TEMA 2

ELEMENTE ȘI OPERAȚII DE SIMETRIE

Cristalografia formelor exterioare ale cristalelor folosește pentru evaluarea simetriei

elemente și operații de simetrie și, în acest context, simetria reprezintă proprietatea cristalelor de a fi
invariante (neschimbate) în raport cu o transformare, în spatiul variabilelor ce le definesc (ex. în spațiul
tridimensional, un obiect geometric poate fi rotit, deplasat, oglindit, în toate aceste cazuri distanțele
dintre oricare două puncte ale obiectului rămânând neschimbate). Dacă în urma unei asemenea
transformări obiectul (cristalul) se suprapune pe el însuși (se transformă în el insuși) adică dacă el
rămâne invariant la această transformare, este simetric iar această transformare este o transformare
simetrică (operație de simetrie). Transformările de simetrie care mențin neschimbate proprietățile
metrice se numesc transformări izometrice. In continuare ne vom referi exclusiv la simetria formelor
exterioare ale cristalelor, motivele grafice in plan considerate fiind folosite doar pentru evidențierea
elementelor care fac obiectul explicației.

Operații și elemente de simetrie (transformări simetrice)

Operațiile de simetrie aplicate formelor exterioare ale cristalelor sunt: rotația, reflexia și
inversia și respectiv combinațiile rotație și inversie și rotație si reflexie. Fiecare operație de simetrie,
simplă sau compusă, generează elemente de simetrie și anume:
- Rotația (suprapunerea simetrică a corpului cristalului pe el insusi într-o rotație 360°) –
genereaza ca element de simetrie axa de rotație;
- Reflexia (suprapunerea simetrică a corpului cristalului pe el însuși printr-o reflexie după
un plan) – generează ca element de simetrie planul de simetrie;
- Inversia (suprapunerea simetrică a configurației unui cristal prin inversia față de un
punct) – generează ca element de simetrie centrul de simetrie.
- Roto-inversia – combină doua operatii de simetrie, rotația și inversia și generează ca
element de simetrie axa de roto-invesie (axa de inversiune);
- Roto-reflexia –combină rotația și reflexia și generează ca element de simetrie axa de
roto-reflexie.
 TEMA 2

Operații și elemente simple de simetrie

Axa de rotație (axa de simetrie) – reprezintă o linie imaginară în jurul căreia, rotind cristalul
360°, toate fețele, colțurile, muchiile lui se suprapun de n ori, n determinând ordinul axului de rotație.
Axa de rotație se notează An sau 1, 2, 3, 4, 6 conform ordinului axului de rotație și arată de
câte ori cristalul se suprapune pe el însuși într-o rotație completă 360° (ex. dacă n = 3, cristalul arată
aceeași configurație de fete, muchii, colțuri de 3 ori într-o rotație 360°).
Se definește, pentru fiecare axă de rotație, un unghi minim de invarianță (α) cu propritatea:
α= 2π/n
(α) fiind unghiul cel mai mic după care se produce o suprapunere simetrică a corpului
cristalului pe el însuși.
Datorită structurii interne a cristalului, caracterizată prin periodicitate, omogenitate și
simetrie, solidele cristaline admit doar următoarele ordine de rotație: 1, 2, 3, 4, 6.

a. b. c. d.

Fig.1. Axe de rotație: a. axă de ordinul 2 (A2 ); b. axă de ordinul 3 (A3 ); c. axă de ordinul 4 (A4 ); d. axă de ordinul
6 (A6 );

Tabelul 1. Axele de rotație.

Ax de simetrie 1 (A1 ) 2 (A2 ) 3 (A3 ) 4 (A4 ) 6 (A6 )
Notație grafică -
Unghi minim de 360° 180° 120° 90° 60°
invarianță
 TEMA 2

Planul de simetrie – reprezintă suprapunerea simetrică a cristalului prin reflexia după un

plan. Se notează cu P sau m (operația de oglindire, mirror – eng.).

a.

b.

Fig. 2. a. Axe de simetrie (considerând axele de rotație perpendicular pe planul foii); b. axe și plane de simetrie –
2m, 3m, 4m, respectiv 6m fiind numărul planelor de simetrie conținute de morivul 2D considerat).

Fig.3. Dispunerea unor plane de simetrie intr-un corp 3D (cub).

 TEMA 2

Centrul de simetrie – se definește prin suprapuneri simetrice prin inversia față de un punct,
numit centru de simetrie, cu proprietatea că de-o parte și de de alta a lui, la distațe egale, se găsesc
puncte simetric echivalente (ex. fețe simetrice însă inversate una față de cealaltă).

Fig.4. Centrul de simetrie într-un corp 3D.

 TEMA 2

Exercitiul 1

Să se construiască poliedrele din hartie atașate temelor (pe site) și să se determine elementele de
simetrie pentru fiecare. Realizați schite și plasați elementele de simetrie pe schiță, conform notațiilor grafice
prezentate anterior. Plasați schițele cu alungirea morfologica sau axa unica (daca exista) vertical (ex. un
paralelipiped dreptunghic va fi plasat cu L – ungimea, vertical).
 TEMA 2

Elemente și operații compuse de simetrie

Operațiile compuse de simetrie presupun combinații de două operații simple de simetrie și,
pentru cristalografie, sunt relevante două combinații și anume rotația și inversia și rotația și reflexia,
acestea generând două elemente compuse (complexe) de simetrie – axa de rotoinversie și axa de
rotoreflexie.
Axa de rotoinversie- presupune o operație compusă din o rotatie de ordin n (1, 2, 3, 4, 6), cu
unghi elementar α și o inversie după un punct care nu este centru de simetrie de sine stătător în cristal.
Pornind de la un punct dat (sau o configuratie) și aplicând operația compusă, se proiectează puncte
elementare a căror relație de simetrie este exprimată prin axa de rotoinversie. Operația compusă (rotatie
cu unghi elementar α și inversie) se continuă atata timp cât nu se produc suprapuneri simetrice pe
punctele deja proiectate (fig.5). Se noteaza Ān (sau ̅ , ̅ , ̅ , ̅ , ̅ conform ordinului de rotație) și cu
simbolurile grafice menționate mai jos. Axele de rotoinversie (sau de inversiune) sunt:
Axa de rotoinversie de ordinul 1. Prin rotirea punctului 1 (un punct oarecare din cristal) cu
un unghi α de 360 şi inversarea acestuia după un punct central, se generează punctul simetric echivalent
2. La rîndul său, punctul 2 este rotit şi inversat suprapunîndu-se simetric peste punctul iniţial. Punctele
obtinute, 1 și 2, fiind simetric echivalente și echidistante față de punctul de inversiune, formează o
configurație ce implică centru de simetrie și din acest motiv rotoinversia de ordinul 1 este echivalentă cu
un centru de simetrie.
Axa de rotoinversie de ordinul 2. Prin rotirea punctului 1 cu 180 şi inversia acestuia după
un punct central, se generează punctul simetric echivalent 2. La rîndul său, punctul 2 este rotit şi inversat
suprapunîndu-se simetric peste punctul iniţial. Configurația obținută este astfel echivalenta unui plan de
simetrie.
Axa de rotoinversie de ordinul 3. Rotația și inversia succesivă cu unghi elementar α = 120
nu produce suprapuneri simetrice până la punctul 6 (se proiectează puncte aplicând rotație și inversie
până la suprapunerea în punctul inițial 1). Se observă că cele 6 puncte obținute sunt simetric echivalente
și echidistante două câte două (1-4, 2-5, 3-6) față de punctul de inversiune care devine astfel centru de
simetrie.
Axa de rotoinversie de ordinul 4. Rotația din punctul 1, cu unghi elementar de 90 și
inversia produce 4 puncte elementare dispuse pe direcţii perpendiculare (1-3 si 2-4).
 TEMA 2

Axa de rotoinversie de ordinul 6. Prin rotirea și inversia succesivă din punctul 1 cu unghi
elementar α = 60°, se generează succesiv 6 puncte. Se observă că punctele obținute implică prezența
unui plan de simetrie perpendicular pe axa de rotație.

a. b. c.

d. e.

Fig.5. Axe de rotoinversie: a. axa de rotoinversie de ordinul 1; b. axa de rotoinversie de ordinul 2; c. axa de
rotoinversie de ordinul 3; d. axa de rotoinversie de ordinul 4; e. axa de rotoinversie de ordinul 6; (după
Cristalografie, curs, 2007, Gh. Ilinca).

Notație grafică
 TEMA 2

Axa de rotoreflexie- presupune o operație compusă din o rotație de ordin n (1, 2, 3, 4, 6), cu
unghi elementar α și o reflexie după un plan care nu este plan de simetrie în cristal. Ca și în cazul
rotoinversiei, operația compusă (rotație cu unghi elementar α și reflexie) se continuă atâta timp cât nu se
produc suprapuneri simetrice pe punctele deja proiectate. Se noteaza ̃n (sau ̃ , ̃ , ̃ , ̃ sau ̃ conform
ordinului de rotație).
Axa de rotoreflexie de ordinul 1. Prin rotirea punctului 1 cu 360şi reflectarea acestuia după
un plan perpendicular pe axa de rotaţie, se generează punctul simetric echivalent 2. La rîndul său,
punctul 2 este rotit şi reflectat suprapunîndu-se simetric peste punctul iniţial.
Axa de rotoreflexie de ordinul 2. Prin rotirea punctului 1 cu 180şi reflectarea acestuia după
un plan perpendicular pe axa de rotaţie, se generează punctul simetric echivalent 2. La rîndul său,
punctul 2 este rotit şi reflectat suprapunîndu-se simetric peste punctul iniţial.
Axa de rotoreflexie de ordinul 3. Rotația și reflexia succesivă cu unghi elementar α = 120
nu produce suprapuneri simetrice până la punctul 6 (se proiectează puncte aplicând rotație și reflexie
până la suprapunerea în punctul inițial – 1). Se observă că planul de reflexie considerat devine, după
proiectarea tuturor punctelor, plan de simetrie.
Axa de rotoreflexie de ordinul 4. Rotația din punctul 1, cu unghi elementar de 90 și reflexie
produce 4 puncte elementare dispuse pe direcţii perpendiculare (1-3 și 2-4).
Axa de rotoreflexie de ordinul 6. Prin rotirea punctului 1 cu unghi elementar α = 60° şi
reflectarea acestuia după un plan perpendicular pe axa de rotaţie, se generează succesiv 6 puncte. Se
observă că cele 6 puncte obținute sunt simetric echivalente două câte două față de un punct interior care
devine astfel centru de simetrie (1-4, 2-5, 3-6).

a. b.

(Fig.6. Axe de rotoreflexie)

 TEMA 2

c. d.

e.

Fig.6. Axe de rotoreflexie: a. axa de rotoreflexie de ordinul 1; b. axa de rotoreflexie de ordinul 2; c. axa de
rotoreflexie de ordinul 3; d. axa de rotoreflexie de ordinul 4; e. axa de rotoreflexie de ordinul 6; (după
Cristalografie, curs, 2007, Gh. Ilinca)
 TEMA 2

Exercitiul 2
Prin proiectarea grafică a axelor compuse de simetrie se observă că unele dintre configurațiile de
puncte obținute sunt identice (echivalente). Folosind cilindrii anexați să se proiecteze toate cele 10 axe compuse
de simetrie și să se determine echivalențele.
(Atenție! Unele axe compuse sunt echivalente unor elemente simple de simetrie. Numiți care sunt
acestea).
Recomandare: trasati ghidaje pe bazele cilindrilor pentru marca rea unghiurilor de rotație.

Axele de rotoinversie:

Axele de rotoreflexie:

Echivalențe:
 TEMA 2

Nota bene
Aceste elemente de simetrie formeaza 32 de combinații posibile care în
cristalografie poartă numele de clase de simetrie sau grupuri punctuale și din acest motiv,
simetria formelor exterioare ale cristalelor este numită și simetrie punctuală (elementele de
simetrie combinate se intersectează într-un punct). Forma regulată exterioară a cristalelor
exprimă structura ordonată a atomilor și moleculelor într-o rețea caracterizată prin
periodicitate, omogenitate și simetrie.
Aplicată la scara structurii cristaline (modelul repetitiv periodic al atomilor într-o
rețea), simetria este caracterizată aplicând operații de simetrie translaționale care determină noi
elemente de simetrie și anume axa de rotație elicolidală sau giră (rotație+translație) și planul
de alunecare (reflexie+translație). Simetria structurii cristaline poartă numele de simetrie
spațială.

Addenda
Axa de ordinul 5 in cristalografie

Deși unele obiecte pot arăta o simetrie de ordinele 5, 7, 8, etc, acest lucru nu este posibil în
starea cristalină deoarece forma exterioară a cristalelor este expresia unui aranjament geometric
regulat al atomilor în rețeaua cristalină. La nivel empiric, dacă încercăm să acoperim un spațiu
folosind poligoane cu simetrie de ordinul 5 sau 8 observăm ca nu le putem combina astfel încât să
acopere complet spațiul, așa cum se observă mai jos.
 TEMA 2

Addenda
Axa de ordinul 5 in cristalografie (continuare)

 Considerăm un aranjament de puncte echidistante (gri) separate prin vectorul de translație t

(vezi mai jos). Daca aplicam translatia t sub un unghi α = 360°/n (- sau +) caracteristic unui ordin de
rotație n, considerând axul de rotație perpendicular pe planul foii, obținem punctele albastre și,
respectiv, cele roșii.

Dacă unghiul α corespunde unei operații de simetrie, cercurile colorate obținute corespund
nodurilor de rețea și distanțele dintre acestea trebuie să fie egale cu un multiplu întreg de t (vectorul de
translație) – mt și m’t, unde m și m’ sunt numere întregi.
În triunghiul obținut în urma translației, avem relația:

Întrucât valoarea funcției cosinus este cuprinsă între -1 și +1, sunt permise doar 5 posibilități:

m -2 -1 0 1 2
cos α -1 -1/2 0 1/2 1
α 180° 120° 90° 60° 0° (360°)
n 2 3 4 6 1

Notă: Axa de ordinul 5 implică un unghi elementar de 72° iar cos 72° = 0.30902 ≠ m intreg.
 TEMA 2

Forme ce conțin elemente compuse de simetrie

Romboedrul Prisma triunghiulara Scalenoedrul Tetraedrul regulat

Cubul
 TEMA 2

Determinarea formulei de simetrie

Reguli de identificare a elementelor de simetrie (reformulări ale unor teoreme ale simetriei
punctuale):
1. Dacă o axă de simetrie de ordin n (n = 2, 3, 4, 6) are o axă de ordin 2 perpendiculară
(An A2 ), atunci există n axe de ordin 2 perpendiculare pe An ;
2. Dacă o axă de simetrie de ordin n (An ) este conţinută într-un plan de simetrie, atunci
există n plane care se intersectează după axa de simetrie considerată;
3. Punctul de intersecţie al unei axe de simetrie de ordin par cu un plan de simetrie
perpendicular este centru de simetrie.

Identificarea formulei de simetrie a unui cristal:

1. Se determină axa de simetrie de ordin maxim;
2. Se determină existenta planului de simetrie perpendicular pe axa considerată;
3. Se determină axele de ordin inferior celui maxim și prezența planelor de simetrie perpendiculare
pe fiecare dintre ele;
4. Se observă dacă există centru de simetrie.

Formula de simetrie este de forma:

C,

unde m = numarul pe axe/plane identificat.

Ex. Formula de simetrie a cubului este de forma:

Nota: se noteaza planele de simetrie perpendiculare pe axe de ordin superior lui 2.

 TEMA 2

Exercitiul 3
Să se determine formulele de simetrie pentru poliedrele de hartie realizate la exercitiul 1.
 TEMA 2

Exercitiul 4

Sa se deseneze:

1. Un octaedru pornind de la cub, unind centrele fețelor cubului;

2. Un tetraedru pornind de la cub, unind diagonalele fețelor cubului;
3. Un dodecaedru pornind de la cub, construind piramide tetragonale pe fiecare fata a cubului, sub
unghiuri de 45° fata de muchii (folosiți raportorul).

Sa se determine formulele de simetrie pentru fiecare corp in parte.

Recomandare: pentru determinarea simetriei folositi si poliedrele de hartie (cub, octaedru, tetraedru).
 TEMA 2

Singonii și sisteme cristalografice

Introducere

În funcție de simetria conținută (ex. axe unice de ordinele 2, 3, 4 sau 6, mai multe axe de
ordinul 3, mai multe axe de ordinul 2, niciun element de simetrie, etc) cele 32 de clase de simetrie se
grupeaza în 7 sisteme cristalografice și anume: cubic, tetragonal, hexagonal, trigonal, rombic,
monoclinic și triclinic. Plasarea intr-un sistem cristalografic se face identificand simetria minima
caracteristica a fiecăruia și anume:

Singonie Sistem cristalografic Simetrie minima

Cubică Sistemul cubic 4 axe de ordinul 3
Tetragonală Sistemul tetragonal Axă unică A4 sau Ā4
Hexagonală Sistemul hexagonal Axă unică A6 sau Ā6
Sistemul trigonal Axă unică A3 sau Ā3
Rombică Sistemul rombic Minim trei elemente de simetrie, axe si/sau plane, cu ordin
maxim al axelor 2
Monoclinică Sistemul monoclinic O axă de ordinul 2 și/sau un plan de simetrie
Triclinică Sistemul triclinic Un singur element de simetrie posibil, centrul de simetrie sau
nimic
 TEMA 2

Exercițiul 5
Să se determine formulele de simetrie (plasând pe schițe elementele de simetrie principale) și să se
identifice sistemul cristalografic căruia îi aparțin.

Model Formula de simetrie Sistem cristalografic Notație

internațională

Prisma rombică

Piramida rombică

Prisma triunghiulara

Piramida triunghiulara
 TEMA 2

Romboedru

Piramida hexagonala

Tetraedru regulat

Piramida patratica
 TEMA 2

Cub

Piramida hexagonala

Octaedru

Bisfenoid tetragonal
 TEMA 2

Prisma patratica

Bipiramida patratica

Scalenoedru ditrigonal1

1
https://www.uwgb.edu/dutchs/symmetry/xlforms.htm