Sunteți pe pagina 1din 9

Lector univ. dr.

Cristina Nartea

Cursul 1 Calcul vectorial

Vectori liberi. Operaţii cu vectori liberi.


Descompunerea unui vector liber după două sau trei direcţii.
Produs scalar.Produs vectorial. Produs mixt

Vectorii sunt unelte matematice folosite când avem de-a face cu sisteme inginereşti,
mărimi mecanice sau fizice care nu pot fi caracterizate printr-un singur număr. Mărimi precum
distanţa, temperatura, timpul sau masa se exprimă printr-un singur număr. Aceste mărimi se
numesc mărimi scalare.
Forţa necesită o mărime şi o singură direcţie şi se numeşte mărime vectorială. Alte
exemple de mărimi vectoriale sunt viteza unui punct în mişcare sau segmentul de dreaptă
orientată care uneşte două puncte. Acestea presupun cunoaşterea mai multor elemente şi se
reprezintă grafic prin vectori.
Definiţia 1. Se numeşte vector legat orice pereche ordonată de puncte din spaţiul euclidian
tridimensional (spaţiul geometriei elementare).

Notăm cu AB vectorul legat corespunzător perechii de puncte  A, B  . Punctul A se

numeşte originea vectorului, iar punctul B extremitatea sa. Grafic, un vector legat AB se
reprezintă printr-o săgeată cu originea în A şi cu vârful în B.

Exerciţiu. Clasificaţi următoarele mărimi ca fiind scalare sau vectoriale


a) Aria R: scalar
b) Forţa gravitaţională R: vector
c) Densitatea R: scalar
d) Acceleraţia R: vector

Orice vector legat este caracterizat de


a) Origine (punctul A);

b) Mărime (distanţa de la A la B), notată AB  dist ( A, B) ;
c) Direcţia (direcţia dreptei AB);
d) Sensul (sensul de la Acătre
 B). 
Observaţii: 1) Vectorul  AB se numeşte opus vectorului AB (cei doi vectori au aceeaşi
direcţie, aceeaşi mărime, dar sensuri opuse).

B
B
 
BA   AB
A
A
1
Lector univ. dr. Cristina Nartea


2) Vectorul nul 0 are lungimea 0 şi direcţia nedefinită.
 
Definiţia 2. Doi vectori AB şi CD se numesc echivalenţi dacă au acelaşi suport sau suporturi
paralele, au aceeaşi mărime şi acelaşi sens.

B
D

A
C

Definiţia 3. Mulţimea tuturor vectorilor liberi echivalenţi cu un vector legat AB se numeşte

vector liber determinat de vectorul legat AB .

Vom nota vectorii liberi cu litere mici cu săgeată deasupra a .
Mulţimea tuturor vectorilor liberi o vom nota cu V3 .

A  
Vectorul OA  rA se numeşte vectorul de poziţie al punctului A.

O rA

Operaţii cu vectori liberi

1. Adunarea vectorilor
Regula triunghiului:
B
  
OB  OA  AB
O
A
Regula paralelogramului
B   
C OA  OB  OC (diagonala paralelogramului
 
construit pe OA şi OB )
O
A
Proprietăţi:
     
 Comutativitate: a  b  b  a,  a, b V3 ;
        
   
   
 Asociativitate: a  b  c  a  b  c ,  a, b, c V3 ;
 a  0  a,  a V3 ;
   
 
 a  a  0,  a V3 .
Deci V3 ,   grup abelian.

2
Lector univ. dr. Cristina Nartea

2. Înmulţirea cu scalari
 
Fie a V3 şi    ,   0 . Vectorul   a are următoarele proprietăţi:

a) Are aceeaşi direcţie cu a ;

b) Mărimea lui este   a ;
 
c) Sensul lui este acelaşi cu al lui a dacă   0 şi sens opus lui a dacă   0 .
 
d) Dacă   0 , atunci   a  0 .

Proprietăţi:
     
 
a)  a  b   a   b, a, b V3 ,    ;
  

 

b)       a      a , a V3 ,  ,    ;
 
c)       a    a    a, a V3 ,  ,    ;
  
d) 1 a  a, a V3 , 1 este elementul unitate din  .
Definiţia 4. Prin versor înţelegem orice vector de lungime 1.
 1  
Exemplu: u    a este versorul vectorului liber a .
a
Definiţia 5. Doi vectori se numesc coliniari dacă au suporturi paralele sau coincid.
 
Propoziţia 1. Dacă a, b V3 sunt doi vectori coliniari nenuli, atunci există    unic, astfel
 
încât b    a .
 
Observaţie: Doi vectori liberi nenuli a şi b sunt coliniari dacă şi numai dacă există    \ 0
 
astfel încât a    b .
 
Teorema 1. Vectorii nenuli a şi b sunt coliniari dacă şi numai dacă există  ,    , nenule
  
simultan, astfel încât  a   b  0 .
    
Propoziţia 2. Dacă a şi b sunt necoliniari, atunci  a   b  0 dacă şi numai dacă     0 .
 
Teorema 2. (Descompunerea unui vector după două direcţii necoliniare) Fie a , b vectori liberi
  
necoliniari şi c un vector liber coplanar cu a şi b . Atunci există  şi    unic determinaţi
  
astfel ca c   a   b .
Definiţia 6. Trei vectori se numesc coplanari dacă suporturile lor sunt paralele cu acelaşi plan.
      
Propoziţia 3. Dacă a , b şi c sunt trei vectori liberi necoplanari şi  a   b   c  0 , atunci
    0.
  
Teorema 3. (Descompunerea unui vector după trei direcţii) Fie a , b şi c sunt trei vectori liberi
    
necoplanari şi v V3 . Atunci există şi sunt unici scalarii  ,  ,  astfel încât v   a   b   c .
  
Observaţie: Trei vectori liberi nenuli a , b şi c sunt coplanari dacă şi numai dacă există
  
 ,    \ 0 astfel încât a    b    c .

3
Lector univ. dr. Cristina Nartea

Reper cartezian

Fie O un punct fixat din spaţiu şi trei axe Ox , Oy şi Oz , perpendiculare două câte două.
Prin axă se înţelege o dreaptă pe care s-a fixat un punct, numit origine, un sens şi o unitate de
măsură.
   

Notăm cu i, j , k versorii celor trei axe Ox , Oy şi Oz . Mulţimea O, i, j, k se numeşte
reper cartezian.
Fie A un punct din spaţiu. Atunci există x, y, z  unice astfel încât
   
OA  xi  y j  zk (1.1)
 
Numerele x, y, z se numesc coordonatele lui A în raport cu reperul cartezian

 
O, i, j, k şi se
notează A  x, y, z  . Expresia (1.1) se numeşte expresia analitică a vectorului OA .
z

A(x,y,z)


 k y
i 
j

x M

Propoziţia 4. Dacă A  xA , y A , z A  şi B  xB , yB , zB  , atunci


   
AB   xB  xA  i   yB  yA  j   zB  z A  k.
Exemplu: Fie două puncte A 1, 2,3 şi B  0,1, 2  . Atunci
   
AB  i  j  5k.

Produsul scalar
   
Definiţia 7. Fie a, b V3 . Se numeşte produsul scalar al vectorilor liberi a şi b , numărul
       
    
 a  b  cos  a, b , daca a  0, b  0
a b      

0, daca a  0 sau b  0
 
Propoziţia 5. Doi vectori a, b V3 sunt ortogonali (adică au suporturi perpendiculare) dacă şi
 
numai dacă a  b  0 .
Proprietăţi:
     
1. a  b  b  a (comutativitate)  a, b V3 ;
         
2.  
a  b  c  a  c  b  c (distributivitatea produsului scalar faţă de adunare)  a, b, c V3 ;

4
Lector univ. dr. Cristina Nartea

3. Dacă
   
a  a1 i  a2 j  a3 k
   
b  b1 i  b2 j  b3 k
atunci
 
a  b  a1  b1  a2  b2  a3  b3 .
   
Exemplu. a  2i  3 j  k
   
b  i  2 j  5k
   
a  b  2 1  3   2   1 5  2  6  5  1  0  a şi b nu sunt ortogonali.
  
4. a  a  a  a12  a22  a32
   
Exemplu. a  2i  3 j  k

a  22  32   1  14 .
2

Corolar.

 
 a1  b1  a2  b2  a3  b3
cos a, b  .
a12  a22  a32  b12  b22  b32
Aplicaţii:
1. Se dau vectorii
   
u  2i  3 j  k
   
v  i  2 j  3k .
Să se calculeze:
     
a) u  v , 2v , 3u , 3u  5v ;
 
b) u , v .
2. Se dau punctele O  0,0,0 , A 12, 4,3 , B 3,12, 4  şi C  2,3, 4  . Se cere:
a) Să se arate că triunghiul AOB este isoscel;
b) Să se arate că triunghiul AOC este dreptunghic;
c) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC;
d) Să se afle măsura unghiului A.
           
Soluţie. OA  12i  4 j  3k , OB  3i  12 j  4k , OC  2i  3 j  4k .
 
a) OA  13  OB  AOB isoscel.
   
b) OA  OC  0  OA este ortogonal pe OC  AOC este dreptunghic în O.
          
c) AB  9i  16 j  7k ; AC  10i  7 j  7k ; BC  i  9 j;

AB  386

AC  198  PABC  386  198  82.

BC  82

5
Lector univ. dr. Cristina Nartea

   
251 AB  AC 
d) cos 
A     .
386  198  AB  AC 
 
      
3. Se dau vectorii a  2i  j şi b  i  3 j   k ,    . Să se determine  astfel încât
 
unghiul dintre a şi b să fie de 60 .

Soluţie. a  5

b  10   2
 
a b  5
 
1 a b 1 5 1
cos 60      

  10   2  2 5 
2 a b 2 5  10   2 2

 2  10     10 .
Produsul vectorial
   
Definiţia 8. Fie a şi b doi vectori liberi necoliniari. Se numeşte produsul vectorial al lui a şi b
 
şi se notează a  b vectorul caracterizat prin:
 
1) Direcţie perpendiculară pe planul format de suporturile lui a şi b ;
2) Sens dat de regula burghiului, adică sensul său coincide cu sensul de înaintare al unui
 
burghiu care se roteşte de la a la b cu un unghi minim;
     
 
3) Mărime a  b  a  b  sin  a, b .

O A
Proprietăţi:
     
1) b  a  a  b, a, b V3 (anticomutativ);
         
 
2) a  b  c  a  c  b  c , a, b, c V3 ;
         
 
a  b  c  a  b  a  c , a, b, c V3 ;
distributivitatea produsului vectorial faţă de adunare;
       
3) a  b  0  a  0 sau b  0 sau a şi b sunt coliniari.

Interpretarea geometrică a produsului vectorial


a

 6
b
Lector univ. dr. Cristina Nartea

   
Aria paralelogramului construit pe vectorii a şi b este a  b .

C
A
1  
A ABC  AB  AC .
2

Expresia analitică a produsului vectorial


  
i j k
 
a  b  a1 a2 a3 .
b1 b2 b3

Produsul mixt
     

Definiţia 9. Fie a, b, c V3 . Se numeşte produs mixt şi se notează a, b, c un număr definit 
astfel
     
 a, b, c   a  b  c  .
Proprietăţi:
        
   
1) a, b, c  b, c, a , a, b, c V3 ;
        
   
a, b, c   a, c, b , a, b, c V3 ;
             
     
2) a1  a2 , b, c  a1 , b, c  a2 , b, c , a1 , a2 , b, c V3 ;
     
 
3) a, b, c  0  vectorii a, b, c sunt coplanari.

Interpretarea geometrică
     
Volumul paralelipipedului oblic contruit pe a, b şi c este egal cu a, b, c .  

7
Lector univ. dr. Cristina Nartea

C

c
 B
b
O 
a A

1   
Volumul tetraedrului OABC este
6

a, b, c . 
O

B
Expresia analitică
a1 a2 a3
  
 
a, b, c  b1 b2 b3 .
c1 c2 c3
Aplicaţii: 1. Fie A  1,1, 2  , B  2,3, 1 şi C 1, 2,0  . Să se afle aria triunghiului ABC şi
lungimea înălţimii corespunzătoare vârfului A.
1  
Soluţie: S  AB  AC
2            
AB  3i  2 j  3k , AC  2i  3 j  2k  AB  AC  13i  13k .
  13 2
AB  AC  13 2  S 
2
A 
BC  hA 2  S 13 2 13 6
S  hA     .
2 BC 27 9
hA    
BC  i  5 j  k
B C

2. Să se afle volumul tetraedrului ABCD, A 1,1, 3 , B  2, 1,1 , C  3,3,1 şi D  1, 4, 2  .


1   
Soluţie: V 
6

AB, AC , AD 

8
Lector univ. dr. Cristina Nartea

           


AB  i  2 j  4k , AC  2i  2 j  4k , AD  2i  3 j  5k
  
 
AB, AC , AD  74  V 
37
3
.

3. Să se arate că punctele A 1, 2, 1 , B  0,1,5 , C  1, 2,1 şi D  2,1,3 sunt coplanare.
  

Soluţie: Trebuie să demonstrăm că AB, AC , AD  0 
             

AB  i  j  6k , AC  2i  2k , AD  i  j  4k  AB, AC, AD  0  
A,B,C,D coplanare.

S-ar putea să vă placă și