Rezolvarea Exercitiilor Economie Aplicata WTM PDF

w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
rg
.o
Economie aplicată
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
Rezolvarea exerciţiilor
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
Programele Junior Achievement România sunt implementate în parteneriat cu Ministerul

w
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza Protocolului 10184 din 12.05.2003.

w
w
Copyright © 2008, 2010 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română
© 2008, 2010, JA Worldwide®. All rights reserved.
Used with permission by JA Worldwide.
Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic
sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate în cadrul unei sesiuni
organizate, parte a programelor JA Worldwide, sau cu permisiunea editorului.
Tipar 2010
ISBN 973-9053-78-6
Capitolul 1.
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNŢELEGEREA VOCABULARULUI
rg
Folosind propriile cuvinte., definiţi următorii termeni:

.o
1. Economia: _________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
ia
2. Factorii de producţie: ________________________________________________________
_________________________________________________________________________
an
3. Antreprenoriat: _________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Lipsă/Deficit: _______________________________________________________________
m
_________________________________________________________________________
5. Cost de oportunitate: ________________________________________________________
ro
_________________________________________________________________________
6. Recompensă/Motivaţie: ______________________________________________________
.ja
_________________________________________________________________________
7. Marginal: _______________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
w
În spaţiul de mai jos, scrieţi un scurt paragraf care să cuprindă termenii de economie de piaţă, piaţă,
schimb. Încercaţi să arătaţi legătura dintre termeni.
w
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
APLICAREA VOCABULARULUI
Sandi Beech s-a bucurat vizitând coasta americană în aceasă vară. I-au plăcut soarele fierbinte, ni-
sipul şi briza mării. S-a simţit foarte bine purtând pantaloni scurţi viu-coloraţi şi tricouri care sunt
foarte populare în această comunitate.
Din păcate, Sandi locuieşte în Olathe, Kansas, la mulţi kilometri depărtare de ocean. S-a gândit, întor-
cându-se acasă, că trebuie să mai fie şi alţi oameni în Olathe care să vrea să poarte modele speciale
rg
de tricouri care ar putea să-i facă să se simtă ca pe faleza din Atlantic City, New Jersey, lângă oceanul
Atlantic.
A contactat o companie, Good N Plain Ts, care vindea tricouri simple. A cumpărat 144 de tricouri de
.o
diferite culori pentru 720$.
Prin cumpărarea de tricouri, Sandi a făcut un schimb.
ia
Sandi se află acum pe piaţa de tricouri. Ce este o piaţă? Un aranjament care permite cumpărătorilor
şi vânzătorilot să facă schimburi.
an
Pentru că a intrat în afaceri, Sandi ar putea fi numită antreprenor.
Tricourile pe care Sandi le-a cumpărat erau făcute cu resurse limitate. Tricourile erau cusute la maşinile
de cusut, care, într-un context economic se numesc capital. Muncitorii care au cusut tricourile se
m
numesc forţă de muncă. Solul fertil folosit pentru a produce bumbac pentru tricouri se numeşte
pământ. Sandi a renunţat la o excursie pentru ski în Colorado pentru a plăti 720$ pe tricouri. Aceasta
a fost un cost de oprtunitate pentru Sandi.
ro
Sandi este în afaceri pe cont propriu. Vrea să dobândească un profit din vânzarea acestor tricouri. În
limbaj economic, profitul este o motivaţie pentru a fi în afaceri.
.ja
Sandi a plătit 5.00$ pe un tricou. Dacă poate să le vândă la 6.00$, va strânge o valoare marginală
de 1$ pentru fiecare tricou. Dacă va vinde toate cele 144 de tricouri la 6.00$, va rezulta un profit
de 144$.
w
Prin studierea afacerii cu tricouri a lui Sandi, un elev la ora de economie va studia microeconomia.
w
w
4
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNŢELEGEREA DEFICITULUI
Când mergi într-un magazin cu alimente, este greu să crezi că deficitul de resurse ar reprezenta o
problemă. Rafturile magazinului sunt pline. Oricum, ştii că nu îţi poţi permite tot ce ţi-ar plăcea din
magazin. Experimentezi problema lipsei/insuficienţei.
Pentru a înţelege mai bine problema deficitului, citiţi paragraful de mai jos şi explicaţi în ce mod aţi
alege să utilizaţi timpul limitat al dvs, şi suma de bani disponibilă.
rg
Este sâmbătă şi abia aşteptaţi să fiţi împreună cu prietenii pentru a petrece timpul împreună. Apoi
primiţi două telefoane dimineaţa, care vă determină să vă gândiţi. Mai întâi un prieten vă cheamă
la o competiţie de baschet pentru toată ziua. Incluzând biletele, prânzul şi cina, vă gândiţi că veţi
.o
cheltui 50$. Această sumă va afecta economiile personale. Al doilea telefon este primit de la un vecin
care sună pentru a vă oferi oportunitatea de a-l ajuta să-şi zugrăvească apartamentul. O să primiţi
80$ pentru o zi de muncă. Ce veţi face?
ia
1. Scrieţi alegerile dvs.:
A. _____________________________________________________________________
an
B. _____________________________________________________________________
m
C. _____________________________________________________________________
ro
2. Scrieţi avantajele şi dezavantajele pentru fiecare alegere:

Avantaje Dezavantaje
A. _____________________________________________________________________
.ja
B. _____________________________________________________________________
w
C. _____________________________________________________________________
w
Întocmind această listă a alegerilor şi identificând avantajele şi dezavantajele fiecăreia,

veţi înţelege problema deficitului personală şi veţi putea clasifica avantajele (beneficiile) şi
w
dezavantajele (costurile) pentru fiecare dintre opţiuni.
3. Ce veţi decide? Explicaţi decizia luată.

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5
Ce este economia?
4. În multe cazuri, deciziile de aceleaşi fel vor varia de la persoană la persoană, în funcţie de
interese şi nevoi. Gândiţi-vă la un prieten. Ce decizie ar lua acea persoană, având aceleaşi
opţiuni pe care le-aţi avut ţi dvs.? Va lua aceaşi decizie, ca dvs.? De ce sau de ce nu?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
rg
5. Cu cuvintele proprii explicaţi ce înseamnă deficitul pentru dvs.?
.o
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
ia
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
an
m
ro
.ja
w
w
w
6
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Costul de oportunitate: aplicarea conceptului

Cu toţii ne confruntăm cu problema deficitului. Acesta îi determină pe oameni să facă alegeri. Când
este făcută o alegere, se renunţă la un anumit lucru. Aşa cum aţi studiat în Capitolul 1, costul de opor-
tunitate reprezintă cea mai mare valoare alternativă la care aţi renunţat făcând o alegere. Întrebările
de mai jos vă vor ajuta să aplicaţi conceptul de cost de oportunitate.
Costul de oportunitate în viaţa de zi cu zi
rg
1. Costul de oportunitate se măsoră în valoare bănească. Să presupunem că dvs. cheltuiţi 100$
pe haine noi. Veţi spune că aceste haine v-au costat 100$. Dar banii pe care i-aţi cheltuit nu
reprezintă costul real al noilor haine. Descrieţi care este costul real - costul dvs.de oportuni-
.o
tate – dacă veţi cheltui 100$ pe haine noi.
__________________________________________________________________________
ia
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
an
__________________________________________________________________________
2. Care este cea mai recentă achiziţie importantă? Care este costul dvs. de oportunitate?
Explicaţi.
m
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
ro
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
.ja
3. Dacă vă uitaţi la televizor pentru două ore, nu cheltuiţi nici un ban. Înseamnă că vizionarea
emisiunilor la televizor nu are un cost de oportunitate? Explicaţi.
__________________________________________________________________________
w
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
w
__________________________________________________________________________
4. Care ar fi costul de oportunitate al unei zile în care aţi lipsi de la şcoală?
w
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
7
Ce este economia?
Costul de oportunitate al frecventării şcolii
5. Educaţia universitară are multe beneficii, cum ar fi câştigurile viitoare mai mari. Să urmezi o
facultate implică însă şi multe costuri. O parte importantă a acestora este reprezentată de
suma de bani pe care o plătiţi pentru cazare, taxe de studiu şi cărţi. Însă există un alt cost
care este de multe ori mult mai ridicat. Care este acela? (Indiciu: Care ar fi costul dacă nu aţi
urma o facultate şi aţi decide să mergeţi să vă angajaţi?)
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
rg
__________________________________________________________________________
6. Să presupunem că vă decideţi să vă angajaţi ducă ce terminaţi liceul în loc să mai urmaţi o
.o
facultate. Există un cost de oportunitate pentru această decizie? Explicaţi.
__________________________________________________________________________
ia
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
an
__________________________________________________________________________
Costurile de oportunitate în afaceri

7. Un alt exemplu de cost de oportunitate este costul capitalului unei companii. Să presupu-
m
nem că producătorul doreşte să introducă un cuptor cu microunde în linia de producţie.
Pentru a face acest lucru trebuie să investească 500 000$ pentru achiziţionarea de echipa-
ment nou.
ro
Pe lângă investiţia iniţială, compania estimeză că va mai plăti înca 200 000$ pe an pentru
costurile de producţie (forţa de muncă şi materiale). Mai preconizează că va vinde cuptoare
cu microunde de aproximativ 225 000$ pe an. Merită să investească acea companie în cup-
.ja
toare cu microunde dacă ar putea câştiga 10% dobândă prin achiziţionarea biletelor de
Trezorerie SUA cu cei 500 000$? Argumentaţi răspunsul.
__________________________________________________________________________
w
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
w
Costurile de mediu
w
8. Sunt multe beneficii în a avea un mediu înconjurător mai curat. În orice caz, alegerea de a vă
bucura de aceste beneficii crează costuri de oportunitate. De exemplu, resursele folosite pen-
tru a respecta prevederile guvernamentale nu pot fi folosite pentru a produce alte lucruri.
Să presupunem că o companie foloseşte lemn tratat (prin procesare chimică) în loc să
folosească materiale reciclate pentru a face hărtie. Care este costul de oportunitate pentru
opţiunea acestei companii?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
8
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
POSIBILITĂŢILE DE PRODUCŢIE: ACTIVITATE COMPETIŢIONALĂ

Oamenii, companiile şi naţiunile au resurse limitate şi o mulţime de opţiuni pentru a folosi aceste
resurse. Această situaţie îi determină pe oameni să facă alegeri. Aceste alegeri duc la eliminări ale
variantelor. Adică, dacă o anumită alegere este făcută, se renunţă la alta. Varianta la care s-a renunţat
este eliminată.
Economiştii folosesc grafice pentru a-i ajuta în analiza opţiunilor şi a renunţărilor. Un tip de grafic de
rg
analiză a alegerilor este denumit graficul posibilităţilor de producţie. Acesta arată alterantivele pe
care le are un individ, o companie sau chiar o naţiune pentru utilizarea resurselor.
Graficul de mai jos arată posibilităţile de producţie ale Mariei. În grafic, Maria are două opţiuni. Poate
.o
munci sau/şi poate lua anumite note, mai bune. Daca Maria decide să muncească câştigând 200$ pe
săptămână, va avea doar note mici la şcoală. Dacă nu va lucra, nu va avea nici un salariu dar va lua
note de zece la şcoală. Maria poate opta între a lucra cu o normă întreagă sau a nu lucra.
ia
Să presupunem că Maria are un loc de muncă la care câştigă 10$ pe oră. Şeful ei i-a spus că poate
lucra până la 20 de ore pe săptămână. an
1. Dacă Maria lucrează 20 de ore pe săptămână, cât va câştiga?
200.00$
2. În acest caz care este opţiunea eliminată?
m
Să lipsească de la şcoală
3. Dacă Maria va lucra 10 ore pe săptămână, cât va câştiga?
ro
100.00$
4. În acest caz care este opţiunea eliminată ?
.ja
Să ia numai note mici.

5. Având în vedere posibilităţile de producţie ale Mariei, ce sfat i-aţi da?
w
_________________________________________________________________________
w
w
9
Ce este economia?
Graficul Posibilităţilor de producţie de mai jos arată situaţia ipotetică a naţiunii şi alegerile în privinţa
utilizării resurselor pentru construirea autostrăzilor sau vase purtătoare de avioane. Vom numi ţara
respectivă, Naţiunea X.
1. Dacă Naţiunea X decide să construiască 900 de km de autostradă, câte portavioane poate
construi?
Zero – nici unul
2. Dacă Naţiunea X ia această decizie, care este opţiunea eliminată?
Ar renunţa la vasele port-avion
rg
3. Să presupunem că Congresul acelei Naţiuni X se teme de război şi decide să construiască
două portavioane? În acest caz, câţi km de autostradă poate construi?
300
.o
4. Care este opţiunea eliminată de către Naţiunea X, dacă decide să construiască două porta-
vioane?
ia
Renunţă la 600 de km de autostradă
Concurs interactiv
an
Descrieţi posibilităţile de producţie pentru o situaţie din viaţa personală. Cum aţi decis să găsiţi
opţiunea de eliminat în această situaţie?
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
w
w
w
10
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
RECAPITULAREA CAPITOLUI 1
Găsiţi definiţia corespunzătoare. Potriviţi termenii din coloana A cu definiţiile din Coloana B.
1-i, 2- d, 3- g, 4- a, 5-j, 6- h, 7-e, 8-b, 9-f, 10-c
Coloana A Coloana B
1. Economie a. Obiecte de valoare care pot fii văzute şi atinse.
2. Decizii economice de bază b. Un aranjament care permite indivizilor să facă
rg
3. Antreprenor schimburi unul cu altul
4. Bunuri c. Un alt nume pentru economia de piaţă.
.o
5. Costuri de oportunitate d. Felul în care indivizii dintr-o societate iau deci-
6. Deficit / insuficienţă ziile în privinţa a ce, cum şi cine produce.
e. Obiecte de valoare care nu pot fi văzute sau
ia
7. Servicii
atinse.
8. Piaţă
f. Maşini şi unelte.
9. Resurse capitale an g. Îşi asumă riscuri de afaceri în speranţa unui
10. Liberă întreprindere/iniţiativă
profit.
h. Imposibilitatea de a satisface toate nevoile pe
care indivizii le-ar putea avea.
m
i. O ştiinţă socială.
j. Alternativa cu cea mai mare valoare la care ci-
ro
neva renunţă când face o alegere.

Opţiuni multiple. În spaţiul din dreptul cifrei, scrieţi litera definiţiei care corespunde cel mai bine
propoziţiei
.ja
b. 1. Cunoaşterea detaliată despre producţia d. 3. Care dintre următoarele reprezintă o

şi distribuţia majorităţii produselor piaţă?
a. este concentrată şi limitată la echipa a. o persoană care a cumpărat un
w
de manageri. milkshake de la un magazin de

b. este împărţită între mulţi indivizi îngheţată.
w
care ar putea să nu se cunoască între b. cineva care foloseşte un catalog de

ei. comenzi prin mail, telefon sau carte
c. este adunată şi sintetizată de către de credit pentru a cumpăra haine.
w
Departamentul de Comerţ. c. nici unul dintre cei de mai sus.

d. este uşor de obţinut de pe internet. d. ambele de mai sus.
a. 2. În schimbul dintre două persoane, b. 4. Rata şomajului face parte din
a. ambii cred că vor avea beneficii. a. microeconomie.
b ceea ce câştigă unul dintre ei repre b. macroeconomie.
zintă pierderea celuilalt. c. cost de oportunitate.
c. ambii pierd. d. costul marginal şi beneficii.
d. nimeni nu are de fapt vreun bene
ficiu sau o pierdere.
11
Ce este economia?
a. 5. Într-o economie de piaţă, ce d. 8. Costul de oportunitate
coordonează şi organizează producţia
a. nu este legat de folosirea timpului unei
de bunnuri şi servicii?
persoane.
a. Schimbul. b. este o schimbare a preţurilor.
b. Deficitul de resurse. c. este definit ca o sumă de bani cheltuiţi
c. Guvernul. pentru a cumpăra ceva.
d. Băncile. d. este alternativa cea mai mare valoroasă
la care cineva renunţă când face o
a. 6. Economiştii spun că deficitul este un
alegere.
rg
concept relativ. Acest lucru înseamnă că
b. 9. Care dintre următoarele enunţuri nu
a. resursele sunt limitate numai în
reprezintă una din alegerile de bază pe
societăţile sărace.
.o
care indiviizii ar trebui să le facă?
b. deficitul şi resursele limitate sunt acelaşi
lucru. a. ce lucruri să producă
ia
c. lipsa resurselor se poate schimba dacă b. ce ar trebui făcut cu resursele care nu
nevoile sau cantitatea de resurse dis- sunt limitate
ponibile s-ar schimba.
an
d. economiile de piaţă elimină de obicei
c. cine va primi bunurile şi serviciile pro-
duse
deficitul de resurse. d. cum ar trebui produse bunurile.
m
b. 7. Care dintre următoarele reprezintă un a. 10. Proprietarul unui nou magazin din oraş
bun? vrea să ştie dacă ar trebui să mărească
cheltuielile de promovare. Proprie
a. un tuns.
ro
tarul va acţiona în acest mod dacă

b. un foarfece. cercetările lui arată că:
c. o vizită la doctor a. costul marginal al promovării este mai
.ja
d. un sfat de la avocat. mic decât beneficiul marginal.

b. nu sunt costuri marginale pentru pro
movare.
w
c. beneficiul marginal şi costul marginal al

promovării sunt aceleaşi.
w
d. promovarea va aduce mai mulţi clienţi.

w
12
Ce este economia?
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNTREBĂRI DE COMPETIŢIE
Răspundeţi la una din întrebările următoare în spaţiul de mai jos.
1. Dacă oamenii ar avea tot ce îşi doresc prin apelarea la o lampă fermecată, nu ar fi nevoie de
studierea economiei. Explicaţi dacă sunteţi de acord sau nu cu această propoziţie.
2. Într-o economie de piaţă, nici un individ sau grup nu decide ce să producă, cum să producă
sau cine va primi ceea ce se produce. Şi totuşi aceste decizii sunt luate cumva. Selectaţi un
rg
produs şi explicaţi cum economia de piaţa organizează şi coordonează oamenii pentru a
lua aceste decizii. Lanţul de Nevoi-Satisfacere poate fi util pentru explicarea acestui me-
canism.
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
13
Capitolul 2.
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
Cu cuvintele dvs., definiţi următorii termeni:
.o
1. Liberă iniţiativă: _ ___________________________________________________________
ia
_________________________________________________________________________
2. Proprietate privată: __________________________________________________________
an
_________________________________________________________________________
3. Proprietate publică:__________________________________________________________
m
_________________________________________________________________________
4. Specializare: _ ______________________________________________________________
ro
_________________________________________________________________________
5. Sistem de preţuri:_ __________________________________________________________
_________________________________________________________________________
.ja
6. Bani: ______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
7. Troc: ______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
8. Eficienţă: __________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
În spaţiul de mai jos scrieţi un paragraf scurt care să includă termenii economie dirijată, economie
tradiţională, economie mixtă.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
14
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNTELEGEREA IDEILOR PRINCIPALE

O cunoaşteţi pe Sandi Beech de la Capitolul 1. Sandi este proprietarul şi administratorul companiei
Teerific. Acum vinde tricouri în Olathe, Kansas.
1. Sandi are acest drept datorită acestui pilon al liberei întreprinderi: proprietatea privată.
2. Prin confecţionarea şi vânzarea de tricouri, Sandi a devenit un antreprenor.
3. Când oamenii cumpără tricourile lui Sandi, ei se angajează într-un schimb voluntar.
rg
4. Dacă un alt producător de tricouri îşi face o companie în Olathe, acea persoană se angajează
într-o competiţie de piaţă.
.o
5. Sandi îşi administrează afacerea în fiecare zi. Cere un anumit preţ pentru tricourile ei. Adună
banii de pe tricouri şi îi foloseşte pentru a-şi plăti cheltuielile.
Când oamenii văd preţul pentru tricouri, banii funcţionează ca măsură a valorii.
ia
Când Sandi pune ceea ce câştigă la economii, banii funcţionează ca depozit de valoare.
Când oamenii îi plătesc lui Sandi preţul pentru un tricou, banii funcţionează ca mijloc de

schimb.
an
6. Dacă oraşul Olathe decide să-i impună lui Sandi un mod în care să-şi deruleze afacerea,
oraşul poate încălca un scop al sistemului economic. Care este acest scop? Descrieţi ce s-ar
m
întâmpla în acest caz.
_________________________________________________________________________
ro
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
.ja
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
w
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
15
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNTELEGEREA PILONILOR LIBEREI INIŢIATIVE

Citiţi următoarea poveste despre Salvatorii Vieţii™.
În timpul verii fierbinţi de la începutul anilor 90, magazinele şi clienţii nu cumpărau prea multă
ciocolată. Până la urmă, erau acele zile dinaintea apariţiei aerului condiţionat când dulciurile cu
ciocolată se topeau. Totuşi, producătorul de dulciuri Clarence Crane avea nevoie de ceva pentru a-şi
umple lunile în care nu avea vânzări. Aşa a produs o bomboană tare, rotundă, cu o gaură în mijloc.
rg
Bomboanele îi aminteau de colacul de salvare folosit pe mare, aşa că le-a numit Salvatorii Vieţii.
Crane a preferat totuşi vânzarea de ciocolată şi a vândut ideea sa cu Salvatorii Vieţii unui comerciant
pe nume John Noble pentru vreo 3000$. Noble a descoperit curând motivul pentru care clienţii nu
.o
voiau să cumpere Salvatorii Vieţii şi anume pentru că se întăreau aproape peste noapte. Refuzând să
se dea bătut, Noble a înfăşurat bomboanele în staniol şi i-a îndemnat pe comercianţi să aşeze bom-
boanele lângă casa de marcat pentru a fi văzute de cumpăratori. Vânzările de Salvatori ai Vieţii s-au
ia
mărit şi s-a înmulţit si folosirea aşezării gumelor şi bomboanelor aproape de client, în felul pe care îl
vedem astăzi în magazine. an
1. Trei dintre pilonii liberei iniţiative sunt proprietatea privată, sistemul de preţuri şi competiţia
pe piaţă. Care dintre aceştia trei este analizat cel mai bine în această poveste? Argumentaţi
m
de ce aveţi această părere.
Răspunsurile vor varia dar trebuie specificaţi pilonii. Crane şi-a vândut ideea de Sal-
vatori ai Vieţii (proprietate privată). Profitul l-a motivat să găsească o bomboană
ro
tare şi să-şi vândă ideea. Salvatorii Vieţii au concurat cu celelalte bomboane pentru
vânzători şi cumpărători.
.ja
2. Explicaţi felul în care este exemplificat antreprenoriatul în această poveste.

Clarence Crane a văzut o posibilitate nouă în vânzarea bomboanelor care nu se topesc
w
şi a dezvoltat proiectul Salvatorii Vieţii. John Noble şi-a riscat banii făcând din Salva-
torii Vieţii un succes comercial.
w
w
16
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNŢELEGEREA CIRCUITULUI
rg
.o
ia
an
m
1. Folosind modelul de cicuit dat mai sus explicaţi cum se transformă banii cheltuiţi pe bunuri
şi servicii în venituri pentru membrii unei alte gospodării.
ro
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
___________________________________________________________________________
2. Folosind modelul de circuit de mai sus explicaţi cum devin banii pe care o companie îi
w
foloseşte pentru cheltuieli şi salarii, venituri pentru alte companii.

___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
3. Care ar fi efectul următoarei ipoteze asupra valorii totale a bunurilor şi serviciilor din circuit:
o nouă afacere demarează şi începe să producă bunuri şi servicii, iar multe companii exis-
tente se extind.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
17
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
RECAPITULAREA CAPITOLULUI 2
11-b, 12-j, 13-d, 14-g,15-e,16-a, 17-i, 18-h, 19-c, 20-f
Coloana A Coloana B
11. Pieţe de resurse a. O reprezentare simplificată a hărţii unei
rg
12. Circuit economii.
13. Competiţie b. Locul unde schimbaţi munca pentru bani pe
14. Creştere economică care îi veţi cheltuiţi pe bunuri şi servicii.
.o
15. Mediu de schimb c. Proprietatea unui bun sau a unei resurse.
16. Model d. Rivalitatea dintre companii pentru banii con-
ia
sumatorului.
17. Consumatori
e. O funcţie a banilor care le permite oamenilor
18. Sistemul preţurilor an să facă schimburi mai uşor între ei.
19. Dreptul de proprietate
f. Banii rămaşi după deducerea costurilor din
20. Profitul vânzări.
g. Producţia mărită de bunuri şi servicii.
m
h. Oferă informaţii despre ce va fi produs în viitor.
i. Cei care cumpără bunuri şi servicii.
j. Mişcarea banilor, produselor şi a resurselor în-
ro
tre gospodării şi companii.

.ja
propoziţiei.
c. 1. Modelul circular arată toate a. 2. Multe companii lucrează împreună

w
informaţiile din pieţe mai puţin: pentru a vă oferi produse cum ar fi

pâine şi unt de arahide. Pentru cea
a. oamenii câştigă banii din schimbul fac-
w
mai mare parte dintre ele, companiile

torilor lor de producţie cu companiile.
conlucrează în economie deoarece
b. gospodăriile fac schimb cu compa- sunt motivate de
w
niile pe piaţa de produse şi pe cea de

resurse. a. schimbul liber
c. companiile vând resurse gospodăriilor. b. guvern
d. consumatorii au venituri din sprijinirea c. sistemul bancar

producerii de bunuri şi servicii. d. piaţa de acţiuni.
18
Libera iniţiativă
c. 3. Circuitul pieţei este o imagine sim c. 8. Competiţia poate lua multe forme, dar
plificată a economiei noastre în care nu ar putea exista fără
a. o persoană cumpără un milkshake de la a. bani.
un magazin de îngheţată. b. pieţe.
b. cineva foloseşte un catalog de comenzi c. deficit.
online, telefonul sau cartea de credit d. companii.
pentru a-şi cumpăra haine.
c. nici una de mai sus. a. 9. Pe pieţele de resurse, companiile
concurează împotriva
d. ambele de mai sus.
rg
a. celorlalte.
d. 4. De-a lungul timpului, oamenii au fo-
losit banii în principal pentru că b. gospodăriilor.
c. proprietarilor privaţi de resurse.
a. guvernele i-au cerut.
.o
d. nimănui.
b. fără bani, nu ar exista deficit.
c. este imposibil să schimbi ceva fără să c. 10. Cele mai multe companii îşi câştigă
ia
foloseşti bani. profiturile
d. nici una de mai sus. a. concurând cu succes împotriva con-
sumatorilor.
an
a. 5. Într-un sistem de liberă întreprindere,
b. punând preţuri exorbitante.
a. indivizii pot avea orice afacere legală. c. vânzând ceea ce consumatorii vor să
b. toţi au dreptul de a vota la alegeri. cumpere la preţuri pe care aceştia sunt
m
c. bunurile sunt atât de multe încât sunt dispuşi să le plătească.
gratuite. d. ignorând preferinţele consumatorului.
d. muncitorii nu cer bani pentru munca
ro
c. 11. Antreprenoriatul
prestată.
a. este descurajat de obicei de un sistem
a. 6. Când resursele au proprietari privaţi,
al liberei întreprinderi.
.ja
a. oamenii au motive pentru a le folosi b. determină companiile să producă

într-un mod producţiv şi cu atenţie. aceleaşi bunuri an după an.
b. oamenii ignoră de obicei costurile de opor- c. promovează creşterea economică.
w
tunitate şi beneficiile folosirii resurselor. d. contribuie puţin la economia noastră.

c. este imposibil să schimbi fără a folosi bani.
b. 12. O economie cu mulţi antreprenori va
w
d. nici una de mai sus.

a. cunoaşte puţine schimbări.
a. 7. Într-o economie de piaţă, preţurile
b. asista la dezvoltarea a multe produse şi
w
oferă informaţii. Acest lucru înseamnă

că preţurile metode de producţie.
c. avea un circuit care se va mişca mai
a. spun de obicei companiilor despre valo- încet decât o economie cu câţiva antre-
area pe care consumatorii o dau anumi- prenori.
tor produse.
d. creşte rapid prin evitarea inovaţiei.
b. îi anunţă pe consumatori care produse
vor companiile să fie cumpărate.
c. le spune guvernelor ce produse ar tre-
bui să permită companiilor să producă.
d. Identifică foarte clar produsele care nu
sunt limitate.
19
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
TEMĂ DE DISCUŢIE
1. Un candidat la guvernare declară că nu crede în echitatea economică. În spaţiul de mai jos
scrieţi răspunsul dvs. la declaraţia candidatului.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
rg
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
.o
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
ia
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
an
_________________________________________________________________________
m
ro
.ja
w
w
w
20
Capitolul 3
Cererea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
Completaţi propoziţiile din paragraful de mai jos.
Pentru a înţelege cererea, trebuie să înţelegeţi că oamenii ajung de multe ori într-un punct în care
.o
o unitate în plus la produsul consumat face ca acesta să fie mai puţin satisfăcător decât înainte.
Această idee se numeşte diminuarea utilităţii marginale . Din acest motiv, linia de cerere pentru un
produs se înclină în jos spre stanga la dreapta. Legerea cererii este relaţia inversă dintre cantitatea
ia
cerută şi preţul produsului. Înclinaţia indivizilor de a cumpăra mai puţin din ceva ce are un preţ mai
mare decât cât ar cumpăra dacă ar avea un preţ mai mic este numită efectul preţurilor. Măsurarea
an
impactului efectului preţului se numeşte elasticitatea cererii la preţ. Pentru a determina cererea
pieţei trebuie să faceţi următoarele: adunaţi toate cererile individuale de pe piaţă.
Preţurile pentru bunurile complementare şi substitute pot schimba linia de cerere. Un bun comple-
mentar este un produs folosit de obicei alături de un alt produs. Un substitut al bunului este
m
un produs care poate înlocui alt produs. Pentru mine cererea înseamnă cantitatea dintr-un
produs pe care oamenii doresc şi pot să o cumpere la toate preţurile posibile într-o anumită
ro
perioadă. Pe graficul cererii, preţul este arătat pe axa verticală, iar cantitatea cerută este arătată pe
axa orizontală.
.ja
w
w
w
21
Cererea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
CEREREA PIEŢEI
Următorul tabel rezumă numărul de CD-uri pe care cei patru consumatori vor să-l cumpere în fiecare
lună la diferite preţuri posibile.
Preţul/CD Tim Samantha Jamal Felicia Total

5$ 5 10 8 4 27
10$ 4 9 6 4 23
rg
15$ 3 9 4 2 18
20$ 2 6 2 2 12
25$ 1 5 0 0 6
.o
30$ 0 1 0 0 1
ia
1. Să presupunem că Tim, Samantha, Jamal şi Felicia reprezintă întraga piaţă. Folosiţi tabelul
pentru a calcula cererea pieţei pentru CD-uri.
an
a. Arătaţi cererea pieţei completând ultima coloană a tabelului.
b. Cere piaţa un număr specific de CD-uri? De ce sau de ce nu?
Nu. Cererea pieţei este pentru toate cantităţile la toate preţurile posibile.
m
2. Să presupunem că preţul CD-urilor creşte de la 15$ la 25$ bucata.
a. Ce se întâmplă cu numărul total de CD-uri pe care doresc să-l cumpere cei patru con-
ro
sumatori?
Scade de la 18 la 6 pe lună
.ja
b. Este vreo schimbare a cererii? Explicaţi.

Este efectul preţului, nu o schimbare a cererii.
3. Folosiţi tabelul de mai jos pentru a planifica cererea pieţei pentru CD-uri.
w
w
w
22
Cererea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
DIMINUAREA UTILITĂŢII MARGINALE

Fiecare alegere implică costuri şi beneficii, dar valoarea pe care oamenii o dau acestor costuri şi
beneficii variază. Poate sunteţi dispus să daţi 20 $ pentru o pizza pe care altcineva o consideră de 5$.
Cu toate acestea o altă persoană poate să fie dispusă să dea oricât pe o pizza. Aceste diferite feluri
de evaluare al unui produs sunt reprezentate în tabelul următor. Johnny preferă merele la masa de
prânz, în plăcinte şi chiar în sos. Dar chiar şi cei mai mari iubitori de mere care mănâncă atât de multe
pe zi, cu fiecare măr pe care îl mănâncă, îl preţuiesc pe următorul mai puţin.
rg
Valoarea personală pentru un măr pentru
fiecare zi este de 1$. Ceea ce înseamnă că va
.o
renunţa la orice alte bunuri sau servicii care
valorează un dolar pentru a-şi cumpăra un
măr. Dar al doilea măr valorează 0.80$, iar al
ia
treilea numai 0.50$. Cu cât are mai multe mere,
cu atât pune o valoare mai mică pe cel supli-
mentar (marginal). an
Tabelul plasează numerele într-un grafic şi
uneşte punctele cu o linie. Acest tabel arată
cererea de mere a lui Johnny. Dacă preţul
m
mărului ar fi de 0.50$ fiecare, câte mere ar
cumpăra Johnny? Cu siguranţă ar cumpăra cel
puţin unul pentru că primul său măr valorează
ro
1.00$ pentru el. Valoarea sa este mai mare

decât preţul pe care îl plăteşte deci pentru el
este rezonabil să îl ia.
.ja
Din acelaşi motiv, ar cumpăra şi un al doilea măr. Evaluat la 0.80$ şi acesta valorează mai mult pen-
tru el decât preţul pe care îl plăteşte. Dar despre al treilea măr? Aici valoarea personală a lui Johnny
de 0.50$ este egală cu preţul mărului, deci nici nu ar câştiga, nici nu ar pierde dacă l-ar cumpăra. Ar
w
putea sau nu să cumpere acest măr suplimentar, dar cu siguranţă că nu ar cumpăra mai mult de trei
mere pe zi. Dacă ar cumpăra un al patrulea, de exemplu, ar plăti mai mult decât valorează mărul
pentru sine. Ca şi rezultat, numărul maxim de mere pe care Johnny le-ar cumpăra la preţul de 0.50$
w
este de trei.
Acum să presupunem că preţul scade la 0.20$. În acest caz, Johnny ar cumpăra un maxim de cinci
w
mere pe zi. Pentru orice preţ dat, puteţi determina numărul maxim de mere pe care l-ar cumpăra
Johnny. De aceea linia arată cererea lui Johnny de mere. Dar arată şi valoarea personală a merelor.
Nu este o surpriză, deoarece valoarea personală se potriveşte cu cererea aşa cum merele merg cu
plăcinta.
23
Cererea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
DIMINUAREA UTILITĂŢII MARGINALE

1. Tabelul arată că valoarea personală a lui Johnny pentru primul măr este de 1.00$, iar a celui
de-al doilea este de 0.80$. Aceasta însemnă că valoarea totală a celor două mere este de
1.80 $.
a. Care este valoare personală a lui Johnny pentru al patrulea măr?
0.30 $
rg
b. Care este valoarea totală pentru cele patru mere?
2.60$
.o

2. Să presupunem că preţul mărului este de 0.30$. Folosind graficul, care este numărul maxim
de mere pe care Johnny l-ar cumpăra în fiecare zi? De ce nu şi-ar dori să cumpere mai mult
ia
din această cantitate?
Patru mere pe zi. El preţuieşte un alt măr (al cincilea) la doar 0.20 $. Acesta este mai
an
puţin decât preţul pe care l-ar plăti deci nu mai valorează nimic pentru el.
3. Explicaţi cum arată graficul efectul preţului în raport cu cererea.
Prin înclinarea către dreapta, curba cererii arată efectul preţului.
m
4. Descrieţi o împrejurare în care aţi cumpărat un CD, un bilet la film, o pizza sau alt produs. Ce
preţ aţi plătit şi ce cantitate aţi cumpărat? Să presupunem că aţi fi avut banii necesari, de ce
nu aţi cumpărat mai multe produse la acelaşi preţ?
ro
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
Întrebare de competiţie
5. Johnny poate să mănânce merele sau să le vândă. Poate să le folosească pentru a face sos
w
de mere, suc de mere, mere coapte sau plăcintă cu mere.

a. Credeţi că merele au aceeaşi valoare pentru Johnny în toate aceste forme posibile?
Explicaţi.
w
Nu, cu siguranţă preferinţele personale ale lui Johnny vor avea un impact asu-
pra alegerii sale.
w
b. Să presupunem că preţul mărului este de 0.90 $. Preţul acesta îl poate determina pe

Johnny să excludă folosirea merelor în toate aceste scopuri pe care el le consideră
mai puţin valoroase decât preţul?
Da, pe baza informaţiilor, Johnny nu va plăti 0.90$ pentru mai mult de un măr.
24
Cererea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
SCHIMBĂRI ALE CERERII

Cantitatea de produse cerute depinde de preţul fiecăruia, de preţul substitutului şi de produsele
complementare. Uneori condiţiile se schimbă şi cererea pentru un produs se modifică astfel încât
sunt solicitate diferite cantităţi la fiecare dintre preţurile fixate.
Schimbările în următoarele variabile pot să ducă la o schimbare a cererii:
a. venitul b. preţul substitutului
rg
c. numărul de cumpărători d. preţul produsului complementar
e. gusturi şi preferinţe f. aşteptări
.o
După producerea evenimentelor din coloana 1, ce se va întâmpla cu cerea de produse din coloana 2?
În spaţiul de la coloana 3 arătaţi cum se modifică linia cererii. În coloana 4 scrieţi litera care exprimă
ia
variabila ce este responsabilă de schimbare.
1. Eveniment 2. Produsan 3. Schimbarea Cererii 4. Variabila

Preţul fripturii creşte Hamburger b. preţul substitu-
telor
m
Dietele cu puţine grăsimi Struguri proaspeţi e.Gusturi şi
devin mai populare preferinţe
ro
Disney World creşte preţul Camerele de hotel de d. Preţul produselor

de intrare lângă Disneyworld complementare
.ja
Preţul ouălor scade Şunca d. Preţul produselor

w
complementare
w
Un ger puternic distruge Sucul de portocale f. Aşteptările

cea mai mare parte din vi-
w
itoarea recoltă de portocale
Preţul benzinei creşte SUV-urile d. Preţul produselor

dramatic complementare
25
Cererea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
RECAPITULAREA CAPITOLUI 3
21-d, 22-a, 23-e, 24-g, 25-c, 26-h, 27-b, 28-f
Coloana A Coloana B
21. Cerere a. Descrie cât de mult afectează o schimbare a
rg
22. Elasticitatea cererii la preţ preţului cantitatea solicitată.
b. Ceva folosit îl locul unui anumit produs.
23. Diminuarea utilităţii marginale
c. Oamenii vor să cumpere mai mult dintr-un pro-
24. Schimbări ale cererii
.o
dus când preţul acestuia scade.
25. Efectul preţurilor d. Cantităţile pe care o persoană vrea şi poate să
26. Cererea Pieţei le cumpere la diferite preţuri posibile.
ia
27. Bunuri substitut e. Punctul atins când următorul produs consumat
este mai puţin satisfăcător decât cel dinainte.
28. Bunuri complementare
an f. Lucruri pe care oamenii le folosesc de obicei
împreună cum ar fi untul de arahide şi jeleul.
g. Oamenii vor să cumpere mai puţin dintr-un
produs la orice preţ posibil.
h. Suma tutuor cererilor indivizilor pe o piaţă
m
dată.
Alegeri multiple. În spaţiul din dreptul cifrei, scrieţi litera definiţiei care corespunde cel mai bine
ro
propoziţiei. Întrebările 2-5 se bazează pe grafic.
d. 1. Care din următoarele enunţuri descrie c. 2. Cererea de taco a lui Jami.

.ja
mai bine felul în care economiştii văd

a. depinde de preţul pe care trebuie
achiziţiile indivizilor de benzină?
să-l plătească.
a. Oamenii au nevoie de benzină. b. este de şapte taco pe lună.
w
b. Nu există substituţi pentru benzină, c. este dat de întreaga curbă a cererii.

iar oamenii vor plăti orice preţ pen- d. este de 15 taco pe lună din moment
tru a menţine consumul la un anu-
w
ce este cea mai mare cantitate pe

mit nivel. care o va cumpăra.
c. Ambele de mai sus.
a. 3. Dacă preţul pentru taco se măreşte de
w
d. Nici una de mai sus.

la 0.50 $ la 1.50$,
a. Jami va vrea să cumpere cu opt taco
mai puţin pe lună.
b. Curba cererii se va deplasa către
stânga.
c. Cererea lui Jami pentru taco este
elastică.
d. Nici una de mai sus
26
Cererea
a. 4. Cererea pentru un bun este elastică b. 7. Care dintre următoarele enunţuri
atunci când poate creşte cererea de unt de arahide?
a. totalul câştigurilor creşte cu fiecare a. mai puţini copii
scădere a preţurilor. b. ştirile că insectele au distrus cea mai
b. totalul câştigurilor scade cu fiecare mare parte din recolta de alune.
scădere a preţurilor. c. o mare creştere a preţului jeleului.
c. schimbările de preţ nu au nici un d. un raport al ministrului sănătăţii
efect asupra câştigului total. potrivit căruia dacă consumă unt de
d. curba cererii se schimbă către dreapta. arahide, oamenii devin aiuriţi.
rg
a. 5. Care dintre următoarele enunţuri este a. 8. Companiile de ridicare a gunoiului
posibil să aibă cea mai elastică cerere? au început să ceară mai mult pentru
fiecare sac de gunoi colectat. Care
a. sarea
.o
dintre următoarele ipoteze au şanse
b. alunele în ciocolată de la Doni Do-
puţine să devină realitate, ca rezultat al
nuts pe strada Avalon, nr.5
schimbării preţului serviciului respectiv.
ia
c. calculatoarele
d. săpunul de baie a. Cantitatea de deşeuri menajere
rămâne aceeaşi.
c. 6. Dacă preţul apei creşte,
an
a. curba cererii pentru peisajele cu
b. Gospodăriile vor recicla mai mult.
c. Gospodăriile îşi modifică curba cererii
deşert se va deplasa spre stânga. pentru serviciile de ridicare a guno
b. curba cererii pentru apă se va depla- iului.
m
sa spre stânga. d. Oamenii vor cere mai puţine mate-
c. curba cererii pentru baterii de duş riale de împachetat pentru bunurile
care economisesc apa se va îndrepta pe care le cumpără.
ro
spre dreapta.
d. curba cererii de săpun de baie se va
îndrepta către dreapta.
.ja
w
Întrebări de raţionament economic şi discuţii

w
1. Preţul apei creşte dramatic. Credeţi că preţul mai mare va reduce cantitatea de apă pe care o folo-
sesc gospodăriile ?Argumentaţi răspinsul.
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2. Imaginaţi-vă că vindeţi televizoare. Explicaţi cum afectează principiul diminuării utilităţii margi-
nale abilitatea dvs. de a vinde clienţilor un al doilea sau al treilea televizor.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
27
Cererea
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
28
Capitolul 4
Oferta
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
FOLOSIREA VOCABULARULUI
Completaţi spaţiile goale din povestirea de mai jos.
rg
Oferta este cantitatea variată din ceva ce producătorul doreşte să vândă la preţuri diferite. La preţuri
mari, producătorii oferă mai mult decât la preţuri mai mici. Economiştii numesc această relaţie între
.o
preţ şi cantitatea produsă efectul preţului. Apare deoarece costul marginal al producătorului creşte
de obicei la o rată mare a producţiei. La preţuri mai mari, ar putea exista mai multe oportunităţi de
profit.
ia
Când toţi furnizorii sunt cooptaţi, rezutatul este oferta pieţei. Următorul grafic arată oferta de piaţă
a papucilor de sport Sportsburg , SUA. Oferta de piaţă pentru papucii de sport Sportsburg.
an
m
ro
.ja
La un preţ de 60$ pe pereche, producătorii vor vrea să vândă 3000 perechi de papuci de sport pe
lună în Sportsburg. La un preţ de 110.00$, ei vor vrea să vândă 4500 de perechi pe lună. Dar la un
w
preţ de 20$ pe pereche, nu vor vrea să vândă nici o pereche. Acest lucru este posibil deoarece la
preţul de 20$ pe pereche nu sunt acoperite costurile marginale ale producătorului pentru produ-
cerea a papucilor.
w
Deşi efectul preţurilor se aplică aproape tuturor produselor, este mai slab pentru unii şi mai puternic
pentru alţii. Pentru a măsura forţa efectului preţurilor asupra ofertei, economiştii folosesc un con-
w
cept sub numele de elasticitatea ofertei la preţ. Când producătorii pot să schimbe repede şi uşor
cantitatea de resurse pe care o folosesc după ce se modifică un preţ, oferta este de obicei elastică.
Din contră, când este costisitor ca producătorii să schimbe cantitatea de resurse pe care o folosesc,
oferta este de obicei rigidă.
Mişcarea de-a lungul liniei ofertei se referă la efectul preţului. Dar o schimbare în ofertă apare nu-
mai când producăătorii vor să vândă o cantitate diferită la fiecare dintre preţuri. Un factor care poate
afecta oferta este o schimbare în costul marginal de producţie. Dacă acest cost scade, linia ofertei
se va deplasa către dreapta. Oferta se schimbă şi când numărul de vânzători sau producători se
schimbă.Dacă numărul de vânzători scade, linia ofertei se va îndrepta spre stânga.
29
Oferta
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
OFERTA MEA DE MUNCĂ

Pentru a înţelege mai bine oferta, gândiţi-vă la munca pe care o faceţi ca timp pe care îl oferiţi aces-
teia. Apoi, să presupunem că după ce vă terminaţi cursurile, decideţi să oferiţi meditaţii altor elevi de
la clasa de economie. Estimaţi în tabelul următor câte ore din timpul dvs. l-aţi putea oferi în fiecare
săptămână la fiecare preţ/oră posibil.
Dacă aş câştiga atât de mult pe oră: Aş fi gata să muncesc atât de multe ore pe săptămână:
rg
0.00$
2.00$
4.00$
.o
6.00$
8.00$
ia
10.00$
12.00$
Răspundeţi la întrebările următoare:

an
1. Există vreun cost de oportunitate pentru folosirea timpului dvs. pentru meditaţii?
Argumentaţi.
m
Da. Cea mai bună folosire a timpului sacrificat de un elev reprezintă costul de opor-
tunitate
2. Costul dvs. marginal este costul folosirii unei ore în plus pentru a da meditaţii.Se va mări
ro
costul marginal dacă petreceţi mai multe ore pe săptămână dând meditaţii? De exemplu,
când nu daţi meditaţii, costul dvs. marginal este cel de costul folosirii primei ore în acest
fel. Dar când daţi deja opt ore de meditaţii pe săptămână, costul dvs. marginal este costul
.ja
folosirii celei de-a noua în acest fel. Se ridică costul dvs. marginal pe măsură ce petreceţi mai
multe ore oferind meditaţii? Explicaţi.
Răspunsurile pot varia, dar ar trebui să arate costurile marginale pentru creştere deo-
w
arece elevii sacrifică progresiv din ce în ce mai multe ore valoroase.

3. Numerele pe care le-aţi scris ilustrează efectul preţului în raport cu oferta dvs. de muncă?
w
Explicaţi de ce sau de ce nu.

Numerele elevilor vor arăta probabil că ei oferă mai multe ore la un nivel mai ridicat al
w
plăţii decât la niveluri mai scăzute. Acest lucru ilustrează efectul preţului.
4. Este vreo legătură între costul marginal, numărul de ore pe care sunteţi gata să-l oferiţi şi
suma pe care o câştigaţi pe oră? Argumentaţi.
Costul marginal al ofertei de meditaţii creşte pe măsură ce orele sunt suplimentate.
Un nivel ridicat al plăţii (preţul muncii) compensează costul marginal ridicat, deci
încurajează elevii să ofere mai multe ore.
30
Oferta
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
SCHIMBÂND OFERTA DE CALCULATOARE

Următorul grafic reprezintă oferta lunară de calculatoare.
rg
.o
ia
1. Folosiţi graficul de mai sus pentru a completa primele două coloane din următorul tabel:
Oferta lunară de calculatoare
Preţul / calculator
an Cantitatea / lună Noua cantitate / lună
1000$ 1000 2 000
1500 2500 3500
m
2000 3500 4500
2500 4000 5000
3000 4500 5500
ro
3500 5000 6000

2. Să presupunem ca sunt suplimentate încă 1000 de calculatoare pentru fiecare dintre
.ja
preţuri. Completaţi cea de-a treia coloană şi folosiţi informaţiile pentru a desena o nouă
curbă pe grafic.
a. Să presupunem că preţul calculatoarelor a fost de 2 500$ înainte de a se schimba cur-
w
ba ofertei. Câte calculatoare au fost adăugate în ofertă la acel preţ? 4000 pe lună
b. Să presupunem că preţul calculatoarelor este de 2000$ după schimbarea liniei ofer-
w
tei. Câte calculatoare au fost adăugate la acest preţ mai mic? 4500 pe lună
c. Mai multe calculatoare sunt produse şi vândute la un preţ mai mic decât la unul mai
w
ridicat. Acest lucru înseamnă că efectul preţului nu se aplică la oferta de calculatoare?

Explicaţi.
O cantitate mai mare are un preţ mai mic doar datorită curbei ofertei care s-a
modificat. Efectul preţului este înca un factor, dar nu se aplică noii oferte. Mai
multe calculatoare sunt oferite la un preţ mai mic deoarece curba ofertei s-a
deplasat către dreapta.
3. Descrieţi pe scurt unul sau doi factori care ar putea determina schimbarea curbei ofertei
din graficul de mai sus.
Răspunsurile pot varia dar motivele pot include un număr mai mare de vânzători şi
schimbări ale tehnologiei care reduc costul marginal de producere a calculatoarelor.
31
Oferta
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
29-c, 30-e, 31-a, 32-j, 33–i, 34-f, 35-k, 36-g, 37-b, 38-h.
Coloana A Coloana B
29. Cost marginal a. Există când efectul preţului este
substanţial.
30. Ofertă
rg
b. Oamenii de afaceri îşi permit acest lucru
31. Ofertă elastică când produc lucruri pe care dorim să le
32. Oferta pieţei cumpărăm.
.o
33. Săderea ofertei c. De obicei creşte atunci când rata de producţie
creşte.
34. Efectul preţului
d. Oamenii vor să cumpere mai mult dintr-un
ia
35. Aşteptarea unor creşteri ale produs atunci când preţul creşte.
preţului e. Cantităţile variate din produsele pe care produ
36. Echipament mai eficient an cătorul poate şi vrea să le vândă la diferite
preţuri.
37. Cost de oportunitate
f. Producătorii vor să vândă mai mult la preţuri
38. Ofertă rigidă mai mari decât la preţuri mici.
g. Determină curba ofertei să se modifice spre
m
dreapta.
h. Există când efectul preţurilor este mic.
i. Oamenii vor să vândă mai puţin dintr-un
ro
produs la toate preţurile posibile.

j. Suma tuturor ofertelor producătorilor pe o
piaţă.
k. Poate determina linia ofertei de azi să se în-
.ja
drepte către stânga.

propoziţiei.
w
b. 1. Când ceva este produs, există întotdeauna cerea cantităţilor adiţionale la costuri
mai mici.
w
a. un cumpărător
b. un cost de oportunitate b. 3. Compania A poate produce un bun la
c. o ofertă elastică un cost marginal constant. Înseamnă că
w
d. un profit a. nu se măreşte costul total al

c. 2. Producătorii vând de obicei mai mult la companiei pe măsură ce creşte
un preţ mai mare decât la preţuri mici, producţia.
deoarece b. se măreşte costul total al companiei
cu aceeaşi sumă de fiecare dată când
a. costul marginal de obicei se dimi
creşte producţia cu o unitate.
nuează dacă producerea creşte.
c. această companie poate avea profit
b. nu trebuie să se îngrijoreze în privinţa
indiferent de preţul pe care îl per-
costurilor de producţie marginale.
cepe.
c. costurile lor marginale cresc pe
măsură ce creşte producţia.
d. vor profitul care provine din produ-
32
Oferta
Întrebările 4-6 se bazează pe următorul tabel care c. 7. Dacă preţul pentru carne de vacă
presupune existenţa a trei afaceri cu îngheţată creşte şi rămâne la acest nivel, în câtva
pe piaţă. timp, oferta de carne de vită
Oferta zilnică de Îngheţată (în galoane) a. va deveni şi mai rigidă deoarece

producătorii se vor obişnui cu preţul
Preţul/ Compa- Compa- Compa- Oferta
ridicat.
galon nia A nia B nia C Pieţei
b. se schimbă către stânga.
6$ 10 6 8 24
c. devine mai elastică deoarece fermi-
5$ 9 5 6 20
erii au mai mult timp pentru a aduce
4$ 7 4 5 resurse în producţia de bovine.
rg
3$ 5 3 4 12 d. rămâne neschimbată.
2$ 2 2 1 5
c. 8. Care dintre următoarele enunţuri nu ar
1$ 1 1 1 3 schimba linia de ofertă a serviciilor de
.o
d. 4. În ultima coloană, cantitatea oferită spălătorie auto spre dreapta?
de piaţă la preţul de 4$ lipseşte. Canti- a. Companiile introduc un mod de
ia
tatea lipsă este de spălat mai eficient şi echipament de
a. 19 uscare.
b. Muncitorii de la spălătorie ar putea
b.
c.
15
10
an spăla mai multe maşini pe oră decât
înainte.
d. 16
c. Preţul apei ar creşte.
b. 5. Oferta de îngheţată a Companiei A
m
d. Numărul de afaceri de spălătorie
a. este de 10 galoane pe zi. auto ar creşte.
b. este dată de întreaga coloană de nu- d. 9. Linia ofertei arată că, într-o economie
ro
mere pentru Compania A. de piaţă, consumatorii primesc mai

c. depinde de preţul pe care compania mult din acelaşi produs prin
îl primeşte pentru îngheţată.
.ja
a. plata unor preţuri mai mici până

d. nu poate fi determinat din infor
când producătorii le oferă mai mult
maţiile date.
din produsele pe care şi le doresc.
a. 6. Să presupunem că pentru lapte şi alte b. determinând guvernul să forţeze
w
ingrediente pentru îngheţată costurile companiile să producă mai mult.

se măresc brusc şi costul marginal c. trimiţând scrisori pentru a convinge
creşte. Ca rezultat,
w
companiile să crească producţia.

a. fiecare companie va dori să vândă o d. oferind producătorilor mai mulţi
cantitate mai mică de îngheţată la toa bani în schimbul produsului.
w
te preţurile arătate, deci curba ofertei b. 10. Dacă vremea proastă distruge o mare
pieţei se va îndrepta spre stânga. parte din recolta de dovleci, atunci
b. fiecare companie va dori să vândă o
a. efectul preţului va determina pe cul-
cantitate mai mare la fiecare dintre
tivatori să vândă mai puţini dovleci
preţurile date, curba ofertei pieţei se
la preţ mai redus.
îndreaptă spre dreapta.
b. cultivatorii vor oferi mai puţini do
c. fiecare companie va dori să vândă
vleci la fiecare dintre preţuri.
mai multă îngheţată pentru a-şi
menţine preţurile. c. ambele de mai sus.
d. oferta pieţei ar rămâne neschim d. nici una de mai sus.
bată.
33
Oferta
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
34
Capitolul 5
Preţul pe o piaţă liberă

NUME:____________________________________________________Dată:____________________
Când Sandi Beech şi-a deschis magazinul de tricouri, a vizitat alte magazine de haine în mall pentru
rg
a vedea cât cereau ceilalţi comercianţi. A descoperit că cele mai multe magazine de tricouri cereau
pentru un tricou de calitate cam 15$. A decis că acesta trebuie să fie preţul de echilibrare a pieţei
preţul la care cantitatea pe care o oferă vânzătorii este egală cu cea pe care cumpărătorii o
.o
achiziţionează.
Sandi a decis că trebuie să câştige o cât mai mare felie din piaţă, astfel încât a oferit tricourile ei la
ia
preţul de 12$. În decurs de două săptămâni, îşi terminase complet rezerva de tricouri. Cererea pentru
tricourile ei a fost mai mare decât posibilitatea ei de a le oferi. Economiştii ar numi acest lucru lipsă.
an
Sandi şi-a regândit sistemul de preţuri şi a decis că locaţia ei foarte vizibilă şi modelul inovativ al
tricourilor meritau un preţ mai mare, chiar mai mare decât cel cerut de comercianţii de la mall.
Şi-a ridicat astfel preţul la 22 $. Din nou, în decursul a două săptămâni, afacerea ei a resimţit efectele
modificărilor. Numai că de data aceasta, puţine dintre tricouri erau vândute, deci cantitatea oferită era
m
mai mare decât cantitatea de produse pe care erau dispuşi să o cumpere consumatorii. Economiştii
numesc acest lucru surplus.
Sandi a înţeles o lecţie importantă despre preţuri. Oamenii cumpără mai mult la preţuri mai mici decât
ro
la un preţ mai mare. Acest lucru se cheamă (din capitolul 3) efectul preţurilor. Preţurile determină
de asemenea cine va lua bunurile şi serviciile pe care producătorii ca Sandi le oferă. Acest lucru este
functia de raţionalizare a preţurilor. Preţurile motivează companiile să producă ceea ce vor con-
.ja
sumatorii. Când producătorii pot creşte preţurile, ei sunt motivaţi să producă mai mult.
Cum se apropia vara, Sandi a observat că din ce în ce mai mulţi oameni purtau tricouri. Putea aştepta
o creştere a cererii pe timpul verii. A mai văzut şi că în oraş se mai deschideau magazine noi de
w
tricouri. Acest lucru va duce la creşterea ofertei. „Dar dacă cererea creşte mai mult decât oferta”, se
gândi Sandi, „preţul de echilibrare a pieţei va creşte”.
w
w
35
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
PUNÂND ÎN GRAFICE CEREREA ŞI OFERTA

Următorul tabel prezintă cererea şi oferta de porumb pe 29 Martie.
CEREREA ŞI OFERTA DE PORUMB, MARTIE 29

Preţ / Uncie Câte uncii vor să cumpere Câte uncii vor să vândă
persoanele (mii) persoanele (mii)
3.50 $ 80 200
rg
3.25$ 100 180
3.00$ 120 160
2.75$ 140 140
.o
2.50$ 160 120
2.25$ 180 100
ia
2.00$ 200 60
Folosiţi graicul de mai jos pentru a arăta cererea de porumb menţionate în coloanele 1 şi 2 din tabel.
an
Legaţi punctele şi obţineţi linia „C”. Ceea ce aţi desenat dvs. este linia cererii porumbului. Desenaţi
linia ofertei în acelaşi mod folosind coloanele 1 şi 3. Uniţi punctele şi obţineţi linia ofertei pe care o
veţi nota cu „O”.
m
ro
.ja
w
1. Care este preţul de echilibrare a pieţei de porumb în graficul pe care l-aţi desenat?
w
2.75 dolari
2. Să presupunem că preţul porumbului este de 3.25$ pe uncie. Este o lipsă sau un surplus pe
w
piaţă la acel preţ? Dacă da, cât de mare este?

Un surplus de 80 000
3. Să presupunem că preţul porumbului este de 2.25$ pe uncie. Este o lipsă sau un surplus pe
piaţă la acel preţ? Dacă da, cât de mare este?
O lispă de 80 000
4. Dacă preţul porumbului este peste preţul de echilibrare a pieţei, există un surplus. Acest
lucru presupune că nu mai este deficit de porumb? Explicaţi.
Nu, un surplus înseamnă că oamenii nu mai vor să cumpere tot ce este oferit la un
anume preţ. Dar încă vor mai mult, deci porumbul este încă în deficit. Nevoile nu sunt
aceleaşi cu cererea.
36
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
EFECTELE PIEŢEI ASUPRA BURGERULUI CU ŞUNCĂ

Anul burgerului cu şuncă a fost 1995. Se pare că în acea vreme, în fiecare restaurant cu hamburgeri
din SUA se adăugau câteva felii de şuncă la burgeri. Două bucăţi nu sunt mult, dar când înmulţeşti
cu milioane de burgeri, se adună destul de multă şuncă.
Şunca este făcută din felii de carne de porc care conţin şi grăsime. Deloc surprinzător, preţul acestor
felii s-a scumpit cu aproape 50 % pe parcursul anului 1995. Din fericire pentru fanii şuncii, acest preţ
rg
ridicat nu a rezistat prea mult. După câteva luni, producătorii au introdus pe piaţă mai mult porc,
ceea ce a dus la căderea preţului la nivelul iniţial.
1. Feliile de porc au cunoscut un deficit pe parcursul anului 1995? Exlplicaţi
.o
Da, nevoile oamenilor de şuncă a crescut brusc, şi a determinat lipsa produsului.
2. Folosiţi acest grafig gol pentru a desena lini-
ia
ile de cerere şi ofertă pentru a arăta de ce
preţul feliilor de carne s-a ridicat pe parcursul
anului 1995. (In loc de a puncta anumite nu-
an
mere specifice cererii şi ofertei, schiţaţi liniile
corespunzătoare).
3. Bazaţi-vă pe grafic pentru următoarele
m
întrebări:
a. Ce a determinat creşterea preţului pentru feliile de carne?
ro
_____________________________________________________________________
b. Ce s-ar fi întâmplat dacă guvernul împiedica preţul feliilor de carne să crească peste
nivelul iniţial?
.ja
_____________________________________________________________________
c. Preţul crescut a reprezentat metoda găsită de piaţă pentru raţionalizarea ofertei dis-
ponibile? Explicaţi.
w
_____________________________________________________________________
4. Folosiţi acest grafic gol pentru a ilustra de ce preţul feliilor de carne a scăzut până la nivelul
w
iniţial.
w
37
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
APLICAREA LEGILOR CERERII ŞI OFERTEI

Exemplele de cerere şi ofertă sunt peste tot în jurul nostru. Ambele scad şi cresc. Folosiţi cunoştinţele
despre cerere şi ofertă pentru a rezolva problemele de mai jos.
1. Populaţia lumii a crescut, iar veniturile s-au
mărit. Seminţele tratate, irigaţiile şi metodele
noi de cultivare au crescut productivitatea
în agricultură în toată lumea. Preţurile la
rg
produsele agricole, ca porumbul şi grâul au
scăzut în ultimii 30 de ani.
.o
Adăugaţi o nouă linie a cererii (C2) şi o nouă
linie a ofertei (O2) în graficul de mai jos pen-
tru a explica situaţia descrisă mai sus.
ia
2. În unele state, programele guvernului
fixează preţuri pentru recolte, cum ar fi grâul,
an
peste nivelul de echilibrare al pieţei. Folosiţi
graficul de mai jos pentru a răspunde la
următoarele întrebări:
a. Ce efect au avut politicile de preţuri
m
ale guvernului asupra recoltelor din
aceste ţări?
ro
Preţurile au crescut, iar cantitatea

oferită se măreşte.
b. Ce efect are controlul preţului asupra
.ja
cantităţii de recolte cerute?

Preţul ridicat scade cantitatea
cerută.
w
c. Ce determină aceste politici guverna-

mentale – un surplus sau o lipsă?
w
Un surplus.
3. Unii oameni se tem că în curâd vor fi marto-
w
rii unei lipse de hrană şi a ridicării preţurilor

la produsele alimentare. Ei argumentează
că oferta de hrană va creşte mai puţin deo-
arece multe ferme şi zone agricole din lume
se transformă în parcuri industriale şi proi-
ecte rezidenţiale. În acelaţi timp, populaţia
creşte, iar veniturile se măresc.
Desenaţi o nouă linie a cererii (C2) şi o nouă
linie a ofertei (O2) în graficul de mai jos şi
explicaţi situaţia descrisă mai sus.
38
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
39-c, 40-g, 41-d, 42-h, 43-j, 44-e, 45-i, 46-f, 47-b, 48-a.
Coloana A Coloana B
39. Raţionalizare a. Preţul pieţei oferă acest lucru pentru
producători şi consumatori.
40. Preţ de echilibrare a pieţei
rg
b. Cumpărătorii vor să cumpere mai mult
41. Ofertă decât înainte la orice preţ.
42. Cerere c. Alocarea a unui bun limitat pentru indivizii
.o
43. Lipsă / insuficienţă care doresc mai mult decât este disponibil.
d. Cantităţile pe care vânzătorii vor să le vândă
44. Surplus
la toate preţurile diferite posibile.
ia
45. Competiţie e. Cantitate dintr-un produs pe care vânzătorii
46. Recompensă pentru a produce vor să-l vândă la un preţ mai mare decât cel
47. Modificare a cererii an pe care îl dorec cumpărătorii.
f. Motive de a produce bunuri şi servicii.
48. Informaţie g. Preţul care echilibrează cantitatea pe care
cumpărătorii vor să o cumpere cu cea pe
care vânzătorii vor să o vândă.
m
h. Cantitatea pe care cumpărătorii vor să o ia la
toate preţurile posibile.
i. Rivalitate între cumpărători sau vânzători.
ro
j. Cantitate în plus dintr-un produs pe care cum

părătorii doresc să o cumpere la un anumit
preţ diferit de cel la care vânzătorii doresc să
vândă.
.ja
propoziţiei.
d. 1. Un preţ mai ridicat pentru un produs Întrebările de la 3-5 se bazeză pe următorul grafic, care arată
w
cererea zilnică şi oferta de gogoşi într-o anumită zonă.

a. încurajează vânzătorii să vândă mai
puţin din el.
w
b. duce la lipsa produsului.

c. schimbă atât linia cererii cât şi a ofertei.
w
d. determină cumpărătorii să cumpere

mai puţin din acel produs.
b. 2. Un preţ de echilibrare a pieţei este
important deoarece
a. elimină deficitul.
b. echilibrează cantităţile cerute şi cele
oferite.
c. schimbă liniile cererilor şi ofertei.
d. determină cumpărătorii să dispară
de pe piaţă.
39
d. 3. Preţul de echilibrare a pieţei pentru c. Ambele de mai sus.
gogoşi este d. Nici unul de mai sus.
a. 5$ b. 8. La începutul anilor 1990,o companie
b. 2$ din Franţa a introdus un nou tip de
c. 1$ schi pe zăpadă, denumit „schi cu ca-
d. Nici unul de mai sus. pac”. Vârful schiului este făcut dintr-un
material laminat care înveleşte talpa
c. 4. Dacă preţul pentru o duzină de gogoşi acestuia dându-i un apect rotund. Pe
este de 1$, atunci măsură ce popularitatea schiului a
a. cererea de gogoşi se va schimba. crescut, la fel s-a întâmplat şi cu preţul.
rg
b. vânzătorii vor vinde multe gogoşi. În curând, mai multe companii au
c. competiţia dintre cumpărători va adopat acest schi pentru a-l vinde. Care
forţa preţul să crească. dintre următoarele descrie rolul eco-
.o
nomic de bază pe care l-a jucat preţul
d. gogoşile nu vor avea un număr limi-
de piaţă în această situaţie?
tat.
ia
a. a creat un surplus de schiuri.
a. 5. La un preţ de 4$ duzina, există
b. a oferit o motivare pentru produ-
a. un surplus de gogoşi egal cu 200 de
an cerea de schiuri.
duzini/zi. c. raţionalizarea schiurilor printre
b. un surplus de gogoşi egal cu 100 de producători.
duzini/zi. d. schimbarea cererii de schiuri.
c. o lipsă a gogoşilor egală cu 200 de
m
duzinizi. b. 9. Dacă cererea pentru un produs creşte
mai repede decât oferta, ce se va
întâmpla probabil cu preţul de echili-
ro
d. 6. Ce descrie cel mai bine forţa care deter brare al pieţei?

mină un preţ să crească sau să scadă
a. va scădea.
până la nivelul de echilibrare a pieţei?
b. va creşte.
.ja
a. competiţia dintre cumpărători. c. va rămâne neschimbat.

b. competiţia dintre vânzători. d. nu există destule date pentru a
c. competiţia dintre cumpărători şi vân răspunde la întrebare.
w
zători.
d. 10. Cum acţionează preţurile de echili-
d. Răspunsurile a şi b.
brare a pieţei în libera întreprindere?
w
c. 7. Care dintre următoarele ipoteze

a. acţionează ca mesageri care spun
ilustrează cel mai bine funcţia de
producătorilor nevoile consumato-
raţionalizare a preţurilor de echilibrare
w
rilor.
a pieţei?
b. acţionează ca mesageri care spun
a. preţul pe care firmele de publicitate consumatorilor despre costurile de
le plătesc pentru timpii de televizi- producătorilor de furnizare a pro-
une s-a mărit în fiecare an pe măsură duselor.
ce companiile s-au gândit să-şi pro- c. încurajează consumatorii să păstreze
moveze produsele în acel mediu. resursele şi companiile să fie eficiente.
b. preţurile biletelor la evenimentele d. toate de mai sus.
de sport profesionist au crescut
pe măsură ce fanii şi-au dorit să le
vizioneze
40
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
COMPETIŢIILE CAPITOLULUI 5
1. Cum este posibilă transformarea deficitului în surplus fără să fie schimbată cererea sau ofer-
ta? (Indiciu: Ce înseamnă cererea şi oferta în economie? Cum sunt reprezentate grafic?)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
rg
2. Din ce în ce mai multe şcoli solicită elevilor să poarte uniformă. Acest lucru înseamnă că
uniformele trebuie produse. Descrieţi cum pot să asigure producţia de uniforme de şcoală
noi cererea, oferta şi preţul de echilibrare a pieţei.
.o
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
3. Sunteţi înscris într-o organizaţie naţională numită Iubitorii de Hamburgheri USA. Scopul
an
principal este de a reduce preţul hamburgherilor. Organizaţia vrea ca guvernul să stabilească
un preţ maxim al hamburgherului, denumit „preţ de plafonare” pe care fermierii pot să-l
ceară pentru carnea de vită. Raţiunea acestei acţiuni este că dacă preţul cărnii de vită ar fi
mai mic, preţul hamburgherului va ajunge mai mic. Este incorect gândit? Explicaţi.
m
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
___________________________________________________________________________
.ja
w
w
w
41
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
42
Capitolul 6
Consumatorii, cei care depozitează

şi investitorii
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
.o
Penny Riche are o slujbă după şcoală şi în weekenduri; ea spală geamuri la sediul companiilor, pentru
case si apartamente. Din moment ce nimeni nu adoră să spele geamuri, există cerere pentru servici-
ile lui Penny.
ia
Cerând câte 10$ pe oră, Penny câştigă cam 200$ pe săptămână. Cei 10$ pe care îi câştigă Penny pe
oră se numesc salariu. Acesta este un exemplu de venituri din muncă. Penny investeşte 50$ în fie
an
care săptămână într-un fond mutual. În aproape fiecare an, fondul îi plăteşte dividende. Acesta este
un venit din investiţii. Unul dintre lucrurile care au ajutat-o pe Penny să-şi administreze timpul şi
banii a fost un buget. A parcurs următorii paşi pentru a-l alcătui:
m
1. a fixat obiectivele financiare
2. a estimat veniturile
ro
3. a planificat cheltuielile.
Cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o Penny a fost să aloce o parte din buget economiilor. Ea
doreşte o rată cât mai bună a câştigurilor şi este preocupată de siguranţă şi lichidităţi. Lichidităţile
.ja
înseamnă că poate schimba economiile în bani lichizi. Penny economiseşte pentru o maşină nouă
şi pentru taxele de facultate. De asemenea vrea să aibă bani strânşi pentru a-şi lua un nou CD sau un
bilet special la concert. Pentru economiile pe termen lung, Penny ar trebui probabil să investească
w
în acţiuni, fonduri mutuale sau CD-uri; dar pentru a-şi păstra lichiditatea, ar fi mai bine să aibă un
cont curent pentru economii.
w
În fiecare săptămână, Penny primeşte reclame pentru carduri de credit prin poştă. A ales una din-
tre oferte, aşa că nu trebuie să mai poarte aşa mulţi bani lichizi la ea. Crede şi ea că un card de
credit este bun pentru urgenţe , pentru a furniza date despre posesor, şi îi va oferi felxibilitate la
w
cumpărături.
43
Consumatorii, cei care depozitează şi investitorii
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
INTERPRETAREA UNUI DESEN

Studiaţi desenul de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări.
1. De ce arată încurcate personajele din imagine?
Pentru că trebuie să facă alegeri.
2. Ce reprezintă drumurile?
rg
Diferite căi de a economisi bani.
3. Ce reprezintă desenul de la orizont (în plan îndepărtat)?
Obiectivele unei persoane în ceea ce priveşte economiile.
.o
4. Să presupunem că unul dintre personaje întreabă ce drum ar trebui să aleagă. Explicaţi
răspunsul prin referirea la siguranţă (risc), rata câştigurilor şi lichidităţi.
ia
Răspunsurile vor fi diferite.
5. Explicaţi dacă sunteţi sau nu de acord cu următoarea propoziţie: „Desenul simplifică drumul
an
spre securitatea financiară deoarece este posibil să alegi toate cele trei drumuri în acelaşi
timp”.
Răspunsurile vor varia, dar elevii trebuie să-şi exprime viziunile prin identificarea
corectă a riscurilor fiecărei metode, a câştigurilor şi a lichidităţilor. În general, riscu-
m
rile şi câştigurile cresc de la drumul din stânga spre cel din dreapta. Lichidităţile sunt
cele mai mari pentru opţiunea din stânga.
ro
.ja
w
w
w
44
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ANALIZA PUBLICITĂŢII
Companiile folosesc publicitatea pentru a realiza patru lucruri: să-ţi atragă atenţia, să-ţi stârnească
interesul, să-ţi creeze dorinţa de a cumpăra un produs, să te determine să cumperi un produs.
Aici sunt câteva descrieri ale celor patru tipuri de publicitate:
• Publicitatea deschizătoare de drumuri – dacă un produs e nou, o companie va dori ca publici-
tatea să fuznizeze multe informaţii.
rg
• Publicitatea competitivă – dacă consumatorii au preferinţe în ceea ce priveşte produsele simi
lare, o companie trebuie să-şi diferenţieze produsele prin promovarea acestora ca mai bune,
.o
mai puternice, mai rapide, mai ieftine decât ale competiţiei.
• Publicitatea de reamintire – folosind o menţiune scurtă a unei mărci,o poză a produsului sau
un slogan atrăgător, un produs cunoscut sau o marcă poate fi promovată pentru a reaminti
ia
publicului despre calitatea şi eficienţa sa.
• Publicitate instituţională – uneori o companie poate folosi o reclamă pentru a-şi promova mar-
an
ca, iar nu pentru a vinde un anumit produs. Reclama ar putea promova numele companiei,
imaginea sa sau reputaţia acesteia.
Uneori, reclamele sunt împărţite pe strategii: sloganuri, aplelarea la raţiune sau la sentimente/emoţii.
m
• Un slogan este o frază sau o propoziţie atractivă care te ajută să identifici şi să-ţi aminteşti un
produs.
ro
• Atracţia raţională foloseşte logica sau raţiunea pentru a convinge oamenii să cumpere pro-
dusele. Reclamele pentru hrană sănătoasă sau pentru medicamente care elimină durerea folo-
sesc de obicei această abordare.
.ja
• Atracţia emoţională foloseşte convingerea psihologică. Un astfel de abordare poate fi o

mărturisire a unei persoane cunoscute; o pledoarie în lanţ care implică faptul că toată lumea
foloseşte produsul, deci şi tu ar trebui; o inducere a popularităţii în care se arată ce popular ai fi
w
dacă ai folosi acel produs.

Ca şi consumator, eşti obiectul eforturilor de marketing făcute în fiecare zi de multe companii. Eşti
w
responsabil de evaluarea publicităţii care este îndreptată către tine, separând faptele de emoţie şi
decizând dacă să cumperi sau nu lucruri.
w
Urmăriţi pentru 15 sau 30 de minute reclamele pe care le vedeţi la televizor şi scrieţi într-un caiet de-
spre acestea. Alegeţi-o pe cea o consideraţi cea mai eficientă. (Puteţi să alegeţi şi un alt tip de media.)
1. Scrieţi o scurtă descriere a reclamei
___________________________________________________________________________
2. Ce produs este promovat?
___________________________________________________________________________
45
3. Ce informaţii specifice promovează? Cum ar fi: cuvinte cheie sau fraze.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Ce informaţie lipseşte care ar putea fi importantă pentru eventualii cumpărători?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Ce fel de reclamă este (deschizătoare de drumuri, competitivă, de reamintire sau
instituţională)?
rg
___________________________________________________________________________
.o
6. Ce strategie este folosită (slogan, atracţia raţională sau cea emoţională)?
___________________________________________________________________________
7. Care este cea mai convingătoare şi mai eficientă caracteristică a reclamei?
ia
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
an
8. Care este caracteristica mai puţin eficientă a reclamei?
___________________________________________________________________________
m
___________________________________________________________________________
9. Pe o scară de la 1 la 10, care este eficienţa în ansamblu.
ro
Ineficientă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Eficientă
10. Comparaţi diferite tipuri de reclame la produse similare. Care este tipul de reclame pe care
îl preferaţi? Ce fel de reclamă credeţi că este cel mai eficient pentru prietenii dvs?
.ja
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
w
w
46
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
COSTURILE CREDITULUI
Creditul vă permite să cumpăraţi bunuri şi servicii astăzi şi să le plătiţi mai târziu. Creditul poate fi
folositor. Puţini consumatori fac achiziţii însemnate, cum ar fi case sau maşini fără să împrumute
bani. Dar milioane de persoane folosesc cărţile de credit pentru produse cumpărate zilnic, cum ar fi
benzina, îmbrăcămintea şi hrana. Dar banii împrumutaţi au un preţ, care se numeşte dobânda. Când
aceasta se adaugă la suma împrumutată, rezultă mai mult decât aţi fi cheltuit dacă aţi fi plătit cu toţi
banii o dată.
rg
Aflarea cheltuielilor pentru un credit
1. Pe ce ai cheltui mai mult, pe un împrumut de 1000$ cu plata în 12 luni a 92$, sau pentru un
.o
împrumut cu plata a 36$ în decursul a 36 de luni?
Banii cheltuiţi sunt mai mulţi pentru un împrumut pe 36 de luni cu plata a 36 $ pe
ia
lună, dar suma mică pe care o daţi pe lună ar putea fi atractivă.
De ce ar alege o persoană planul care ar presupune o cheltuială mai marede bani?
an
Depinde de rata dobânzii, dar poate, de asemenea să aibă o valoare actuală mai mică.
2. Să presupunem că John, Mary şi Bob au cumpărat fiecare câte un sitem stereo de 200$ şi
l-au plătit cu un credit. Cu informaţiile date, analizaţi cât a cheltuir fiecare, incluzând chel-
tuielile pentru credit.
m
Cheltuieli pen- Cheltuieli totale
tru credit
ro
a. John a plătit 24$ pe o perioadă de 12 luni. 88$ 288$

b. Mary a plătit 6$ pe săptămână pe o perioadă de 1 an. 112$ 312$
c. Bob a plătit 16$ pe lună pentru 24 de luni. 184$ 384$
.ja
3. Pe baza întrebărilor 1 şi 2 de mai sus, ce părere generală puteţi oferi despre durata unui
credit (săptămâni, luni, ani), cuantumul plăţii în această perioadă şi suma totală pe care o
persoană o cheltuieşte pentru un împrumut.
w
În general, cu cât împrumutul este pe o peioadă mai îndelungată, cu atât sunt mai
mici plăţile periodice, dar cu atât mai mari cheltuielile finale.
w
Costuri financiare
w
Cheltuielile financiare reprezintă suma totală pe care o plătiţi pentru folosirea creditului. Include cos-
turile dobânzii şi orice alte taxe (de acordare sau asigurare) pe care vânzătorul sau creditorul poate
să le adauge la credit. Rata procentulă anuală a dobânzii (RPA) reprezintă costul creditului calculat ca
procent anual. De exemplu, dacă cineva vă împrumută bani la doar „2.5” procente pe lună, RPA ar fi
de 30 de procente (2.5x12 luni=30 procente). Din orice unghi ai privi, emitenţii de carti de credit iau
bani din serviciile pe care ţi le oferă ţie, proprietarul cardului. Ei aplică şi dobânda la suma din balanţa
neachitată. Dacă vă puteţi plăti taxele în întregime în fiecare lună, căutaţi un card fără taxe anuale.
Aveţi grijă, însă pentru că unele carduri fără taxe au de fapt rate ale dobânzii mai mari. Ca rezultat,
mulţi oameni care plănuiesc să-şi plătească toate cheltuielile în fiecare lună, dar care până la urmă nu
reuşesc, ajung prin a plăti rate ale dobânzii mai ridicate. Dacă te aştepţi să plăteşti doar o parte din
47
balanţa de plată în fiecare lună, trebuie să fii preocupat de ratele dobânzii. Caută mai multe oferte
doarece cărţile de credit au rate ale dobânzii diferite.
4a. Să presupunem că vreţi să cumpăraţi o maşină. Preţul este de 10.185$. Cu maşina cea veche
şi cu ceva bani strânşi puteţi plăti ca avans 2085 $. În tabelul de mai jos analizaţi opţiunile
de împrumut pentru restul de bani. Pe care l-aţi alege? De ce?
Răspunsurile pot varia.
Locul Suma Perioada de RPA Plăţi lunare Cheltuieli to-

plată tale
rg
Dealer 8000$ 36 23,35% 311,14$ 11.201,04$
Banca Dvs. 8000$ 24 13,4% 381,84$ 9.164.16$
.o
Companie 8000$ 48 33% 302,17$ 14,504.16$
financiară
4b. Pe baza calculelor de mai sus, care este cea mai simplă cale de stabilire a celui mai ieftin
ia
credit?
Comparaţi valorile RPA (Rata procentuală anuală a dobânzii).
an
5. Multe companii de credit cer între 18% şi 20%. Acest nivel este totuşi mai ridicat decât
multe alte tipuri de credit. Plătiţi acest cost din comoditate. Ce înseamnă acest lucru?
Puteţi obţine creditul imediat când faceţi achiziţiile.
m
6. Să presupunem că suma din balanţă neplătită este de 1000$ pe lună, iar rata dobânzii la car-
dul de credit este de 18 procente. Care este suma totală cheltuită pe dobândă pentru un an?
ro
1.000$ x 0.18 = 180$

7. Este foarte uşor şi simplu să laşi suma din balanţă neplătită să se adune înfiecare lună. Multe
companii de credit solicită plata unei sume minime lunare. Dacă plătiţi doar această sumă,
.ja
balanţa neplătită poate să crească în următoarea lună, chiar dacă nu aveţi cheltuieli pentru
credit adiţionale pe parcursul lunii. De ce apare această mărire?
Prin plata doar a balanţei lunare minime, s-ar putea să nu acoperiţi cheltuielile cu
w
dobânda lunii trecute. Dobânda neplătită se adaugă la balanţa neplătită, mărind

cuantumul acesteia.
w
w
48
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
49-h, 50-g, 51-j, 52-i, 53-d, 54-c, 55-e, 56-a, 57-b, 58-f.
Coloana A Coloana B
49. Buget a. Anunţuri plătite.
rg
50. Dobândă compusă b. Ideile cheie din Drepturile Consumatorului.
51. Asigurare c. Un buget te va ajuta să le îndeplineşti.
d. Banii cheltuiţi.
52. Lichidităţi
.o
e. Rata procentuală a anuală a dobânzii percepută
53. Cheltuieli pentru un împrumut.
54. Scopuri financiare f. Veţi avea nevoi de acestea dacă doriţi să
ia
55. RPA (Rata procentuală anuală a cumpăraţi acum şi să plătiţi mai târziu.
dobânzii) g. Combinarea între suma economisită şi dobân-
56. Publicitate da plătită înainte.
57. Siguranţă şi opţiuni
an h. Planul financiar care este alcătuit din venituri
şi cheltuieli.
58. Credit bun
i. Uşurinţa transformării economiilor şi altor
m
sume investite, în bani lichizi.
j. Protecţia financiară împotriva riscurilor
următoare: rănire, boală, moarte, incendiu sau
ro
alte accidente.
Fraza este adevărată sau transformaţi fraza pentru a o face adevărată. Citiţi fiecare propoziţie cu
atenţie şi scrieţi în dreptul ei dacă este adevărată sau falsă. Dacă este falsă, schimbaţi cuvintele sub-
.ja
liniate pentru a face propoziţia adevărată.

A 1. Consumatorii sunt limitaţi în ceea ce pot cheltui.
w
F 2. Un buget este echilibrat când cheltuielile planificate sunt mai mari decât veniturile es-
timate.
w
A 3. Sunt două feluri în care indivizii pot să dobândească venituri: câştiguri din proprietăţi şi
alte posesiuni şi din muncă.
w
F 4. Salariile reprezintă venituri câştigate prin muncă şi sunt plătite săptămânal sau lunar.
A 5. Cheltuielile consumatorilor reprezintă cea mai mare parte din totalul cheltuielilor din
economie.
A 6. Asigurarea de răspundere auto oferă proprietarilor de maşini protecţie financiară în ca-
zul furtului, coliziunilor sau altor accidente.
F 7. Publicitatea intenţionează să crească oferta, iar nu cererea bunurilor şi serviciilor.
A 8. Dacă dobânda aplicată la un împrumut este de 2% pe lună, RPA este de 24%.
49
A 9. Publicitatea ajută consumatorii prin furnizarea de informaţii despre produsele noi.
A 10. Articolele din bugetul dvs. la care renunţaţi pentru a-l menţine echilibrat, reprezintă
costul de oportunitate pentru articolele pe care le păstraţi.
F 11. În cautarea unui cont curent, ar trebui să luaţi în considerare siguranţa, rata câştigurilor
şi lichiditatea.
F 12. Dacă certificatele de depozit oferă de obicei cea mai mare rată a dobânzii ofertiă de
instituţiile de economisire, toţi cei care depozitează sume ar trebui să investească în ele.
F 13. Investirea într-un fond de bani de pe piaţă vă oferă beneficiul investirii într-o piaţă de
rg
valori şi în acelaşi timp se reduc unele riscuri.
F 14. Consumatorii din economia SUA pot să se bazeze doar pe ei înşişi pentru un sprijin în
problemele consumatorului.
.o
F 15. Competiţia dintre companii este dăunătoare pentru consumatori.
ia
F 16. Oamenii de afaceri trebuie sa-şi protejeze rata creditului; consumatorii nu.
F 17. Instalarea air bag-urilor şi a altor masuri de siguranţă fac ca masinile sa fie mai scumpe.
De aceea, maşinile mai sigure nu sunt atractive pentru consumatori.
an
m
ro
.ja
w
w
w
50
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Selectaţi una dintre întrebările de mai jos şi scrieţi răspunsul în spaţiul de mai jos.
1. Argumentaţi dacă sunteţi sau nu de acord cu următoarea propoziţie: „Piaţa reprezintă cea
mai bună protecţie a intereselor consumatorului”.
2. După principiul “caveat emptor” (să previi cumpărătorul în legătură cu ce cumpără),
consumatorii sunt răspunzători de verificarea calităţii articolelor pe care le cumpără. Ce
responsabilităţi, dacă există, credeţi că ar trebui să aibă guvernul pentru protejarea con-
rg
sumatorilor de marfa de o calitate proastă?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
51
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
52
Capitolul 7
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
1. Antreprenoriat: _____________________________________________________________
.o
___________________________________________________________________________
2. Industrie: _ ________________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
3. Proprietate unică: ___________________________________________________________
an
___________________________________________________________________________
4. Parteneriat: ________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
m
5. Corporaţie: _ _______________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
6. Bursă de valori: _____________________________________________________________

___________________________________________________________________________
.ja
7. Franciză:___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Privilegiu: _ ________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
w
În spaţiul de mai jos scrieţi o scurtă povestire care să cuprindă unul sau mai mulţi dintre termenii de
w
mai sus. Paragraful ar trebui să exemplifice şi modul în care aceşti termeni se corelează.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
53
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Sandi Beech, creatoarea de tricouri, este un exemplu de antreprenor. Compania ei de tricouri, este una
dintre cele dintre multele companii din comunitatea ei. Cu toate acestea, Sandi poate fi considerată
un antreprenor, deoarece şi-a asumat un risc. Afacerea lui Sandi. Tee-rific, este asemănătoare cu
multe alte mici companii care pot să satisfacă o piaţă specială. Deoarece Sandi este proprietar unic,
are libertatea şi flexibilitatea de a face schimbări repede.
rg
Avantajele de a fi proprietar unic includ:
1. Proprietatea şi controlul asupra tuturor profiturilor.
.o
2. Autoritatea de a lua toate deciziile de management şi satisfacţia propriilor realizări.
3. Puţine restricţii şi puţine taxe.
ia
Prietenul lui Sandi, Bennett apreciază ceea ce vinde compania Tee-rific şi i-a propus să devină parte-
neri. Bennett nu are prea mulţi bani, dar are legături cu magazinele de tricouri de pe toată coasta
Texasului. Deşi nu ar putea aduce bani în companie, el ar putea să aducă clienţi, cunoştinţe deose-
an
bite sau idei noi.
Dacă Sandi s-ar decide să organizeze un parteneriat pentru a atrage câţiva investitori sau să profite
de răspunderea limitată pe care o oferă corporaţiile, probabil ei ar organiza o corporaţie mică. O
m
altă formă în care compania lui Sandi poate creşte şi poate împărţi riscurile afacerii ar fi să vândă
francize oamenilor interesaţi de vinderea tricourilor Tee-rific. Sandi ar oferi liceţă acestor magazine
conduse de alte persoane pentru a putea să vândă tricourile ei.
ro
Daca compania lui Sandi are succes şi este nevoită să angajeze oameni noi şi manageri profesionişti,
ar fi mai inteligent să organizeze afacerea ca o corporaţie. Corporaţiile sunt conduse de acţionari şi
.ja
sunt privilegiate de stat. Deciziile majore de politică a firmei sunt făcute de consiliul de directori.
Principalul avantaj al lui Sandi şi ai altor deţinători de acţiuni în corporaţie este abilitatea de a câştiga
capital adiţional sau răspunderea limitată care rezultă din deţinerea de acţiuni.
w
w
w
54
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
COMPARÂND FORMELE DE ORGANIZARE A COMPANIILOR

Fiecare din formele variate de proprietate a companiei are avantaje şi dezavantaje. Clasificaţi fiecare
caracteristică descrisă mai jos ca fiind un avantaj sau un dezavantaj pentru tipurile diferite de com-
panii prin scrierea numărului în căsuţa corespunzătoare. Unele caracteristici pot fi folosite de mai
multe ori.
Avantaje Dezavantaje
rg
Proprietar unic 1,6,12,16,19 3,5,10,13
Parteneriat 12,16,19,20 3,4,5,9,10,13
Corporaţie 2,7,8,11,15 9,14,17,18
.o
1. Proprietarul poate fi întotdeauna „şeful”.
ia
2. Poate să continue operaţiile pentru un termen nedefinit.
3. Finanţarea se limitează la suma economiilor personale şi la posibilitatea de a împrumuta.
an
4. Fiecare proprietar acţionează în numele companiei şi pe propria răspundere.
5. Puţine oportunităţi pentru angajaţi din moment ce firmele sunt în general mici.
m
6. Cea mai uşoră formă de afaceri de organizat.
7. Răspundere limitată.
ro
8. Proprietatea poate fi uşor de transmis prin transferul de valori.

9. Presupune un avocat pentru înfiinţarea afacerii.
10. Răspundere nelimitată.
.ja
11. Persoanele pot să vândă şi să cumpere partea lor de afacere deţinută fără ca afacerea să
înceteze.
12. Profiturile companiei sunt făcute de proprietarul/proprietarii individual/i.
w
13. Moartea proprietarului poate duce la încetarea afacerii.

w
14. Taxare dublă.

15. Poate creşte şi poate ajunge foarte mare.
w
16. Proprietarul/ii pot să reacţioneze imediat la problemele afacerii.

17. Trebuie să plătească o taxă specială pe profit.
18. Managementul este de obicei separat de proprietate.
19. Nu trebuie să plătească taxe pe venit specifice corporaţiei.
20. Combină fondurile a mai mult de o persoană pentru înfiinţare sau expansiune.
55
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE AFACERI

Conceperea unui plan de afaceri este primul şi cel mai important pas spre înfiinţarea unei companii.
Scoate în evidenţă tipul de afacere selectat, problemele de început şi anumite consideraţii de avut în
vedere, investiţia iniţială solicitată şi sursele de finanţare pentru împrumuturi.
Selectaţi una dintre următoarele idei de afacere de mai jos sau folosiţi o idee personală. Apoi
completaţi răspunsurile la următoarele întrebări.
rg
Magazin pentru încălţăminte Magazin cu sandvişuri Servicii de cumpărături în ali-
.o
sport mentara
Sevice de calculatoare Magazin cu skateboard-uri Servicii de curăţenie în casă
Patiserie Magazin cu tricouri Servicii de spălătorie auto
ia
Magazin de muzică Servicii de îngrijire a peluzei Servicii de îngrijire a animalelor
an de companie
1. Ce fel de companie aţi înfiinţa?

m
2. Aveţi anumite talente sau o experienţă prin care contribuiţi la afacere? Specificaţi.
3. Ce metode aţi folosi pentru a măsura cererea pentru bunurile şi serviciile dvs?
ro
____ Organizarea de sondaje la întâmplare prin telefon, mail sau în persoană.

____ Susţinerea de discuţii în focus group-uri şi oferirea de mostre gratuite.
.ja
____ Angajarea unei companii de cercetare a pieţei pentru a desfăşura un sondaj de marketing.
____ Analizarea statisticilor de vânzări ale competiţiei sau ale vânzătorilor asociaţi.
w

4. Unde aţi amplasa compania?
w
____ În casa personală ____ Pe internet ____ Într-un spaţiu de magazine

din mall
w
____ Într-un spaţiu de maga- ____ În oraş ____ Într-o fabrică sau uzină
zine din afara mall-ului
5. Ce fel de echipament, unelte, mobilă şi alte lucruri sunt necesare pentru companie? (ex.
Registru de casă, echipament de birou, unelte specializate sau echipamente, semnături şi
carduri de afaceri)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
56
Libera iniţiativă
6. Ce fel de pregătire vor trebui să facă angajaţii dvs? Cum veţi găsi aceste persoane?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Pe ce se va concentra planul de marketing şi advertising? Bifaţi tipurile de publicitate pe
care aţi dori să le folosiţi.
_____Reclame în ziare _____Reclame în reviste _____Reclame pe sit-uri

_____Fluturaşi _____Panouri publicitare _____Reclame Tv/Radio
rg
_____Împrăştierea zvonurilor _____Cataloage _____Nici una
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
57
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
59-j,60-e, 61-a, 62-g, 63-i, 64-c, 65-b, 66-d, 67-f, 68-h.
Coloana A Coloana B
59. Consiliu de directori a. Vede noi oportunităţi de afaceri şi îşi asumă
rg
60. Dividende riscul de a le înfiinţa.
61. Antreprenor b. Licenţă care permite companiilor să
funcţioneze ca şi când ar fi parte a unui lanţ
62. Non-Profit
.o
întreg.
63. Asigurare c. Proprietarii unei corporaţii care pot să împartă
64. Acţionari profiturile.
ia
65. Franciză d. Obligaţia de a acoperi datoriile este limitată de
66. Răspundere limitată valoarea proprietăţii.
67. Active
an e. Profiturile distribuite proprietarilor corpo
raţiei.
68. Corporaţia
f. O parte din proprietate într-o corporaţie.
g. Tipul de organizarea a unei companii care
m
foloseşte de obicei câştigurile în scopuri cari-
tabile sau religioase.
h. Organizare a companiei care permite multor
ro
proprietari să angajeze specialişti.

i. Metodă de transformare a unui risc însemnat
de pierdere, în certitudinea unei pierderi mici.
.ja
j. Reprezentanţi aleşi ai acţionarilor corporaţiei.
w
propoziţiei.
d. 1. Antreprenoriatul este: a. 2. Economia noastră este astăzi foarte

w
diferită de cea de acum câţiva ani. Care

a. întotdeauna profitabil.
dintre enunţurile de mai jos descrie
b. limitat la cei bogaţi.
w
motivele acestei schimări?

c. un stil de personalitate
d. niciodată fără riscuri. a. antreprenorii descoperă şi dezvoltă
noi lucruri pentru piaţă.
b. norocul.
c. riscurile au fost eliminate.
d. proprietarii unici produc acum mai
mult decât corporaţiile.
58
Libera iniţiativă
c. 3. Care dintre următoarele enunţuri c. corporaţie non-profit
despre micile companii din economia d. nici una de mai sus.
SUA este adevărată?
d. 7. Fetele Cercetaşi şi Băieţii Cercetaşi sunt
a. companiile mici au o rată mare de exemple de
eşec în comparaţie cu companiile
a. cooperativă
mai mari.
b. franciză
b. companiile mici au furnizat cea mai
mare parte din locurile de muncă ale c. corporaţie controlată de guvern
naţiunii. d. organizaţie non-profit.
c. cele mai multe companii mici au c. 8. Într-o corporaţie mare
rg
avut la început mijloace financiare
a. acţionarii conduc compania.
suficiente, dar tot au dat faliment.
b. directorii sunt proprietarii.
d. companiile mici au de obicei o mare
.o
posibilitate de adaptare la schimbări c. proprietarii şi managementul sunt
decât companiile mari. separate.
d. nu există pachete de acţiuni.
ia
b. 4. Proprietarul unic este
d. 9. O corporaţie este o persoană juridică
a. dificil şi organizarea implică mari
an legitimă. Aceasta înseamnă că
costuri.
b. una dintre cele mai răspândite forme a. este greu de organizat.
de organizare a companiilor. b. poate aduna doar un capital limitat.
c. companiile cu mai mult decât un c. este cea mai cunoscută formă de or-
m
proprietar. ganizare a companiilor.
d. cea mai folosită formă de organizare d. poate da în judecată sau poate fi
pentru companiile mari. chemată în judecată, poate iniţia
ro
contracte ca şi parte şi trebuie să

a. 5. Un avantaj al parteneriatului este acela că plătească impozite.
a. adăugarea de parteneri aduce mai d. 10. Dacă cumpăraţi un pachet de acţiuni
.ja
multe fonduri la companie pentru într-o corporaţie

refinanţare sau expansiune.
b. fiecare partener are responsabilitate a. nu există nici un risc de pierdere a
banilor.
w
nelimitată.
c. partenerii pot să cadă de acord în b. sunteţi sigur că veţi primi înapoi mai
toate deciziile de afaceri. mult decât aţi investit în acţiuni.
w
d. compania continuă să existe chiar c. nu veţi fi parte la profiturile viitoare

dacă un prtener moare. ale companiei.
w
d. nu puteţi pierde mai mult decât ba-

b. 6. Pa Thao a cumpărat recent un maga- nii pe care i-aţi investit în acţiuni.
zin care poartă numele unei mărci
foarte cunoscute de îngheţată. Pa îşi
va cumpăra echipamentul şi alte mate-
riale de la companie şi va plăti pentru
folosirea numelui acesteia. Compania
ei este
a. cooperativă
b. franciză
59
Libera iniţiativă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Scrieţi răspunsurl dvs. la una dintre întrebări în spaţiul de mai jos.
1. Credeţi că libera întreprindere încurajează antreprenoriatul? Antreprenoriatul promovează
schimbarea economică? Explicaţi.
2. Explicaţi de ce aţi înfiinţa sau nu propria afacere. Dacă deschideţi o companie, aţi dori
să cumpăraţi o companie care deja există sau să începeţi una de la primele schiţe?.
Argumentaţi.
___________________________________________________________________________
rg
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.o
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
an
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
m
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
60
Capitolul 8.
Finanţarea unei afaceri

NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
1. Ofertă publică iniţială ________________________________________________________
.o
___________________________________________________________________________
2. Acţiuni ordinare_____________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
3. Acţiuni preferenţiale_________________________________________________________
an
___________________________________________________________________________
4. Piaţă de acţiuni:_____________________________________________________________
___________________________________________________________________________
m
5. Beneficiu:__________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
6. Bilanţ:_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
7. Declaraţie de venit:__________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Câştiguri înregistrate_________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
w
În spaţiul de mai jos scrieţi un scurt paragraf care include termenii, acţiuni simple, acţiuni preferenţiale
w
şi piaţă de acţiuni. Discutaţi cum se corelează termenii.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
61
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNTELEGEREA VOCABULARULUI
Microductor Inc., o nouă fabrică de cipuri de calculatoare, face valuri în lumea microprocesoarelor.
Este vorba de noul procesor Octavium care este e opt ori mai rapid decât liderul din industrie. Pentru
a procura banii pentru a plăti cercetătorii şi pentru a cumpăra echipamentul de care e nevoie pentru
acest cip, Microductor foloseşte mai multe strategii.
Mai întâi Microductor a vândut obligaţiuni ale corporaţiei pe pieţele financiare. Obligaţiunile sunt
rg
o formă de împrumut. Îar ca rezultat, Microductor va plăti dobândă deţinătorilor de obligaţiuni
în fiecare an până la sfârşitul celor 15 ani. Obligaţiunile sunt un exemplu de împrumuturi pe termen
lung.
.o
Deoarece Microductor este o companie tânără, în ascensiune, are de multe ori nevoie de bani lich-
izi pentru a plăti cheltuielile sau pentru a cumpăra materiale de bază. Cele mai bune surse de bani
pentru aceste nevoi pe termen scurt sunt băncile, companiile financiare şi împrumuturile de la
ia
alte companii.
Companiile ca Microductor îşi procură capital nou şi prin vânzarea de acţiuni. Această acţiune se
an
cheamă finanţare prin aport la capital social deoarece pachetele de acţiuni reprezintă o parte din
proprietatea companiei. Microductor a emis şi a vândut un milion de noi de acţiuni simple/ordinare.
Mulţi dintre noii acţionari speră ca Microductor să aibă profit şi să plătească dividende.
m
Oricum, unii acţionari speră ca Microductor să aibă succes şi să-şi vândă acţiunile pentru mai mult
decât au plătit iniţial. Pe măsură ce o companie creşte, valoarea acţiunilor ei tinde să crească.
ro
Microductor este tranzacţionată la NASDAQ. Este un exemplu de piaţă secundară. NASDAQ,

Bursa de acţiuni de la New York şi alte schimburi organizate sunt regularizate de Comisia de garanţii
şi schimb. Oricum, chiar dacă valoarea pachetelor de la Microductor scade, unii dintre cei care
.ja
tranzacţionează acţiuni, numiţi urşii, pot face profit.

Investitorii de la Microductor probabil au studiat două dintre declaraţiile financiare: bilanţul şi
declaraţia de venit. Bilanţul este un fel de radiografie a companiei care arată ce deţine (bunuri) şi ce
w
datorează (responsabilităţi).
Diferenţa dintre acestea este valoarea netă. Banii lichizi, bunurile pe inventar, echipamentele şi
w
uzina sunt exemple de active. Plăţile pentru conturi şi datoriile pe termen lung sunt exemple de
responsabilităţi. Declaraţia de venituri este ca un film. Arată cât de mult a câştigat sau a pierdut
w
o companie într-o perioadă de timp.
62
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
FINANŢAREA PROPRIEI AFACERI

Când aţi studiat capitolul 7, aţi dezvoltat un plan de afaceri pentru una dintre afacerile din lista de
mai jos. Acum, veţi relua acea idee, concentrându-vă pe banii iniţiali de care aveţi nevoie pentru
initierea afacerii.
Magazin pentru încălţăminte sport Magazin cu sanvişuri Servicii de cumpărături în alimentara
rg
Sevice de calculatoare Magazin cu skateboard-uri Servicii de curăţenie în casă
Patiserie Magazin cu tricouri Servicii de spălătorie auto
Magazin de muzică Servicii de îngrijire a peluzei Servicii de îngrijire a animalelor de
.o
companie
ia
1. Ce fel de companie înfiinţaţi? _________________________________________________
2. Deja aveţi în minte o locaţie pentru afacere.
an
a. Ce fel de clădire aţi alege – clădire de magazine, depozit, magazine de vânzare en
gros sau casa dvs.?
_____________________________________________________________________
m
b. Aţi închiria locaţia sau aţi cumpăra o proprietate? (O clădire de 50x100 metri poate să
ajungă la preţul de 3000$ sau mai mult pe lună. Plăţile pentru o clădire de 200 000$
cumpărate cu un împrumut cu o dobândă de 10% pentru 30 ani ar reprezenta 1900$
ro
pe lună. Găsiţi costul ratelor pentru închiriere a proprietăţilor şi pentru termenii de

împrumut din zona dvs.)
.ja
_____________________________________________________________________
3. Aţi făcut deja o listă cu echipamentul necesar.
a. Sunaţi la un magazin cu articole de birou şi întrebaţi despre închirierea sau oferirea
w
în leasing a echipamentului necesar. Ce aţi aflat?

_____________________________________________________________________
w
b. Cât ar costa acest echipament dacă l-aţi fi cumpărat?

_____________________________________________________________________
w
4. Când stabiliţi costurile de muncă, luaţi în considerare următoarele:

a. Orele de funcţionare: Când veţi deschide şi când veţi închide?
_____________________________________________________________________
b. Între ce ore veţi lucra?__________________________________________________
c. Scrieţi denumirea locurilor de muncă şi numărul de lucrători necesari.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
63
d. Gândiţi-vă la salarii: salarii prea mari ar însemna resurse consumate; salarii prea mici
ar determina probleme ca absenteismul sau furtul. Care va fi nivelul salariilor dvs.?
_____________________________________________________________________
5. Costurile zilnice de electricitate, încălzire, asigurare, etc. se adună toate la cheltuieli. Luaţi în
considerare următoarea listă de plăţi. Faceţi un sondaj şi estimaţi costurile pentru cât mai
multe dintre cheltuieli.
Publicitate _____ Cheltuieli cu maşina _____ Utilităţi _____

Imprimnte _____ Deprecierea monedei _____ Plăţi pentru înregistrarea afacerii _____
rg
Produse de curăţat _____ Produse de birou _____ Reparaţii/întreţinere _____
Dobânda la împrumut _____ Telefon _____ Servicii de internet _____
.o
6. Cum vă finanţaţi compania?
ia
a. O sursă de finanţare sunt propriile economii şi cele ale familiei şi prietenilor. Puneţi-
vă problema dacă puteţi apela la aceştia. Consultaţi-vă cu familia şi prietenii. Ce fon-
duri aţi adunat? an
_____________________________________________________________________
Asteaptă vreun câştig de la această investiţie? Ce fel de câştig?
_____________________________________________________________________
m
b. Împrumuturile de la bancă pe termen scurt şi creditele comerciale vă vor ajuta să vă
plătiţi cheltuielile pe parcurs când aveţi puţine câştiguri. Sunaţi la o bancă din oraş
ro
pentru a afla rata dobânzii la un împrumut pentru afaceri pe termen scurt şi alte
informaţii. Ce aţi aflat? __________________________________________________
_____________________________________________________________________
.ja
c. Împrumuturile pe termen lung vor folosi la cumpărarea terenului, echipamente şi

alte bunuri fixe. Unele echipamente pe care le oferă fabricile presupun finanţare pe
termen lung. Sunaţi la o bancă din oraş şi obţineţi informaţii despre rata dobânzii la
w
ipoteci pe termen lung şi împrumuturi de afaceri. Ce aţi aflat?

_____________________________________________________________________
w
d. Administraţia Companiilor Mici ( SUA ) a fost fondată în 1953 pentru a ajuta, a consilia
şi proteja interesele comunităţii naţionale de companii mici. Agenţia îşi îndeplineşte
w
rolul prin colaborarea cu intermediari, bănci şi alte instituţii de finanţare pentru a în-
curaja şi promova împrumuturi şi finanţare prin capital cu risc pentru micile compa-
nii. ACM oferă împrumuturi mici pentru afaceri prin cele şapte Programe de Garanţie
a Împrumuturilor şi Certificatelor de Dezvoltare pentru Companii şi capitaluri de risc
prin Programul de Investire în Companii Mici. ACM mai oferă şi împrumuturi mici
(până la 25 000$) pentru organizaţii non-profit. Agenţia are birouri în toată ţara.
Căutaţi la adresa www.sba.gov pentru a afla birourile din fiecare stat.Contactaţi acest
birou şi întrebaţi de programe şi proceduri. Faceţi o schiţă cu ceea ce aţi aflat.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
64
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
CITIREA UNEI DECLARAŢII DE VENIT

Discount Auto Parts este unul dintre magazinele de top de specialitate din sud-est care furnizează
piese pentru maşină, articole de întreţinere şi accesorii pentru clienţi, mecanici profesionişti şi tehni
cieni auto. Are în mai mult de 600 de magazine în Florida, Georgia, Mississippi, Alabama, Louisiana
şi California de Sud.
DISCOUNT AUTO PARTS INC.
rg
Bilanţ până la 30 Noiembrie(în mii de dolari)
ACTIVE PASIVE
Bani lichizi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 275$ Datorii curente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2400$
.o
Bunuri pe inventar . . . . . . . . . . . . . . . . 225 270$ Plăţi din cont. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66 338$
Alte bunuri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 490$ Alte datorii curente. . . . . . . . . . . . . . . . . 18 124$
ia
Proprietate, uzină şi echipament. . . . 400315$ Taxe şi impozite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7581$
Alte active . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 661$ Datorii pe termen lung . . . . . . . . . . . . 272 397$
an
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . DATORII TOTALE 366 840$
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Datorii totale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 366 840$

m
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Părţile acţionarilor.. . . . . . . . . . . . . . . . 290 171$
ACTIVE TOTALE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 657 011$ Totalul datoriilor şi valoarea netă. . . 657 011$
ro
Rapoartele pe câştiguri şi cheltuieli ale Discount Auto Parts INC se întocmesc din şase în şase luni.
.ja
Arată vânzarea mărfii, costul produselor şi cheltuielile de vânzare şi administrare asociate cu ele. Are
la datorii dobânzile pe care trebuie să le plătească, taxa pe veniturile companiei.
DISCOUNT AUTO PARTS INC
w
Declaraţiile de venit pentru o perioadă de 26 de săptămâni

Până la 30 Noiembrie (în mii de dolari)
w
Vânzări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 268$

Costul bunurilor vândute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 294
w
Profit Net . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 974$

Cheltuieli de vânzare şi administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 697
Venituri din operaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 277$
Alte venituri, net . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 811
Doândă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 808
Venituri înainte de impozite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 280$
Impozite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 914
Venit Net. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 366$
65
Completaţi spaţiile libere:
1. Acest bilanţ este o radiografie a condiţiilor financiare ale firmei până la 30 Noiembrie.
2. Activele totale ale firmei sunt de 657 011$..
3. Din această sumă, activele curente totalizează 251 035$..
4. Ceea ce însemnă că activele fixe (maşini, echipament, clădiri, teren) toatalizează 405 976$.
5. Datoriile totale ale firmei sunt de 355 840$.
6. Din activele companiei, suma care va reprezenta valoarea netă a acţionarilor este de
290 976 $ după plata datoriilor.
rg
7. Datoriile curente ale Discount Auto Parts sunt de 94 443$.
8. Bilanţul indică faptul că firma a achiziţiont resurse de capital? Explicaţi.
.o
Da. Proprietatea, fabrica şi echipamentele sunt exemple de resurse de capital
cumpărate.
ia
9. Bunurile pe inventar sunt o mare parte din active. De ce? Dacă este vândută, bunurile de
pe inventar sunt uşor de schimbat în bani lichizi.
an
10. Care este data de început a delaraţiei de venituri? 1 Iunie.
11. Cheltuielile totale ale firmei, inclusiv impozite şi dobânzi, totalizează 104 419$.
12. Dacă aţi şti că 16 692 000 de acţiuni ar fi scadente la 30 Noiembrie, care ar fi venitul net pe
m
acţiune (cu două zecimale)? 0.80.
13. Limita venitului brut se află prin împărţirea profitului brut 116 974$ la numărul fix de
ro
vânzări al 286 268$. Acesta este de 0.41 (două zecimale). Numărul fix va fi diferit pentru
fiecare tip de industrie.
14. Folosind datele de mai sus, determinaţi următoarele:
.ja
Proporţia Comentariu Formula Discount Auto Parts Inc

w
Active curente / Datorii

Procentul curent 2 la 1 - standard 2.66
curente
w
Total disponibil după Active curente - Datorii

Capitalul de lucru 156 592$
w
plata datoriilor curente curente
Indicatorul cheie al Venitul net (profitul

Câştiguri 0.02
profitabilităţii net) / Activele totale
Venitul net (profit

Peste 10% este de
Beneficii net) / Totalul părţilor 0.05
dorit
acţionarilor
66
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
69-j, 70-f, 71-g, 72-i, 73-h, 74-a, 75-b, 76-d, 77-c, 78-e.
Coloana A Coloana B
69. Declaraţie de venit a. Aici se desfăşoară cumpărarea şi vânzarea
rg
70. Pieţe financiare pachetelor de acţiuni emise de corporaţii
în trecut.
71. Piaţă IPO (oferte publice iniţiale
de acţiuni) b. O parte deţinută într-o corporaţie, de obicei cu
.o
drept de vot inclus.
72. Credit comercial
c. Un IOU (document de asumare a unei datorii)
73. Profituri nedistribuite pe termen lung emis de o companie.
ia
74. Piaţă de acţiuni d. Profiturile pe care le distribuie corporaţiile
75. Acţiuni simple / ordinare proprietarilor.
76. Dividende
an e. Reprezintă suma valorilor pe care o companie
77. Obligaţiune le deţine şi a celor pe care le datorează.
f. Direcţionează economiile spre investiţiile în
78. Bilanţ
companii.
m
g. Piaţă primară unde companiile vând acţiuni
pentru a câştiga bani.
h. Profiturile pe care le opresc companiile şi le in-
ro
vestesc în operaţiunile proprii.

i. Acord între furnizor şi firma care permite achi-
tarea datoriei fată de furnizor, după vânzarea
.ja
produselor.
j. Arată totalul încasărilor şi cheltuielilor unei
companii pentru o perioadă de timp.
w
propoziţiei.
w
a. 1. Care dintre următoarele enunţuri nu c. 2. Dacă deţii o obligaţiune într-o

este adevărat despre pieţele financiare? corporaţie, atunci
w
a. sunt importante pentru creşterea a. eşti unul dintre mulţii proprietari ai

economiei. companiei.
b. cei care economisesc individual pot b. ai beneficii numai dacă firma are
particpa de obicei la ele. profituri.
c. ajută companiile să investească în c. eşti un creditor al corporaţiei.
noi resurse de capital. d. eşti un bancher care a investit în
d. sunt surse de venit pentru cei care companie.
depozitează bani.
67
c. 3. O companie foloseşte cel mai des un a. 7. Oamenii care depozitează în pachete
împrumut pe termen scurt pentru de acţiuni
a. cumpăra echipamente. a. fac bani dacă vând pachetul pentru
b. construirea de clădiri noi. mai mult decât au plătit iniţial.
c. a onora datorii şi alte cheltuieli. b. pot primi un câştig din aceşti bani
d. finanţarea cercetării şi dezvoltării. numai dacă acea companie plăteşte
dividende.
d. 4. Când oamenii cumpără pachete de
c. doar dacă a făcut o investiţie cu un
acţiuni ale companiei ABC pe piaţa
risc foarte mic.
de acţiuni (piaţa secundară), banii lor
d. dacă nu i-au parte la piaţa financiară
rg
merg de obicei la
naţională.
a. compania ABC.
b. 8. Microchippy este o nouă companie
b. brokeri.
.o
mică care creşte rapid. Care dintre
c. ambele de mai sus. următoarele acţiuni este cel mai puţin
d. nici una de mai sus. probabil că le va iniţia?
ia
a. 5. Când oamenii cumpără pachete de a. să vândă noi pachete de acţiuni.
acţiuni la compania ABC, la IPO sau la b. să plătească dividende mari.
noile emisiuni pe piaţă (piaţa primară),
banii sunt primiţi de către
an c. să adauge sume la câştigurile înre
gistrate.
a. compania ABC. d. să împrumute bani.
b. brokeri.
d. 9. Care dintre următoarele reprezintă cea
m
c. ambele de mai sus. mai bună sursă de informare despre
d. nici una de mai sus. profiturile companiilor?
ro
c. 6. Care din următoarele nu este a. Comisia pentru Tranzacţii şi Schimb.

adevărată? b. cercetarea proprie.
a. suma totală pe care companiile o c. bilanţul companiei.
.ja
economisesc într-un an este mai d. declaraţia de venit.

mare decât suma totală pe care o
b. 10. Pentru a determina condiţia financiară
economisesc persoanele particulare.
a unei companii la un moment dat, cel
w
b. companiile economisesc când pri

mai bine studiaţi
mesc bani din deprecierea fabricii şi
a echipamentelor. a. prospectul.
w
c. dividendele sunt o formă de econo- b. bilanţul.

misire a companiilor. c. declaraţia de venituri.
w
d. câştigurile cumulate sunt bani pe d. rapoartele privind dividendele.

care companiile le economisesc
datorită nedistribuirii profiturilor to-
tale către acţionari.
68
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Scrieţi răspunsul la una dintre întrebările următoareîn spaţiul de mai jos.

1. Explicaţi următoarea propoziţie cu cuvintele dvs.: ”Pieţele financiare permit oamenilor să
devină mai prosperi prin construirea unei economii prospere”.
2. Shakespeare a scris, „Să nu fii nici cel care împrumută, nici cel care cere împrumut”. Credeţi că
este un sfat bun pentru companiile dintr-o economie bazată pe libera iniţiativă? Explicaţi.
___________________________________________________________________________
rg
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.o
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
an
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
m
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
w
69
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
70
Capitolul 9.
Producţia şi productivitatea
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
Charles ”Chip” Ductor, cel mai tânăr preşedinte şi CEO al Microductor Inc. stătea în biroul său citind
„The Wall Street Journal”. Un articol despre creşterea economiei SUA îi atrase atenţia. Potrivit arti-
colelor, PIB-ul SUA a crescut cu aproape 12 mii de miliarde de dolari între 1960 şi 2005. PIB-ul este
.o
valoarea pe piaţă a bunurilor şi serviciilor finale dintr-o ţară într-un an. Are patru componente
majore – cheltuielile consumatorilor, investiţiile, cheltuielile guvernamentale şi exporturile nete.
ia
Chip a urmat cursurile de economie în facutate, deci şi-a dat seama că deşi PIB-ul a crescut de 28 de ori
din 1960, nu avem de 28 de ori bunuri şi servicii mai multe decât atunci. Statisticile din articol nu erau
schimbate pentru inflaţie. PIB-ul, îşi aminti Chip avea alte deficienţe ca măsură a creşterii economice.
an
Nu include bunurile produse dar nevândute, pierderea valorii în timp şi valoarea bunurilor co-
mercializate în economia subterană. Şi-a amintit că PIB-ul real este ajustat la inflaţie.
Apoi Chip a citit că PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 13 840$ în 1960 la 37 504$ în 2005. Ceea
m
ce însemna că muncitorii din SUA produceau acum mai mult decât produceau cu 45 de ani în urmă
dar nu de 28 de ori mai mult. Chip s-a gândit la angajaţii săi. Pentru a îmbunătăţi productivitatea la
Microductor şi-a dat seama că angajaţii săi trebuie să fie educaţi şi cu experienţă. Ca şi alte compa-
ro
nii, Microductor trebuie să investească în ultimele tehnologii pentru a rămâne competitiv.

Microductor este un bun exemplu al schimbării economice din economia noastră. În 1960, calcula-
torul personal şi microcipul nici nu se inventaseră. Compania era o parte a revoluţiei în tehnologie
.ja
şi a filosofiei managementului. În calitate de CEO al companiei, Chip alocă o mare parte a timpului
explicând viziunea sa în ceea ce priveşte compania angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor. Se asigură ca
toţi cei care au legătură cu Microductor să se concentreze pe clienţi, calitate şi reducerea pierderi
w
lor inutile.
Chip a pus pe birou ziarul pentru a citi un raport asupra cipului Octavium făcut în uzinele Microduc-
w
tor. S-a gândit la aceste costuri fixe salarii, dobânda împrumutului, deprecierea şi taxa pe pro-
prietate. Aceste costuri vor fi la fel oricâte cipuri ar produce uzina. Costurile variabile vor fi diferite
în funcţie de numărul de cipuri pe care îl produce fabrica. Costurile variabile includ plăţi curente,
w
materiale şi electricitate.
Marea problemă pe care o are Chip, date fiind costurile este cât de multe microcipuri ar trebui să
producă Microductor? La un moment dat, costă mai mult să producă o altă serie de cipuri, după cea
dintâi. Acesta este punctul de diminuare a câştigurilor. Dar Chip are nevoie să ştie ce preţ vor plăti
cumpărătorii şi câte cipuri vor cumpăra. Prin estimarea costurilor şi câştigurilor la diferite niveluri
de producţie, Chip poate să recomande cel mai profitabil număr de cipuri ce trebuie produse. Dacă
noul cip Octavium va avea succes, Chip va construi o nouă fabrică pentru a profita de economia de
scară.
71
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
LEGEA MAXIMIZARII PROFITULUI

Să presupunem că sunteţi preşedintele unei companii conduse de elevi. Produceţi SAFETY-PAC o
combinaţie de unelte de reparat de urgenţă şi o cutie de prim ajutor care poate fi transportată într-
un compartiment mic din maşină.
1. Compania dvs. poate produce 100 de SAFETY-PAC pe săptămână. De ce aţi alege să
produceţi mai puţin de acel număr?
rg
Vor trebui să aleagă un număr care aduce cel mai mare profit. Punctul de diminuare a
câştigurilor poate fi mai mic de 100.
2. Analizaţi tabelul de mai jos pentru a determina câte cutii ar trebui să produceţi.
.o
La un preţ de Unităţi Totalul costuri- Totalul costur- Costuri Totale Totalul Profit Net
produse lor fixe ($) lor variabile ($) ($) Vânzărilor ($) ($)
ia
10$ 25 50 75 125 250 125
8$ 35 50an 100 150 280 130
7$ 50 50 160 210 350 140
6$ 70 50 210 260 420 160
5$ 90 50 250 300 450 150
4$ 100 50 300 350 400 50
m

a. Completaţi tabelul prin adăugarea fiecărei valori la vânzările totale şi profitul net.
ro
b. La ce nivel al producţiei se înregistrează cel mai mare profit al companiei ?

70 de unităţi la 6 $ fiecare.
.ja
c. De regulă veţi opri producţia la nivelul la care vă maximizaţi profiturile. De ce se întâmplă

aşa? În ce situaţie continuaţi producţia peste acel punct?
Scopul este de a maximiza profiturile. Veţi produce peste numai dacă vă propuneţi să
w
creşteţi cota de piaţă.

d. Cum ar putea îmbunătăţirile aduse la producţie să schimbe tabelul de mai sus?
w
Va reduce costurile şi va creşte profiturile la fiecare nivel de producţie şi câştig.

w
72
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Stirile Economice
Junior Achievement Tiraj: 500 000
Realizează totul bine de prima dată cipuri a fost zero pentru japonezi şi între 11 şi
19 pentru cipurile din SUA. După 1000 de ore
În ultimii ani, companiile manufacturiere din în-
de folosire, rata a fost de 2 la 1000 pentru cipu-
treaga lume au realizat că expertul calităţii, W
rile japoneze şi 27 pentru cele din SUA. Această
rg
Edwards Deming a avut dreptate. El spuna că cel
atenţie arătată calităţii i-a ajutat pe japonezi să
mai bun mod de a îmbunătăţi calitatea produsu-
intre şi să devină o forţă importantă în cipurile
lui şi să micşorezi costurile de producţie este să
pentru computere de pe piaţă.
.o
„realizezi totul bine de prima dată”.
Deming şi experienţa japonezilor arată că
Japonezii au fost printre primii care au adop-
strategiile de management pot contribui la
ia
tat ideea lui Deming şi un studiu important din
îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii. Din acel
1980 a demonstrat valabilitatea mesajului său.
moment cele multe fabrici din SUA au adoptat
În 1980, un manager de la Hewlett-Packard al
abordarea lui Deming şi astăzi, Intel, compania
an
diviziei de Sisteme de Informaţii a testat 300 000
de cipuri de calculatoare din şase fabrici: trei din
americană este liderul mondial în producţia de
microprocesoare de înaltă calitate.
Japonia, trei din SUA. Rata eşecului la 1000 de
m
David Garvin, profesor la Harvard a identificat opt dimensiuni ale calităţii.
ro
Performanţa: O maşină este silenţioasă; rezistenţa unui machiaj pentru un timp îndelungat; clari-
tatea unei picturi, suntele şi culorile unui televizor, eficienţa energiei folosite la o lampă de iluminat;
calitatea sunetului de la un sistem stereo.
.ja
Caracteristici: Culorile, structura şi materialele care sunt disponibile la o mobilă, prosoapele, cearcea-
furile şi draperiile; diferitele opţiuni disponibile pentru maşini de spălat, uscătoare, cuptoare cu mi-
crounde şi frigidere; ajustările disponibile pentru sistemele stereo care îmbunătăţesc sunetul sau o
w
cameră de fotografiat care are mai multe feluri de lentile şi tripozi.

Fiabilitate: Caracteristică a unui produs sau serviciu de a funcţiona corespunzător după o perioadă.
w
Cât de des are nevoie un copiator de reparaţii şi cât costă? Fiabilitatea este cea mai aşteptată calitate
a unei maşini noi.
w
Conformitate: Cum acoperă produsul standardele dorite, cum ar fi dimensiune, consistenţă a culorii
şi livrare stabilită, etc. Acest lucru este important mai ales pentru companiile care produc de exem-
plu piese de automobile, produse de care este nevoie pentru asamblarea unor produse mai mari.
Durabilitate: Cât de mult durează un produs în condiţii variabile. Becurile şi bateriile sunt vândute
şi promovate pe baza longevităţii. Câte ore va lumina un bec?
Serviciile de întreţinere: Uşurinţa de a întreţine sau repara un produs.Multe firme au linii directe
pentru clienţi pe care le pot folosi dacă au vreo întrebare. Liniile directe sunt proiectate pentru a
reduce supărarea clienţilor şi a menţine o bună relaţie cu aceştia. Timpul de intervenţie pentru un
copiator sau un calculator trebuie să fie minim. Poate garanta compania un service în şase ore? Poate
fabrica să garanteze livrări în orice parte în 48 de ore?
73
Estetica: Cum arată un produs, cum se aude, ce gust are, cum miroase. Modelul produsului este
important. Luaţi în considerare ceasul Ironman de la Timex conceput pentru atleţii care concurau
la triatlon. Are un aspect cuceritor cu butoane evidenţiate şi desene mari care devin atragătoare nu
doar pentru atleţii de la triatlon.
Calitate recunoscută: Reputaţia unui produs, numele său şi semnele distinctive. În 1980 produsele
aveau o aură de calitate. Deşi multe maşini japoneze se făceau în SUA şi aveau piese făcute în multe
alte state. Este calitatea maşinii Honda, făcută în America la fel de înaltă ca cea japoneză? Probabil
doar J.D Power şi asociaţii care fac cercetări pe piaţă asupra satisfacţiei clienţilor cu maşini a găsit
vreo diferenţă în caliatea recunoscută a celor două.
rg
Aplicarea tuturor caracteristicilor calităţii poate exista, deoarece companiile caută să îndeplinească
toate aceste opt dimensiuni în acelaşi timp. Managerii trebuie să ia decizii în baza strategiilor de
marketing în ceea ce priveşte produsele lor pe o piaţă competitivă.
.o
ÎNTREBĂRI DE APROFUNDARE
1. Gândiţi-vă la ultima mare achiziţie pe care aţi facăcut-o dvs sau un membru al familiei. Cât
ia
de mult aţi fost influenţaţi de dimensiunile calităţii descrise mai sus? Care dintre dimensiuni
a fost cea mai importantă? De ce?
an
2. Calitatea nu reprezintă doar o preocupare a sectorului de producţie. In opinia dvs., care
sunt dimensiunile unui serviciu de calitate?
m
Fiabilitate, îndeplinirea sarcinilor la timp şi satisfacţia clienţilor, amabilitate.
3. Urmăriţi reclame la televizor care pun în evidenţă calitatea. Ce dimensiuni ale calităţii sunt
de obicei promovate?Sunt acele reclame credibile?
ro
Răspunsurile vor fi diferite dar trebuie să includă fiabilitate, durabilitate şi per

formanţă.
.ja
w
w
w
74
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
79-f, 80-e, 81-j, 82-a, 83-c, 84-i, 85-g, 86-d, 87-h, 88-b.
Coloana A Coloana B
79. Nivel de trai a. Valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse
rg
80. Economie la scară şi vândute într-o anumită perioadă de timp.
81. Diviziunea muncii b. Aplicarea ştiinţei în comerţ şi industrie.
c. Cheltuieli ale companiei pentru facilităţi şi
82. Produs Intern Brut
.o
echipament.
83. Investiţie d. Crearea de bunuri şi servicii.
84. Maximizarea profitului e. Costuri reduse pe unitate obţinute la capacităţi
ia
85. Infrastructură de producţie de mari dimensiuni.
86. Producţie f. O măsură a cantităţii de bunuri şi servicii dis-
ponibile.
87. Productivitate
88. Tehnologie
an g. Autostradă, aeroporturi şi alte facilităţi.
h. Venit pe unitate investită.
i. Punct în care investiţiile suplimentare duc la
m
câştiguri mai mici.
j. Sarcini mai ample sunt împărţite într-o serie
de sarcini mici.
ro
propoziţiei.
.ja
b. 1. Nivelul de trai al unei naţiuni va creşte b. 3. Productivitatea este

dacă
a. rezultatul eforturilor muncitorilor in-
a. PIB-ul şi populaţia cresc în aceeaşi dividuali.
w
proporţie. b. o măsură a eficienţei resurselor care

b. PIB-ul real pe cap de locuitor creşte. sunt folosite în producerea bunurilor
şi serviciilor.
w
c. populaţia creşte mai mult decât PIB-ul.

d. producţia şi consumul scad. c. măsurată de guvern, bazată pe
câştigurile industriale şi cele non-in-
w
d. 2. Care dintre propoziţii este adevărată?

dustriale.
a. producţia şi productivitatea sunt la fel. d. necorelată direct cu producţia şi
b. o producţie mai mare trebuie să activităţile de marketing ale compa-
ducă la o creştere a productivităţii. niilor.
c. productivitatea creşte când toate
resursele de muncă ale naţiunii sunt
angajate.
d. creşterea producţiei cu aceleaşi
resurse duce la creşterea produc
tivităţii.
75
d. 4. Productivitatea unei naţiuni este a. 8. Care dintre urnătoarele enunţuri este
afectată direct de cel mai probabil să crească produc-
tivitatea muncii într-o fabrică sau la
a. educaţia forţelor de muncă.
capacitatea cea mai bună?
b. eficienţa maşinilor folosite.
c. eficienţa strategiilor de management. a. folosirea mai multor maşini mai
d. toate cele de mai sus. bune.
b. suplimentarrea cu noi muncitori.
c. 5. Munca, pentru un economist este
c. păstrarea operaţiilor din uzină la
a. organizarea şi managementul unei scară mică.
companii. d. funcţionarea peste punctul de di-
rg
b. tot ce este general acceptat în minuarea a câştigurilor.
schimb pentru proprietate, bunuri
c. 9. Pe măsură ce câştigurile cresc,
sau servicii.
.o
c. efortul fizic şi mental depus pentru a a. costurile totale scad.
produce bunuri şi servicii. b. costurile fixe cresc.
ia
d. deţinut de companie, la fel şi ca c. costurile în plus pentru o unitate scad.
ceilalţi factori de producţie care sunt d. costurile totale variabile scad.
folosiţi.
d. 10. Strategiile de creştere a productivităţii
an
a. 6. Una dintre deficienţele PIB-ului pe cap şi calităţii din SUA includ
de locuitor pentru măsurarea creşterii
a. crearea de inventare a pieselor şi ma-
economice este
terialelor pentru a evita echilibrarea
m
a. nu include valoarea bunurilor pro- lor în timpul producţiei.
duse dar nu vândute. b. verificarea fiecărui produs cu atenţie
b. nu include bunuri şi servicii comer- la sfârşitul liniei de asamblare.
ro
cializate ilegal. c. solicitarea angajaţilor să muncească

c. nu se ajustează după inflaţie. mai multe ore.
d. ignoră exporturile nete. d. creşterea trainingurilor la locul de
.ja
muncă.
c. 7. Economia la scară poate fi obţinută
prin c. 11. Care este cel mai bun mod de a creşte
totalul câştigurilor bunurilor şi servici-
w
a. vânzarea câtorva unităţi la un preţ

ilor produse în SUA?
mai mare.
b. micşorarea capitalului investit. a. să se lucreze mai mult.
w
c. investirea de capital pentru creşterea b. Să se lucreze mai multe ore.

dimensiunii fabricii şi pentru redu- c. Să crească productivatea.
w
cerea costurilor pe unitate. d. Să crească reglementările guverna-

d. toate cele de mai sus. mentale.
76
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
În spaţiul de mai jos scrieţi răspunsul la una din următoarele întrebări.
Ce reprezintă maximizarea profiturilor? De ce ar trebui o companie să-şi maximizeze profiturile mai
mult decât să-şi maximizeze producţia?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
rg
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
77
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
78
Capitolul 10.
Forţa de muncă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Cu cuvintele dvs., definiţi fiecare dintre termenii următori.
rg
1. Cerere derivată:_____________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.o
2. Forţă de muncă:_____________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ia
3. Sindicat:___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
an
4. Negocieri colective:__________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Grevă:_____________________________________________________________________
m
___________________________________________________________________________
6. Magazin al sindicatului:_______________________________________________________
ro
___________________________________________________________________________
.ja
Scrieţi un scurt paragraf care să includă termeni ca manifest, interdicţii şi pichetare.

____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
79
Forţa de muncă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
DETERMINAREA SALARIULUI
Să presupunem că următoarele date reprezintă oferta şi cererea pentru muncitorii de la compania X
din Mytown.
Nivelul slariului ($ pe oră ) Cererea de muncă (număr de Oferta de muncă (număr de

muncitori) muncitori)
4 500 100
rg
5 400 200
6 300 300
7 200 400
.o
8 100 500
9 50 600
ia
1. Conform tabelului, care va fi slariul de echilibrare a pieţei şi numărul de muncitori pe această
piaţă?

an
Salariul de echilibru: 6$ pe oră. Numărul de muncitori angajaţi: 300.
2. Desenaţi linia cererii şi ofertei pentru
munictori folosind desenul de mai jos.
m
3. Să presupunem că, după negocierea co
lectivă, sindicatele şi reprezentanţii in-
dustriei ajung la un salariu de $ 8 pe oră.
ro
a. Arătaţi noul nivel al salariului pe

grafic. Numiţi aceast punct S2.
.ja
b. Câţi muncitori vor cere un loc de

muncă la noul nivel al salariului?
Arătaţi acest lucru pr grafic. Câţi
vor căuta de lucru la acest nivel
w
al salariului?
100 lucrează la noul nivel al salariului; 500 caută de lucru
w
c. Care muncitori vor beneficia şi care vor fi afectaţi de această mărire a salariului?
Cei 100 care lucrează beneficiază, toţi ceilalţi sunt concediaţi.
w
4. Să presupunem că cererea pentru produsele Companiei X creşte semnificativ. În spaţiul de

mai jos descrieţi ce se va întâmpla cu cererea de muncă pentru Compania X.
Deoarece cererea pentru produsul companiei X creşte, cererea derivată de muncă va
creşte şi ea.
80
Forţa de muncă
5. O altă afacere, Compania Y a decis să se mute la Mytown. Ca rezultat, oferta de lucru
disponibilă la Compania X a fost redusă la jumătate. Aici este noua cerere de muncă pentru
Compania X. Notaţi că cererea de muncă nu s-a schimbat.
Nivelul slariului Cererea de muncă Oferta de muncă

$ pe oră ) (număr de muncitori) (număr de muncitori)
4 500 50
5 400 100
6 300 150
7 200 200
rg
8 100 250
9 50 300
6. Desenaţi liniile de cerere şi ofertă pentru muncitori în aceste condiţii folosind tabelul de
.o
mai sus.
7. După noul grafic, care va fi noul nivel al salariului care va echilibra piaţa şi numărul de mun-
ia
citori pe piaţa Companiei Y?
Salariul de echlibru: 7$ pe oră. Numărul de muncitori angajaţi: 200.
an
8. Descrieţi ce s-a întâmplat pe piaţa muncii din Mytown ca rezultat al venirii Companiei Y
în oraş.
Cererea de muncă a crescut şi salariile au crescut până la 7$ pe oră.
m
ro
.ja
w
w
w
81
Forţa de muncă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
CONTROVERSE ASUPRA SALARIULUI MINIM

Un salariu minim reprezintă cea mai mică valoare a salariului pe oră, pe zi sau pe lună pe care an-
gajatorii îl plătesc angajaţilor. Suporterii salariului minim spun că nivelul acestuia este o problemă
de justiţie socială şi că slariul minim ajută muncitorii să-şi permită nevoile de bază. Cei care sunt
împotriva salariului minim susţin că salariul minim duce la creşterea şomajului pentru muncitorii
plătiţi la cel mai mic nivel. Mai jos sunt câteva din argumentele privitoare la salariul minim, atât ale
susţinătorilor cât şi ale oponenţilor acestuia.
rg
Argumentele suţinătorilor
• Creşte nivelul de trai al muncitorului.
.o
• Reduce exploatarea prin muncă.
• Strimulează consumul deoarece muncitorii au venituri mai mari.
ia
• Stimulează creşterea economică.
• Creşte etica muncii la muncitorii care nu au multă experienţă.
an
• Scade costul programelor de ajutor social de la guvern.
• Creează un motiv pentru muncă, nu pentru acceptarea ajutoarelor de la guvern.
m
Argumente ale oponenţilor
• Reduce cererea de muncitori deoarece numărul locurilor de muncă este redus.
ro
• Împinge mulţi muncitori afară de pe piaţa muncii.

• Reduce profitul marginal a companiilor.
• Creşte preţurile pentru consumatori.
.ja
• Scade oportunităţile pentru muncitorii fară experienţă de a dobândi noi abilităţi.

• Creşte costurile programelor guvernului pentru muncitorii care nu mai sunt angajaţi.
w
• Limitează libertatea atât a angajaţilor cât şi a angajatorilor.

Fiind un cetăţean preocupat, aţi decis să scrieţi o scrisoare unui editor de la ziarul local în legătură cu
w
salariul minim. În scrisoarea dvs. puteţi susţine sau vă puteţi opune salariului minim. Folosiţi spaţiul
de mai jos pentru a scrie scrisoarea dvs.
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
82
Forţa de muncă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
89-d, 90-f, 91-e, 92-h, 93-b, 94-a, 95-c, 96-g.
Coloana A Coloana B
89. Forţă de muncă a. Cel mai scăzut salariu pe care îl poate plăti un
rg
90. Magazin accesibil angajator.
b. Cea mai puternică armă a muncitorilor.
91. Contractul “câinelui galben”
c. Negocierile între sindicate şi management.
92. Discriminare la muncă d. Indivizi, cu vârsta peste 16 ani, care lucrează
.o
93. Grevă sau caută de lucru.
94. Salariu minim e. O promisiune să nu te alături sindicatului.
ia
f. Şi sindicaliştii şi muncitorii care nu sunt în sin-
95. Negocieri colective
dicat sunt primiţi.
96. Recunoaştrea sindicală g. Acceptarea unui sindicat ca şi negociator unic
an pentru muncitorii dintr-un magazin.
h. Favorizarea unui grup în faţa altuia pentru an-
gajare, salariu sau promovare.
m
propoziţiei.
ro
d. 1. Dintre următoarele enunţuri care nu a. 3. Care dintre următoarele enunţuri va

este inclus oficial în forţa de muncă? afecta direct salariul maxim pe care un
muncitor într-o fabrică de autoturisme
a. programatorii
.ja
îl poate câştiga?
b. profesorii
c. tâmplarii neangajaţi a. cererea de automobile şi productivi-
d. muncitorii oţelari pensionaţi. tatea muncitorului.
w
b. cererile sindicale de mărire a salari-

b. 2. În viitor, companiile care angajează ului.
muncitori noi vor lua in considerare
c. legile date de guvern asupra salari-
w
a. genul ului minim/maxim.

b. educaţia d. preţul maşinilor japoneze importate.
w
c. rasa c. 4. Tendinţele în cererile angajatorilor

d. forma fizică indică
a. nevoia de mai mulţi fermieri.
b. în forţa de muncă vor intra mai
puţine femei.
c. o creştere a locurilor de muncă în
servicii.
d. o creştere în procentul locurilor de
muncă din fabrici.
83
Forţa de muncă
b. 5. Atât forţa de muncă cât şi manage- c. 9. Care dintre următoarele enunţuri nu
mentul în SUA se opun reprezintă forţa de muncă dar care
afecteză salariile?
a. creşterii economice.
b. proprietăţii guvernului asupra tu- a. o creştere în cererea de bucătari.
turor industriilor. b. o scădere a salariilor plătite fiera
c. negocierilor colective. rilor.
d. cererii ridicate a consumatorilor. c. refuzul de a angaja persoane al căror
nume se termină într-o vocală.
d. 6. Sindicatele în SUA susţin
d. o creştere în oferta de piloţi de avi
a. actul Taft-Hartley. oane.
rg
b. actului Landrum-Griffin.
b. 10. Un sindicat de muncitori, dintre care
c. legile privitoare la dreptul la muncă. toţi sunt electricieni este un exemplu de
d. actul Wagner.
.o
a. sindicat industrial.
c. 7. Care dintre propoziţii este corectă? b. sindicat de meşteşugari.
a. cei mai mulţi americani sunt în sindi-
ia
c. un sindicat al companiilor.
cate. d. un sindicat local.
b. înscrierea în sindicate este în
d. 11. De se opun unele persoane creşterii
creştere.
an
c. muncitorii ne-sindicalişti beneficiază
salariului minim?
de acordurile negociate de sindi- a. de teama că va scădea numărul de
cate. angajaţi.
m
d. producţia în masă, pentru a deveni b. pentru că se adaugă la costurile unei
un succes, implică salarii mici accep- afaceri.
tate de muncitori. c. creşterea salariului minim poate
ro
duce la preţuri de consum mai mari.

c. 8. Femeile din forţa de muncă a SUA
d. toate de mai sus
a. nu produc atât de mult ca bărbaţii.
.ja
b. nu au multă experienţă.
c. sunt aproape jumate din total
d. câştigă mai mult, în medie decât
w
bărbaţii.
w
w
84
Forţa de muncă
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
În spaţiul de mai jos răspundeţi la cele două părţi ale întrebării următoare.
Astăzi, mulţi dintre oameni se mută în alt stat sau în altă regiune pentru a accepta un loc de muncă.
Care sunt beneficiile economice aduse de mobilitatea muncii? Care sunt costurile personale de
schimbare a locului de muncă?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
rg
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
85
Forţa de muncă
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
86
Capitolul 11.
Competiţia din afaceri

NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
Sandi Beech era preocupată. Fiecare vânzător de tricouri a sunat şi i-a spus acelaşi lucru: Tricourile
albe vor costa 500$ duzina (12 bucaţi). Apoi şi-a amintit de cursurile de economie ale colegei ei.
.o
Vânzătorii cu care vorbea ea erau în competiţie perfectă. Vânzătorii erau numiţi cei care acceptă
preţurile.
Vânzarea en gros de tricouri, la fel ca şi pescuitul sau creşterea animalelor, are aceste caracteristici:
ia
mulţi cumpărători, vânzători, bunuri identice, informaţii complete şi intrare liberă.
Dar competiţia din afacerea de retail cu tricouri era cu sigurnţă diferită. Sandi se specializase în tricouri
an
care vor fi populare pentru plaje. Alte companii de tricouri ar putea să-şi diferenţieze produsele prin
(răspunsuri diferite) tricouri decorate de mână, tricouri cu mesaje vesele, tricouri de marcă.
Afacerea de retail cu tricouri este un bun exemplu de competiţie monopolistă deoarece are mulţi
vânzători, nimeni nu poate controla piaţa şi toţi încearcă să-şi diferenţieze produsele.
m
Microductor este o companie mare. Microductor are numai câţiva competitori majori. Este nevoie de
mii de dolari pentru investiţiile în fabrici, specializarea angajaţilor şi maşini complicate pentru a pro-
ro
duce cipuri de calculatoare eficient. Microductor concurează pe o piaţă descrisă ca fiind oligopol.
Preţurile de la companie la companie pe acesată piaţă sunt de obicei similare . Microductor nu are
monopol în producerea de cipuri. Un exemplu de piaţă de monopol este cea în care este un singur
.ja
vânzător, nu există substitute şi sunt bariere serioase la intrare. În mod legal, monopolurile sunt
întâlnite în multe comunităţi. Un bun exemplu ar fi compania electrică şi alte utilităţi publice. Ori-
cum, Microductor nu are vreun fel de monopol. Procesul folosit pentru producerea cipului Octavium
este protejat de patent şi numele de „Octavium” este sub marcă înregistrată.
w
Unii dintre competitorii companiei Microductor au încercat să fuzioneze cu fabrici de compo-

nente şi cu alte companii de software. Aceste sunt exemple de fuziuni verticale. Pe de altă par-
w
te, Microductor a avut şansa de a cumpăra o altă fabrică de cipuri anul trecut. Acest lucru ar fi
reprezentat fuziune orizontală.
w
Pentru a avea succes furnizorii de tricouri şi companiile ca Microductor au nevoie de pieţe pentru pro-
dusele lor. Acest lucru înseamnă că ei au nevoie de produsele pe care şi le doresc oamenii, la preţuri
pe care aceştia le vor plăti. Trebuie să prezinte clienţilor produsele lor: cipuri şi tricouri. Acest lucru
se numeşte promovare iar companiile trebuie să facă acest lucru accesibil, pentru a fi cumpărate
produsele, deci au nevoie de un spaţiu.
87
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ANALIZAREA INDUSTRIILOR
Tabelul de mai jos arată valorile ipotetice ale companiilor, proporţia acestora, valorile procentuale
ale industriei pentru 50 de companii mari din fiecare industrie. Folosiţi acest tabel pentru a răspunde
la întrebările următoare.
Industrie Numărul companiilor Valoarea procentuală Valoarea prcentuală

a câştigurilor – 4 a câştigurilor indus-
rg
companii mari (pro- triei pentru 50 de
centul concentraţiei) firme mari
Piese auto şi accesorii 1100 65 79
.o
Calculatoare 22 80 92
Imprimante 25 000 7 24
Mobilă din lemn 2300 20 60
ia
Lapte 600 15 68
Rochii 3900
an 11 45
1. Care dintre industriile de mai sus au cel mai mare procent de concentrare a capitalului?
Numiţi 2.
m
Piese şi accesorii auto şi calculatoare.
2. De ce credeţi că aceste industrii sunt conduse de câteva companii mari?
ro
Companiile mai mari sunt mai eficiente în industriile acestea. Barierele de intrare
(costul mare al echipamentului, pământul, munca)
.ja
3. Care sunt cele două industrii cu cel mai mic procent de concentrare?
Rochii şi imprimante.
4. De ce nu sunt aceste industrii dominate de câteva firme mari?
w
Uşurinţa pătrunderii pe piaţă şi productivitatea muncii. Firmele mai mici din aceste
industrii sunt mai eficiente.
w
5. Explicaţi următoarea declaraţie:” Nu este important numărul de firme dintr-o industrie pen-
tru un oligopol, ci de procentajul câştigurilor din vânzări înregistrate de câteva companii
mari”.
w
Când câteva companii cu o piaţă mare de desfacere pot influenţa sau afecta piaţa,
există oligopol. În competiţia monopolistă şi competiţia perfectă, companiile nu pot
influenţa individual piaţa.
88
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
EVALUAREA ÎMPACHETĂRII PRODUSELOR

Care sunt modurile în care împachetarea poate îmbunătăţi atractivitatea unui produs? Priviţi două
ambalaje de la două produse diferite din casa dvs. Scrieţi produsele care folosesc caracteristicile de
împachetare de mai jos.
Siguranţă: ___________________ , ______________________ , __________________
rg
Uşurinţa folosirii: ___________________ , ______________________ , __________________
Depozitare: ___________________ , ______________________ , __________________
.o
Economisire: ___________________ , ______________________ , __________________
Aspect vizual: ___________________ , ______________________ , __________________
ia
Alte caracteristici: ___________________ , ______________________ , __________________
an
1. Cum contribuie ambalajul la „preţ”, „promovare”, „produs”? Folosiţi exemple.
Ambalarea reprezintă un cost din producţie care afectează preţul. Poate fi folosit pen-
m
tru atragerea atenţiei şi poate îmbunătăţi produsul.
2. Ce îmbunătăţiri ale ambalajelor aţi observat în ultimii ani?
ro
Cerinţele de etichetare ale noilor produse, materialele biodegradabile, containerele

de reciclare, pungile reutilizabile.
3. Sunt dezavantaje în metodele de împachetare moderne?
.ja
Unele produse sunt greu de desfăcut. Unele ambalaje te constrâng să cumperi mai
mult din produs decât ai nevoie.
4. Care dintre caracteristici ar fi mai importante pentru retailer decât pentru consumator?
w
Consumatorii sunt interesaţi de etichete şi de uşurinţa utilizării. Producătorii îşi

doresc ambalaje standardizate care sunt uşor de transportat. Retailerii vor ambalaje
w
care să atragă atenţia clienţilor.

w
89
SCRIIND REPREZENTANTULUI GUVERNULUI
39 North Drive
Middletown, Kansas 54321
1 Aprilie 2000
Către dl. AL EARS
Camera Reprezentanţilor
rg
Washington DC 20515
.o
Stimate dl. Reprezentant Ears,
Aţi fost menţionat în ediţia de ieri a ziarului local Middletown Gazette. Declaraţia dvs. mi-a
ia
atras atenţia şi anume: „ Mulţumită legilor antitrust, competiţia e mai aprigă şi preţurile sunt
mai mici ca niciodată. ”
an
Dl. Congresman Ears, remarca dvs. cu siguranţă nu se aplică în indiustria aviatică. Se pare
că de fiecare dată când citesc un ziar, este un articol despre o mică companie aeriană care
este cumpărată de alta. Acum, ca sunt doar câteva companii aeriene, tarifele sunt mult mai
mari.
m
Aşa s-a întâmplat în Middletown. Aero Airlines avea zboruri zilnice către Chicago. Anul tre-
cut Aero a fost cumpărată de una dintre companiile mari. Acum sunt doat două sau trei
ro
zboruri pe săptămână spre Chicago şi taxele s-au dublat.

Vă rog să îmi explicaţi de ce guvernul a permis atât de multe companii mici să fie luate de
cele mari şi de ce tarifele au crescut atât de mult, atât de repede.
.ja
Cu consideraţie
A.N.
w
w
w
Desigur, această scrisoare descrie o companie şi o comunitate fictive dar problemele pe care le
conţine sunt reale pentru multe comunităţi mici. De la schimbările din industria aviatică, zborurile
către comunităţi mici sunt scumpe şi sunt dificil de programat.
Schimbările din reglementările industriale au intenţionat să creeze companii mai competitive şi
mai eficiente din care aveau beneficii şi consumatorii. Dar uneori au existat costuri pentru aceste
schimbări.
90
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Scrieţi scrisoarea dvs. în spaţiul de mai jos în care să explicaţi opinia dvs. despre problemele
următoare:
• Determinarea companiilor aeriene să deservească oraşele mici şi să zboare pe rute neprofi
tabile.
• Permisiunea companiilor farmaceutice să vândă medicamente fără aprobarea Administraţiei
Alimentelor şi Medicamentelor
rg
• Obligarea companiilor de automobile să pună airbag-uri şi alte sisteme de siguranţă pentru
pasageri, la maşinile noi.
Să nu uitaţi să:
.o
Folosiţi corect formele de adresare în scrisoarea dvs. Inclusiv:
ia
- Un spaţiu pentru introducere. Conţine adresa expeditorului şi data la care ste scrisă scrisoarea.
- O adresare în interior. O scrisoare formală sau de afaceri trebuie să includă numele şi ad-
resa persoanei căreia îi este adresată scrisoarea. Membrilor din Congres le poate fi adresată
an
următoarea formulă: „Onorate dl.”
- O formulă de salut. Cel mai adesea scrisorile încep cu Dragă ......, Stimate domnule/
doamnă.
m
- O încheiere distinctă. Încheierea este destinată să termine scrisoarea într-un mod agreabil.
Cea mai folosită formulă este „Cu sinceritate....”, „Cu consideraţie .....”
ro
Aranjaţi argumentele într-o ordine logică şi oferiţi dovezi pentru opiniile dvs. Conţinutul scrisorii ar
trebui să explice concis poziţia dvs şi ceea ce solicitaţi. Cele mai multe scrisori de afaceri trebuie să fie
scurte. Încercaţi să vă limitaţi la o pagină.
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
91
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
97-e, 98-d, 99-g, 100-a, 101-h, 102-b, 103-f, 104-c.
Coloana A Coloana B
97. Competiţie perfectă a. Servicii de utilităţi publice.
b. Combinarea a două sau mai multe firme.
rg
98. Monopol
99. Oligopol c. Dreptul de a folosi şi de a vinde o invenţie sau
un proces.
100. Monopol legal
d. O piaţă cu un singur vânzător.
.o
101. Competiţie monopolistă e. Mulţi cumpărători şi vânzători care tranzac
102. Fuziune ţionează produse identice.
ia
103. Drept de copiere f. Dreptul exclusiv de a vinde sau reproduce o
104. Patent anumită lucrare.
an g. O piaţă dominată de câţiva vânzători mari.
h. O piaţă cu mulţi vânzători care oferă produse
similare.
m
propoziţiei.
a. 1. Competiţia perfectă c. 3. Competiţia este importantă pentru că
ro
a. implică mulţi vânzători a. limitează efectele cererii şi ofertei.

b. este dominată de câteva firme mari b. elimină motivaţia profitului.
c. este reglementată de guvern c. oferă producătorilor motive pentru
.ja
d. include monopoluri şi oligopol a fi eficienţi.

d. oferă o piaţă în care producătorii pot
d. 2. Care dintre enunţurile următoare
controla preţurile.
explică de ce anumite industrii sunt
w
dominate de firme mari? b. 4. Guvernul SUA

a. firmele mari sunt întotdeauna mai a. nu influenţează pieţele.
w
eficiente decât cele mici b. reglementează multe aspecte din

b. cetăţenii americani şi-au pierdut în- activitatea afacerilor.
w
crederea în sistemul de piaţă com- c. deţine cele mai multe afaceri ameri-
petitiv. cane.
c. legile patentului sunt ignorate cu d. nu produce nici un bun şi nici un ser-
uşurinţă. viciu.
d. unele produse aduc mai multe bene
a. 5. Care dintre următoarele industrii poate
ficii decât altele din economia la
fi de utilitate publică?
scară pe care o oferă firmele mari.
a. energia electrică
b. fabricarea de maşini
c. deţinerea unui jurnal
d. extracţia şi rafinarea petrolului
92
b. 6. Monopolurile sunt permise pentru c. singurul producător al unui articol
utilităţile publice deoarece în aceste care nu are substitute.
industrii d. una dintre cele 300 de firme din in-
a. reglementările sunt mai uşoare. dustrie.
b. costurile sunt mai mici dacă există b. 11. Care dintre următoarele reprezintă
un singur producător. cea mai bună barieră de intrare pentru
c. pentru utilităţi se primeşte asistenţă protejarea monopolului?
financiară de la guvern. a. o limitare a pieţei
d. utilităţile reprezintă companii mai b. un patent
mari.
rg
c. cumpărarea treptată
d. 7. Câteva corporaţii mari domină indu- d. cea mai mare firmă din industrie.
stria auto. Ca rezultat, competiţia
b. 12. Dacă INT. Calculating Machines (IMC)
.o
a. nu există. au fost cumpărate de MiniMicrochips
b. se bazează în întregime pe preţ. Inc. producătorul de cipuri de calcula-
tor, reprezintă o
ia
c. duce la producţie ineficinetă.
d. pune accentul pe caracteristicile a. fuziune orizontală.
maşinilor pe lângă preţ. an b. fuziune verticală
d. 8. Companiile mari cheltuiesc mulţi bani c. fuziune combinată
pe promovare în timp ce îşi păstrează d. cumpărare treptată.
preţurile la nivelul concurenţei.
d. 13. Depozitarea, transportul şi asigurarea
Această strategie este caracteristică a
m
bunurilor sunt considerate parte a
a. competiţiei monopoliste
a. promovării unui bun sau serviciu.
b. competiţiei de preţuri
ro
b. unui proces competitiv

c. monopolului
c. unei fuziuni orizontale
d. oligopolului
d. funcţiei de marketing a unei companii.
.ja
c. 9. Compania Doe a ridicat recent

d. 14. Reglementările din industrie au fost un
preţurile cu 10%. Alte firme din indust-
lucru obişnuit în SUA în trecut deoa
rie au urmat imediat această strategie .
rece mulţi au fost de părere că
Care dintre următoarele descrie cel mai
w
bine structura pieţei pe care activează a. companiile de transport, televiziune,

Doe? sau care oferă servicii publice ar tre-
w
bui să fie reglementate de guvern.

a. competiţie de preţuri
b. reglementările ar elimina înţelegerile
b. monopol
secrete.
w
c. oligopol
c. ar oferi servicii mai sigure şi mai de
d. competiţie monopolistă.
încredere pentru mai mulţi oameni.
c. 10. Care dintre companiile următoare d. Toate de mai sus.
au cea mai mare libertate în fixarea
preţurilor pentru produse?
a. una dintre cel trei companii din in-
dustrie
b. singurul producător al unui articol
care are multe substitute.
93
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Răspundeţi la următoarele întrebări.
1. Aţi studiat că fuziunile au devenit o regulă comună în multe industrii. Argumentaţi una din
ipotezele (a) cum pot fi mai eficiente fuziunile sau (b) cum pot duce la o eficienţă scăzută.
2. Companiile de cablu TV au monopol în zonele în care furnizează serviciile. Unii cred că aces-
ta nu este un monopol deoarece consumatorii au opţiuni cum ar fi televiziunea prin satelit,
radio, televiziunea liberă pentru unele canale. Luaţi o poziţie pro sau contra afirmaţiei că
televiziunea prin cablu este un monopol şi argumentaţi .
___________________________________________________________________________
rg
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.o
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
an
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
m
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
94
Capitolul 12.
Guvernul şi economia
NUME:________________________________________________________Dată:________________
Polly. C. Phisscal candidează pentru Congres. Preocupările ei despre rolul guvernului în economia
rg
noastră au determinat-o să examineze nişte probleme cheie ale comunităţii. Ştie că guvernele tre-
buie să pună în aplicare a drepturilor de proprietate, deci companiile sunt libere să fixeze preţuri şi
să controleze patentele şi mărcile. Dar alte probleme sunt mult mai complicate.
.o
Echipa locală de fotbal vrea un nou stadion, şi vrea ca cetăţenii să plătească pentru el, aşa cum plătesc
pentru apă sau serviciile de iluminare stradală. Este un stadion un bun public? Aceasta va duce la
ia
blocaje în trafic şi alte probleme. Acesta este un exemplu de cost extern. Dar în jurul lui pot să se
dezvolte companii noi. Acest lucru ar fi beneficiu extern.
an
Mulţi cetăţeni din oraşul lui Polly sunt preocupaţi de costul suportat pentru cei care primesc ajutoare
sociale. Este rolul unui guvern să de asigure că fiecare persoană are mâncare şi un acoperiş? Cu alte
cuvinte, este responsabil guvernul de furnizarea de securitate economică prin oferirea programelor
care cresc veniturile şi/sau elimină cauza sărăciei? Polly înţelege aceste probleme deoarece îşi dă
m
seama că cea mai mare parte din buget este plata directă de către indivizi, inclusiv Asigurarea
medicală şi Securitatea Socială. Guvernul federal primeşte cei mai mulţi bani din programele de
impozitare a venitului corporaţiilor şi persoanelor.
ro
Impozite! De ele se plânge toată lumea. Mulţi nu se plâng de taxa pentru vizitarea Parcului Naţional
sau de cele pentru folosirea transportului. Acestea se bazează pe beneficiile primite.
.ja
Controversa este asupra impozitelor pe un principiu al posibilităţii de plată. De exemplu, taxele

comerciale (pe vânzări) iau un procent mai mare dintr-un venit mai mic faţă de procentul dintr-un
venit mai mare. Sunt taxe regresive. Taxele actuale pe venit sunt progresive deoarece ele iau un
procent mai mare din veniturile mari faţă de cel pentru venituri mici.
w
În ciuda veniturilor din impozite, guvernul totuşi cheltuieşte mai mult decât ia în fiecare an. Buget-
ul este deficitar. Mulţi oameni din oraşul lui Polly cred că ar trebui să fie un buget echilibrat. Alţii
w
argumentează că acesta nu este esenţial deoarece guvernul naţional îşi permite să se îndatoreze
şi deficitele ajută la creşterea cererii când economia este lentă. O lege care să determine echilibrarea
w
bugetului a fost dată în 1985. Este cunoscută ca Gramm-Rudman-Hollings.Un alt efort în echili-
brarea bugetului a fost Amendamentul Bugetului Echilibrat.
„Pfui”, se gândi Polly. „ Rolul guvernului, taxele şi bugetul sunt o treabă complicată, nu-i de mirare că
oricare doi oameni din oraş nu pot cădea de acord în nici o privinţă!”
95
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
TAXE PROGRESIVE, PROPORŢIONALE ŞI REGRESIVE

Maria Reliance şi Kareem Diligence trăiesc în acelaşi oraş şi lucrează în aceeaşi industrie. Amândouă
ştiu că taxele pe care le-au plătit anul trecut au fost progresive, regresive şi proporţionale.
• Maria a avut un venit brut de 25 000$ şi a raportat 18 000$ ca şi venit de impozitat după
deducerile pe câştigurile federale. Are proprietăţi evaluate la 50 000$şi cheltuie 10 000$ pe
bunuri cărora se aplică taxele statale pe bunuri comerciale.
rg
• Kareem are un venit brut de 70 000$ şi a raportat 50 000$ ca venit impozitabil după de-
ducerile federale. Are proprietăţi de 125 000$ şi cheltuie 24 000$ pe bunuri cărora se aplică
taxele statale.
.o
Folosind tabelul de informaţii de mai jos determinaţi efectul taxelor. Fiecare dintre ele plăteşte:
• Taxa federală pe venit (raportat în tabel)
ia
• Impozitul statal pe venit (3 % din venitul brut)
• Taxele comerciale statale (5% din toate bunurile cumpărate, fără hrană)
an
• Taxa locală pe proprietate (2% pentru valoarea apreciată de 100$ )
Completaţi următorul tabel.
m
MARIA RELIANCE KEREEM DILIGENCE
Taxa – procent Taxa – procent
Suma impozitului Suma impozitului
din veniturile din veniturile
($) ($)
ro
totale totale
Taxa federală
3000$ 12.0 11 450$ 16.4
pe venit
.ja
Impozitul
750$ 3.0 2100$ 3.0
statal pe venit
Taxa pe bunuri
500$ 2.0 1200$ 1.7
w
comerciale
Taxa locală pe
1000$ 4.0 2500 3.6
proprietate
w
Totalul taxelor
5250$ 21.0 17 250$ 24.7
plătite
w
Folosind informaţiile din tabel, clasificaţi fiecare taxă ca fiind progresivă, regresivă sau
proporţională.
1. Taxa federală pe venit Progresivă
2. Impozitul statal pe venit Proporţională
3. Taxele comerciale statale Regresivă
4. Taxa locală pe proprietate Regresivă
96
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
DEZBATERI ASUPRA IMPOZITELOR ŞI GUVERNĂRII LOCALE

La următoarea activitate veţi juca rolul unui reprezentant care va apărea la o şedinţă locală a
administraţiei.
Scopul acestuia este să discutaţi una dintre problemele de mai jos. Înainte de prezentarea problemei
va fi nevoie să căutaţi referinţe la aceasta, deoarece va trebui să faceţi cea mai bună impresie.
Încercuiţi rolul pe care l-aţi selectat sau vi s-a atribuit şi pregătiţi o declaraţie orală sau scrisă depre
rg
una dintre problemele de mai jos:
• primarul
.o
• un membru al consiliului oraşului care a susţinut că nu va mări taxele
• un membru al consiliului oraşului care a susţinut că va face spaţii de recreere
• preşedintele băncii
ia
• o firmă de construcţii
• un reprezentant al consiliului cetăţenilor
an
• inspectorul şcolilor din oraş
• reprezentant al „Protejaţi Viaţa Sălbatică” – grup important de protejare a mediului
• oficial al unui sindicat
m
Probleme
1. O firmă locală de construcţii vrea să construiască o mica reşedinţă pentru 20 de case pe
ro
pământul unde acum este un cimitir de păsări. Cere consiliului să schimbe zona şi să extindă
canalizarea până în această zonă. Pentru a face acest lucru este nevoie de 2.3 milioane de $
de la administraţie, dar ar primi 75 000$ din taxe anual în urma dezvoltării zonei. Creşterea
.ja
suplimentară din zonă ar genera chiar mai mulţi bani pentru oraş.
2. S-a propus ca taxele comerciale ale oraşului (care sunt de 5%) să fie ridicate la 6%. Câştigurile
w
rezultate vor fi folosite la amenajarea unui parc, a unei piste de biciclete şi a unui centru
orăşenesc.
w

3. Sistemul de transport din oraş a pierdut până acum. Autobuzele nu sunt într-o stare bună.
w
Dacă oraşul ar ridica taxele pe proprietate la 10 procente pentru casele care valorează mai
mult de 100 000$, s-ar putea lua autobuze noi. Cu noul echipament şi servicii mai bune,
probabil mulţi oameni ar folosi aceste mijloace de trasport.
97
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
TAXE, TRANSFERURI ŞI DISTRIBUŢIA VENITURILOR

Taxele sunt sursa principală de venituri pentru guvernul federal, iar politicile de impozitare afectează
modul în care sunt distribuite veniturile. De exemplu, prin impoztarea celor bogaţi la un nivel mai
mare, o taxă progresivă pe venit ar trimite indirect banii de la cei bogaţi la cei mai săraci.
Politicile de transfer şi se plată redistribuie de asemenea venitul. Plăţile de tranfer cum ar fi ajutorul
de şomaj şi ajutorul pentru familiile cu copii dependenţi sunt cheltuielile guvernului pentru care nu
rg
sunt primite bunuri sau servicii în schimb. De exemplu, venitul unui muncitor neangajat este afectat
când acesta primeşte anumite beneficii. În acestr caz banii sunt transferaţi de la plătitorii de taxe la
un alt individ care probabil are un venit mic în acel moment.
.o
Sunt multe căi prin care se poate măsura şi descrie redistribuţia care apare într-un sistem economic
ca rezultat al impozitelor şi plăţilor transferate.
ia
O măsură obişnuită folseşte relaţiile dintre ratele medii ale taxei – procentul taxei la venit – şi nivelul
de venit. Dacă această rată creşte cu venitul, atunci sistemul de taxare este progresiv. Dacă rata scade
pe măsură ce venitul creşte, sistemul este regresiv. Într-un sistem de taxe proporţional, rata medie a
an
taxelor este constantă.
Această măsură poate fi extinsă pentru a conţine şi taxele şi transferurile prin examinarea ratei taxei
la venituri când acestea cresc. Un sistem progresiv de exemplu va da taxe medii mai mari pe măsură
m
ce veniturile cresc.
Efectul combinat al taxelor şi plăţilor de transfer asupra veniturilor uneie gospodării într-un an oareca
ro
re este rezumat mai jos.

Efectul taxelor şi a plăţilor de transfer asupra veniturilor unei gospodării pentru 20% din venituri
.ja
Partea de venit (20%) Veniturile înainte de taxe Venitul după taxe

şi transferuri şi transferuri
w
Procent din venit (%)

Cel mai mic 1.0 6.5
w
Al doilea 8.0 11.2

Al treilea 16.0 16.0
Al patrulea 25.0 23.0
w
Cel mai mare 50.0 43.0

Venitul mediu ($)
Cel mai mic 2100 11 000
Al doilea 14 500 18 700
Al treilea 28 800 27 000
Al patrulea 45 800 38 800
Cel mai mare 94 000 72 000
98
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Folosiţi informaţiile din tabel pentru a răspunde la întrebările 1-4.
1. Înainte de taxe şi transferuri,
Cea mai mică parte pe care a avut–o angajatul 1.0% din venit.
A patra parte pe care a avut-o angajatul 25.0% din venit.
2. După taxe şi transferuri,
Cea mai mică parte pe care angajatul a câştigat-o/a pierdut-o (cercul unu) % din venit.
rg
A patra parte pe care angajatul a câştigat-o/a pierdut-o (cercul unu) % din venit.
3. Venitul mediu pentru cea mai mică parte pe care a avut-o angajatul era
.o
de 2100$ înainte de taxe; şi de 11000$ după taxe.
Venitul mediu pentru cea mai mare parte pe care a avut-o angajatul era
ia
de 94000$ înainte de taxe; şi de 72000$ după taxe.
an
4. Limita ratei de taxare care reprezintă modificarea în veniturile de după taxe ca procentaj al veni-
tului înainte de taxe este de :
6.25% pentru a treia parte pe care a avut-o angajatul.
m
15.28% pentru a patra parte pe care a avut-o angajatul.
25.53% pentru a cea mai mare parte pe care a avut-o angajatul.
ro
5. Care este înţelesul distribuţiei veniturilor în acest caz?

Distribuţia veniturilor se referă la procentul averii unei naţiuni detinut de diferite grupuri
.ja
de oameni.
6. Explicaţi diferenţa dintre taxă şi transfer.
O taxă este o plată către guvern. Un transfer este o plată de către guvern pentru care nu
w
sunt primite bunuri sau servicii specifice.

7. Explicaţi fraza: „Taxele şi plăţile de transfer afectează distribuţia veniturilor”.
w
Taxele mută banii prin transferarea plăţilor de la plătitorii de impozite la cei care au ne-
voie de sprijin.
w
8. Descrieţi de ce taxele din tabel sunt progresive. În opinia dvs., ar trebui să fie mai progresive? De
ce? De ce nu?
Cei mai bogaţi americani plătesc cam 20%din venituri pe impozite, în timp ce cel mai mic
procent este de 0.20 din venit. Răspunsurile vor fi variate – dacă sistemul ar trebui sau nu
să fie mai progresiv,
99
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
105-g, 106-d, 107-e, 108-h, 109-i, 110-j, 111-f, 112-c, 113-a, 114-b.
Coloana A Coloana B
105. Principiul posibilităţii de plată a. Taxă pe achiziţii de retail.
b. Taxa aplicată în fiecare stadiu al producţiei sau
rg
106. Principiul beneficiilor primite
107. Taxa pe venit al corporaţiei distribuţiei.
c. Taxă care afectează grupurile cu venituri mici
108. Taxă de accize
mai mult decât pe cei cu venituri mari.
.o
109. Taxă pe venitul personal d. Concept care susţine ca taxele să fie plătite pe
110. Taxă progresivă baza serviciilor primite.
111. Taxă proporţională e. Taxa pe profitul câştigat de corporaţii.
ia
112. Taxă regresivă f. Solicită plata de către fiecare persoană a
113. Taxă pe vînzări aceluiaşi procent din veniturile personale.
g. Teorie care susţine că cei cu venituri mai mari
an
114. Taxa pe valoare adăugată (TVA)
ar trebui să plătescă mai multe taxe decât cei
cu venituri mai mici.
h. Taxă pe un anumit bun sau serviciu.
i. O taxă pe veniturile indivizilor.
m
j. Taxă care ia un procent mai mare din veniturile
mai mari ale plătitorului şi mai puţin de la un
plătitor cu venituri mai mici.
ro
propoziţiei.
.ja
b. 1. Un studiu despre rolul guvernului în d. reduce rolul său din luarea deciziilor
economia SUA arată că pe plan economic
a. sectorul public a scăzut în impor d. 3. Un plan financiar guvernamental se
w
tanţă numeşte
b. cheltuielile guvernului la toate nive- a. listă de datorii
w
lurile au crescut.
b. impozitare
c. cheltuielile guvernului nu afectează
c. plan naţional
w
sectorul privat
d. buget
d. Impozitarea de către guvern şi chel-
tuielile au un impact limitat asupra d. 4. Bugetul guvernului va avea un deficit
economiei când
a. 2. De câte ori guvernul oferă un serviciu a. taxele sunt reduse
sau cheltuie bani, el b. taxele sunt mari
a. decide ce resurse vor fi alocate c. cheltuielile sunt mari
b. neagă companiilor private posibili- d. cheltuielile sunt mai mari decât veni
tatea de a face bani turile
c. limitează posibilităţile de angajare în
economie
100
b. 5. Statul şi guvernele locale îşi cheltuie c. 10. Anul trecut, John a câştigat 100
banii în special pe 000$, Mary a câştigat 75 000$ şi Joe
a câştigat 50 000$. Fiecare dintre ei
a. drumuri şi autostrăzi
trebuie să plătească o taxă specială
b. educaţie
de 500$. Care din următorii termeni
c. ajutor public
explică cel mai bine această taxă?
d. poliţie şi protecţia împotriva incen-
diilor a. progresivă
b. proporţională
c. 6. Uneori guvernul scade taxele şi
încurajează consumul. Ce responsabili- c. regresivă
d. nedreaptă.
rg
tate ilustrează acest fapt?
a. nevoia de a echilibra bugetul d. 11. Guvernul taxează fabricile de maşini cu
b. nevoia de a proteja industriile selec- aproximativ 400$ pe maşină. Aceştia adaugă
.o
tate acest preţ la cel final. Cine plăteşte taxa?
c. stabilizarea economiei a. industria auto
d. reglementarea unor industrii b. guvernul
ia
b. 7. Care dintre propoziţii este o opinie şi c. plătitorii de taxe în general
nu un fapt? an d. cumpărătorul maşinii.
a. cheltuielile guvernului la toate nive- b. 12. Economistul Paul Samuelson este cel
lurile au crescut de la al II-lea război mai probabil în favoarea
mondial a. o politică de laisez-faire în care gu-
m
b. guvernul federal ar trebui să echili- vernul nu se implică.
breze bugetul b. obiectivelor guvernului pentru eco
c. securitatea socială este ceal mai nomie şi puterea de a le îndeplini.
ro
mare cheltuitor din bugetul federal c. taxei negative pe venit în locul unui
d. taxele sunt cea mai importantă sursă program specific pentru ajutorarea
de venituri din guvernul federal. celor săraci.
.ja
b. 8. Taxele de benzină sunt folosite pentru d. eliminării legislaţiei privitoare la sala

îmbunătăţirea autostrăzilor. Acesta riul minim.
este un exemplu de
c. 13. Un motiv de preocupare în ceea ce
w
a. taxă în funcţie se posibilitatea de priveşte deficitele persitente din

plată. bugetul naţional este că
w
b. taxă în funcţie de beneficiile primite. a. când se compară puterea de

c. taxă progresivă producţie a naţiunii, deficitele au
d. taxă pe valoare adăugată.
w
fost mai mari decât erau în timpul

c. 9. Dacă taxa comercială a statului este de celui de-al II-lea război mondial.
8 procente, cât numt va trebui să plătiţi b. deficitele pot fi folosite pentru a
dacă luaţi un articol cu 10 dolari? stimula economia.
a. 10.00 $ c. deficitele deviază economiile de la
investiţii la resurse de capital.
b. 18.00 $
d. deficitele mari duc la rate ale dobân-
c. 10.80 $
zii foarte mici.
d. 10.08 $
101
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNTREBARE DE COMPETIŢIE
Scrieţi două servicii publice pe care le furnizează comunitatea dvs. Pentru fiecare serviciu indicaţi (a)
dacă dvs. credeţi că serviciul merită costurile şi (b) dacă dvs. consuderaţi că industria privată ar putea
să ofere aceleaşi servicii dar mai ieftine şi mai eficiente decât cele guvernamentale.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
rg
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
102
Capitolul 13.
Banii şi instituţiile financiare

NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
I.B. Lender, preşedintele Băncii Naţionale Three Seas a examinat cea mai recentă declaraţie financiară
rg
a băncii. Deşi a fost bancher în toată cariera sa, I.B. era încă surprins de cât de mică era suma de bani
pe care Three Seas o ţinea în seif. Într-adevăr, cea mai mare parte din banii deţinuţi de Three Seas
erau sub formă de depozite la cerere, sau conturi curente, cum le spuneau oamenii.
.o
I.B. a verificat câţi bani făcea banca din serviciile pentru clienţi. Fluxul de bani din cutiile seifului era
mic dar stabil. Oamenii închiriau aceste cutii pentru a-şi ţine în siguranţă valorile. Era mulţumit de
ia
câştigurile din programele băncii de carduri de credit. Clienţii plăteau o taxă anuală şi dobânda pen-
tru balanţa neplătită pentru achiziţiile pe credit. Noile servicii ale băncii de investiţii şi consultanţă
erau şi ele în regulă. an
Dar sursa cea mai importantă de venituri a băncii era dobânda la împrumut. Three Seas etse obligată
de Rezerva federală să plaseze 15 % din depozitele sale în rezervă. Astfel încât de fiecare dată câmd
vine un depozit la bancă, 15 % este reţinut şi depozitat şi 85% este disponibil pentru împrumut.
m
Three Seas împrumută bani indivizilor şi companiilor. Unii clienţi împrumută bani pentru a cumpăra
maşini sau frigidere, alţii pentru facultăţi şi alţii pentru case. Micile companii ca Tee-rific şi corporaţii
mari ca Microductor împrumută şi le bani pentru a se extinde. Dar Three Seas trebuie să urmeze
ro
regulile şi reglementările Rezervei federale în felul de a conduce afacerile.

Three Seas are un cont la Rezerva Federală a Băncii din regiune. I.B. urmează politica băncii din
regiune îndeaproape, dar are este interesat în special de deciziile Comitetului Federal pentru o
.ja
piaţă deschisă. Acest comitet ia decizii care afectează oferta de bani şi poate face ca Three Seas să
împrumute bani mai uşor sau mai greu. Rezerva federală oferă şi câteva servicii pentru I.B. şi Three
Seas. Ea oferă bani lichizi când sunt solicitaţi, procesează cecuri, transferă bani între bănci şi
w
împrumută Băncii Three Seas bani când e nevoie.

„Banii sunt interesanţi” se gândea I.B, „O bucată de hărtie, conturi curente – doar numere într-o formă
w
electronică care fac lumea să se învârtă. De aceea Rezervele Federale lucrează din greu pentru a
păstra valoarea banilor stabilă”. I.B. şi-a amintit când inflaţia era cu două cifre la sfârşitul anilor 1970
şi începutul anilor 1980. Inflaţia este o perioadă cu preţuri ridicate pe timpul căreia puterea de
w
cumpărare scade. Bancherii (creditorii) urăsc inflaţia, dar cei care solicită împrumuturi o acceptă
deoarece pot plăti înapoi împrumuturile în dolari cu valoare diminuată.
„Pe de altă parte, dacă cei care vor să împrumute, nu se hotărăsc să împrumute”, se amuză I.B. „eu voi
fi oricum la mare”.
103
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
MULTIPLICATORUL DE DEPOZITE
Când banii sunt depozitaţi în sistemul bancar pentru prima dată, ei se pot extinde printr-o serie de
împrumuturi şi depozite. Suma acestor bani noi creaţi este oricum limitată de cerinţele de rezervă
din acel moment. Puteţi calcula această sumă multiplicând depozitul de bani noi prin multiplicatorul
de depozite. De exemplu dacă multiplicatorul este şase şi depozitul este de 10 000$ aceştia pot ex-
tinde oferta de bani cu 60 000 $.
rg
Multiplicatorul de depozite este valoarea inversă a ratei rezervei bancare. De exemplu dacă procen-
tul rezervei este de 5%, multiplicatorul de depozit va fi de 20 (deoarece 5% = 1/20 şi valoarea inversă
1/20 =20).
.o
1. Completaţi tabelul următor
Cerinţa Rezervei Ca fracţie Valoarea inversă: Bani noi în Extinderea
ia
Multiplicatorul de sistemul bancar maximă posibilă
depozite
10% 10/100=1/10 an100/10 = 10 1, 000 000$ 10, 000 000 $
20% 20/100=1/5 100/20=5 1, 000 000$ 5 000 000
25% 25/100=1/4 100/25=4 1, 000 000$ 4 000 000
33 1/3 % 33 1/3/100=1/3 100/33 1/3=3 1, 000 000$ 3 000 000
m
50% 50/100=1/2 100/50=2 1, 000 000$ 2 000 000

ro
2. Ce se întâmplă cu posibilitatea sistemului bancar de a mări oferta de bani pe măsură ce

procentul rezervei creşte?
Scade.
.ja
3. O funcţie principală a Rezervei Federale este aceea de a controla rezervele de bani ale
naţiunii. O metodă prin care poate face acest lucru este suma pe care o pretinde ca rezerve
bancare. Să presupunem că Rezerva federală pune un miliard de dolari din rezervele noi în
w
sistemul bancar. Care va fi creşterea maximă posibilă a ofertei de bani dacă procentul rezer-
vei este de 20 %?
5 miliarde.
w
4. Pe măsură ce creşte economia, Rezerva Federală va putea mări sau micşora rezerva bancară?
De ce?
w
Pentru a stimula in continuare creşterea economică, Rezerva Federală ar putea re-

duce puţin din procentul rezervei, dar datorită temerii de inflaţie, Rezerva va păstra
probabil rata rezervei la fel sau din contră ar putea să o ridice puţin.
5. Care credeţi că va fi rezultatul dacă Rezerva Federală măreste rata pentru rezervă prea
repede?
Oferta de bani ar putea să se micşoreze prea mult şi să determine stagnarea econo-
miei.
104
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
EFECTELE INFLAŢIEI
1. Care sunt diferenţele între creşterea cererii şi creşterea costurilor în generarea inflaţiei?
Cererea care determină inflaţie este rezultatul a „prea mulţi bani care vizează prea
puţine bunuri”. Costurile care duc la inflaţie rezultă din costurile mărite ale materia
lelor şi/sau ale muncii.
2. Care este definiţia generală a inflaţiei?
rg
O creştere generalizată a tuturor preţurilor.
3. Oamenii sunt afectaţi de inflaţie. Descrieţi cum sunt influenţaţi cei care aparţin următoarelor
grupuri
.o
• Oamenii care au o ipotecă pe casă.
Debitorii vor returna bani mai „ieftini”.
ia
• Oamenii care împrumută bani pentru a-şi mări afacerile cu rate cu dobândă fixă.
Cei de la care se împrumută vor fi plătiţi cu bani cu o valoare mai mică.
an
• Pensionarii care au un venit fix.
Oamenii cu venituri fixe trebuie să cumpere mai puţin.
m
• Profesioniştii şi oamenii de afaceri care au venituri în creştere.
Creşterea veniturilor trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei.
ro
• Oamenii care au investit masiv în obligaţiuni

Inflaţia a afectat câştigurile din investiţiile în obligaţiuni.
• Oamenii care au investit masiv în piaţa de acţiuni
.ja
Piaţa de acţiuni tinde să crească pe perioada creşterii economice, dar inflaţia

este considerată de multe ori o veste rea pentru economie.
• Un guvern care depinde de impozitele pe venit pentru adunarea câştigurilor.
w
Veniturile vor creşte.

w
4. Să presupunem că rata inflaţiei pentru anul viitor este de 10%. Cum vă va afecta acest lucru?
Răspunsurile vor fi variate.
w
105
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
115-g, 116-j, 117-e, 118-i, 119-b, 120-h, 121-c, 122-d, 123-a, 124-f.
Coloana A Coloana B
115. Troc a. Turiştii au de obicei această formă de plată în
locul banilor .
rg
116. Monedă
117. Taxă pe veniturile corporaţiilor b. Orice acceptat ca plată în general pentru
bunuri şi servicii.
118. Forma de plată reglementată
c. Valoare a banilor.
.o
prin lege
d. O perioadă de preţuri în creştere.
119. Bani e. Banii din conturile curente.
ia
120. Componente ale rezervei de f. Oferta de bani se extinde automat şi se con
bani tractă o dată cu activitatea economică.
121. Putere de cumpărare an g. Schimbarea unui bun sau serviciu cu un altul.
122. Inflaţie h. M1 şi M2.
123. Cecuri la purtător i. Acceptat ca plată pentru o datorie prin lege.
124. Monedă elastică j. Hârtii şi monede emise de stat.
m
propoziţiei.
ro
b. 1. O minge de bowling nu ar fi utilă ca şi b. aurul folosit pentru a o asigura

monedă pentru că îi lipseşte care din
.ja
c. costul efortului de a o imprima

următoarele calităţi? d. bunurile şi serviciile de 10$ pentru
a. stabulitatea care poate fi schimbată
b. portabilitatea d. 4. Banii într-o economie servesc de
w
c. durabilitatea
a. mijloc de schimb
d. recunoaşterea
w
b. măsură a valorii
c. 2. Dintre următoarele, care este cea mai c. depozit de valoare
mare componentă a banilor aflaţi în d. toate de mai sus.
w
circulaţie?
b. 5. Un cec reprezintă bani deoarece sunt
a. hărtiile
a. uşor de obţinut de la bancă.
b. monedele
b. acceptate în general ca şi plată pen-
c. conturile curente
tru bunuri şi servicii
d. conturile de economii
c. mai uşor de transportat decât mone-
d. 3. Ce dă valoare unei hărtii de 10 $? dele de metal.
a. costul hărtiei speciale pe care este d. similare ca aspect bancnotelor.
imprimată
106
a. 6. Valoarea banilor d. o funcţie centrală a instituţiilor fi-
nanciare este de a oferi împrumuturi
a. poate creşte sau descreşte.
celor ce doresc acest serviciu.
b. rămâne la fel tot timpul
c. creşte odată cu trecerea timpului. d. 12. Rezervele băncii sunt
d. creşte când preţurile cresc. a. fonduri pe care băncile le împrumută
b. 7. Puterea de cumpărare a banilor altor bănci.
b. fonduri lăsate deoparte pentru
a. creşte pe perioada inflaţiei. investiţii viitoare
b. scade pe prioada inflaţiei c. suma totală a depozitelor clienţilor.
c. scade pe perioada deflaţiei
rg
d. un procent din depozite pe care
d. nu este afectată de inflaţie sau banca trebuie să le pună deoparte.
deflaţie.
b. 13. Suma maximă de bani pe care băncile
.o
a. 8. Care din următoarele grupe ca comerciale o pot crea depinde de cere
fi afectată mai mult de creşterea rea pentru împrumuturi şi
preţurilor sau inflaţie?
ia
a. de suma banilor lichizi disponibilă
a. oamenii cu venituri fixe. b. de suma rezervei sale
b. deţinătorii de obligaţiunian c. de aurul şi argintul din tezaur
c. cei care doresc să împrumute d. de notele emise de Rezerva federală
d. cei de la care se împrumută. legate de rezervă.
a. 9. Când cererea creşte mai repede decât d. 14. Diane Darvas primeşte câte 1000$
m
posibilitatea industriei de satisfacere a pentru munca pe care a făcut-o pen-
cererii, tru guvernul federal. A depozitat cei
a. preţurile cresc 1000$ într-o banca comercială. Cererile
ro
b. există o ridicare a costurilor datorată de rezervă erau atunci de 20%. Care a

inflaţiei fost suma maximă de bani care putea fi
creată din depozitul Dianei în timp ce
c. este o ofertă în plus de bunuri şi ser-
.ja
trecea prin sistemul bancar?

vicii
d. toate de mai sus a. 200 $
b. 800 $
c. 10. Care din următoarele grupe va benefi-
w
cia din creşterea preţurilor? c. 2000 $

d. 5000 $
a. oamenii cu venituri fixe
w
b. deţinătorii de obligaţiuni d. 15. Instituţiile financiare

c. cei care doresc să împrumute a. acceptă şi păstrează depozite numai
w
d. cei de la care se împrumută. pentru firme

b. acceptă şi păstrează depozite numai
b. 11. Care dintre propoziţiile despre
sub formă de conturi de economii
instituţiile financiare nu este corectă?
c. consideră dobânda câştigată din îm-
a. o instituţie financiară oferă servicii prumuturi o sursă minoră de venit
pentru a face profit. d. ajută la colectarea şi transferul fon-
b. banca deţine depozite doar pentru durilor în conturi curente.
păstrarea în siguranţă a acestora.
c. împrumuturile băncii devin sume
adăugate la oferta de bani.
107
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Sistemul de rezerva federală este numit banca naţiunii. Este de asemenea amintit ca banca ban-
cherilor. În spaţiul de mai jos, răspundeţi la cele trei întrebări.
a. Descrieţi serviciile pe care le oferă sistemul de rezervă federală pentru băncile de pe întreg
teritoriul statului.
b. Descrieţi serviciile bancare pe care rezerva federală le oferă guvernului federal.
rg
c. De ce este Rezerva un fel de agent regulator necesar pentru monitorizarea sistemului bancar?
___________________________________________________________________________
.o
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ia
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
an
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
m
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ro
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
.ja
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
w
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
108
Capitolul 14.
Stabilitatea economică
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
În timp ce Polly C. Phisscal îşi plănuia campania pentru congres, şi-a dat seama că sănătatea econo-
rg
miei i-ar putea afecta strategia. Aşa că a verificat câţiva indicatori economici. Produsul Intern Brut
i-a dat valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale produse în SUA anul trecut. Dar nu i-a spus
despre vânzarea de bunuri folosite, valoarea bunurilor produse în străinătate de firme ameri-
.o
cane, impactul creşterii polulaţiei sau calitatea îmbunătăţită a produselor. Polly a trebuit să fie
atentă să folosească PIB-ul real dacă voia să compare PIB-ul din diferiţi ani. Trebuia să ia inflaţia în
seamă.
ia
Un alt indicator pe care l-a urmărit a fost rata şomajului, procentajul celor din forţa de muncă
activă care caută loc de muncă.. an
În timp ce studia statisticile, Polly a realizat că mulţi oameni sunt şomeri deoarece se află între două
locuri de muncă. Acesta este şomajul fricţional. Alţii sunt în această stare datorită schimbărilor
tehnologice din câmpul respectiv sau cererea în sădere. Prietenul lui Polly de la atelierul de reparaţii
m
de maşini de scris este un exemplu de şomaj structural.
Din studiile ei, Polly a reţinut că economia va fluctua, ca şi piaţa de acţiuni. În timpul recesiunii,
ro
companiile tind să concedieze muncitorii şi să reducă investiţiile în noi fabrici şi echipamente

şi consumatorii să reducă din cheltuieli. Când companiile şi consumatorii sunt mai optimişti şi
rata angajării creşte cu investiţiile companiilor şi cu cheltuielile consumatorilor, economia este în
expansiune.
.ja
Polly ştie că guvernul poate influenţa creşterile şi scăderile din economie prin programele şi politicile
sale. Puterea de impozitare şi de cheltuieli este politica fiscală. În timpul recesiunii, guvernul poate
stimula economia prin reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor. Într-o perioadă de relaxare,
w
politica ficală poate controla inflaţia prin creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor.
Ca membru al Congresului, Polly va avea puţin control asupra polticii monetare, strategiilor de con-
w
trol al rezervei de bani. Aceasta este responsabilitatea Sistemului de rezervă federală. Are trei mijlo-
ace de administrare a rezervei de bani 1) operaţiunile pe piaţa liberă, 2) rata dobânzii de refinanţare
w
şi 3) procentul ratei rezervei. Pe timpul unei relaxări economice, Rezerva Federală poate reduce ris-
cul inflaţiei prin vânzarea garanţiilor, ridicarea ratei dobânzii de refinanţare, sau creşterea ratei de
rezervă. În timp de recesiune poate face altfel.
Polly îşi dă seama că nu va putea conduce economia de pe scaunul ei din Camera Reprezentanţilor,
dar ştie că dacă economia nu va prospera, ea va primi mai mult decât o parte din vină.
109
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
APLICAREA POLITICILOR MONETARE ŞI FISCALE

Completaţi tabelul următor prin încercuirea politicii monetare sau fiscale folosite de obicei pentru
stabilizarea economiei în baza condiţiilor descrise în coloanele din stânga.
Acţiunea recomandată
Condiţii eco- PREŞEDINTELE CONSILIUL REZERVEI FEDERALE
nomice ŞI CONGRESUL
rg
Taxe Cheltuieli Acţiuni pe pieţa Rata dis- Rata
liberă countului rezervei
.o
1. Rata angajării Cresc Cresc Cumpără garanţii Creşte Creşte
maximă şi inflaţie Scad Scad Vinde garanţii Scade Scade
crescută
ia
2. Şomaj şi Cresc Cresc Cumpăra garanţii Creşte Creşte
producţie în Scad Scad Vinde garanţii Scade Scade
scădere
Un stiudiu de caz ipotetic

an
În anul X, economia SUA arăta semne de recuperare după o perioadă de recesiune. Şomajul era în
m
scădere. Vânzările de automobile şi case noi erau în creştere. Totuşi existau cauze de îngrijorare. Da-
toria federală era încă foarte mare cu previziuni că va ajunge chiar mai mare. Ratele dobânzilor erau
în creştere, preţurile acţiunilor erau instabile. Situaţiile politice nesigure din mai multe regiuni ale
ro
lumii erau citate de Preşedinte ca fiind motive pentru a creşte cheltuielile de apărare. A fost sugerat
de asemenea că economia era înfierbântată şi că presiunea va determina creşterea inflaţiei.
.ja
Întrebări de aprofundare
Folosiţi tabelul de mai sus pentru a dezvolta un plan pentru rezolvarea problemelor cu care se
confruntă economia SUA în anul . Amintiţi-vă să folosiţi toate mijloacele fiscale şi monetare o singură
w
dată pentru a avea efectul deplin pe care îl doriţi.

1. Ar trebui crescute sau reduse taxele? Propunerile de taxe vor fi destinate să influenţeze
w
consumul, investiţiile sau ambele?

Taxele ar trebui mărite. Politicile pot fi ajustate pentru a afecta consumul, investiţia
sau ambele.
w
2. Ar trebui să crescă sau să fie reduse cheltuielile guvernului? Explicaţi ce programe de chel-
tuieli vreţi să măriţi sau să scădeţi şi de ce?
Cheltuielile ar trebui mişcorate în general (deşi pot fi ridicate în anumite sectoare).
Explicaţiile in legătură cu eficacitatea măsurilor vor varia.
3. Ce politici sfătuiţi Consiliul Rezerve federale să adopte în această situaţie?
Politicile monetare ar trebui să încerce să limiteze expansionismul monetar până la
un punct în care fondurile de extindere a afacerilor să fie disponibile la aceeaşi rată a
dobânzii sau chiar mai mică.
110
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
CURBA LUI PHILLIPS: UN STUDIU DE CAZ ISTORIC ŞI INDEXUL DISCONFORTULUI

- Ştii, suişurile şi coborâşurile economiei îmi aduc aminte despre unele dintre acele povestiri cu
veşti bune/veşti rele.
- Ce vrei să spui?
- Păi, gândeşte-te la ce s-ar întâmpla dacă economia se extinde. Vestea bună e că sunt multe lo-
curi de muncă, astfel încât oricine care caută poate probabil să găsească unul.
- Şi care este vestea cea rea?
rg
- Dacă eşti un angajator, muncitorii calificaţi sunt greu de găsit. Dar vestea cea bună e că din mo-
ment ce este o lipsă de muncitori, salariile tind să crească.
.o
- Pot să traiesc cu asta.
- Da, dar vestea cea proastă este că pe măsură ce salariile cresc, aşa fac şi toate preţurile din jur.
- Adică este inflaţie?
ia
- Aşa i se spune. Însă vestea bună e că....
În 1958, A.W. Phillips, de

an la
Şcoala de studii Economice din
Londra a descris schimbul din-
m
tre inflaţie şi şomaj în ceea ce se
cheamă Curba lui Phillips. Ideea
se baza pe unele studii de istorie a
ro
salariilor şi a şomajului din Marea

Britanie dintre 1861 şi 1913. El a
descoperit o relaţie interesantă
.ja
între cei doi indicatori economici

care este schiţată în următorul
grafic. Axa orizontală reprezintă
rata şomajului şi cea verticală reprezintă rata inflaţiei. Cu cât este mai jos rata inflaţiei, cu atât mai
w
mare este rata şomajului şi invers.

De exemplu, conform informaţiei din grafic, dacă inflaţia ar fi la 1.75% rată anuală, şomajul ar fi de
w
8%. Cu inflaţie de 3%, şomajul ar fi redus la 4%. Dacă dublăm inflaţia la 6%, şomajul ar fi redus la 2%.
În ciuda problemelor cauzate de inflaţie, ea tinde să însoţească perioadele de creştere – când com-
w
paniile se extind şi angajează noi muncitori.

Între 1960 şi începutul anilor 1970, guvernul federal folosea datele oferite de Curba lui Phillips pentru
a reduce inflaţia şi pentru a creşte rata angajării. Dar la sfârşitul anilor 1970 şi începutul 1980, aceste
date au pus economiştii în dificultate şi la punerea la îndoială a acestei curbe. Economia stagna şi
suferea totuşi de rate relativ mari ale inflaţiei şi şomajului. În 1979, inflaţia avea valoarea în jur de
11%, iar şomajul a rămas la 5.75 % din forţa de muncă. În anul următor, rata inflaţiei a avansat până
la 13%, dar în loc să scadă, şomajul s-a ridicat până la 7%. Combinaţia de economie în stagnare şi
inflaţie a fost denumită „stagflaţie”.
111
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Economiştii încă mai dezbat valorile curbei lui Phillips. Cei care o văd ca pe un mijloc folositor pentru
înţelegerea economiei se bazează pe eforturile administraţiei Reagan de a reduce inflaţia la începu-
tul anilor 1980. Ceea ce a dus la controlul inflaţiei a fost dorinţa guvernului de a împinge şomajul
până la nivelul record înregistrat. Cei care nu sunt de acord, spun că în timp ce Curba lui Phillips oferă
o imagine istorică interesantă, nu ar trebui să fie folosită pentru modelul politicilor economice din
viitor.
Întrebări de aprofundare
1. Care este schimbul descris de Curba lui Phillips?
rg
Inflaţia şi şomajul şi viceversa.
2. Bazaţi-vă pe informaţiile arătate de Curba lui Phillips pentru a răspunde la următoarele
.o
întrebări.
a. Să presupunem că guvernul federal a decis să aducă rata inflaţiei de la 10 % la 3.5 %.
Ce efect au politicile care duc la acestă scădere asupra ratei ocupării?
ia
Creşterea şomajului.
an
b. Ce paşi trebuie să urmeze Preşedintele, Congresul şi Consiliul Rezervei Federale pen-
tru a obţine aceste valori propuse?
O combinaţie între creşterea taxelor, scăderea cheltuielilor, vânzarea garanţiilor
şi ridicarea ratelor dobânzii.
m
ro
.ja
w
w
w
112
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
INDEXUL DISCONFORTULUI
Indexul disconfortului este denumit şi „indexul sărăciei”, oferă o altă formă de a drescrie relaţia dintre
inflaţie şi şomaj. Reprezintă suma dintre rata inflaţiei şi rata şomajului. Dacă, de exemplu, rata inflaţiei
este de 7% şi rata şomajului este de 4%, indexul de disconfort este de 11. Creşterea ratei ar indica
înrăutăţirea situaţiei economice. Scăderea ratei duce la îmbunătăţirea situaţiei. Politicienii folosesc
această măsură pentru a sublinia problemele din economie.
rg
Tabelul de mai jos rezumă istoria indexului disconfortului ipotetic de peste 30 de ani.
Ani Rata şomajului (%) Rata inflaţiei (%) Indexul

disonfortului (%)
.o
În cinci 8.5 6.9 15.4
În zece 7.1 12.5 19.6
ia
În cinsprezece 7.2 3.8 11.0
În douăzeci 5.5 6.1 11.6
În douăzeci şi cinci 5.6 2.5 8.1
În treizeci 4.5
an 1.6 6.1
1. De ce este suma şomajului şi rata inflaţiei denumită indexul disconfortului sau al sărăciei?
m
Şomajul şi inflaţia sunt două probleme economice care afectează aproape pe toţi in-
divizii. Când inflaţia şi şomajul sunt ridicate, mulţi oameni sunt săraci.
2. De ce s-ar referi politicienii la acest index în discursurile lor mai frecvent decât ar aminti de
ro
Curba lui Phillips?

Curba lui Phillips ilustrază un principiu abstract care nu a fost considerat întotdeauna
adevărat. Indexul de disconfort este uşor de înţeles şi mulţi oameni au trecut prin
.ja
perioade de inflaţie, şomaj, sau ambele.

3. Care este mai folositoare în dezvoltarea politicilor fiscale sau monetare, indexul Disconfor-
tului sau Curba lui Phillips? Explicaţi.
w
Curba lui Phillips este un mijloc mai folositor pentru analiza şi dezvoltarea politicii de-
oarece poate ajuta economiştii să înţeleagă mai bine relaţia dintre inflaţie şi şomaj.
w
w
113
MULTIPLICATORUL
Capitolul 2 a descris economia ca o serie de fluxuri în care factorii de producţie şi articolele produse
au un curs îndreptat spre o anumită direcţie, iar plăţile pentru acestea în altă direcţie.
Valoarea totală a cursului bunurilor şi serviciilor reprezintă Produsul Intern Brut sau PIB. În mod simi-
lar, valoarea plăţilor primite pentru a produce PIB-ul reprezintă venitul naţional brut sau VNB. Din
moment ce valoarea bunurilor şi serviciilor produse trebuie să fie egală cu plăţile necesare pentru a
le produce, putem susţine că PIB=VNB
Ca şi PIB-ul, VNB este egal cu valoarea a trei feluri de cheltuieli: Consumul, investiţiile şi cheltuieli
rg
guvernamentale. Să presupunem că exportul net este zero, C+I+G= VNB.
O creştere a nivelului cheltuielilor C, I sau G vor avea un efect similar asupra venitului total. Cu alte
cuvinte, dacă cheltuielile de guvernare vor creşte cu 4 milioane $, atunci VNB va creşte cu 4 milioa
.o
ne$, nu? Greşit!
Adevărul este că atunci când nivelul cheltuielilor unui sector din economie creşte (sau scade), venitul
ia
total va fi afectat de câteva ori mai mult decât suma. De câte ori depinde de factorul cunoscut de
economişti ca multiplicatori sau efectul de multiplicare.
Efectul de multiplicare în acţiune

an
Când banii sunt cheltuiţi, cineva îi primeşte. Să presupunem că acel cineva sunteţi dvs. Ce faceţi cu
banii pe care îi câştigaţi sau îi primiţi ca dar?Îi pastraţi sau îi cheltuiţi? Dacă îi cheltuiţi, banii devin
m
venituri ale altei persoane. Deci, venitul total în acest punct este egal cu suma de bani pe care aţi
primit-o şi şi banii pe care i-aţi cheltuit.
În mod normal, procesul nu se termină aici. Persoana care primeşte banii pe care dvs. îi cheltuiţi, îi va
ro
cheltui la rândul ei sau va pune o sumă deoparte şi va cheltui restul. Procesul va continua până când
banii sunt puşi deoparte pentru economii. Pe scurt, aceiaşi dolari devin venit pentru câţiva oameni
înainte ca cineva să decidă să-i economisească în loc să-i cheltuie. Trebuie deci să adăugăm la venitul
.ja
total naţional fiecare dolar de fiecare dată când este cheltuit.
Înclinaţia marginală spre economisire

w
Cât de mult economiseşte o persoană la fiecare dolar în plus câştigat variază de la persoană la
persoană. La nivel naţional este posibil să estimăm o medie. Economiştii de referă la această esti-
mare ca fiind înclinaţia marginală de a economisi (IME).
w
Ca ilustraţie, să presupunem că înclinaţia marginală de a economisi era de 20% când cheltuielile gu-
vernului au crescut cu 4 milioane $. Deci când cei care trebuiau să primească 4 milioane $ şi-au primit
w
plata (sub formă de salarii, rentem dobânzi), veniturile le-au crescut cu acea sumă. Ei, în schimb au
dat deoparte 800 000 $ pentru economii (4 milioane $x20% = 800 000$) şi au cheltuit ceea ce a
rămas - 3,2 milioane.
114
La acest punct, veitul total rezultat din 4 milione $ care au mărit cheltuielile guvernamentale a atins
7.2 milioane de $. Procesul nu se va termina aici, deoarece părţi din venituri vor fi economisite şi
cheltuite în cicluri succesive până când nu mai rămâne nimic. Tabelul de mai jos rezumă rezultatele
după cinci circuite şi adună ce a rămas:
CERCUL CHELTUIELILOR CREŞTEREA VENITURILOR (milioane)

1 4.00$
2 3.20$
3 2.56$
4 2.05$
rg
5 1.64$
TOATE CERCURILE 6.55$
TOTAL 20.00$
.o
În consecinţă, o creştere cu 4 milioane de $ în cheltuielile guvernului duce la adăugarea a 20 milio-
ane de $ la VNB. Economiştii explică aceasta prin înclinaţia marginală de a economisi (IME) la 20%,
ia
multiplicatorul este 5. Iar matematic se poate exrpima în felul următor Multiplicator = 1/IME.
Deci cu cât este mai mare înclinaţia de a economisi, cu atât este mai mic multiplicatorul şi vice versa.
an
Dacă IME ar fi 25%, multiplicatorul ar fi de 4 (1/0.25 = 4) şi adăugarea la cheltuielile de 4 milioane de
$ va fi rezultatul total de 16 milioane $ în plus la venit. În mod similar dacă IME ar fi de 10 %, multi-
plicatorul ar fi 10 şi o creştere cu 4 milioane a cheltuielilor guvernamentale va duce la 40 milioane $
în plus la venitul naţional.
m
Efectul de multiplicare merge şi invers. O reducere a cheltuielilor oricăreia dintre componentele
PIB-ului va duca la o reducere a VNB. Aici, mărimea multiplicatorului depinde de cât de mult cheltu
ro
iesc oamenii la un moment dat din veniturile adiţionale.

.ja
w
w
w
115
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
ÎNTREBĂRI DE APROFUNDARE
1. Ce este efectul de multiplicare?
Numărul de ori cu care o creştere a cheltuielilor de către unul din sectoarele eco-
nomice va determina creşterea sau scăderea venitului total.
2. Cum afectează înclinaţia marginală de economisire multiplicatorul?
Este o relaţie inversă între înclinaţia marginală de a economisi şi multiplicator.
rg
3. Dacă înclinaţi marginală de economisire este de 1/3, care va fi efectul asupra venitului total
dacă creşterea investiţiilor în afaceri este de 3 milioane $?
.o
Ar fi o creştere cu 9 miliarde $ în venitul total, iar toate celelalte rămân la fel.
4. În mijlocul unei contracţii economice, un preşedinte al SUA sfătuit consumatorii să „îşi
cheltuie banii până la ieşirea din recesiune”. Ce a vrut să spună Preşedintele prin aceste
ia
cuvinte?
Dat fiind efectul de multiplicare, o creştere a cheltuielior pentru consum şi companii
an
va duce la creşterea venitului total cu mai mult decât suma părţilor.
5. Multiplicatorul intăreşte politicile monetare şi fiscale ale guvernului. Explicaţi această
propoziţie.
m
Masurile de înmulţire a sumelor sunt mărite sau reduse de multiplicator. Cu alte
cuvinte, impactul unui miliard de $ reprezentând cheltuielile guvernului este mai
mare decât un miliard de $.
ro
.ja
w
w
w
116
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
125-b, 126-j, 127-d, 128-a, 129-i, 130-h, 131-c, 132-e, 133-g, 134-f.
Coloana A Coloana B
125. Vârf a. Câştigurile naţiunii au fost ajustate la schim
bările din costul vieţii.
rg
126. Stabilizatori automaţi
127. Recesiune b. Un timp de prosperitate înainte de începutul
unui declin economic.
128. PIB real pe cap de locuitor
c. Strategii ale guvernului de control al ofertei de
.o
129. Cerere de depozite bani.
130. Operaţiuni pe piaţa liberă d. O perioadă de folosire sub limită a resurselor
ia
131. Politică monetară economice.
132. Politică fiscală e. Implică folosirea puterii guvernului de a im-
133. Indicatori economici an pozita şi a cheltui.
f. Rata dobânzii pe care Rezerva Federală o per-
134. Rată a dobânzii de refinanţare
cepe băncilor membre pentru împrumuturi.
g. PIB-ul şi rata şomajului de exemplu.
h. Cumpărarea şi vânzarea de obligaţiuni ale gu-
m
vernului şi alte garanţii ale Trezoreriei de către
Sistemul de rezervă federală.
i. Banii din conturi şi bănci.
ro
j. Taxa de impozit şi beneficiile subangajării, de

exemplu.
.ja
propoziţiei.
c. 1. O idee importantă a acestui capitol b. 3. Care ar fi caracteristica unei perioade
w
este că efectul fluctuaţiilor economice de expansiune?

a. nu sunt serioase a. creşterea productivităţii
w
b. nu pot fi prezise sau măsurate b. scăderea şomajului

c. pot fi măsurate şi parţial controlate c. extinderea creditelor
w
d. nu durează mult. d. scăderea investiţiilor

b. 2. Şomajul ridicat, împreună cu redu- a. 4. Să presupunem că preţurile cresc,
cerea cheltuielilor şi producţiei este o în timp ce producţia rămâne
caracteristică a neschimbată. În aceste circumstanţe,
PIB-ul măsurat în dolari, va
a. vârfurilor economice
b. recesiunii a. creşte
c. depresiunii b. rămâne la fel
d. extinderii c. scade
d. determina scăderea preţurilor.
117
c. 5. Să presupunem o perioadă de rece- c. 10. Care dintre politici va reduce şomajul?
siune, care din următorii termeni va
a. taxele mai mari.
stimula expansiunea?
b. reducerea cheltuielilor guvernului
a. profiturile reduse. pentru echipament militar
b. puterea redusă de cumpărare c. taxe mai mici
c. creşterea investiţiilor d. reducerea cheltuielilor pentru
d. creşterea şomajului. drumuri noi şi autostrăzi.
c. 6. Care dintre următoarele este un mijloc b. 11. Ce s-ar întâmpla dacă cheltuielile de
fiscal pentru stabilizarea economiei? guvernare ar creşte în acelaşi timp cu
rg
rata angajării maximă?
a. creşterea sau scăderea cerinţelor de
rezervă a. preţurile ar cădea
b. operaţiunile pe piaţa liberă b. preţurile ar creşte
.o
c. creşterea sau descreşterea cheltuieli c. şomajul ar creşte
lor guvernamentale d. datoria naţională ar creşte.
ia
d. schimbarea ratei dobânzii de refi
b. 12. Rata angajării maximă se referă la o
nanţare
perioadă în care
a. 7. Ce politică va tinde să stimuleze econo-
mia?
an a. oricine caută îşi poate găsi un loc de
muncă.
a. rezerva federală cumpără garanţii pe b. şomajul este egal sau mai mic decât
piaţa liberă. suma ratelor şomajului fricţional şi
m
b. congresul creşte rata impozitelor. structural.
c. congresul reduce programelel de c. rata actuală a şomajului şi rata
cheltuieli federale. şomajului ciclic ar fi identice.
ro
d. rezerva federală creşte rata rezervei. d. toţi cei din forţa de muncă sunt
angajaţi
a. 8. Care dintre politici va tinde să
.ja
încetinească economia? c. 13. Care rintre următoarele declaraţii ar fi

făcute de un economist keynesian?
a. rezerva federală ridică rata discoun-
tului, a dobânzii de refinanţare a. rezerva federală trebuie să petreacă
w
b. congresul creşte plafonul de datorii. mai mult timp monitorizând oferta

c. congresul alocă alţi 50 miliarde do de bani.
lari pentru apărare. b. cheia pentru ca o economie să
w
d. rezerva federală reduce procentul meargă pe roate este ajustarea

rezervei. corectă a ratelor dobânzii.
w
c. lupta împotriva recesiunii ar trebui

a. 9. Care dintre următoarele nu reprezintă
să se poarte cu arme fiscale.
un stabilizator intern pentru economie?
d. Comitetul pentru o piaţă deschisă şi
a. asistenţa medicală. Consiliul Guvernatorilor şi-au făcut
b. taxele federale pe venit treaba întocmai, Congresul trebuie să
c. beneficiile şomajului nu-şi mai facă griji pentru economie.
d. plăţile pentru ajutorul social
118
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
În spaţiul de mai jos răspundeţi la întrebarea următoare:
De ce ar fi necesare pentru studierea tendinţelor şi schimbărilor din PIB următoarele ?
a. O persoană din mediul de afaceri
b. Un consilier al Preşedintelui SUA
rg
c. Un membru al Congresului
d. Un elev de liceu.
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
119
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
120
Capitolul 15.
Comerţul Internaţional
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
rg
Vice Preşedintele de la Microductor Int., Benjamin Thayer, dădu la o parte articolul din ziar. Autorul,
Kent Clark, a spus că fabricile din SUA erau în scăderea în comparaţie cu alte ţări. „Clark nu înţelege
.o
comerţul”, se gândi. „Comerţul apare pentru că ambele părţi au beneficii. Permite oamenilor să se
specializeze şi apoi să facă schimb pentru a lua ceea ce alţii produc într-un mod mult mai eficient.
Oricum, banii pe care îi cheltuim pe importuri sunt folosiţi pentru a cumpăra exporturile noastre. De
ia
aceea şi importurile şi exporturile din SUA au crescut amândouă în ultimii 30 de ani”.
Ben era supărat şi pentru că acest Clark a scris că muncitorii americani sunt neproductivi. Ben crede
an
că muncitorii de la Microductor sunt printre cei mai eficienţi din lume. De fapt, Microductor şi alţi
producători de cipuri din SUA au avut avantaje absolute şi avantaje comparative. Un avantaj
comparativ înseamnă că ei produc cipuri de calculator la costuri de oportunitate mai mici decât
alte produse. Mai departe, Ben argumentează împotriva celor care spun că salariile mari fac SUA
m
necompetitivă. Ben spune „Dacă muncitorii din US ar fi de patru ori mai productivi, salariul lor ar fi
de patru ori mai mare ”.
ro
De-a lungul istoriei, SUA şi celelalte state au încercat să elimine barierele comerciale pentru a pro-
teja anumite sectoare economice.
Cele mai cunoscute tipuri de bariere sunt tarifele şi cotele. Tendinţa mondială este de reducere a
.ja
barierelor comerciale. O organizaţie de comerţ liber diminuează barierele dintre naţiunile mem-
bre. NAFTA este un exemplu. Acordul de uniune diminuează barierele dintre statele membre şi are
bariere obişnuite pentru ne-membri. Comunitatea Europeană este un exemplu. La nivel global, mai
mult de 135 de ţări aparţin de Organizaţia Mondială a Comeţului (OMC). A redus multe bariere
w
comerciale.
Microductor vinde cipuri de calculator pe pieţele internaţionale. Exporturile sunt raportate în balanţa
w
comercială. Aceasta măsoară valoarea bunurilor importate şi exportate. Contul curent adaugă
schimburi de servicii ale US cu alte ţări. Contul de capital include valoarea investiţiilor străine ale
w
SUA. Surprinzător, contul de capital anulează exact deficitul sau surplusul din contul curent, astfel
încât balanţa de plăţi să fie mereu echilibrată.
121
Comerţul internaţional
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
AVANTAJUL ABSOLUT ŞI CEL COMPARATIV

Să presupunem că există două ţări, Chipland şi Entertainia, care produc cipurile personale de calculator şi
CD playere. Ţările, care nu fac schimb una cu alta, pot produce articole precum este descris în tabel.
PRODUS CHIPLAND ENRERTAINIA

1 Cip de calculator 5 ore 24 ore
1 CD player 10 ore 12 ore
Total 15 ore 36 ore
rg
1. Care ţară are avantaj absolut în producerea cipurilor? Explicaţi de ce.
Chipland, poate produce cipurile în cel mai scurt timp.
.o
2. Care ţară are un avantaj absolut în producerea de CD playere? Explicaţi de ce.
Chipland. Poate produce CD-playerele în câteva ore.
ia
3. Care este costul de oportunitate pentru Chipland de producere a unui calculator? Care este
costul de oportunitate pentru producerea unui CD player?
½ dintr-un CD-player, an
două cipuri de calculator
4. Care este costul de oportunitate pentru Entertainia de producere a unui calculator? Care
este costul de oportunitate pentru producerea unui CD player?
m
2 CD-playere, ½ dintr-un cip.
5. Care ţară are un avantaj comparativ în producerea cipurilor de calculator? Explicaţi de ce.
Chipland a avut un avantaj comparativ la cipurile de calculator deoarece costul de
ro
oportunitate este mai mic.

6. Care ţară are un avantaj comparativ în producerea CD playerelor? Explicaţi de ce
.ja
Entertainia are un avantaj comparativ pentru CD playere deoarece costul de oportu-

nitate este mai mic.
7. Folosind acest exemplu, explicaţi de ce poate avea o ţară un avantaj absolut în producerea
unui bun şi totuşi să nu aibă un avantaj comparativ.
w
Chipland are un avantaj absolut pentru ambele produse. Comparând productivita-

tea, Chipland renunţă la mai multe cipuri de calculator decât Entertainia pentru a
w
produce CD playere, deşi îi ia mai mult să le producă.

8. Cum pot să economisească timp cele două ţări prin specializarea pe producerea unui singur
w
produs şi să nu facă comerţ încercând să îl obţină pe celălalt? Cât de mult timp ar economisi
fiecare naţiune?
Chipland poate opri producţia de CD playere şi să folosească 5 sau 10 ore pentru a
produce un alt cip. Entertainia ar putea să înceteze producţia de cipuri şi să folosească
12 sau 24 de ore pentru a produce un alt CD player. Cele două ţări pot schimba un cip
pentru un CD player. Chipland tot va face câte un produs din fiecare, dar acum chel-
tuie un total de 10 ore în loc de 15 pentru producţie, deci economiseşte 5 ore. Enter-
tainia încă primeşte câte un produs din fiecare dar acum cheltuie 24 de ore în loc de
36 pentru producţie, deci economiseşte 12 ore.
9. Poate să folosească fiecare naţiune timpul economisit pentru a produce un alt lucru?
Chipland poate folosi cele 5 ore pentru a mai produce un cip. Atunci va avea 2 cipuri
şi un CD player. Entertainia poate folosi cele 12 ore pentru a produce un alt CD player.
Atunci va avea 2 CD playere şi un cip.
122
122
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
APLICAREA AVANTAJULUI ABSOLUT ŞI A CELUI COMPARATIV

Studiaţi listele cu importurile şi exporturile majore ale SUA şi răspundeţi la întrebările care urmează.
IMPORTURI EXPORTURI
Petrol Piese de maşini
Piese de maşini Piese de avioane
Fier, oţel Maşini industriale
rg
Piese de maşini electrice Piese de maşini electrice
Produse pentru radio, TV şi instalaţii de sunet Calculatoare
Îmbrăcăminte Maşini pentru birouri
.o
Chimicale Porumb
Maşini industriale Grâu
Automobile Soia
ia
1. Încercuiţi produsele care sunt importante ca exporturi dar nu sunt importante pentru im-
porturi. an
(Piese de avioane, calculatoare, porumb, grâu, soia)
a. Pe baza listei dvs. scrieţi o frază despre tipul de produse pe care le exportă SUA.
Produse agricole, calculatoare, piese de avioane
m
b. Ce principiu economic explică exportarea cu succes de către companiile din SUA a
acestor produse?
Producătorii americani folosesc avantajul comparativ în producerea acestor
ro
bunuri.
2. Subliniaţi produsele din lista care repreuintă importuri majore, dar nu exporturi majore.
.ja
(Petrol, fier, oţel, componente audio şi TV, îmbrăcăminte şi automobile)

a. Pe baza listei dvs. scrieţi o frază despre tipul de produse pe care le importă SUA.
Anumite materii prime, materiale şi articole fabricate în special electronice şi textile.
w
b. Folosiţi principul avantalului comparativ pentru a explica de ce companiile şi con-

sumatorii din SUA importă aceste produse.
w
Costul de oportunitate pentru producerea acestor bunuri în SUA este mai mare decât
pentru alte state. SUA poate obţine aceste produse la un cost mai mic producând
altceva, exportând şi folosind câştigurile pentru a cumpăra aceste produse.
w
Companiile din multe ţări produc de multe ori produse similare şi le comercializează cu succes pe
piaţa mondială. Industria de automobile din SUA ar putea să ofere maşini pentru toţi americanii, dar
aceştia îşi cumpără multe maşini de la companiile japoneze sau europene. În mod asemănător, con-
sumatorii din Japonia şi Europa cumpără maşini americane. De ce?
Răspunsul se corelează cu avantajul comparativ. Companiile cu un avantaj comparativ asupra unui
anumit produs, cum ar fi automobilele se află pe teritoriul mai multe state. Pe măsură ce concurează
pe piaţa mondială, ei îşi diferenţiază produsele - aşa cum fac companiile de înregistrări, producătorii
de detergent, editorii de reviste sau cum fac alte persoane care caută cel mai bun preţ. Ca rezultat,
consumatorii americani pot prefera mărci sau stiluri de la un producător intern, în timp ce alţii preferă
produse similare de la producătorii din alte state. La fel se întâmplă şi cu consumatorii din alte ţări.
123
123
3. Puneţi o steluţă în dreptul produselor pe care SUA le şi importă, le şi exportă în cantităţi

însemnate. Explicaţi de ce persoanele şi companiile din SUA ar importa aceste produse şi în
acelaşi timp companiile americane le-ar exporta.
(Piese de maşini, piese pentru maşini electrice, maşini industriale) Producătorii din
SUA şi din alte state au avantaje comparative pentru aceste produse. Aceste companii
concurează pe piaţa mondială prin diferenţierea produselor şi concentrarea pe diferi
te segmente de piaţă.
4. Folosiţi principiul avantajului comparativ pentru a explica de ce SUA importă îmbrăcăminte
rg
din Taiwan şi Taiwanul importă grâu din SUA. Cine câştigă din schimb?
Producătorii taiwanezi au un avantaj comparativ în producerea îmbrăcămintei în timp
ce producătorii din SUA nu. Aceştia au un avantaj comparativ în producerea grâului, în
.o
timp ce producătorii taiwanezi nu îl au. Consumatorii americani câştigă din preţurile
mici ale îmbrăcămintei, iar cei din taiwan câştigă un preţ mic pentru grâu.
ia
5. Alfa şi Beta sunt două ţări în care consumatorii ar dori să cumpere tricouri. Nici una din-
tre naţiuni nu a început producţia. Următorul tabel arată costul marginal de producere a
tricourilor pentru fiecare naţiune. Cu cât produce mai mult fiecare, cu atât mai mare este
an
costul marginal.
a. Dacă Alfa şi Beta ar produce fiecare
Costul marginal al producerii tricourilor
câte un milion de tricouri, care are
avantajul comparativ? Cantitate Costul mar- Costul mar-
m
ginal al lui ginal al lui
Alpha are avantaj deoarece cos-
Alfa Beta
tul marginal este mai mic.
ro
1 milion 1$ 6$
b. Să presupunem că Alfa produce
acum 6 milioane de tricouri şi Beta 2 milioane 2$ 7$
produce 1 milion. Care naţiune are 3 milioane 3$ 8$
.ja
avantajul comparativ dacă cererea

4 milioane 4$ 9$
mondială creşte la 7 milioane?
5 milioane 5$ 10$
Beta, deoarece costul marginal
w
de 6$ este mai mic decât costul 6 milioane 6$ 11$

marginal al Alpha de 7$ pentru a 7 milioane 7$ 12$
w
produce un milion în plus de tri-

couri. 8 milioane 8$ 13$
9 milioane 9$ 14$
w
10 milioane 10$ 15$
124
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
BARIERELE COMERCIALE
Abrahama Lincoln a avut cea mai corectă idee despre comerţul internaţional. „Când cumperi o haină
din Anglia, eu am haina şi Anglia are banii”, spunea.” Dar când cumpăr o haină din America, eu am
haina şi America are banii.”. Înlocuiţi cuvintele „loc de muncă” cu „bani” în aceată frază şi veţi vedea cum
comerţul internaţional distruge locurile de muncă şi subminează salariile muncitorilor americani.
Consumatorii se gândesc din păcate că ei beneficiază din comerţul liber deoarece pot să cumpere
rg
tricouri importate, televizoare, maşini şi multe alte produse. Totuşi, de fiecare dată când un con-
sumator cheltuie bani pe un bun din import iar nu pe unul făcut în SUA, companiile vând mai puţin.
Deci, comerţul liber afectează consumatorii deoarece diminuează veniturile pe care le câştigă ca şi
.o
muncitori.
Remediul este de a folosi bariere comerciale pentru a ţine importurile departe. Acest lucru va proteja
standardele de viaţă ale muncitorilor noştri, care pot să concureze cu cei străini care primesc salarii
ia
foarte mici. Şi prin refuzul importului, vom determina companiile să producă pentru aici în loc să se
mute în străinătate şi să folosească muncă ieftină pentru a vinde tot pe piaţa noastră. Barierele co
an
merciale fac economia SUA mai puternică.
Pentru un comerţ liber

Comerţul liber reduce preţurile, îmbunătăţeşte calitatea produselor şi în general oferă consumato-
m
rilor un „meniu” mai mare . Puterea reală de cumpărare a banilor creşte deci este ca şi când ţi s-ar mări
salariul.
ro
Comerţul liber include şi creşterea locurilor de muncă deoarece ne permite să ne concentrăm mai
mult pe resursele noastre în producerea a ceea ce noi facem mai bine. Deci vom exporta o parte din
ce producemşi vom folosi câştigul pentru a cumpăra ce alţi oameni produc cel mai bine. Deci sun-
.ja
tem mai productivi şi o productivitate mai mare înseamnă o rată mai mare de angajare, salarii mai
mari şi deci venituri mai mari.
Este adevărat că barierele comerciale protejează anumite locuri de muncă, dar numai printr-un cost
w
mai mare pntru naţiune. Puteţi observa acest lucru când consumatorii americani plătesc sute de mii
de dolari pentru preţuri mai mari în scopul de a salva un loc de muncă care produce valoare mai
puţină. Puteţi observa acest cost şi când oamenii din alte ţări cumpără bunuri mai puţine de la noi
w
deoarece barierele comerciale ne împiedică să cumpărăm mult de la ei. Cu câţiva dolari care merg
într-un circuit, rata ocupării sfârşeşte prin a scădea în multe alte industrii americane. Barierele comer
w
ciale ne fac rău, dar comerţul liber face ca economia să fie mai puternică.
1. De ce favorizează primul articol barierele comerciale?

Comeţul liber reduce producţia unui stat, locurile de muncă şi salariile, în timp ce
barierele comerciale pot să le mărească.
125
2. De ce este al doilea articol în favoarea comerţului liber?
Comerţul liber schimbă locurile de muncă dintr-o ţară astfel încât producţia este mai
eficientă. Rezultatul este un preţ mai mic pentru consumatori, câştiguri mărite şi lo-
curi de muncă pentru muncitori.
3. Un alt termen pentru barierele comerciale este protecţionismul. Pot acestea să protejeze pe
unii indivizi? Explicaţi.
Oamenii care lucrează sau deţin companii care concurează cu importurile sunt
protejaţi de competiţia pe piaţă.
rg
4. Credeţi că barierele comerciale sau comerţul liber ar putea să ne consolideze economia?
.o
Explicaţi.
Răspunsurile vor fi variate.
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
126
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
135-f, 136-e, 137-i, 138-j, 139-g, 140-d, 141-c, 142-b, 143-h, 144-a.
Coloana A Coloana B
135. Avantaj absolut a. O taxă pe importuri.
b. Ajută muncitorii să câştige salarii mai mari şi să
rg
136. Balanţă de plăţi
concureze pe pieţele mondiale.
137. Balanţă a comerţului c. O organizaţie multinaţională care promovează
138. Avantaj comparativ liberul schimb.
.o
139. Cont de capital d. Preţul unei monede anume în termenii altei
monede.
140. Rată de schimb e. Suma tuturor schimburilor dintre rezidenţii
ia
141. OMC unei ţări şi cei ai altei naţiuni pe o anumită
142. Productivitate a muncii perioadă.
f. Abilitatea de a produce un bun cu mai puţine
143. Cote
144. Tarif
an resurse decât alţi producători.
g. Suma împrumuturilor şi investiţiilor între o
ţară şi alta pe o anumită perioadă.
h. Restricţii de cantitate asupra bunurilor care
m
intră într-o ţară.
i. Diferenţa dintre exporturile unei naţiuni şi im-
porturile de mărfuri (bunuri) .
ro
j. Abilitatea de a produce un bun la un cost

de oportunitate mai mic decât ceilalţi
producători.
.ja
propoziţiei.
a. 1. Care din următoarele sunt recunoscute Întrebările 3-5 se bazează pe următoarele informaţii:
w
de economişti ca şi câştig al comerţului? Timp de producţie:

a. importurile Ţara 1 Ţara 2
w
b. munca un bidon de şampon 1 oră 4 ore

c. exporturile o perie de păr 3 ore 1 oră
w
d. aurul
c. 3. Care din următoarele este adevărată?
b. 2. Care dintre următoarele descrie cel mai
a. ţara B are un avantaj absolut în
bine „strada cu două sensuri” a comerţului?
producţia de perii de păr.
a. importurile intră şi locurile de muncă ies. b. ţara A are un avantaj absolut îm pro-
b. ţările pot exporta numai pentru că ducerea de şampon.
importă. c. ambele a şi b
c. când exporturile cresc, câştigurile d. nici a, nici b.
din comerţ cresc.
d. în comerţul mondial, ceea ce câtigă
o ţară este ceea ce pierde alta.
127
a. 4. Care dintre următoarele propoziţii este c. de obicei rezultatele reptezintă
adevărată despre avantajele compara- câştigul unei ţări şi pierderea alteia.
tive ale naţiunii? d. poate ajuta la ridicarea standarde-
a. ţara B are un avantaj comparativ în lor pentru toate naţiunile care fac
producerea de perii de păr. comerţ prin faptul că le face să
producă o „felie” mai mare.
b. ţara B nu are un avantaj comparativ
în producerea nici unui bun. b. 8. Un argument valabil în favoarea unor
c. ţara A are un avantaj comparativ în tarife este că
producţia de perii de păr. a. de obicei recuc conflictele dintre
d. nici una dintre ţări nu are un avantaj
rg
naţiuni
comparativ. b. pot încuraja dezvolatarea comerţului
a. 5. Dacă cele două ţări ar schimba un bi- liber
.o
don de şampon pentru o perie de păr, c. promovează comerţul liber
ar economisi un total combinat de d. reduc preţurile pentru consumatori.
a. 5 ore de muncă d. 9. Când sunt reduse tarifele
ia
b. 13 ore de muncă
a. industriile exportatoare pot conce-
c. 16 ore de muncă an dia angajaţi sau să le reducă salariile
d. nu pot economisi timp, deci nu vor b. preţurile la importuri cresc de obicei
schimba nimic.
c. nivelul de trai va scădea acasă
b. 6. Dacă productivitatea naţională a mun- d. industriile protejate ar putea să con-
cii este de 10 ori mai mare dcât cea a
m
cedieze angajaţi sau să le reducă
unei alte ţări, atunci salariile.
a. nici o ţară nu ar vrea să facă comerţ c. 10. Care din următoarele nu ar duce la
ro
cu o alta. creşterea ratei de schimb a dolarului?

b. ratele salariale din ţara mai
a. oamenii din alte ţări vor să depozi
productivă poate fi de 10 ori mai
.ja
teze mai mulţi bani în SUA.

mare decât cea a ţării cu salarii mai
b. oamenii din alte ţări vor să cumpere
mici fără să crească preţurile la pro-
mai mult bunuri şi servicii ameri-
duse.
cane.
w
c. ţara cu productivitate mai mică nu

c. oamenii din SUA încep să cumpere
va putea să concureze cu cea cu pro-
mai multe bunuri şi servicii de la alte
ductivitate mai mare.
w
ţări.
d. nicio ţară nu are un avantaj compa
d. ratele dobânzii din SUA cresc în
rativ.
comparaţie cu cele din alte ţări.
w
d. 7. Comerţul internaţional
a. este mai benefic când fiecare naţiune
care face comerţ are aceleaşi costuri
de oportunitate pentru producerea
de bunuri particulare.
b. este rezultatul natural al unei naţiuni
care produce mai mult decât are ne-
voie.
128
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Să presupunem că guvernul SUA adoptă un tarif sau o cotă pentru oţelul importat. Explicaţi cum vor
afecta aceste bariere comerciale: muncitorii în industria fierului şi oţelului, consumatorii americani,
fabricile de auromobile, muncitorii amricani din industriile exportatoare, proprietarii fabricilor de
oţel, importatorii de unelte făcute din oţel.
____________________________________________________________________________________
rg
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
129
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
130
Capitolul 16.
Lumea globalizată de azi

NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
FOLOSIREA VOCABULARULUI: GLOBALIZARE
rg
Aici sunt câţiva termeni pe care i-aţi învăţat la capitoul acesta şi la cele trecute: ţară mai puţin
dezvoltată, ţară mai dezvoltată, rată a fertilităţii, productivitatea muncii, comerţ internaţional, comerţ
.o
liber, recompense şi creştere economică.
Trebuie să scrieţi un eseu de două paragrafe. Primul paragraf trebuie să definească şi să explice globali
zarea. Al doilea va trebui să analizeze o parte din economia globalizării, folosind termenii de mai sus.
ia
Primul paragraf ar trebui să includă definiţia globalizării, care este procesul ţărilor şi cetăţenilor de
a deveni independenţi. Globalizarea a fost condusă de creşterea tehnologiei şi scăderea costurilor
an
comrţului internaţional. Ca rezultat, oamenii călătoresc mai mult, schimbă informaţii despre cultura
proprie şi se bazează pe comunicarea pe internet.
Al doilea paragraf ar trebui să includă diferenţele dintre ţările mai puţin dezvoltate şi cele dezvol-
m
tate. Un motiv pentru care statele sunt mai puţin dezvoltate este că rata natalităţii este mare, ceea
ce înseamnă că populaţia creşte mai rapid decât productivitatea. Un mod în care un stat poate de-
veni dezvoltat şi îşi poate creşte puterea economică este să devină mai productiv şi să reducă rata
ro
natalităţii.
.ja
w
w
w
131
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
STARBUCKS ÎN TANZANIA?
Ziarul „The Wall Street Journal” din 12 Martie 2007 a publicat următoarea scrisoare. A fost intitulată „Starbuks este
legătura noastră cu un viitor productiv”.
Ca un lider al unei cooperative reprezentând 10 000 de mici ferme de cafea din Tanzania, este o mare
îngrijorare să citesc despre lupta dintre guvernul etiopian şi Starbucks. Orice publicitate negativă
pentru Starbucks reprezintă o preocupare pentru membrii noştri deoarece ne bazăm pe creşterea
sa puternică în procesul de conversiune de la producerea unui bun de uz curent la producerea unei
rg
specialităţi de cafea care ar aduce profituri mari. Membrii cooperativei câştigă mai mult de 1 milion
de dolari pe an din vânzarea către cumpărătorii specializaţi, dintre care Starbucks este cel mai mare
client. Mă întreb cum ar răspunde producătorii de carne de vită din Parma la ideea guvernului italian
.o
de a deţine marca pentru produsele lor. (Adolph Kumburu, Director Executiv, Asociaţia Cultivatorilor
de Cafea Kilimanjaro, Moshi, Tanzania).
ia
1. Descrieţi cum reflectă această scrisoare lumea globalizată de azi?
an
Starbucks este o companie americană care cumpără un produs principal (cafea) din
statul Africam Tanzania.
2. Dacă aţi fi preşedintele Starbucks, care ar fi îngrijorările pe care le-aţi avea în legătură cu
această scrisoare?
m
Ca şi preşedinte, elevul poate să-şi exprime preocuparea dacă va putea să cumpere o
cafea de calitate şi asigurarea că această ofertă va continua între cele două părţi.
ro
3. Ca şi preşedinte al Starbucks, ce aţi răspunde D-lui. Kumburu?

Dacă preşedintele preţuieşte furnizorul de cafea din Tanzania ar putea să-i dea un
telefon sau un e-mail dlui. Kumburu pentru a-l asigura că Starbuks va continua să
.ja
cumpere cafea.
w
w
w
132
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
STATE BOGATE, STATE SĂRACE

Următoarele valori ale PIB-ului pe cap de locuitor pentru 10 state din lume sunt preluate din THE
ECONOMIST din ediţia din 2006 a „Lumii dintr-un buzunar în cifre”.
Puneţi un X în dreptul fiecărei ţări pentru a indica dacă este mai dezvoltată sau mai puţin dezvoltată,
în baza înformaţiilor citite în capitolul 16.
ŢARĂ PIB / CAP DE LOCUITOR MAI DEZVOLTATĂ MAI PUŢIN DEZVOLTATĂ
rg
Afganistan 200$ ______________ ______________
Regatul Unit 30 380$ ______________ ______________
.o
Liberia 130$ ______________ ______________
Norvegia 49 080$ ______________ ______________
ia
Ungaria 8360$ ______________ ______________
Arabia Saudită 8870$
an ______________ ______________
Rwanda 190$ ______________ ______________
Mozambic 230$ ______________ ______________
m
Canada 27 190$ ______________ ______________
ro
Uganda 240$ ______________ ______________

.ja
Acum studiaţi harta lumii pentru a identifica locaţiile ţărilor din listă. Scrieţi observaţii despre locaţia
ţărilor mai puţin dezvoltate sau a celor mai dezvoltare din listă.
Cele mai sărace ţări cu excepţia Afganistanului sunt situate în Emisfera Sudică, mai ales în Africa. Cele
w
mai bogate – Marea Britanie, Norvegia, Canada în Emisfera Nordică.

w
w
133
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE

Paritatea puterii de cumpărare este un termen pe care economiştii îl folosesc pentru identificarea unei
echilibru pe termen lung al ratei de schimb a două monede pentru a egala puterea de cumpărare
a monedelor. Dobândirea puterii de paritate a ratei de schimb egalizează puterea de cumpărare a
două monede diferite în ţările de provenienţă pentru un coş de cumpărături. Ratele sunt folosite
pentru a compara standardul de viaţă a două sau mai multe ţări.
rg
THE ECONOMIST, în ediţia 2006 a „Lumii dintr-un buzunar în cifre”, a făcut o listă cu multe ţări din
lume care folosesc indexul de Dobândire a puterii de paritate. SUA are un index de 100. Orice index
mai mare de 100.0 arată că există o putere mai mare de cumpărare decât în SUA.
.o
În lista de mai jos, scrieţi un clasament de la 1 la 10 în funcţie de Puterea de cumpărare a monedei.
ia
Ţară Index parităţii puterii de cumpărare Locul
Luxemburg 147.0
an 1
Irlanda 81.9 3
Franţa 73.2 4
m
Chile 26.0 9
Slovenia 50.6 6
ro
SUA 100.0 2
Spania 58.7 5
.ja
Tanzania 1.6 10
Cehia 41.3 7
w
Lituania 27.0 8
w
Acum, răspudeţi la următoarele întrebări:

w
1. Ţările cu cele mai mari puteri de cumpărare sunt Luxemburg şi SUA.

2. Cea mai săracă ţară este Tanzania.
3. SUA este de două ori mai bogată decât Slovenia.
4. SUA este de patru ori mai bogată decât Chile şi Lituania.
5. Franţa este cam 75% din SUA ca putere de cumpărare.
134
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
LA ŞTIRI
Multe dintre ştirile din ziarele zilnice sunt veşti proaste. Oricum, evenimentele din lume va afectează
pe dvs şi statul dvs. diferit. Aici sunt câteva titluri posibile din toată lumea. Încercuiţi numărul care
arată ce impact ar putea avea ştirea pentru dvs şi asupra SUA:
TITLURI IMPACT MIC MARE
rg
Statele OPEC ridică preţul pretolului cu 15 %
Impact asupra mea 1 2 3 4 5
.o
Impact asupra SUA 1 2 3 4 5
Gripa aviară loveşte Tokyo
ia
Impact asupra SUA
an 1 2 3 4 5
General Motors dă faliment
m
ro
Poluarea cu petrol ajunge pe plajele din Florida

.ja

Mexic descoperă rezerve mari de petrol
w

w
Dolarul scade pe pieţele europene

w

China impune tarife ridicate la importuri
Economia Africii de Sud este într-o depresiune economică severă
135
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
145-c,146-e, 147-f, 148-a, 149-d, 150-b.
Coloana A Coloana B
145. Capitalism a. Face împrumuturi pe termen lung pentru dez-
voltarea statelor.
rg
146. Socialism
147. Standarde de mediu b. Vânzarea companiilor deţinute de stat către
persoane fizice sau companii.
148. Banca Mondială
c. Sistem economic bazat pe proprietatea privată
.o
149. Creştere economică şi afaceri în competiţie.
150. Privatizare d. Cea mai importantă problemă a naţiunilor
ia
dezvoltate.
e. Sistem economic în care guvernul deţine mj
an loacele de producţie.
f. Este văzut ca o barieră comercială deghizată
de către statele în curs de dezvoltare.
m
propoziţiei.
c. 1. O ţară în care guvernul deţine fabri- c. cum vor fi produse bunurile şi servi-
ro
cile de oţel, căile ferate şi minele este ciile?

probabil un stat d. cine va primi bunurile şi serviciile
produse?
.ja
a. social capitalist
b. comunist c. 4. Care dintre următoarele descrie cel
c. socialist mai bine evenimentele din lumea
d. democratic fascist globalizată începând cu anul 2000 ?
w
d. 2. Într- o economie bazată pe planificarea a. pentru prima dată de secole, econo-

centralizată, resursele sunt alocate după mia globală nu a avut crize majore
w
nicăieri în lume.
a. capacitatea curentăde producţie
b. a fost o criză mondială de încredere
b. cererea consumatorilor
w
în sistemul de piaţă.
c. mecanismul preţurilor c. multe ţări mai puţin dezboltate au
d. scopurile şi obiectivele economice. început să privească către un sitem
b. 3. Care dintre următoarele nu este una de piaţă ca metodă preferată de a
dintre întrebările economice la care promova creşterea economică.
trebuie să răspundă toate economiile? d. popularitatea creşterii economice s-a
redus.
a. ce bunuri şi servicii vor fi produse?
b. cum vor folosi resursele pentru a
elimina deficitul?
136
b. 5. Care dintre următoarele nu se aplică a. 9. Dacă statele mai sărace, în curs de dez-
naţiunilor dezvoltate? voltare ar creşte pe plan economic şi şi-ar
ridica standardele de viaţă suficient, ele
a. scăderea ratei natalităţii
b. scăderea veniturilor pe cap de locuitor a. vor fi probail mai dispuse şi capabile
c. productivitate a muncii relativ să conserve mediul înconjurător.
scăzută b. vor avea probabil o creştere rapidă a
d. un interes în extinderea comerţului populaţiei.
global. c. vor afecta mai rău mediul înconju
rător la nivel global.
d. 6. În timp, nivelul salariului dintr-o econo
d. vor sfârşi prin a avea niveluri mai
rg
mie depinde în special de
mici de productivitate pe măsură ce
a. ajutorul companiilor şi repsonsabili- îşi folosesc toate resursele.
tatea socială
.o
d. 10. Gândirea economică explică faptul că
b. standardele de muncă guverna
distrugerea mediului se întâmplă de
mentale
obicei din cauza
ia
c. barierele comerciale
d. productivitatea muncitorilor. a. faptului că sunt prea multe drepturi
de proprietate privată.
a. 7. Dacă angajatorii din naţiunile mai
puţin dezvoltate sunt forţaţi să
an b. planificării centrale folosite de gu-
verne.
plătească muncitorii cu salarii mai mari,
c. că oamenii sunt inresponsabili.
a. acei muncitori probabil vor concura d. nu există drepturi definite clar în ceea
m
mai puţin cu muncitorii din statele ce priveşte proprietatea privată.
dezvoltate
b. 11. Tragedia bunurilor comune se referă la
b. rata angajării şi standardele de viaţă
ro
ar creşte în acele naţiuni. a. lipsa educaţiei despre mediu a oa-

c. consumatorii din aceste naţiuni ar menilor obişnuiţi
avea beneficii b. risipa resurselor care aparţin tuturor
.ja
d. muncitorii din aceste naţiuni ar fi c. sfârşitul Pieţei Comune Europene

mai înclinaţi să se specializeze când d. o greşeală în legătură cu mediul din
au un avantaj comparativ. 1998 a Camerei Comunelor din Marea
w
Britanie.
b. 8. După raţionamentul economic, oame-
nii au distrus populaţiile de elefanţi
w
deoarece
a. sunt lacomi şi iresponsabili.
w
b. au deficienţe de informare şi au re

compense
c. vor să-i enerveze pe susţinătorii me-
diului din naţiunile bogate.
d. elefanţii sunt de obicei o proprietate
privată.
137
NUME: _____________________________________________________ Data: ________________
Capitolul 2 a menţionat ideea economiei mixte. Discutaţi elementele din economia SUA care o de-
scriu cel mai exact ca pe o economie mixtă. Din cunoştinţele dvs. despre pieţe şi sistemele dirijate şi
scopurile sistemului economic al SUA, ce aţi schimba dacă aţi putea? De ce?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
rg
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.o
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ia
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
an
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
m
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ro
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
.ja
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
w
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
138
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
139
rg
.o
ia
an
m
ro
.ja
w
w
w
140
w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg
w
w
w
.ja
ro
m
an
ia
.o
rg

Rezolvarea Exercitiilor Economie Aplicata WTM PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvarea Exercitiilor Economie Aplicata WTM PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

w

Programele Junior Achievement România sunt implementate în parteneriat cu Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza Protocolului 10184 din 12.05.2003.

2. Scrieţi avantajele şi dezavantajele pentru fiecare alegere:

Întocmind această listă a alegerilor şi identificând avantajele şi dezavantajele fiecăreia,

dezavantajele (costurile) pentru fiecare dintre opţiuni.

3. Ce veţi decide? Explicaţi decizia luată.

Costul de oportunitate: aplicarea conceptului

Costul de oportunitate în viaţa de zi cu zi

Costurile de oportunitate în afaceri

POSIBILITĂŢILE DE PRODUCŢIE: ACTIVITATE COMPETIŢIONALĂ

Să ia numai note mici.

neva renunţă când face o alegere.

b. 1. Cunoaşterea detaliată despre producţia d. 3. Care dintre următoarele reprezintă o

de manageri. milkshake de la un magazin de

care ar putea să nu se cunoască între b. cineva care foloseşte un catalog de

Departamentul de Comerţ. c. nici unul dintre cei de mai sus.

tarul va acţiona în acest mod dacă

d. un sfat de la avocat. mic decât beneficiul marginal.

c. beneficiul marginal şi costul marginal al

d. promovarea va aduce mai mulţi clienţi.

ÎNTELEGEREA IDEILOR PRINCIPALE

ÎNTELEGEREA PILONILOR LIBEREI INIŢIATIVE

2. Explicaţi felul în care este exemplificat antreprenoriatul în această poveste.

foloseşte pentru cheltuieli şi salarii, venituri pentru alte companii.

11-b, 12-j, 13-d, 14-g,15-e,16-a, 17-i, 18-h, 19-c, 20-f

tre gospodării şi companii.

c. 1. Modelul circular arată toate a. 2. Multe companii lucrează împreună

informaţiile din pieţe mai puţin: pentru a vă oferi produse cum ar fi

mai mare parte dintre ele, companiile

niile pe piaţa de produse şi pe cea de

c. companiile vând resurse gospodăriilor. b. guvern

d. consumatorii au venituri din sprijinirea c. sistemul bancar

a. oamenii au motive pentru a le folosi b. determină companiile să producă

tunitate şi beneficiile folosirii resurselor. d. contribuie puţin la economia noastră.

d. nici una de mai sus.

oferă informaţii. Acest lucru înseamnă

Preţul/CD Tim Samantha Jamal Felicia Total

b. Este vreo schimbare a cererii? Explicaţi.

DIMINUAREA UTILITĂŢII MARGINALE

1.00$ pentru el. Valoarea sa este mai mare

DIMINUAREA UTILITĂŢII MARGINALE

de mere, suc de mere, mere coapte sau plăcintă cu mere.

b. Să presupunem că preţul mărului este de 0.90 $. Preţul acesta îl poate determina pe

SCHIMBĂRI ALE CERERII

1. Eveniment 2. Produsan 3. Schimbarea Cererii 4. Variabila

Disney World creşte preţul Camerele de hotel de d. Preţul produselor

Preţul ouălor scade Şunca d. Preţul produselor

Un ger puternic distruge Sucul de portocale f. Aşteptările

itoarea recoltă de portocale

Preţul benzinei creşte SUV-urile d. Preţul produselor

propoziţiei. Întrebările 2-5 se bazează pe grafic.

d. 1. Care din următoarele enunţuri descrie c. 2. Cererea de taco a lui Jami.

mai bine felul în care economiştii văd

b. Nu există substituţi pentru benzină, c. este dat de întreaga curbă a cererii.

ce este cea mai mare cantitate pe

d. Nici una de mai sus.

Întrebări de raţionament economic şi discuţii

OFERTA MEA DE MUNCĂ

Răspundeţi la întrebările următoare:

arece elevii sacrifică progresiv din ce în ce mai multe ore valoroase.

Explicaţi de ce sau de ce nu.

SCHIMBÂND OFERTA DE CALCULATOARE

j. Cantitate în plus dintr-un produs pe care cum

d. 6. Ce descrie cel mai bine forţa care deter brare al pieţei?

În casa personală Pe internet Într-un spaţiu de magazine

___Reclame în ziare _Reclame în reviste ___Reclame pe sit-uri

Publicitate ___ Cheltuieli cu maşina _ Utilităţi ___