Capitolul 4:Echilibre acido-bazice

Lectia 10
1.Acizi si baze in solutie apoasa

Numele de acid si baza au fost folosite pentru prima data de O. Tachenius in secolul al
XVII-lea.
R. Boyle a incercat sa defineasca acizii si bazele folosindu-se de unele constatari experimentale:

ACIZI
- Substante cu gust acru ;
- Schimba culoara indicatorilor;
- Reactioneaza cu multe metale;
- Se neutralizeaza cu bazele.
BAZE
- Substante cu gust lesietic;
- Schimba culoarea indicatorilor ;
- Unsuroase la pipait;
- Se neutralizeaza cu acizii.

Acizii se clasifica in : -acizi tari: H2SO4 acid sulfuric; HCl acid clorhidric; HNO3 acid azotic.
-acizi slabi: HCN acid cianhidric; CH3COOH acid acetic.

Bazele se clasifica in : -baze tari: NaOH hidroxid de natriu(sodiu); KOH hidroxid de potasiu;
Ca(OH)2 hidroxid de calciu.
-baze slabe: NH3 amoniac.

De-a lungul timpului, notiunile de acid si baza s-au modificat.

Teoria disociatiei electrolitice a lui Arrhenius defineste:

Acizii sunt substante care, in solutii apoase pun in libertate ioni de hidrogen H+.
Bazele sunt substante care, in solutii apoase pun in libertate ioni hidroxid HO─.

In stare pura (in absenta apei),acizii si bazele nu sunt substante disociate si nu conduc curentul
electric, sau il conduc foarte slab.
In solutie apoasa sunt bune conducatoare de electricitate.
Aceasta teorie a fost completata de W. Ostwald.

Teoria protolitica a acizilor si bazelor elaborata de J.N. Brönsted si T.M. Lowry defineste:
Acizii sunt substante capabile de a ceda protoni H+.
Bazele sunt substante capabile de a accepta protoni H+.

Cele doua reactii se implica reciproc; acidul cedand un proton se transforma in baza conjugata;
baza acceptand un proton de la acid se transforma in acid conjugat:

HA + H2O → A─ + H3O+
Acid apa baza ion
conjugata hidroniu

B + H2O → BH+ + HO─

Baza apa acid ion
Conjugat hidroxid
Capitolul 4:Echilibre acido-bazice
Lectia 10
Caracterul acido-bazic al unor solutii se determina cu substante care isi schimba culoarea in mediu
acid sau bazic,numite indicatori acido-bazici.Schimbarea culorii indicatorilor este determinata de
schimbarea structurii lor.

Denumire Culoarea
indicatorilor In mediu acid In mediu bazic
Fenolftaleina Incolor Rosu carmin
Turnesol Rosu deschis Albastru

Acidul si baza care se genereaza reciproc prin transferul unui proton intre ei, sunt specii chimice
conjugate; ele alcatuiesc un cuplu acid / baza conjugata (sau cuplu baza / acid conjugat), bine
individualizat.
Cateva exemple de cupluri acid / baza conjugata sunt date in urmatorul tabel:

Acidul Rolul in cuplul acid / baza Baza Cuplul acid / baza

HCl este acidul conjugat al bazei Cl─ HCl /Cl─

acidul clorhidric
HCN este acidul conjugat al bazei CN─ HCN / CN─
acidul cianhidric
CH3COOH este acidul conjugat al bazei CH3COO─ CH3COOH / CH3COO─
acidul acetic
NH4+ este acidul conjugat al bazei NH3 NH4+ / NH3
ionul amoniu
Na+ este acidul conjugat al bazei NaOH Na+ / NaOH
ionul de sodiu
HSO4─ este acidul conjugat al bazei SO42─ HSO4─ / SO42─
ionul sulfat acid

Cuplurile acid / baza conjugata (sau baza / acid conjugat) sunt cupluri acido-bazice.
Protonul nu poate exista in stare libera in solutie deoarece el este o particula foarte mica si extrem
de reactiva. In toate reactiile chimice protonul H+ cedat de acidul dintr-un cuplu acid / baza
conjugata (de exemplu Acid1) este acceptat de o alta specie chimica, avand caracter de baza, din alt
cuplu acid / baza conjugata a9de exemplu Baza2):

Acid1 Baza1 + H+

Baza2 + H+ Acid2
se aduna echilibrele
Acid1 + Baza2 Baza1 + Acid2

Se stabilesc astfel echilibre cu schimb de protoni in care se pot transfera unul sau mai multi
protoni intre acidul dintr-un cuplu ( Acid1 / Baza1) si baza din alt cuplu (Acid2 / Baza2).
Echilibrele cu schimb de protoni la care participa acidul dintr-un cuplu si baza din alt
cuplu sunt echilibre acido-bazice sau reactii acido-bazice.
Capitolul 4:Echilibre acido-bazice
Lectia 10
Exemplu:

CH3COOH CH3COO─ + H+ cuplul CH3COOH / CH3COO─

acid1 baza1

NH3 + H+ NH4+ cuplul NH4+ / NH3

baza2 acid2
se aduna echilibrele

CH3COOH + NH3 CH3COO─ + NH4+

acid1 baza2 baza1 acid2

2.Notiunile de pH si pOH

Determinarile experimentale au aratat ca apa conduce foarte putin curentul electric,deoarece un

numar foarte mic de molecule de apa ionizeaza:

H2O HO─ + H+
Acid baza
+
+ +
H2O + H H3O
Baza acid

2 H2O H3O+ + HO─

Baza1 acid1
Acid2 baza2

Amfolit acido-bazic

Apa este un amfolit acido-bazic deoarece se comporta ca acid in prezenta unei baze si ca baza in
prezenta unui acid.

Constanta prin care se caracterizeaza echilibrul de ionizare a apei se numeste constanta de

autoprotoliza sau constanta de ionizare a apei, notata cu Kw si egala, la 25ºC, cu 10-14 mol2/L2.

Kw =[H3O+] · [HO-] = 10-14 mol2/L2

La 25ºC,in apa pura,concentratia ionilor hidroniu este egala cu concentratia ionilor hidroxil,adica:

[H3O+] = [HO-]= √ Kw =10-7 mol/L

Intrucat apa ionizeaza putin,concentratiile [H3O+] si [HO-] sunt foarte mici. Deoarece este greu sa
se opereze cu valori numerice mici, in locul concentratiilor de [H3O+] si [HO-] se folosesc
logaritmii zecimali ai acestora. Se introduc astfel notiunile de pH si pOH.
Capitolul 4:Echilibre acido-bazice
Lectia 10
pH= ─ lg[H+] = ─lg[H3O+]

EX: Daca [H+]= 10-x rezulta pH = x

pOH = ─lg[HO-]

EX: Daca [HO-] = 10-y rezulta pOH = y

Prin insumarea marimilor pH si pOH se obtine:

pH + pOH = ─lg [H3O+] · [HO-]

pH + pOH = pKw
pH + pOH = 14 sau x + y =14

Calcularea pH-ului solutiilor de acizi tari si de baze tari

Acid tare monoprotic este acidul care pune in libertate un ion H+ si are pH-ul intre 0 si 5.

Acid + H2O Baza + H3O+

[H3O+] = [Baza] =Cacid ; pH = ─lgCacid tare

Baza tare monoprotica este baza care accepta un ion H+ si are pH-ul intre 9 si 14.

Baza + H2O Acid + HO-

[HO-] = [Acid] = Cbaza ; pOH = ─lgCbaza tare ,pH = 14 – pOH

Reactia de neutralizare

Reactia dintre un acid si o baza se numeste reactie de neutralizare.

In urma reactiei dintre un acid si o baza se formeaza totdeauna o sare; cand baza este un
hidroxid,din reactie rezulta o sare si apa.

Ex: a. Acid tare si baza slaba:

HCl + NH3 NH4Cl

acid amoniac clorura
clorhidric de amoniu

b. Acid tare si baza tare:

HCl + NaOH NaCl + H2O

hidroxid clorura apa
de sodiu de sodiu

H2SO4 + Ca(OH)2 CaSO4 + 2H2O

acid hidroxid sulfat
sulfuric de calciu de calciu
Capitolul 4:Echilibre acido-bazice
Lectia 10
c. Acid slab si baza tare :

HCN + NaOH NaCN + H2O

acid hidroxid cianura apa
cianhidric de natriu de natriu

d. Acid slab si baza slaba :

CH3COOH + NH3 CH3COONH4

acid amoniac acetat de amoniu
acetic