
majuscule a cuvintelor din componentă titlurilor(exemplu: „Produse Lactate De Cea Mai
Înalta Calitate”). Probleme de scriere apar adesea în cazul scrierii compuselor englezeşti cu
sau fără cratimă, dar şi în utilizarea cratimei în cazul formelor articulare enclitic, flexionate
sau derivate.

Exemple:
-skateboard şi skate-board
-work-shop şi workshop
-punk-ist şi punkist

2.Normele morfologice
O consecinţă a pătrunderii masive a cuvintelor din engleză ar putea fi „subminarea”
caracterului flexionar al limbii române prin creşterea numărului adjectivelor
invariabile şiştergerea graniţelor dintre părţile de vorbire.

3.Normă lexico-semantică

Definirea sensului împrumuturilor se face, în general, printr-un sinonim sau o expresie

echivalentă românească. Anglicanismul mai poate fi introdus în text după echivalentul
sauromânesc sau, într-o manieră jurnalistică, prin alternarea termenilor sinonime în titluri şi
subtitluri. În asimilarea anglicanismelor putem întâlni diferite capcane: „falşi prieteni”,
construcţii pleonastice, termeni prost formaţi. „Falşii prieteni” desemnează teremni străini cu
formă identică sau foarte apropiată, dar cu semnificaţie distinctă faţă de corespondenţele lor
româneşti.

Exemple:
-a acomoda şi to accomodate (a asigura cuiva cazarea)
-agrement şi agreement (acord)
-audienţă şi audience (public)
-a observă şi to observe (a respectă o lege, o tradiţie)

6
-suport şi support (sprijin financiar).

Necunoaşterea sensului unor anglicanisme, neatenţia, grabă sau neglijenţă generează în presă
construcţii pleonastice.

Exemple:
-„leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare” (alăturarea unui
anglicanism şi a echivalentului sau românesc)
-mijloace mass-media
-hit de mare succes
-conducerea managerială a unităţii

Termeni prost formaţi:

-stripteuz
-hipermarket (inutil deoarece dublează sensul americanismului supermarket)
-bisnitman

Părerea mea în ceea ce priveşte această avalanşă a termenilor din limba engleză este că nu
trebuie să ne lăsăm în totalitate influenţaţi de mass- media preluând fără a cerceta termeni
străini inutili. Bucurându-se de un mare succes în faţă publicului larg, mass-media pune în
pericol limba română prin introducerea de termeni inutili, fără nicio necesitate. În concluzie,
asistând la o dezvoltare tehnologică fără precedent, la o interculturalitate în plină dezvoltare,
nemaiîntâlnită până azi, facilitată de numeroasele canale de comunicare şi răspândire a
ideilor, a cuceririlor ştiinţifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor culturale, atât
oamenii de cultură, cât şi cadrele didactice trebuie să intervină pentru protejarea limbii
române. Un articol privitor la protejarea limbii române a fost publicat în ziarul „România
Liberă” din 16 septembrie 2007 cu titlul „Proiect de rezoluţie privind protejarea limbii
române, la Parlamentul European”. Indiferent de numele iniţiatorului, o lege pentru protejarea
limbii române este, cu siguranţă, necesară. Evident, împrumuturile vor continuă să între în
limba română, însă suntem datori să ne informăm în ceea ce priveşte utilitatea lor şi să ne
limităm la cele ce facilitează relaţiile dintre oameni pentru un schimb mai bun cultural, să
facem uz , nu abuz şi să NU le utilizăm doar pentru că sunt la modă.

7
 Bibliografie:
 http://209.85.129.104/search?q=cache:z33zKULD-
HcJ:www.uttgm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_
europeana/Lucrari/LauraRus.pdf+influenta+limbii+engleza+in+limba+romana+act
uala&hl=ro&ct=clnk&cd=2&gl=ro&clien

 Adriana Stoichitoiu-Ichim – „Vocabularul limbii romane actuale – Dinamica,

influente, creativitate”

 http://www.expres.ro/article.php?artid=328579