Relatia omului religios cu Dumnezeu

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
 Din cele mai vechi timpuri,omul a căutat sa definească legătura lui cu
Divinitatea.
Omul religios a recurs la poezie pentru a-şi arăta credinţa fată de Dumnezeu.
El percepea prezenţa lui Dumnezeu în viaţa lui ca pe cea mai puternică forţă care
în lupta dintre bine si rău putea inclina balanţa spre cei care ăl slăveau si îi
recunoşteau puterea.
,, Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit. Mântuieşte-mă de toţi cei ce mă
prigonesc şi mă izbăveşte”(Psalm nr 7 al lui David)
,, Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecăţile Domnului
sunt adevărate, toate îndreptăţite. ” (Psalm nr 18 al lui David)
Puterea lui Dumnezeu era infricoşătoare.
Cuvântul lui era lege iar cei ce respectau legea erau cei drepţi,cei aleşi despărţiţi de
păcătoşii sortiţi pedepsei.
Omul credincios slăvea judecata si dreptatea care răsplătea si condamna privind cu
frică spre atotputernicia in faţa căreia se supunea necondiţionat.
,,Fie-t mila, Doamne, de ma iarta,
Cu milostivirea cea bogata,
Si pentru a ta ieftinatate
Sa ma curatasti de rautate. ” (Psalm nr 50 al lui Dosoftei)
Dialogul dintre om si Dumnezeu sublinia diferenţa dintre Creatorul a toate si
statura insinifiantă a aceluia care a fost conceput ,,mai prejos de îngerii”(Psalmii
lui David)
Omul care implora mila lui Dumnezeu căci viaţa era vremelnică şi tot ce stăpânea
putea pierde într-o clipă.

,,Atunci jartve direpte t-vom face.

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
Colaci si prinoase, cumu-t place,
Vin si pâine, unt si cu grâu dulce,
Si vitai pre oltari t-vom aduce” (Psalm nr 50 al lui Dosoftei)
Jertfa oferită asigura bunul mers al lucrurilorsi intărea legătura dintre ei.
Lumea modernă transformă dialogul direct cu fiinţa care atotputernică participa
nemijlocit la viaţa oameniilor într-un dialog cu un concept abstract care se
manifestă prin atributele sale.
,,Ţărână — suntem toţi ţărână,
E de prisos orice trufie...
Ce-a fost, în veci are să fie...
Din noi nimic n-o să rămână.
Zadarnic falnice palate
Sunt în pământ rădăcinate
Nici o pieire nu s-amână.
Despoţi, cu frunţi încoronate,
Poeţi, cu harpe coronate,
Filozofi, oameni de ştiinţă,
Păgâni, vestiţi prin necredinţă,
Nici o pieire nu s-amână...
Ţărână, suntem toţi ţărână. ” (Psalm nr 2 al lui A.Macedonski)

Aceste atribute nu mai pot fii milostive,ele nu separă lumea in bine si rău ci se
manifestă la fel asupra tuturor.Obiectivitatea lor rece indepărteză pe Dumnezeu de
om si acesta se simte singur şi prăsit căci la strigătele lui numai aude nici un
răspuns.

,,N-am în ceruri nici o stea...

Soarta mea e soarta rea,
Am pierdut orice credinţă
Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
Înecată-n suferinţă,
Am pierdut orice putere
Nimicită de durere;
Însă viaţa nu-mi blestem
Şi nici moartea nu mi-o chem;
Fără scop trăiesc în lume
Nu mai sunt decât un nume,
Nu mai plâng, nici nu mai gem,
Iar cuprins de griji amare,
Nu mai sunt decât răbdare...
N-am în ceruri nici o stea. ” (Psalm nr 9 al lui A.Macedonski)
Restaurarea dialogului se face prin credinţă.

Echilibrul este dat din împletirea binelui si răului din raţiuni superioare înţălegeri
umane.

..Doamne, toate sunt prin tine

Şi averea, şi puterea,
Fericirea, mângâierea
Ce ne trebuie ştii bine.
Dai cu dreaptă socotinţă

Mulţumiri şi suferinţă
Lui Isus i-ai dat o cruce
Căci ştiai c-o poate duce;
Când dureri ne dai şi nouă,
Ne dai plânsul ca o rouă;
Când dai marilor putere,
Nu le dai nici o plăcere,
Când dai răilor cruzime,
Dai blândeţe la victime.
Eşti puterea înţeleaptă
Şi justiţia cea dreaptă;
Fă oricând ce vrei din mine
Doamne, toate sunt prin tine... ” (Psalm nr 10 al lui A.Macedonski)
Totuşi dialogul odată înterrupt a născut îndoiala.
Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
Dumnezeu nu mai poate fii regăsit pe acelşi cordonate el se ascunde în spatele
manifestăriilor vieţii până la dispariţia lui completă.Regăsirea nu este niciodată
completă ţi dorinţa de al întâlni rămâne de cele mai multe ori doar o aspiraţie.
,,Singuri, acum în marea ta poveste,
Ramân cu tine sa ma mai masor,
Fara sa vreau sa ies biruitor.
Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!" (Psalm nr 6 al lui T.Arghezi)
Dumnezeu nu mai poate fii perceput direct el s-a transformat in concepte filosofice
care pot fii discutate şi demonstrate.
Credinţa şi necredinţa se luptă între ele pentru al regăsi pe Dumnezeu sau ai
accepta lipsa sfâşiind fiinţa umană care nu se mai poate regăsi complet în niciuna
din ipostaze.
Durerea pierderii legăturii cu Dumnezeu a neputinţei refacerii drumului înapoi îl
face pe om sa se revolte.În ciuda speranţri care mereu renaşte înăuntrul său.

..Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o săgeată fără ţintă,

Si frumuseaţea ta făcută pare-a fi fost ca să mă mintă.
Dar fiindcă n-ai putut răpune destinul ce-ţi pandi faptura
Si n-ai ştiut a-i scoate-n cale şi-a-l prăvăli de moarte, ura;
Ridică-ţi din pământ urechea, în ora nopţii, când te chem,
Ca să auzi, o! neuitată, neiertătorul meu blestem. (Psalmul cel de Taină al lui
T.Arghezi)

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
 Comparatie psalmi

Psalmii sunt imnuri religioase, prin intermediul carora Dumnezeu este laudat
si slavit. Autorul isi exprima sentimentele de smerenie si credinta, vorbind despre
modul in care oamenii trebuie sa isi traiasca viata pentru a ajunge in Imparatia
Domnului.
Psalmii biblici- in numar de 150- sunt cele mai vechi cantari religioase
folosite in cultul crestin, impreuna constituind o carte numita “Psaltirea”. Acestea
sunt folosite aproape in toate slujbele religioase. Cu toate ca este una dintre cartile
biblice cu cei mai multi autori, de obicei, psalmii ii sunt atribuiti lui David, el fiind
autorul celei mai mari parti din aceasta carte.
“Psaltirea in versuri” scrisa de catre Dosoftei in anul 1673, reprezinta o
varianta in versuri a psalmilor biblici. Prin intermediul acestei scrieri, Dosoftei il
lauda pe Dumnezeu intr-o maniera artistica, aceasta carte devenind prima lucrare
poetica de valoare din literatura romana.
Fragmentele date expun aceleasi idei, structura textelor si modul de
exprimarea constituind diferenta dintre ele. Prin intermediul ambelor texte oamenii
sunt sfatuiti sa duca o viata lipsita de pacate, caci asa vor avea parte de reusite, iar
Dumnezeu ii va rasplatii pentru faptele lor bune. In schimb, necredinciosi vor fi
judecati si in final pedepsiti, atat pentru pacatele lor cat si pentru calea nedreapta
pe care se afla.
Din punct de vedere al structurii cele doua texte prezinta o multitudine de
diferente. Fragmentul din psaltirile lui Dosoftei, dupa cum sugereaza si titlul, este
in versuri, continand elemente ale liricului, care ii ofera o expresivitate aparte.
Textul este format din 6 secvente, fiecare reprezentand un psalm biblic creionat
intr-o maniera artistica. Secventele respective sunt formate din grupari de patru sau
sase versuri cu rima imperecheata.
Imaginile artistice si metaforele au un rol esential in text, fiind necesare pentru
explicarea unor concepte spirituale complexe intr-un limbaj acesibil si cu intelesuri
usor de patruns. Tocmai de aceea multe dintre expresii si cuvinte nu sunt folosite
cu sensul lor proprii. De exemplu “scaunul de pierzare” reprezinta o metafore care
ilustreaza situatia in care se afla pacatosii, o situatie deloc prielnica, iar imaginea

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C
artistica “Și frunza sa încă nu-ș-va pierde, Ce pre toată vremea va sta verde.” face
referire la nemurirea pe care o vor dobandi cei drepti si credinciosi.

Tudor Arghezi
Una din laturile dominante ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor
filozofico-religioase. Ca toti marii poeti ai lumii, Arghezi a fost rascolit de-alungul
intregii sale vieti de o serie de probleme fundamentale pentru cunoasterea rostului
omului pe pamant si a inceputurilor existentei acestuia in univers.
Luăm ca extremităţi Psalmul 101 al lui Dosoftei şi unul din Psalmii lui Arghezi,
Psalmul VII. Psalmul lui Dosoftei: modalitate prin care creştinul învaţă să cheme
divinitatea, îi simte nevoia şi o slăveşte. Pentru o imagine clară a constatărilor
efectuate, versurile „Doamne, mi-ascultă de ruga/ Ce mă rog din vriame lungă/ Şi
strigarea mea să margă/ Spre tine să să-nţeleagă” reuşesc să completeze imaginea de
ansamblu. Psalmul lui Arghezi: Dumnezeu este “vinovatul” în evoluţia unei lumi,
pe care, conform scriselor, a creat-o şi a lăsat-o pe mâna nimănui. Faptul că nimeni
nu-l cunoaşte şi că absenţa lui persistă stârneşte revoltă în mintea argheziană şi
creează haosul în lumea cuvintelor. .”În paradisul Evei, prin pădure/ Ca şi în vecii
trişti de mai târziu/ Gura ta sfântă, toţi Părinţii ştiu,/ Nu s-a deschis decât ca să ne-
njure.” Fie regretă cele spuse în alţi psalmi, fie acuză cu şi mai mare îndârjire,
Arghezi creează o gamă variată a psalmului, transformându-l la orice schimbare
interioară.

Nume:Catrici Tudor
Clasa aXI-a C