Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept - Financiar - Public - Suport de Curs PDF
Drept - Financiar - Public - Suport de Curs PDF
2017-2018
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
2
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
- dacă persoana de drept public transferă sume de bani unei persoane private pentru ca
persoana privată să le cheltuiasca în numele şi pe seama persoanei de drept public, cu un
scop predeterminat, care corespunde satisfacerii unui interes public, sumele respective
își pastreaza caracteristica de fonduri publice
În situația întreprinderilor publice (regii autonome, indiferent de subordonare – centrală sau
locală, societăți naționale, companii naționale, societăți la care statul sau cel puțin o unitate
administrativ-teritorială au calitatea de acționar majoritar), vor avea calitatea de fonduri publice:
(i) sumele transferate din bugete publice cu destinație specială (ex. pentru investiții) sau
ca subvenții
(ii) sumele colectate în temeiul legii în legătură cu utilizarea domeniului public (ex.
sumele încasate ca rovignetă, taxe de pod, sume încasate pentru utilizarea spațiului
aerian etc.)
(iii) taxe încasate în temeiul legii (taxa radio, taxa TV etc.).
3
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Raporturile juridice ce fac obiectul de studiu al dreptului financiar public reprezintă acele relaţii
sociale, reglementate de normele juridice, care iau naştere, se modifică şi se sting în procesul
constituirii, administrării şi utilizării fondurilor publice.
Ca urmare a apartenenţei dreptului financiar public la dreptul public, o parte a raporturilor de
drept financiar public presupune o relaţie de subordonare a persoanei de drept privat faţă de
persoana juridică de drept public care este parte a raportului juridic, fie ea statul, o unitate
administrativ-teritorială, o instituţie publică etc. Acest tip de relaţie de subordonare nu se va
aplica însă în cazul în care raporturile de drept financiar public iau naştere în temeiul unui
4
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
5
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
6
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
7
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Conform prevederilor Legii nr. 500/2002 a finantelor publice, conceptul de buget este definit la
art. 2 pct. 6 drept document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile în funcţie de sistemul de finanţare a
instituţiilor publice.
Cu toate acestea, se observă că în practica bugetara a statelor avem de a face, in mod concret, cu
sisteme care presupun existenta mai multor bugete, mai mult sau mai puţin autonome, rezumate
sau nu într-un buget centralizator.
În Constituţie – art. 138 - este reglementat Bugetul Public Naţional care cuprinde:
- bugetul de stat
- bugetul asigurărilor sociale de stat şi
- bugetele locale.
8
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Un alt exemplu de reglementare a unor fonduri gestionate extrabugetar, de data aceasta la nivel
local, este constituit de regimul taxelor speciale pentru funcţionarea unor servicii publice
locale reglementat de Legea finanţelor publice locale.
9
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Taxele speciale se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate
exclusiv în scopurile pentru care au fost colectate.
10
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
• obligațiile de plată a sumelor ce reprezintă venituri fiscale sunt impuse de stat în mod
unilateral prin lege
• obligațiile de plată a sumelor încasate ca venituri nefiscale iau naștere fie din acte
juridice (ce presupun acordul de voință al debitorului obligației de plată) fie din
prevederi legale cu caracter sancționator (ex. amenzi), fie din prevederile legale care
soluționează o problemă rămasă nerezolvată (moșteniri fără stăpân).
- impozite
- taxe
- contribuții
- impozite directe şi
- impozite indirecte
- venituri (profitul realizat de persoanele juridice, venitul realizat de persoane fizice din
diferite surse etc.) – impozite personale
- anumite bunuri imobile (terenuri, clădiri) sau mobile (ex. vehicule cu motor) – impozite
reale
11
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Exemple:
- taxa pe valoarea adăugată (TVA), care se datorează la bugetul de stat intr-un anumit
procent care se aplica la valoarea anumitor bunuri supuse transferului de proprietate, la
valoarea contractelor de prestare de servicii sau realizarea de lucrari şi la importul de
bunuri;
- accizele, care se datorează la bugetul de stat aferent comercializarii unor bunuri
considerate de lux;
- taxele vamale, care se datorează la bugetul de stat pentru de bunurile importate din afara
Uniunii Europene.
b) Taxele reprezintă sume plătite de persoane fizice, persoane juridice sau entităţi fără
personalitate juridică pentru servicii şi lucrări prestate acestora de către o instituţie publică sau
un agent împuternicit să exercite un serviciu public.
Exemple:
- taxele pentru emiterea de autorizaţii (construcţie, demolare etc);
- taxele pentru emiterea de certificate (căsătorie, naştere, deces etc);
- taxele notariale (de certificare, autentificare);
- taxele judiciare de timbru;
- taxa pentru folosirea terenului proprietate publică etc.
12
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
c) Contribuţiile constituie prelevări obligatorii ale unor părţi din veniturile persoanelor fizice şi
juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii efective. Daca riscul asigurat nu se
produce (cum ar fi accidentul de muncă, boala, pierderea locului de muncă, îndeplinirea
condițiilor de pensionare etc) persoanele care au plătit contribuțiile nu obțin contraprestația
aferentă plății contribuției respective.
Exemple:
- contribuții pentru pensii (asigurările sociale de stat);
- contribuții la Fondul asigurărilor pentru şomaj;
- contribuții de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
- contribuții la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Veniturile nefiscale sunt cele care provin din alte surse decât veniturile fiscale (impozite, taxe,
contribuții) , cum ar fi din contracte, fonduri externe nerambursabile, acte juridice unilaterale,
sancțiuni cu caracter patrimonial, legate, moșteniri vacante etc.
Exemple:
Veniturile publice extraordinare sunt venituri la care statul ar trebui sa apeleze numai atunci când
fondurile provenite din sursele curente nu acoperă integral cheltuielile bugetare.
13
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
14
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Bugetul general consolidat reprezintă ansamblul bugetelor ce formează sistemul bugetar avute
în vedere după eliminarea transferurilor de sume între bugetele componente, în vederea evitării
dublei evidenţieri a acestora, inclusiv ajustările determinate de intrările anuale de credite externe
şi rambursabile ratelor de capital.
Bugetul individual reprezintă bugetul unei entităţi publice cu personalitate juridică care a fost
aprobat conform legii.
Bugetul agregat reprezintă bugetul total al unui ordonator principal de credite, compus din
bugetul individual al entității publice cu personalitate juridică condusă de acesta la care se
adauga bugetele individuale ale entitatilor publice cu personalitate juridica organizate in
subordinea ordonatorului principal si conduse, dupa caz, de ordonatori tertiari sau de ordonatori
secundari si tertiari.
Daca statul abordeaza sistemul de bugete raportat la perioade de cate un an, exclusiv prin prisma
nevoilor sociale pe care trebuie sa le satisfaca, indiferent de performanta actiunilor economice
intreprinse, bugetul astfel construit va fi caracterizat drept buget de mijloace.
15
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Secțiunea de dezvoltare cuprinde în partea de venituri: venituri din înstrăinarea bunurilor și din
amortizarea bunurilor, subvenții din bugetul de stat pentru cheltuieli de investiții (capital),
transferuri din secțiunea de funcționare, sume primite de la UE sau alți donatori (netransferabile),
iar în partea de cheltuieli: cheltuieli de capital (execuție de lucrări, bunuri si servicii auxiliare
execuției de lucrări), cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe
nerambursabile.
Fiecare buget local are secțiune de funcționare, în timp ce secțiunea de dezvoltare poate să nu
existe în fiecare an.
16
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
4. Taxele speciale:
a) pot fi instituite pentru servicii publice locale
b) pot fi instituite pentru servicii publice locale sau centrale
c) sunt încasate de la persoanele determinate prin actul de instituire
d) sunt încasate numai de la persoanele ce utilizează serviciul public
17
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Unitatea de învățare 3
PROCEDURA BUGETARĂ
Cuprins
18
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Conceptul de „procedură bugetară” este sinonim cu cel de proces bugetar definit de Legea
finanţelor publice drept un ansamblu de etape consecutive care privesc:
1. elaborarea bugetelor
2. aprobarea bugetelor
3. executarea bugetelor
4. controlul şi raportarea bugetară
5. aprobarea contului general de execuţie bugetară
19
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
21
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
22
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
23
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Nr Instituţii implicate
. Termene
Etapa Descriere
Cr
t
Întocmirea proiectelor de bugete în 1. Comisia
vederea supunerii spre aprobare 01 iunie a Naţională de
Parlamentului sau organelor deliberative anului curent Prognoză
Elaborarea locale
1
bugetelor
Prealabil:
Prognozele indicatorilor macroeconomici
şi sociali
MFP va înainta Guvernului strategia 31 iulie a 2. Ministerul
fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, anului curent Finanţelor
care va conţine cadrul macroeconomic ce Publice
stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul
fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi
politica fiscal-bugetară şi o declaraţie de
răspundere
MFP va transmite ordonatorilor de credite 01 august a 2. Ministerul
o scrisoare-cadru anului curent Finanţelor
Publice
Guvernul transmite Parlamentului strategia 15 august a 3. Guvernul
fiscal-bugetară şi proiectul legii pentru anului curent
aprobarea limitelor specificate în cadrul
fiscal-bugetar prevăzut la art. 29 alin. (1)
din Legea nr. 69/2010, republicată
OC au obligaţia de a depune la MFP 01 septembrie 4. Ordonatorii de
propunerile pentru proiectul de buget şi a anului curent credite (“OC”)
anexele la acesta pentru anul următor
Medierea între OC şi MFP 15 septembrie 5. Primul ministru
Depunerea proiectelor refăcute a anului curent 4. Ordonatorii de
credite
MFP întocmeşte proiectele legilor 30 septembrie 2. Ministerul
bugetare şi proiectelor bugetare pe care le a anului curent Finanţelor
depune la Guvern în primă lectură Publice
24
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
25
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
La nivel local, în temeiul Legii nr. 273/2006, consiliile locale ale comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor, judeţelor şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti aprobă,
după caz şi în funcţie de subordonare, următoarele bugete:
- bugetele locale;
- bugetele împrumuturilor externe şi interne;
- bugetele fondurilor externe nerambursabile;
- bugetele instituţiilor publice.
Aprobarea bugetelor centrale şi bugetelor locale nu este simultană, insa acestea se află într-o
anume interdependenţă.
Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului
bugetar, intervin incidente anumite principii specifice reglementate in Legea finantelor
publice:
a) Guvernul îşi va îndeplini sarcinile prin raportare la prevederile bugetare ale anului
anterior, având grijă ca limitele lunare de cheltuieli sa nu depăşească, după caz:
26
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Direcţiile generale ale finanţelor publice vor acorda unităţilor administrativ-teritoriale sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile:
(i) ca principiu, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului
precedent. Dacă necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri
consolidabile depăşeşte o limită lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent,
după utilizarea integrală a veniturilor şi cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
direcţiile generale ale finanţelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor şi
fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite;
(ii) în situaţia în care sumele defalcate şi transferurile sunt propuse în proiectul bugetului de
stat în valori mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din
sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.
27
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Termenul maximal de aprobare a bugetelor locale prevazut de Legea finantelor publice locale
este de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat.
Operaţiunea reprezintă orice acţiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau
patrimoniului publice, indiferent de natura acesteia.
Patrimoniul public desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor
administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice
titlu. Este important de subliniat faptul că drepturile şi obligaţiile aparţinând statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale se referă atât la bunurile din domeniul public, cât şi la cele din domeniul
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
28
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
29
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
30
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
31
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
32
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
33
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
34
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Sumele reprezentând cheltuieli bugetare reprezintă limite maximale care nu pot fi depăşite.
Cheltuiala bugetara este o suma aprobata intr-un buget care este caracterizata de:
- o limita maxima şi
- o destinaţie stabilita prin bugetul in cauza.
Pentru ca o entitate care apartine sectorului public sa efectueze o cheltuiala utilizand fonduri
publice, aceasta trebuie sa aiba, mai intai, permisiunea de a cheltui, la modul general. Aceasta
permisiune exista in masura in care in bugetul entității respective a fost prevazut un credit de
angajament si un credit bugetar.
Angajamentul legal este un act juridic (redactat in forma scrisa) din care reiese obligatia entitatii
publice de a plati o suma de bani. Acesta poate fi reprezentat de un contract, de acte normative
sau de hotarari judecatoresti.
Creditul bugetar este o sumă aprobată printr-un buget care reprezinta limita maximă până la
care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamente legale
indiferent daca acestea au fost contractate în cursul exerciţiului bugetar in curs sau in exerciţii
anterioare.
In cazul unor programe sau proiecte care au in vedere efectuarea de plati pe parcursul mai multor
ani bugetari, se va inscrie in buget un credit destinat unor acţiuni multianuale care va permite
prevederea in buget, in ani succesivi, a unor credite de angajament si credite bugetare.
35
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
- angajarea cheltuielilor;
- lichidarea cheltuielilor;
- ordonanţarea cheltuielilor;
- plata cheltuielilor.
36
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanţelor publice, acţiuni şi
categorii de cheltuieli bugetare pentru care se pot efectua plăţi în avans de către instituţiile din
sistemul bugetar, altele decât bugetele locale, cu respectarea următoarelor condiţii:
Sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate până la sfârşitul anului trebuie recuperate de
către instituţia publică care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost
avansate. Recuperarea sumelor nejustificate de către instituţia publică se face cu perceperea
majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare calculate pentru perioada cuprinsă
de la acordarea avansului nejustificat şi până la recuperarea integrală a acestuia.
37
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
I. Criza financiară
Criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, caracterizată prin
existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la
neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile pe o anumită perioadă de timp. Criza
financiară este prezumată în următoarele situaţii:
38
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
39
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
40
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
II. Insolvenţa
1. Definiţia insolvenţei
Insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ - teritoriale caracterizată prin existenţa
unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la neachitarea
obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp.
Insolvenţa este prezumată în următoarele situaţii:
a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care
depăşesc 50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-
teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în
bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data
scadenţei.
41
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
42
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
43
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
2. Ordonanţarea presupune:
a) confirmarea executării obligațiilor contractuale de către beneficiarul plății
b) îndeplinirea condiţiilor pentru realizarea plății
c) îndeplinirea condiţiilor pentru realizarea auditului intern
d) confirmarea legalităţii angajamentului
44
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
45
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
46
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
47
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
48
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
49
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Unitatea de învățare 6
AJUTORUL DE STAT
Cuprins
50
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
51
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
52
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
6.3 Notificarea ajutorului de stat. Ajutorul ilegal sau utilizat abuziv. Recuperarea
ajutorului de stat
53
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
54
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
5. Stabilirea caracterului compatibil al unui ajutor de stat care nu e definit ca atare în Tratatul
privind Funcționarea Uniunii Europene se face de către:
a) Consiliul Concurenței;
b) Ministerul Finanțelor Publice;
c) Comisia Europeană
55
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
56
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Potrivit prevederilor din Legea finanțelor publice locale și din alte legi speciale, de la bugetul de
stat către bugetele locale pot fi efectuate mai multe categorii de transferuri cu caracter definitiv și
nerambursabil, toate aceste categorii de transferuri fiind destinate susținerii bugetelor locale.
Unele din aceste transferuri sunt în principiu necondiționate, putând fi doar suspendate în
anumite condiții, cum ar fi transferul lunar al cotelor defalacte din impozitul pe venit, în timp ce
cele mai multe transferuri sunt condiționate de existența unei solicitări formulate de unitatea
administrativ-teritorială beneficiară precum și de îndeplinirea unor condiții în funcție de care se
determină eligibilitatea beneficiarului și suma transferată.
Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale
în luna anterioară, cu excepţia impozitului pe veniturile din pensii, se alocă lunar, până cel târziu
la data de 8 a lunii în curs, o cotă de:
a) 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi
desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
b) 11,25% la bugetul local al judeţului;
c) 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale a finanţelor publice
judeţene la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor locale
ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului.
În execuţie, cota de 18,5% se alocă de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene
pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a
bugetului local al judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în
bugetele respective.
Pentru municipiul Bucureşti cota de 71,5% din impozitul pe venit, cu excepţia impozitului pe
veniturile din pensii, se repartizează:
a) 20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) 44,5% la bugetul local al municipiului Bucureşti;
c) 7% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a
Municipiului Bucureşti la Trezoreria Municipiului Bucureşti, pentru echilibrarea bugetelor locale
ale sectoarelor, precum şi a bugetului local al municipiului Bucureşti. În execuţie, cota de 7% se
alocă de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti pentru
echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum şi a bugetului local al municipiului
Bucureşti, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în bugetele respective, potrivit
prevederilor art. 33 alin. (6).
Operaţiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează
de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene,
respectiv a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.
57
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor
fi repartizate pe judeţe, potrivit următoarelor criterii:
a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în
proporţie de 70%
b) suprafaţa judeţului în proporţie de 30%
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate din
împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual.
Din bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi prin
bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia ori din alte bugete se pot aloca, pe bază
de contract de finanţare, resurse financiare către bugetele locale pentru finanţarea integrală sau
parţială a unor proiecte de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean ori local.
58
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Obiectul controlului financiar constă în actele şi operaţiunile emise sau înfăptuite de către
entităţile publice cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public.
Termenii acestei definiţii legale, consacrate în art. 1 de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999
privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, sunt precizaţi în art. 2 al ordonanţei.
Astfel, entităţile publice, ca noţiune generală, vor include autorităţile publice, instituţiile
publice, companiile sau societăţile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale la care
statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, care utilizează sau
administrează fonduri publice şi/sau patrimoniul public. Textul legal precizează că vor avea
calitatea de entităţi publice în sensul aplicării reglementărilor privind controlul financiar doar
cele care au personalitate juridică. Desigur, este greu de imaginat o astfel de entitate care să nu
utilizeze fonduri publice, cel puţin, având în vedere elementul principal de identificare a
fondurilor publice, respectiv apartenenţa acestora la patrimoniul unei persoane juridice de drept
public.
Prin instituţie publică se înţelege Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile
publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de
finanţare. Este definit de asemenea şi patrimoniul public ca fiind totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora,
dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor
administrativ-teritoriale se referă atât la bunurile din domeniul public, cât şi la cele din domeniul
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;
Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv
defineşte operaţiunea ca fiind orice acţiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public, indiferent de natura acesteia.
Prin intermediul controlului se verifică în ce măsură actele şi operaţiunile cu privire la
fondurile publice şi patrimoniul public îndeplinesc condiţiile de legalitate, oportunitate, eficienţă,
economicitate, realitate şi conformitate.
Legalitatea este definită ca fiind caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile
legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia. Cu alte cuvinte, o actiune cu
efect financiar asupra fondurilor publice sau patrimoniului public va fi considerata nelegala daca a
fost realizata cu incalcarea unei norme de drept cu caracter imperativ.
Oportunitatea este definită drept caracteristica unei operaţiuni (actiune cu efect financiar
asupra fondurilor publice sau patrimoniului public) de a servi în mod adecvat, în circumstanţe
date, realizării unor obiective ale politicilor asumate de sectorul public. Se observa ca, spre
deosebire de legalitate care se raporteaza la norme de drept imperative, oportunitatea unei
operatiuni se apreciaza la un moment determinat in timp prin raportare la: politicile entitatii
publice controlate (care trebuie sa se incadreze in politicile generale ale statului exprimate de
Parlament si Guvern la momentul respectiv), circumstantele juridice, economice, financiare,
tehnice de moment, alegerea adecvata a unei actiuni pentru realizarea obiectivului propus.
Economicitatea constituie minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea
rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor
59
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Auditul public intern este o componentă a controlului financiar intern reglementată în mod
distinct prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.
Legea reglementeaza trei forme de audit public intern:
a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare a sistemelor de conducere şi control intern,
cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru
identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei, care examinează în ce măsură activitatea entităţii publice este
conformă cu obiectivele propuse;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea operaţiunilor realizate în legătură cu
fondurile publice sau cu patrimoniul public, sub aspectul respectării principiilor, regulilor
procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.
Compartimentele de audit public intern se organizează în cadrul fiecărei entităţi publice,
cu excepţia instituţiilor publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, unde auditul
public intern se efectuează de către compartimentele de specialitate ale Ministerului Economiei
şi Finanţelor. Conform Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, sunt considerate instituţii
publice mici acelea care derulează un buget anual de până la nivelul echivalentului în lei a
100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv.
60
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
62
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
63
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
64
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Curtea de Conturi este o instituţie publică autonomă organizată la nivel central şi la nivel
teritorial. La nivel teritorial, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin Camerele de Conturi
judeţene şi a Municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate juridică.
Membrii Curţii de Conturi – consilierii de conturi - sunt numiţi de Parlament la propunerea
comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două camere, pentru un mandat de
9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit. O treime din consilieri îşi încetează mandatul
la fiecare 3 ani. Consilierii de conturi trebuie să aibă studii superioare economice sau juridice,
vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor şi pregătire profesională temeinică.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi îm exercitarea mandatului şi inamovibili.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi constituit din consilierii
de conturi. Conducerea executivă este exercitată de către un preşedinte ajutat de vicepreşedinţi,
numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi.
4. Efectul juridic al certificării conturilor în urma auditului financiar al Curţii de Conturi este:
66
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
67
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
1
H.G. nr. 1470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 64/2007 privind
datoria publică, publicată în M.Of. nr. 870 din 19 decembrie 2007, cu modificările ulterioare. Ne vom
referi în continuare la această hotărâre cu sintagma “Normele metodologice la Legea datoriei publice”;
68
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
69
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
70
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
3
Semnat la 7 februarie 1992, a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Aceste prevederi sunt incluse în
normele referitoare la constituirea Uniunii Economice și Monetare;
72
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Contractele de împrumut
Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, poate încheia următoarele tipuri de contracte de
împrumut:
a) cu bănci române sau străine;
b) cu guverne sau agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale,
organizaţii internaţionale;
c) împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei
Statului.
Plasamentul privat
Plasamentul privat reprezintă în esență o procedură prin care se încheie fie un contract de
împrumut fie se realizează o vânzare (pe piața primară) de titluri de stat de către emitent
(Ministerul Finanțelor Publice). Ceea ce o diferențiază în fiecare caz ca o procedură specială de
contractare a datoriei publice este încheierea contractului cu un număr determinat de investitori
capabili să evalueze și să administreze riscurile, a căror înființare și funcționare sunt supuse
reglementării autorităților de supraveghere a piețelor financiare (investitori sofisticați).
Creditorul va fi unul cu caracteristici speciale reprezentate pe de o parte de obiectul său specific
de activitate (care determină experiența sa și deci posibilitatea de evaluare a riscurilor) iar pe de
altă parte de faptul că activitatea lor este supusă supravegherii unor autorități de reglementare.
Formele unor astfel de instrumente ale datoriei publice guvernamentale directe menţionate
expres în Normele metodologice la Legea datoriei publice sunt:
a) creditul furnizor;
b) leasingul financiar.
Creditul furnizor ca formă de creditare (împrumut) presupune dobândirea de către stat a unor
bunuri, lucrări, servicii în condiţiile în care plata preţului acestora este ulterioară livrării,
respectiv obligaţia de plată este afectată de un termen suspensiv iar debitorul va plăti la aceste
scadențe, pe lângă prețul bunurilor, lucrărilor sau serviciilor și o compensație pentru această
amânare, similară dobânzii. Această amânare a plăţii prin stabilirea unuia sau mai multor
scadenţe ulterioare, ca avantaj acordat statului ca dobânditor al bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor, însoțită de plata unor sume suplimentare prețului, este privită ca o formă de
creditare deoarece din punct de vedere economic efectele sunt similare.
În măsura în care termenele de plată sunt eșalonate în funcție de etapele executării obligațiilor de
către co-contractant (cum ar fi, în situația executării în etape a unei lucrări, plata fiecărei etape
74
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Leasingul financiar este definit în art. 7 alin. 1 pct. 7 din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003 cu
modificările ulterioare) ca fiind orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre
următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
75
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
76
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
În mod generic, garanţiile emise pe seama fondurilor statului sunt denumite garanţii de stat, în
timp ce Legea datoriei publice desemnează instrumentele sau titlurile datoriei publice
guvernamentale garantate ca garanţii guvernamentale.
În cazul garanţiilor emise în cadrul sistemelor de garanţii, textul normelor aplicabile şi practica
emitenţilor sunt în măsură să impună, cel puțin în acest moment, scrisoarea de garanţie ca
unică formă a garanţiilor emise la acest nivel.
Fondul de risc
Având în vedere faptul că statul va avea obligaţia de a executa obligațiile aferente serviciului
datoriei publice în cazul în care beneficiarii garanţiilor de stat nu au fondurile necesare efectuării
acestor plăţi, Legea datoriei publice prevede constituirea unui fond de risc, menit să asigure un
fond de rezervă din care să poată fi făcute asemenea plăți.
Fondul de risc este o modalitate obligatorie de acoperire, măcar parţială, a riscurilor financiare
pe care şi le-a asumat statul prin emiterea de garanţii sau prin redirecţionarea sumelor
împrumutate către un alt beneficiar, prin subîmprumut.
La nivel central, fondul de risc este administrat de Ministerul Finanţelor Publice.
Principala sursă de formare a fondului de risc o constituie comisioanele plătite de beneficiarii
subîmprumuturilor şi ai garanţiilor publice. Neplata la scadenţă a acestor comisioane atrage
aplicarea de majorări de întârziere, care vor alimenta tot fondul de risc. De asemenea, în cazul în
care Ministerul Finanţelor Publice plătește sumele datorate de debitorul principal –
subîmprumutat sau garantat – sumele recuperate ulterior de la debitorul principal vor alimenta
fondul de risc.
8.4 Administrarea datoriei publice guvernamentale. Executarea obligațiilor de natura
datoriei publice guvernamentale. Autorizarea bugetară
Un aspect specific acestor tipuri de cheltuieli legate de rambursarea datoriei publice (plata
serviciului datoriei publice) este reprezentat de autorizarea bugetară, respectiv autorizarea
Guvernului (prin Ministerul Finanţelor Publice) de a lua deciziile necesare pentru a asigura
77
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
1. În cazul în care o instituție publică finanțată integral din venituri proprii nu își poate acoperi
toate cheltuielile din veniturile încasate:
a) se poate împrumuta de la instituții de credit;
b) se poate împrumuta de la Banca Națională a României;
c) nu se poate împrumuta.
78
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
79
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
Cuprins
80
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
81
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
82
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
4
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea finanţelor publice locale, veniturile proprii ale unităţii
administrativ-teritoriale cuprind impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate
din impozitul pe venit. Având în vedere celelalte surse posibile de venituri ale unităților administrativ-
teritoriale, nu sunt incluse în veniturile proprii ale acestora reflectate în bugetele locale: sumele defalcate
din alte venituri ale bugetului de stat (de exemplu TVA), subvenţii, donaţii şi sponsorizări, enumerate la
lit. b)-d) ale art. 5 alin. (1) din Legea finanţelor publice;
83
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
84
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
85
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
86
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
87
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Învățământ la distanță – Anul II
88