Sunteți pe pagina 1din 2

Aprobat

la ședința Departamentului Arhitectura


din 07.12.17, p.verbal nr._____
Șef Departament dr.arh., conf. Aurelia Carpov____________

Anul de studii 2017-2018


gr. ARH 131, 133
Întrebări pentru evaluarea finală la
ARHITECTURA PEISAGERĂ 1

1. Arhitectura peisageră, definiția generală, obiectul de studii, particularitatea ca știință,


legatură cu alte domenii științifice și practice.
2. Arhitectura peisageră în familia artelor frumoase, specificul ei determinat de materialul
natural aplicat.
3. Implicații filosofice, istorice și semantice în arta grădinilor.
4. Particularitatea operei peisagistice în calitate de obiect estetic. Argumentati raspunsul
5. Apariția primelor grădini în istoria omenirii. Locul și premisele.
6. Grădinile mesopotamiene. Caracteristici generale. Grădinile suspendate.
7. Schema grafica grădinilor suspendate din Babilon. Rolul acestor grădini pentru cultura
mondială.
8. Grădinile Egiptului antic. Caracteristici generale. Factori obiectivi și subiectivi ce au
determinat structura grădinilor egiptene.
9. Tipologia grădinilor egiptene. Particularități stilistice și de conținut. Elemente noi introduse
în grădinile egiptene.
10. Grecia antică. Originea grădinilor elene, particularități tipologice determinate de contextul
social-politic și religios.
11. Grădina persană. Particularități de dezvoltare, legătura cu alte arte.
12. Dezvoltarea paralelă a artelor condiționată de arta grădinilor în Persia antică.
13. Arta peisageră în Roma antică. Particularități sociale și culturale, care au determinat
apariția grădinilor.
14. Vila suburbană, elemente componente, particularități compoziționale.
15. Grădinile arabe din Andalusia. Structura compozițională determinată de condiții naturale,
culturale și religioase.
16. Grădinile islamice în Evului Mediu.
17. Grădinile chineze. Conceptul de bază în arta peisageră chineză.
18. Relația specifică om-natura (componenta filosofică a grădinii) în arta peisageră chineză..
19. Principiul de contrast și scenariul peisagistic în grădina chineză.
20. Arta peisageră japoneză. Originea gândirii arhitectonice. Evoluția conceptului despre obiect
și spațiu.
21. Simbolismul în grădina japoneză, determinat de gândirea metaforică specifică. Artele care
au influențat gândirea metaforică (poezia, pictura, arhitectura, teatrul etc.)
22. Grădinile japoneze. Grădina ceremoniei de ceai.
23. Grădinile Evului Mediu european. Caracteristici, teme principale și elementele componente.
Tipologia grădinilor medievale.
24. Grădinile medievale. Contextul semantic în grădinile monastice.
25. Arta peisageră în epoca Renașterii. Evoluția conceptelor artistice.
26. Grădina renascentistă. Tratarea specifică a reliefului, apei, vegetatiei, elementelor
decorative. Exemple.
27. Grădinile epocii barocului. Elemente specifice acestui stil, particularități geografice.
28. Parcuri clasiciste. Versailles. Compoziția, contradicții stilistice, semantica, tratarea
specifică a reliefului, perspectivei. Rolul marcant în evoluția artei grădinilor.
29. Gradina peisageră - concept progresist. Relația filosofică om-natura. Analogii artistice
(pictura, acuarelă), influența orientală.
30. Grădinile înc.sec.XX. Curente artistice reflectate în arta peisageră (Art and Crafts,
impresionism, modernism etc).
31. Grădinile secolului XX. Urbanizarea. Context nou de proiectare. Spații verzi publice și
valoarea multivalentă.