Triunghiul vicios

Triunghiul dramatic (sau Triunghiul lui Karpmann) este un puternic instrument conceptual care permite
nelegerea strategiilor de manipulare personal i profesional, oferind soluii la aceste procese
negative. Triunghiul dramatic a fost i este explicat pe larg n numeroase studii i cri, aa nct
prezentarea de mai jos nu se vrea dect cel mult o recapitulare destinat practicienilor Analizei
tranzacionale i, prin extensie, profesionitilor din domeniul acompanierii i ndrumrii. Articolul
nostru poate veni i n sprijinul profesionitlor interesai de formalizarea aa-numitelor jocuri de
manipulare n ntreprindere sau n alte contexte.

Trebuie s fim ns ateni la un lucru: ca i n abordarea sistemic, unde se precizeaz

c poziia inferioar este cea mai puternic, i n Triunghiul dramatic Victima conduce jocul. Cci, fr
Victim, celelalte dou roluri (sau ceilali doi actori) nu mai au nicio raiune de a se ntlni. Astfel, ca i
n abordarea sistemic, Victima pune n joc acea putere interactiv specificpoziiei inferioare. De
aceea, adevratul rol de conductor de joc i revine exclusiv Victimei

Persecutorul are ca atitudine urmrirea satisfacerii propriilor nevoi i

acioneaz doar n interes propriu. Motto-ul lui este Pot s te fac s te simi
ru. i o voi face.

Desconsider emoiile, valoarea, demnitatea, importana i uneori chiar dreptul la

via i sntate a persoanelor care sunt afectate de aciunile sale, de aceea se
comport astfel nct alii sufer sau sunt incomodai de prezen a lui.

Ca i comportament, el critic, acuz, pedepsete; i folosete puterea ntr-un mod

distructiv.

Salvatorul este preocupat de situaia grea n care se afl o persoan, de regul

victima. Ea are ca motto: Pot s te fac s te simi bine.

Desconsider ns abilitatea celuilalt (a Victimei) de a evalua situaia, de a aciona

adecvat i de a cere ajutor dac are nevoie, iar ca i comportament, ofer ajutor
dintr-o poziie de superioritate unei persoane pe care o consider vulnerabil, fr s
verifice dac persoana chiar vrea sau are nevoie de ajutor.

Victima este de regula personajul care sufer din start, pornind de la

ideea :Mi se poate face ru sau bine, foarte uor de ctre al ii.

Desconsider: propriile resurse de a rezolva problema (Victima care caut un

Salvator);
valoarea uman i dreptul la demnitate i respect (Victima care caut un
Persecutor).

Comportament: uneori Victima caut un Persecutor pentru a o pune la pmnt i a o

rejecta, alteori caut un Salvator care s-i ofere ajutor i s-i confirme credina.
Karpman a artat c rolurile de Persecutor, Salvator i Victim pot fi legitime dac
sunt realist adecvate contextului.

VICTIMA este rolul jucat cel mai adesea atunci cand emotia traita este FRICA
- AGRESORUL se dezvolta ca rol predominant pe fondul starii emotionale de
VINA.
- SALVATORUL vrea sa scape lumea de la a se experimenta pe ea insasi.
ATASAMENTUL de o situatie imaginara sau reala este energia structurala a
Salvatorului.

Victimizarea este drama celui care se considera abandonat, tradat, ignorat de

toti si toate, cu cele mai mari probleme, singurele care conteaza si pe care
nimeni nu i le intelege deoarece el este o victima unica a intregii Creatii, parasit
chiar si de Dumnezeu. Victima nu s-a gandit nici un moment ca poate ceea ce
traieste reprezinta parcursul perfect asumat al propriului Suflet sau Sine mai Inalt
catre o maturitate a constiintei capabila sa inteleaga lucruri din ce in ce mai bine
d.p.d.v. al esentei lor spirituale si sa le manifeste in consecinta. Un parcurs,
desigur, mai lung sau mai scurt, mai greu sau mai usor in functie de cauzalitatile
acumulate si deciziile luate moment de moment. Suferinta este doar un
catalizator pe cale. Nu exista pagube colaterale, nu exista hazard. Tot ce se
intampla este subiect si predicat pe drumul Sufletului catre propria inaltare.
Acesta este si a fost dintotdeauna scopul si sensul oricarui drum, oricat de greu
sau de usor. De aceea cel mai bun antidot al victimizarii este si va ramane
ASUMAREA a ceea ce traim, cu toate demersurile care se impun facute pentru a
trai mai bine

Agresorul este cel care sufera de pe urma vinei de a fi altfel decat considera el
ca este in regula sa fie, conform unor standarde si cutume adoptate fara prea
mari eforturi de distilare a lor, de cele mai multe ori in contextul unor
evenimente si situatii de viata traumatizante care l-au determinat pe agresor sa
adopte anumite rigori. Agresorul este o persoana care se invinovateste, se
condamna si se dispretuieste pe sine pentru faptul ca se considera "anormal"
sau este considerat astfel de catre un anumit segment social pe care il valideaza
si il investeste. El pierde din vedere mesajul evolutiv al experientei sociale si
scopul ei de cunoastere, ajungand sa se raporteze exclusiv la forma pe care
experienta o imbraca, la felul in care aceasta arata la suprafata. Neavand
perceptii de adancime, individul adopta cel mai adesea acea scara de valori pe
care exteriorul i-o serveste si incepe sa eticheteze parti din el insusi ca fiind
acceptabile sau inacceptabile conform acestor valori. Datorita faptului ca partile
inacceptabile nu sunt aduse in campul constiintei si confruntate, in loc sa fie
alchimizate, ele sunt lasate in starea bruta in care se gasesc si, mai apoi,
renegate. Facand acest lucru, individul ajunge sa se intoarca impotriva lui insusi,
considerandu-se de neacceptat in propria-i viata si autoagresandu-se conceptual,
emotional, energetic si chiar fizic. Pasul urmator este sa-i agreseze si sa-i renege
pe toti cei din jur care ii reflecta partile renegate din el insusi. Daca emanciparea
ca proces nu este initiata, individul este posibil sa comute pe Calea Serviciului
Orientat catre Sine.

Drama salvatorului este drama celui care misca lucrurile din punctul A in
punctul B pentru a le conserva, pentru a le salva. Pe Calea Serviciului Orientat
catre Altii, a oferi ajutor si inspiratie care sa impulsioneze nu doar bunastarea
fizica ci si dezvoltarea afectiva si mentala a individului si societatii, reprezinta
insasi identitatea si definitia acestei cai. Totusi, a cara crucea altora este cu totul
altceva si tine de drama Salvatorului, a carui indulgenta si misionarism nu ajuta
prea mult acolo unde ignoranta si indolenta maselor atarna greu in balanta
constiintei individuale si de grup. Atunci cand faci ceva in numele unei
colectivitati, e nevoie de realizarea unei convergente, a unei sincronicitati, intre
tine - catalizator - si cei care se lasa cooptati in procesul de catalizare, de
transformare. Daca nu ai in vedere aceasta convergenta, vei fi o locomotiva care
trage dupa ea niste vagoane, ducand o lupta personala cu ceva cu care ceilalti,
vagoanele, nu sunt pregatiti sa se confrunte

Indicatori i soluiii Diferite comportamente i strategii relaionale ne ajut fie s

nu intrm n tipurile de relaii ilustrate de Triunghiul dramatic, fie s le
transformm sau s ieim din ele. Atenie ns: aceste stratefii nu funcioneaz
ntotdeauna fr gre, ci permit, de la caz la caz, o eschiv, o rezolvare
temporar sau instaurarea unei relaii de alt tip. Cnd ne simim invitai s
intrm n jocul negativ, important este s ncercm s stabilim o alt baz
relaional i, de aici, o interaciune mai pozitiv, productiv sau satisfctoare.
n cel mai ru caz, singurul mod de a evita intrarea ntr-un joc negativ este de
a evita pur i simplu relaia; mai ales dac l cunoatem deja pe protagonist i
dac tim ct de negativ este o relaie repetitiv. n cursul unei interaciuni,
dac persoanele sunt prea apropiate ntre ele din lips de spaiu sau n
absena unor pauze ntre intervenii, sau dac se ntrerup reciproc, nelsndu-i
interlocutorului posibilitatea de a-i ncheia expozeul i de a rsufla, avem
probabil de-a face cu un joc de putere sau de manipulare, deci cu o interaciune
care amintete de Triunghiul dramatic. Pentru cel care alege s joace acelai rol
ca i interlocutorul acesta este i un mod de a evita s intre n triunghi cu un rol
complementar. Este vorba de aplicarea strategiei oglinzii. De exemplu, cel
care, n prezena unei persoane care se plnge c are greuti ateptnd s fie
ajutat, ncepe s se plng, la rndu-i, de propriile sale necazuri i probleme
semnaleaz astfel c nu este complementar, ci mai degrab competitiv n acelai
tip de joc: Caut-i alt tovar de joc. O alt metod de a evita s te lai prins
n joc const n a rmne binevoitor, atent la fapte, informativ, interogativ,
neutru i profesional. Cernd lmuriri cu privire la ceea ce se ateapt de o parte
i de cealalta n cadrul relaiei, l putem ajuta pe interlocutor s-i revin ca s
rspund la ntrebri i s participe la o discuie mai productiv. Acest demers
seamn cu abordarea centrat pe stabilirea unui contract clar, clasic n relaia
de coaching. O alt soluie const n a califica persoana, fcndu-i un
compliment cu privire la demeresul, intenia sau motivaiile ei, la modul su de a
trata dificultile sau la curajul de care d dovad. Aceast abordare valorizant
i permite interlocutorului s capete o recunoatere pozitiv, care va nlocui
cutarea stimulilor negativi oferii de joc. De asemenea, o astfel de validare i
permite interlocutorului s intre n relaie asumndu-i un rol neprevzut i
pozitiv. Dac este mprtit, umorul este i el o bun strategie de dezamorsare
a unei situaii delicate. Totui, el trebuie mnuit cu precauie, pentru a nu se
ajunge la ceea ce interlocutorul ar putea lua drept deriziune, batjocur, ironie
sau sarcasm. Acestea din urm sunt cel mai adesea indicatori ai rolului de
Persecutor. O alt strategie, mai violent i care nu trebuie utilizat dect, poate,
n ultim instan, const n a intra n joc de pe o poziie de escalad. Muli
practicieni ai Triunghiului dramatic vor s se joace, dar ntr-un mod socialmente
acceptabil sau soft. Ei vor renuna rapid la tentativele lor dac i vor da seama
c suntei un interlocutor capabil s mearg mult mai departe dect ar dori ei.
Dei nu se nscrie n Triunghi, publicul poate i el pune capt unui joc de
manipulare. Uneori, ieirea din cadrul privat i aducerea relaiei n faa unui
public poate face ca interlocutorului rolul jucat s nu i se mai par att de
atrgtor. Alteori, dimpotriv, tocmai ndeprtarea de public i regsirea
intimitii unei relaii private permit ieirea din relaia infernal descris de
Triunghiul lui Karpmann.

Poveti

http://www.metasysteme-coaching.ro/romana/triunghiul-dramatic/