Tare sunt singur, Doamne, i piezi !

Tare sunt singur, Doamne, i piezi !

Copac pribeag uitat n cmpie,
Cu fruct amar i cu frunzi
epos i aspru-n ndrjire vie.

Tnjesc ca pasrea ciripitoare

S se opreasc-n drum,
S cnte-n mine i s zboare
Prin umbra mea de fum.

Atept crmpeie mici de gingie,

Cntece mici de vrbii i lstun
S mi se dea i mie,
Ca pomilor de rod cu gustul bun.

Nu am nectare roze de dulcea,

Nici chiar aroma primei agurizi,
i prins adnc ntre vecii i cea,
Nu-mi stau pe coaj moile omizi.

Nalt candelabru, straj de hotare,

Stelele vin i se aprind pe rnd
n ramurile-ntinse pe altare
i te slujesc; dar, Doamne, pn cnd ?

De-a fi-nflorit numai cu focuri sfinte

i de-a rodi metale doar, ptruns
De grele porunci i-nvminte,
Poate c, Doamne, mi-este de ajuns.

n rostul meu tu m-ai lsat uitrii

i m muncesc din rdcini i snger.
Trimite, Doamne, semnul deprtrii,
Din cnd n cnd, cte un pui de nger,

S bat alb din arip la luna,

S-mi dea din nou povaa ta mai bun

 DEFINITIE
Psalmul este o specie lirica, prin care poetul inalta un imn religios
divinitatii, exprimandu-si sentimentele de smerenie si lauda pentru maretia
si atotputernicia lui Dumnezeu. Cuvantul psalm vine de la grecescul
"psalmos", care inseamna compunere poetica biblica, avand caracter de
rugaciune, oda, elegie sacra.
DATE DESPRE AUTOR
Tudor Arghezi este un poet modernist,ca si Lucian Blaga si Ion
Barbu,apartinand perioadei interbelice a literaturii.El revolutioneaza
limbajul poetic al vremii sale in raport cu mijloacele de expresie
traditionale,fiind de parere ca acesta are menirea de a-l face pe cititor sa
simta ceea ce citeste,iar ''o idee sa nasca sute altele''
APARITIE
Exista 16 poeme intitulate Psalm si publicate in mai multe volume cum ar
fi: Cuvinte potrivite, Frunze, Noapte.
Te dramuiesc in zgomot si-n tacere este al 6 lea Psalm din cei 9
existenti in volumul de debut.
SURSE DE INSPIRATIE
Pot fi identificate trei surse de inspiratie pentru Psalmii
arghezieni:experienta personala a autorului(in perioada 1899-1905,Arghezi
este monah la Cernica),cei 151 de Psalmi biblici,apartinand Noului
Testament,atribuiti lui David,si lucrarea lui Dosoftei,''Psaltirea pre versuri
tocmita''care ofera traducerea si versificarea inedita a imnurilor biblice.

 CONTEXT
Revendicat de clasici i de moderni deopotriv, Tudor Arghezi realizeaz o
oper poetic original. Pornind de la aspectele liricii tradi ionale, ofer
alternative poetice Idei, atitudini, modaliti lirice) moderne.
Poezia sa, cu un limbaj ocant prin neateptate asocieri lexicale sau
semantice, este expresia unei contiine frmntate, aflate n perpetu
cutare, oscilnd ntre stri contradictorii sau incompatibile.

TEMA
Tema psalmului este reprezentata de pendularea poetului dintre a crede in
Dumnezeu neconditionat sau in a tagadui existenta divinitatii izvorata din
nevoie de certitudine a acestia.
Poetul cauta dovezi palpabile si contactul direct cu El. Aceasta dorinta este
evidentiata si de primul vers Tare sunt singur, Doamne, i piezi !... in
care se regaseste insasi tema psalmului dorinta de comunicare cu
divinitate.
Eul liric oscileaza intre doua tendinte contradictorii: credinta si
tagada; In esenta, Arghezi implora forta divina sa i se arate, sub forma
unul semn concret, palpabil.
El aduce drept exemplu revelatia posibila din Vechiul Testament. In lipsa
unui semn Divin, Arghezi isi doreste sa-l provoace adoptand doua atitudini:
negarea divinitatii (Eul liric proclamandu-se propriul sau Dumnezeu, fiind
talhar de ceruri care infaptuieste pacate de neriertat) sau afirmarea si
sfasierea sufleteasca datorita neputintei de cuminucare (Tare sunt singur
doamne si piezis).
Zbaterea psalmistului ntre credin i tgad este dublat de lupta
poetului ntre cuvnt i tcere, cu strile poetice implicate: ardere lent,
cutare, ascultare, zbatere interioar, imaginare, viziune.
3

 EUL LIRIC
Diferitele atitudini ale eului liric sunt exprimate cu ajutorul verbelor la
timpul prezent, persoana I singural: tanjesc, astept, nu am ,
slujesc ), la conjunctiv: sa cante, sa mi se dea, sa bata, sau la
persoana aIIa sg, indicativ si imperativ : m-ai lasat, trimite.
Acest repros, taguirea psalmistului modern sunt intalnite si in lamentatia
psalmistului biblic, caruia insa i se raspunde de dincolo. Monologul eului
liric vine in contradictie cu preceptul bibblic Crede si nu cerceta si
exprima nevoia celui uitat de Dumnezeu de a primi un raspuns/semn al
inocentei pierdute.
PRIMA SECVENTA POETICA (strofele I-IV)
Opozitia termenilor copac pribeag si pomi de rod sugereaza conditia
celui respins de divinitate, respectiv pomul vietii din rai, binecuvantat de
catre Dumnezeu.
Primul vers, este o confesiune adresata divinitatii, prin vocativul
Doamne, lamentatie exprimata prin verbul la persoana I sg, superlativul
absolut expresiv si cele 2 epitete singur si piezis. Versul initial impune
tonalitatea grava a acestui psalm al singuratatii, care are ca tema o drama
existentiala.
Metafora copac pribeag uitat in campie realizeaza o imagine a
singuratatii omului in ruptura, uitat de Dumnezeu, derivand din mitica
suferinta a celui alungat din edenul primordial.
Epitetul pribeag asociat surprinzator cu substantivul copac confera
acestui element al regnului vegetal, al vietii in evolutie, atribute umane:
singuratate si miscare.

IMAGINARUL POETIC- FIGURI DE STIL

Si alte metafore insotite de epitet fruct amar, frunzis tepos si aspru,
asociaza termenii din sfera semantica a vegetalului si a umanului. Ele
desemneaza atribute ale poetului insetat de cunoastere caruia, tocmai de
aceea, i se refuza implinirea in plan uman.
Tentatia catre absolut, cautarea continua este sugerata de sintagma in
indarjire vie si este reluata cu verbul tanjesc din strofa aIIa.
Metafora umbra mea de fum exprima componenta spirituala. insa
dureros de supusa si ea tacerii. Metaforele din versul prins adanc intre
vecii si ceata implica dualitatea Suflet-Trup adica Eternitate-Efemeritate a
celui care tinde spre absolut prin divinitate.
Apare o opozitie, pomii de rod cu gustul bun poarta semnele paradisului,
ale inocentei: pastrarea ciripitoare, crampeie mici de gingasie,
nectare roze de dulceata.
Imaginea Edenica se realizeaza prin imagini artistice variate, spre deosebire
de descrierea unilaterala a copacului uitat, cu imagini exclusiv vizuale.
Ceea ce i se refuza (tanjesc, astept, nu am) sunt tocmai atributele
vietii.
Opozitia dintre copacul uitat in campie si pomii de rod presupune
distinctia sg-pl, care poate semnifica, la nivel simbolic, deosebirea dintre
conditia poetului inadaptat, insetat de absolut si conditia oamenilor
obisnuiti, cu preocupari pamantesti.
A DOUA SECVENTA POETICA
Urmatoarele 10 versuri constituie a 2a secventa poetica, ce contine
motivatia revoltei si revolta, modificand treptat tonalitatea initiala, de
lamentatie.

Versul Nalt candelabru, straja de hotare din strofa a6a, spiritualizeaza

imaginea copacului tinzand spre lumina cereasca, dar sugereaza
hieratismul steril, al jertfei neprimite.
Candelabrul nu este o sursa a focului originar, ci suport al acestuia in
diversele sale manifestari: Stelele vin si se aprind pe rand/ In ramurilentinse pe altare.
Ascet al virtutiil sterile, psalmistul se proiecteaza in acest simbol al
insingurarii damnate. Nazuind spre uniune cu absolutul, el nu
propovaduieste impacarea; nemangaiat, nu aduce un mesaj consolator.
Asteptarea, veghea nerasplatita a omului-altar, intr-o singuratatea lipsita
de consolare, ii trezeste revolta Si te slujesc dar, doamne, pana cand?
Veghea aceasta impune o distorsiune a umanului de la randuielile sale
firesti:
De-a fi-nflorit numai cu focuri sfinte
i de-a rodi metale doar, ptruns
De grele porunci i-nvminte,
Focul sfant purifica spiritual, dar omeneste ucide. Rodirea metalelor printro alchimie a focului este mai pura, dar inumana, monstruasa in sfera
vitalului. Viata in ascultare, cale a ascetului, inseamna renuntarea la rodul
firesc, uman.
Poetul blestemant cunoaste si el o existenta paradoxala, rodind impotriva
firii, ceea ce ii provoaca o imensa suferinta. Iar efectul suferintei asumate
ste tocmai acea umanizare. Exasperarea este atitudinea prin care omul nu
cauta sa-si depaseasca sau sa-si anuleze conditia, ci s-o implineasca:
n rostul meu tu m-ai lsat uitrii
i m muncesc din rdcini i snger.

Acesta este reprosul adresat divinitatii mute: uitarea, golul. Suferinta

psalmistului nu apartine registrului durerilor umane, ci este una profunda,
a fiintei.

ULTIMA SECVENTA POETICA

Ultima secventa poetica contine ruga: Trimite, Doamne semnul
departarii/Din cand in cand, cate un pui de inger.
Metafora semnul departarii si simbolul pui de inger, ca mesager al
transcendentei, sugereaza nevoia psalmistului de a primi un raspuns, o
certitudine, o alinare a spaimei de singuratate.
Aducator de bunavestire, de impacare, de povata buna, mesagerul este
purtator al gratiei divine: Sa bata alb din aripa la luna/Sa-mi dea din nou
povata ta mai buna
In jurul lui Dumnezeu este un cerc de tacere, iar a-L gasi inseamna a-L
cauta neincetat. de aceea insasi cunoasterea poetica decvine cunoasterea
purificatoare. Neputincios sa atinga absolutul, sufletul se bucura ca traieste
nelinistita patima cereasca.
Raportul om-divinitate din psalm implica doua ipostaze: credinciosul
parasit si Deus absconditus.( zeu suprem creator care i-a abandonat opera,
retrgndu-se n cer i nemaipstrnd relaii cu lumea creat.)
Forta de sugestie a limbajului poetic arghezian, caracterizat prin
ambiguitate si expresivitate, se realizeaza prin neasteptate asocieri lexicale,,
prin schimbari esentiale la nivelul sintatic si al topicii. Materialitatea
imaginilor artistice, fantezia metaforica, asocierile semantice inedite
confera forta de sugestie a ideilor poetice si modernitatea textului liric.

 NIVELUL PROZODIC
Poezia e consturita pe 7 catrene cu masura diferita de la 7-11, rima
incrucisata, ritm combinat.
NIVELUL LEXICO-SEMANTIC
-cuvinte din campul semantic al vegetalului: copac, fruct, frunzis, pomi de
rod, ramuri.
- neateptate asocieri lexicale, din sfera umanului i al vegetalului: copac
prbeag, fruct amar, frunzi epos i aspru;

- schimbarea valorii gramaticale: piezi (adjectiv provenit din adverb),

alb (adverb provenit din adjectiv);

- termeni populari sau arhaici: a tnji, crmpei, agurid;

- termeni religioi: te slujesc, altare, nger.

NIVELUL MORFOLOGIC
- pronume i verbe la persoana I i a II-a singular, ca mrci ale
subiectivitii;
- vocativul Doamne;
- verbe la prezent, persoana I singular (tnjesc, atept, nu am,
slujesc), la conjunctiv (s cnte, s mi se dea, s bat) sau la
persoana a II-a singular, indicativ i imperativ (m-ai lsat, trimite).
NIVELUL STILISTIC (fig de stil)
8

- epitetul rar: copac pribeag, fruct amar, frunzi epos, s bat alb;
- metafora: ndrjire vie, nalt candelabru, straj de hotar, cea ,
umbra mea de fum;
- simbolul : pui de nger i arip;
- personificarea : stelele vin i se aprind;
- inversiunea: nalt candelabru;
- antiteza: copac pribeag - pomii de rod;
- enumeraia: vrbii i lstun.
CONCLUZIE
Psalmul III (Tare sunt singur, Doamne, i piezi !...) red, ntr-o tonalitate
melancolic, diferite atitudini poetice fa de interlocutorul absent, Deus
absconditus, n acelai timp atitudini umane reflectate n lirica modern:
sentimentul neputinei i al prsirii de Dumnezeu, nsingurarea damnat,
revolta, reproul, ruga.