BILET DE EXAMEN nr.

1
În anul de gestiune în raionul „B” numărul locuitorilor constituia 85 000. În acelaşi an s-
au născut vii 2300 şi au decedat 697 oameni, dintre care copii pînă la un an – 55. În raion
activau 80 medici, inclusiv: pediatri – 25; chirurgi – 15; medici de familie – 40.
În acelaşi raion datele statistice la compartimentul „Natalitate” pentru 3 ani precedenţi au
constituit:
Anul Număr nou-născuţi vii
X 1700
Y 1615
Z 1530

Să se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretaţi rezultatele obţinute.

-Calcularea marimilor relative de tip rata

A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile)

Nr. Nou-nascutilor : Nr Populatiei x 1000= 27,06

B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune

Nr. Decedatilor : Nr. Populatiei x 1000= 8.2

C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune

Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata : nr nou-nascutilor vii x 1000=23.91

Concluzie:
1. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere
2. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere
3. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune
implicari de urgenta.

- Calcularea marimilor drelative de tip proportional

A) Ponderea medicilor pediatri:

Nr. De medici pediatri : Nr total de medici x 100= 25 : 80 x 100=31.25

B) Ponderea medicilor chirurgi

Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 15 : 80 x 100=18.75

C)Ponderea medicilor de familie:

Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 40 : 80 x 100 =50%

Concluzie: Mărimile relative de proporţie calculate reprezintă indicatori statistici

care exprimă o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau statica fenomenului.

-Calcularea marimilor de tip raport

 a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici

Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 80:85000x10000=9.41

Concluzie: In raionul „B” asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.41 medici la

10000 populatie.

-Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ

a) Calcularea indicelui statistic de natalitate pentru anul X

Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x

100=1700:2300x100=73.9%

b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=
1615:2300x100=70.2%

c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x

100=1530:2300x 100=66.5%
Anul Nr nou-nascutilor vii Indici statistici de natalitate
G 2300 100
X 1700 73.9
Y 1615 70.2
Z 1530 66.5

Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ a

natalitatii pt anul X a constituit 73.9%, pt anul Y 70.2%, pt anul Z 66.5%, toate comparativ cu
anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt anul de gestiune comparativ cu
trei ani precedenti este in crestere.

BILET DE EXAMEN nr.2

În anul de gestiune în raionul „C” numărul locuitorilor constituia 185 000. În acelaşi an
s-au născut vii 5300 şi au decedat 1 600 oameni, dintre care copii pînă la un an – 115. În raion
activau 180 medici, inclusiv: pediatri – 55; chirurgi – 35; medici de familie – 90.
În acelaşi raion datele statistice la compartimentul „Natalitate” pentru 3 ani precedenţi
au constituit:
Anul Număr nou-născuţi vii
X 3700
Y 3515
Z 3330
Să se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretaţi rezultatele obţinute.

-Calcularea marimilor relative de tip rata

A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile)
 Nr. Nou-nascutilor : Nr Populatiei x 1000= 28.65

B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune

Nr. Decedatilor : Nr. Populatiei x 1000= 8.65

C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune

Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata : nr nou-nascutilor vii x 1000=21.70

Concluzie:
4. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere
5. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere
6. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune
implicari de urgenta.

- Calcularea marimilor drelative de tip proportional

A) Ponderea medicilor pediatri:

Nr. De medici pediatri : Nr total de medici x 100= 55 : 180 x 100=30.5

B) Ponderea medicilor chirurgi

Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 35 : 180 x 100=19.44

C)Ponderea medicilor de familie:

Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 90 : 180 x 100 =50%

Concluzie: Mărimile relative de proporţie calculate reprezintă indicatori statistici

care exprimă o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau statica fenomenului.

-Calcularea marimilor de tip raport

a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici

Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 180:185000x10000=9.73

Concluzie: In raionul „C” asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.73 medici la

10000 populatie.

-Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ

a) Calcularea indicelui statistic de natalitate pentru anul X

Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x

100=3700:5300x100=69.8%

b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=
3515:5300x100=66.3%

c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x

100=3330:5300x 100=62.8%
Anul Nr nou-nascutilor vii Indici statistici de natalitate
G 5300 100
X 3700 69.8
Y 3515 66.3
Z 3330 62.8

Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ a

natalitatii pt anul X a constituit 69.8%, pt anul Y 66.3%, pt anul Z 62.8%, toate comparativ cu
anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt anul de gestiune comparativ cu
trei ani precedenti este in crestere.

BILET DE EXAMEN nr.3

Un grup de 30 de pacienţi cu aceeaşi boală, trataţi în secţia de chirurgie a spitalului
municipal, prezintă următoarea repartiţie pe vârstă (în ani): 59, 68, 70, 29, 29, 52, 43, 47, 30, 47,
41, 41, 60, 67, 73, 68, 49, 50, 40, 48, 38, 44, 36, 47, 36, 29, 33, 41, 52, 43.
1. Care sunt mărimile mediei aritmetice, medianei şi modulului?
2. Care este intervalul valoric în jurul mediei, în care se distribuie valorile individuale
ale caracteristicii studiate.
3. Corespunde distribuţia valorilor din eşantionul cercetat cu distribuţia Gauss-Laplace?
4. Care este gradul de variaţie a caracteristicii şi cât de reprezentativă este valoarea
medie a eşantionului?
5. Este omogen sau heterogen lotul supus studiului după caracteristica respectivă?
Argumentaţi.

Virsta, x Nr de personae, xf d d^2 d^2f

f
29 3 87 -18 324 972
30 1 30 -17 289 289
33 1 33 -14 196 196
36 2 72 -11 121 242
38 1 38 -9 81 81
40 1 40 -7 49 49
41 3 123 -6 36 108
43 2 86 -4 16 32
44 1 44 -3 9 9
47 3 141 0 0 0
48 1 48 1 1 1
49 1 49 2 4 4
50 1 50 3 9 9
52 2 104 5 25 50
59 1 59 12 144 144
60 1 60 13 169 169
67 1 67 20 400 400
68 2 136 21 441 882
70 1 70 23 529 529
73 1 73 26 676 676
30=n ∑xf=1410 ∑d^2f=4842

Media aritmetica ponderata= suma produsului valorilor individuale cu frecventele respective,

impartite la nr de cazuri observate = 1410/30=47, prin urmare virsta medie a persoanelor bolnave
este 47 de ani.
Modulul corespunde valorii cu cele mai multe frecvente si este egala cu 47.
Mediana se determina conform formulei (n+1)/2= 31/2=15.5, locul medianei corespunde
semisumei varianteor 15 si 16 rezulta ca mediana este 47
Amplitudenea absoluta a variatie (A) = Xmax-Xmin=73-29=44
Amplitudenea relative a variatiei (A%)=(A/X)*100=(44/47)*100=93.6% Astfel distanta intre
capetele seriei reprezinta 93.61% din medie.
Abaterea Maxima Pozitiva d max=73-47=26
Abaterea Maxima negative d max=29-47=-18
Dispersia=∑d^2f/n-1=166.96
Abaterea medie patratica=√dispersie=12.92
In mediu persoanele bolnave sunt mai in virsta sau mai tinere cu 13 ani decit media.
In intervalul valoric +- 2 σ se distribuie 100% din valorile individuale, ceea ce corespunde legii
distributiei normale a caracteristicii
Coeficientul de variatie = +-(σ/X)*100=(13/47)x100=27.66% Valoarea dubla 55.32% .
Concluzie: ca grupul cercetat de bolnavi este mai putin omogen, dar totusi premite generalizarea
rezultatelor otinute, cu o anumita probabilitate de a gresi.

Biletul nr.4:

Media artitmetica: (n1+n2+n3+...nn)/32=2426/32=75.81

X f
60 60- 2
60
61 61-1
62 62 -2
64 64-2
64
67 67-1
69 69-1
73 73-1
74 74-2
74
75 75-1
77 77-1
78 78 -1
81 81-1
82 82-1
83 83-2
83
84 84-1
85 85-1
86 86-1
87 87-1
88 88-2
90 90-1
95 95-1
96 96-1
104 104 -1
107 107-1
108 108-1
109 109-1

Mediana =(81+82)/2= 81.5

Modulul 60,62,64,74,83,88 ( fiecare repetindu-se de 2 ori)

Intervalul valoric in jurul mediei 78 si 82 ( media este 81.5)

Gradul de variatie:
Amlitudinea absoluta=109-60 =59
Amplitudinea relativa =59/81.5*100=72.39

Abaterea maxim pozitiva: 109-81.5=27,5

Abaterea maxim negativa: 60-81.5=-21.5

Suma d*f= 6581.75

Dispersia=6581.75/n-1=6581.75/29=226.95
Abaterea medie patratica : radical(226,25)=15.04
Coeficientul de variatie: 15.04/81,5 *100=18,45%
Valoarea dubla a coeficientului de variatie este 18.45 % de unde reiese ca esantionul de
cercetare este omogen
 Histograma si poligonul frecventelor(poza)

X f Xf d d² d²f
60 2 120 21,5 462,25 924,5
61 1 61 20,5 420,25 420,25
62 2 124 19,5 380,25 760,5
64 2 128 17,5 300,25 612,5
67 1 67 14,5 210,25 210,25
69 1 69 12,5 156,25 156,25
73 1 73 8,5 72,25 72,25
74 2 148 7,5 56,25 112,25
75 1 75 6,5 42,25 42,25
77 1 77 4,5 20,25 20,25
78 1 78 3,5 12,25 12,25
81 1 81 0,5 0,25 0,25
83 2 166 -1,5 2,25 4,5
84 1 84 -2,5 6,25 6,25
85 1 85 -3,5 12,25 12,25
86 1 86 -4,5 20,25 20,25
87 1 87 -5,5 30,25 30,25
88 2 176 -6,5 42,25 84,5
90 1 90 -8,5 72,25 72,25
95 1 95 -13,5 182,25 182,25
96 1 96 -14,5 210,25 210,25
104 1 104 -22,5 506,25 506,25
107 1 107 -25,5 650,25 650,25
108 1 108 -26,5 702,25 702.25
109 1 109 -27,5 756,25 756,25

Σ d²f=6581,75
Nr. Grupe: formula lui Sturges:
Xmax - xmin 109-60
h= ――――――― = ――――――― = 9,98 ≈10
1+3,322(lg(30)) 1+3,322(lg(30))

Amplitudinea: 109-60=59
Nr. Elementelor din grupa: 59/10=5,9≈6

HISTOGRAMA
 BILET DE EXAMEN nr.5
Indicele masei corporale la 26 de persoane sănătoase înregistrează următoarele valori: 33,
35, 22, 26, 24, 23, 25, 29, 28, 33, 25, 34, 24, 28, 26, 26, 38, 32, 20, 26, 22, 37, 25, 38, 34, 36
1. Care sunt mărimile mediei aritmetice, medianei şi modulului?
2. Care este intervalul valoric în jurul mediei, în care se distribuie valorile individuale
ale caracteristicii studiate.
3. Corespunde distribuţia valorilor din eşantionul cercetat cu distribuţia Gauss-Laplace?
4. Care este gradul de variaţie a caracteristicii şi cât de reprezentativă este valoarea
medie a eşantionului?
5. Este omogen sau heterogen lotul supus studiului după caracteristica respectivă?
Argumentaţi.

Sirul ordonat crescator:

20 22 22 23 24 24 25 25 25 26 26 26 26 28 28 29 32 33 33 34 34 35 36 37 38 38

x f xf d d2 d2f
20 1 20 7.6 57.76 57.76
22 2 44 5.6 31.36 62.72
23 1 23 4.6 31.16 21.16
24 2 48 3.6 12.96 25.92
25 3 75 2.6 6.76 20.28
26 4 104 1.6 3.2 12.8
28 2 56 -0.4 0.16 0.32
29 1 29 -1.4 1.96 1.96
32 1 39 -4.4 19.36 19.36
33 2 66 -5.4 29.16 58.32
34 2 68 -6.4 40.96 81.92
35 1 35 -7.4 57.76 57.76
36 1 36 -8.4 70.56 70.56
37 1 37 -9.4 88.36 88.36
38 2 38 -10.4 108.16 216.32

1) Media = 718:26= 27.6

Mediana = (26-28):2 = 27 (are 26 termeni => Me = (26+1):2 = 13.5 H=13 H=14)
Modulul = 26 (se repeta de 4 ori)
 2) Intervalul valoric in jurul mediei:
Amplitudinea max. = 36-20 =18
Amplitudinea max. relative = Amplitudinea max : Amplitudinea med. * 100% = 65.2 %

3) Suma d2f => ∑ d2f= 886.6

4) Dispersia ∑ d2f : n-1= 886.6 : 25= 35.46 (∂2)

5) Abaterea medie patratica ∂= = 5.95

6) Coeficient de variatie ∂:x*100% = 5.95:27.6*100=21.18%

Coeficientul de variatie este 21.18%, deci sirul este omogen

Histograma
 Calculam nr.grupe

Formula Sturgers
h= xmax-xmin : (1+ 3.322.lgn) = 18: (1+3.322 lg26) = 3.15 ≈ 3
 Nr. Elementelor din grupa Amplitudinea : nr.grupe = 18:3=6

Poligonul Frecventelor
 BILET DE EXAMEN nr.6
Să se aprecieze existenţa şi intensitatea legăturii dintre vârsta de gestaţie (săptămâni) şi
scorul Apgar la naştere la un lot de 16 de nou-născuţi. Datele sunt prezentate în tabelul următor:
 Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
copil
Vârsta
26 27 27 27 27 28 28 29 29 29 29 29 29 30 30 30
gestaţie
Scor
7 7 8 1 5 7 8 6 6 8 9 10 9 9 4 8
Apgar
1. Să se calculeze coeficientul de corelaţie şi să se aprecieze sensul şi intensitatea legăturii.
2. Să se determine şi să fie interpretată valoarea coeficientului de determinare.
3. Să se prezinte grafic rezultatele
Rezolvare :
1. Cei 5 parametrii pe baza carora se apreciaza indicele Apgar sunt: respiratia, frecventa
cardiaca, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul tegumentelor – parametrii care vor
fi notati cu puncte de la 0 la 2, fiecare. Prin insumarea acestor puncte se obtine un punctaj de la
0 la 10, numit scorul Apgar.
Legatura de dependenta dintre 2 sau mai multe fenomene, sensul si intensitatea acesteia
se stabilesc cu ajutorul coeficientului de corelatie. Formula de calcul:
r(xy)= ±(Σdx*dy)/ √(Σ dx²*dy²), in care
r(xy)- coef de corelatie
Σdx*dy- suma prodeuselor dintre abaterile de la media aritmetica a valorilor frecventelor
celor 2 fenomene (x si y) ce se coreleaza,
Σ dx²- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor
fenomenului x
Σ dy²- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor
fenomenului y

Nr.copil Virsta Scor dx dy dx² dy² dx*dy

gestatie,x Apgar,y
1 26 7 -2,3 0 5,29 0 0
2 27 7 -1,3 0 1,69 0 0
3 27 8 -1,3 1 1,69 1 -1,3
4 27 1 -1,3 -6 1,69 36 7,8
5 27 5 -1,3 -2 1,69 4 2,6
6 28 7 -0,3 0 0,09 0 0
7 28 8 -0,3 1 0,09 1 -0,3
8 29 6 0,7 -1 0,49 1 -0,7
9 29 6 0,7 -1 0,49 1 -0,7
10 29 8 0,7 1 0,49 1 0,7
11 29 9 0,7 2 0,49 4 1,4
12 29 10 0,7 3 0,49 9 2,1
13 29 9 0,7 2 0,49 4 1,4
14 30 9 1,7 2 2,89 4 3,4
15 30 4 1,7 -3 2,89 9 -5,1
16 30 8 1,7 1 2,89 1 1,7

dx=x-XX, XX= (26+4*27+2*28+6*29+3*30)/16=454/16=28,3

dy=y-YX, YX=(1+4+5+2*6+3*7+4*8+3*9+10)/16=7
 Σdx*dy=13,
Σ dx²=23,84
Σ dy²=76
r(xy)= ±(Σdx*dy)/ √(Σ dx²*dy²)=±13/√(23,84*76)= ±0,3

Valoarea coeficientului de corelatie cuprinsa intre ±0,69 si ±0,3 denota o corelatie medie
intre fenomene, ceea ce e caracteristic pentru problema data.

2. Cel mai utilizat criteriu pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie

este coeficientul de determinare- r patrat. Trebuie analizat cu grija cind exista un numar relativ
mic de subiecti <20. Pentru r=0,3, r patrat =0,09. Uzual acesta se inmulteste cu 100 si
exprimarea se transforma in procente din dispersie (9%). Prin urmare, 9% din variatia scorului
Apgar este determinata de variatia virstei de gestatie.
Testul de semnificatie pentru coeficientul de corelatie , se calculeaza dupa formula

r n2 r-valoarea coeficientului de corelatie

tn2 
1 r2 n-nr variantelor perechi care coreleaza,n=16
Facem calculele, obtinem t caculat=1,17. Valoarea
calculata se compara cu cea tabelara, stabilita probabilistic pentru un nivel de semnificatie. Daca
t calculat>t tabelar coeficientul de corelatie este semnificativ si daca t calculat<t tabelar,
legatura este nesemnificativa si trebuie cautat alt factor esential cu care sa se studieze corelatia.
3. Prezentam grafic rezultatele:

Dreapta ce trece prin mijlocul norului de puncte formeaza cu abcisa (Ox) un unghi al
carui valoare tinde sa se apropie de 45º, ceea ce denota o corelatie medie intre fenomenele
analizate. Norul de puncte tinde sa se dispuna fusiform, de jos in sus, de la stinga la dreapta,
ceea ce inseamna ca exista o corelatie directa intre scorul Apgar si virsta de gestatie.
 Problema Nr.7

Nr de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
subiecti
greutate 58 76 100 70 88 67 55 74 75 60 115 58 65 79 85 95

IMC 22 31 34 29 26 25 22 24 25 21 33 25 20 23 27 32

dx 18,2 0,25 - 13,2 -11,75 9,2 21,2 2,2 1,2 16, - 18,2 11,3 - -8, -18,75
5 23,7 5 5 5 5 5 25 36,7 5 5 2,7 75
5 5 5
dy 3,56 -5,44 1,56 -3,4 -0,44 0,5 3,36 1,5 0,5 4,5 -7,44 0,56 5,56 2,5 - -6,44
6 6 6 6 6 1,4
4
d²x 333, 0,06 564, 39,1 138, 25, 451, 5,0 1,5 25 1501 333, 121, 7,5 76, 25,353
06 75 1 06 56 56 6 6 4,0 ,6 1 6 6 56
5
d²y 12,7 29,6 2,4 11,5 0,19 0,3 12,7 2,4 0,3 20, 55,3 0,31 30,9 6,5 2,0 41,4
6 1 3 1 8 5 7
dxdy 4229 1,85 1353 451, 26,2 25, 5734 12, 0,4 53 8302 1032 3911 49, 15 1459,5
,8 ,2 9 3 57 ,1 3 8 02, ,8 ,9 5 8,5
3

1220 409
Media x = ―— = 76,25 Media y = ― = 25,56
76 16

dx = 76,25 -x dy =25,56-y

∑dx =38,75
∑dy =0 → valoarea coeficientului de corelatie :

dxdy 0∑dx
x ∕ y= ∑ ———— = ———— →0
∑dx²dy² √ ∑dx²dy²

∑ = d²x =4395,98
∑ =d²y=229,53
∑dxdy=0
∑d²x²d²y= 1009009,29

Concluzie :Valoarea coeficientului de corelatie este 0 ,prin urmare intre greutate si valorile IMC
nu exista nici o corelatie.

Interpretarea coeficientului de corelatie (testul de semnificatie ) :

r x ∕y 0
t = ————— = √1-2= ——— √14 =0
√ 1-r²x∕y √1-0²
Problema 8

Nr. Glicemie Greutate dx dy d²x d²y dxdy

Subiect (mg/dl), x (kg), y
1 78 70 1,63 -13,25 2,64 175,56 -21,53
2 85 90 8,63 -1,25 74,39 1,56 -10,78
3 86 95 9,63 3,75 92,64 14,06 36,09
4 68 130 -8,38 38,75 70,14 1501,56 -324,53
5 70 95 -6,38 3,75 40,64 14,06 -23,91
6 79 70 2,63 -21,25 6,89 451,56 -55,78
7 80 105 3,63 13,75 13,14 189,06 49,84
8 80 70 3,63 -21,25 13,14 451,56 -77,03
9 89 125 12,63 33,75 159,39 1139,06 426,09
10 82 120 5,63 28,75 31,64 826,56 161,72
11 92 90 15,63 -1,25 244,14 1,56 -19,53
12 54 85 -22,38 -6,25 500,64 39,06 139,84
13 76 70 -0,38 -21,25 0,14 451,56 7,97
14 82 90 5,63 -1,25 31,64 1,56 -7,03
15 58 80 -18,38 -11,25 337,64 126,56 206,72
16 63 75 -13,38 -16,25 178,89 264,06 217,34
Total 1222 1460 1797,75 5649 705,5
Media ar. : Media ar. : r xy=0,22
76,375 91,25

1. Calculul coeficientului de corelatie lineara :

Coeficientul de corelatie lineara se calculeaza dupa formula :

r xy = ( Σdxdy ) / (√ Σd²xd²y ) = 705,5 / (√ 1797,75 * 5649 ) = 705,5 / 3186,77

= 0,22

Valoarea coeficientului de corelatie lineara fiind cuprinsa intre 0 si 0,3 indica ca corelatia intre
fenomene este slaba.

2. Pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie, cel mai utilizat criteriu este
coeficientul de determinare : r ²
r = 0,22 ; r ² = 0,05

Coeficientul de determinare de obicei se inmulteste cu 100, pentru a obtine un rezultat in

procente ; astfel 5 % din variatia greutatii este determinata de variatia glicemie

Conform norului de puncte , care este fusiform, de jos in sus si de la stinga spre dreapta, exista o
corelatie directa intre cele 2 fenomene, insa intensitatea acestei legaturi corelative e slaba,
deoarece dreapta ce trece prin mijlocul norului de puncte are tendinta de a se apropia de
orizontala ( si nu de a forma un unghi de 45° specific pentru o intensitate puternica ).
Biiletu 9
Nr. Subiect x y dx dy d²x d²y d²f
1 168 136 -55,66 -16,4 3098 45,8
2 258 148 -46,66 -15,4 2177,2 268,96
3 228 125 -43,66 -12,4 1906,2 237,2
4 247 121 -39,66 -9,4 1573 154
5 156 157 -22,66 -1,4 513,5 88,36
6 172 148 -16,66 -0,4 277,5 1,96
7 165 116 -11,66 1,6 135,9 0,16
8 210 140 -1,66 2,6 2,8 256
9 264 161 8,34 10,6 7,0 676
10 220 161 16,34 19,6 267 112,4
11 258 122 33,34 23,6 1112 384,2
12 200 128 35,34 21,4 1249 557
13 195 122 46,34 21,4 2147,3 557
14 245 137 52,34 19,6 2799,5 112,4
15 189 139 46,34 -12,4 2147,3 237,2

Calculam:
Med x=3175/15=11,66
Med y=2061/15=137,4
dx= Med x-x
dy= Med y-y
d²f=?
σ x²=Σ d²x/n=19407,2/15=1293,81
σ y²=Σ d²x/n=3178,16/15=211,87
σx=+√ Σd²xf /n-1=+√ 19407,2/14=37,23
Cvx=(37,23/211,66)*100%=17,6%
σy=-+√ Σd²yf /n-1= =+√ 3178,16/14=15,06
Cy=(15,06/187,4)*100%=10,96%
Esx= σx/√n-1=37,23/3,74=9,95
Esy= σy/√n-1=15,06/3,74=4,02
T=IMxI- IMyI/ √ Esx²+ Esy²=(211,66-137,4)/ √99+16,16=6,92
T din tabel =2,145
GL(gradul de libertate)=n-1=15-1=14,respectiv pragul de semnificatie fiind 0,05=> ,,t
tabelar’’=2,145
Comparind t calculat cu t tabelar obtinem t calculat=6,92>t tabelar=2,145=> diferenta este
seminificativa.
Intervalul de incredere (II)= Med +-tES
211,86+- 2,145*9,95
190,31<II<233
Bilet nr 10

x y dx dy d²x d²y d²f

Nr.
Subiect
1 39 25 6 0,5 36 0,25
2 29 18 -4 -6,5 16 42,25
3 32 26 -1 1,5 1 2,25
4 34 27 1 2,5 1 6,25
5 33 29 0 4,5 0 20,25
6 35 23 2 -1,5 4 2,25
7 37 26 4 1,5 16 2,25
8 34 24 1 -0,5 1 0,25
9 26 25 -7 0,5 49 0,25
10 31 22 -2 -2,5 4 6,25
Calculam:

Med x= 330/110=33

Med y=245/10=24,5

dx=Medx-x

dy = Med y – y

σ x²=Σ d²x/n=12,8 ; σy²= Σ d²y/n=8,25

σx=+√ Σd²xf /n-1=+√ 128/9=3,77

- -
Cvx=(3,77/33)*100%=11,42%
σy=-+√ Σd²yf /n-1= =+√ 82,5/9=3,03

Cvy=(3,03/24,5)*100%=12,36%

Esx= σx/√n-1=9,77/3=1,25

Esy= σy/√n-1

Esy=3,03/9=1,01

T=IMxI- IMyI/ √ Esx²+ Esy²=(33-24,5)/ √1,56+1,02=8,5/1,6=5,3=,,t calculat’’

T din tabel= 2,262=,,t tabelar’’

T tabelar =2,262<,,t calculat’’=5,3diferenta dintre cele 2 valori medii este semnificativa din
punct de vedere statistic

Intervalul de incredere (II)= Med +-tES

…Med x+-tES=39+-2,262*1,25

30,17<II<35,83

…Med y+-tES=24,5+-2,262*1,01

22,21<II<26,78

Problema nr.11

Nr. x y dx dy d²x d²y d²f

Subiect
1 160 130 2.15 10 4,62 100
2 160 120 2,15 0 4,62 0
3 140 110 -17,85 -10 318,62 100
4 150 130 -7,85 10 61,62 100
5 160 135 2,15 15 4,62 225
6 170 125 12,15 5 147,62 25
7 170 115 12,15 -5 147,62 25
8 185 110 27,15 -10 737,12 100
9 130 120 -27,85 0 775,62 0
10 145 120 -12,85 0 165,12 0
11 150 120 -7,85 0 61,62 0
12 155 130 -2,85 10 8,12 100
13 165 100 7,15 -20 5,12 400
14 170 115 12,15 -5 147,62 25
Calculam :

Med x =2210/14=157,85

Med y= 1680/14=120

σ x²=Σ d²x/n=188,26

σ y²=Σ d²y/n=85,71

σx=+√ Σd²xf /n-1=+√ 2635,68/13=14,24

σy=+√ Σd²yf /n-1= √1200/13=9,6

Cvx=(14,24/157,85)*100%=9,02%
Cvy=(9,6/120)*100%=8%
Esx= σx/√n-1= 14,24/3,6=3,95
Esy= σy/√n-1=9,6/3,6=2,66
T=IMxI- IMyI/ √ Esx²+ Esy²=(157,85-120)/ √156+7,1=37,85/4,76=7,95,,t calculat’’
,,T tabelar’’=2,16

Problema nr.12
Seria cronologica simpla de interval

Rezolvare:

Calculul indicilor:

1.Sporul absolut

Pentru anul 1980: 4,9-4,6= +0,3

Pentru anul 1985 : 5,0-4,9=+0,1

Pentru anul 1990 : 5,1-5,0=+0,1

Pentru anul 1995 : 3.8-5,1=-1,3

Pentru anul 2000 : 4,2-3,8=+0,4

Pentru anul 2005 : 5,6-4,2=+1,4

Pentru anul 2010 : 5,8-5,6=+0,2

2.Ritmul sporului

Pentru anul 1980: (0,3/4,6)*100%=6,5%

Pentru anul 1985 : (0,1/4,9)*100%= 2,1%

Pentru anul 1990 : (0,1/5,0)*100%=2%

Pentru anul 1995 : (1,3/5,1)*100%=25,4%

Pentru anul 2000 : (0,4/3,8)*100%=10,5%

Pentru anul 2005 : (1,4/4,2)*100%=33,3%

Pentru anul 2010 : (0,2 /5,6)*100%=3,5%

3. Ritmul de crestere

Pentru anul 1980 : (4,9/4,6)*100%=106,5%

Pentru anul 1985 : (5,0/4,9)*100%=102%

Pentru anul 1990 : (5,1/5,0)*100%=102%

Pentru anul 1995 : (3,8/5,1)*100%=74,5%

Pentru anul 2000 : (4,2/3,8)*100%=110,5%

Pentru anul 2005 : (5,6/4,2)*100%=133,3%

Pentru anul 2010: (5,8/5,6)*100%=103,5%

4.Valoarea absoluta a unui procent de spor

Pentru anul 1980 : 0,3/6,5=0,05

Pentru anul 1985 : 0,1/6.5=0,015

Pentru anul 1990 : 0,1/2=0,05

Pentru anul 1995 : -1,3/25,4=-0,051

Pentru anul 2000 : 0,4/10,5=0,038

Pentru anul 2005 : 1,4/33,3=0,042

Pentru anul 2010 : 0,2/3,5=0,057

Concluzie :In urma efectuarii calculelor am observat ca frecventa vizitelor in anul 1980 a crescut
cu 6,5 %fata de anul 1975,in 1985 cu 2,1% fata de anul 1980,in 1990 cu 2%fata de 1985,in 1995
a scazut cu 25,4 % data de 1990,in 2000 iarasi sa inregistrat o crestere cu 10,5 % in 2005 o
crestere cu 33,3 %iar in 2010 o crestree cu 3,5 %.

Biletul Nr 13 (pag 189 varianta 2)

In baza datelor variantelor de mai jos determinati tipul seriei cronologice , calculat indicatorii de
analiza si faceti concluziile.
anul Nr de paturi anul Nr de paturi
1940 24 1980 540
1950 46 1990 610
1960 161 2000 520
1970 460 2010 420

Rs: 1. seria cronologica propusa este o serie simpla de moment. Nivelele acestei serii
cronologice ni pot fi fractionate sau divizate.
2. calculul indicilor :
indicii 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010
Nr de 24 46 161 460 540 610 520 420
paturi
Sporul - +22 +115 +299 +80 +70 -90 -100
absolut
Ritmul - +91.6 +250 +185.7 +17.3 +12.9 -14.75 -19.23
sporului
Ritmul - 191.6 350 285.7 117.39 112.96 85.2 80.76
de
crestere
Valoarea - 0.240 0.246 1.61 4.62 5.42 6.10 5.2
absoluta
a unui %
de spor

Bilet nr .14
Rs :
In cadrul unui studiu a fost analizata virsta la 50 de pacienti(in ani).
Din rezultatelor care s-au obtinut,putem calcula amplitudinea:
Cunoscind virsta cea mai mica 30 si cea mai mare 78 ani ,calculam amplitudinea(A):

A=78-30=48
Conform normativelor stabilim nr de 7 grupe .
Calculam marimea intervalelor egale de variatie (h):

h=48:7=aprox.7
Stabilim limitele grupelor si repartizam valorile individuale in grupa respectiva:

Grupe de valori ale virstei pacientilor Nr de pacienti (frecventa)

30-36 6
37-43 9
44-50 9
51-57 13
58-64 8
65-71 1
72-78 4

(reprezentarea grafica

Biletul nr .15 (pag.111 ,varianta 2)

 Urmare unui studiu, care a inclus 65 de persoane, au fost obţinute următoarele valori ale
Indicelui Masei Corporale: 50, 21, 24, 29, 21, 28, 21, 22, 23, 24, 32, 20, 32, 27, 29, 23, 23, 28,
24, 27, 35, 35, 25, 24, 32, 42, 26, 34, 32, 37, 23, 28, 28, 29, 37, 23, 26, 24, 25, 24, 25, 27, 26,
27, 33, 34, 22, 24, 24, 24, 27, 25, 27, 26, 26, 26, 27, 27, 28, 29, 28, 34, 31, 30, 34.

Rs:
Cel mai mic indice al masei corporale inregistrat este 20 kg,iar cel mai mare indice al
masei corporale este 50.
Amplitudinea variatiei este egala : A=50-20=30.
Nr de grupe conform normativelor corespunde cifrei 7;
Determinam marimea intervalelor egale de variatie : h=30:7aprox =4

Grupe de valori Frecventa pacientilor

20-23 11
24-27 27
28-31 12
32-35 11
36-39 2
40-43 1
44-47 0

BILET DE EXAMEN nr.16 varianta 2 pag 204

Să se reprezinte grafic prin metoda respectivă datele ce urmează.

1) Structura morbidităţii prin hepatite virale acute în Republica Moldova în a.2010
utilizând următoarele date: HVA – 34,4%, HVB – 41,4%, HVC – 17,6%, HVD – 3,8%, etiologia
mixtă – 2,8%.
Diagrama structurala (sectorială) va fi cea mai sugestiva in cazul dat.
2) var 3 pag 111 (rezolvarea conform pag 98-99) Valorile circumferinţei abdominale (în cm),
într-un lot de 56 de persoane, se prezintă după cum urmează: 90, 100, 91, 83, 104, 97, 116, 89,
110, 80, 94, 88, 80, 100, 101, 97, 99, 98, 95, 106, 103, 91, 74, 99, 98, 90, 90, 76, 105, 110, 111,
99, 90, 89, 96, 100, 109, 102, 82, 92, 79, 107, 91,100, 89, 96, 106, 99, 89, 101, 88, 106, 87, 115,
85, 95.
Valorile circumferintei abdominale constituie o serie de variatie. Aceasta poate fi reprezentata
grafic prin histograma si prin poligonul frecventelor. Grupam valorile date pe intervale de
variatie a valorii circumferintei abdominale si calculam nr. de persoane ce corespunde acestor
intervale.

Valoarea circumferintei abdominale (cm) Nr. de persoane

74-80 5
81-90 14
91-100 21
101-110 13
111-116 3
Nr. total de persoane 56
Construim histograma:
Reprezentam informatia necesară prin intermediul poligonului frecventelor:

BILET DE EXAMEN nr.17 var 8 pag 236 studiu de cohorta tip I

Scopul cercetării este testarea ipotezei conform căreia consumul de alcool duce la
hepatită alcoolică.
Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu, pe un eşantion de 2548 de indivizi. După 5
ani s-a constatat că în cohorta celor ce au utilizat alcool, la 985 s-a manifestat hepatita alcoolică,
iar în cohorta celor ce nu au utilizat alcool, numai la 200 s-a manifestat hepatita alcoolică.
Studiul a fost efectuat pe două cohorte, cohorta celor ce au utilizat alcool a câte 1278 persoane şi
cohorta celor ce nu au utilizat alcool a câte 1270 persoane. În baza datelor obţinute, efectuaţi:
1. Tabelul de contingenţă 2x2.
2. Măsuraţi frecvenţa (riscul) bolii.
3. Măsuraţi forţa asocierii epidemiologice.
4. Interpretaţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b)
Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d)
a - persoanele ce fac boala din cei expusi
 b – persoanele ce nu fac boala din cei expusi
c – persoanele ce fac boala din cei nonexpusi
d – persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi
a+b totalul expusilor
c+d totalul nonexpusilor
a+c totalul bolnavilor
b+d totalul nonbolnavilor

1. Construim tabelul de contingenta 2x2

Factorul de risc Hepatita alcoolica Total

+ -
Au utilizat alcool 985 293 1278
Nu au utilizat alcool 200 1070 1270
Total 1185 1363 2548

2. Masuram frecventa (riscul) bolii

Riscul bolii la expusi :
R1=a/(a+b) R1=985/1278=0,77
Riscul bolii la nonexpusi :
Rₒ=c/(c+d) Rₒ=200/1270=0,15
Riscul relativ RR –arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RR=R1/Rₒ RR=0,77/0,15=5,13

Riscul atribuit RA – arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RA=R1-Rₒ RA=0,77-0,15=0,62

RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de
risc:
RA = (R1-Rₒ)x100%/R1 RA=0,62x100%/0,77=80,5%

Fractiunea riscului atribuita expusilor arata cit la suta din riscul expusilor este determinat
de factorul de risc. Se calculeaza dupa anchetele de tip I. Efectul are legatura directa cu factorul
de risc si poate fi depasit daca se inlatura factorul de risc.

3. Masuram forta asocierii epidemiologice

Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de
risc si boala. Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 5,13

Analiza rezultatelor se efectuiaza conform schemei:

Riscul relativ Riscul atribuit Concluzie
RR>1 RA>0 factor de risc
RR=1 RA=0 factor indiferent
RR<1 RA<0 factor de protectie

4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia:

RR=5,13 RR>1; RA=0,62 RA>0, deci consumul de alcool este un factor de risc
pentru aparitia hepatitei alcoolice. Hepatita alcoolica a fost cauzata de consumul de alcool la
80,5% din reprezentantii esantionului de 2548 indivizi examinati.
 BILET DE EXAMEN nr.18 var 6 pag 235 studiu de cohorta tip I
Scopul cercetării este testarea ipotezei conform căreia fumatul duce la cancer pulmonar.
Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu, unde au fost incluse 2034 de persoane. După
5 ani s-a constatat că în cohorta celor ce au fumat, 680 au prezentat cancer pulmonar, iar în
cohorta celor ce nu au fumat, 102 au prezentat cancer pulmonar. Studiul a fost efectuat pe două
cohorte, cohorta celor ce au fumat a câte 1000 persoane şi cohorta celor ce nu au fumat, 1034
persoane.
În baza datelor obţinute din anchetă măsuraţi:
1. Tabelul de contingenţă 2x2.
2. frecvenţa bolii
3. forţa asocierii epidemiologice
4. Interpretaţi rezultatele obţinute.
Rezolvare:
Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b)
Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d)
a - persoanele ce fac boala din cei expusi
b – persoanele ce nu fac boala din cei expusi
c – persoanele ce fac boala din cei nonexpusi
d – persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi
a+b totalul expusilor
c+d totalul nonexpusilor
a+c totalul bolnavilor
b+d totalul nonbolnavilor

1. Construim tabelul de contingenta 2x2

Factorul de risc Cancer pulmonar Total

+ -
Au fumat 680 320 1000
Nu au fumat 102 932 1034
Total 782 1252 2034

2. Masuram frecventa (riscul) bolii

Riscul bolii la expusi :
R1=a/(a+b) R1=680/1000=0,68
Riscul bolii la nonexpusi :
Rₒ=c/(c+d) Rₒ=102/1034=0,09
Riscul relativ RR –arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RR=R1/Rₒ RR=0,68/0,09=7,5

Riscul atribuit RA – arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi
RA=R1-Rₒ RA=0,68-0,09=0,59

RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de
risc:
RA = (R1-Rₒ)x100%/R1 RA=0,59x100%/0,68=86,7%

Fractiunea riscului atribuita expusilor arata cit la suta din riscul expusilor este determinat
de factorul de risc. Se calculeaza dupa anchetele de tip I. Efectul are legatura directa cu factorul
de risc si poate fi depasit daca se inlatura factorul de risc.
 3. Masuram forta asocierii epidemiologice
Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de
risc si boala. Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 7,5

Analiza rezultatelor se efectuiaza conform schemei:

Riscul relativ Riscul atribuit Concluzie
RR>1 RA>0 factor de risc
RR=1 RA=0 factor indiferent
RR<1 RA<0 factor de protectie

4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia:

RR=7,5 RR>1; RA=0,59 RA>0, deci fumatul este un factor de risc pentru dezvoltarea
cancerului pulmonar. Cancerul pulmonar a fost cauzat de fumat la 86,7% din reprezentantii
esantionului de 2034 indivizi examinati.

Problema 19.
1.

2.Frecvența bolii

Riscul bolii la expuși(fumători) R1=a/(a+b)=0,022

Riscul bolii la non-expuși(nefumători) R0=c/(c+d)=0.01

3.Forța asocierii epidemiologice se măsoară cu riscul relativ

Riscul relativ RR=R1/Ro = 0,022/0,01= 2,2 (riscul bolii la fumători este de 2,2 ori mai mare
decît la nefumători)
Riscul atribuibil RA = R1-Ro= 0,022-0,01=0,012)
RA= (R1-Ro)/R1x100%=54%

4. Concluzie

Deoarece RR>1 și RA > 0, putem deduce că fumatul prezintă un factor de risc în apariția
arteriopatiilor. Arteriopatiile au fost provocate de fumat la 54% din indivizi.

Problema 20
1.Tabelul de contingență

2.Frecvența bolii
Riscul bolii la expuși(bolnavii de diabet zaharat tip II) R1=a/(a+b)=0,1
Riscul bolii la non-expuși(nebolnavi de DZ tip II) R0=c/(c+d)=0,06

3.Forța asocierii epidemiologice se măsoară cu riscul relativ

Riscul relativ RR=R1/Ro = 0,1/0,06= 1,66 (riscul bolii la indivizii bolnavi de DZ tip II este de
Factorul de risc Deces Total
Factorul de risc Starea sănătății Total
Da Nu
Boală coronariană Sănătoși
Pacienți cu diabet 100 89 189
Persoane cu DZ tip II 20 180 200
Nefumători 811 822 1633
Persoane fără DZ tip 12 188 200
Total 911 911 1822
II
Total 32 368 400

1,66 ori mai mare cei non-bolnavi)

Riscul atribuibil RA = R1-Ro= 0,04
RA= (R1-Ro)/R1x100%=40%

4. Deoarece RR>1 și RA > 0, putem deduce că diabetul zaharat tip II prezintă un factor de risc
în apariția bolii coronariene. Boala coronariană a fost provocată de diabet zaharat tip II la 40%
din indivizi.

Problema 21
1.Tabelul de contingență

2.Frecvența bolii

Frecvența factorului de risc în lotul cazurilor f1=a/(a+c)=0,1

Frecvența factorului de risc în lotul control f0=b/(b+d)=0,09

3.Forța asocierii epidemiologice se măsoară cu odds ratio OR

OR =axd/bxc= 822x100/89x811 = 1,13

Riscul atribuibil RA=(OR-1)x100%/OR = 11,5%

4. Concluzie
Deoarece OR > 1 , putem afirma că posibilitatea deceselor la persoanele cu diabet este de 1,13
ori mai mare decît la persoanele fără diabet.
Problema 22
1.Tabelul de contingență . DZ-diabet zaharat
Expunerea Infarct Miocardic Acut (IMA) Total
+ -
Prezența DZ(caz) 60 40 100
Absența DZ(control) 340 360 700
Total 400 400 800

2 Frecvența bolii
R1 = a+b/a+c+b+d=0,125

3.Forța asocierii epidemiologice este asociată cu OR(odds ratio)

OR =axd/bxc=(60x360)/(340x40)=1,5
Riscul atribuibil RA = (OR-1)/OR x 100 % = 33,3%

4.Concluzii : probabilitatea persoanelor cu diabet de a face IMA este de 1,5 mai mare ca la
persoanele fără diabet.

Bilet nr. 23 (pag. 248, variant 4, studii caz-control)

Scopul cercetării este evaluarea existenţei unei legături între prezenţa displaziei de col uterin la
unele paciente şi utilizarea contraceptivelor orale.
Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu asupra pacientelor cu displazie de col uterin internate
într-un spital, pentru a stabili posibila legătură între utilizarea contraceptivelor orale şi apariţia
displaziei de col uterin. În cadrul studiului au fost alcătuite două loturi de studiu, un lot de 140
femei cu displazie de col uterin, dintre care 100 femei au utilizat contraceptive orale şi un lot
martor care a inclus paciente care nu prezentau displazie de col uterin, dintre care 69 femei au
utilizat contraceptive orale. În baza datelor obţinute, efectuaţi:
 Tabelul de contingenţă 2x2.
 Măsuraţi frecvenţa bolii.
 Măsuraţi forţa asocierii epidemiologice.
 Interpretaţi rezultatele obţinute.

Expuși la FR (100)
Lotul test bolnavilor de displazie (140)
Non-expuși la FR (40)
Expuși la FR (69)
Lotul martor non-bolnavilor de displazie (140)
Non-expuși la FR (71)
 Tabelul de contingență
Expunerea Displazia de col uterin Total
+ (cazuri) - (control)
Utilizarea 100 69 169
contraceptivelor
orale(caz)
Neutilizarea 40 71 111
contraceptivelor orale
(control)
Total 140 140 280

Frecvența bolii
- Frecvența factorului de risc în lotul cazurilor:

= 0,71

- Frecvența factorului de risc în lotul control:

Forța asocierii epidemiologice

Pentru măsurarea forței asocierii epidemiologice în anchetele caz-control se utilizează raportul
cotelor (odds ratio, OR).

OR= =

Riscul atribuibil

RA(%)= 61,08 %

Interpetarea rezultatelor obținute

Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:
Odds ratio Concluzie
OR=1 Nici o asociere între expunere și rezultat
OR<1 Expunerea este factor de protecție
OR>1 Expunerea este factor de risc
Concluzie: Probabilitatea femeilor ce utilizează contraceptivele orale de a avea displazie de col
uterin este de 2,57 de ori decît cele care nu le utilizează.

Bilet nr.24 (pag. 267, varianta 5, scopul cercetării)

Scopul cercetării este testarea ipotezei conform căreia prevenirea IM la persoanele care recent au
suferit un IM, are legătură cu administrarea medicamentului Anturane (sulfinpirazon), deoarece
acesta are şi efect anticoagulant. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu, care a inclus 1085
persoane supuse tratamentului cu Anturane sau Placebo. Astfel s-au constituit două grupuri:
grupul de persoane care au primit Anturane, 543 persoane şi grupul de persoane care au primit
Placebo, 542 persoane. În grupul de studiu medicamentul nu a prevenit IM repetat la 54
pacienţi, în grupul martor medicamentul nu a prevenit IM repetat la 232 pacienţi. În baza datelor
obţinute, efectuaţi:
În baza datelor obţinute întocmiţi tabelul de contingenţă 2x2, măsuraţi riscul relativ (RR),
reducerea relativă a riscului, reducerea absolută a riscului (ARR), numărul necesar a fi tratat
(NNT).
Interpretaţi rezultatele obţinute.
Tabelul de contingență
Rezultatul Expunerea Total
Anturane Placebo
(sulfinpirazon)
A prevenit IM 489 310 799
Nu a prevenit IM 54 232 286
Total 543 542 1085

Rata evenimentului experimental:

REE=

Rata evenimentului de control:

REC=

Riscul relativ:

RR=

Reducerea relativă a riscului:

RRR= 1-RR= 1-0,63= 0,37
Reducerea absolută a riscului:
ARR= REC- REE= 0,57-0,9= -0,33
Numărul necesar a fi tratat:
NNT= 1/ARR= 1/ -0,33= 3
Analiza și interpetarea rezultatelor:
Risc relativ Concluzie
RR=1 Intervenția este factor indiferent
RR>1 Intervenția este factor de risc
RR<1 Intervenția este factor de protecție

Concluzie: Administrarea Anturane-ului este un factor de protecție contra IM. 33 de pacienți din
100 vor fi preveniți de un IM. Riscul martor a fost redus cu 0,37 ca urmare a tratamentului. 3
persoane care recent au suferit IM trebuie să primească tratament pentru ca să reușească
prevenirea unui nou IM.

Bilet nr. 25 (pag. 268, varianta 6, studii clinice randomizate)

Scopul cercetării este testarea eficacităţii tratamentului cu o statină în prevenția secundară
în infarctul miocardic. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu, unde au fost incluse 120 de
persoane. Fiecărui pacient care intra în studiu i se aloca la întîmplare unul din cele două
preparate, statină sau placebo. Pe toată perioada studiului fiecare pacient a primit tratamentul
alocat iniţial. Astfel s-au constituit două grupuri: grupul care a primit statină, 60 de subiecţi şi
grupul care a primit placebo, la fel 60 de subiecţi. În grupul de studiu, 10 pacienţi au avut boala
(infarct miocardic), iar în grupul control 12 pacienţi au avut boala (infarct miocardic). În baza
datelor obţinute, efectuaţi:
În baza datelor obţinute întocmiţi tabelul de contingenţă 2x2, măsuraţi riscul relativ (RR),
reducerea relativă a riscului, reducerea absolută a riscului (ARR), numărul necesar a fi tratat
(NNT).
Interpretaţi rezultatele obţinute.

Tabelul de contingență
Rezultatul Expunerea Total
Statină Placebo
A prevenit IM 50 48 98
Nu a prevenit IM 10 12 22
Total 60 60 120

Rata evenimentului experimental:

REE=

Rata evenimentului de control:

REC=

Riscul relativ:

RR=

Reducerea relativă a riscului:

RRR= 1-RR= 1-0,96= 0,04
Reducerea absolută a riscului:
ARR= REC- REE= 0,8- 0,83= -0,03
Numărul necesar a fi tratat:
NNT= 1/ARR= 1/ -0,03= 33
Analiza și interpetarea rezultatelor:
Risc relativ Concluzie
RR=1 Intervenția este factor indiferent
RR>1 Intervenția este factor de risc
RR<1 Intervenția este factor de protecție

Concluzie: Administrarea statinei este un factor de protecție contra IM. 3 pacienți din 100 vor fi
preveniți de un IM secundar. Riscul martor a fost redus cu 0,04 ca urmare a tratamentului. 33
persoane care recent au suferit IM trebuie să primească tratament pentru ca să reușească
prevenirea unui nou IM