matache Mihaela

a raspuns acum 2 ani

9 Imi place

Buna ziua.

Nu stiu de ce nu vi s-a oferit raspunsul la intrebarea punctuala, dar chiar si mai

tarziu este mai bine decat niciodata. Si eu am un bebe de 2 ani si 9 luni si
pentru rosu in gat remediul homeopathic se numeste Phytolacca decandra, care
poate fi dat in dilutie ch5 sau ch 9.

Dupa multe consultatii platite la homeopat am aflat si noi o schema universal

valabila - in sensul ca de obicei tratamentul homeopat este individualizat, dar
anumite remedii sunt remedii specializate respective:

- asa cum am mai spus pentru rosu in gat, amigdalita cu puroi, Phytolacca
decandra ch5 sau ch 9, la inceput din ora in ora, cate 3 granule ( bilutele mai
mari ) sau 10 globule ( bilutele mici ca la oscillo ), apoi din 3 in 3 ore si apoi de
3 ori pe zi, in cazurile grave se poate da pana la 7 - 10 zile, dar de obicei daca
este administrat correct ( pe nemancate tratamentul isi face efectul din prima
zi. Eu i-am dat si sotului (din ora in ora) care facuse o amigdalita cu puroi si 40
febra si dupa 24 de ore de administrare aproape nu mai avea nimic.

- - pentru febra mare indiferent de cauza Belladonna ch 5 tot din ora in

ora, pana scade febra si apoi mai rar

- pentru enterocolita ( scaun moale cu sau fara varsaturi ): podophilum - aici

nu va sfatuiesc sa-i dati din ora in ora decat maxim de 3 ori si se asteapta
efectul, pentru ca apoi sa nu il constipe

- pentru debut de raceala / gripa de la primele simtome Belladona, alternative

cu FErrum phosphoricum ch 5 sau ch9

- pentru otita si epistaxis ( hemoragie nazala ): FErrum phosphoricum ch 5 sau

ch9
- pentru tuse cel mai bun remediu testat pe baietelul meu a fost Coccus cacti ch
5 sau ch 9 ( pentru toate tipurile de tuse: seaca, convulsive sau cu secretii, dar
 administrat de 3/ 4 ori pe zi ( nu din ora in ora)
-pentru traumatisme/ lovituri, in special la cap ( cucuie ) arnica ch 9 in fuctie de
gravitate la inceput mai des si apoi se continua tratamentul pana cand se
resoarbe definitive umflatura si dispare vanataia

- pentru mucisori galbeni - verzui kalium bichromichum ch 5 sau ch 9 pana

dispare culoarea, si apoi chiar daca mai are mucisori se continua cu ferrum
phosphoricum

- pentru giardia: lamblia ch 30 o data pe saptamana (de respectat ziua

in care se administreaza ) cat timp copilul merge in colectivitate (tot
anul sau toti anii de gradinita )

Pentru toate remediile recomandate puteti intra pe site-ul homeopatie .ro si

apoi pe rubrica Materia medica, unde gasiti remediile cele mai importante in
ordine alfabetica.

. Apreciati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate ( notati cu A) sau false ( notati cu F) :

a. Dimensiunea intreprinderii influenteaza divizarea muncii si tratarea sistemului informational.

b. Productia de masa se caracterizeaza prin fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, in mod
neintrerupt si in cantitati mici sau foarte mari.
c. Dupa functia indeplinita, serviciile de educatie sunt servicii de distributie.
d. Eficienta serviciilor si productiei din cadrul unei organizatii nu este determinata de calitatea
personalului.
. a. A
b. F
c. F
d. F
2. Factorii externi care influenţează structura organizatorică a întreprinderii sunt:
a) mărimea şi tipul întreprinderii; 2.a
b) numărul de angajaţi;
c) serviciile şi produsele oferite;
d) competenţa managerială.

3. Mărimea şi tipul întreprinderii influenţează structura organizatorică a întreprinderii prin:

a) crearea de noi compartimente, secţii, ateliere,
b) nu influenţează structura organizatorică,
 c) lărgirea gamei de produse fabricate,
d) angajarea de nou personal.
:
Apis mellifica: edeme, roseala, senzatie de arsura
- agravare de la caldura - amelioarare de la rece
- uvula (omuletul) atarna ca un sac in jos
- gat umflat si rosu (deschis) ca focul; senzatie de constrictie
- gat lucios, ca o glazura (Bell.);senzatie de sufocare, senzatie de aschie in
gat
- crampe in nas la inghitit; lipsa setei; sensibil la atingere la gat sau ceafa
- dureri intepatoare; ulcere la amigdale
- margine rosu aprins un jurul membranelor ca de piele de vita
- buze si gingie inflamate, limba se simte ca si oparita
Agr:de la caldura, atingere, presiune, dupa ora 16, dupa somn, pe partea
dreapta, de la eruptii de piele suprimate; Amel: de la aer proaspat, de la
indepartarea paturii, de la dus sau baie rece, aer rece, miscare, expectoratie
Barium carbonicum: - amigdalite marite cronic, amigdalite recidivante
insotite de inflamarea ganglionilor limfatici
- amigdale imflamate atat de mult ca aproape se ating; amigdale tari
ca piatra;dureri intepatoare la inghitit; raceli simple duc mereu la
amigdalita
- agravare de la frig umed; des sunt prezenti si polipi in gat
Belladonna atropa: Cauza: baut rece dupa infierbanteala (Bryonia), stat in
curent; stat la rece dupa spalat la cap sau tuns, cap ud
Remediu acesta are un debut rapid (Aconitum)
- Limba si gat rosu deschis
- Limba cu papile ca o capsuna sau umflata; gat constrans, nu poate sa bea
apa
- roseala este mai puternica pe partea dreapta; amidgale rosu deschis cu mici
pete albe; gat lucios ca o glazura (vezi si Apis); Caldura in cap, pocnituri in
cap; eventual pupile dilatate; inghititul este dureros, insa exista nevoia
permanenta de a inghiti (vezi si Merc-sol); arsura pe limba, agravata de
lichide (Canth.); Senzatie de nod in gat, spasme; hipertrofia mucoaselor;
pofta
de limonade; Eventual febra (inalta) rapida cu piele umeda; Agr: de la
atingere, zdruncinat, galagie, prezenta altora, curent, suprimarea transpiratiei
cu medicamemte sau creme, in jurul orei 15, de la intins in pat, caldura,
presiune, miscare. Amel. de la stat in fund in pat, acoperit usor, de la
aplecarea capului catre spate (la dureri de cap), odihna la pat
Guajacum officinale: - agravare pe partea dreapta, insa nu asa de rau ca la
Belladonna; Amigdale fierbinti si uscate, care se simt ca si arse; trebuie sa
bea
si sa inghita, senzatie de piper in gat, fata umflata; pupile dilatate (si Bell);
pot fi prezente dureri in articulatiile degetelor, agravate de caldura; senzatia
ca gatul ar fi in flacari; dureri de gat reumatice, muschi slabi ai gatului;
durere intepatoare pana in ureche, amigdalita acuta, - inflamatie sifilitica a
gatului; miros corporal neplacut
Agravare: de la caldura, miscate, presiune, vreme umeda si rece, atingere,
efort, crestere rapida, intre orele 18.00 – 4.00, dimineata. Ameliorare: de la
presiune externa, aplicatii de rece, mere
Hepar sulfuris:- Inflamatii cu puroi, senzatie de os de peste in gat,
durerea
se intinde pana la urechi; foarte sensibil la rece si la investigatia medicului,
- foarte sensibil la toate senzatiile, la durere; friguros, iritabil, sete mare,
tuse
latratoare, transpiratie; scoate secretia catre sus prin harait; Agr: de la
raceala,
de la vant rece si uscat, de la atingere, de la cea mai scurta dezvelire, de
la
caldura, de la galagie, de la curent rece, de la efort, de la stat intins pe partea
afectata. Amel: de la vreme umeda, de la invelitul capului
Lac caninum: - durerea migreaza de la stanga catre dreapta (vezi
Lachesis) ; gat rosu lucios, ca de glazura (Belladonna, Apis); simptomele
schimba partile, gat si limba intepenite; inflamatie puternica – ar dori sa
inghita insa nu poate; amigdalele sunt acoperite cu pete albe (Bell) -
inflamatii in gat inainte si dupa menstruatie (cronice), sensibil la atingere
- dureri la inghitit care se duc pana la urechi; senzatie de gadilat in gat care
declanseaza tusea; Agr: de la atingere, zrduncinatura, catedoata dimineata si
alteori seara, de la vant rece, aer rece, bauturi reci. Amel: de la frig, bauturi
recie, aer proaspat
Lachesis mutans: boala incepe pe partea stanga si se intinde catrea partea
dreapta; durerea este mai puternica de la cea mai mica presiune (insa
presiunea puternica amelioreaza), gat foarte sensibil la atingere
-ameliorare de la inghitit mancare solida
-agravare de la inghiti lichide, in special lichide fierbinti
- durerile se intind catre urechi, respiratie afectata, gatul se inchide
- gat albastru-violet, insa nu asa de umflat pe cat se simte
- senzatie de nod in gat care se misca in sus si in jos la inghitit, gat uscat
- limba tremura cand este tinuta afara
- limba umflata, sete, sensibil la cea mai mica atingere sau galagie
Agravare: de la caldura, de la inghitit in gol, de la inghitit lichide calde
sau fierbinti, dupa dormit, dimineata, de la lipsa expectoratiilor sau de la
lipsa menstruatiei, primavara, pe partea stanga, la inchisul ochilor, baie
fierbinte, presiune
Ameliorare: de la aer proaspat, bauturi reci, de indata ce exista expectoratie
(sau menstruatie), de la presiune puternica, spalatul partii afectate, aplicatii
calde
Lycopodium clavatum: debut pe partea dreapta (de regula)
- depunerile incep pe dreapta si se muta catre stanga
- durerile de gat se agraveaza de la bauturi reci si dupa dormit
- uscaciunea gatului cu lipsa de sete
- Intepaturi la inghitit, amigdale inflamate si cu puroi
- umflarea cronica a amigdalelor, ulcere cu grasimi la amigdale
- miros rau din gura, ameliorarea durerilor de la bauturi calde
Agravare: bauturi reci, intre orele 16-20, de la aplicatii calde, de la mancat
pana la saturatie, dupa sculat, pe partea dreapta, de la dreapta catre stanga, de
la aer cald, de la caldura patului, de la presiunea hainelor
Ameliorare: de la bauturi calzi, miscare, mancare si bauturi calde, de la
urinat, dupa miezul noptii, de la racorit, de la indepartarea paturii, de la
ragaiala
Mercurius solubilis: sete puternica in timp ce limba este umeda, dorinta de
bauturi reci; respiratie cu miros urat dupa aparitia puroiului, salivatie
puternica; transpiratii noaptea care nu amelioreaza, secretii cu miros urat
- dintii lasa amprente pe limba, ulcere in gura
- limba uscata si grea, cu depuneri groase – sau limba umeda care tremura la
scos; gat rosu inchis, care se simte aspru, uscat sau ars; inghitituri dureroase,
cu nevoia de a inghiti (vezi Bell); pete rosu inchis pe migdale, glandele de la
gat marite si dureroase; durere la inghit care se intinde pana la urechi
- eventual bauturile inghitite ies prin nas la baut
- inflamatii si puroi la inghitit cu dificultate, pierderea vocii
Agravare: de la stat intins pe partea stanga, de la transpirate, de la incalzit,
de
la curent, de la umezeala, de la picioare ude, de la camera calda, de la
caldura
patului, de la schimbare de vreme, noaptea. Amel.: de la temperaturi
moderate
Mercurius corrosivus: similar cu merc. solubilis, insa boala este si mai
puternica si mai coroziva; gat rosu, umflat, dureros, inflamatie violenta;
dureri la inghitit; durere retronazala intepatoare, care se intinde catre urechi
- dureri arzatoare cu umflare puternica a gatului; agr, de la cea mai usoara
presiune; glande inflamate, salivatie marita; Agr: de la urinat, dupa
efectuarea scaunului, seara, noaptea, de la acizi sau mancare/bautura acida
(acre), dupa inghitit, de la caldura umeda, de la nopti racoroase. Ameli:de la
odihna
Mercurius jodatus flavus: limba acoperita de o depunere groasa si galbena;
nevoia permanenta de a inghiti; simptome numai pe partea dreapta
- ii vine sa vomite de la secretiile expectorate in sus prin harait sau tuse
- faringele este plin cu ulcere, glande parotide si glandele gatului umflate
- multa secretie tenace, pete in faringe care se desprin usor , intepeneala cefei
Mercurius cyanatus: remediu pentru difterie, raguseala dureroasa,
uscaciune; gatul arata rosu, ulcere care sangereaza la atingere
- gatul doare la vorbit; distrugere necrotica a faringelui si cerului gurii
- roseata intensiva a gatului, ulcere formeaza o membrana gri
Agravare: de la vorbit, inghitit
Mercurius iodatus ruber: simptome numai la amigdala stanga sau mai
accentuate pe stanga (dreapta Mercurius jodatus flavus sau
Lycopodium - faringe rosu inchis. Similar cu Mercurius iodatus flavus
numai ca este pe
stanga. Amel.: de la bauturi reci
Phytolacca decandra: - Durere la baza limbii care se intinde pana catre
urechi la inghitit (singurul remediu cu durerea aceasta la inghitit)
- pacientul apleaca barbia in piept la inghitit ca sa amelioreze durerea.
- gat rosu inchis sau rosu-albastru, omulet umflat (edema)
- glande de la gat umflate, gat stramtorat
- gatul se simte aspru, stramt si fierbinte
- senzatie de nod in gat (vezi si Belladonna, Ignatia, Lachesis)
- durere arzatoare insotita de uscaciune, agravata de la - bauturi fierbinti
(vezi
si Lachesis); fata rosie, febra inalta, se simte rece, eventual cu frisoane;
dureri
si neliniste in diferite parti ale corpului; secretie groasa, galbena, tenace, care
se desprinde greu; gat maron, faringita foliculara; varful limbii este rosu
Agr: de la ploaie, umezeala, vreme rece, schimbari de vreme, incarcare
electrostatica, miscre, frig, pe partea dreapta, de la ridicat, inghitit, bauturi
fierbinti, caldura. Amel: vreme uscata, odihna, baututi reci, stat pe burta
Ailandthus glandulosa: amigdale umflate, marite
- umflarea glandelor de la ceafa, urechi sau de sub maxilar
- gat umflat, inflamat, rosu inchis sau violet cu senzatie de "plin"
- senzatie de fierbinte si mancarime in gat care coboara pe trahee si care
creeaza senzatie de asfixiere la inspiratie; senzatie de asprime si iritatie la
tuse,
tuse uscata; formarea de ulcere in faringe, ceafa se simte sensibila si umflata,
ceafa intepenita; limba uscata si maron, dureri la inghitit - se intind catre
urechi; slabiciune, neliniste, ameteli, frigurozitate, sete pt. bauturi reci
- fata inchisa la culoare si fierbinte, pupile dilatate (vezi si Belladonna)
Agr: de la presiunea hainelor. Amel: la stat intins pe partea dreapta in caz de
bronsita
Alte remedii: Baptisia tinctoria: Gat rosu inchis, ulcere putrede in gat
Barium muriaticum: amigdale umflate fara inflamatie
Cantharis vesicatoria: arsura puternica, dificultate mare la inghitit lichide,
secretie tenace.
Dulcamara solanum: amigdalita de la vreme umeda, de la stat in apa rece, de
a) la dormit pe sol umed si rece.

Bronsita
- aripile narilor se misca asynchron cu respiratia: Lycopodium clavatum
- cu haraiala de la secretie, agravare noaptea la stat intins, plins de secretie dar nu
iese nimic. Asfixiere si lipsa de aer de la secretie: ANTIMONIUM
TARTARICUM
- constrictie in piept, ii vine sa vomite de la secretie, tuse epuizanta, spasmodica:
Ipecacunha. Ajuta la eliminarea ei. Limba curata.
- tusea se termina in stranut, durere in piept. In special la batrani.
Bronsita cronica:
Senega polygala
- cu expectoratie profunda: Eucalyptus globus
- cu expectoratie tenace, galbena (Pulsatilla) amestecata cu sange: Hydrastis
- ajuta la eliminarea secretiei galbene, groase Kalium sulphuricum.
- secretie atoasa, galbena Kalium bichromicum. Sau secretie care nu poate fi
eliminata Remediul mireselor si al femeilor care fac des cistite dupa contact
sexual datorita penetrarii (nu a contagierii !). Ori se simte o durere permanenta
(care
poate dispare in timpul urinarii), ori senzatia ca picura urina din uretra: Cauza
poate proveni si de la o umilire, indignare suferita sau de un viol.Staphysagria.
- cea mai des intalnita cistita: cu dureri arzatoare si o sau atunci cand se simte
nevoia permananta de a urina, dar nu ies decat cateva picaturi si acestea ustura.
Poate fi si sange in urina. Uneori exista si senzatia ca ca dupa urinat vezica este
inca plina:Cantharis vesicatoria.
- Urina putina si colorata intens. Dureri arzatoare, intepatoare, nevoie deasa de
mictiune insa nu ies decat cateva picaturi: Apis mellifica
- cistita brusca, de la raceala cauzata vant rece si de frig uscat: Aconitum
napellus
- cu inflamatie sau cu retentie urinara dupa stat pe pietre reci, sau in apa rece
(piscina). Urina cu secretie purulenta, corp rece, picioare ghiata: Dulcamara
solanum
- De la haine ude, stat in piscina. Simte mare nevoie de caldura care amelioreaza:
Rhus toxicodendron
- La fete si femei sensibile la raceli, in special atunci racesc la picioare (picioare
ude, reci) : Pulsatilla pratensis. Dorinta de aer curat, agr. dimineata, seara si la stat
intins
- Agravare la terminarea mictirunii, ultimile picaturi dor. Des nisip la rinichi
care
apare in in urina. Mictiune copioasa si deasa. Nu poate urina decat in picioare.
Aer iese din uretra la urinare. Pierde urina noaptea. Sarsaparilla officinalis
- nevoie brusca si deasa de a urina: Petroselinum sativum (patrunjel)
- mictiunea este intrerupta de spasme bruste ale uretrei: Chematis erecta Diaree
In caz ca sunt prezente colici vezi rubrica „Colici abdominale“
- de la vesti proaste sau emotii bruste sau de la anticiparea la ceva: Gelsemium
- diaree cu scaun verde ca de spanac tocat, de la expunere la frig uscat , soc sau
sperietura: Aconitum napellus
- diaree şi dureri intestinale după băuturi reci, îngheţată sau dupa toxifectie
alimentara (vezi capitolul “intoxicatie”), in general diaree arzătoare, excoriantă,
fetidă. Sau diaree cu scaune apoase puţin abundente, fetide , arzătoare, iritante,
excoriante pentru anus epuizante: Arsenicum album (alte caracteristici: deşi are
sete pentru cantităţi mici de apă rece, vomită imediat ce apa a ajuns în stomac sau
chiar la mirosul sau vederea alimentelor, dureri gastrice arzătoare)
- diaree de la dulciuri sau zahar: sacunul arata ca spanacul taiat in bucati:
mucus
verde. Argentum nitricum. Agravata de bauturi.
- diaree acida, cu miros acru, spumoasa, verde, ca ouale de broasca, in special la
sugari: Magnesium carbonicum
- diaree prin abuz alimentar, exces de fructe verzi,enterocolite cu scaune însoţite
de tenesme , care pot fi fermentate, verzi, sau vâscoase, dizenteriforme , frecvent
sanguinolente : Ipecacuanha
- diaree matinală după excesul din noaptea precedentă cu alimente nedigerate
sau
după abuz de laxative
- diaree brusca, galbuie, verzuie, presanta, cu greata, varsaturi, transpiratii reci,
greata cu paloarea fetei si transpiratii reci, senzatie de frig in abdomen
ameliorat desvelindu-si abdomenul : Tabacum officinalis
- diaree la trezire, il sileste sa iasa din pat: Sulphur sau Natrium sulphuricum
(daca diareea este exploziva)
- diaree apoasa, cu sange, cu secretie, cu tenesm: Mercurius solubilis
- dupa mancat de fructe, scaun ca oua batute, gaze. China officinalis
- diaree care arata ca portocale tocate insotite de crampe care se amel. de la
presiune sau indoit. Scaun subtire, spumos şi galben. Colocynthis
- dupa lapte: Calcium carbonicum, Sepia succus
- diaree care iese ca dintr-un furtun gros. Scaun galben-verde si foarte urat
mirositor. Apos pana la gelatinos. Colici care duc la incovrigare sau stat intins
pe
burta. Bolboroseala in burta. Epuizare de la diaree. Podophylum peltatum.
- diaree insotita de voma, frunte cu sudoare rece, colaps, paloare: Veratrum
album
- diaree si voma sau senzatie de voma cu limba alba, curata: Ipecacuanha
- diaree insotita de crampe violente: Cuprum metallicum, Cuprum arsenicosum
- scaun cu mult mucus si resturi de mancare, foame mare. Trebuie sa mearga
rapid la WC : Aloe socotrina
Remediu de refacere dupa diaree indelungata: China officinalis

Gripa
Gripele cu debut rapid pot fi oprite des cu Aconitum sau Belladonna daca sunt
date imediat la inceput si se potrivesc. Cele mai des gripele au nevoie de Rhus,
Bryonia sau Eupatorium.
Diferenta intre Rhus, Eupatorium si Bryonia: Fata de Rhus, la Eupatorium
durerile de oase sunt mult mai puternice. Daca exista dureri de oase si Rhus nu
ajuta se ia Eupatorium.
Eupatorium simte dorinta de dar aceasta nu-i amelioreaza starea. Bryonia simte
nevoia de miscare, insa aceasta ii agraveaza starea. Rhus si Arsenicum sint nevoia
de miscare si aceasta ii face sa se simta mai bine.
Prevenire
Pentru a prevenii contagierea sunt cunoscute 2 remedii Camphora C3-C5 luat de
cate mai multe ori. La gripa epidemica, contagioasa, Gelsemium sempervirens
ajuta preventiv.
Alte doua remedii posibil preventive sunt Oscillococcinum sau Mucococcinum
(nosoda)
Debut:
O combinatie utila de remedii la debutul gripei este Ferrum phosphoricum CH5-
CH7 alternant cu Eupatorium perfoliatum CH9 sau15.
O alta posibilitate numai la debutul gripei este Oscillococcinum sau/si
Mucococcinum (CH200 sau 1M ) luate des in prima zi sau odata la 3-4 ori de
mai multe ori.
Aconitum napellus: mai ales la debutul brusc al unor gripe, declanşate de
expunerea la vânt sau curent rece de iarnă. Febra ajunge repede la valori maxime,
piele uscată arzândă, fără pic de sudoare. Sete vie de apă rece (rar: şi o foarte
mare agitaţie anxioasă, cu frică de moarte iminentă, panică). Administrată la
debut, gripa se vindecă sub ochii noştri, rapid şi fără complicaţii majore. Aduce
transpiratia care
scade febra.
Belladonna: gripa brutală cu congestie cefalică, sete intensă, sudori şi mare
sensibiliatate la dureri. Dorinta de limonada, pupile dilatate. Eventual lipsa de
sete, dureri de cap. Eventual fata rosie, arzatoare si picioare reci.
Eupatorium perfoliatum: gripa de iarnă cu febră şi dureri osoase profunde, ca
şi când oasele ar fi rupte. Durerile duc la agitaţie, frilozitate şi greţuri. Frisoanele
apar la spate, jos, dimineaţa de la 7 la 9h. Şi sunt agravate dacă persoana bea. Are
de altfel o mare sete pentru lichide reci, deşi acestea agravează tabloul clinic.
Cele calde sunt mai bine tolerate. Transpiraţie minimă; Ameţeală cu tendinţa de a
cădea spre stânga. Durerile de spate sunt insoţite si de dureri ale globilor oculari,
greutate în cap, mai ales în partea posterioară. Guturai sau coriză cu tuse
dureroasă în piept, ameliorată în poziţia genu-pectorală.
Gelsemium sempervirens. Gripa timpului cald sau în curs de încălzire aşa cum
ar fi primăvara. Apare cu predilecţie la persoanele surmenate. Febra este forte,
fără sete, cu durere de cap occipitală şi la ceafă, care se întinde repede
cuprinzând tot capul, cu caracter sfâşietor şi batant la frunte şi ochi. Mare
slăbiciune şi oboseală fizică, mentală şi emoţională, cu senzaţie de pleoape grele
şi de gambe slăbite, tremurânde, ca şi când ar fi zdrobite. Ameţeli, frilozitate
extremă, dureri musculare peste tot, cu nevoia de a se înveli cu ceva călduros; în
plus mare somnolenţă, imobilitate . O ameliorare apreciabilă după o urinare
abundentă.
Bryonia alba: este indicată în gripele sau răcelile care apar în caz de variaţii
climatice importante, de la cald la rece şi invers; adesea după o transpiraţie in
contact cu frigul sau dacă bea ceva rece. Febra este mare, continuă, cu dureri
musculare, senzaţie de căldură internă, uscată, chiar şi sângele pare să clocotească
de căldură. Transpiraţie uleioasă ce creşte spre finele nopţii şi ameliorează.
Prezintă frisoane cu piele rece, greţuri şi slăbiciune la ridicarea din pat, în special
dimineaţa. Stomacul este deranjat, mergând până la vomismente de bilă şi apă,
curănd după ce mănâncă ceva. Buze şi mucoase uscate, bea cantitati mari de
apa la inervale rare. Ameţelile sunt provocate de cele mai mici mişcări, chiar
ale ochilor; are impresia că se prăbuşeste chiar prin pat. Cap congestionat,
dureros, în special la frunte. Tuse uscată, dureroasă, trebuie să se ţină de torace
când tuşeşte. Ameliorare în poziţii aproape imobile, stâns nemişcat ţi liniştit.
Rhus toxicodendron: indicat în gripa de iarnă, pe timp ploios sau pe ninsoare,
după ca s-a udat şi răcit. Este o gripă esenţial musculară, cu dureri intense în
membre, urmate apoi de frisoane, cu senzaţia penibilă că circulă ghiaţă prin
vasele de sânge. Febra este mai puternică noaptea, după miezul nopţii, cu agitaţie
excesivă, nelinişte, anxietate sau tendinţă de a plânge fără motiv. Nevoie de
schimbare continuă a poziţiilor, negăsind niciuna confortabilă, insomnie în timpul
febrei. Sudori pe tot corpul cu excepţia capului sau invers. Limba este albă in
intregime sau pe jumătate, dar cu o zonă triunghiulară roşie la vârf. Căldura
ameliorează ca şi băuturile calde. Preferă poziţia culcat pe spate faţă de cea culcat
pe o parte. Adesea apare un herpes al buze. Uneori redoare a cefii, durere în gât
sau voce răguşită în timpul gripei.
Arsenicum album: tot in gripa de iarnă, în general la persoanele sensibile la frig.
Această gripă începe adesea cu un guturai sau coriză cu scurgeri arzătoare,
abundente şi iritante, senzaţie de frig extern, frisoane şi totuşi cu căldură internă.
Agravare a febrei in timpul nopţii, în special către ora 1 noaptea, cu anxietate,
frică de moarte, descurajare, agitaţie, nevoie de aplicaţii calde pe corp şi de
răcoare la cap şi mai ales nevoia de a fi cineva în prejma bolnavului. Are
dificultăţi respiratorii, astm sau senzaţie de blocaj respirator (sufocare), neputând
respira pe nas. Febra se însoţeşte adesea de vomismente. Sete intensă, frecventă,
de mici înghiţituri de apă rece, greu acceptată de stomac. Această gripă se
complică frecvent de otită la copii şi de astm la cei mai vârstnici.
Convalescenţa dupa gripa
Kalium phosphoricum în stările de astenie psihică:
China officinalis în cele de astenie fizică, cu pierderi de lichide vitale (diaree,
transpiraţie, vomismante etc.)
Avena sativa şi/sau Alfaalfa tinctura sau diluţii joase (10-20 picături de 2 ori pe
zi).
Influenzinum are reputaţia de a preveni gripa dacă este dat preventiv, el putând fi
dăunător în anumite cazuri. Des ajuta daca dupa o gripa starea de sanatate nu s-a
restabilit perfect.
Alte remedii pt. slabiciune ramasa dupa gripa sunt Kalium carbonicum sau
Cadmium metallicum (Dr. Mezger)
Infectii
Un remediu universal la infectii acute sau cronice – gripa, sinuzite, amidgalite,
septicemie, candidoze, infectii urinare, infectii cu streptococ, stafilococ, practic
orice boala unde patogenii sunt cauza sau s-au inmultit peste masura (nu insa si la
raceli, unde nu este vorba de patogeni) este Dioxid de clor (C3, C6 sau C9) luat
des. Acest remediu homeopat se poate fabrica cu metoda cu eticheta si nu se
poate cumpara inca. El este substanta activa din remediul numit „MMS descoperit
de Jim Humble si care este folosit si ca dezinfectnt de apa potabila, fiind cea mai
antibacteriala si antimicotica substanta care exista, mai efectiv decat orice
antibiotic deoarece nu exista rezistenta.
Alte remedii homeopate pentru infectii se gasesc in rubricile „gripa“, „septicemie
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA:
Antimonium tartaricum :
- prin acumulare de mucus, asfixie cu fata rosu intunecat sau palida
- asfixie cu mioclonii( twitching), bronsiolita
- cu delir, cu somnolenta, din cauza emfizemului
- edem pulmonar cu hidrotorax: in pneumonie: Antimonium tartaricum ,
Cuprum metallicum
- prin acumulare de mucus: Antimonium tartaricum
- pericol de asfixie din cauza mucusului: Ipecacuanha
- cu colaps instalat rapid: Tabacum officinalis
- paralizia diafragmului si muschilor respiratori: Conium maculatum
- asfixie cu cianoza buzelor: Sambucus nigra
- cu respiratie brusc oprita: Aurum metallicum
- stransoare in partea de sus a pieptului: Tabacum officinalis
- asfixie in timpul frisonului: Carbo vegetabilis
- in coree: Hydrocynicum acdidum, Laurocerasus
- dupa o criza de gelozie cu cearta: Lachesis mutans
Insuficienta respiratorie acuta la copii
- asfixia - la copii nou-nascuti: Antimonium tartaricum , Camphora...
- la nou-nascuti dupa pierderea de sange la mama: China officinalis
- copii cu cianoza: Bor, Cactus, Laurocerasus
- moarte aparenta la copii, dupa hemoragie pulmonara si nazala in tusea
convulsiva: Colchicum autumnale
- copii fara respiratie, palizi, iar cordul pulseaza: Aconitum napellus
- respiratie oprita -la copii cand sunt ridicati: Bor, Calcarea phosphoricum
- brusca, la copii: Chamomilla
- la copii in urma unei cazaturi: Petroleum Urmarile injectiilor
Arnica montana: hematom (dureros) in locul intepat. Durere la atingere.
Hypericum perforatum: in caz ca a fost atins un nerv si durerea fulgereaza de-a
lungul unui nerv. Senzatie de amorteala.
Ledum palustre: locul intepat se simte fierbinte desi este rece. Umflare. Caldura
face rau, recele face bine
Innecat
Innecat cu o bucata de mancare care produce crampe in gat: Cicuta virosa
(eventual
Cuprum metallicum)
Moarte aparaneta la persoanele innecate: Lachesis mutans
Innecat cu apa, plamanii blocati: Antimonium tartaricum
Vezi si capitolul „asfixiere“
Se inneaca des cu mancarea la inghitit: Causticum, Ignatia amara
Intoxicatii cu alcool
Coma alcoolica: Nux vomica
La cei care nu tolereaza vinul: Zincum metallicum
La cei care nu tolereaza nici un fel de alcool: Lachesis mutans
Diaree dupa bere: Kalium bichromicum
Deliriu tremens cauzat de alcool: Belladonna (vede animale, vrea sa fuga)
Intoxicatii cu alimente stricate si toxice
Un remediu general universal la intoxicatii este praful de carbune sau pastilele de
carbune de la farmacie (ca pastile este mai eficient sa se piseze bine inainte daca
este posibil). 5-10g de carbune se pune in apa, se amesteca si se bea ca dispersie.
Carbunele anihileaza si absoarbe toxine si metale grele din intestine. Se poate
folosi si dupa urmarile intoxicatiilor mai vechi.
Intoxicatie de la alimente stricate, in special carne, peste, mezeluri, branza,
inghetata, legume, fructe de mare, conserve : Arsenicum album. La unele
intoxicatii este mai eficient sa se dea Arsenicum album alternant cu Nux
vomica.In caz ca sunt prezente crampe puternice Cuprum arsenicosum. Daca
raman sechele sau slabiciune dupa intoxicatia acuta : Carbo vegetabilis
De la grasime ranceda, lucruri prajite: Carbo vegetabilis
Fructe stricate: Pulsatilla pratensis (eventual Arsenicum). Daca raman sechele
sau
slabiciune dupa intoxicatia acuta: Carbo vegetabilis
Oua stricate: Carbo vegetabilis
Ciuperci otravitoare: Belladonna sau Arsenicum album (in functie de
simptome).
Intoxicatie dupa mancat de scoici insotite de urticarie: Urtica urens
Remedii alese dupa simptome:
Voma, diaree, senzatie de rau, epuizare, anxietate, neliniste: Arsenicum album
LARINGITA ACUTA
La debut
1. Aconit: febra, piele calda,rosie,uscata, sete vie, agitatie stenica, anxietate
- laringian: senz.de carne vie,sufocare si tuse ragusita, uscata, aspra
- agravare caracteristica
2. Belladonna: febra, congestie cefalica, piele rosie,calda si transpirata,fotofobie
- senz.de constrictie laringiana agr. la atingere , tuse uscata, scurta, spasmodica
si dureroasa ,ragusala (tusea, desi seaca nu este atat de aspra ca la Acon.)
- poate avea sete
3. Allium cepa: laringita apare in timpul sau dupa rinofaringita
- senz.de iritatie laringiana cu tuse uscata si dureroasa agr. la vorbit si in camera
calda insotita de lacrimare brusca
- ragusala si durere la tusit ca si cand larinxul s-ar rupe 4. Bromium: debut
laringian al oricarei raceli cu evolutie fie in sus, fie in jos
- se supraincalzeste usor, transpira si devine f.sensibil la curent
- senz.de rece ,fum si durere in laringe la inspiratia aerului
- spasm glotic, durere laringiana, agr. la atingere
- tuse sufocanta si crupala agr. in camera calda, seara si amel. band rece
- ragusit dupa ce s-a supraincalzit , chiar afonie
- dispnee sufocanta (nu poate inspira suficient de profund) ; paroxisme de
sufocare la inghitit si in timpul tusei
Laringite cu disfonie si sufocare
1. Bromium (vezi sus)
2. Arum triphyllum
- sensibilitatea laringelui la atingere, voce constant schimbatoare (bitonala) si
sufocare nocturna, putina tuse ; de obicei aspect subacut sau cronic
3. Spongia tosta: senz.de iritatie , arsura si uscaciune
- tuse aspra ,seaca (ca un fierastrau pe lemn )si sufocanta
- agrav. la vorbit, aer rece si culcat cu capul jos. Aamel.in atmosfera umeda si de
bauturi calde. Anxietate ca nu poate respira
4. Senega polygala : senz. de excoriatie , arsura si uscaciune laringiana
- tuse uscata , constanta si desiranta ; sufocare in decubit
- voce instabila , ragusala. Agravare vorbind (subita cand citeste cu glas tare)
- la batrani , datorita parezei corzilor vocale
Laringite cu disfonie fara sufocare
1. Phosphorus : senz.de arsura si excoriatie laringiana, agravare la atingere
- tuse uscata, agravare cand iese la aer rece,la vorbit,ras citit cu voce tare
- ragusala brusca, agravare seara
2. Rumex crispus
- cel mai mic inspir declansaza o gadilitura suprasternala cu tuse
- iritatia din furculita suprasternala coboara pana la bifurcatia traheala; este
agrav.la inspirul de aer rece si noaptea (3-4 a.m.),la dezvelit si dezbracat (tine
mereu un fular la nas si gura )
- mucus tenace ce se misca in sus si josul laringelui si nu poate fi expulzat ;
uscaciunea mucoaselor
- ragusala, voce instabila , afonie completa dupa expunere la aer rece
Laringite striduloase
1. Spongia
2. Sambucus: sufocare brusca dupa miezul noptii cu spasm glotic si respiratie
siflanta , agitatie si anxietate ;obstructie nazala nocturna - trezire brusca cu
sufocare (se asaza in sezut, se cianozeaza)
- ragusala (voce cavernoasa) cu mucus gros, tenace in laringe
- tuse sufocanta amel.de comprese calde pe gat
- transpiratia fetei si cianoza; ziua se simte mai bine
3. Hepar sulphuris
- enz.de aschie (spin) in gat cu iradiere spre urechi la atingere si inghitit ;
slabiciunea laringelui (nu poate vorbi tare )
- tuse aspra, sufocanta, agr. la dezvelirea corpului, la bauturi reci , la contactul
cu aer rece , la vorbit ; amel. la umiditate calda; plange inainte, in timpul si
dupa tuse
- tuse uscata ce se termina cu stranut; atacuri de sufocare cu anxietate in
clinostatism (se ridica in sezut cu capul dat pe spate )
- secretii si excretii profuze cu miros respingator (branza veche )
Laringite tusigene ( convulsoide )
1. Coccus cacti: senz.de firimitura sau par in spatele laringelui, care determina o
nevoie constanta de a inghiti sau de a-si drege glasul
- spasme (ca o gheara pe laringe)la caldura patului sau a camerei
- tuse convulsoida (scurt si des) cu senz.de gadilitura , agr. la trezire
- paroxisme de tuse violenta ce nu inceteaza pana nu reuseste sa scoata o
cantitate de mucus tenace si filant (atarna din gura)sau sa vomite mucus
consistent ; tuse ameliorata de aer si bauturi reci
- slabiciunea corzilor vocale: ragusit dupa effort vocal minim
2. Cuprum metallicum
- tuse convulsoida ameliorata band apa rece
- atacul de sufocare se instaleaza si cedeaza brusc ; criza de tuse sufocativa este
precedata de sughit si se insoteste de rigiditate , spasme (flexia spastica a
policelui in palma )
- dispnee spastica dupa sperietura sau vexatie
- spasm glotic , afonie intermitenta la cantaretii profesionisti
Meningita
- In urma unui traumatism cranian: Arnica montana
- in urma suprimarii exzemelor (antibiotice, cortizon, alifii): Zincum metallicum
Remediile principale in faza incipienta sunt Aconitum napellus si Belladonna.
- puls puternic, febra inalta fara transpiratie, sete puternica: Aconitum napellus.
Dupa ce a servit in alinarea simptomelor incipiente Aconitum nu va mai fi util si
trebuie dat alt remediu.
- delir, fata rosie si pupile dilatate: Belladonna. Eventual pacientul isi baga capul
in perna, doreste sa evadeze sau vede animale in delir. Febra inalta, cu piele
umeda.
In cazul ca febra este lipsita de sete:
- Tipete stridente in somn, agitatie nervoasa, agravare de la caldura, edeme: Apis
mellifica
- Meningita cerebro-spinala : sensibiliatate extrema in occiput, intoleranta la cea
mai mica miscare, pleoape grele, stupor, lipsa de reactie: Gelseminum
sempervirens.
Daca meningita a atins un stadiu mai avansat: Stupor, durere mare in ceafa si
spatele capului, ochi dilatati, deschisi, insensibili la lumina sau contractati.
Strigate
stridente sau somn comatos (Apis) : Helleborus niger. Afectiuni la pleoape,
retina, cornee
Pleoape: - Blefarospasm (inchiderea spasmodica a pleoapelor). Dr. Jahr : „nu
cunosc un remediu mai bun decat Hyoscyamus niger si daca acesta nu este
suficient atunci Belladonna, Sepia succus sau Gelseminum sempervirens“
- Inflamatia acuta ale marginelor pleoapelor: Euphrasia officinalis.
Sac lacrimal, inflamatie: La debut : Pulsatilla pratensis. Dupa aceea: Clematis.
Daca s-a format puroi: Hepar sulfuris. Daca Hepar nu ajuta rapid: Silicea terra
Fistula lacrimala: Dr. Jahr „nu am tratat un singur caz unde Sulphur sa fi avut
efect excelent vindecand des singur afectunea. Daca nu a fost suficient Calcarea
carbonica sau Lycopodium clavatum intai si Calcarea carbonica ulterior. Silicea
este un remediu admirabil si am vindecat cazuri cu Silicea, Pulsatilla pretensis si
Aconitum napellus.
Urcioare: remediul principal este Pulsatilla pratenis. In caz ca nu functioneaza
Silicea sau Staphysagria. Daca urciorul este tare si gros Staphysagria sau Thuja
occidentalis.
Cornee: la pete pe cornee remediul principal este Euphrasia, daca este insuficient
Sulphur si Calcarea carbonica la intervale mari... La intarirea corneei Calcarea
carbonica aduce cele mai bune rezultate.
Retina: Desprinderea retinei de la infectii acute: Apis mellifica alternant cu
Belladona.
Alt remediu este Gelsemium sempervirens: infiltratie sub retina. Vazut in ceata,
opacitatea corpului ocular. Dureri de nervi in ochi. Inflamatie seroasa in ochi.
Desprinderea retinei a fost vindecata de multe ori cu Carboneum sulfuricum
phosphoratum C3 alternat cu Gelsemium C3. Dupa aceea Phosphorus C6 alternat
cu Bryonia C6. Intermediar cate o doza de Hepar sulfuris C5.
OTITE CONGESTIVE
Durere intensa, timpan roz, stralucitor,hipervascularizat in partea super. Apare fie
la debutul unei maladii infectioase , fie complica o rinofaringita sau adenoidita.
1. Aconit: debut brutal dupa vant uscat si rece, agitat , congestionat, nu transpira ,
sete importanta, (eventual prezinta frica mare).
2. Belladona: expunere la frig dupa udarea parului (ploaie, spalat, transpiratie )
fata rosie , piele umeda, etc.; debut ora 8 p.m.. Timpan rosu, edematiat, durere
puternica, lateralitate dreapta
3. Ferrum phosphoricum: debut progresiv, cu temperatura mai putin inalta,dar
persistenta, (38 grade in fiecare dimineata ), oboseala, tendinta
hemoragic.Durere foarte mare , timpan putin bombat cu pete hemoragice.
Obraji cu pete rosii circumscrise , epistaxis habitual
4. Arsenicum album: remediu de prima importanta in otitele medii (Cham.,
Puls.,
Merc) se agraveaza sau debuteaza noaptea( 12p.m-3a.m.), durere ameliorata de
aplicatii calde pe ureche, copilul se agata de mama (Puls ); bea putin si des,
stare generala alterata. prostratie cu agitatie
OTITE CATARALE
Procesul inflamator urca din trompa Eustachio pana la timpan ; o cantitate de
lichid se aduna in partea de jos a timpanului ; durerile sunt resimtite la miscare ;
vajaieli, clacmente,autofonie, zgomote infundate,aspect mat al timpanului
(pierderea triunghiului luminos)
1. Pulsatilla pratensis: debut la 6a.m. sau 4p.m. ; otita medie acuta sau cronica;
complicatie a unei rinite cu secretii galbene , groase, blande; durere pulsatila,
agravata de caldura, otoree lipicioasa in otita cronica cu secretie persistenta
2. Chamomilla: otita medie acuta sau cronica, dupa o furtuna sau vant , in
perioada de eruptie dentara, durere foarte mare; hipersensibil si violent la durere
( Hep, Aur)
3. Capsicum annum: durere importanta cu iradiere in mastoida; eficient si
suficient in mastoidita acuta si cronica; dorinta de alimente picante , nostalgie,
tend.la ingrasare
4. Dulcamara solanum: durere otica insotita de greata si varsatura; remediu bun
pt. Toamna , ploaie , frig umed, bai reci . Otita de piscina. (sau Rhus
toxicodendron, udare + effort fizic)
Alte remedii de otita catarala : Arsenicum iodatum., Kalium muriaticum.
OTITE SUPURATE
Colectie purulenta, hiperpresiune dureroasa in casuta timpanului,
febra,agitatie/prostratie,bombarea cadranului superoposterior. Evolutie spre
perforatie spontana sau necesitatea paracentezei
1. Lachesis mutans: in asteptarea paracentezei ; urechea stanga; eructatii si
logoree in timpul febrei, se sufoca, ii este cald, nu poate inghiti lichide si saliva;
timpan cu aspect de slanina
2. Graphites :otoree cronica , caracteristica,bilaterala; otita cronica cu pierderea
auzului ( ameliorat la zgomot ); eruptii umede si crapaturi in spatele urechii
3 Hepar sulphuris: urechi foarte sensibile la vant si aer rece; otita supurata din
start, dupa drenaj=secretie purulenta, malodoranta 4. Kali bichromicum: tita
asociata cu rinoree purulentaotite supurate cu secretii
groase, vascoase, nemirositoare
5. Aurum metallicum: supuratie cronica ,mastoidita; agravare nocturna
,dureri osoase
6. Mercurius solubilis: otoree abundenta, mucopurulenta verzuie, caustica ,
malodoranta, semne caracteristice generale si bucofaringiene
Alte remedii: Silicea terra si Thuya occidentalis RACELI, RINITE ACUTE
Catar minim
1. Nux vomica
dupa expunere la frig umed
coriza putin fluenta ziua, noaptea nas infundat
dimineata, la trezire stranuturi in salva ,dupa care poate aparea o secretie
seroasa ( stranutul predomina )
agravat in camera calda , curent , aer conditionat
2. Sambucus nigra
senzatie de obstructie nazala agr. noaptea si la frigfata transpirata ,
cianoza
3. Sticta pulmonaria
senzatie de plenitudine si obstructie la radacina nasului
nevoie constanta si ineficienta de a sufla nasul
obstructie fara secretie
uscaciunea mucoasei nazale ( compl. Bry )
Cu secretie neiritanta
Euphrasia officinalis
secretie nazala blanda cu secretie oculara iritanta
dureri in zona frontala , ochi iritati ,senz. De arsura, clipeste des
agravat in camera calda
Sabadilla
stranuturi paroxistice , impresionante, secretie abundenta
prurit si gadilitura in nas, la nivelul muc. palatine
coriza ameliorata de caldura si bauturi calde
obstructie nazala desi exista rinoree seromucoasa
agravat de aer rece, de mirosuri si parfum
medicament important pt. Febra de fan
Cu secretie iritanta
1. Allium cepa
indicat in coriza alergica si infectioasa
rinoree iritanta si excorianta , abundenta (curge ca de la robinet )
nas si buza sup. Umflate , obstructie nazala (edem), stranuturi
lacrimare profuza , neiritanta ,deseori cefalee
febra de fan agr. de flori, in camera calda, vara ; amel. la racoare
2. Bromium
agravat de caldura (raceli de vara dupa transpiratie )
agravat de praf (stranuta) ;coriza arzatoare , coroziva
obstructie nazala agravata de stranut
ganglioni tumefiati si indurati
amel. La mare
1.
2. Arsenicum album / iodatum
coriza pe partea dreapta, febra de fan
secretie nazala iritanta, apoasa si calda
narine si ochi durerosi
nasul ramane obstruat, desi exista o scurgere abundentaagravat la frig
( Ars. Iod. Si la cald )
Secretie iritanta, excorianta / groasa
1. Arum triphyllum
Senzatie de obstructie nazala, arsura in narine, prurit nas si guranevoia de
grataj al narinelor pana la sange
isi umezesc continuu buzele cu limba, isi zgarie buzele cu dintii
buze rosii, excoriate, crapate, sangerande (pielea din jur iritata)
agravat la cald; frecvent la copii cu guturai sau rinita .
2. Kalium iodatum
rinite alergice cu secretie groasa, galbena sau verde (secretia devine rapid
mucopurulenta si se acumuleaza in narine )
senz. de arsura si umflare a nasului si presiune la radacina
ochi lacramosi, luciosi si umflati
dureri si arsuri in nas si sinusuri
agr. de timp umed (coriza amel.in camera calda dar amel.gen. la rece)
ozena , perforatie de sept nazal
3. Mercurius solubilis
rinita cu secretieverzuie (devine rapid purulenta)
rosata cu umflarea nasului, senz. de arsura in narine
agravare nocturna , halena, saliva in exces,etc.
Rinita alergica
Arsenicum album: stranut continuu, care nu amelioreaza. Secretiile nazale sunt
apoase si acide. Eventual agravare la miezul noptii, lipsa de aer.
Sabadilla: atacuri violente de stranut, cu iritatie si mancarime mare.
Rinita alergica la polenul de la flori primavara. Un remediu care ajuta paliativ des
este Galphimia glauca D6 (sau CH5-7). Se poate incerca. S-a remarcat ca
simptome se agraveaza la schimbare de vreme si dupa amiaza.
Vezi si remediile de la capitolul „rinita acuta si raceli“ (Allium cepa, Euphrasia).
Soc anafilactic
- cauzata de muscaturi de insecte/albina, medicamente, alergeni: Apis mellifica,
dilutie inalta. Daca Apis nu actioneaza dupca cateva doze atunci Acidum
carbolicum. Simptome: edem, roseala, mancarime, respiratie impiedicata, cai
respiratorii inflamate

TUSE
Tusea nu e 0 maladie, ci un simptom care trebuie explorat. Ea poate sa indice un simplu
guturai, 0 bronsita sau probleme bronhopulmonare grave, dar si probleme digestive si
cardiace.
Intrebarile
De cat timp tusiti?
Aveti febra?
Tusea e seaca sau grasa?
Tusea e continua, rara ritm sau cu accese?
In ce context se situeaza aceasta tuse (infectie, alergie, emotivitate)?
Ce trebuie facut
Se ia medicamentul sau medicamentele indicate mai jos in 9 CH,5 granule din doua in doua
ore, in alternanta, sau dupa posologia indicata. . Uleiurile esentiale vor fi foarte utile pentru
fluidizarea ~I dezmfectarea secret,iilor: .
- cimbrisor (1 g),
- pin (l g),
- eucalipt (1 g),
- elixir de papaina (125 cl). .
. Se ia~ 50 de pi~aturi de. 3 ori pe zi (pentru adult), timp de eel
putm opt zile. La.copil, supozitoarele sunt mai usor acceptate, precum
Campho~~neumme, 1 supozitor dimineata si seara, timp de opt zile.
~ $1 in plus: .
Siropurile homeopatice pot sa fie si ele foarte utile: Stodal,Drosetux, Phytotux.
Trebuie consultat medicul daca
. - tusea dureaza, indeosebi la fumatorul trecut de patruzeci de am;
- febra sau expectoratia indica 0 bronsita;
- 0 tuse seaca, lara accese, dureaza mai mult de opt zile.
rUSE: este seaca, recenta ~iinsofitii de febrii
ACONITUM
Febra acuta, brusca, cu congestia uscata a fetei si tuse seaca
cavernoasa. "
~ Experienta mea:
Setea intensa si anxietatea cornpleteaza tabloul.
BELLADONNA
Febra ri~icata, brusca, alternand cu sudoarea fetei; mucoasele
sunt uscate ~l dureroase.
{- Experienta mea:
Tusea poate sa provoace voma la copil.
BRYONIA
. Febra moderata, progresiva, cu tuse foarte dureroasa, care obliga
la tmerea cu mana a regiunii dureroase. '
~ Experienta mea: .
DICTIONAR DE HOMEOPATIE 449
Deseori inceput de traheita sau bronsita infectioasa necesitand
consultarea medicului.
rUSE: este seacii, cavernoasa, recenta, iar vocea e modificatii
HEPAR SULFUR
Durere acuta a laringelui, mtepatoare, cu tuse foarte dureroasa .
{- Experiensa mea:
1 doza in 15 CH, de la primele simptome.
SPONGIA
Tuse cavernoasa, cu 0 voce in schimbare.
SAMBUCUS
Nas infundat, trezire brutal a noaptea, cu senzatia de apasare si
sufocare.
~ Experienta mea:
Aceste doua medicamente se iau in alternanta, la fiecare zece
minute, in caz de laringita acuta la copil, in asteptarea venirii
medicului, chemat de urgenta.
Atentie! Medicul trebuie consultat de urgenta cand e yorba de
un copil.
rUSE: e grasa, recentii ~i insofitii de febrii
IPECA
Tuse grasa, continua, care se termina cu voma.
{- Experienta mea:
Ascultarea descopera multe horcaieli la limita reactiei astmatice.
FERRUM PHOSPHORICUM
Tuse putin grasa a inceputului de bronsita, cu durere a traheei si
bronhiilor.
{- Experienta mea:
Medicament de actiune sistematica la tnceputul tuturor
bronsitelor, in 9 CH, 5 granule de 3 ori pe zi .
ANTIMONIUM TARTARICUM
Tusea e foarte grasa, iar expectoratiile dificile si consistente. ~ Experienta mea:
Medicamentul bronsitei puternice.
TUSE: e seacii, cu accese, si dureaza, desi celelalte
simptome au disparut
DROSERA
Accese de tuse mai ales noaptea, rezistente la to ate siropurile
ca tusea convulsiva. '
~ Experienta mea:
Medicamentul clasic dupa un guturai sau 0 gripa 1 doza in
15 CR, 3 seri la rand. '
COCCUS CACTI
Accesele se produc mai ales seara si se caracterizeaza prin
expectorarea unor secretii albicioase.
~ Experienta mea
Simptomele sunt foarte usor de recunoscut si medicamentu1
foarte eficace, In 5 CR, 5 granule de 3 ori pe zi.
CORALLIUM RUB RUM
T~sea e exploziva si se termina cu voma; se declanseaza mai
ales cand bo1navu1 sta culcat, printr-o scurgere pe gat foarte iritanta.
~ Experienta mea:
.Foarte fr~cvent, c~iar si in faza acuta a unui guturai; medicament
clasic al tusei convulsive. '
Daniel, in varstii de 27 de ani, in urma unui guturai, are
accese de tuse in timpul zilei la efort sau noaptea.
~ DROSERA 15 CR, 1 doza, trei seri la rand.
TUSE: este seaca, fora accese, ~i dureazii de mai mult de 0
saptamana '
RUMEX
Tusea e seaca si e declansata de 0 mancarime pe laringe.
~ Experienta mea:
Indeosebi respirand aer rece.
DIC'flONAR DE'HOMEOPATIE 451
CAUSTICUM
Senzatie de rana pe trahee, tuse seaca, cavernoasa, dureroasa si
agravata de aerul rece.
~ Experienta mea:
Tusea e deseori ameliorate de 0 gura de apa rece.
MANGANUM
Tuse seaca, laringeeana, trenanta, cu ragu~eala ~i nevoia de a
drege glasul.
~ Experien,a mea:
Se manifesta si 0 mare oboseala.
Atentie! In toate aceste cazuri, daca tusea dureaza, trebuie
consultat ~edicul, caci poate sa fie yorba:
- de un reflux gastric;
- de 0 problema cardiologica;
_ de un corp strain in bronhii sau de 0 tumoare.
TUSE: pare provocata de un fenomen alergic
IPECA
Tusea e continua si uneori se termina cu vorna.
~ Experien,a mea: ....
Este un medicament clasic al astmului, dar ~l al simplului gutural
cu reactie bronsica la multi copii.
BLATTA ORIENTALIS
Tuse grasa de bronsita sau bronhiolita.
~ Experiema mea: ," . . '
Foarte eficace in episoadele acute, mdeosebi la copin alergici la
praf si acarieni.
CUPRUM
Spasme ale bronhiilor cu tuse spasmodica si apasare, chiar
sufocare.
~ Experienta mea: .'
Medicamentul crizei de astm sau al tusei convulsive. foarte util
in numeroase traheite. Alice, in varsta de 3 ani, la fiecare guturai, face 0 tuse
grasa, sub forma de accese, care provoaca vomitat.
~ IPECA 9 CH si BLATTA ORIENTALIS 9 CH 5
granule, in alternanta, din ora in ora. '
TUSE: pare provocata de 0 mare emotivitate
IGNATIA
Tuse nervoasa, in timpul zilei, ~i mai rea daca te gandesti la ea
sau la cea mai mica suparare.
~ Experienta mea:
Niciodata noaptea sau daca esti ocupat; in 15 CR, 5 granule la
. fiecare acces. . ,
HYOSCYAMUS
Tuse nervoasa, exact in momentul culcatului, care te obliga sa
te scoli.
~ Experienta mea:
1 doza doua seri la rand in 15 CH este de ajuns.
AMBRA GRISEA
Timiditatea excesiva declanseaza tusea in public,
~ Experienta mea:
In 15 CH, '1 doza, preventiv, inainte de ceremonii sau de
spectacole.
DURERI DE GÂT
Întrebările
În ce loc vă doare exact (în fundul gâtului, în părţi, într-o singură parte, o amigdală)?
" Care e caracterul durerii (ca o arsură, ca o ţeapă sau simplă mtare)?
Această durere este uşurată sau agravată de frig, de căldură mâncând, bând, vorbind? '
Există semne genera le (febră, ganglioni)?
Care e aspectul gâtului (roşu, cu puncte albe, afte, ulceraţii)?
Ce trebuie făcut?
De la primele simptome se ia unul sau două dintre medicamentele recomandate (vezi mai
jos).
~ Şi în plus: Oligo-elemente de cupru şi de bismut, 1 fiolă din fiecare de 2-3 ori pe zi.
~~fup~: . .
Gargară cu Phytogargarisme, de 3 on pe Zi.
~ Şi în plus:
Pentru cei mai curajoşi, această reţetă veche, cu ~n gust f~arte neplăcut: clorură de magneziu,
1 pliculeţ. de 20 g la 1 htru _deapa. Se vor bea 3 păhărele pe zi din această poţiune foarte
amara, dar cu o eficacitate remarcabilă.
Trebuie consultat medicul . _
_ în toate cazurile, când e vorba de un copil, acesta trebuie _s~ fie văzut de medic în treizeci
şi şase de ore pentru a se hotan oportunitatea u~u~tratame~t~ant~biotic;
- dacă există ulceraţii in gat;
_ dacă există febră puternică şi ganglioni.
Recidivele frecvente necesită analize şi un tratament de teren.
DURERI DE GÂT: gâtui e roşu ,"
BELLADONNA
Gâtul este roşu, uscat şi dureros la înghiţit; uneori apar spasme.
~ Experienţa mea: Febra e oscilantă şi e însoţită de sudoare.
Estelle În vârstă de 17 ani, se plânge, de douăzeci şi patru de ore, de dureri de gât iradiind
spre urechi. Ii este foarte sete şi salivează anormal. ~ PHYTOLACCA 9 CH şi MERCURIUS
SOLUBILIS 9 CH, 5 granule, în alternanţă, din oră în oră.
Christina în vârstă de 28 de ani, se plânge primăvara de dureri înţepătoare în gât, cu
mâncărimi şi strănuturi foarte ameliorate dacă bea rece sau mănâncă îngheţată.
~ APIS 15 CH şi SABADILLA 9 CH, 5 granule, în alternanţă, din oră în oră.
APIS Gâtul e roşu, mucoasele sunt umflate şi durerea este calmată bând rece sau mâncând
gheaţă.
~ Experienţa mea:În general e vorba mai curând de o reacţie alergică decât de una
infecţioasă.
PHYTOLACCAGâtui este roşu închis, mai ales în părti, şi durerea iradiază spre
ureche; ganglionii sunt mari. ~ Experienţa mea:Febra este moderată.
DURERI DE GÂT: există puncte albe sau ulceraţii
MERCURIUS CORROSIVUS
Gâtul este foarte dureros, cu spasme, cu ulceraţii.
MERCURIUS CYANATUS
Amigdalele sunt acoperite de pelicule albicioase; febră mare şi
ganglioni dureroşi.
KALIUM BICHROMICUM
Amigdalele şi gâtul au ulceraţii pline cu secreţii gălbui.
~ Experienţa mea:
În toate cazurile, unu-două medicamente vor fi luate în alternanţă
oră de oră, aşteptând consultarea medicului în treizeci şi şase de ore.
Mathieu, în vârstă de 12 ani, are o durere de gât foarte
intensă. Amigdalele sunt pline de puncte albe şi febra e mare.
~ KALIUM BICHROMICUM 9 CH şi MERCURIUS
CYANATUS 9 CH, 5 granule, în alternanţă, din oră în oră.
În toate cazurile, tratamentul poate să fie făcut două zile;
dacă simptomele persistă, trebuie consultat medicul.
DURERI DE GÂT: o singură amigdală pare bolnavă
LYCOPODIUM
Durere a gâtului începând cu amigdala dreaptă. ~ Experienţa mea:
Teren hepatic, supraîncărcat; va fi necesar un tratament de fond.
LACHESIS
Durere a gâtului începând de la stânga; gâtul poate să fie roşu
închis şi foarte dureros.
~ Experienţa mea:
Atenţie! E uneori medicamentul începutului de flegmon.
MERCURIUS BI-IODATUS şi PROTO-IODATUS
Bi-iodatus: amigdala stângă.
Proto-iodatus: amigdala dreaptă.
~ Experienţa mea:
Clasice, dar nu totdeauna eficace în.practică.
DURERI DE GÂT: început deflegmon sau abces de amigdaJă
Se vor lua imediat:
Hepar sulfur 15 CH, 1 doză;
Hepar sulfur 30 CH, 1 doză după şase ore.
~ Şi în plus:
Pyrogenium 9 CH, 5 granule la o jumătate de oră după fiecare
doză.
~ Şi în plus:
Lachesis 9 CH şi Mercurius solubulis 9 CH, 5 granule, în
alternanţă, din oră în oră.
Trebuie consultat cât mai repede medicul.
DURERI DE GÂT: apar în momentul menstrelor
Se vor lua cu două-trei zile înainte de ziua presupusă a menstrelor:
Lac caninum 9 CH şi Zincum 9 CH, 5 granule, în alternanţă, de 3 ori
pe zi.
GRIPA
IntrebariIe
Febra e ridicata» Instalarea ei a fost brusca sau progresiva?
Care e caracterul febrei (in crestere, stabilizata, oscilanta)?
Exista dureri sau curbaturi? In ce loc?
Pacientul are frisoane, sudori? Iie sete?
Exista modificari de comportament (agitatie, depresie,
co~maruri)?
Ce trebuie fileut
Oscillococcinum, 1 doza de 3 ori pe zi, timp de doua zile, de la primele simptome.
~ Si In plus, timp de doua zile: Paragrippe, 2 comprimate de supt ora de ora.
~ Sau:
L 52, 40 de picaturi in putina apa, de 4-5 ori pe zi.
~ Sau:
Unu-douii medicamente pentru sindromuri gripale luate in
alternants in 9 CH, 5 granule.
~ Si In plus:
Oligo-elemente de cupru, timp de trei zile:. .
In granule: Oligogranul, 5 granule de 3 on pe zi. . .
In fiole: Oligosol, Granions, Microsol, 1 fiola de 3 on pe Zl.
~ Si In plus: . . .
Uleiuri esentiale vor fi foarte utile pentru fluidizaree si
dezinfectarea secr~tiilor rino-faringiene si bronhice:
_ cimbri~or, 1 g;
-pin, 1 g;
- eucalipt, 1 g;
_ elixir de papaina, 125 el.
Se iau 50 de picaturi de 3 ori pe zi (pentru adult), timp de aproape
. opt zile.
~ Sau:
Picaturi cu esente; 20 de picaturi de 3 ori pe zi.
La copil, supozitoarele sunt tolerate mult mai u~~r: Camphopneumine,
1 supozitor dimineata si seara, timp de opt zile.
Medicul trebuie eonsultat daca
_ aveti dificultati respiratorii;
_ stiti ca suferiti de 0 maladie cardiaca;
DICTIONAR DE HOMEOPATIE 223
- aveti arsuri urinare·
- aveti 0 eruptie cutanata;
- va doare urechea·
- aveti dureri de cap si voma;
- febra persista dupa patruzeci si opt de ore.
GRIP A: febra este in prim plan
ACONITUM
. Febra brusca, ~~pa~ind dintr-o data 39 de grade Celsius, fata
rosie, absenta sudoru, angoasa cu agitatie.
~ Experienta mea '
Mai ales dupa 0 expunere la un frig puternic. Actiunea poate sa
fie foarte rapida (cateva ore). '
BELLADONNA
Febra brusca, 39 de grade Celsius, oscilanta, fata rosie acoperita
de sudoare, agravare la lumina, la zgomot. ' ,
~ Experienta mea
Febra poatesa oscileze cateva zile.
Atentie la convulsiile copilului mic.
STRAMONIUM
Febra ma~e, 39 de grade Celsius, congestia fetei, cosmaruri.
~ Experienta mea
Suveran asupra cosmarurilor sau halucinatiilor cauzate de febra
poate fi luat in asociere cu un tratament alopatic. '
GRIP A: domina durerea
RHUS TOXICODENDRON
~ebra ma.re, progresiv~,. f~is?ane, curbaturi la spate si picioare,
nevoia de schimbare a pozipei dm cauza durerilor, gat uscat.
~ Experienta mea
Frecven~ in cazul epidemiilor de gripa, survenite in perioadele
umede, cu fng moderat.
EUPATORIUM PERFOLIATUM
Febra foarte ridicata (39 de grade Celsius), durere intensa In
oase, cap; globii oculari sunt foarte sensibili. -¢- Experienta mea . .
Este cel mai important medicament al grrpei cu dureri
caracteristice.
GELSEMIUM
Febdi brusca, foarte ridicata, prostratie ~i depresie foarte
accentuata, dureri de cap, rigiditatea cefei, absenta setei.
~ Experienta mea
Frecvent in' cazul epidemiilor survenite pe timp caldut sau
primavara. Atentie in cazul vomei, a rigiditatii cefei si a durerii la
miscarea capului: trebuie chemat medicul. .
GRlPA: domina simptomele ORL sau tusea
BRYONIA
Febra progresiva, moderata, senzatie de uscaciune, sete, durere
ascutita in trahee si bronhii; tusea e dureroasa.
~ Experien(a mea
Atentie la 0 suprainfectie bronsica.
FERRUM PHOSPHORlCUM .
Febra e moderate, inflamatie a timpanelor saJ a bronhiilor; tusea
e seaca si dureroasa.
~ Experienta mea
. Atentie la urechi.
').
1
HEPAR SULFUR
Febra poate sa fie mare si brusca; durere ascutita, ca cea provocata
de 0 aschie, in gat sau laringe.
~ Experienta mea .
Atentie la 0 laringita acuta la copil sau la 0 supurare a amlgdalelor.
In timpul iernii anului 1999, vremea fiind relativ blanda si fo~rte
umeda, 0 epidemie de gripa a trecut peste Franta, provocand
imbolnavirea unui numar foarte mare de persoane, care prezentau
aproape toate aceleasi simptome: curbaturi c~ nevoie de. miscare, 0
putemica sensibilitate a mu~chilor si a globilor oculan ~l 0 mare
sensibilitate la frig.
-----------------------
DICTIONAR DE HOMEOPATIE 225 .
zile. ~ OSCILLOCOCCINUM, 1 doza, de trei ori pe zi, timp de doua
~ RHUS TOXICODENDRON 9 CH ~iEUPATORIUM
PERFOLIATUM 9 CH, 5 granule, in alternanta, din ora in ora.
Tratamentul trebuie rarit in funct,ie de ameliorare .
in ianuarie 1985, pe 0 vreme foarte rece si uscata, 0 epidemie a
afectat numeroase persoane, provocand 0 febra brusca foarte mare
tara sudoare, insotita de anxietate. '
· ~ OSCILLOCOCCINUM, 1 doza de trei ori pe zi, timp de doua
zile,
~ ACONIT 9 CH, 5 granule, din ora in ora, de patru-cinci ori.
Georg~~e, iu.varsta de 62 de ani, in urma unei gripe, se simte
~oarte ob~s~ta, anxl(~a~a,?oar:ne foa~e prost si inca mai tuseste, desi
I s-a administrat antibiotice tirnp de sapte zile.
~ SULFUR IODATUM 9 CH, 5 granule, dimineata, timp de
opt zile.
· ~ C~A? CH si KALIUM PHOSPHORlCUM 9 CH, 5 granule
dm fiecare, inamte de cele doua mese.
~ INFLUENZINUM 15 CH, 1 doza.