Ironia cupletelor lui Constantin Tănase

Când vad pe lume așa nedreptate

Spun drept că-mi vine ca să mă înec,

Numai femeia, femeia-n toate, bartbatul joacă

un rol de zevzec.

Din zori de ziuă și pîna-n seară toți înainte-i ne

ploconim

Ea, mură-n gură știe să ceară

Cum cântă dânsa așa țopăim.

 Ironia cupletelor lui Constantin Tănase

Unii făceau multă gură

Că dăm nemților untură

Untura dacă le-am dat

Iodoform în schimb am luat.

Ne-au mai dat pentru porumb.

În schimb grăunțe de plumb.

Nu vă temeți frații mei,

Le păstrez tot pentru ei.

 Ironia cupletelor lui Constantin Tănase

Musai cică să votez,

Candidați o suta cinci,

Care-n frac, care-n opinci.

Și mă jur , chiar de-as fi treaz,

Tot n-aș ști care-i mai breaz.

N-aș știi, zău, vă garantez

Pentru cine să votez.

 Ironia cupletelor lui Constantin Tănase

Până când cu viaț-amară

Păi pînă când?

Simt muștarul c-o sa-mi sară

Alte sporuri pe chirie

Păi pînă când?

Și-ți reduce din simbrie

Păi pînă când?

Murdărie pe trotuar,

Apa ți-o da la cîntar.

Baie ia doar domn’ primar

Păi pînă când?

Scarlatină cu toptanul

N-au murit destui tot anul...

Păi pînă când?

Nu mai pot să rabd măi vere

Păi pînă când?

Toți pungașii-au azi avere,

Păi pînă când?

Eu muncesc ca vai de mine

Manânc pâine cu măsline

Și n-am pantaloni pe mine.

Păi pînă când?

Și-n ăst timp alții cu droaia

Se tot plimbă la Sinaia