Tudor Arghezi 1880-1967

Psalmul a fost la origine un imn de slava adus divinitatii de

catre David si Solomon , regii Iudeiii din Vechiul Testament. Au fost
tradusi in in limba franceza de Clement Marot si Theodore de Beze,
in polona de Jan Kochanowski, iar in limba romana de mitropolitul
Dosoftei .
Psalmul (cuvant de
orig. greaca, care inseamna cantec)

in literatura religioasa
in literatura laica
este un text imnic, de lauda adusa lui Dumnezeu
liricii filosofice in care

(151 de Psalmi)

este o opera poetica a

sunt abordate

teme si motive de factura

existentiala intro tonalitate grava, care aminteste
modelul religios.
In literatura romana scrierea de poezii de tipul psalmilor a fost abordata de Alexandru
Macedonski Psalmi moderni, de Lucian Blaga Psalm.
T.Arghezi a publicat n ntreaga sa carier 18 psalmi rspndii n toate volumele - de la
Cuvinte potrivite (volumul de debut, n care apar 9 psalmi) pn la ultimul volum publicat n
timpul vieii: plachetele Frunze i ,,Noaptea (cnd poetul trecuse de 80 de ani); majoritatea
poemelor poart titlul Psalm, doar trei avnd titluri mai dezvoltate (Psalmul mut, Psalmul de
tain, Psalm de tineree).
Tudor Arghezi nu porneste de la psalmul regilor Iudeii , ci de la monologul lui Iov ,
personaj biblic al vremurilor patriarhale. Iov vrea sa inteleaga de ce Dumnezeu pune la
incercare credinta sa , abatand asupra lui grele nenorociri .Personajul biblic se ravrateste si
vrea sa stie pentru ce Dumnezeu il pedepseste , pentru ca se stie nevinovat.Credinta lui Arghezi
in existenta unui creator si carmuitor al lumii il provoaca sa ceara accesul direct la obiectul
credintei sale, ratiunea se inversuneaza sa cunoasca ceea ce se afla dincolo de transcendent.
Iov
T.Arghezi
De ce ascunzi fata ta?
Sfanta Scriptura /

De cand s-a intocmit

tu n-ai mai pus

picioru-n batatura
1

De ce ma socotesti dusmanul tau?

para rau/

Incepe,Doamne , iar sa-ti

Ca m-ai ales un

timp sa fiu al tau?

Strig catre tine si nu-mi raspunzi , stau in fata ta

stau un
si nu ma iei in seama
de mine cum

Incerc de-o viat a lunga sa

ceas la sfat/ Si te-ai ascuns
m-am

aratat

Oh! daca as sti unde sa-l gasesc , daca as putea

sa ajung pana la scaunul Lui de domnie.
urlu:Este!

Vreau sa te pipai si sa

Daca exista , de ce nu se arata fapturii pe

care a plasmuit-o in ultima zi a Genezei ?

Divinitatea arghezian este un ideal absolut i poate fi comparat cu Ideea lui Platon, cu
Voina lui Schopenhauer, Demiurgul lui Eminescu, Marele Anonim al lui Blaga. Noutatea nu
const n nzuina spre absolut, ci n umana i nfricotoarea dram a imposibilitii cunoaterii
totale. Zbaterea ntre credin i tgad este o aventur a spiritului, drama unei contiine
temerare i lucide din care se nate implorarea i dorul chinuitor al psalmistului: ,,Nici
rugciunea, poate, nu mi-e rugciune / Nici omul meu nu-i poate omenesc / Ard ctre tine-ncet
ca un tciune / Te caut mut, te-nchipui, te gndesc".
Dumnezeu, credin, negaie, revolt, nostalgie, limit existenial, inspiraie divin nu
sunt simple teme n poezia lui Arghezi, ci expresia patetic a unor gnduri i sentimente intime
ce i-au brzdat viaa ca nite fulgere dureroase. Chiar dac pare n rspr cu simul comun,

poezia lui trdeaz necontenit, de la un vers la altul, un homo religiosus cum nu avem un altul n
ntreaga literatur romn.1

I Nivelul

lexico-semantic

Campuri semantice:

Termeni

specifici

vorbirii populare si arhaisme:

Cuvinte

care isi schimba valoarea morfologica:

Substantiv in cazul Vocativ

Incipitul

Tare sunt singur ,Doamne , si piezis! adjectiv

specific vorbirii populare

Forma populara de superlativ absolut

Secventele poetice: secventa I strofele 1,2,3,4

Secventa a II-a strofele 5,6
Secventa a III-a - strofa a 7 si distihul final

Bartolomeu al Clujului, Mari poei de inspiraie cretin, Studii teologice 1-3 ianuarie-iunie 1994, Bucureti, pag 34