Analiza Tranzactionale (AT) este o metoda psihoterapeutica, un ansamblu de grile

pentru explicarea si intelegerea comportamentului celorlalti si a propriului nostru

comportament.

Bazele acestei metode au fost puse de catre Eric Berne, un medic psihiatru din Statele
Unite.

Eric Berne, pe numele sau adevarat Eric Leonnard Bernstein – s-a nascut pe 10 Mai
1910 la Montreal; incepand cu anul 1936 se specializeaza in psihiatrie, iar in 1939
publica primul sau articol de specialitate in American Journal of Psychiatry.

Dintre lucrarile cele mai importante ale lui Eric Berne: Analiza Tranzactionala si
psihoterapie, Jocuri pentru adulti, Ce spuneti dupa ce ati dat buna ziua?

Alaturi de celelalte abordari sau metode de cunoastere/dezvoltare personala – atat

occidentale, cat si orientale – si de care difera prin limbaj, dar cu care are foarte multe
aspecte in comun (psihanaliza, psihoterapie cognitiv-comportamentala, yoga, etc.), AT-
ul ajuta persoana sa isi recapete autonomia si originalitatea, utilizand tehnici
si limbaj specifice.

Cateva dintre intrebarile la care AT va poate ajuta sa gasiti raspunsuri:

· De ce comportamentul unei persoane ne provoaca frecvent aceeasi reactie?

· De ce una si aceeasi persoana, in anumite situatii, poate sa ne para absolut fascinanta,
iar in altele “diabolica”?
· De ce uneori gasim solutii pentru problemele noastre, iar alteori simtim ca suntem
“blocati”?

Eric Berne a prezentat diferitele “instante” ale personalitatii noastre intr-un

aranjament original, numit “starile Eului” – in fiecare dintre noi exista trei
parti, trei Stari diferite ale Eului nostru; luam decizii si reactionam pornind de la
una dintre aceste trei Stari ale Eului; conform AT, ceea ce ni se intampla in viata,
depinde de Starea Eului de la care pornesc actiunile noastre.

De exemplu, prin analogie cu psihanaliza, in cadrul careia Freud, parintele psihanalizei,

concepe structura aparatului psihic conform modelului: superego, ego si id, Eric Berne
aduce conceptul de Stari ale Eului si releva tot trei instante care guverneaza psihicul
uman: Parinte, Adult si Copil, asemanatoare in mare parte celor freudiene si usor de
identificat in practica.

Modul in care ne raportam la problemele noastre emotionale, sociale sau

de mediu isi are radacinile in modul in care am gestionat trairi si situatii
inca din primii ani de viata.

Cu ajutorul AT, putem lua decizii care tin de schimbari, putem face alegeri. Cu toate ca
este foarte greu sa ne schimbam obiceiurile sau tiparele de gandire si de comportament,
AT-ul ne invata cum sa ne observam aceste stari ale Eului pentru a le folosim in mod
echilibrat, in scopul obtinerii autenticitatii si independentei noastre, facand propriie
alegeri in viata si traind propria viata fara a apela la dependenta cu care am fost
obisnuiti.

Oamenii tind sa evite situatiile din viata lor care le redesteapta traumele
copilariei si le produc anxietate.

Cu ajutorul AT-ului mai putem intelege modul in care propriile actiuni au creat anumite
situatii din viata noastra, descoperim cauzele acestor situatii si putem vedea
blocajele/obstacolele fata de care am dezvoltat atasamente si toate sistemele de credinte
negative despre realitate, precum si culpabilizarea altora pentru propriile probleme.

Cateva dintre conceptele de baza ale analizei tranzactionale sunt:

· Starile Eului
· Tranzactiile
· Contractele
· Jocul psihologic
· Triunghiul dramatic
· Pozitiile de baza in viata
· Sentimente Racket si “timbre”
· Drivers – sau mesaje conducatoare
· Scenarii
· Strokes

Voi incerca sa va formalizez cu primul concept, cel referitor la Starile Eului, urmand ca,
intr-un alt articol, sa dezvolt conceptul de triunghi dramatic si cel de scenarii.

Modelul Starilor Eului, propus de Eric Berne, este urmatorul:

Aceasta schema reprezinta, conform lui Berne, structura personalitatii, fiecare stare
avand aspecte pozitive si negative, propria dinamica si propriile elemente care o
definesc, dupa cum urmeaza.

STAREA DE PARINTE A EULUI contine si reproduce “inregistrari” de

valori si comportamente.

Parinte normativ (partea stanga): dicteaza, conduce, impune, emite principii,

protejeaza, judeca, critica, devalorizeaza, agreseaza.
Parinte binevoitor (partea dreapta): ajuta, incurajeaza, felicita, apreciaza, isi
asuma sarcini in locul cuiva pe care il supraprotejeaza.

Starea de Parinte a Eului este cea care functioneaza ca un “magnetofon” – inregistreaza

o mare cantitate de informatii si apoi le reproduce: cuvinte, gesturi, mimica, intonatii,
judecati, valori, moduri de comportament, de actiune ale persoanelor care domina in
anumite momente, generand ulterior norme despre oameni sau lucruri.

Cea mai mare parte a acestor informatii se inregistreaza in copilarie si in adolescenta,

apoi tinerii incep sa le reproduca, imitandu-i pe cei mari, iar mai tarziu Starea de
Parinte va reproduce inregistrarile respective, cu o acuratete mai mare sau mai mica.

Parintele nostru inregistreaza in aceeasi masura comportamentele parintilor nostri, ale

fratilor, surorilor, prietenilor, profesiorilor, sefilor, “eroilor” de orice fel.

Parintele Normativ contine regulile, opiniile, valorile, prejudecatile,

modelele de comportament autoritare.

Aspect pozitiv al Parintelui Normativ: da instructiuni si dicteaza normele in relatiile de

zi cu zi.
Aspect negativ al Parintelui Normativ: critica, devalorizeaza, persecuta.

Exemple de comportamente si prejudecati ale Parintelui Normativ:

· ii judeca pe cei din jur

· insulta, calomniaza
· vorbeste de rau
· depreciaza
· foloseste o voce autoritara in prezenta copiilor
· ameninta cu degetul spunand “este vina ta!”
· masoara pe cineva din cap pana in picioare pe cineva, cu mainile in sold
· “baietii nu plang”
· “femeile nu trebuie sa umble imbracate in pantaloni”
· “fetele nu se infurie”

Parintele Binevoitor contine modele de comportament si atitudini

binevoitoare, protectoare, intelegatoare, aprobatoare.

Aspect pozitiv al Parintelui Binevoitor: incurajeaza, ajuta, protejeaza, previne.

Aspect negativ al Parintelui Binevoitor: daca persoana are tendita de a supraproteja,
impiedicand persoana supraprotejata sa se dezvolte, sa evolueze si sa aiba propriile
experiente de viata.

Mesajele tip Parinte ne pot fi folositoare, dar ne si pot dauna, intrucat le utilizam cand
ne adresam celor din jur, dar si cand comunicam cu noi insine, prin intermediul vocii
interioare: “Haide, vei reusi!”, “Nu te descuraja” dar si “Ce prost sunt”, “Nu esti in stare
de nimic!”

STAREA DE COPIL A EULUI – trebuinte, impulsuri, sentimente, emotii.

Copil adaptat (partea stanga): supus, sta deoparte, se devalorizeaza, dar poate
sustine in mod sistematic contrariul (rebel).
Copil liber (partea dreapta): isi exprima spontan trebuintele, sentimentele,
emotiile, este intuitiv, spontan, creativ.

Starea de Copil a Eului apare prima in viata persoanei, si impreuna cu Starea de Parinte,
sunt cele mai vechi parti ale Eului nostru.

Exemple de comportament ale Copilui adaptat:

· Respecta normele de protectie

· Se opreste la culoarea rosie a semaforului
· Respecta regulile de politete
· Poate fi supraadaptat
· Se indoieste de el
· Utilizeaza forma impersonala ’’se spune’’

Exemple de comportament ale Copilui rebel:

· Spune ‘’nu ai dreptul’’

· Spune in mod sistematic ‘’nu’’
· Incalca regulamentele
· Indeamna la revolta, la violenta

Exemple de comportament al Copilului Liber:

· spune “imi place mult … ciocolata, inghetata, sa merg la film, sa fiu mangaiat “ etc.
· Spune “nu-mi place … ciocolata… etc.”
· Se exprima prin gesturi, strigate, semne de bucurie, de satisfactie – sau opusul acestora
· Rade in hohote, din tot sufletul sau plange cu lacrimi amare
· Isi spune temerile, angoasele
· Isi exprima mania – sub forma de emotie sanatoasa, nu amenintatoare, informandu-i
pe cei din jur de sentimentele pe care le are si e normal sa si le exprime cu o anumita
intensitate
· Este impulsiv – isi exprima impulsurile fara sa se cenzureze
· Este senzual si curios

Aspectul pozitiv al Starii de Copil: aceasta stare este “inima” omului, centrul a ceea ce
este “trait”, este exprimarea spontana a sentimentelor si permite evitarea
neintelegerilor.
Un aspect negativ al starii de copil: cu o persoana care se manifesta intotdeauna cu
Starea de Copil “va fi greu de trait” si va fi repede respinsa.

STAREA DE ADULT A EULUI compara, evalueaza, analizeaza, gandeste,

inregistreaza, comunica informatii, cere, face deductii, asculta informatii.

Aspecte pozitive: permite culegerea de informatii din toate aspectele vietii, luarea de
decizii gandite, rezolvarea problemelor, negocierea, etc.; integreaza armonios dorintele
(Copil) si valorile (Parinte), punand persoana in acord cu sine insusi.
Aspect negativ: utilizata in exces, aceasta stare poate determina comportamente tip
“robot”.

Exemple de comportament ale Starii de Adult:

· Pune intrebari pertinente
· Discuta cu altii, ii informeaza si se informeaza
· Consulta opiniile altora
· Isi asculta Parintele si Copilul, dar ia decizii impreuna cu Adultul

Tinand cont de aceste Stari ale Eului, sunt analizate “tranzactiile” la nivel de relatii
interumane, tranzactia reprezentand unitatea de interactiune intre un nivel al
unei persoane si un nivel al alteia; persoana devine constienta de inadaptarea la
realitatea prezenta a scenariilor personale fixate din copilarie.

Aceste Stari ale Eului sunt prezente in orice persoana, iar influenta lor
variaza si este vizibila pe parcursul intregii zile, al unei perioade de viata si
de-a lungul intregii vieti. Conform lui Eric Berne, “nici o stare a Eului nu
este mai buna decat alta – toate trei sunt importante (inclusiv
subdiviziunile lor)”.

Sper ca informatiile prezentate despre conceptul de Stari ale Eului sa va fie utile in
cunoasterea si dezvoltarea personala si in cunoasterea celor cu care interactionati si, de
asemenea, sa va determine sa aprofundati si celelalte concepte ale AT-ului, pe care Eric
Berne ni le propune si care sunt continuu perfectionate de catre formatorii si terapeutii
AT.

Mai multe informatii despre analiza tranzactionala in Romania pot fi obtinute de pe

site-ul www.arat.ro .

de Mona Georgescu,
Psiholog

Bibliografie:
René de Lassus – Analiza Tranzactionala, Editura Teora, Bucuresti, 2000