Analiza critică a unui articol de specialitate

COMPETENŢE:

- documentare ştiinţifică pe teme de psihologia personalităţii

- dezvoltarea abilitati de analiză critică a unui articol de specialitate
- competenţe de redactare academică

CERINTE

 rezultatul analizei acestui articol va fi redactat în limba română, 4-5

pagini in format Word;
 Times New Roman, dimensiune font: 12, la 1 rand;
 setati pagina aliniat stag-dreapta (Justify);
 pe prima pagina a documentului în care veti redacta analiza, treceti
autorul/autorii, anul, titlul articolului şi revista/jurnalul in care a
apărut,etc., conform modelului/formatului de mai jos:

Wrosch, C., Scheier, M. F., Carver, C. S., & Schulz, R. (2003). The importance of goal
disengagement in adaptive self-regulation: When giving up is beneficial. Self and Identity, 2, 2, 1-
20.
Smith, T. W., & Spiro, A., III. (2002). Personality, health, and aging: Prolegomenon for the next
generation. Journal of Research in Personality, 36, 2, 363-394.

 la sfârşitul documentului veţi anexa bibliografia utilizată de autor(i);

 trebuie să aveţi în vedere următoarele componente si aspecte ale
studiului:
- partea de introducere
- partea de studiu/cercetare (mai sintetic, despre obiective, subiecti
(diagnostic, vărste, etc., criterii de includere sau excludere a
subiectilor);
- descrieţi procedura şi indicaţi instrumentele (totuşi, dacă
prezentarea lor este prea voluminoasă şi prea “tehnică” cu multe
detalii, atunci sintetizaţi);
- la tabelele cu indicatori ai cercetarii, listati doar indicatorii fara
cifre, fara expresii statistice, vezi mai jos**);

1
 - partea de discutii (foarte importanta), solicită din partea dvs un
plus de atenţie şi capacitatea de analiză.

CITĂRI.
Păstraţi citarile: cand lucrati observati ca în text apar paranteze cu numele
autorilor şi anul lucrării, le păstraţi, ex. (Hanung, 2007) sau (Hanung et al.,
2007 daca exista mai mult de 3 autori ai studiului). Deci aceste paranteze de
citare trebuie lucrate diferit.

Dacă sunt mai multe surse citate în paranteze păstraţi numai pe cea mai
recentă ca să nu copiaţi multă bibliografie. de ex. daca aveti, verificati la
final anii si retineti pe cea mai recenta.

IDEILE
- pentru a vă fi mai uşor, traduceţi ca atare (cu citări) din textul articolului,
ideile pe care le consideraţi ca fiind cele mai consistente.
- cuvintele sau conceptele de bază (specific domeniului) le notaţi în
paranteză prima dată când apar (ex. starea de bine - well being, calitatea
vieţii Quality of Life); conceptele pe care nu le puteti traduce, le prezentaţi
în paranteza in limba engleza.
- păstraţi titlurile si subtitlurile din text cu bold 12 si numerotarea originală
(dacă există),
- numele testelor folosite în cercetări rămân în engleză (de ex. la “testul
Digit Span...”),

Partea de CERCETARE.

Când ajungeţi la cercetare va trebui să descrieţi ceea ce au studiat autorii

(cei care vor avea lucările cu cercetare). De exemplu, “Johnson şi Peterson
(2010) au studiat.... Ei şi-au propus următoarele obiective... Lotul studiului a
cuprins .... Metodele, instrumentele de cercetare au fost... Cercetătorii au
găsit următoarele rezultate....(cu liniuţe)”. Apoi traduceţi discuţiile şi
concluziile (Autorii Johnson şi Peterson (2010) comentează că....).
- statistica din cercetare nu traduceţi şi nu prezentaţi expresiile statistice, ci
evidenţiaţi textul care arată rezultatele cercetării (cere un efort), prezentând
toate rezultatele (eventual cu liniuţe), extrageţi idei pe care să le înţeleagă
cine citeşte, nu descrieti cu tentă statistică.

2
TABELE. tabelele se scriu numai parţial dacă sunt consistente (dacă au text
explicativ sau sinteze de idei, nu lucraţi tabele care au cifre). aduceti doar
rubricile scrise în cuvinte, procentele, nu cifrele statistice (setaţi Table -
Autoformat - Classic 1 - debifaţi last row, NU faceţi tabele fără setare
din Table).

FIGURI. figurile (dacă sunt figuri interesante, modele): le copiaţi sau

scanati si notati textul in romana (folosiţi Paint), le amplasati la locul
corespunzător Figura...
- redactare fara erori de tastare, cu diacritice.

ASPECT. Ca aspect materialul in limba romana (o coloana nu 2,3 cum e in

articole) să arate ca şi textul din cartea de Neuropsihologie.
Textul: claritate, coerenţă maximă (ca şi cum veţi prezenta materialul unui
şef sau angajator, ori client).

BIBLIOGRAFIA. La final notati bibliografie (alfabetic, fără numerotare)

scris corect si exact cum arate la finalul textului, sa corespunda cu citarile,
deci nu toata ci numai ceea ce a fost cuprins in parantezele de citare).
Scrierea bibliografiei numai în limba engleza/ originală, nu se traduce
bibliografia!!!): fără erori, fiecare semn e reglementat. Puteţi da select, copy
paste la referinţe, apoi le aşezaţi în pagină.

VERIFICATI textul lucrat: nu trimiteti materialul ca să scăpaţi de el, ci îl

verificaţi citindu-l ca şi cum ar fi fost scris de altcineva şi încercaţi să vedeţi
cât de inteligibil este. Printaţi materialul lucrat pentru corecturi. Revedeţi
materialul de 4 ori înainte de a-l trimite, aşa încât să fie bine lucrat şi să vă
recomande ca oameni capabili de a face o lucrare cu valoare profesională.

3
TRIMITE! trimiteti fisierul doc (o singura data) până la data stabilită la
seminar.Inainte de a trimite mail-ul, la Subject specificati
Grupa_Numele_prenumele.

ATENTIE!!!! materialul se va trimite intr un singur doc. Word (nu alt

program, nu scanat, nu pdf.), o singură dată (nu de mai multe ori “ca să fiţi
siguri”, nu trimiteţi fişiere goale). La el veţi primi feedback inainte de
sesiune (nu aşteptaţi confirmare de primire). Dat fiind comunicarea mediată
de internet pot apărea unele omisiuni, ele trebuie reglate prin comunicare
(îmi scrieţi mesaj ca să verific situaţia, nu vă agitaţi).

Nu uitati: trebuie sa prezentati toate ideile relevante nu o selectie din

text la intamplare.

Model de lucrare care contine analiza critica a unei cercetari

4
Ryff, C.D., Keyes, L. M. (1995). “The structure of psychological well-being
revisited”. Journal of Personality and Social Psychology, 69, 719-727.

1. Introducere

Bunăstarea subiectivă (subjective well-being- SWB) se referă la modul

în care indivizii îşi evaluează viaţa atât în prezent, cât şi pe perioade mai
mari de timp, în ultimii ani. S-a stabilit că aceste evaluări cuprind reacţiile
emoţionale ale indivizilor la evenimente, la propriile stări şi judecăţi pe care
şi le formează asupra satisfacţiei în viaţă, împlinirii personale, satisfacţiei în
domenii particulare, precum căsătoria şi profesia. Bunăstarea subiectivă a
prezentat interes în studiile cu privire la ceea ce omul profan numeşte
fericire sau satisfacţie (Diener et al., 2003).

2. Dimensiunile stării de bine

Ryff (1989) împreună cu colaboratorii săi (Ryff & Keyes, 1995) au

prezentat un model al stării de bine psihologice format din şase dimensiuni:
acceptarea de sine, relaţii pozitive cu ceilalţi, autonomie, controlul mediului,
scopul în viată şi dezvoltarea personală. (încercaţi mereu să relevaţi
dimensiunile sau faţetele conceptelor)
- acceptarea de sine (self-acceptance): atitudine pozitivă faţă de sine,
mulţumirea/ acceptarea faţă de aspecte ale eului, calităţi sau defecte,
percepţie pozitivă faţă de viaţa trăită;
- relaţii pozitive cu ceilalţi (positive relations with others): relaţii
satisfăcătoare, de încredere cu alţii, bazate pe empatie, afecţiune, intimitate;
- autonomie (autonomy): autodeteminare, independenţă, abilitatea de a
rezista la presiunea de conformare, de a regla şi evalua pe ceilalţi într-o
manieră stabilă, consistentă cu standardele personale;
- controlul mediului (environmental mastery): sensul în competenţa de a
se descurca cu mediul altuia, abilitatea de a controla o varietate de activităţi
externe, de a utiliza resurse şi oportunităţi disponibile, abilitatea de a negocia
pentru a creea convergenţa dintre mediu şi nevoile personale;
- scop în viaţă (purpose in life): direcţia personală, sensul existenţial,
gândirea scopurilor de viaţă;
- creşterea personală (personal growth): sentimentul dezvoltării
continue, al expansiunii personale, deschiderea la noi experienţe, abilitatea
crescândă de a integra autocunoaşterea cu eficacitatea personală.
Pentru a pune în practică acest model al stării de bine, cercetătorii au
dezvoltat un chestionar format din 84 de itemi - Scale of Well-Being (Ryff,

5
1989; Ryff & Keyes, 1995; Ryff, Lee, Essex, & Schmutte, 1994). Fiecare
dintre cele şase sub-puncte ale chestionarului sunt formate din 14 itemi, care
folosesc o scală de măsurare Likert cu şase variante: de la 1 (dezacord) la 6
(acord puternic). (listaţi şi descrieţi scurt instrumentele)
Iată câteva exemple de itemi din chestionarul stării de bine - pentru
factorul acceptare de sine: “În general, mă simt încrezător şi pozitiv vis-à-
vis de propria persoană”; pentru factorul relaţii pozitive cu ceilalţi: “Îmi face
plăcere să stau de vorbă cu familia şi prietenii”; pentru factorul
autononomie: “Deciziile mele nu sunt influenţate, de obicei, de acţiunile pe
care le iau ceilalţi”; pentru controlul mediului: “În general, simt că sunt
capabil să gestionez situaţia în care mă aflu”; pentru factorul scopuri în
viaţă: “Îmi face plăcere să fac planuri pentru viitor şi să muncesc pentru a le
da viaţă”; pentru factorul creştere/ dezvoltare personală: “Consider că este
important să expermentezi lucruri noi care să provoace modul tău de a gândi
despre tine şi lume”.
Măsurarea stării de bine psihologice într-o manieră integrativă s-a
dovedit a fi o încercare pentru cercetătorii din psihologie, răspunzând
criticilor validităţii constructului şi anumitor concepte ce ţineau de starea de
bine, cum ar fi satisfacţia vieţii şi fericirea (Diener, 1984), afectele pozitive
(Bradburn, 1969) şi calitatea vieţii (Headey, Kelley, & Wearing, 1993).
(evidenţiaţi variabilele sau conceptele)
Alte studii privind bunăstarea subiectivă au fost realizate de Argyle
(2001), Diener (1984), Diener et al. (1999), Kahneman et al. (1999, apud.
Dinier et al., 2003).
Relaţia dintre personalitate şi starea de bine a stârnit interesul multor
autori.
Diener et al. (1999) au cercetat determinanţii stării de bine şi au
constatat următoarele: (observaţi cum se procesează textul)
- factori demografici precum sănătatea, venitul, fundamentul
educaţional şi statutul marital contează, însă doar în cantitate foarte mică, în
varianţa bunăstării. După decenii de cercetări, psihologii au realizat că
factorii externi au de cele mai multe ori doar un impact modest asupra
rapoartelor de bunăstare (Diener et al., 1999);
- evenimentele majore din viaţă se repercutează asupra SWB (Diener et
al., 2003).
- trăsăturile stabile de personalitate corelează puternic cu SWB, care
este relativ stabilă în timp:
- extraversia şi nevrotismul au corelaţii moderate şi puternice cu SWB
(Headey & Wearing 1992) ;

6
 - extraversia corelează cu afectul plăcut/ pozitiv (r = .38). Mai mult de
atât, cu folosirea unor metode multiple şi diverse de măsurare pentru
exemplificarea asociaţiei dintre extraversie şi afect plăcut, corelaţia s-a
apropiat de .80 (Lucas & Fujita, 2000);
- nevrotismul are o corelaţie puternică cu afectul negativ (Fujita, 1991).
Datorită consistenţei acestor cercetări, oamenii de ştiinţă au sugerat că
extraversia şi nevrotismul oferă primele legături stabilite între personalitate
şi SWB (Diener et al., 2003). După cum arătau DeNeve & Cooper (1998),
focalizarea numai pe extraversie şi nevrotism poate să supra-simplifice
nuanţele complicate ale asocierii dintre personalitate şi SWB.
- cele cinci dimensiuni ale agreabilităţii şi conştiinciozităţii corelează cu
SWB (r= .20) şi cu trăsături restrânse, precum apărarea represivă,
încrederea, locul controlului, dorinţa de control, îndrăzneala, care au
prezentat o corelaţie moderată cu SWB (DeNeve & Cooper, 1998);
- stima de sine şi firea optimistă sunt în legătură cu SWB (Lucas et al.,
1996). Ceea ce este neclar este dacă aceste caracteristici restrânse prezic în
mod unic SWB odată ce este controlată varianţa unor caracteristici precum
extraversia şi nevrotismul (Diener et al., 2003).
- anumite trăsături ale scopurilor (incluzând existenţa unor scopuri
importante, progresul către scopuri şi conflictul între diferite scopuri) pot
avea implicaţii importante pentru bunăstarea emoţională şi cognitivă
(Emmons, 1986).
- modalitatea în care ne abordăm scopurile influenţează SWB (Cantor
& Sanderson 1999);
- a avea o semnificaţie coerentă a propriei personalităţi şi a acţiona în
concordanţă cu această personalitate formează o legătură pozitivă cu
bunăstarea, deşi, aceste rezultate nu ar putea fi generalizate asupra culturilor
mai puţin individualiste.
- inducerea unor stări plăcute poate genera un nivel mai mare de
sociabilitate (caracteristică definitorie a extraversiei);
- este posibil ca niveluri ridicate ale afectului pozitiv să poată induce
sociabilitate sporită. Ca urmare, cercetătorii trebuie să îşi centreze atenţia pe
determinarea direcţiei determinative a asociaţiei dintre personalitatea
observată şi SWB. Toate acestea necesită elaborarea unor teorii puternice
asupra proceselor care stau la baza relaţiilor, dar şi colectarea unor date
longitudinale (Diener et al., 2003).
- componenta genetică (moderat spre puternic) explică aceste diferenţe,
care apar devreme în viaţă şi sunt stabile de-a lungul timpului (Diener &
Lucas 1999, apud. Diener et al., 2003). Aceste rezultate i-au condus pe unii
la concluzia că SWB este în primul rând determinată de predispoziţiile

7
înnăscute (Lykken & Tellegen 1996). Alţii au argumentat că importanţa
trăsăturilor înnăscute poate depinde de tipul de întrebare pe care ne-o punem
despre SWB.

3. Diferenţe individuale în starea de bine

Există cel puţin trei aspecte ale diferenţelor individuale în ceea ce

priveşte SWB. Teoriile temperamentale ale personalităţii şi SWB s-au bazat
în primul rând pe:
a) nivelurile de bază ale bunăstării afective şi cognitive - Headey &
Wearing (1992) au propus modelul echilibrului dinamic: indivizii au niveluri
de bază unice ale bunăstării care sunt determinate de propria personalitate;
indivizii cu anumite personalităţi este mai probabil să experimenteze
anumite tipuri de evenimente (extraverţii au mai multe şanse să se
căsătorească sau să capete un statut mai înalt în munca pe care o exercită, iar
aceste evenimente influenţează nivelul mediu individual al bunăstării);
evenimente neobişnuite pot muta un individ deaspura sau sub nivelul de
bază, dar, indivizii vor reveni la nivelul de bază odată ce evenimentele revin
la normal;
b) reactivitatea emoţională - diferenţele medii ale bunăstării se
datorează diferenţelor în reactivitatea emoţională. Cercetători precum
Tellegen (1985) şi Larsen (Larsen & Ketelaar 1989, 1991), au argumentat că
extraverţii sunt mai reactivi la stimuli emoţionali plăcuţi decât introverţii, iar
nevroticii sunt mult mai reactivi la stimuli emoţionali neplăcuţi decât sunt
persoanele stabile. Deşi există un suport al studiilor de laborator în ceea ce
priveşte diferenţele individuale ale reactivităţii (ibidem.), dovezile
reactivităţii cotidiene evaluate în studii experimentale sunt mixte (Gable et
al. 2000), mica diferenţă a reactivităţii care a rezultat nu contează pentru
covarianţa dintre personalitate şi SWB (Diener et al., 2003).
c. procesarea cognitivă a informaţiilor emoţionale - trasăturile de
personalitate caracteristice extraversiei şi nevrotismului, precum şi
trăsăturile afective de lungă durată şi stările afective de moment sunt legate
de diferenţele ce se stabilesc între indivizi în ceea ce priveşte procesarea
conţinutului emoţional (Rusting, 1998); mai probabil indivizii percep, sunt
atenţi, reţin informaţiile în concordanţă cu emoţiile sau în concordanţă cu
trăsăturile, decât informaţiile discordante. De exemplu, extraverţii îşi
schimbă mai încet atenţia de la stimuli care aduc satisfacţie decât o fac
introverţii (Derryberry & Reed, 1994); extraverţii stabilesc legături între
evenimente şi motivele lor mai repede când sunt într-o dispoziţie bună, iar

8
introverţii o fac şi mai repede când sunt într-o stare negativă sau neutră
(Tamir et al., 2002, apud. Diener et al., 2003).

4. Discuţii

Diener & Lucas (1999, apud. Diener et al., 2003) au revăzut un număr
de explicaţii teoretice adiţionale pentru diferenţele individuale ale SWB,
incluzând modele de socializare emoţională sau modele de scopuri. Cu toate
acestea, de cele mai multe ori respectivele modele sunt utile în a explica
stabilitatea şi consistenţa SWB pe termen lung, decât legăturile specifice
dintre caracteristicile de personalitate şi bunăstarea subiectivă (SWB)
(Diener et al., 2003).

IMPORTANT !
Precizaţi în mod sistematic ideile importante, comparaţiile cu alte
cercetari, implicaţii practice,etc.

La Bibliografie - numai sursele citate în text, le puteţi da copy, daca vă

permite fişierul)

Exemple de referințe:

Carte:
Ahrons, C. R., & Rodgers, R. H. (1987). Divorced families : a
multidisciplinary developmental view. New York: W.W. Norton.

Capitol de carte:
Banderet, L. E., & Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude
on Military Performance. In R. Gal & A. D. Mangelsdorf
(Ed.), Handbook of Military Psychology: John Wiley&Sons Ltd.

Articol din revistă:

Gelfand, L. A., Mensinger, J. L., & Tenhave, T. (2009). Mediation analysis: a
retrospective snapshot of practice and more recent directions. The
Journal of General Psychology, 136(2), 153-176.

Comunicare la conferință:
Sacco, G. (2002, 14 sept.). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th
EAAP Conference, Warsaw

9
Pagină web:
Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk,
http:\\pavlov.psyc.queensu.ca\target\index.html

10