Tema săptămânii: Prietenii pădurii

Grupa: nr. 5 (3-4 ani)

Educator: Caraja Veronica

LUNI 23.04.2018 MARȚI 24.04.2018 MIERCURI 25.04.2018 JOI 26.04.2018 VINERI 27.04.2018

Dezvoltarea vorbiri Literatura artistică Familiarizarea cu Familiarizarea cu Arta plastică

1.Povestea unei 1.Memorizare poeziei: elementele matematicii mediul înconjurător 1.Aplicație
buburuze-dramatizare ”Ciocănitoarea” 1. 1.Observare ”” „Prietenii pădurii”
2.Confecționarea unei 2.Dezlegare puzz-le.
buburuze. O1- Să observe ce se O1- Să asculte cu atenție
O1-Să memoreze poezia întâmplă cu copacii din etapele de lucru și să le
O1-Să audieze cu atenție propusă de educator. pădure primăvara. respecte.
povestea. O2-Să manifeste interes O2- Să răspundă la O2- Să lucreze cu
O2-Să răspundă la pentru activitate. întrebările în baza acuratețe, să păstreze
întrebări prin propoziții O3-Să recite clar, corect textului. ordine la locul de
simple. toate cuvintele. O3- Să fie activi la muncă.
O3-Să participe activ la activitatea propusă. O3-Să fie prietenoși
dramatiare. împărțind obiectele
pentru lucru.
POVESTEA UNEI BUBURUZE

de Costina Cone

Era o dimineață frumoasă, cu aer îmbătător, plin cu parfumul florilor de primavară și răcorit de roua pură. Din puful unei păpădii apăru o mică buburuză. Se frecă la
ochișori și își zise: „ Ce dimineață frumoasă ! Abia aștept să cobor din floare ca să mă joc cu gândăcelul Buzu și cu bondărelul Dodo.”
- Bibi ! o strigă mama ei, ce bine că te-ai trezit ! Ieși afară să te mângâie razele soarelui și să te speli în roua dimineții.
Mama-buburuză o dezmierdă ușor și o luă protector lângă ea.
- Poți să te duci să te joci, dar să nu te îndepărtezi . Poate să treacă vreo pasăre și să te ia în cuibul ei ca mâncare pentru puișori, spuse ea grijulie, așa, ca toate
mămicile.
Mica buburuză coborî de pe păpădie, nu înainte de a promite că nu se va duce departe. După tulpina unei lalele îl găsi pe Buzu, un gândăcel tare năzdrăvan, care
toată ziulica, cât era de mare, umbla de colo până colo, căutând să intre în fel de fel de încurcături, pentru că, serios vorbind, la cât de des se întâmplă să facă
năzbâtii, însemna că le și căuta înadins.
- Bună, Buzu ! spuse Bibi veselă.
- Bună, Bibi ! Vrei să mergem să ne jucăm la malul râului ? o întrebă
gândăcelul, începând să se agite în jurul buburuzei. Vrei ? Vrei ? Spune, vrei ?
Bibi stătu pe gânduri și-i spuse :
- Nu cred că pot. Știi, nu am voie să mă îndepărtez de casă, zise Bibi, uitându-se în spate.
- Dar nu va vedea nimeni că ai plecat, pe cuvânt de gândăcel dacă se întâmplă ceva, spuse Buzu, uitându-se la buburuză cu năzdrăvănie în privire.
Tocmai când vorbeau ei, pe acolo trecu și bondărelul Dodo.
- Bună ! spuse el.
- Bună ! Noi mergem la râu să vedem frunzele cum plutesc, zise Buzu. Nu vrei să ni te alături ?
- Eu nu merg, pentru că mama a spus să stau prin apropierea casei să mă joc, afirmă bondărelul, văzându-și mai departe de drum. Eu mă duc să mă joc lângă lanul
de păpădii.
Gândăcelul o convinse pe Bibi să meargă cu el la râu și, când ajunseră, au început să se joace. Nu după mult timp a început un vânt năpraznic, de apleca tulpinile
florilor de mac din apropierea râului. Apa începu să se agite și să arunce stropii reci care încotro. Gândăcelul și buburuza se adăpostiră sub o frunză.
- Trebuia să o ascult pe mămica mea, spuse buburuza. Cum o să ajung acum acasă ?
Bibi începu să plângă și să o strige pe mama ei. Vântul începu să sufle puternic, până când desprinse frunza de pământ.
- Ajutor !
În timpul acesta, mama buburuză o căuta disperată pe Bibi. Află de la bondărel că se dusese la râu cu gândăcelul și plecă în căutarea lor. Vântul dusese frunza
departe, și mai departe, cu prietenii noștri agățați de ea, ca într-un final să o așeze pe valurile învolburate ale râului. Printre șuvoaiele de apă, gândăcelul și buburuza
cereau ajutor.
În cele din urmă au fost trași la mal de către mama-buburuză, care apucă marginea frunzei și îi scoase afară pe năzdrăvani.
Ajunsă acasă, Bibi se aruncă în brațele protectoare ale mamei și-i spune :
- Nu am să-ți mai ies din cuvânt niciodată, mamă ! Iartă-mă !
- Fata mamei, toate mamele își învață copiii numai de bine și îi ajută atunci când au nevoie. Ai greșit și se putea întâmpla ceva rău, dar cred că ți-a prins bine, pentru a
învăța să asculți povestea mea, căci eu te învăț numai de bine, spuse mama-buburuză și o mângâie ușor.
Vântul se mai potolise și apăru soarele râzând printre nori, radiind de bucurie că poate să mângâie din nou petalele florilor, dând sănătate și lumină pe pământ. Așa i-
am lăsat pe prietenii noștri, buburuza și gândăcelul, jucându-se frumos pe lângă casă.

Bocăneşte în tulpină

De răsună codrul, zarea.

S-a îmbolnăvit stejarul.

Medic e ciocănitoarea.

A venit cu dalta sa

La stejar şi bocăneşte.

Rabdă curajos stejarul.

Boala medicu-i găseşte.

Care-o fi pricina bolii?

Nu a fost deloc uşor.

E salvat acum stejarul.

Îl rodea un… viermişor.