Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
01 03 43 576 Miscarea Apei Subterane PDF
01 03 43 576 Miscarea Apei Subterane PDF
01 03 43 576 Miscarea Apei Subterane PDF
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ
(note de curs)
2012
Daniel Scrădeanu
CUPRINS
1
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Mediul discontinuu (rocile) în raport cu comportamentul lor fată de apă se separă în patru
categorii:
Tabelul 6.1.Categorii de medii discontinue
Comportament în raport cu apa
Denumire mediu Stochează Transferă Cedează
acvifug - - -
acviclud + - -
acvitard + + -
acvifer + + +
Studiul mişcării reale a apei subterane în aceste medii, utilizând legile generale ale
hidromecanicii este imposibil de realizat datorită necunoaşterii geometriei şi distribuţiei porilor şi
fracturilor, la precizia cerută de o abordare deterministă. Mişcarea reală a apei subterane din mediul
discontinuu poros/fisural este înlocuită cu o mişcare aparentă într-un mediu continuu (solid+goluri),
cu condiţia ca debitul ce trece printr-o secţiune să fie egal cu cel real. Această abordare a studiului
mişcării apei subterane apelează la noţiunea de viteză de filtraţie/viteză aparentă definită ca raport
dintre debitul ( Q ) ce trece printr-o secţiune ( V ) şi suprafaţa totală a acesteia ( Ω ):
Q
V =
Ω
2
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
3
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Tabelul 6.3. Volumul de apă înmagazinat într-un metru cub de rocă saturată (după
Bodelle J. şi Margat J., 1980)
Tipuri Total apă Apă liberă
formaţiuni litri/m3 n [%] litri/m3 na [%]
Nisipuri şi pietrişuri 200…400 20…40 150…250 15…25
Nisipuri fine 300…350 30…35 100…150 10…15
Gresii 50…250 5…25 20…150 2…15
Cretă 100…400 10…40 10…50 1…5
Calcare fisurate 10…100 1…10 10…50 1…5
Argile 400…500 40…50 10…20 1…2
Şisturi 10…100 1…10 1…20 0,1…2
Granite fisurate 1…50 0,1…5 1…20 0,1…2
6.1.3. Permeabilitatea
Kp = C ⋅d 2
în care
C – coeficient determinat de forma granulelor, adimensional;
d – diametrul mediu al particulelor.
Coeficientul de permeabilitate (Kp) are dimensiuni de suprafaţă şi se exprimă în cm2, m2 sau
în darcy (1 darcy = 9,87x10-9 cm2).
4
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
S0 = n
şi
S e 0 = ne
Porozitatea eficace numită şi cedare specifică (Theis, 1935, 1938) este totdeauna mai mică
decât porozitatea totală corespunzătoare fiecărui tip de rocă. Valorile porozităţii eficace sunt cuprinse
între 0,5% pentru nămoluri şi argile şi 40% pentru pietrişuri şi bolovănişuri (Tabelul 6.5).
Tabelul 6.5. Porozităţi eficace pentru diferite tipuri de roci (după M.Albu, 1981)
Denumirea rocii Porozitatea Sursa de informaţie
eficace (%)
Nămoluri şi argile 0,5-5,0 Castany, 1963
Crete 2,0-5,0 Castrany, 1963
Aluviuni
cu fracţiuni argiloase
de Buzău 1,2-1,8 Constantinescu et al., 1971
de Rin 2,0-3,0 Castany, 1963
lipsite de fracţiuni argiloase 10,0-20,0 Castany, 1963
Nisipuri
cu fracţiuni argiloase 2,0-15,0 Castany, 1963
lipsite de fracţiuni argiloase 10,0-25,0 Castany, 1963
19,3 Avramescu et. al., 1971
Pietrişuri şi bolovănişuri
cu fracţiuni argiloase 9,8 Constantinescu et. al., 1971
lipsite de fracţiuni argiloase 30,0-40,0 Castany, 1963
S = ρ apa ⋅ g (α + n ⋅ β ) ⋅ M ; [−]
în care
ρ apa - densitatea apei [ M / L3 : kg / m 3 ];
g - acceleraţia gravitaţională [ L / T 2 : m / s 2 ];
α - compresibilitatea scheletului mineral [ 1 / M / LT 2 : 1 /( N / m 2 ) ];
n - porozitatea totală [ L3 / L3 ];
β - compresibilitatea apei [ 1 / M / LT 2 : 1 /( N / m 2 ) ]
M - grosimea acviferului [ L : m ].
5
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
S s = ρ apa ⋅ g (α + n ⋅ β )
Legea lui Darcy, stabilită experimental (în jur de 1856, pe baza studiilor experimentale asupra
alimentării cu apă din Dijon, Franţa), arată că debitul de fluid (Q) filtrat laminar printr-un mediu
granular saturat este proporţional cu (Fig.6.2):
• reducerea sarcinii piezometrice ( H A − H B )
prin mediul respectiv
• lungimea drumului parcurs ( L )
HA
• secţiunea de curgere ( Ω - secţiunea HB
transversală a tubului umplut cu material
granular saturat cu apă ) Q
Q
Conductivitatea hidraulică (K) este utilizată L
ca factor de proporţionalitate în relaţia empirică a
Fig.6.2. Experimentul lui Darcy
legii lui Darcy:
H − HB
Q = −K ⋅ Ω ⋅ A
L
Introducând notaţiile:
Q
V= =q
Ω
I – gradient hidraulic:
HA − HB
I=
L
6
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
V = q = −K ⋅ I
Gradientul hidraulic ( I ) este expresia sintetică a forţelor care acţionează asupra apei
hidrodinamic active, apa care se deplasează sub acţiunea câmpului gravitaţional, din zonele cu
energie mare spre zonele cu energie mai mică.
Mişcarea apei subterane prin mediile poroase este un proces consumator de energie: se
consumă energie mecanică care se disipează sub formă de energie termică.
Potenţialul energetic al unităţii de masă de apă subterană într-un punct din spaţiu (P(x,y,z)),
reprezentat în cea mai mare parte de energia mecanică, se calculează în raport cu un sitem de
referinţă. Potenţialul fluidului ( ϕ ) este definit ca lucrul mecanic necesar transformării unităţii de
masă de apă din starea iniţială ( p0 , T0 ,V0 , z0 ) în starea finală ( p, T ,V , z ) şi are următoarele
componente:
• lucrul mecanic necesar ridicării unităţii de greutate de la z0 la z :
(
L1 = g ⋅ z − z0 )
• lucrul mecanic necesar trecerii de la presiunea( p0 ) la presiunea ( p ) printr-o comprimare
izotermă, exprimat în funcţie de presiune şi densitatea apei ( ρ ):
p − p0
L2 =
ρ
• lucrul mecanic necesar creşterii vitezei unităţii de masă de apă de la V0 la V
L3 =
(V − V0 )
2
7
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
componenta cinetică a potenţialului este neglijabilă iar potenţialul/sarcina piezometrică are expresia:
p
ϕ =H =z+
ρ⋅g
În legea lui Darcy, diferenţa de potenţial dintre două puncte situate pe direcţia de curgere a
apei subterane ( H A − H B ) reprezintă lucrul mecanic efectuat de forţele care pun în mişcare unitatea
de greutate de apă. Efectul acestor forţe este viteza de deplasare a apei subterane, acceleraţia fiind
neglijabilă datorită caracterului puternic disipativ al procesului de curgere.
8
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
γ ρ⋅g
K = Kp ⋅ = C ⋅d 2 ⋅
µ µ
în care d este diametrul particulei caracteristice (de cele mai multe ori fiind echivalat cu diametrul
d 10 ).
Conductivităţile hidraulice ale formaţiunilor geologice saturate sunt în funcţie de granulozitatea
depozitelor şi au un domeniu de variaţie larg, de la 1 până la 10-6 cm/sec (Tabelul 6.6).
9
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
VI Roci practic
impermeabile (argile, < 0,001 < 1,2 × 10 −6 < 1,2 × 10 −11 < 1,2 × 10 −3
marne, roci masive)
Conductivităţile hidraulice ale sedimentelor neconsolidate saturate sunt cuprinse între 10-9
cm/sec pentru argile şi 1 cm/sec pentru pietrişuri sortate (tabelul 6.6).
10
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
K ~ wv
11
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Legea lui Darcy este validată în cazul vitezelor de deplasare reduse de ordinul
centimetrilor/secundă şi regim laminar de curgere, condiţii în care se menţine relaţia de linearitate
între gradientul hidraulic şi viteza de filtrare/aparentă / viteza Darcy.
V
Relaţia gradient hidraulic-viteză de filtrare
este marcată de trei valori particulare ale
gradientului hidraulic (Fig.6.5):
• gradient critic ( I cr ) –valoarea
minimă a gradientului hidraulic care
determină deplasarea apei subterane.
Sub această valoare a gradientului I cr I inf I sup
hidraulic apa nu se deplasează. Acest
lucru a fost pus în evidenţa în rocile I
argiloase şi este condiţionat de
granulozitatea formaţiunilor saturate
cu apă, de compoziţia chimică a apei Fig.6.5. Domeniul de valabilitate al legii lui Darcy
etc.
• gradientul limită inferioară ( I inf ) care împreună cu gradientul critic delimitează domeniul
inferior pe care relaţia între gradient şi viteza de filtrare este nelineară.
• Gradientul limită superioară ( I sup ) care delimitează împreună cu gradientul limită
inferioară domeniul de linearitate al corelaţiei dintre viteza de filtrare şi gradientul hidraulic
(valabilitate totală a legii lui Darcy). La valori ale gradientului hidraulic mai mari decât
gradientul limită superioară ( I sup ) curgerea devine turbulentă iar relaţia dintre gradientul
hidraulic şi viteza de filtrare nelineară.
Trecerea de la regimul laminar de curgere la cel turbulent este cuantificată empiric prin
intermediul numărului adimensional Reynolds, care în cazul curgerii prin medii poroase este estimat
cu relaţia:
V ⋅d
Re =
ν
în care
V -viteza de filtrare /debitul specific ( q )
d -dimesiunea spaţiului de curgere care poate fi reprezentată prin:
• d − diametrul mediu al porilor
• d10 - diametrul eficace, diametrul corespunzător fracţiunii de 10% pe curba granulometrică
cumulativă a formaţiunii granulare prin care curge apa.
• K p - K p este permeabilitatea intrinsecă
12
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Pentru Re > 150 , curgerea devine turbulentă iar corelaţia dintre gradientul hidraulic ( I ) şi
viteza de filtrare ( V ) este de tipul:
I = a ⋅V + b ⋅V 2
în care
a = 150 ⋅
(1 − n ) ⋅ µ şi b = 175 ⋅
1− n
(Lozeney-Carman)
ρ ⋅ g ⋅n ⋅d
3 2
4 ⋅ g ⋅ n3 ⋅ d
13
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
K xx K xy K xz
∂H ∂H ∂H
V = K yx K yy K yz ⋅ ⋅i + ⋅ j+ ⋅ k = K ⋅ grad (H )
∂x ∂y ∂z
K zx K zy K zz
în care
Caracteristicile curgerii apei subterane în mediul poros sunt determinate în principal distribuţia
spaţială a conductivităţii hidraulice.
Mediile poroase, în funcţie de distribuţia spaţială a conductivităţii hidraulice sunt separate în:
• Mediu poros
o Omogen
o Heterogen
• Mediu poros
o Izotrop
o Anizotrop
Lege lui Darcy este valabilă pentru un mediu omogen şi izotrop şi aplicarea ei într-un mediu
poros heterogen şi anizotrop se face prin diverse proceduri de echivalare a acestuia cu unul izotrop şi
omogen, proceduri alese în funcţie de tipul heterogenităţii (graduale/zonale) şi gradul de anizotropie.
14
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
15
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Nivel Nivel
piezometric Direcţia de piezometric
Kn curgere
K2 K3
KM
hn
K1 h3 h1+h2+h3+…+hn
h2
Culcuşul h1 Culcuşul
acviferului acviferului
KM ⋅ Km
K (α ) =
K M ⋅ sin 2 α + K m ⋅ cos 2 α
în care
α - unghiul între direcţia liniilor de curent şi a limitelor ce separă subzonele cu valori diferite ale
parametrului;
KM - conductivitatea hidraulică a mediului omogen echivalent, atunci când α = 0 0 (Fig.6.7), se
calculează ca o medie aritmetică ponderată (A. Gheorghe et. al, 1983):
i =n
∑K i ⋅ hi
KM = i =1
i =1
∑h
i =n
i
i =n
∑d i
Km = i =1
i =n
di
∑K
i =1 i
16
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
K1 Km
K2
d1 d2 d1+d2
Prin distorsiune parametrică, spaţiul în care are loc curgerea apelor subterane rămâne
identic cu cel al acviferului real, neomogen, iar acviferul schematizat este omogen, cu o
conductivitate constantă, echivalentă ( K (α ) ).
Distorsiunea geometrică este utilizată pentru schematizarea neomogenităţii şi anizotropiei
parametrice.
h1
K1 K2 h2
l1 l2
17
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
l1 l
= 2
K1 K 2
Utilizând această proprietate, schematizarea unui mediu neomogen se face prin distorsionarea
spaţiului omogenizat al curgerii pe direcţia liniilor de curent prin:
• dilatarea spaţiului curgerii acolo unde conductivitatea este mai mică;
• comprimarea spaţiului curgerii acolo unde conductivitatea este mai mare.
În cazul unui acvifer cu nivel liber, cu un tronson de conductivitate mai mică (Kmică) în raport cu
conductivitatea tronsoanelor vecine (K), dilatarea spaţiului cu conductivitate mică:
K
l e = l mica ⋅
K mica
L e = l1 +l e +l 2
K K K K h2
h1
Kmica K
l1 lmica l2 l1 le l2
Le
Fig.6.10. Echivalarea unui acvifer neomogen cu un acvifer omogen prin
distorsiune geometrică ( după V.Pietraru, 1977).
6.2.5.3. Anizotropie
Mediu real Mediu echivalent
ortotrop izotrop
Schematizarea anizotropiei parametrice
de tip ortotrop prin distorsiune geometrică
conduce la un mediu izotrop echivalent.
Kz K
Dacă cele două direcţii ortogonale ale z Z
anizotropiei sunt x şi z iar pentru parametru
Kz Kx K
conductivitate hidraulică = const în tot
Kx
domeniul schematizat, mediul este ortotrop şi se x X
distorsionează după una din cele două direcţii.
Alegând direcţia x , pentru distorsiunea Fig.6.11. Schematizarea mediului ortotrop prin
geometrică, noile direcţii în care se va plasa distorsiune geometrică pe direcţia x (după
mediul izotrop echivalent vor fi (Fig.6.11): V.Pietraru, 1977)
18
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
x
X= şi Z = z
β
Pentru aceleaşi condiţii hidrodinamice pe frontierele domeniului curgerii apelor subterane atât
în mediul ortotrop cât şi în cel izotrop echivalent, prin egalarea debitelor rezultă (V.Pietraru, 1977):
• coeficientul de distorsionare geometrică pentru direcţia x :
Kx
β=
Kz
• conductivitatea hidraulică în mediul izotrop (aceeaşi pe cele două direcţii):
K = K X = KZ = Kx ⋅ Kz
19
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
dy
h1
y
H1
h2
H2
z1 z z2
±0
x x
dx
L
20
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
q = vx ⋅ Ωx
în care
dy
• viteza la distanţa x de secţiunea (1) este: vx = K ⋅ I x = − K ⋅
dx
• secţiunea unitară la distanţa x de secţiunea (1) este: Ω x = y ⋅ 1
Expresiile vitezei şi secţiunii unitare înlocuite în formula debitului unitar conduc la ecuaţia
diferenţială a modelului matematic al curgerii staţionare, conservative, plan-verticală într-un acvifer cu
nivel liber omogen (cazul culcuşului orizontal: z1 = z = z 2 ):
dy
q = vx ⋅ Ω x = −K ⋅ y ⋅ ⇔ q ⋅ dx = − K ⋅ y ⋅ dy
dx
Datele necesare pentru calculul debitului unitar şi a ecuaţiei profilului piezometric, se măsoară
în două piezometre amplasate pe direcţia de curgere şi sunt:
• cota culcuşului acviferului: z1 = z = z 2
• cotele nivelului piezometric: H 1 , H 2
• distanţa dintre cele două piezometre: L
• conductivitatea hidraulică: K
Calculul debitului unitar se realizează prin integrarea modelului diferenţial între cele două
piezometre:
L
h2 h12 − h22 h − h2 h1 + h2
q ⋅ ∫ dx = − K ⋅ ∫ y ⋅ dy ⇒ q ⋅ L = K ⋅ ⇒ q=K⋅ 1 ⋅ = K ⋅ I m ⋅ hm = v m ⋅ hm
0
h1 2 L 2
Ecuaţia profilului piezometric se obţine prin integrarea ecuaţiei diferenţiale a curgerii între unul
din cele două piezometre şi o secţiune oarecare aflată la distanţa x , acolo unde grosimea acviferului
este y :
h12 − y 2
x
y
q ⋅ ∫ dx = − K ⋅ ∫ y ⋅ dy ⇒ q ⋅ x = K ⋅ în care înlocuind expresia debitului unitar se obţine:
0
h1 2
21
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
dy
H1
y
M M
H2
z1 z2
±0
x dx x
L
q = vx ⋅ Ωx
în care
dy
• viteza la distanţa x de secţiunea (1) este: vx = K ⋅ I x = − K ⋅
dx
• secţiunea unitară la distanţa x de secţiunea (1) este: Ω x = M ⋅ 1
Expresiile vitezei şi secţiunii unitare înlocuite în formula debitului unitar conduc la ecuaţia
diferenţială a modelului matematic al curgerii staţionare, conservative, plan-verticală într-un acvifer
sub presiune omogen (cazul culcuşului orizontal: z1 = z = z 2 ):
22
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
dy
q = vx ⋅ Ω x = −K ⋅ M ⋅ ⇔ q ⋅ dx = − K ⋅ M ⋅ dy
dx
Datele necesare pentru calculul debitului unitar şi a ecuaţiei profilului piezometric, se măsoară
în două piezometre amplasate pe direcţia de curgere şi sunt:
• cota culcuşului acviferului: z1 = z = z 2
• cotele nivelului piezometric: H 1 , H 2
• distanţa dintre cele două piezometre: L
• conductivitatea hidraulică: K
Calculul debitului unitar se realizează prin integrarea modelului diferenţial între cele două
piezometre:
L
q ⋅ ∫ dx = − K ⋅ M ∫ dy ⇒ q ⋅ L = K ⋅ M ⋅ (H 1 − H 2 ) ⇒
H2
H1
0
H1 − H 2
q=K⋅ ⋅ M = K ⋅ I m ⋅ M = vm ⋅ M
L
Ecuaţia profilului piezometric se obţine prin integrarea ecuaţiei diferenţiale a curgerii între unul
din cele două piezometre şi o secţiune oarecare aflată la distanţa x , acolo unde grosimea acviferului
este y :
x
q ⋅ ∫ dx = − K ⋅ M ∫ dy ⇒ q ⋅ x = K ⋅ M ⋅ (H 1 − y ) în care înlocuind expresia debitului unitar se obţine:
y
H1
0
H1 − H 2
K ⋅M ⋅ x = K ⋅ M ⋅ (H 1 − y )
L
H1 − H 2
y = H1 − ⋅x
L
23
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Modelul matematic diferenţial al curgerii cu nivel liber din acviferele neomogene cu variaţie
liniară a conductivităţii hidraulice se obţine din modelul curgerii în acviferele cu nivel liber omogene:
q ⋅ dx = − K ⋅ y ⋅ dy
K (x ) = a + b ⋅ x
rezultând:
q ⋅ dx = − K ( x ) ⋅ y ⋅ dy ⇔ q ⋅ dx − (a + b ⋅ x ) ⋅ y ⋅ dy
Calculul debitului unitar se realizează prin integrarea modelului diferenţial între cele două
piezometre:
q⋅∫
L
dx h2 q
= − ∫ y ⋅ dy ⇒ ⋅ ln
a + b ⋅ L h12 − h22
= ⇒ q=
( )
b ⋅ h12 − h22
0 a +b⋅x
h1 b a 2 a +b⋅L
2 ⋅ ln
a
24
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
dy
h1
K (x )
y
H1
h2
H2
z1 z z2
±0
x
dx
x
L
Ecuaţia profilului piezometric se obţine prin integrarea ecuaţiei diferenţiale a curgerii între unul
din cele două piezometre şi o secţiune oarecare aflată la distanţa x , acolo unde grosimea acviferului
este y :
a + b ⋅ x h12 − y 2
x
dx y q
q⋅∫ = − ∫ y ⋅ dy ⇒ ⋅ ln =
0
a +b⋅ x h1 b a 2
în care înlocuind expresia debitului unitar se obţine:
25
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Acviferele sub presiune neomogene de tip stratificat (Fig.6.15), în modelele matematice sunt
echivalate cu acvifere omogene, prin distorsiune parametrică.
Acviferul sub presiune neomogen stratificat compus din trei secvenţe litologice:
• secvenţa 1 cu grosimea M 1 cu conductivitatea hidraulică K 1 ;
• secvenţa 2 cu grosimea M 2 cu conductivitatea hidraulică K 2 ;
• secvenţa 3 cu grosimea M 3 cu conductivitatea hidraulică K 1 ;
este echivalat cu un acvifer sub presiune omogen compus dintr-o singură secvenţa litologică:
• secvenţa (123) cu grosimea M = M 1 + M 2 + M 3 cu conductivitatea hidraulică K M
Modelul matematic, pentru calculul lui K M în cazul unei curgeri paralele cu stratificaţia se obţine
prin calculul debitelor unitare din acviferul neomogen stratificat pe fiecare secvenţă, secvenţe prin
care apa se deplasează sub acelaşi gradient hidraulic mediu:
H1 − H 2
Im =
L
H − H2
o q1 = K 1 ⋅ 1 ⋅ M1
L
H − H2
o q2 = K 2 ⋅ 1 ⋅M2
L
H − H2
o q3 = K 3 ⋅ 1 ⋅M3
L
Suma debitelor unitare care se filtrează prin secvenţele 1, 2 şi 3 este egală cu debitul unitar al
acviferului omogen echivalent, cu debitul unitar:
H1 − H 2
q = KM ⋅ ⋅ (M 1 + M 2 + M 3 )
L
Formula de calcul pentru conductivitatea hidraulică K M se obţine din relaţia de echivalenţă a celor
patru debite unitare:
q = q1 + q 2 + q3
H1 − H 2 H − H2 H − H2 H − H2
KM ⋅ ⋅ (M 1 + M 2 + M 3 ) = K 1 ⋅ 1 ⋅ M1 + K2 ⋅ 1 ⋅ M 2 + K3 ⋅ 1 ⋅M3
L L L L
K ⋅ M1 + K2 ⋅ M 2 + K3 ⋅ M 3 ∑K i ⋅Mi
KM = 1 = i =1
i =3
M1 + M 2 + M 3
∑M i =1
i
26
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
y y
dy
M1 K1
H1 M
2
K 12
y ⇔ M
H2
M3 K3 H2 H1
z z z
±0
x dx x x
L L
Fig.6.15. Echivalarea acviferului sub presiune “stratificat” (curgere paralelă cu stratificaţia) cu un acvifer sub presiune omogen
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
Suma reducerilor de sarcină piezometrică care determinarea filtrarea debitului unitar prin
secvenţele 1, 2 şi 3 este egală cu reducerea de sarcină piezometrică în acviferul omogen echivalent,
cu conductivitatea K m :
H 0 − H 1 = (H 0 − H 1 ) + (H 0 − H 1 ) + (H 0 − H 1 )
L L1 L2 L3
q =q +q +q
Km ⋅ M K1 ⋅ M K2 ⋅ M K3 ⋅ M
Din care rezultă, după efectuarea calculelor, formula de calcul pentru conductivitatea echivalentă:
i =3
L ∑L i
Km = = i =1
i =3
L1 L2 L3 Li
+ +
K1 K 2 L3 ∑K
i =1 i
28
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
y y
K2
⇔
H0 M K1 K3 M
H1 H2
H3
H3 H0
z z z
L1 L2 L3
±0
x x
L L
Fig.6.16. Echivalarea acviferului sub presiune “stratificat” (curgere perpendicular pe stratificaţie) cu un acvifer sub presiune omogen
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
y w
C
dy
YC
h1
q2
y
H1 qx H3
q1 h2
H2
x3
z1 z z2
XC
±0
x
dx
x
L
Debitul unitar q x la distanţa x de secţiunea 1 este format din debitul unitar q1 la care se
adaugă alimentarea din infiltraţii w pe suprafaţa dreptunghiulară x ⋅ 1 :
q x = q1 + w ⋅ x ⋅ 1
în care
dy
qx = − K ⋅ y ⋅
dx
Modelul diferenţial al curgerii neconservative plan-verticale cu nivel liber este:
30
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
dy
−K⋅ y⋅ = q1 + w ⋅ x
dx
Datele necesare pentru calculul debitului unitar şi a ecuaţiei profilului piezometric, se măsoară
în minimum trei piezometre amplasate pe un aliniament perpendicular direcţia de curgere şi sunt:
• cota culcuşului acviferului: z1 = z = z 2
• cotele nivelului piezometric: H 1 , H 2 , H 3
• distanţa dintre cele două piezometre: L, x3
• conductivitatea hidraulică: K
Calculul debitului unitar presupune integrarea modelului diferenţial de două ori, utilizând ca
limite de integrare cele trei piezometre în care se cunoaşte sarcina piezometrică şi grosimea
acviferului:
h2 L L
• (P1P2): − K ⋅ ∫ y ⋅ dy = q1 ⋅ ∫ dx + w ⋅ ∫ x ⋅ dx
h1 0 0
h3 x3 x3
• ∫
h1
∫
(P1P3): − K ⋅ y ⋅ dy = q1 ⋅ dx + w ⋅ x ⋅ dx
0
∫0
h12 − h22 L2
K ⋅ = q 1 ⋅ L + w ⋅
2 2
K ⋅ 1 h 2
− h 2
x 2
3
= q1 ⋅ x 3 + w ⋅ 3
2 2
h 2 − h22 h 2 − h32
• Modulul de infiltrare: w = K ⋅ 1 − 1
L ⋅ (L − x 3 ) x 3 ⋅ (L − x 3 )
⋅ (h12 − h22 ) − w ⋅
K L
• Debitul unitar în secţiunea 1: q1 =
2⋅ L 2
31
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012 Daniel Scrădeanu
⋅ (h12 − h22 ) − w ⋅ − x
K L
• Debitul unitar pentru orice secţiune x : q x =
2⋅ L 2
Ecuaţia profilului piezometric se obţine prin integrarea ecuaţiei diferenţiale a curgerii între unul
din cele două piezometre (de exemplu P1) şi o secţiune oarecare aflată la distanţa x , acolo unde
grosimea acviferului este y :
y x x
− K ⋅ ∫ y ⋅ dy = q1 ⋅ ∫ dx + w ⋅ ∫ x ⋅ dx
h1 0 0
h12 − h22 w⋅ x
y = h12 − ⋅x+ ⋅ (L − x )
L K
L K h − h2
2 2
⋅ (h12 − h22 ) − w ⋅ − X C = 0 ⇒ X C = − ⋅ 1
K L
qX C = ⋅
2⋅ L 2 2 w 2 ⋅ L
32