Probleme rezolvate

1. Să se studieze proprietăţile de mărginire, viabilitate, ciclicitate şi fără blocaje

pentru reţelele Petri ilustrare în figura următoare:
-a- -b-

P1 P1 2 (3)
T4 T4
T1 T3 T1 T3

P2 P3 P2 P3
T2 T2

Rezolvare.
Graful de marcaje al reţelei din figura a) este :
T1 T2

 2 T 2  1 T1  0
     
M0 =  0  M1 =  1 M2 =  2
 0 T  0  0
  3    
T1
T4

 0  1 T2  0
     
M3 =  0 M4 =  0 M5 =  1 
 1  0  0
     

Se observă că numărul de vectori de marcaj este finit, prin urmare reţeaua este mărginită.
Deoarece nici un marcaj nu este vector de blocaj reţeaua nu prezintă blocaje. Tranziţiile
T3 şi T4 se pot executa o singură dată. De aceea ele sunt cvasiviabile, spre deosebire de
celelalte tranziţii care se execută de un număr infinit de ori. În concluzie, se poate spune
că reţeaua este cvasiviabilă. Proprietatea de reversibilitate nu este îndeplinită deoarece nu
există o secvenţă de tranziţii care să conducă din marcajul M3 în marcajul iniţial.

1
 T1 T1
 2  1   0 
     
M0 =  0  1   2 
     
 0 T2  0  T2  0 

T3  0 
 
 0 
T4  
 1 

Pentru reţeaua din figura b) cu ponderea arcului T4  P1 egală cu 2, graful de marcaje

accesibile este ilustrat în figura . Din graf se deduce că reţeaua este mărginită şi fără
blocaje ca cea dinainte, în plus, prin buclele care s-au format în graf, reţeaua este viabilă,
pentru oricare marcaj din graf şi oricare tranziţie putându-se găsi o secvenţă pornind de la
acest marcaj care să conţină tranziţia respectivă.
Pe acest exemplu se mai poate face o observaţie. Prin buclele care s-au format pe graf se
pot identifica secvenţele repetitive (secvenţe de tranziţii care, pornind de la un anumit
marcaj, conduc la acelaşi marcaj). Acestea sunt: S1 = T1T3T4, S2 = T1T1T2T2, S3 =
T1T1T2T3T4. Se poate vedea uşor că din toate marcajele accesibile de pe acest graf se
poate ajunge în marcajul iniţial, deci reţeaua este reversibilă.
Să consideram un ultim caz în care ponderea arcului T4  P1 este 3 (vezi figura -b-). În
acest caz se obţine următorul graf de acoperire:
 2 T1 1 T1 0
     
M0=  0  M1= 1  M2= 2 
0 T2 0 T2 0
     
T3
 0  ω  ω  ω
  T4   T1   T3  
M3= 0  M4=0  M5=ω M6ω=
1 0 0  ω
       

T1, T2 T1, T2, T3, T4

Se observă că pe acest graf s-a substituit, conform algoritmului de construcţie a arborelui

de acoperire, valoarea 3 care s-ar fi obţinut după prima executare a lui T4 cu . În
continuare se poate observa că reţeaua Petri are toate poziţiile nemărginite; în acest fel se
deduce că reţeaua este nemărginită. Se păstrează însă proprietăţile de viabilitate şi de fără
blocaje.

2. Să se construiască graful de marcaje şi să se discute proprietăţile de mărginire,

viabilitate şi ciclicitate ale reţelei sincronizate din figura de mai jos. Să se compare
aceste proprietăţi cu cele ale reţelei nesincronizate.

2
 P1

T1 e1 T2 e1

P2 P3

T3 e2

P4 P5

T4 e3 T5 e3

Rezolvare.
Reţeaua Petri sincronizată este viabilă aşa cum se poate vedea imediat din graful de
marcaje accesibile.
2  0  0 
  1 0 
 0 1
{T1, T2}/e  
2
T3/e  
M0 = 0 M1 = 1 M2 = 0
     
 0 0  1
 0 0 1
 

{T4, T5}/e3

Figura
Dacă însă considerăm aceeaşi reţea dar nesincronizată se poate vedea, construind din nou
graful de acoperire, că aceasta nu mai este viabilă.
Prin executarea de două ori la rând a tranziţiei T1 sau a tranziţiei T2 pornind de la
marcajul iniţial se ajunge la blocaj, deci de la aceste marcaje nici o tranziţie nu va mai
putea fi executată. Secvenţele T1T1 şi T2T2 nu sunt posibile pentru reţeaua sincronizată.

3
 0 T5
 
T1 2
1 0
  1
   
1 0
0 0
0   0
T1   T2 T4
 
2 0 0 0 0
  0     1
  0  
0 1 T3
M0 = 0 T2 1 0
     
1 T1 1
0   0
0 0 1
  0    
1 T2 T5 1
  0 0
0    
0 0 0
  2  
  1
0 0
 
0
 
T4

4
 Probleme propuse
3. Pentru reţeaua Petri din figura de mai jos, să se determine pe baza grafului de
marcaje proprietăţile :
- viabilitate;
- mărginire;
- reversibilitate;
- blocaje;
- conflicte (structurale, efective);
- conservativitate;
- secvenţe repetitive;
- invarianţi de execuţie;
- limbajul generat de reţea.
P1

T1

P2 P3

T2 T3
P4
P5

T4 T5

P6

T6 T7

4. Se dă reţeaua Petri din figura de mai jos. Se cere studierea proprietăţilor (mărginire,
viabilitate, conflicte, conservativitate, invarianţi) pe baza grafului de marcaje,
pentru marcajul iniţial M0= [1 0 k 0].

5
 P1
1
T2 k T1
1 1
P3
P4 1 P2
1 1

T4 T3
1 k 1

5. Fie reţeaua din figura de mai jos:

P1 P3 P5

T1 T3 T4

P2 P4 P6

T2

Se cer:
a) proprietăţile de mărginire, viabilitate, conflicte, siguranţă, puritate;
b) invarianţii de marcaj;
c) limbajul generat de RP.

6. Se consideră RP din figura de mai jos. Să se construiască arborele de acoperire şi să

se studieze proprietăţile de mărginire, viabilitate reversibilitate şi conservativitate.
Care sunt invarianţii de marcaj şi de execuţie?

6
 P1 P2

T1

P3

T2

P4

T3

7. Să se construiască graful de marcaje al RP din figură şi pe baza lui :

a) să se determine proprietăţile;
b) să se compare proprietăţile de la punctul a) cu cele ale reţelei autonome.
P1

e1 T1
P2 P5
P4

T2 e e1 T4

P3 P6

T3 e2 e T5

8. Să se studieze proprietăţile reţelei Petri din figura de mai jos. Invarianţii de execuţie
şi limbajul reţelei.

7
 T2

P1 P2

T1

P3 P4

T3

P5

T4

9. Să se realizeze graful de marcaje şi să se precizeze proprietăţile (mărginire,

viabilitate, blocaje, conflicte, invarianţi de marcaj, invarianţi de execuţie,
conservativitate) pentru reţeaua din figura de mai jos.
P1 P2 P3

T2 T1

P4
P5

T3 T4

10. Determinaţi secvenţa de simulare completa (SSC) în raport cu evenimentul “a”

pentru marcajele iniţiale pentru reţeaua Petri sincronizata din figura de mai jos:
a. M0= [2 1 1 0 0 1]
b. M0 = [2 2 2 0 0 2]
Menţionaţi care din SSC sunt maximale şi explicaţi răspunsul.

8
 P1

T1 b a T2

P2 P3

T3 a a T4 a T5

P4 P5 P6

b T6

11. Să se determine proprietăţile Reţelei Petri din figura de mai jos utilizând graful de
marcaje accesibile.

P1 P4

2
T3
T2
T1

3 2
P2 P3

12. Fie reţeaua P temporizată şi generalizată din figura, unde di reprezintă durata
asociată poziţiei Pi. Pentru marcajul iniţial reprezentat în figura de mai jos se cer:
a) graful de marcaje accesibile;
b) proprietăţile reţelei.

9
 P1

d1=1
P2
3
d2=1
T1 T2
P3
3

d3=1

13. Să se construiască graful de acoperire pentru reţeaua din figura de mai jos atât în
cazul sincronizat cât şi dacă se consideră reţeaua nesincronizată. Să se discute
proprietăţile reţelei în ambele situaţii.
P1

T1 e2 T2 e1
P2
T5 e3

T4 e2
T3 e1
P3

14. Pentru reţeaua Petri sincronizată din figura de mai jos să se construiască graful de
marcaje accesibile şi să se discute proprietăţile.

T1 e1 P2
P1

T2 e
T3 e2 T4 e1

P4 T5 e2 P3

15. Fie reţeaua Petri generalizată din figura de mai jos.

10
 a) Care sunt tranziţiile valide din M0 ?
b) După execuţia a două tranziţii reţeaua se blochează. Care sunt tranziţiile şi care
este marcajul de blocaj?
c) Este reţeaua mărginită? Justificaţi răspunsul. Reţeaua este viabilă?
d) Demonstraţi că secvenţa T3T1 se poate executa maxim de două ori.

P1

T1 T2
11
2
P2
P4

T4 T3

P3

16. Construiţi arborele de acoperire şi graful de marcaje accesibile pentru reţeaua Petri
din figura de mai jos. Studiaţi proprietăţile de mărginire, viabilitate fără blocaje şi
conservativitate.
P1

T1

P3 P2

T3
T2

17. Să se discute proprietăţile RP din figura de mai jos.

11
 P1

T1
P3
P2

T2 T4
T7

P4 P5

T5
T3

P6

T6

18. Să se construiască graful de marcaje şi să se precizeze proprietăţile (mărginire,

viabilitate, reversibilitate, conservatitivitate, blocaje, conflicte). Să se determine
invarianţii de marcaj şi de execuţie. De asemenea se cere construirea grafului de
marcaje accesibile pentru reţeaua T –temporizată. (duratele asociate tranziţiilor sunt
indicate în paranteze).
P1

(2) T1
P3
P2

T2 (3) (1) T4

P4 P5

(1) T5
T3 (2)

P6

T6

12
19. Sistemul din figura de mai jos prelucrează două tipuri de piese: A respectiv B,
preluate din două depozite de intrare cu capacitate infinită. Robotul R1 încarcă
piesele de tip A pe maşina M1 şi piesele de tip B pe maşina M2. După prelucrarea
pe maşina M1, respectiv pe maşina M2, piesele de tip A sunt transferate automat în
bufferul B1 de capacitate 4, iar piesele de tip B sunt transferate automat în bufferul
B2 de capacitate 6. Robotul R2 preia piese din bufferele B1 şi B2 şi încarcă maşina
M3 întâi cu o piesă de tip A şi după aceea cu două piese de tip B (pe rând). Astfel
maşina M3 realizează operaţia de asamblare a unei piese A şi a două piese B în
ordinea A+B+B. După asamblare piesele părăsesc sistemul.
Se presupune că maşinile pot prelucra o singură piesă la un moment dat; de
asemenea capacitatea de transfer a roboţilor este de o piesă. Se cunosc timpii de
prelucrare pe cele trei maşini: durata de prelucrare a unei piese de tip A pe maşina
M1 este d1 = 3 unităţi de timp; prelucrarea unei piese de tip B pe maşina M 2 se face
în d2 = 2 unităţi de timp; iar durata operaţiei de asamblare pe maşina M3 este das = 2
unităţi de timp.
Să se modeleze sistemul de producţie astfel încât reţeaua să fie mărginită. Să se
identifice invarianţii de marcaj.

A B
R1

M1 M2
d1=3 d2=2

B1 B2
(4) (6)

R2

M3
1A+ 2B
d_as = 2

Iesire din sistem

20. Considerăm execuţia de tip Round-Robin a mai multor taskuri. Aceasta presupune
transferul controlului succesiv fiecărui task pentru execuţia unei părţi a sa.
Taskurile în execuţie partajează o aceeaşi unitate centrală, iar la fiecare control

13
 fiecare task poate executa una sau mai multe instrucţiuni. Să se construiască RP
care modelează acest protocol, în următoarele cazuri :
a) Se consideră 4 taskuri, fiecare task executând câte o singură instrucţiune când
primeşte controlul;
b) Se consideră 2 taskuri, taskul 1 executând 3 instrucţiuni, iar taskul 2 executând
5 instrucţiuni la primirea controlului.
Indicaţie.
a) Pentru fiecare task se vor considera următoarele poziţii:
 poziţie ai care marcata semnifica taskul în aşteptare;
 poziţie exi care marcată semnifică faptul că taskul i este în execuţie pentru o
instrucţiune;
 poziţie pi care dacă este marcată semnifică faptul că s-a dat controlul taskului
i.
b) Se utilizează o reţea Petri generalizată.

21. Se consideră un proces de producţie simplu, conţinând un consumator şi un

producător ce folosesc împreună un acelaşi stoc, acesta având o capacitate limitată
la 3 unităţi. Producătorul poate produce o singură piesă la un moment dat, el putând
depune piesa în stoc imediat ce a terminat-o dacă stocul permite depunerea. Imediat
după depunerea piesei producătorul reîncepe procesul de producţie. Consumatorul
la rândul său, imediat ce a terminat de “consumat” o piesă (una singură la un
moment dat) ia o noua piesă din stoc dacă acesta nu este vid. Să se modeleze cu RP
funcţionarea acestui proces.
depunere retragere

produc ător stoc consumator

22. Fie un sistem de producţie care prelucrează un singur tip de piese conform fluxului
tehnologic descris în figura de mai jos. La intrare în sistem, piesele sunt încărcate
pe paletele preluate dintr-un stoc de capacitate 3. Robotul R1 încarcă piesele
alternativ pe maşinile M1 şi M2, M1 fiind încărcată prima. Bufferele B1 (de
capacitate 4) şi B2 (de capacitate 3) sunt încărcate automat cu piese de pe maşinile
M1 respectiv M2 de îndată ce acestea termina operaţia de prelucrare. Robotul R2
încarcă maşina M3 preluând piese atât din bufferul B1 cât şi din bufferul B2. După
prelucrarea pe maşina M3 piesele părăsesc sistemul iar paletele sunt reciclate la
intrarea sistemului şi depuse în stocul de palete. Ştiind că fiecare maşină poate
prelucra o singură piesă la un moment dat (capacitate 1), să se construiască reţeaua
Petri care modelează acest sistem de producţie.

14
 Stoc palete

R1

M1 (1) M2 (1)

B1 B2

R2

M3 (1)

23. Se consideră un stoc ce poate conţine un număr infinit de piese. Funcţionarea sa

este sincronizată pe două evenimente externe: evenimentul e1, sosirea unei piese şi
evenimentul e2, sosirea unei cereri de piesă. O cerere de piesă este satisfăcută
imediat dacă există piese în stoc.
Modelaţi comportamentul stocului de piese printr-o reţea Petri sincronizată şi
construiţi graful de marcaje accesibile pentru următoarele două situaţii:
a) se presupune ca o cerere de piesă nesatisfăcută (nefiind piesa în stoc) este
“pierdută” (utilizatorul trebuie să-şi reînnoiască cererea);
b) se presupune că o cerere de piesă nesatisfăcută este memorată, şi satisfăcută
atunci când o nouă piesă soseşte în stoc.
e1 sosirea unei sosirea unei
e2
piese cereri de piesa

stoc
sosirea plecarea
pieselor pieselor

15
24. Patru filosofi, f1f4, stau în jurul unei mese, între ei fiind dispuse baghetele b1b4.
Un filosof se poate găsi într-una din următoarele două stări: poate gândi sau poate
mânca. Pentru a manca un filosof are nevoie de cele două baghete aflate de o parte
şi de cealaltă a sa. În starea iniţială toţi filosofii gândesc şi baghetele se afla pe
masă.
a) Descrieţi printr-o reţea Petri următorul protocol: când un filosof doreşte să
mănânce el ia mai întâi bagheta din dreapta sa, apoi pe cea din stânga sa şi
începe să mănânce. Când termină de mâncat el depune pe masă mai întâi
bagheta din mana dreaptă, apoi pe cea din mana stângă şi trece astfel în starea în
care gândeşte. Indicaţi invarianţii minimali pentru reţeaua construită. Este
aceasta reţea viabilă? Dacă există un blocaj găsiţi secvenţa de validări care
conduce la acesta şi daţi o explicaţie a acestui blocaj.
b) Definiţi un protocol astfel încât să nu mai poată apărea situaţie de blocaj, şi
construiţi reţeaua Petri corespunzătoare.

25. Se consideră două bile de biliard, A şi B, (figura de mai jos) care se deplasează pe o
aceeaşi dreaptă, paralelă cu una din margini. Fiecare bilă are trei stări: deplasare la
dreapta, deplasare la stânga sau aşteptare (bila oprită). Se cere modelarea
comportamentului celor două bile printr-o reţea Petri, presupunând că: a) atunci
când loveşte o margine o bilă porneşte în sens invers cu aceeaşi viteza; b) dacă cele
două bile se ciocnesc, ambele fiind în mişcare cu aceeaşi viteză, ele repornesc în
sens invers; c) dacă o bilă oprită este lovită de cealaltă, prima se pune în mişcare şi
a doua se opreşte. Presupunem că bilele realizează o mişcare ideală, fără încetinire
datorată frecării. Să se studieze, în funcţie de marcajul iniţial posibil, proprietăţile
reţelei construite, pe baza grafului de marcaje.

A B

26. Se consideră 6 taskuri a căror executare este condiţionată de următoarele reguli:

iniţial taskul 1 este executabil; taskurile 2 şi 3 nu pot fi executate decât după taskul
1 (neînsemnând însă că vor începe simultan sau imediat după terminarea taskului
1). Taskul 4 nu poate fi executat decât după taskul 3, taskul 5 după taskurile 2 şi 4,
iar taskul 6 după taskurile 4 şi 5. Taskul 1 nu poate fi reexecutat decât după
terminarea taskului 2, iar taskul 3 după taskurile 1 şi 6. Considerând că execuţia
fiecărui task are o durata di să se modeleze prin reţele Petri P - temporizate acest
sistem. Care este momentul la care începe prima execuţie a taskului 5 ?
Indicaţie. Pentru fiecare task se introduc două poziţii: una corespunzătoare
execuţiei taskului şi una care asigură îndeplinirea condiţiei de execuţie a taskului
respectiv.

27. Se consideră o linie de asamblare cuprinzând două maşini fiecare cu câte un stoc în
intrare, aşa cum se vede în figura de mai jos. Stocurile au o capacitate nelimitată.

16
 Sistemul prelucrează două tipuri de piese, p1 şi p2, care sosesc într-o ordine
aleatoare în stocul 1 dar prelucrarea lor pe maşină făcându-se prin alternanţa. Se
presupune că maşinile pot prelucra o singură piesa la un moment dat.
Fie evenimentul ei “sosirea unei piese de tip pi”. O piesa de tipul 1 necesită o
prelucrare de 8 unităţi de timp pe maşina 1 şi de 3 unităţi de timp pe maşina 2 iar o
piesa de tipul 2 necesită câte 5 unităţi de timp pe fiecare maşină.
a) Să se modeleze acest sistem printr-o reţea sincronizată şi T-temporizată în
condiţiile enunţate anterior;
b) Cum se modifică reţeaua în ipoteza că stocul 1 conţine permanent cel puţin câte
o piesă de fiecare tip ?
masina 1 masina 2

sosire plecare
stoc 1 stoc 2
piese piese
p1, p2 p1, p2

28. Se consideră un flux de fabricaţie compus din două maşini, fiecare având un stoc de
piese în intrare. În sistem există două palete, piesele trecând între maşini purtate pe
palete. Aceste palete sunt reciclabile, adică ele se întorc în stocul 1 după ce piesele
pe care le-au purtat sunt terminate pe maşina 2. Maşina 1 poate trata o singură piesă
la un moment dat, timpul de servire fiind d1 = 2 unităţi de timp, în timp ce maşina 2
poate trata două piese, pentru fiecare fiind necesare d2 = 3 unităţi de timp.
a) Să se construiască RP P-temporizată pentru acest sistem;
b) Să se construiască graful de marcaje pentru reţeaua P-temporizată considerând
funcţionarea cu viteză maximă. Care este durata unui ciclu de fabricaţie?
masina 1 masina 2

stoc 1 d1=2 stoc 2 d2=3

17