Sunteți pe pagina 1din 16

VARZAR DIN BIHOR

De ceva vreme ne-am mutat in alt capat de tara si sotului am vrut sa ii fac ceva de la noi din Bihor. Astfel Varzarul din
Bihor a batut la usa bucatariei.

Reteta e de la bunica mea draga care locuieste intr-un satuc in mijlocul naturii si il face tot timpul cand are
ingredientele necesare si anume salata verde, cozi de ceapa verde si marar.

Aluat:

• 500 gr faina
• 250 ml lapte
• 25 gr drojdie proaspata
• 5 gr zahar
• 20 ml ulei
• 1 ou + 1 albus
• o lingurita de sare
Umplutura:

- 350 gr branza de vaci


- 1 legatura ceapa verde
- 1 legatura marar
- 4 buc salata verde (eu acum am gasit numai salata verde de frunza – asa mi-a spus vanzatorul, asta era mai
lunguiata nu era asa rotunda ca cea normala)
- 10 gr sare (puneti cam cat de sarat va place insa nu exagerati pentru ca trebuie sa simtiti amestecul de frunze verzi
primavaratice sau tomnatice)
- 20 ml ulei (daca puneti ulei va fi mai suculent)

Pentru uns:

- 1 galbenus
- 10 ml lapte

Drojdia am lasat-o 10 min in 20 ml lapte caldut (luat din cei 250 ml lapte) si putin zahar (eu nu am pus acum).
Faina se amesteca cu sarea, in mijlocul fainii am varsat drojdia amestecata cu cei 20 ml lapte cald apoi adaug toate
ingrediente lichide (1 ou, 1 albus, 230 ml lapte) si incep sa framant 5-10 min pana aluatul se va desprinde de peretii
bolului, aluatul va fi mai ciufulit putin.
Adaug cei 20 ml ulei si va rezulta un aluat care se desprinde de pe peretele vasului.
Am acoperit bolul cu film transparent si las sa creasca aprox 1 ora. Eu am incalzit cuptorul cca 10 min si apoi am pus
bolul meu cu aluat inauntru pentru a dospi mai repede aluatul mai ales ca nu am adaugat de data aceasta zahar care
ajuta la dospire.

Pana aluatul va dospi am inceput sa pregatesc umplutura.

Am rupt fiecare frunza de salata si am spalat-o sub jet de apa rece.


Le-am scuturat de apa si apoi le-am taiat fasii, dupa care am presarat sare si le-am framntat putin in maca pentru a
grabi procesul de inmuiere a salatei verde si las salata cam 30 min de o parte.
Apoi salata o storc bine in palme si o pun intr-un vas curat peste care adaug branza de vacutza sfaramata(facuta de
mine dupa reteta culinareselor VA PUP pentru usoara reteta) la care adaug cozile de ceapa taiate mai micut si
mararul tot asa maruntit (eu am adaugat si putina telemea mai uscata pentru ca m-am panicat cand am vazut ca mi-a
iesit prea putina branza de vaca), cei 20 ml ulei si sare dupa gust.
Dupa ce a crescut pun aluatul pe masa unde am presarat faina.

Aluatul e putin lipicios astfel l-am framantat 1 min pentru a se omogeniza putin la suprafata cu faina. Astfel am putut
rupe bile de aluat cam cat pumnul sau cat un mar mai mic.
Aceste bile de aluat le-am aplatizat si le-am dat forma de patrat cu facaletul sau mana asa cum face bunica mea
draga.
Pun in mijloc amestecul de branza, salata verde, ceapa verde si marar cam 2-3 linguri (depinde aici si cat de mare
este tava fiecaruia si astfel veti sti cat de mare sa faceti patratul).
Apoi am adunat pe mijloc cele 4 colturi ale patratului meu.
Am uns o tava cu ulei si am pus una cate una patratele mele umplute. La mine a fost tava mica pentru ca nu sunt
acasa la mine insa cel mai bine e sa nu se atinga intre ele varzarurile. In cazul in care ele se ating atunci le ungeti pe
toate laturile cu ulei si astfel nu se vor lipi la coacere.
Cuptorul l-am incalzit la 200 C cca 15-20 min.

Le lasati la crescut 15-25 min pana cand observati ca s-au umflat.

Le-am introdus pentru 30 min la 200 C (a fost ochiul mare de la aragaz asa ca presupun ca a fost temperatura cea
mai mare) pana cand s-au rumenit bine in obrajori.

Le-am scos afara si m-am uitat la una dintre ele daca are vatra adica daca e coapta si pe fund. Le-am rasturnat pe
un prosop dupa care a urmat sa pun mana trecuta prin jet de apa rece pentru a le mai racori.
Dupa ce au transpirat putin le-am acoperit cu un prosop si le-am lasat sa-si inmoaie miezul cu mireasma branzei
invaluita de marar si cozile cepei culcate pe frunze de salata verde.
Cand musti din Varzarul din Bihor zbori cu gandul la momentul in care te culci in iarba si simti mirosul
proaspat de iarba dintr-un decor al naturii vii.