Prelegeri Săptămâna de Rugăciune - 1 - 9 Decembrie 2017 PDF

curieruladventist.
ro
OCTOMBRIE 2017: HARUL ŞI PREGĂTIREA PENTRU A DOUA VENIRE +

TEMEIUL MÂNTUIRII NOASTRE + NEPRIHĂNIREA: O CHESTIUNE PRACTICĂ
+ ÎNDREPTĂȚIREA PRIN CREDINȚĂ ASTĂZI + ASIGURAREA MÂNTUIRII
+ DE LA CONSOLIDAREA REFORMEI LA HOTARUL LUMII VEŞNICE
PRELEGERI PENTRU SĂPTĂMÂNA DE RUGĂCIUNE: 1– 9 DECEMBRIE 2017
Doar
prin
HAR
CA_10_prelegeri_2017.indd 1 02/10/2017 19:17:15

Despre acest număr special
A
nul acesta se împlinesc 500 de ani de la Reforma Protestantă, ocazie în care mulţi oameni au auzit pentru prima
oară mesajul mântuirii doar prin Hristos. Lumina s-a răspândit prin învăţăturile marilor reformatori, dar în
primul rând prin Biblia însăşi, care a fost tradusă în limbile vorbite şi pusă la dispoziţia oamenilor.
Tema prelegerilor pentru Săptămâna de Rugăciune din acest an, „Hristos, neprihănirea noastră”, este foarte potrivi-
tă, întrucât „nu este sub cer niciun alt Nume… în care trebuie să fim mântuiţi” (Faptele 4:12).
Ellen White a exprimat adevărul acesta foarte frumos cu ocazia unei sesiuni a Conferinţei Generale: „Singura cale
prin care oamenii vor fi capabili să rămână neclintiţi în luptă este aceea de a fi bine ancoraţi şi neclintiţi în Hristos. (…)
Propovăduirea lui Hristos cel crucificat, a lui Hristos, Neprihănirea noastră, este ceea ce satisface foamea sufletului.
Când le trezim oamenilor interesul pentru acest mare adevăr central, credinţa, speranţa şi curajul apar în inimă.”*
Vă încurajez ca, pe parcursul acestei săptămâni, să reflectaţi la aceste prelegeri speciale şi să vă luaţi timp pentru
Cuvântul lui Dumnezeu şi pentru rugăciune. Dacă aveţi în casa voastră copii, împărtăşiţi-le lecturile pregătite special
pentru ei!
Domnul să-i binecuvânteze pe credincioşii Săi de pe întreg pământul în timp ce vor studia şi se vor ruga în acest
ceas important al istoriei lumii!
Ted N. C. Wilson, preşedinte
Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea
* În General Conference Daily Bulletin, 28 ian. 1893 (vezi şi în Evenimentele ultimelor zile, ed. 2010, pp. 109, 110).
AUTORUL PRELEGERILOR
DOAR PRIN HAR Hans (Johann) Heinz, originar din Viena (Austria), a studiat
teologia la Séminaire Adventiste du Salève din Collonges
PE COPERTĂ: Prelegerile pentru Săp-
(Franţa). După absolvire, a lucrat patru ani ca pastor în Viena.
tămâna de Rugăciune de anul acesta
După 1957, a predat timp de 21 de ani la Seminarul Schloss Bo-
pun în evidență vestea cea bună a si-
genhofen (servind şapte ani ca director). Încheindu-și studiile
guranței salvării prin Hristos. Speranța
doctorale la Universitatea Andrews, a servit ca decan al Semi-
noastră este dragostea lui Isus și accep-
narului Marienhöhe din Darmstadt (Germania) între anii 1982
tarea de către El chiar și a celor mai de-
şi 1995. A scris câteva cărţi şi multe articole de teologie şi de is-
căzuți dintre păcătoși.
torie a bisericii. Lucrarea sa de doctorat, Justification and Merit
(Îndreptăţire şi merit), tratează diferenţele dintre doctrina meritului din Biserica
Romano-Catolică şi doctrina biblică despre neprihănirea prin credinţă. Heinz şi
soţia sa, Louisette, se bucură de o perioadă de pensionare activă în apropiere de
Bogenhofen, Austria.
„Iată, Eu vin curând...”

Misiunea noastră este să-L înălţăm pe Domnul Isus Hristos prin pre
zentarea de experienţe ale dragostei Lui nemărginite, de articole şi ştiri,
ajutându-l astfel pe cititor să-L cunoască mai bine pe Mântuitorul şi
să aibă o speranţă vie în apropiata Lui revenire.
Anul XCIV, octombrie 2017. Publicaţia oficială a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România.
Apare lunar, sub coordonarea Comitetului Uniunii.
Director Balla Lorand; Redactor-şef Teodor Huțanu; Consultanţi: Ştefan Tomoiagă, Aurel Neațu, Eduard Călugăru, Mihai Maur, Tiberiu
Nica, Georgel Pîrlitu, Viorel Răducan, Iosif Pașca, Gabriel Ban; Colaboratori speciali: Romică Sîrbu, Dragoș Mușat, Daniel Chirileanu, Florian
Ristea; Redactor web Marian Mihai; Lectura manuscrisului Adrian Neagu; Redactor-corector Livia Ciobanu-Mihai; Tehnoredactor Irina Toncu;
Adresa de corespondenţă: Curierul Adventist, str. Erou Iancu Nicolae nr. 38-38A, Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190; E-mail curierul@adventist.ro;
Website www.curieruladventist.ro; Imprimare Tipografia Fast Print, Şos. Cernica nr. 101, Pantelimon, jud. Ilfov, Tel. 021/323 00 20;
Fax 021/323 00 40
ISSN 1220-6725
2 Curierul Adventist
octombrie 2017

SĂPTĂMÂNA DE RUGĂCIUNE
VINERI
O făptură i-a spus arbitrului, care tocmai ho-

tărâse reluarea ultimului asalt, pe
motiv că lovitura sportivului italian
nouă!
Giulio Gaudini nu fusese concluden-
tă: „Am fost atins!”, Franţa pierzând
astfel medalia de aur în concursul pe
echipe. „De ce n-ai tăcut?” i-au re-
proșat colegii. „Pentru că”, a răspuns
Lucien, „deși arbitrul nu văzuse, eu
am știut și n-aș fi putut să trăiesc cu
asta.” Din nefericire, în ultimul timp
sunt din ce în ce mai puţini cei care
pun adevărul mai presus de orice,
de Aurel Neațu înaintea intereselor personale sau de
grup. Și nu vorbesc de cei care nu-L
cunosc pe Dumnezeu! Da, deși pare
surprinzător, vorbesc despre noi, cei
D
espre Luther se pot spune care ne numim (pe drept, de altfel,
să fac? Am semnat (pentru binele bi-
multe lucruri, inclusiv nega- din perspectiva învăţăturii) adevăra-
sericii, bineînţeles). De cealaltă parte,
tive, ca despre fiecare dintre ţii urmași ai lui Hristos. Ce-ar fi, de
a celor neclintiţi în credinţă, Luther
slujitorii lui Dumnezeu, de altfel. A dragul Lui, să facem împreună câţiva
spunea: Nu semnez! Ce o fi, om vedea
fost un om cu bune și rele, care a avut pași spre normalitate, așa cum este ea
după. Dumnezeu să-mi ajute! în Hristos, pentru a fi făpturi noi. Sau,
însă curajul, spre deosebire de mulţi
alţii, de a sta de partea adevărului. am putea numi pașii aceștia teze pe
Să identificăm nevoia! care Luther le-ar adresa creștinului
Prin studierea asiduă a Cuvântului a „Nevoia cea mai mare pe care o
ajuns aproape de Dumnezeu, a des- modern. Oricum, important este să
are lumea este aceea de bărbaţi – băr- accepţi că mesajul este și pentru tine.
coperit și înţeles adevăruri ascunse
baţi care să nu se lase cumpăraţi sau
contemporanilor săi, s-a bucurat de
vânduţi, bărbaţi care să fie cinstiţi şi Fii sincer cu tine însuţi!
călăuzirea Cerului, răspunzând ne-
credincioşi în adâncul sufletului lor, Cel mai edificator test al nașterii
condiţionat chemării divine. Nu a dat
înapoi, nu s-a temut, așa cum bine re- bărbaţi care să nu se teamă să spună din nou, dovada schimbării lăuntrice,
marcă serva Domnului: păcatului pe nume, bărbaţi a căror îl constituie, fără doar și poate, testul
„Neclintit ca o stâncă a stat Luther, conştiinţă este la fel de bine orientată sincerităţii. Fii, în primul rând, sincer
în timp ce valurile cele mai furioase către datorie, precum este acul busolei cu tine însuţi! Dispoziţia de a-ţi recu-
ale puterii lumeşti loveau asupra lui către pol, bărbaţi care vor lua poziţie noaște greșelile, limitele, și de a nu te
fără să-i facă vreun rău. Simpla putere neclintită pentru adevăr, chiar dacă minţi că lucrurile incorecte din viaţa
a cuvintelor lui, atitudinea sa neînfri- s-ar prăbuşi cerurile.”2 ta au o justificare acceptabilă ar trebui
cată, ochii calmi şi grăitori şi fermita- Auzim, ce-i drept nu prea des, să fie parte integrantă din compor-
tea neschimbătoare exprimată în fie- despre oameni, unii cu o situaţie tamentul oricărui creștin convertit.
care cuvânt şi faptă au făcut o impresie materială precară, care returnează „Nimeni”, spune Pavel, „să nu aibă
profundă asupra adunării. Era evident diferite bunuri găsite, obiecte sau despre sine o părere mai înaltă decât
că nu putea fi determinat să se supună bani, negândindu-se vreo clipă să-și se cuvine, ci să aibă simţiri cumpăta-
mandatului Romei, nici prin promisi- însușească un bun care nu le aparţi- te…” (Romani 12:3 u.p). Poate prea
uni, nici prin ameninţări.”1 ne. Câtă lume, ar spune Esop (filozof mult timp am fost în competiţie cu
Ce deosebire este între Luther și grec), dacă ar fi contemoran cu noi, și ceilalţi, și asta ne-a făcut orgolioși și
unii lideri (așa-zis creștini) din peri- niciun OM. necinstiţi. Privind la oameni și ra-
oada comunistă, care cu nonșalanţă La olimpiada din 1928, de la Am- portându-ne la ei, am învăţat să ne
scuzau compromisul, spunând: Ce era sterdam, scrimerul Lucien Gaudin ascundem, să ne bucurăm în secret
Curierul Adventist 3
octombrie 2017

Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă.
—2 Corinteni 5:17
de micile plăceri ale omului firesc, și timpul să treacă fără ca interiorul să de a închide ochii când se întâmplă
asta ne-a făcut duplicitari. E timpul să fie schimbat. Aici, cred eu, avem de vreo nedreptate, de a nu recunoaște
privim doar la Hristos! Fii mereu în câștigat o bătălie. Nu există posibili- când greșești, de a te minţi și pe tine
competiţie cu tine însuţi și câștigă în tatea compensării, dacă cumva vre- însuţi că stai bine, de a nu deranja pe
fiecare zi bătălii pe câmpul de luptă al unul dintre noi are vreo speranţă de cineva atunci când trebuie să spui lu-
sfinţirii, cu omul firesc! felul acesta. Fiţi dușmanii ipocriziei și crurilor pe nume, oricare din ele în
ai mediocrităţii spirituale! Lucraţi și interes propriu. Nu e nevoie să furi,
Fii onest cu ceilalţi! trăiţi ca pentru Domnul, învăţând de să înșeli sau să minţi flagrant; aceste
Prea des, de data aceasta, ne lovim la El blândeţea, smerenia, modestia și mici compromisuri produc aceleași
la tot pasul de vorbele frumoase, dar excelenţa caracterului. efecte, aceleași consecinţe dezastru-
nesincere, de complezenţă, cu care ne Singura speranţă este să rămânem oase: o minte care nu mai deosebește
alintăm unii pe alţii. Avem un discurs lângă Acela care nu a făcut nici cel binele de rău, ochi bolnavi, care văd
diferit, spunem noi diplomatic, în mai mic compromis, care nu a fugit doar prin ceaţă.
realitate de multe ori ipocrit, faţă de de suferinţă. Prin studiu și rugăciu- Îi datorăm lui Dumnezeu o via-
ceea ce gândim sau credem cu ade- ne, prin devoţiune constantă, să fim ţă schimbată! Trăim finalul istoriei
vărat despre interlocutorul nostru. O aproape de Dumnezeu și să rămânem acestui pământ, dar nu ne ridicăm la
astfel de atitudine, pacifistă, va lăsa în El. Să lăsăm veșnicia să inunde via- înălţimea vremurilor! Hotărârea de a
nerezolvat fondul problemei și nu ţa noastră zilnică și să creștem în sfin- rămâne în Hristos ar trebui să fie pri-
va îndepărta cauzele, ale căror efec- ţenie, la fiecare pas al credinţei, prin oritatea noastră, a urmașilor Lui. Să
te se vor păstra, transformându-le Duhul Sfânt. cerem Domnului să deschidă cerul
în veșnice generatoare de tensiuni și să reverse Duhul Sfânt peste noi și
mocnite, care, în final, vor distruge Om nou în Hristos! peste biserica Sa. E timpul să fim au-
relaţiile. Curajul de a spune adevărul „Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hris- tentici, creștini veritabili, asemenea
întotdeauna, indiferent de implicaţii, tos; dacă, cel puţin, L-aţi ascultat şi oamenilor lui Dumnezeu, purtători
cu riscul de a pierde pe termen scurt dacă, potrivit adevărului care este în de stindard, și să scriem împreună cu
aprecieri sau foloase, i-a caracterizat Isus, aţi fost învăţaţi cu privire la felul El ultima pagină a istoriei acestui pă-
de-a lungul timpului pe adevăraţii vostru de viaţă din trecut, să vă dez- mânt – cu viaţa noastră, dacă e nevo-
reprezentanţi ai lui Hristos și ar tre- brăcaţi de omul cel vechi care se stri- ie. E timpul să ridicăm ochii din colb
bui să ne definească și pe noi. „Iată că după poftele înşelătoare şi să vă în- și să privim la Cel care vine, Singurul
ce trebuie să faceţi: Fiecare să spună noiţi în duhul minţii voastre şi să vă care oferă veșnicia! 
aproapelui său adevărul; judecaţi în îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după
porţile voastre după adevăr și în ve- chipul lui Dumnezeu, de o neprihăni- 1 Ellen G. White, Istoria mântuirii, p. 348.
derea păcii” (Zaharia 8:16). Și nu uita re şi o sfinţenie pe care le dă adevărul” 2 Ellen G. White, Educaţie, p. 57.
porunca: Iubește pe aproapele tău ca (Efeseni 4:20-24).
pe tine însuţi. E timpul să iertăm și De-a lungul istoriei pământului,
să fim iertaţi! Să iubim, să acceptăm, Î N T R E B Ă R I P E N T R U
Dumnezeu a avut și a pregătit slu-
să dăruim, să trăim frumos ca în tim-
pul zilei, „ca unii care am văzut noi
jitori integri, neînfricaţi, puternici,
oameni care să nu facă compromis,
meditație şi discuţie
înşine, cu ochii noștri, mărirea Lui” nici rabat de la principiile Sale. Dar
(2 Petru 1:16 u.p). parcă niciodată nu a fost o vreme în Ce înseamnă pentru tine să fii om
care astfel de oameni să fie din ce în 1 nou în Hristos?
Fii credincios în lucrurile mici! ce mai greu de găsit.
Cred că e timpul să fim credin- Într-o societate în care compro- Ce forme înșelătoare ar putea lua
cioși și în lucrurile mici (mici, doar misul este cheia pentru putere – pen- 2 compromisul, ca să fie acceptat?
în mintea noastră), care definesc cu tru a te ridica mai sus, pentru o viaţă
adevărat caracterul unui om. Toate mai comodă și îndestulată –, acesta Ce lucruri mici nu ar trebui să
care se văd sunt importante: Saba- poate lua diferite forme, având mul- 3 lipsească din viaţa ta de credinţă?
tul, zecimea, misiunea, închinarea, te feţe ascunse: fie că e vorba de ma-
spunea Domnul Isus, dar nu lăsaţi ca nipulare, de ascunderea adevărului,
octombrie 2017

SABAT DIMINEAȚĂ
Cuvântul
lui Dumnezeu, Biblia la îndemâna poporului
Efortul de a pune Biblia la dispo-
fundamentul
ziţia oamenilor, în limba vorbită de
ei, a fost dus mai departe de alţii. În
1522, la două sute de ani de la naş-
terea lui Wycliffe, Martin Luther, cel
mai cunoscut reformator, a publicat
credinţei noastre
traducerea sa în germană a Noului
Testament. În 1534, a apărut prima
sa traducere completă a Bibliei, care
a fost primită cu bucurie de oamenii
de rând vorbitori de germană. Însă
autorităţile nu le-au împărtăşit bucu-
ria: „În zadar s-a apelat la autorităţi-
de Ted N. C. Wilson le civile şi religioase pentru a zdrobi
erezia. În zadar s-a recurs la închi-
soare, tortură, foc şi sabie. În ciuda
faptului că mii de credincioşi şi-au si-
M
gilat credinţa cu sângele lor, lucrarea
icul alai aducea la prima să şteargă fără urmă amintirea refor- a avansat. Persecuţia a servit doar la
vedere cu un cortegiu fune- matorului. răspândirea adevărului.”2
rar obişnuit: erau prezenţi De ce atâta ură? De ce atâta venin? În perioada în care Martin Luther
membri ai clerului, trecători curioşi Pentru că John Wycliffe îndrăzni- punea Cuvântul lui Dumnezeu la dis-
şi oameni cu lopeţi. Un singur lucru se să îl sfideze pe papă, îndrăznise să poziţia germanilor de rând, William
lipsea: sicriul cu trupul celui decedat. predice contra călugărilor paraziţi şi, Tyndale călca pe urmele lui Wycliffe,
mai grav, îndrăznise să traducă Biblia ocupându-se de o nouă traducere a
O procesiune funerară ieşită din din latină în engleză, punând Sfântul
comun Bibliei în limba engleză. Spre deose-
Cuvânt al lui Dumnezeu la dispoziţia bire de Wycliffe, care tradusese după
Când alaiul a intrat în cimitirul poporului, în limba lor natală. Preoţii,
un text latin, el a pornit de la textul
Bisericii Parohiale „Sfânta Maria” din episcopii şi papa însuşi ştiau că lumi-
original ebraic şi grecesc. Întrucât lu-
Lutterworth (Anglia), în aer plutea un na din Cuvântul lui Dumnezeu avea
crarea sa nu a fost agreată în Anglia,
iz de frenezie şi de răzbunare. În sfâr- să împrăştie bezna care îi menţinea la
Tyndale a fugit în Germania, iar în
şit, John Wycliffe, marele eretic, avea putere pe ei şi sistemul lor corupt.
„Însă arderea osemintelor unui 1525 a fost tipărit Noul Testament
să-şi primească pedeapsa meritată, la
43 de ani de la înmormântarea sa! asemenea om nu i-a putut distruge în traducerea sa – primul Nou Testa-
Când au ajuns la mormântul său, influenţa”, scria secole mai târziu te- ment tradus în engleză din originalul
oamenii s-au apucat imediat să dea ologul şi istoricul George Townsend. grecesc.
pământul la o parte şi au săpat adânc „Cum spunea John Foxe în cartea sa În scurt timp, traducerea sa a fost
până când lopeţile au dat de lemn. despre martiri: «Deşi l-au exhumat, adusă clandestin în Anglia, stârnind
După ce au deschis sicriul, mâinile i-au ars osemintele şi i-au aruncat ce- bucuria poporului, dar şi ostilitatea
profanatoare au luat osemintele lui nuşa în râu, Cuvântul lui Dumnezeu autorităţilor. În 1535, în timp ce se
Wycliffe din locul lor de odihnă şi şi adevărul învăţăturii lui, cu roadele şi ocupa de traducerea Vechiului Testa-
le-au aruncat în foc. izbânda aduse de ele, n-au putut să le ment, Tyndale a fost trădat. A făcut
Nereuşind să-l execute în timpul ardă; ele au rămas vii până astăzi.»”1 500 de zile de închisoare, după care
vieţii, papalitatea era hotărâtă să-şi Wycliffe a scăpat de flăcări până a fost martirizat – strangulat cu lan-
aducă planul la împlinire măcar după după moartea sa, dar mulţi alţii după ţuri şi ars pe rug. Prietenii de încre-
moartea sa. După arderea oseminte- el au fost arşi pe rug, au fost decapi- dere i-au dus lucrarea la bun sfârşit
lor, prelaţii au luat cu satisfacţie ce- taţi, au fost înecaţi – au fost marti- şi, la câţiva ani după moartea sa, a
nuşa şi au aruncat-o în râul Swift din rizaţi din cauza loialităţii lor faţă de fost publicată traducerea completă a
apropiere, crezând că izbutiseră astfel Dumnezeu şi faţă de Cuvântul Său. Bibliei.
octombrie 2017

Acum este timpul să ne formăm o credinţă, o convingere
şi o încredere totală în Cuvântul lui Dumnezeu.
Pasiunea reformatorilor mas până târziu noaptea şi, uneori, pe adresează tuturor membrilor Bise-
Ce i-a determinat pe oamenii parcursul întregii nopţi, rugându-ne ricii Adventiste de Ziua a Şaptea, cu
aceştia să sfideze suferinţa şi chiar pentru lumină şi studiind Cuvântul. scopul de a le oferi câteva principii
moartea pentru a pune Cuvântul lui Fraţii aceştia s-au adunat din nou şi călăuzitoare în vederea studierii Bi-
Dumnezeu la dispoziţia poporului? din nou pentru a studia Biblia, ca să-i bliei.” El explică faptul că există două
Dorinţa fierbinte ca poporul să cu- cunoască semnificaţia şi să fie pregă- metode de abordare a Scripturii:
noască adevărul lui Dumnezeu. În tiţi să o prezinte cu putere.”5 Metoda istorico-critică minimi-
momentul în care au deschis ochii şi zează nevoia de credinţă în Dumne-
au văzut adevărul Bibliei, oamenii au Un ochi critic zeu şi de ascultare de poruncile Sale.
observat contradicţiile dintre Cuvân- Astăzi, unii se opun principiului Mai mult, ea plasează în penumbră
tul lui Dumnezeu şi învăţăturile pre- de interpretare literală a Bibliei. În elementul divin al Bibliei, care are
oţilor. Adevărul avea să-i elibereze de opinia lor, ea ar trebui privită cu ochi statut de carte inspirată (de aici şi
sub domnia fricii instaurate de insti- critic, pentru a discerne ce părţi din unitatea ei), şi subestimează sau in-
tuţia bisericii.3 Cuvântul lui Dumnezeu au semni- terpretează eronat profeţiile apoca
Ellen White a împărtăşit pasiu- ficaţie pentru noi, cei din secolul al tice şi pasajele escatologice ale
lip
nea reformatorilor pentru facilitarea XXI-lea. În loc să compare text cu Bibliei. De aceea, îi îndemnăm pe ad-
accesului liber la Scripturi: „Biblia text, ei decid ce este şi ce nu este rele- ventişti să evite utilizarea procedeu-
nu a fost dată doar pentru slujitorii vant în funcţie de ce le dictează înţe- lui deductiv asociat metodei istorico-
altarului şi pentru oamenii învăţaţi”, lepciunea umană. critice.
scria ea. „Fiecare bărbat, femeie şi Una dintre principalele contro- În loc de aceasta, noi considerăm
copil ar trebui să citească personal verse cu care ne confruntăm ca ad- că este util să promovăm principiile
Scripturile. Nu aştepta să ţi-o citeas- ventişti de ziua a şaptea este cea refe- de studiu al Bibliei care sunt confor-
că pastorul! Biblia este Cuvântul lui ritoare la autoritatea Bibliei. me cu învăţăturile ei, care păstrează
Dumnezeu pentru tine. Săracul are Să nu uităm că Scripturile sunt unitatea ei şi care pleacă de la premi-
tot atâta nevoie de ea ca şi bogatul, cel singura noastră apărare şi să aplicăm sa că Biblia este Cuvântul lui Dumne-
neînvăţat ca şi cel învăţat. Iar Hristos şi să promovăm metoda de interpre- zeu. Acest tip de abordare ne va con-
a făcut acest Cuvânt atât de clar, încât tare istorico-biblică, permiţându-i duce la o experienţă satisfăcătoare şi
nimeni nu are de ce să se poticnească Bibliei să se interpreteze singură, în- adecvată cu Dumnezeu.7
atunci când îl citeşte.”4 văţătură peste învăţătură, poruncă Dumnezeu ne-a încredinţat man-
Graţie principiilor protestante peste poruncă! datul de apărători ai Cuvântului Său,
de interpretare literală a Bibliei şi de Să luăm seama la următorul sfat pentru că el s-a dovedit a fi adevărat
interpretare a Bibliei cu Biblia, ma- despre acceptarea Bibliei aşa cum es- şi pentru că el schimbă viaţa oameni-
joritatea adevărurilor noastre funda- te: „De la cei care Îl urmează, Dum- lor. Oamenii în general cred că totul
mentale – Sabatul, starea morţilor, nezeu cere mai mult decât îşi dau sea- este relativ, dar se înşală! Există re-
sanctuarul şi judecata de cercetare ma mulţi. Dacă nu vrem să ne clădim alităţi absolute şi ele pot fi găsite în
– au fost stabilite până la organizarea speranţele pentru cer pe o temelie Cuvântul lui Dumnezeu, la care ni se
oficială a Bisericii Adventiste de Ziua falsă, trebuie să acceptăm Biblia aşa cere o aderare completă.
a Şaptea, în anul 1863. cum este şi să credem că Domnul
Ellen White descrie astfel meto- spune exact ce scrie în ea.”6 Timp pentru Cuvântul
da folosită pentru stabilirea acestor lui Dumnezeu
adevăruri: „Fratele [Hiram] Edson Metode de studiere a Bibliei Trăim în perioada laodiceeană, în
şi alţii, care au fost nişte persoane in- Biserica Adventistă de Ziua a Şap- care creştinismul este caracterizat de
teligente, nobile şi corecte, s-au aflat tea a publicat un document oficial superficialitate. Diavolul va încerca să
printre aceia care, după trecerea datei despre metodele de studiere a Bibli- ne distragă atenţia de la Biblie şi de la
din 1844, au cercetat adevărul ca pe o ei. Documentul a fost votat de către adevăr. El va recurge la toate metode-
comoară ascunsă. Eu am participat la Comitetul Executiv al Conferinţei le posibile – recreerea, materialele au-
adunări cu ei, am studiat împreună şi Generale cu ocazia Consiliului Anual dio-vizuale, divertismentul, munca,
ne-am rugat stăruitor. Adesea am ră- de la Rio de Janeiro (Brazilia) şi „se muzica, dezacordurile şi conflictele
octombrie 2017

DOAR
PRIN HAR
Într-o vreme când
liderii religioşi
puneau accent pe
condamnare, Isus
a pus accentul pe
har şi pe iertare,
după cum putem
observa în inte
racţiunea Sa cu
femeia prinsă în
adulter (Ioan 8).
interne, ereziile, dezbinarea familii- culată „să înşele, dacă va fi cu putinţă, 2 Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011,
p. 159.
lor, problemele financiare – ca să nu chiar şi pe cei aleşi” (Matei 24:24). 3 „William Tyndale”, pe http://greatsite.com/
ne mai luăm timp pentru Cuvântul timeline-english-bible-history/william-tyndale.
lui Dumnezeu. A sosit timpul! html.
A sosit timpul să includem studiul Vine furtuna. Este timpul să clă- 4 Ellen G. White, Manuscrisul 12, 7 febr. 1901.
Bibliei în programul nostru zilnic! Bi- dim pe temelia solidă a Cuvântului 5 Ellen G. White, Solii alese, cartea 1, ed. 2012,
blia este vitală pentru noi deoarece ne lui Dumnezeu. Isus Însuşi ne arată p. 184.
aşază faţă în faţă cu Domnul Hristos. cum să ne pregătim: „De aceea, pe 6 Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 5,
Ea ne învaţă că mântuirea este posibi- oricine aude aceste cuvinte ale Mele ed. 2016, p. 145.
lă doar prin bizuirea completă pe El. şi le face îl voi asemăna cu un om cu
7 „Methods of Bible Study”, https://www.ad-
ventist.org/en/information/official-statements/
Ea ne vorbeşte despre viaţa şi moartea judecată care şi-a zidit casa pe stân- article/go/-/methods-of-bible-study/.
Sa, despre învierea Sa, despre lucrarea că. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, 8 Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011,
Sa pentru noi în Locul Preasfânt din au suflat vânturile şi au bătut în casa p. 513.
sanctuarul ceresc. Ne aduce aminte aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru
că Sabatul este sigiliul Său special şi că avea temelia zidită pe stâncă” (Ma-
legământul Său cu poporul care pă- tei 7:24,25). Î N T R E B Ă R I P E N T R U
zeşte poruncile Sale. Ea ne întăreşte
convingerea şi speranţa în revenirea
Credinţa şi convingerile noastre
trebuie clădite pe Cuvântul nepieritor
apropiată şi literală a Răscumpărăto- al lui Dumnezeu. Biblia, păstrată şi
rului nostru. Ea ne ajută să ştim că Îi pecetluită cu sângele martirilor cre- Ce semnificaţie istorică are arderea
slujim unui Dumnezeu care nu ne va dincioşi, transcende timpul şi cultu- 1 osemintelor lui Wycliffe?
abandona la greu şi a cărui biserică va ra. Este Cuvântul Dumnezeului viu
triumfa asupra atacurilor Diavolului. şi, prin călăuzirea Duhului Sfânt, pu- Cum ne putem îmbunătăţi
Este timpul să ne formăm o cre- tem găsi răspunsurile atât de necesare metodele de studiu al Bibliei
dinţă, o convingere şi o încredere to- astăzi!  2 pentru a obţine mai multe
tală în Cuvântul lui Dumnezeu. Ştim beneficii?
că va veni timpul când nu ne vom
Ce înseamnă că „vine furtuna”?
mai putea baza pe simţuri, când ne va
fi prezentată „amăgirea cea mai pu-
1 George Townsend, The Acts and Monuments of 3 Cum ne pregătim pentru ea?
John Foxe: With a Life of the Martyrologist, and
ternică, aproape convingătoare”8, cal- Vindication of the Work, vol. 3, p. 96.
I M A G E : I N T E L L E C T U A L R E S E R V E S I N C . octombrie 2017

SABAT DUPĂ-AMIAZĂ
Harul și
pregătirea
T
răim în vremea sfârșitului.
Semnele timpului, care se îm- pentru
a doua venire
plinesc cu rapiditate, decla-
ră că venirea lui Hristos este foarte
aproape. Zilele pe care le trăim sunt
solemne și importante. Duhul lui
Dumnezeu este retras de pe pământ
treptat, dar sigur. Plăgile și judecățile
deja au început să cadă asupra acelo-
ra care disprețuiesc harul lui Dumne-
zeu. Nenorocirile care au loc pe uscat de Eduard Călugăru
și pe mare, tulburările din societate,
veștile de război nu prevestesc nimic
bun. Ele anticipează evenimente imi-
nente, de cea mai mare intensitate.”1
România, București: Sâmbătă, După ce programul s-a terminat,
SUA, Florida: Sâmbătă, 16 septembrie 2017 o soră care se apropie de 90 de ani s-a
9 septembrie 2017 dus la pastor dorind să discute des-
La o săptămână distanță, în Ro-
Guvernatorul statului Florida, mânia, în comunitatea Labirint din pre cele prezentate. I-a spus că este
Rick Scott, cu câteva ore înainte ca București, sâmbătă după-amiază a gata să doneze 12 000 de lei pentru
uraganul Irma să lovească statul fost un program special. Brașov Mi- spitalul din Irak. I-a dat numărul de
american, a făcut un ultim apel că- hai, pastor în comunitatea Labirint și telefon și adresa, spunându-i că îl aș-
tre locuitorii care primiseră ordin responsabil de proiect, și echipa lui de teaptă a doua zi în vizită. Pastorul s-a
de evacuare (potrivit The Guardian): 12 voluntari au povestit experiențele gândit că sora, fiind în vârstă, a cam
„Trebuie să plecați – nu diseară, nu prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu, încurcat cifrele. „Poate că a vrut să
într-o oră, ci chiar acum. Aceasta este au trecut cu bine timp de o săptămâ- spună 1 200 de lei.” Oricum, darul era
cea mai catastrofală furtună pe care a nă în Irak. Au adus și două familii de important și bine-venit.
văzut-o vreodată statul.” Peste 6 mili- refugiați din București, care au intrat A doua zi a plecat la adresa pri-
oane de persoane din statele Florida cu acea ocazie pentru prima dată în- mită întrebându-se despre ce sumă
și Georgia primiseră ordin de evacua- tr-o biserică creștină. era vorba. După ce i-a povestit timp
re. „Aceasta este ultima dumneavoas- În timpul programului a fost pre- de o oră despre perioada interbelică
tră șansă să luați o decizie corectă”, zentat planul de susținere, împreună și despre comunism, sora i-a adus
le-a transmis guvernatorul. cu ADRA, a spitalului adventist din un plic și l-a rugat să numere banii.
Și mulți au fost gata. Gata să ple- Irak, singurul spital pentru refugi- Erau, așa cum se gândise, 1 200 de lei.
ce, gata să lase case, terenuri și alte ați din nordul Irakului (este la 20 Înainte de plecare, cu o tresărire sora
lucruri agonisite o viață întreagă, fără de kilometri de Mosul și deservește spuse: „Era să uit. Trebuie să aduc și
să se uite în urmă, ca soția lui Lot. Au 100 000 de refugiați; pentru mai mul- celălalt plic.” Încă 12 800 de lei. În
lăsat și au plecat. În acest timp al isto- te informații, vezi site-ul ADRA – total, 14 000 de lei, gata să fie oferiți
riei știm că harul este aproape să fie http://adra.ro/stiri/sustine-si-tu-pri- pentru proiect. Însă partea și mai in-
închis și trebuie ca pregătirea noastră mul-spital-de-refugiati.html ). teresantă acum urmează. O femeie
să ne ajute să luăm deciziile potrivite. modestă, care trăiește din pensie, de
octombrie 2017

De aceea, și voi fiți gata;
căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
—Matei 24:44
unde să aibă o sumă așa de mare pe Petru a fost lângă Domnul Isus. A Isus este Vița
care să o doneze pentru un proiect de stat și a învățat de la El. A făcut lucra- Care este secretul? Cum poți să
care aude acum prima dată? A venit re misionară. A avut rezultate mari. fii gata? Ce a înțeles Petru și ce s-a
explicația. De la o vreme, când mer- A declarat în fața celorlalți că este schimbat în viața lui? Secretul îl gă-
ge la magazin să facă cumpărăturile gata. Și n-a fost așa. Nu ești gata pen- sim în învățăturile pe care Domnul
și ajunge la casă să plătească, vine tru că te-ai hotărât și faci o declarație. Hristos le-a dat ucenicilor în seara
cineva din spate și îi spune casierei: Nu ești gata pentru că lucrezi pentru aceea în drum spre Ghetsemani, la
„Plătesc eu pentru mamaie.” I-a fost Hristos. Nu ești gata pentru că ai poalele Muntelui Măslinilor.
rușine și s-a gândit să schimbe ma- unele rezultate. Nu ești gata pentru „«Eu sunt Vița, voi sunteți mlădi-
gazinul. Dar scena s-a repetat. Acum că te-ai hotărât să vrei să fii gata. țele», a zis Hristos către ucenici. Cu
s-a obișnuit, iar sumele economisite „Când Petru spunea că-L va urma toate că avea să fie despărțit de ei,
astfel le pune deoparte pentru Dum- pe Domnul său chiar și la închisoa- unirea spirituală cu El rămânea ne-
nezeu. Așa s-a strâns o mare parte re şi la moarte, așa se şi gândea să schimbată. Legătura care este între
din suma donată. facă; dar el nu se cunoștea pe sine. mlădiță şi viță, a zis El, reprezintă le-
Ce înseamnă să fii gata? Să strângi În ascunzișurile inimii lui erau ele- găturile voastre cu Mine. Altoiul este
în fiecare zi ceea ce pare să fie în plus. mente de răutate, pe care împreju- înfipt în vița cea vie şi apoi crește în
Să strângi acum pentru o perioadă rările urmau să le scoată în evidență. tulpină, legându-se fibră cu fibră şi
când trebuie să oferi. Poate că altci- Dacă el nu-şi dădea seama de peri- nervură cu nervură. Viața viței devi-
neva s-ar fi gândit să cheltuiască mai colul în care se afla, lucrurile acestea ne viața mlădiței. Tot așa şi sufletul
mult. Însă această soră a văzut oportu- puteau să-l ducă la ruină veșnică. care era mort în nelegiuiri şi păcate
nitatea de a-și strânge o comoară în cer. Mântuitorul a văzut în el o iubire primește viață prin legătura cu Hris-
de sine şi o siguranță care urmau să tos. Legătura cu El se face prin cre-
Petru copleșească până şi iubirea pentru dința în El ca Mântuitor personal.
Lucrarea Domnului Hristos se Hristos. În experiența lui se mani- Păcătosul își unește slăbiciunea cu
apropia de sfârșit. Cina specială de festaseră multă slăbiciune, multe tăria lui Hristos, goliciunea sa cu pli-
Paște fusese servită împreună cu păcate nerăstignite, un duh de ne- nătatea lui Hristos, nimicnicia sa cu
ucenicii. Picioarele lui Petru fusese- păsare, un temperament nesfințit şi puterea dăinuitoare a lui Hristos. El
ră spălate. El și ceilalți apostoli, cu o intrare necugetată în ispită. Aver- are gândul lui Hristos. Natura ome-
excepția lui Iuda, fuseseră declarați tismentele pline de gravitate ale lui nească a lui Hristos a atins natura
curați. Acesta este contextul în care Hristos erau o invitație la cercetarea noastră omenească şi natura noastră
este făcută declarația: „Doamne, (...) inimii.”2 omenească a atins divinitatea. În fe-
cu Tine sunt gata să merg chiar și în Când privim la sfârșitul vieții lui lul acesta, cu ajutorul Duhului Sfânt,
temniță și la moarte” (Luca 22:33). Petru vedem un alt om. „Ucenicul omul ajunge să primească natura
Și, după toate aparențele, așa trebu- odinioară atât de nepregătit să vadă dumnezeiască. El este primit în Cel
ia să fie. Însă Isus i-a răspuns: „Petre, crucea a considerat că este o bucu- Preaiubit.
îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul rie să-şi dea viața pentru Evanghelie, Această unire cu Hristos, odată
până te vei lepăda de trei ori că nu simțind numai că, pentru el, care-L realizată, trebuie păstrată. Hristos a
Mă cunoști” (v. 34). Ce contrast! Pe- tăgăduise pe Domnul, era o onoare zis: «Rămâneți în Mine, şi Eu voi ră-
tru spune că este gata, iar Isus îi spu- prea mare să moară în același fel în mâne în voi. După cum mlădița nu
ne că în aceeași zi se va lepăda de El care murise Învățătorul său.”3 poate aduce rod de la sine, dacă nu
de trei ori. rămâne în viță, tot așa nici voi nu
octombrie 2017

puteți aduce rod dacă nu rămâneți ie să ne prindem de Isus şi să primim Hristos. Căci harul este puterea lui
în Mine.» Aceasta nu este o atingere de la El, prin credință, tăria şi desă- Dumnezeu. 
întâmplătoare şi nici o legătură din vârșirea Lui de caracter.”4
când în când. Mlădița ajunge parte 1 Ellen G. White, Mărturii pentru biserică,
integrantă din viță. Revărsarea de A fi gata vol. 9, p. 15.
viață, tărie şi putere de rodire de la Domnul Hristos, în parabola celor 2 Ellen G. White, Viața lui Iisus, 2008, p. 642.
rădăcină la ramuri nu este împiedi- zece fecioare, prezintă cinci fecioare 3 Ellen G. White, Educație, 2012, p. 80.
cată de nimic şi curge neîntrerupt. care aveau untdelemn de rezervă. Când 4 Ellen G. White, Viața lui Iisus, 2008, pp. 644,
Despărțită de viță, mlădița nu poate a venit mirele, „cele ce erau gata au in- 645.
să trăiască. Nici voi, a zis Iisus, nu pu- trat cu el în odaia de nuntă și s-a încuiat
teți trăi despărțiți de Mine. Viața pe ușa” (Matei 25:10). Au strâns untde-
care ați primit-o de la Mine nu poate lemn de rezervă și acum erau gata.
fi păstrată decât printr-o legătură ne- Într-o altă ocazie, Domnul Hris- Î N T R E B Ă R I P E N T R U
întreruptă. Fără Mine nu puteți birui tos le îndreaptă ucenicilor atenția
niciun păcat şi nu puteți să vă împo- spre cei care erau gata și la care ei meditație şi discuţie
triviți niciunei ispite. nu se gândiseră. „Ridicați-vă ochii și
«Rămâneți în Mine, şi Eu voi ră- priviți holdele, care sunt albe acum,
mâne în voi.» A rămâne în Hristos
înseamnă a primi fără încetare Du-
gata pentru seceriș” (Ioan 4:35).
Harul pe care Cerul ni l-a acordat
1 Ce înseamnă să fii gata?
hul Lui şi a trăi o viață de supunere a fost plătit așa de scump. Tot Cerul
fără rezerve în slujba Lui. Canalul de este interesat de salvarea noastră.
2 Ce este cercetarea de sine?
legătură între om şi Dumnezeu tre- Acceptarea harului în viața noastră Care sunt rezultatele, dacă ești
buie să fie deschis continuu. După ne va transforma, ne v-a schimba și 3 „în viță” (Ioan 15:12-13,17)?
cum mlădița trage neîntrerupt seva ne va ajuta să fim gata pentru mare-
din vița-de-vie, tot astfel şi noi trebu- le eveniment al revenirii Domnului
Ziua
Porților
Deschise
comenzi@viatasisanatate.ro
 24 de ore www.viatasisanatate.ro
021 323 00 20 • 0740 10 10 34
 20% reducere* 0787 52 37 12
* Excepție fac Biblia de studiu și Imnurile Creștine, care au

reducere 10%. Nu sunt incluse în ofertă cărțile din proiectul
Cartea Anului.
Livrare gratuită pentru comenzi de minimum 90 de lei prin
Poşta Română, respectiv 150 de lei prin curierat rapid.
octombrie 2017

Darul Sacrificiului Anual anul 1922, în timpul recesiunii eco-
nomice, şi a constituit un dar mondial
pentru susţinerea misionarilor din în-
treaga lume. Lipsa mijloacelor financi-
are punea în pericol menţinerea lor în
câmpurile misionare. După aproape o
sută de ani de la acel eveniment, Bise-
C
ăci cunoaşteţi harul Dom- nezeu nu poate fi altceva decât harul rica Adventistă mondială continuă să
nului nostru Isus Hristos. El, Său. De aceea, el nu este preocupat răspândească Evanghelia în întreaga
măcar că era bogat, S-a făcut în primul rând de mărimea darului, lume, iar darul din această săptămână
sărac pentru voi, pentru ca, prin să- ci de roadele harului lui Dumnezeu, are rolul de a susţine această lucrare.
răcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi” (2 Co- manifestate în viaţa credincioşilor. La început a fost un dar al sacrifi-
rinteni 8:9). Ei erau gata să dăruiască pentru că ciului, asemenea darului oferit de cre-
Dacă veţi întreba pe cineva care bucuria harului lui Dumnezeu a dincioşii din Macedonia. Credem că a
a fost scânteia care a aprins focul umplut inimile lor. Macedonenii au sosit din nou timpul ca acest dar să nu
Reformei în Germania – iar de aici văzut în iubirea lui Dumnezeu şi în fie doar unul obişnuit, ci unul cu totul
a cuprins întreaga Europă şi l-a de- harul manifestat la Golgota pe ade- special, unul al sacrificiului, pentru ca
terminat pe Martin Luther să afişeze văratul Dăruitor şi voiau să-şi expri- în acest mod să poată arăta spre mare-
cele 95 de teze pe uşa bisericii din me recunoştinţa. Pentru ei, dăruirea le sacrificiu de la Golgota.
Wittenberg – răspunsul imediat ar nu era un mijloc pentru a arăta cât de Prin darul adunat de la credincio-
putea fi: banii. Era o perioadă în care mult fac ei pentru Dumnezeu, ci cât şii veniţi dintre neamuri, un dar uni-
banii dominau nu doar viaţa socială de mult a făcut Dumnezeu pentru ei. versal, Pavel dorea să întărească uni-
şi economică, ci şi pe cea religioasă. Acelaşi adevăr îl exprimă şi scrii- tatea bisericii, să-i apropie pe cei din
În această Săptămână de Rugăciu- toarea Ellen White: „Dragostea expri Ierusalim de cei ce erau mai departe,
ne redescoperim cel mai preţios as- mată la Calvar trebuie reafirmată, nu doar geografic, dar şi cultural.
pect al existenţei şi al mântuirii noas- reconsiderată şi răspândită în toate Avem un mesaj comun în această
tre: harul nemeritat al lui Dumnezeu bisericile noastre. Vom face noi tot ce Săptămână de Rugăciune, dar şi un dar
şi roadele pe care acesta le produce în putem pentru a da forţă principiilor pe global, care susţine misiunea mondia-
viaţa credincioşilor. care Hristos le-a adus în această lume? lă, şi prin darul nostru suntem uniţi în
Conceptul de har domină întrea- Vom lupta pentru a iniţia şi pentru a efortul ca Evanghelia să ajungă la fieca-
ga Biblie. Totuşi, atunci când vorbim eficientiza acţiunile de binefacere care re popor, grup etnic sau limbă.
despre acest dar preţios al lui Dumne- sunt necesare acum, fără întârziere? Credincioşii din Macedonia au
zeu, gândul ni se duce imediat la Pavel. Stând în faţa crucii şi văzându-L pe dorit, l-au rugat pe apostolul Pavel
2 Corinteni 8:9 cuprinde unul dintre Prinţul cerului murind pentru voi, ,,cu mari stăruinţe” să nu fie excluşi
cele mai profunde gânduri despre ha- puteţi să vă închideţi inima şi să spu- de la acest privilegiu. Astăzi nu ne
rul lui Dumnezeu exprimate de apos- neţi: Nu, nu am nimic de oferit?”1 exclude nimeni, doar noi singuri ne
tol. Să nu uităm însă contextul în care Săptămâna de Rugăciune consti- putem reţine. Fie ca exemplul celor
Pavel transmite acest adevăr. Două ca- tuie o ocazie unică, în care Biserica din Macedonia, curajul reformatori-
pitole din cea de-a doua epistolă către din întreaga lume este adunată în lor şi sacrificiul pionierilor adventişti
cei din Corint sunt dedicate strânge- jurul aceluiaşi mesaj, iar închinarea să ne inspire la dorinţa de a mani-
rii de ajutoare pentru credincioşii din capătă valenţe noi prin rugăciunile festa harul lui Dumnezeu prin darul
Ierusalim. Întregul paragraf prezintă înălţate şi experienţele trăite. Mesa- oferit. În acest mod, binecuvântarea
proiectul unui dar special iniţiat şi or- jul din acest an ne îndreaptă priviri- lui Dumnezeu nu întârzie să coboare
ganizat de către Pavel; totuşi, nu întâl- le spre Golgota, locul unde harul lui asupra bisericii Sale, aşa cum s-a în-
nim în niciunul dintre aceste versete Dumnezeu s-a revărsat asupra între- tâmplat şi în vechime: „Şi Dumnezeu
cuvântul bani, deşi cu toţii cunoaştem gii omeniri din abundenţă, iar acest poate să vă umple cu orice har, pen-
că darul a fost exprimat tocmai în acest har continuă să aducă roade pentru tru ca, având totdeauna în toate lu-
mod. În schimb, un alt cuvânt domină veşnicie. La Golgota, Isus Hristos a crurile din destul, să prisosiţi în orice
cele două capitole: cuvântul har. devenit sărac, nu a beneficiat de pro- faptă bună” (2 Corinteni 9:8). 
Datorită harului lui Dumnezeu, priul Său har, pentru ca în acest mod
bisericile din Macedonia pot parti- să ne îmbogăţească pe noi. Un mod 1 Ellen G. White, Sfaturi privind administrarea
cipa la această strângere de ajutoare, practic de exprimare a recunoştinţei creştină a vieţii, p. 16.
pot dărui de bunăvoie, cu bucurie, faţă de bogăţia harului Său este să
,,după puterea lor şi chiar peste pute- arătăm acest lucru tocmai acum, ur- Ioan Câmpian Tătar, directorul depar-
rile lor” (2 Corinteni 8:3). mând exemplul celor din Macedonia. tamentelor Publicaţii, Spiritul Profetic
Pentru apostolul Pavel, funda- Darul Săptămânii de Rugăciune şi Administrarea Creştină a Vieţii, Di-
mentul dăruirii după voia lui Dum- a fost introdus pentru prima oară în viziunea Intereuropeană (EUD)
octombrie 2017

DUMINICĂ
P
hilipp Melanchthon, un coleg
Cunoaşterea
Evangheliei
reformator de-al lui Martin
Luther şi un iubitor al păcii şi al
consensului, a fost întrebat odată de
prietenii lui de ce îi era atât de devo-
tat lui Luther, un om mare, dar care
putea fi uneori îndărătnic, autoritar
şi nepoliticos. Melanchthon, el însuşi
un mare învăţat din perioada Refor-
mei, a răspuns simplu şi concis:
— De la el am aflat Evanghelia!
Prin influenţa lui Luther şi a Re-
formei, „Evanghelia” a revenit la în-
ceputul erei moderne în centrul cre-
dinţei creştine. Conform apostolului
Pavel, ea este mesajul prin care lu-
crează „puterea lui Dumnezeu” „pen- într-o lume nemântuită, Hristos Se va negoţ”2, în urma unui schimb sau a
tru mântuirea fiecăruia care crede” întoarce ca să schimbe lumea întreagă. unei înlocuiri uimitoare.
(Romani 1:16). Evanghelia ne oferă soluţia la La cruce, „Dumnezeu… în Hris-
Definiţia aceasta oferită de apos- o problemă umană fundamentală: tos (2 Corinteni 5:19) a făcut schimb
tol conţine cinci termeni de o impor- „Pentru păcatul şi mizeria pământu- de locuri cu omenirea. El a luat asu-
tanţă deosebită: lui, Evanghelia este singurul antidot.”1 pra Sa judecata care ar fi trebuit exe-
cutată în dreptul păcătosului: „Jude-
Evanghelia Puterea lui Dumnezeu cătorul, judecat în locul nostru.”3 A
Cuvântul „Evanghelie” înseamnă Evanghelia posedă putere creatoare luat asupra Sa pedeapsa noastră şi ne
„veste bună”, „ştire îmbucurătoare”, pentru că este Cuvântul lui Dumnezeu. oferă neprihănirea Sa (versetul 21);
„mesaj de victorie”. Ea este „Evan- Cuvintele oamenilor nu deţin putere S-a făcut slab şi ne oferă puterea Sa
ghelia lui Dumnezeu” (Romani 1:1) creatoare. Ele sunt în general „vorbe (2 Corinteni 12:9); S-a făcut sărac
pentru că vine de la El şi este despre goale”. Însă atunci când Dumnezeu pentru noi şi ne oferă abundenţa Sa
El. Dar este şi „Evanghelia lui Hris- rosteşte un cuvânt, ceea ce porunceşte (2 Corinteni 8:9); a dat slava pe mi-
tos” (Romani 15:19), pentru că este ia fiinţă. Când rosteşte vestea bună, ori- zerie, a dat bucuria pe suferinţă şi a
vestea despre misiunea, jertfa şi moar- cine crede primeşte mântuirea. dat chipul lui Dumnezeu pe chipul de
tea ispăşitoare a lui Isus din Nazaret, rob (Filipeni 2:7) pentru ca noi, care
Mesia cel divin, în locul omului. De Mântuirea nu avem „nimic”, să stăpânim „toate
asemenea, ea vorbeşte despre victoria Mântuirea nu are loc ca urmare lucrurile” (2 Corinteni 6:10).4
Sa asupra morţii, despre mijlocirea Sa a speculaţiei filosofice, a teoremelor
înaintea lui Dumnezeu pentru popo- sau înţelepciunii obţinute din cărţi. Fiecăruia
rul Său care trăieşte încă şi se luptă în Izbăvirea omului de nefericirea adusă Vestea extraordinară a Evangheliei
lumea aceasta, dar şi despre revenirea de vinovăţie şi de scurtimea vieţii nu nu este valabilă numai pentru o anu-
Sa viitoare pentru a-Şi încheia lucra- are loc prin pledoaria umană, ci prin mită naţiune, pentru cei de un anumit
rea. Evanghelia conţine vestea conso- acţiunea divină şi prin achitarea di- sex sau de un anumit statut social, ci
latoare că, după mântuirea prezentă vină. Are loc în urma unui „minunat este valabilă pentru fiecare om.
octombrie 2017

De la el am aflat Evanghelia!
—Philipp Melanchthon
În urma experienţei din Damasc, de către Dumnezeu, înnoirea vieţii şi ştientă că „singura slavă a creştinilor
apostolul Pavel, care se putea lăuda cu răscumpărarea finală) prin încrederea se găseşte doar în Isus Hristos”.9 
descendenţa sa iudaică şi cu neprihă- în promisiunea mântuirii făcute de
nirea sa fariseică (Filipeni 3:4-6), s-a Domnul Hristos, ataşându-ne ferm 1 Ellen G. White, Divina vindecare, ed. 2014,
împrietenit cu popoarele păgâne, din de ea şi rămânând credincioşi până la p. 124.
care făceau parte mulţi creştini. Ei sfârşit. Ceea ce-i mântuieşte pe cei răi, 2 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
erau „bucuria şi cununa” sa (Filipeni sau păcătoşi, nu sunt performanţele on (Stuttgart: Metzler, 2003), vol. 7, p. 25.
4:1). Pentru el, suferinţa şi moar- lor religioase (faptele), ci încrederea 3 Karl Barth, Church Dogmatics (Edinburgh:
lor în Dumnezeul care îi declară ne- T&T Clark, 2009), vol. IV.1, p. 211.
tea Domnului Hristos „pentru toţi” 4 Horst Pohlmann, Abriss der Dogmatik (Güter-
(1 Timotei 2:6) elimina orice preju- prihăniţi în Hristos (Romani 4:5). În-
sloh: Gütersloher Verlag, 1975), p. 185.
decăţi etnice, sociale şi de gen (Ga- dreptăţirea păcătoşilor, cu alte cuvinte 5 Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, ed. 2015, p.
lateni 3:26-28). Evanghelia dărâmă declararea lor ca fiind drepţi înaintea 6 Rolf Luther, Neutestamentliches Wörterbuch
toate barierele şi aduce la existenţă o tronului milei al lui Dumnezeu, are (Hamburg: Furche Verlag, 1963), p. 95.
comunitate supranaţională. loc doar prin credinţă, fără faptele Le- 7 Barth, p. 523.
În Hristos, oameni diferiţi, prove- gii (Galateni 2:16). 8 Tertullian, De paenitentia, 6.
niţi din medii diverse, cu o educaţie Biserica socotea că păstrase bine 9 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
şi cu o experienţă de viaţă diferite, această Evanghelie de-a lungul seco-

on (Stuttgart: Metzler, 2004), vol. 13, p. 570.
formează „familia Dei”, familia lui lelor şi că o interpreta corespunzător.
Dumnezeu: „Hristos sfărâmă zidurile Mulţi credeau că-l înţelegeau bine pe
despărţitoare, prejudecăţile naţionale Pavel, dar pierduseră din vedere esen-
care îi deosebesc pe oameni şi vesteş- ţa mesajului său. Un fel de „neprihăni-
re nevinovată prin fapte”7 ajunsese să Î N T R E B Ă R I P E N T R U
te iubire pentru toată familia ome-
nească.”5 Toţi oamenii devin „copii ai
domine creştinătatea şi transformase
propovăduirea apostolică despre har
lui Dumnezeu”. Domnul Hristos rea-
într-o religie subtilă a faptelor. Sub in-
lizează această unire în plan orizon-
fluenţa legalismului sinagogilor, a în-
tal, dar realizează şi conexiunea pe Ce schimbări a produs Evanghelia
verticală: uneşte omenirea cu Dum-
văţăturilor eleniste despre virtute şi a
dreptului roman, achitarea păcătosu-
1 în viaţa ta?
nezeu prin moartea Sa mântuitoare. lui prin har a fost substituită cu o „caz-
Cum anume? nă”8 indispensabilă, în care căutătorii Cum le putem arăta celor cu o
Prin credinţa în Hristos

mântuirii nu ştiau niciodată dacă fă- 2 gândire ştiinţifică nevoia lor după
Evanghelie?
cuseră suficient pentru a merita mân-
Când vorbeşte despre credinţă, Pa- tuirea. Existau unele voci discordante,
vel nu se referă la o presupunere, sau dar fie nu au reuşit să se facă bine înţe- Ce efect are mesajul îndreptăţirii
o ipoteză, nici la asentimentul faţă de lese, fie au fost ignorate. 3 doar prin credinţă pentru sufletul
tău?
o anume declaraţie. În Scriptură (la Apoi a venit măreaţa descoperire
data aceea, Vechiul Testament) a cre- a mesajului apostolic prin Reforma
de înseamnă „a se prinde ferm de…, din secolul al XVI-lea, când cuvintele Ce element al Evangheliei le atrage
a apuca, a fi credincios”.6 În Noul Tes- lui Pavel: „Cel neprihănit va trăi prin 4 atenţia tinerilor şi adulţilor asupra
tament, a crede înseamnă a avea încre- credinţă” (Romani 1:17) au început importanţei credinţei creştine?
dere, a fi credincios. Noi primim mân- să răspândească iarăşi lumină şi când
tuirea (iertarea de păcate, acceptarea creştinătatea a devenit încă o dată con
octombrie 2017

LUNI
D
octrina îndreptăţirii doar prin Temeiul
mântuirii
credinţă reprezintă „sanctua-
rul Reformei”.1 Când a înţeles
promisiunea uimitoare a îndreptăţirii
păcătosului prin încrederea în Hris-
tos cel răstignit, reformatorul Martin
Luther s-a simţit ca şi cum ar fi intrat
noastre
în paradis!
În anii când fusese călugăr, preot
şi profesor de teologie, el se strădui-
se să înţeleagă afirmaţia lui Pavel: „În
ea [Evanghelie] se descoperă drep
tatea lui Dumnezeu” (Romani 1:17;
ediţia Dumitru Cornilescu revizuită,
EDCR). Gândurile lui au gravitat zi
şi noapte în jurul acestei afirmaţii.
Şi, după cum povesteşte chiar el, ura
expresia „dreptatea lui Dumnezeu”
pentru că o interpreta filosofic, potri-
vit părinţilor şi învăţaţilor bisericii, în
sensul de dreptate pe care Dumnezeu ca dreptate care îi salvează pe păcă- litic. Oamenii care respectă legile sta-
o cere, dar pe care păcătoşii nu o pot toşi. Avraam, la primirea făgăduinţei tale şi guvernamentale, care urmează
genera şi, ca atare, cad sub judecata cu privire la descendenţii săi (Gene- regula legii, nu sunt o raritate în lu-
lui Dumnezeu. za 15:5), nu era un „supraom”, ci un mea aceasta. Însă omul care pretin-
păcătos ca noi toţi. El a crezut făgă- de a fi drept înaintea lui Dumnezeu
Descoperirea din turn duinţa lui Dumnezeu, iar Dumnezeu cade pradă unei erori fatale, întrucât
În 1545, cu un an înainte de i-a socotit lucrul acesta ca neprihăni- iată ce spune psalmistul în Vechiul
moartea sa, fostul călugăr augusti- re (versetul 6). Aceasta înseamnă că Testament: „Niciun om viu nu este
nian şi reformatorul de mai târziu, Dumnezeu l-a considerat pe Avraam fără prihană” înaintea lui Dumnezeu
a rememorat încă o dată punctul de drept pentru că a crezut. După cum (Psalmii 143:2).
turnură al vieţii, credinţei şi practicii „cel rău” în Biblie nu este echivalen- Cine doreşte să devină drept îna-
sale. Acela fusese momentul în care tul ateului din lumea modernă, ci în- intea lui Dumnezeu are nevoie de
a început să înţeleagă că „dreptatea seamnă „cel păcătos” în sens general dreptatea lui Dumnezeu. De ace-
lui Dumnezeu” nu este o cerinţă, ci (Psalmii 1:1; Proverbele 11:31), tot la ea cere psalmistul: „Izbăveşte-mă/
un dar: este dreptatea pasivă pe care fel „cel neprihănit” nu este „cel fără Scapă-mă în dreptatea Ta” (Psalmii
Dumnezeu i-o atribuie oricui crede prihană”, ci cel care are credinţă (vezi 31:3; 71:2). Dreptatea aceasta este în
în Hristos. Potrivit relatării sale, el Habacuc 2:4). Aceasta i-a permis primul rând o dreptate răscumpără-
şi-a dat seama de acest fapt în chilia apostolului Pavel să afirme că şi sub toare, este mântuire, nu dreptate pu-
din turnul Mănăstirii Negre din Wit- vechiul legământ oamenii erau soco- nitivă.
tenberg: „Duhul Sfânt mi-a descope- tiţi neprihăniţi prin credinţă, nu prin Din perspectiva Noului Testa-
rit Scripturile în acel turn.”2 fapte (Romani 4:6-8). Numai Dum- ment, aceasta înseamnă că Dumne-
nezeu poate socoti un om neprihănit: zeul care Îşi asumă vina şi judecata
Dreptatea în Biblie „Domnul, [este] Neprihănirea noas- meritată de lumea păcătoasă (Ioan
„Izbăveşte-mă în dreptatea Ta” tră” (Ieremia 23:6). 1:29) plăteşte pentru această vină prin
(Psalmii 31:1). În Vechiul Testament, În Biblie, dreptatea este un ter- judecata care Îl condamnă la moartea
dreptatea lui Dumnezeu apărea deja men religios, nu unul moral sau po- pe cruce pe Fiul Său drept şi fără pă-
octombrie 2017

Dintr-odată am simţit că m-am născut din nou
şi că am intrat în paradis prin porţile deschise.
—Martin Luther
cat. Datorită acestei jertfe, El poate personale, care se credea că ispăşeau reprezintă achitarea unei datorii, ci
să-i ierte pe cei nedrepţi, să-i accepte păcatele4 şi că obţineau merite înain- un dar în plus pe care ni-l oferă în
şi să genereze în ei o nouă gândire şi o tea lui Dumnezeu.5 bunătatea Sa.
nouă viaţă şi să le dea speranţa într-o Viaţa devenea astfel un „jug de Martin Luther a avut un avantaj
lume nouă şi dreaptă (2 Petru 3:13). robie”, iar ţinta fariseilor era „să-i faţă de oponenţii săi: el a ajuns să cu-
Doar cei care resping acest dar vor impresioneze neîncetat pe toţi cu ev- noască acest adevăr şi, mai mult, să
cădea sub condamnare pentru fără- lavia lor”, era „proslăvirea proprie”, îl pună în practică. În urma multor
delegile pe care le-au comis personal crezând că „neprihănirea lor le dădea lupte cu sine, cu teologia timpului său
(Evrei 10:29,30). dreptul să intre în cer”.6 şi cu susţinătorii ei, el a înţeles care
trebuie să fie experienţa fundamenta-
N-au cunoscut Oamenii pierduţi şi Dumnezeul lă a creştinului: „Dreptatea înseamnă
iubitor să-L recunoşti pe Hristos.”7 
„Întrucât [israeliţii] n-au cunoscut
dreptatea lui Dumnezeu” (Romani Isus a combătut această învăţătură
10:3; EDCR), profeţii din Vechiul Tes- despre mântuire cu un „nu” clar. El a 1 Wilhelm Dantine, Die Gerechtmachung des
tament au susţinut clar că nevoia de avut şi a prezentat o concepţie despre Gottlosen (Munich: Christian Kaiser Verlag,
1959), p. 248.
mântuire a omului nu poate fi supli- Dumnezeu şi despre om fundamen- 2 Martin Luther, Tischreden, 3, 3232c.
nită prin virtutea proprie (Isaia 64:5). tal diferită. El a sondat natura uma- 3 Baruch 2:19,27.
Pentru a fi mântuit, omul are nevoie nă mai profund decât oricare dintre 4 Tobit 12:9.
de dreptatea lui Dumnezeu – de ier- contemporanii Săi. Omul din inima 5 H. L. Strack şi P. Billerbeck, Kommentar zum
tarea Sa şi de acceptarea Sa plină de căruia ies „gândurile rele” (Matei Neuen Testament aus Talmud und Midrasch
îndurare. Adevărul acesta şi-a pierdut 15:19) nu este absolut deloc în stare (Munich; Beck, 1961), vol. IV/1, p. 491.
claritatea în secolele de după încheie- să facă fapte bune înaintea lui Dum- 6 Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, ed. 2015, pp.
rea perioadei veterotestamentare. nezeu. El are nevoie de o convertire 164, 261, 351, 523.
În acea perioadă, învăţăturile ora- radicală şi de credinţă în Evanghelie 7 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
le menite a interpreta textele biblice (Marcu 1:15). Iar odată deveniţi uce- on (Stuttgart: Metzler, 2005), vol. 31/II, p. 439.
au ajuns să fie considerate echiva- nici, trebuie să rămânem permanent
lentul Cuvântului descoperit al lui în relaţie cu Dumnezeu, pentru că
Î N T R E B Ă R I P E N T R U
Dumnezeu. Fundamentul credinţei înaintea Sa suntem întotdeauna „să-
îl constituia Scriptura plus tradiţia
orală. Legea, Tora, a fost suplimen-
raci în duh” (Matei 5:3). Faptele pe
care le facem atunci când Îl urmăm
tată cu multe instrucţiuni de aplicare pe Isus nu ne conferă niciun merit, ci
a ei, unele dintre ele ajungând chiar reprezintă rodul natural al rămânerii Care este diferenţa dintre concep
să o substituie (Matei 15:1-6) şi să o în prezenţa Sa (Luca 17:10). ţia populară despre dreptate şi
altereze (Romani 9:31,32). Învăţătura Dumnezeu, Tatăl nostru milostiv, 1 concepţia biblică despre „dreptatea
care trebuia să dea viaţă s-a transfor- îi iubeşte fără încetare pe copiii Săi lui Dumnezeu”?
mat în calea către mântuire. Concep- pierduţi; El îl iartă de fiecare dată pe De ce este mai importantă drepta
ţia aceasta greşită a condus la forma- cel penitent şi îl primeşte înapoi cu tea lui Dumnezeu decât dreptatea
lism religios (Matei 23:23) şi chiar la
aroganţă religioasă (Luca 18:9-14)
bucurie (Luca 15:20-24). Noi, uce-
nicii Săi, am fost chemaţi să lucrăm.
2 lumii? Cum le putem explica acest
lucru contemporanilor noştri, fie ei
printre fariseii din vremea lui Isus. Dar răsplata pe care o primim pen- tineri sau adulţi?
Totuşi cunoştinţa despre necesita- tru eforturile noastre nu este o dato-
Prin ce se deosebea concepţia lui
tea harului lui Dumnezeu nu a dispă- rie pe care o putem cere sau pretinde Isus despre Dumnezeu şi despre
rut complet, după cum putem obser- de la El, fiindcă El ne dă întotdeauna
va în scrierile apocrife ale Vechiului mai multe lucruri bune decât suntem 3 om de concepţia contemporanilor
Săi? Prin ce se deosebeşte de con
Testament.3 Însă accentul cădea din demni să primim (Matei 20:15). Răs- cepţia contemporanilor noştri?
ce în ce mai mult pe valoarea faptelor plata pe care ne-o dă Dumnezeu nu
octombrie 2017

MARȚI
Neprihănirea:
C
redinţa singură ne îndreptă- o chestiune
practică
ţeşte, însă credinţa nu rămâne
singură.
După mărturia cutezătoare dată
de Martin Luther înaintea împăratu-
lui, prinţilor şi teologilor pe 18 aprilie
1521, când a refuzat să retracteze, cei
din anturajul spaniol al împăratului
au strigat:
— La foc cu el!
Luther a ridicat braţele şi a strigat:
— Am trecut prin foc, am trecut
Mai urmează ceva după îndreptăţire?
prin foc!
Cum arată îndreptăţirea prin
credinţă
„Iată că toate lucrurile s-au făcut Noi numim astăzi aceste două as- De asemenea, nu se pune întrebarea
noi” (2 Corinteni 5:17). dacă trebuie săvârşite fapte bune, căci
pecte „îndreptăţire” (iertarea păcate-
Acest eveniment dramatic din înainte să fie pusă întrebarea, credin-
lor) şi, respectiv, „sfinţire” (înfrânge-
istoria Reformei ne oferă o ilustraţie ţa a săvârşit deja binele şi continuă să
rea păcatelor). Ellen White afirmă că
practică a îndreptăţirii prin credinţă. îl săvârşească.”4
viaţa creştinului trebuie să fie o viaţă
Luther nu a fost achitat, dar a rămas
ferm şi curajos înaintea instanţei. Şi „de credinţă, de victorie, de bucurie
în Dumnezeu”.2 Creştinul intră în O viaţă care să-I aducă onoare
noi putem sta fermi înaintea scau- lui Dumnezeu
nului de judecată al lui Dumnezeu şi mod miraculos într-o viaţă nouă.3
putem fi achitaţi pe temeiul lucrării Prin credinţă, Îl primim pe Isus şi „Tot aşa şi noi să trăim o viaţă
lui Hristos de mântuire. Prin credin- ne supunem domniei divine. Hristos nouă” (Romani 6:4).
ţă, ne-am înfăţişat deja la judecata şi Duhul Sfânt ne dau o viaţă spiritu- Viaţa aceasta nouă este o conse-
personală şi am trecut „din moarte la ală dinamică. Viaţa aceasta reprezintă cinţă a mântuirii primite prin cre-
viaţă” (Ioan 5:24). rodul şi dovada mântuirii primite. Ea dinţă şi este necesară pentru credi-
Între judecăţile oamenilor şi ju- este trăită pentru slava lui Dumne- bilitatea creştinului. În lucrarea Sa de
decata lui Dumnezeu există totuşi o zeu şi pentru binele altora, deoarece mântuire, Dumnezeu nu urmăreşte
mare diferenţă: judecătorul uman nu credinţa este, în definiţia reformato- numai iertarea, ci şi transformarea.
poate decât să achite, pe când Judecă- rului, „o lucrare a lui Dumnezeu în Dacă îndreptăţirea înaintea lui
torul divin este capabil să creeze din noi, care ne transformă şi ne permite Dumnezeu are loc în momentul în ca-
nou. Achitarea oferită de Dumnezeu să ne naştem din nou din Dumnezeu re ne punem credinţa în Isus, sfinţirea
este o judecată creatoare, care trans- (Ioan 1:13)”. este un proces care durează toată viaţa.
formă omul firesc într-un om spiritu- Credinţa „pune capăt vieţii ve- Procesul acesta începe odată cu instala-
al: credinciosului i se face după cre- chiului Adam şi ne schimbă inima, rea lui Hristos ca Domn al vieţii noas-
dinţa lui! Odată îndreptăţit, el duce curajul, gândirea şi toate capacităţi- tre. El reprezintă, cum declară Luther,
o viaţă dreaptă. Amândouă aspectele le, aducând împreună cu ea Duhul „începutul noii creaţii”.5 După ce îi în-
luate împreună însemnau pentru re- Sfânt. Credinţa are în ea ceva viu, dreptăţeşte pe credincioşi în faţa Legii,
formator „îndreptăţire în sensul de- activ, puternic, astfel încât ne este im- Hristos îi face în stare să trăiască, prin
plin al cuvântului”.1 posibil să nu facem binele tot timpul. Duhul Sfânt, o viaţă zilnică de evlavie.
octombrie 2017

Viaţa creştinului trebuie să fie o viaţă de credinţă,
de victorie, de bucurie în Dumnezeu.
—Ellen G. White
Dumnezeu acţionează aşa cum a acolo, dar suntem pe drumul către voi considera că este necesar, benefic
acţionat samariteanul milos, care l-a acolo. Nu s-a spus şi s-a făcut totul, ci şi înţelept pentru aproapele meu, de
salvat pe iudeul jefuit şi bătut. După totul este pe cale să se întâmple şi este vreme ce, prin credinţă, am din bel-
cum samariteanul nu a stat pe gân- în curs de împlinire. Nu este scopul, şug din toate lucrurile în Hristos.”9 
duri dacă să-i ofere ajutor, tot la fel ci calea.”6 Voia lui Dumnezeu este să
Dumnezeu nu ezită să-i iubească pe fim „zi după zi mai sfinţi”.7 1 Paul Althaus, Die Theologie Martin Luthers
cei care trăiesc departe de El (Romani Idei similare găsim în scrierile lui (Gütersloh: Gütersloher Verlag, 1975), p. 205.
5:8). Dorinţa Sa supremă este să-i sal- Ellen White: Sfinţirea este „lucrarea… 2 Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011,
veze (versetul 10). Şi după cum sama- unei vieţi întregi”; este o experienţă p. 392.
riteanul a făcut tot ce era necesar şi a de o viaţă întreagă. Lupta cu păcatul 3 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
plătit tot ce a fost nevoie pentru vin- este „o lucrare zilnică”, dar „credinţa” on (Stuttgart: Metzler, 2006), vol. 39/I, p. 98.
decarea celui rănit, tot la fel „Dum- dă „victorie” chiar dacă lupta noastră 4 Citat preluat din Heinrich Bornkamm, Luthers
nezeu… în Hristos” a făcut şi a plătit cu păcatul nu se sfârşeşte niciodată Vorreden zur Bibel (Frankfurt pe Main: Insel
Verlag, 1983), p. 182.
totul ca noi să putem fi împăcaţi cu El cât trăim pe pământul acesta.8 5 Luther, p. 83.
şi să devenim oameni noi în El (vezi 6 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
2 Corinteni 5:17,19,21). Dragostea se vede din fapte on (Stuttgart: Metzler, 2003), vol. 7, p. 337.
Dar, la fel ca victima, şi păcătoşii „Credinţa care lucrează prin dra- 7 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
au nevoie de timp ca să se vindece. Ei goste” (Galateni 5:6). on (Stuttgart: Metzler, 2006), vol. 40/II, p. 355.
au nevoie să crească (2 Petru 3:18). Noi susţinem că atât neprihănirea 8 Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p.
Deşi au fost iertaţi şi au păşit într-o pe care o declară Dumnezeu, cât şi 413; Solii pentru tineret, ed. 2003, p. 102; Trage-
viaţă nouă, păcatul continuă să existe dia veacurilor, ed. 2011, p. 387.
viaţa nouă pe care o trăim noi depind 9 First Principles of Reformation or The 95 The-
în ei (Romani 7:17) şi în preajma lor de credinţa în Hristos. Pentru apos- ses and the Three Primary Works of Dr. Martin
(1 Ioan 5:19). tolul Pavel, credinţa aceasta se mani- Luther, ed. Henry Wace and C. A. Buchheim
Prin lucrarea Duhului Sfânt, pă- festă prin dragoste, iar dragostea se (Londra: John Murray, 1883), p. 127.
catul nu mai domneşte în viaţa creş- dovedeşte prin acţiune.
tinilor. Păcatul este ţinut în frâu (Ga- Pentru a explica ce primesc cre-
lateni 5:16). Dar credincioşii nu sunt dincioşii prin darul îndreptăţirii şi Î N T R E B Ă R I P E N T R U
scutiţi de lupta cu păcatul (versetul sfinţirii, îndreptăţirea a fost compa-
13). Noi suntem chemaţi să ieşim vic- rată cu o bancnotă de 100 de dolari meditație şi discuţie
torioşi în lupta aceasta (1 Ioan 2:1) pe care o oferă un tată băiatului său.
şi să fim conştienţi că Dumnezeu nu Băiatul nu trebuie să o păstreze pen-
ne iartă o singură dată, ci ne iartă de tru sine, ci să o schimbe în bancnote Ce dar ne oferă Dumnezeu prin
fiecare dată când regretăm fapta (ver- mai mici şi să facă bine cu ele: aceasta 1 îndreptăţire şi, respectiv, prin
setul 1; Evrei 7:25). este sfinţirea. Sau cum explică Luther: sfinţire?
Luther a explicat foarte interesant „De ce să nu fac, deci, fără nicio re- Ce relaţie există între sfinţire şi
tensiunea aceasta dintre a fi drept zervă, cu bucurie, din toată inima şi 2 lipsa păcatului?
înaintea lui Dumnezeu şi a lupta cu cu râvnă, pentru un asemenea Tată
păcatul din lume. Sfinţirea are loc care m-a copleşit cu aceste bogăţii În ce constă sfinţirea în viaţa zilnică
progresiv şi se va încheia în ziua jude- nepreţuite ale Sale, tot ce ştiu că-I pla- 3 a creştinului?
căţii: „Viaţa aceasta nu înseamnă să fii ce şi că este bine primit în ochii Săi?
pios, ci să devii pios, nu înseamnă să De aceea, mă voi dărui aproapelui Sfinţirea nu este cauza mântuirii,
fii sănătos, ci să devii sănătos, nu în- meu cum mă dăruiesc lui Hristos, aşa 4 dar este dovada necesară a ei.
Discutaţi.
seamnă să fii, ci să devii, nu este odih- cum Hristos mi S-a dăruit mie; şi nu
nă, ci activitate. Nu am ajuns încă voi face în viaţa aceasta decât ceea ce
octombrie 2017

DOAR PRIN HAR
Bărbatul bolnav de 38 de ani
de la scăldătoarea Betesda
nu a fost vindecat pentru că
ar fi meritat, ci pentru că Isus
i-a văzut nevoia.
octombrie 2017 I M A G E : I N T E L L E C T U A L R E S E R V E S I N C .

MIERCURI
Poruncile
lui Dumnezeu, erau totuşi necesare anumite fapte
o imagine
care să compenseze păcatul (exista,
din fericire, posibilitatea scutirii de
faptele de penitenţă). Aşa a apărut
doctrina indulgenţelor: ideea iertării
pedepselor vremelnice meritate pen-
a caracterului Său
tru păcat. Începând din Evul Mediu,
indulgenţele puteau fi cumpărate şi
pentru morţii care se spunea că erau
în purgatoriu. În afară de perioada
de după Reformă, când vânzarea de
indulgenţe a fost sistată, doctrina ro-
mano-catolică a indulgenţelor a con-
Faptele bune sunt dovada autenticităţii credinţei. tinuat să existe până astăzi.3
Reforma a apărut din cauza con-
troversei pe tema legitimităţii aces-
tor fapte de penitenţă şi a vânzării de
indulgenţe. Având nevoie de fonduri
pentru construirea Bazilicii „Sfântul
Î
n preajma Reformei, lumea creşti- mânt al lui Hristos” din Trèves, Ger- Petru” din Roma, papii din vremea
nă era caracterizată de o religiozi- mania) sau să admire numeroasele aceea au promovat indulgenţele. A în-
tate efervescentă. Oamenii erau în colecţii de moaşte. Frederick Înţe- ceput să ia amploare astfel o „afacere
marea lor majoritate pioşi şi credin- leptul, elector de Saxonia, suveranul scandaloasă”4, scrie istoricul Bisericii
cioşi bisericii. Doar că pietatea lor era care domnea în regiunea unde trăia Catolice, Joseph Lortz. Un predicator
în general canalizată greşit. Lucrul Luther, deţinea o colecţie de peste proeminent al indulgenţelor era pre-
acesta este recunoscut chiar şi de isto- 19 000 de astfel de moaşte,2 printre otul dominican Johann Tetzel, care le
riografia catolică: „Rugăciunea, viaţa care „fân din ieslea lui Isus”, „o crean- promitea credincioşilor următoarele:
şi învăţăturile erau foarte departe de gă din rugul aprins” şi „picături din „În clipa în care aurul răsună în cutie,
Scriptură şi de idealul apostolic.”1 laptele Maicii Domnului”. Autentici- sufletul salvat se urcă imediat în rai.”5
Viaţa religioasă era marcată frec- tatea acestor obiecte nu era niciodată Aceasta a stârnit mânia tânărului
vent de formalism şi de rutină. În Co- pusă sub semnul întrebării. profesor de teologie Martin Luther,
logne (Germania), de exemplu, erau din Wittenberg. Într-o scrisoare către
oficiate zilnic liturghii cu sutele, dar Conflictul legat de indulgenţe arhiepiscopul Albrecht de Mainz, el a
nu se făcea nici măcar o rugăciune Porunca lui Isus de a face fapte protestat faţă de această denaturare a
în limba locală, iar educaţia tineri- bune (Matei 5:16) a fost distorsionată doctrinei creştine: „Hristos nu a po-
lor era neglijată complet. Oamenii se într-un mod complet străin de Evan- runcit nicăieri propovăduirea indul-
îmbulzeau în mănăstiri pentru pros- ghelie. Când îi ierta pe oameni de pă- genţelor, ci a stăruit pe propovădui-
peritate pământească şi spirituală. cate (Marcu 2:5; Ioan 8:11), Isus nu-i rea Evangheliei.”6
La data aceea, Germania avea o po- încărca cu o pedeapsă suplimentară, Conform spuselor prietenului
pulaţie estimativă de 20 de milioane ci îi lăsa să plece în pace. Teologii me- său, Philipp Melanchthon, Luther a
de locuitori, dintre care 1,5 milioane dievali au transformat însă îndurarea scris aceste rânduri pe 31 octombrie
erau preoţi şi călugări. Credincioşii Sa într-un sistem complex de canoa- 1517 şi a bătut în cuie pe poarta Bi-
nu erau încurajaţi să citească Sfintele ne, orientat către fapte. Se spunea că sericii Castel din Wittenberg (Ger-
Scripturi, ci să facă pelerinaje (ca de ştergerea vinii putea fi obţinută de la mania) cele 95 de teze referitoare la
exemplu pelerinajul la „Sfântul Veş- preot în timpul spovedaniei, dar că indulgenţe şi la faptele de penitenţă.
octombrie 2017

Creştinii trăiesc „sub Lege, dar fără Lege”.
Prima teză a căzut ca o bombă: fap- canalizarea vieţii (prin iluminarea şi 7 Ludolphy, p. 20.
tele nu constituie pedeapsa pentru motivarea date de Duhul Sfânt) către 8 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Edi-
tion (Stuttgart: Metzler, 2003), vol. 6, pp. 204–
păcat; pocăinţa este atitudinea per- voinţa lui Dumnezeu (Romani 8:4; 205. Din nefericire, Luther s-a întors la tradiţia
manentă a vieţii creştinului; „Atunci Evrei 8:10). bisericii când a considerat că a descoperit în
când a spus «Pocăiţi-vă», Domnul şi Ellen White a scris la fel că Le- Cele Zece Porunci elemente specifice timpului
Învăţătorul nostru Isus Hristos a do- gea nu poate să ne mântuiască. Însă în care au fost date, afirmând că Sabatul este
al evreilor, cu toate că el şi-a avut originea la
rit ca viaţa întreagă a credincioşilor să atunci când Dumnezeu scrie Legea crearea lumii (Geneza 2:2,3). În acelaşi timp,
fie o viaţă de pocăinţă.”7 în inimile noastre, creştinii pot şi ar a fost nevoit să admită că închinarea în ziua de
trebui să o împlinească.13 duminică îşi are originea în tradiţia bisericească
(Der große Katechismus [Munich: Siebenstern,
„Păzeşte poruncile” În criticile pe care le aducea „an- 1964], pp. 37–38).
În „Tratatul despre faptele bune” tinomienilor” (oponenţilor Legii) din 9 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Edi-
(scris în 1520), reformatorul a arătat rândurile adepţilor lui, reformato- tion (Stuttgart: Metzler, 2003), vol. 12, p. 289.
care ar trebui să fie faptele creştinilor. rul a deplâns la data aceea faptul că 10 Ibid., vol. 10/III., pp. 225–226.
Faptele bune sunt doar acelea ceru- mulţi dintre ei gustau doar din „dul- 11 Heinrich Bornkamm, Luthers Vorreden zur
te de Dumnezeu, nu cele cerute de cea Evanghelie”, în care îndreptăţirea Bibel (Frankfurt pe Main: Insel Verlag, 1983),
p. 179.
oameni. Dacă vrea cineva să afle ce păcatului este mai importantă decât 12 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar
fapte bune cere Dumnezeu, să asculte îndreptăţirea păcătosului. El credea Edition (Stuttgart: Metzler, 2006), vol. 39/I, p. 433.
ce îi spune Hristos tânărului bogat: că avea să vină o vreme când oamenii 13 Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, ed. 2015,
„Dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte aveau să se ghideze după propria ju- p. 376.
poruncile” (Matei 19:17). decată şi să declare că nu există Dum- 14 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Edi-
Poruncile la care Se referă Isus nezeu.14 tion, Deutsche Bibel (Stuttgart: Metzler, 2003),
vol. 11/II, p. 117.
sunt Cele Zece Porunci, nu canoanele Dumnezeu a chemat poporul ad- 15 Ellen G. White, Evanghelizare, ed. 2008,
şi tradiţiile bisericeşti. Pentru păzirea vent să avertizeze cu privire la acest p. 179.
lor, este nevoie de credinţa pe care o pericol şi să facă apel la credincioşia
oferă Dumnezeu, pentru că ea ne dă faţă de poruncile Sale. El ne-a încre-
puterea necesară. Fără Hristos, fapte- dinţat „o solie specială”, o solie re-
le sunt moarte.8 Credinţa din care nu formatoare de restaurare, protejare Î N T R E B Ă R I P E N T R U
izvorăsc fapte este doar o credinţă de şi respectare a Legii lui Dumnezeu.
faţadă: „Îmbinaţi credinţa cu faptele Ellen White a numit-o „ultima solie meditație şi discuţie
bune, astfel încât chintesenţa vieţii de avertizare a lumii”.15 
creştine să se regăsească în amândo-
uă.”9 Faptele bune reprezintă „semnul De ce este important să cunoaştem
şi sigiliul” autenticităţii credinţei.10
1 Joseph Lortz şi Ervin Iserloh, Kleine Reforma-
tionsgeschichte (Freiburg im Breisgau: Herder,
1 norma de conduită creştină?
Credinţa se manifestă prin dragoste, 1969), p. 25.
iar dragostea înseamnă respectarea 2Roland Bainton, Martin Luther, ed. a IV-a Ce însemnătate au în viaţa noastră
poruncilor.11 (Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 1962), poruncile lui Dumnezeu? Cum să
Prin urmare, creştinii trăiesc „sub pp. 54–55.
3
2 fim „liberi de Lege” şi totuşi „liberi
Lege, dar fără Lege”12: „fără Lege”, fi- Katechismus der katholischen Kirche (Munich: pentru Lege”?
1993), § 1494-1498.
indcă cei care cred în Hristos nu mai 4 Lortz şi Iserloh, p. 41.
pot fi condamnaţi de Lege, şi „sub 5
Cum a preconizat Luther că aveau
Martin Luther, teza nr. 27, citată de Ingetraut
Lege”, fiindcă ea rămâne validă pen- să fie oamenii în viitor? S-au
tru creştinii născuţi din nou. Legea
Ludolphy în Die 95 Thesen Martin Luthers (Ber-
lin: Evangelische Verlagsanstalt, 1976), p. 23.
3 adeverit temerile lui? Care este
este necesară pentru recunoaşterea 6Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
scopul poporului advent de astăzi?
păcatului (Romani 3:20) şi pentru re- on (Stuttgart: Metzler, 2002), vol. 1, p. 111.
octombrie 2017

APLICAȚIA „BIBLIA”
realizată de Societatea Biblică Interconfesională din România
în colaborare cu Societatea Biblică Americană
Este disponibilă în App Store și în Playstore.
Pentru descărcare rapidă introduceți:

Biblia Română – Romanian Bible.
Aplicația cuprinde:
• Textul Bibliei Cornilescu 2016 –

cu ultimele actualizări.
• Textul Noului Testament

Interconfesional, ediția 2010.
Această aplicație se descarcă gratuit!
octombrie 2017

JOI
Îndreptăţirea
prin credinţă
C astăzi
ând îşi aduc aminte de doctri-
na îndreptăţirii doar prin cre-
dinţă, creştinii cunosc o redeş-
teptare şi o reformă. Aşa s-a întâm-
plat cu Martin Luther când şi-a croit
drum înapoi în timp până la aposto-
lul Pavel („Pavel, Pavel al meu”), tra-
versând peste o mie de ani de tradiţie
bisericească, şi când, cu această „teză
Locul în care teologia se intersectează
supremă”1, a pus în mişcare Reforma
din secolul al XVI-lea. cu practica
Pe 24 mai 1738, John Wesley a
ascultat pe strada Aldersgate, din
Londra, Prefaţa la Romani, scrisă de
Luther, şi a declanşat în Anglia o miş-
care de redeşteptare care a devenit „o
epocă de seamă din istoria Angliei”.2
La fel s-a întâmplat în 1888, cu nat să exclame în prelegerea sa despre unde „Declaraţia comună” din 1999 a
ocazia sesiunii Conferinţei Generale Romani: „O, nechibzuiţilor!”3 Consiliului Pontifical pentru Promo-
din Minneapolis, când s-a deschis un varea Unităţii Creştine şi a Federaţiei
nou capitol hristocentric în istoria Bi- Îndreptăţirea păcătoşilor sau Mondiale Luterane afirmă „un acord
sericii Adventiste, odată cu meditaţia îndreptăţirea lui Dumnezeu? de principiu” asupra doctrinei despre
la neprihănirea lui Hristos. Efectul îndreptăţire, acord despre care Papa Be-
Aspectele acestea, privite din per-
acestei schimbări de direcţie a fost nedict al XVI-lea a declarat că reprezin-
scrierea de către Ellen White a unor spectiva vieţii religioase actuale, par a
tă „o bornă kilometrică pe drumul către
cărţi centrate pe Hristos: Calea către fi prea puţin semnificative pentru noi:
unitatea creştină”.4 De atunci încoace
Hristos, Cugetări de pe Muntele Feri- În teologia modernă, doctrina
însă, s-a aşternut tăcerea peste acest do-
cirilor, Parabolele Domnului Hristos şi despre îndreptăţire are un rol auxiliar. cument, întrucât, în opinia multor ana-
Viaţa lui Iisus. Este considerată o polemică specifică lişti, el afirmă în cuvinte similare lucruri
Pe de altă parte, perioadele în care unui anumit timp, îndreptată împotri- care continuă să fie înţelese diferit.
creştinii au pus accent pe performan- va legalismului iudaizant din perioada Oamenii în general, având o men-
ţele şi meritele lor au fost întotdeauna apostolică. Ea apare în definitiv doar talitate secularizată, nu mai caută ca
perioade de declin. Încă din secolul în două dintre epistolele pauline şi ar Luther un „Dumnezeu milostiv”, ci
al II-lea d.Hr., accentul pus de Pavel avea prin urmare o valoare secundară se întreabă dacă Dumnezeu există
pe îndreptăţirea doar prin credin- pentru doctrina creştină despre mân- cu adevărat. Iar dacă există, atunci
ţă nu a mai fost înţeles adecvat. În tuire. Este o doctrină pe cale de dis- să dea socoteală de toată suferinţa şi
Evul Mediu, urmaşii săi alcătuiau o pariţie, deoarece, cum se spune, pro- răul din lume!
minoritate, iar în preajma Reformei, blema pentru care a fost formulată nu Dar nu toţi sunt atei militanţi. Ati-
predomina ideea că „dacă omul va mai are relevanţă astăzi. tudinea prevalentă este mai degrabă
face ce îi stă în putinţă, Dumnezeu va O excepţie de la lipsa actuală de una de „ateism practic”: ei nu-L combat
adăuga harul Său”. Ideea aceasta l-a interes se mai înregistrează exclusiv în pe Dumnezeu, ci doar Îl ignoră, pentru
consternat pe Luther şi l-a determi- zona măsurilor bisericeşti ecumenice, că trăiesc destul de bine şi fără El.
octombrie 2017

Unica soluţie la această dilemă se găseşte în
Isus din Nazaret, «Omul absolut», a cărui viaţă, moarte şi
înviere garantează mântuirea noastră prezentă şi viitoare.
Provocarea noastră aceasta. Cum afirmă Isus şi Pavel: „Din putem avea pace cu Dumnezeu şi
Cum putem noi, creştinii, să-i inimă ies gândurile rele” (Matei 15:19) cu semenii noştri; doar dragostea Sa
abordăm pe aceşti oameni şi cum le şi omul este „vândut rob păcatului” conferă sens vieţii şi ne insuflă spe-
putem face cunoscută Evanghelia? (Romani 7:14). Păcatul (la singular, ca ranţa într-o lume în care domneşte
Majoritatea nu au idee ce este păca- stare) înseamnă în ultimă instanţă a-I neprihănirea! Cum scria Ellen White:
tul, nici nu le trece prin minte că el întoarce spatele lui Dumnezeu şi la tot „Dintre toţi cei ce poartă numele de
este în primul rând o ofensă adusă lui ce a creat El. Păcatul este concepţia că creştini, adventiştii de ziua a şaptea
Dumnezeu (Psalmii 51:5-11). Şi nu noi am fi proprii noştri stăpâni. Ati- ar trebui să fie cei mai remarcabili
ştiu că păcatul poate fi iertat (1 Ioan tudinea aceasta conduce la păcate (la în ce priveşte înălţarea lui Hristos în
2:2) şi că satisfacţia în viaţă depinde plural, ca fapte rele individuale). faţa lumii.”5 
de o pace (Romani 5:1) şi de o spe-
ranţă (Tit 2:11-14) care nu se găsesc Ce este de făcut? 1 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Edi-
în lumea aceasta. Unica soluţie la această dilemă se tion (Stuttgart: Metzler, 2004), vol. 21, p. 219.
Oamenii nu par a avea spaţiu în găseşte în Isus din Nazaret, „Omul 2 William Lecky, citat de Julius Roessle în Johannes
absolut”, a cărui viaţă, moarte şi învie- Wesley, ed. a II-a, (Giessen; Brunnen, 1954),
viaţa lor pentru Dumnezeu, dar re- p. 24.
simt totuşi vinovăţia în plan orizon- re garantează mântuirea noastră pre- 3 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar
tal: conflictul interpersonal, nedrep- zentă şi viitoare. El a trăit printre noi Edition (Stuttgart: Metzler, 2007), vol. 56,
tatea socială şi politică, războaiele „în lume”, fără a fi totuşi „din lume”. p. 274.
dintre naţiuni şi distrugerea naturii El este calea înapoi la Dumnezeu, 4 ideaSpektrum 46 (noiembrie 2005): 12.
– însăşi baza existenţei noastre. pentru că, fiind Fiul lui Dumnezeu, 5 Ellen G. White, Evanghelizare, ed. 2008,
Predicarea creştină adventistă se este „descoperirea lui Dumnezeu” p. 150.

poate cupla la această conştientizare de (vezi Ioan 14:6,9).
sine a oamenilor în mai multe moduri: Dacă suntem oneşti, recunoaştem
Noi recunoaştem că înstrăinarea că aspiraţia oamenilor către o „lume Î N T R E B Ă R I P E N T R U
de sine şi de mediul în care trăim este mai bună” este o utopie. „Lumea per-
determinată de înstrăinarea de Dă- fectă” rămâne eluzivă, în pofida mari- meditație şi discuţie
tătorul vieţii, de Creator. Verdictul lor progrese tehnologice (mă gândesc
apostolului este clar: „Nu este niciu- aici la energia nucleară, la explorarea
nul care să aibă pricepere. Nu este ni- spaţiului, la domeniul digital al biţilor De ce sunt oamenii atât de
ciunul care să caute cu tot dinadinsul şi byţilor). Păcătoşii nu sunt capabili să 1 dezinteresaţi de doctrina despre
îndreptăţirea păcătoşilor?
pe Dumnezeu. Toţi s-au abătut” (Ro- creeze o lume fără păcat! Pământul nou
mani 3:11,12). „în care va locui neprihănirea” (2 Petru
Ce trebuie să facă Biserica Adven
Experienţa noastră confirmă de- 3:13) poate fi promis şi oferit doar de tistă de Ziua a Şaptea pentru a
claraţia Scripturii: „Poate un etiopian Dumnezeu; şi poate atunci să fie aştep- 2 cunoaşte redeşteptarea? Care este
să-şi schimbe pielea sau un pardos tat şi sperat de urmaşii lui Hristos. sarcina noastră în timpul de faţă?
să-şi schimbe petele? Tot aşa, aţi putea Realităţile acestea transformă
voi să faceţi binele, voi, care sunteţi de- doctrina creştină despre mântuire Ce anume îţi inspiră încredere
prinşi să faceţi răul?” (Ieremia 13:23). într-o opţiune mereu actuală şi indis- şi speranţă în această lume care
Problema nu ţine atât de mult de pensabilă pentru semenii noştri lip- 3 crede că se poate salva singură
circumstanţe, cât de natura umană în siţi de ajutor şi de speranţă. Poporul şi care se află pe marginea
sine, care nu se poate controla şi care advent este chemat să prezinte lumii prăpastiei?
nu poate găsi o soluţie pentru lumea acest mesaj actual: doar „în Hristos”
octombrie 2017

VINERI
Vara care
nu se va sfârşi
R
niciodată
eforma din secolul al XVI-lea
este unul dintre evenimente-
le marcante ale istoriei lumii.
Pentru istorici, ea reprezintă graniţa
dintre epoca medievală şi epoca mo-
dernă. Pentru protestanţii credincioşi
(inclusiv pentru adventişti) însă, ea
constituie intervenţia divină. Creş-
tinismul trebuia să se realinieze la
standardul Cuvântului biblic, şi nu În aşteptarea revenirii lui Isus
la cel al tradiţiilor omeneşti. Aceasta
este în esenţă revoluţia religioasă de
proporţii care a pus capăt „Evului
Mediu Întunecat”. Cum scrie Ellen
White: „[Protestantismul stabileşte]
principiul că orice învăţătură ome-
nească trebuie subordonată Cuvântu-
izbăvirea în Hristos. Cu cât înainta Dacă luăm în considerare principiul
lui lui Dumnezeu.”1 biblic „deja, dar nu încă”, înţelegem
în vârstă, cu atât şi-o dorea mai mult.
„Vino, scumpă zi de apoi!”2 Promisiunea întoarcerii Sale era pen- de ce aştepta Luther cu atâta dor
tru el „o plăcută şi îmbucurătoare şi înflăcărare revenirea lui Hristos.
Acest principiu important a fă-
predică”. Dacă ziua aceea nu avea să Pentru că aceia care au asigurarea
cut din Martin Luther un reforma-
vină, ar fi preferat să nu se fi născut. darului mântuirii pe baza credinţei
tor nu doar sub aspectul modului în
Înţelegem atunci de ce I-a cerut el în Dumnezeu vor aştepta (atât timp
care este omul îndreptăţit înaintea lui
lui Dumnezeu un singur lucru de-a cât rămân în Dumnezeu) cu interes
Dumnezeu, ci şi sub aspectul reînvie-
lungul vieţii sale de luptă şi suferinţă: viu şi cu bucurie adâncă ziua aceea în
rii atitudinii primilor creştini faţă de
„Ne-ai făgăduit ziua izbăvirii de orice care răscumpărarea personală se va
ziua de apoi.3
Creştinii din Evul Mediu credeau rău. Să vină deci chiar în ceasul aces- transforma în răscumpărarea întregii
în a doua venire a lui Hristos, doar ta, dacă este cu putinţă, şi pune capăt lumi create. Cum scria Luther: „Aju-
că ea era pentru ei mai degrabă un tuturor necazurilor noastre!”4 tă, Doamne, Dumnezeule scump, să
motiv de frică. Neavând asigurarea vină curând fericita zi a viitorului
Prinşi între promisiune şi Tău sfânt!”5
mântuirii, sfârşitul părea o „zi de
răzbunare şi de groază”, scria Toma împlinirea ei
Viaţa creştinului în lumea aceasta,
Semnele timpului – „o plăcută şi
de Celano, când „judecătorul vine să
facă dreptate cu asprime”. Dar Luther, explica Luther, este plină de tensiuni. îmbucurătoare predică”
pe baza studiului Bibliei, i-a redat O tensiune este între „a avea” deja şi Speranţa reformatorului în reve-
aşteptării sfârşitului bucuria creştină „a nu avea” încă, între „a fi” deja şi nirea lui Hristos a devenit tot mai pu-
primară, prin recunoaşterea faptului „a nu fi” încă. Creştinii posedă deja ternică odată cu înaintarea în vârstă,
că speranţa creştină este „mai bună” mântuirea prin credinţă, dar nu o po- pentru că se simţea în mod frecvent
(Evrei 7:19), este „vie” (1 Petru 1:3) şi sedă încă în mod efectiv. Ei sunt deja depăşit în faţa problemelor oameni-
este, prin urmare, „fericită” (Tit 2:13). neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, lor şi ale omenirii. Îi era tot mai clar
Nu este greu de înţeles de ce aş- dar încă mai trăiesc în lumea aceasta că nici prinţii şi nici papa nu puteau
tepta reformatorul cu atâta ardoare divizată şi înstrăinată de Dumnezeu. rezolva problemele lumii: „Lumea este
octombrie 2017

Viaţa creştinului în lumea aceasta –
explica Luther – este plină de tensiuni.
odrasla Diavolului… Nu poţi nici să o rea credincioşilor şi spre judecarea 2 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar
Edition, Briefe (Stuttgart: Metzler, 2002), vol. 9,
ajuţi, nici să o educi.” Nu o mai ajută necredincioşilor. Cei din urmă încă p. 175.
„nici predicarea, nici ridicarea tonu- mai au „eleganţa” de a nu se îngrijo- 3 Paul Althaus, Die Theologie Martin Luthers, ed.
lui, nici mustrarea, nici ameninţarea şi ra cu privire la ele, iar cei dintâi sunt a IV-a (Gütersloh: Gütersloher Verlag, 1975),
nici implorarea”. Ea este „taverna Dia- probabil capabili să vadă în ele „mâ- p. 351.
volului”, semnul ei este „opusul Celor nia lui Dumnezeu”, care nu se va aba- 4 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar Editi-
Zece Porunci” şi, de aceea, este şi ră- te asupra lor, fiindcă Dumnezeu Îşi on (Stuttgart: Metzler, 2005), vol. 34/II, p. 466.
5 Martin Luther, Luthers Schriften: Weimar
mâne „o peşteră de tâlhari”. ocroteşte poporul.
Edition, Tischreden (Stuttgart: Metzler, 2000),
Singura care o poate ajuta este Reformatorul nu a vrut să pre- vol. 5, no. 5 777.
venirea lui Hristos, pentru că în ea, cizeze câte semne ale timpului se 6 Ibid., vol. 3, no. 3 711.
creştinii sunt „înconjuraţi de o mul- împliniseră deja, dar era convins că 7 Luther, Luthers Schriften, vol. 34/II, p. 481.
ţime de demoni”. Papa şi împăratul îşi „majoritatea [lor] avuseseră loc deja”,
puneau speranţa în politică, iar oa- iar aceasta era pentru creştini un mo-
menii priveau la ei ca la nişte „mân- tiv de bucurie, în ciuda dezastrelor şi
tuitori”. Dar Luther le atrăgea atenţia strâmtorării. De bucuria aceasta are
să-L aştepte pe „adevăratul Mântui- parte adevăratul interpret al Bibliei,
tor”, care a dat promisiunea sigură a căci „cititorii în stele şi ghicitorii” (se
întoarcerii Sale. referea probabil la astrologi şi la mis-
Pentru a susţine biserica Sa în tici) vorbesc doar despre catastrofe.
această aşteptare, Hristos a arătat că- Doar creştinii înţeleg „frumosul şi
tre „semnele timpului”, inclusiv către seninul cuvânt «izbăvirea voastră» Î N T R E B Ă R I P E N T R U
(Luca 21:28)”. De aceea, revenirea lui
dezastrele naturale şi către războaie.
Cel mai clar semn pentru Luther îl re- Hristos trebuie privită prin ochii spe- meditație şi discuţie
prezentau pericolele majore de la data ranţei creştine, nu prin ochii oameni-
aceea, pericole încă relevante astăzi: lor secularizaţi.
Ce părere avea Martin Luther
declinul credinţei în sânul creştinătăţii Luther era de părere că acum
despre eforturile oamenilor de
şi conflictul dintre islamism şi creşti- creştinii sunt nevoiţi să „înghită obi-
nism. El urmărea cu adâncă îngrijora- da” şi să bea „paharul amar”, dar că, 1 a obţine mântuirea? Compară
analiza sa cu concepţiile moderne
re distanţarea bisericii papale de Evan- după aceea, va veni „dulceaţa”. Din despre mântuire.
ghelie şi valul expansiunii islamice, acest motiv îi cheamă Hristos pe cei
care pătrunsese deja în sud-estul Eu- din familia Sa să se ridice şi să se bu-
ropei, şi care, în 1529, ajunsese la por- cure. Chiar dacă proclamarea Evan- 2 Ce loc a ocupat a doua venire a lui
Hristos în credinţa lui Luther?
ţile Vienei. De asemenea, un alt semn gheliei nu este primită bine de ma-
important al judecăţii viitoare era joritatea oamenilor, „mica turmă” o
va aprofunda şi va lucra şi se va ruga, Prin ce se deosebea modul în care
pentru el nerecunoştinţa adepţilor Re-
aştepta Luther evenimentele finale
formei faţă de lumina primită: „Vreau păstrând înaintea ochilor venirea
lui Hristos, pentru că, aşa cum nota
3 de modul în care aşteptau oamenii
să prorocesc cu privire la Germania; din Evul Mediu aceste evenimente?
nu din stele, ci din teologie, proclam Luther, „iarna a fost destul de lungă
împotriva ei mânia lui Dumnezeu… şi ei vor să vină vara cea frumoasă, o
Ce loc ocupă a doua venire a lui
Să ne rugăm şi să nu-L dispreţuim pe vară care nu se va sfârşi niciodată”.7  4 Hristos în viaţa ta?
Dumnezeu şi Cuvântul Său!”6
Din punctul lui de vedere, toate 1Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011,
semnele sunt arătate spre încuraja- p. 166.
octombrie 2017

SABAT DIMINEAȚĂ
Asigurarea
S
mântuirii
ă prezentăm în mod distinct și
clar acest subiect: meritele făp-
turii create nu pot să schimbe
cu nimic nici statutul nostru îna-
intea lui Dumnezeu și nici darul pe
care ni-l dă Dumnezeu. Dacă faptele
și credinţa cumpără darul mântuirii
pentru cineva, atunci Creatorul are o
obligaţie faţă de făptura creată.
Aici există posibilitatea ca ideile Harul divin să ne transforme
false să fie acceptate ca fiind adevăr.
Dacă vreun om este în stare să merite voinţa şi faptele!
mântuirea prin ceva ce ar putea face
el, atunci se află pe aceeași poziţie pe
care se află și catolicul ce face peni-
tenţe pentru păcatele lui. Astfel, mân-
tuirea ar fi parţial ceva datorat nouă,
ceva ce poate fi obţinut ca o răsplată de Ellen G. White
care ni se cuvine. Dar, dacă omul nu
poate să merite mântuirea prin ni-
ciuna dintre faptele lui bune, atunci
ea trebuie să fie în totalitate prin har,
primită de omul păcătos pe temeiul
faptului că o acceptă și crede în Isus.
Acest subiect încă nu a fost pre- Tine și din mâna Ta primim ce-Ţi
Ea este în totalitate un dar. Îndrep-
zentat suficient de mult și de clar. aducem» (1 Cronici 29:14). Prin ur-
tăţirea prin credinţă este dincolo de
orice controversă. Îndată ce este sta- Domnul i-a încredinţat omului bu- mare, meritul făpturii create nu poate
bilit definitiv faptul că meritele câș- nurile Sale, pe care le cere înapoi, iar consta în faptul de a-I înapoia Dom-
tigate de omul căzut prin faptele lui omul trebuie să I le dea atunci când nului ce este al Său, deoarece a fost
bune nu-i pot obţine niciodată viaţa Providenţa îi semnalează acest fapt și dintotdeauna dreptul Său să ceară ca
veșnică, orice controversă încetează. când sunt cerute de dezvoltarea lucră- bunurile Lui să fie folosite așa cum
rii Sale. Domnul a dat inteligenţa. El a îndrumă providenţa Sa.
Întru totul prin har dat sănătatea și abilitatea de a aduna
câștigurile pământești. El a creat lu- Pierderea privilegiilor oferite de
Lumina care mi-a fost dată de
Dumnezeu pune acest subiect im- crurile de pe pământ. El Își manifes- Dumnezeu
portant mai presus de orice întrebare tă puterea divină de a face să crească Prin răzvrătire și prin apostazie,
în mintea mea. Îndreptăţirea este în- toate bogăţiile pământului. Acestea omul a pierdut favoarea lui Dum-
tru totul prin har și nu este obţinută sunt roadele Sale, produse în ogorul nezeu, și nu niște drepturi proprii,
prin nicio faptă pe care o poate săvâr- Lui. El a dat soarele, norii, ploaia, care pentru că el nu putea să aibă nicio va-
și omul căzut. Acest lucru mi-a fost fac vegetaţia să înflorească. loare, cu excepţia celei acordate prin
prezentat cu claritate. Dacă un om în- În calitate de slujitori ai lui Dum- Fiul iubit al lui Dumnezeu. Această
stărit are bani și proprietăţi și Îi aduce nezeu, voi adunaţi secerișul Său pen- idee trebuie să fie înţeleasă. Omul a
un dar Domnului, în mintea lui pot tru a-l folosi în vederea împlinirii pierdut acele privilegii pe care Dum-
apărea idei false care strică darul, cre- nevoilor voastre în mod judicios și nezeu, în mila Sa, i le-a oferit ca pe
zând că, datorită acestui dar, el merită păstrând echilibrul cu partea pe care un dar, ca pe o comoară încredinţată
favoarea lui Dumnezeu și că Domnul o dăruiţi pentru a împlini cerinţele spre a fi folosită pentru înaintarea lu-
are obligaţia de a-l privi cu o bună lui Dumnezeu. Asemenea lui David, crării Sale, pentru slava Sa și pentru
voinţă deosebită. puteţi să spuneţi: «Totul vine de la binele făpturilor pe care le făcuse. În
octombrie 2017

clipa în care a refuzat să asculte de este să se închine înaintea lui Dum- mare, toate se revarsă pe o singură
Legile Împărăţiei lui Dumnezeu, lu- nezeu ca semn al recunoașterii pline Cale – o mijlocire supraomenească,
crarea mâinilor lui Dumnezeu a ajuns de mulţumire a faptului că toate lu- stropită cu acel sânge care este de
necredincioasă faţă de guvernarea lui crurile vin de la Dumnezeu. Orice o valoare ce întrece orice estimare,
Dumnezeu și s-a făcut întru totul ne- bun care Îi este înapoiat lui Dumne- pentru că în Fiul Său a fost chiar viaţa
vrednică de toate binecuvântările cu zeu Îi aparţine de drept, pentru că El lui Dumnezeu.
care o favorizase Dumnezeu. este cel care l-a dat. Prin urmare, niciun om nu-I poa-
Aceasta a fost poziţia neamului Omul a călcat Legea lui Dumne- te da lui Dumnezeu ceva care să nu
omenesc după ce omul s-a despărţit zeu, iar prin Răscumpărătorul i-au fie deja al Său. Reţineţi acest gând:
de Dumnezeu prin păcătuire. După fost date făgăduinţe noi, făcute pe un «Totul vine de la Tine și din mâna
aceea, el nu a mai avut drept la nicio temei diferit. Toate binecuvântările Ta primim ce-Ţi aducem» (2 Cronici
gură de aer, la nicio rază de soare sau trebuie să vină printr-un Mijlocitor. 29:14). Trebuie să prezentăm oame-
la nicio firimitură de hrană. Omul nu Acum, fiecare membru al familiei nilor acest gând oriunde mergem
a fost nimicit, pentru că Dumnezeu omenești este dat întru totul în mâi- – că noi nu avem nimic, nu putem
l-a iubit atât de mult, încât L-a dăruit nile lui Hristos și orice ar avea în viaţa oferi nimic de valoare, prin fapte sau
pe Fiul Său iubit, ca să sufere pedeap- aceasta – fie că este darul banilor, al credinţă, fără să-l fi primit mai întâi
sa nelegiuirii omului. Domnul Hris- caselor, al pământului, al capacităţii de la Dumnezeu, nu avem niciun lu-
tos S-a oferit să devină înlocuitorul și de gândire, al puterii fizice, al talen- cru pe care El să nu poată oricând să
garantul omului, pentru ca, prin ha- telor intelectuale –, precum și bine- pună mâna și să spună: Acestea sunt
rul Său fără egal, omul să poată avea cuvântările vieţii veșnice îi sunt date ale Mele – daruri, binecuvântări și în-
încă o posibilitate de încercare – o a în proprietate ca fiind niște comori zestrări pe care ţi le-am încredinţat,
doua probă – în care experienţa lui ale lui Dumnezeu care trebuie să fie nu ca să te îmbogăţești, ci ca să le fo-
Adam și a Evei este o avertizare de folosite cu credincioșie pentru bine- losești cu înţelepciune pentru binele
a nu călca Legea lui Dumnezeu, așa le oamenilor. Fiecare dar are sigiliul lumii.
cum au făcut-o ei. Atâta vreme cât se crucii și poartă chipul și semnătura
bucură de binecuvântările lui Dum- lui Isus Hristos. Toate lucrurile vin Totul este de la Dumnezeu
nezeu exprimate prin darul luminii de la Dumnezeu. De la binele cel mai Întreaga creaţie Îi aparţine lui
soarelui și al hranei, partea omului mic și până la binecuvântarea cea mai Dumnezeu. Dacă Domnul l-ar neglija
DOAR
PRIN HAR
Isus nu a alungat
pe nimeni de la El.
Chiar şi cei margina-
lizaţi sau dispreţuiţi
au fost primiţi de
Isus în cercul benefi-
ciarilor slujirii Sale.
I N C
R E S E R V E
I N T E L L E C T U A L
octombrie 2017

Motivul pentru care atât de mulţi nu reușesc să fie niște lucrători plini
de succes este că, în loc să depindă întru totul de Dumnezeu, ei acţi-
onează ca și când Dumnezeu ar depinde de ei și ca și când ei ar fi cei
care să-I recomande lui Dumnezeu ce să aleagă să facă prin ei.
pe om, ar putea să i se oprească îndată Putere supranaturală pentru lui va ajunge să fie răsplata noastră,
răsuflarea. Tot ce este și tot ce are el fapte supranaturale neprihănirea lui Hristos trebuie să
depinde de Dumnezeu. Întreaga lume meargă înaintea noastră. Dacă împli-
Motivul pentru care atât de mulţi nim voia lui Dumnezeu, vom putea
este a lui Dumnezeu. Casele omu-
nu reușesc să fie niște lucrători plini de primi în dar mari binecuvântări de la
lui, realizările personale, tot ce este
succes este că, în loc să depindă întru El, însă nu datorită vreunui merit al
valoros sau strălucitor, totul i-a fost
totul de Dumnezeu, ei acţionează ca și nostru, pentru că meritul nu are ni-
dat de Dumnezeu. Toate darurile lui
când Dumnezeu ar depinde de ei și ca cio valoare. Când îndepliniţi lucrarea
Dumnezeu trebuie să-I fie înapoiate
și când ei ar fi cei care să-I recomande lui Hristos, Îl onoraţi pe Dumnezeu
prin ajutorul dat la cultivarea inimii lui Dumnezeu ce să aleagă să facă prin
omului. Darurile cele mai splendide și ajungeţi mai mult decât biruitori
ei. Acești lucrători depind tot timpul prin Acela care ne-a iubit și Și-a dat
pot fi așezate pe altarul lui Dumne- de puterile proprii și de puterile fraţi-
zeu, iar oamenii Îl vor lăuda și Îl vor viaţa pentru noi, ca să avem viaţa și
lor lor. Ei sunt înguști la minte și jude- mântuirea în Isus Hristos. 
înălţa pe Cel care li le-a dat pentru că mereu în conformitate cu înţelege-
generozitatea Sa. De ce? «Totul vine rea lor limitată. Ei au nevoie să fie
de la Tine și din mâna Ta primim susţinuţi, deoarece nu au nicio pu-
ce-Ţi aducem” (2 Cronici 29:14). Articolul acesta redă un fragment din
tere de sus. Dumnezeu ne dă un trup, cartea Credinţa şi faptele, ed. 2005,
Nicio faptă nu-l poate face pe om să putere mintală, timp și ocazii în care
merite iubirea iertătoare a lui Dum- pp. 13–17, 21–22. Adventiştii de ziua
să lucrăm. El cere ca totul să fie pus a şaptea consideră că Ellen G. White
nezeu, dar iubirea lui Dumnezeu care la lucru. Când omenescul și divinul (1827–1915) a manifestat darul biblic
umple sufletul îl va determina să facă se unesc, puteţi realiza o lucrare la fel al profeţiei de-a lungul celor 70 de ani
acele lucruri care au fost cerute întot- de durabilă ca veșnicia. Dacă oamenii ai săi de activitate publică.
deauna de Dumnezeu și pe care omul cred că Domnul a făcut o greșeală în
le va îndeplini cu plăcere. El face doar ce privește situaţia lor personală și își
ce a fost dintotdeauna dator să facă. stabilesc propria lucrare, se vor con-
Îngerii lui Dumnezeu din cer care frunta cu dezamăgirea.
nu au căzut niciodată împlinesc fără «Căci prin har aţi fost mântuiţi,
încetare voia Sa. În îndeplinirea misi- prin credinţă. Și aceasta nu vine de la
unilor lor pline de milă și în tot ce fac Î N T R E B Ă R I P E N T R U
voi, ci este darul lui Dumnezeu» (Efe-
pentru lumea noastră, atât pentru cei
drepţi, cât și pentru cei nedrepţi, pen-
seni 2:8). Iată adevărul care, dacă nu meditație şi discuţie
închideţi ochii în faţa luminii, vă va
tru a călăuzi și apăra lucrarea mâinilor descoperi acest subiect și vă va face
lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor, să-l înţelegeţi. Viaţa veșnică este un Ce relaţie există între credinţa
îngerii pot să spună cu adevărat: «To-
tul vine de la Tine și din mâna Ta pri-
dar infinit. Acest fapt o așază dincolo 1 şi faptele omului şi harul şi
de posibilităţile noastre de a o câștiga, răscumpărarea divină?
mim ce-Ţi aducem.» Oh, dacă ochiul deoarece este nemărginită. Este abso-
omenesc ar putea să prindă crâmpeie lut necesar să fie un dar. Deoarece Cum putem obţine asigurarea
din slujirea îngerilor, dacă imaginaţia este un dar, ea trebuie să fie primită 2 mântuirii?
ar putea să atingă și să contemple slu- prin credinţă, mulţumirea și lauda
jirea bogată și plină de slavă a îngeri- fiindu-I aduse lui Dumnezeu. O cre- Ce putem să-I aducem lui
lor lui Dumnezeu și luptele în care se dinţă puternică nu va conduce pe ni- Dumnezeu atunci când acceptăm
angajează ei în favoarea omului pen-
tru a-l proteja, a-l conduce, a-l câștiga
meni la fanatism sau la atitudinea ro-
bului leneș. Puterea amăgitoare a lui
3 invitaţia harului Său? Ce putem
face pentru Dumnezeu după ce ne
și a-l scoate din capcanele lui Satana, Satana îi determină pe oameni să pri- consacrăm Lui?
cât de diferite ar fi comportamentul și vească la ei înșiși, în loc să privească
sentimentul religios! (…) la Domnul Isus. Dacă slava Domnu-
octombrie 2017

SABAT DUPĂ-AMIAZĂ
De la consolidarea
Reformei
la hotarul se face la Izabela este semnificativă
(Apocalipsa 2:20). Căsătoria lui Ahab
lumii veşnice
cu Izabela şi apostazia care a urmat
pot fi un simbol al timpului când pă-
gânismul a pătruns în biserică. Ado-
rarea soarelui – temelia închinării
păgâne – a intrat în biserica creştină.
Roşul şi purpura sunt amintite în
comerţul ţesăturilor Tiatirei, aceste
culori devenind o parte însemnată a
de Ștefan Tomoiagă atracţiei bisericii apostaziate (Apo-
calipsa 17:4).
Atunci a apărut Ilie, profetul, che-
mat de Dumnezeu să denunţe apos-
D
tazia lui Israel. Cuvântul său a încuiat
in zilele apostolilor, nimic nu profeţiile Bibliei aşa cum le vedeau cerurile, iar el a dispărut cu cheile.
a determinat un mai mare in- reformatorii, să vedem dacă semne- Ţara suferea din pricina secetei şi a
teres față de lucrurile spiritu- le timpului se potrivesc cu profeţiile foametei. Dar, după trei ani şi jumă-
ale ca Mişcarea de Reformă din seco- reformatorilor sau dacă aşteptăm în tate, Ilie a putut să conducă poporul
lul al XVI-lea. Alături de Edictul de la van ceva ce deja a avut loc. înapoi la adevăratul Dumnezeu.
Milano şi de Marea Schismă, Reforma Este timpul să ne întoarcem la iz- Omul lui Dumnezeu era îngrijo-
a fost cel de-al treilea mare moment voare, ca puncte de referinţă, pentru rat de starea spirituală a poporului
istoric al creştinismului, cu implicaţii a ne convinge că ne găsim în adevăr. din zilele sale. Părea că el era singu-
politico-sociale semnificative. În acelaşi timp, ne trebuie cinste su- rul care Îi slujea lui Dumnezeu. Dar
Privind de aproape experienţa po- fletească, precum şi curaj moral, ca să Iehova declară că lucrurile erau de
porului lui Dumnezeu, descoperi cu recunoaştem eroarea şi să o părăsim. şapte mii de ori mai fericite decât cre-
uimire cum credincioşii lui Dumne- Dar trebuie făcut şi pasul următor: să dea el. Dumnezeu are mulţi copii răs-
zeu au luptat plini de zel, înflăcărare îmbrăţişăm adevărul şi să-l trăim, să pândiţi în întreaga lume. Ei se găsesc
şi evlavie, necunoscând nicio altă devenim cu adevărat liberi în Hristos. în toate bisericile şi chiar şi în afara
frică decât frica de Dumnezeu şi ne- Când Dumnezeu a pornit Refor- lor. Solia sigilării se grăbeşte în fieca-
recunoscând nicio altă temelie pen- ma, către sfârşitul perioadei Tiati- re ţară, adunându-i pe aceia ale căror
tru credinţa creştină decât Sfintele ra, bărbaţi ca Luther, Knox, Calvin, inimi sunt cu totul de partea Lui. Îm-
Scripturi. Zwingli şi mulţi alţii au apărut ca să-i brăcaţi în haine albe şi împodobiţi cu
În planul lumii pământeşti, Luther conducă pe oameni înapoi la Dum- neprihănirea Domnului Hristos, ei
pare să fi avut un eşec, însă în sfera nezeu. Tiatira înseamnă „jertfa căin- constituie în cele din urmă o oştire
cealaltă, a Cerului, acest Luther „a fost ţei” şi reprezintă foarte bine acea pe- biruitoare, salvată prin harul divin.
omul timpului său. Prin el, Dumne- rioadă din istoria bisericii când, prin Despre ei citim: „Nu le va mai fi foa-
zeu a îndeplinit o lucrare mare pen- apostazie, credinţa cea curată a fost me, nu le va mai fi sete... Căci Mie-
tru reformarea bisericii şi pentru ilu- schimbată sau jertfită în schimbul lul, care stă în mijlocul scaunului de
minarea lumii.”1 formelor exterioare şi al penitenţelor. domnie, va fi Păstorul lor, îi va aduce
Istoria Reformei nu trebuie dată „Tiatira este biserica aflată în mijlocul la izvoarele apelor vieţii şi Dumnezeu
uitării! E timpul nostru, astăzi, să celor şapte şi, prin urmare, rămâne un va şterge orice lacrimă din ochii lor”
pornim o nouă reformă! E timpul să simbol al bisericii din Evul Mediu!”2 (Apocalipsa 7:16,17).
arătăm lumii că „Biblia nu este înve- Aceasta este cea mai lungă dintre Fiecare dintre noi poate să facă
chită, nici modernă, ci este eternă!” cele şapte epistole şi conţine cea mai parte din acel grup. Invitaţia este la
(Martin Luther). E timpul să privim hotărâtă condamnare. Referirea care fel de cuprinzătoare ca şi lumea şi
octombrie 2017

Dumnezeu are multe mii care nu şi-au plecat genunchiul în faţa lui
Baal, mulţi care doresc din toată inima să aibă o înţelegere mai deplină
cu privire la Hristos şi la lege, mulţi care nădăjduiesc împotriva
oricărei nădejdi că Isus va veni curând pentru a pune capăt domniei
păcatului şi a morţii. Sunt mulţi care se închină lui Baal din neştiinţă,
dar cu care Duhul lui Dumnezeu se luptă încă.
este adresată tuturor. Făgăduinţa este în locuri pustii”. Oamenii de pretu- evidenţiat dintre toate răspunsurile,
că poate veni „cine vrea” (Apocalipsa tindeni sunt bucuria lui Dumnezeu. a fost: „Prietenul este acela care vine
22:17). La 500 de ani de la Reforma pro- când toată lumea pleacă”.
Biserica Reformei a fost lăuda- testantă, constatăm că mai avem ne- Drumul către casa unui prieten
tă pentru credinţa şi răbdarea sa. voie de reformă pentru realizarea nu e niciodată lung. Cei de lângă noi
Însă ultima biserică este lăudată atât marelui deziderat apostolic: „Dacă care au inima deschisă pentru Evan-
pentru ascultarea, cât şi pentru răb- vorbeşte cineva, să vorbească cuvin- ghelie aşteaptă vizita unui prieten
darea şi credinţa sa. Închinându-se tele lui Dumnezeu… după puterea pe ucenic. Atunci relaţia de prietenie
Creatorului, ea va păzi Sabatul, recu care i-o dă Dumnezeu, pentru ca în spirituală va creşte frumos, aşa încât
noscându-l ca semn al puterii sfinţitoa toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu să îi putem numi soră sau frate.
re a lui Dumnezeu (Ezechiel 20:12). prin Isus Hristos, ale căruia sunt sla- Dacă audiograma personală a re-
Aceia care primesc această ultimă so- va şi puterea în vecii vecilor! Amin!” venirii are un nivel scăzut sau ridicat,
lie trimisă lumii de Dumnezeu sunt (1 Petru 4:11). numai Dumnezeu ştie! Cert este că
ei înşişi un semn al puterii Lui de a Isus va trece dincolo de reformă trăim la hotarul lumii veşnice. Aşa-
converti şi a recrea (Isaia 8:1-8; Zaha- – El va transforma lumea. Aposto- dar, într-o vreme ca aceasta, fiecare
ria 3:8). lul Pavel a scris că scopul şi voia lui copil al lui Dumnezeu „să se angaje-
Reforma din secolul al XVI-lea a Dumnezeu Tatăl sunt să salveze ome- ze activ în ajutorarea altora, cu pro-
constituit chemarea lui Dumnezeu nirea, prin Isus Hristos, „din acest misiunea că îngerii lui Dumnezeu îi
către poporul Său, dar el „nu vrea să veac rău” (Galateni 1:4). Vestea bună vor însoţi, iar ca urmare a eforturilor
se pocăiască” (Apocalipsa 2:21), adică este că „nu toţi din lume sunt nele- lor, mulţi vor lua atitudine fără tea-
cei simbolizaţi prin Izabela n-au luat giuiţi şi corupţi; nu toţi au trecut de mă de partea lui Dumnezeu şi a Legii
seama. Dimpotrivă, o Contrareformă partea vrăjmaşului. Dumnezeu are Sale”5. 
a fost pornită şi astfel, ochii multora multe mii care nu şi-au plecat genun-
au fost orbiţi în faţa adevăratei solii a chiul în faţa lui Baal, mulţi care doresc 1 Ellen G. White, Istoria mântuirii, p. 340.
lui Dumnezeu pentru acel timp. din toată inima să aibă o înţelegere 2 Jonathan Dunkel, The Apocalypse, p. 158.
E timpul să ţinem cu tărie tot ce mai deplină cu privire la Hristos şi 3 Ellen G. White, Mărturii pentru comunitate,
avem, până ce El va veni! (Apocalipsa la lege, mulţi care nădăjduiesc împo- vol. VI, p. 142.
4 Ellen G. White, Profeți și regi, p. 171.
2:25). Aceasta este chemarea lui Isus triva oricărei nădejdi că Isus va veni 5 Ibidem, p. 174.
pentru noi astăzi. curând pentru a pune capăt domni-
E timpul să dăm mărturie pentru ei păcatului şi a morţii. Sunt mulţi
iubirea şi harul Său! care se închină lui Baal din neştiinţă,
E timpul să se treacă la „reforme dar cu care Duhul lui Dumnezeu se Î N T R E B Ă R I P E N T R U
cu inima, cu sufletul şi cu voinţa!”3
E timpul să fim şi noi unul dintre
luptă încă.”4
O publicaţie britanică a oferit un meditație şi discuţie
cei 7 000! E timpul să fim „ispravnici premiu pentru cea mai bună defini-
ai tainelor lui Dumnezeu” (1 Corin- ţie a cuvântului prieten. Dintre miile
Care consideri că este nevoia
teni 4,1), iar marea taină este „Hris- de răspunsuri primite, reţinem câ-
tos în voi, nădejdea slavei” (Coloseni teva: „cel care multiplică bucuria şi 1 bisericii şi solia lui Dumnezeu
pentru acest timp?
1:27). împarte durerea”, „cel care îți înţele-
Dacă iubim oamenii, dacă le iu- ge tăcerea”, „cel care te sună după ce
Ce poţi să faci pentru reformarea
bim pe „celelalte oi”, care nu au fost v-aţi despărţit în urmă cu 5 minute”,
aduse în staul, dacă dorim împlini- „cel care îţi întinde mâna şi te ridică 2 bisericii şi iluminarea lumii, pentru
a fi numit om al timpului tău?
rea scopului global al lui Dumnezeu, atunci când ai căzut şi nu te poţi ridi-
vom munci pentru a „întinde masa ca”. Definiţia câştigătoare, cea care s-a
octombrie 2017

Lecturi pentru copii
PRIMUL SABAT
de Gary Wagner și Deena Bartel-Wagner
Adevărul despre
Dumnezeu
C
opii, haideţi la altar! îi chemă — În Grădina Edenului, Satana — Dar de ce era nefericit dacă Îl
tata. Aduceţi-vă şi Biblia! i-a spus Evei o minciună, iar ea l-a iubea pe Isus? întrebă Tess.
Luc, Tess şi Jake au venit crezut, interveni Jake. Ea nu a avut — Vom discuta mai mult des-
fiecare cu Biblia în mână. După ru- încredere în ce îi spusese Dumne- pre asta la altarul de mâine! îi
găciune, tata le-a pus o întrebare: zeu. anunţă tatăl.
— Ştiaţi că a existat o vreme — Dumnezeu Şi-a dorit să fie
când oamenii nu aveau Biblia aca- alături de toţi prietenii Săi de pe
să la ei? pământ, continuă tata, dar, pe Versetul biblic
— Nu aveau bani să-şi cumpe- măsură ce au populat pământul, „Toată Scriptura este insuflată
re o Biblie? fu curios Jake. oamenii au repetat ideea inspirată de Dumnezeu şi de folos ca să
— Biblia şi cărţile în general de Satana cum că Dumnezeu ar fi înveţe, să mustre, să îndrepte,
erau foarte scumpe pentru că erau aspru şi neiubitor. să dea înţelepciune în neprihă-
copiate de mână, le explică mama. — Martin Luther, un băiat din nire” (2 Timotei 3:16).
Iar Bibliile erau scrise în latină, o Germania, a auzit şi el ideea aceas-
limbă necunoscută pentru majori- ta şi a crezut că Dumnezeu era su-
tatea oamenilor. părat pe el. Şi s-a străduit din răs-
puteri să nu mai facă niciun rău,
Activitate
— Păi atunci, cum învăţau des-
pre Isus? dori să ştie Tess. spuse mama. A învăţat latina şi Când te gândeşti la Dum-
— Ascultau istorioare biblice îşi dorea să devină avocat. Totuşi, nezeu, ce imagini îţi vin în minte?
la biserică, răspunse tata. Doar că într-o zi, în timpul unei furtuni pu- Desenează cum ţi-L imaginezi tu
unii oameni credeau că Dumne- ternice, Martin I-a promis lui Dum- pe Dumnezeu şi arată-le desenul
zeu este aspru şi răuvoitor. Luc, nezeu să-I slujească toată viaţa. A părinţilor tăi.
vrei, te rog, să citeşti Psalmul 11:7? devenit preot şi a studiat Biblia şi
— „Căci Domnul este drept, iu-
beşte dreptatea”, citi Luc.
mai intens. Dar lucrul acesta nu-l
făcea fericit. Încă mai credea că
Întrebare
— Versetul acesta ne spune că trebuia să ducă o viaţă fără păcat. de gândire
Dumnezeu este drept. El nu spu- Cu cât se străduia mai mult, cu atât Dacă nu ai avea Biblia, cum ai
ne, nu gândeşte şi nu face absolut mai nefericit era. reuşi să ţii minte lucrurile pe care
nimic rău, comentă tata. Dumnezeu vrea să le ştii despre El?
P H O T O : S T O C K B Y T E octombrie 2017

DUMINICĂ
Planul lui
S T O C K B Y T E
Dumnezeu
de salvare
L
uc era nerăbdător să vină ora — Înseamnă vestea bună des- inventat o presă de tipărit care
altarului de familie. Voia să pre Isus şi despre viaţa Lui! îi expli- putea fi folosită la tipărirea Bibliei,
afle ce s-a mai întâmplat cu că tata. spuse mai departe tata. Şi oame-
Martin Luther. — Înseamnă că cine crede ves- nii învăţaţi au început să traducă
Tess a făcut rugăciunea, iar tata tea aceasta bună este mântuit, Biblia în engleză. Mulţi oameni
a recapitulat că păcatul apare din spuse Luc. Dar nu sunt sigur ce în- au reuşit astfel să citească Biblia şi
cauza neascultării şi că rezultatul seamnă „neprihănit”… chiar să-şi cumpere o Biblie a lor.
lui este despărţirea de Dumne- — Omul neprihănit este omul — De azi înainte o să citesc din
zeu. Le-a reamintit că Satana vrea pe care Dumnezeu îl consideră ne- Biblie în fiecare zi! se hotărî Luc.
ca oamenii să creadă că Dumne- vinovat, fără păcat sau drept, îl lă-
zeu este aspru şi neiubitor. Mar- muri tata. În Romani 3:10 se spune
tin Luther credea acest lucru şi se că nu există niciun om neprihănit Versetul biblic
străduia să ducă o viaţă fără păcat sau drept. Numai Dumnezeu este „Tu eşti drept, Doamne, şi ju-
prin puterea lui. drept. Martin Luther a înţeles din decăţile Tale sunt fără prihană”
— Într-o zi, în timp ce citea din Romani 1 că Dumnezeu a făcut (Psalmii 119:137).
cartea Romani, Martin Luther a un plan pentru salvarea oameni-
ajuns la un text care i-a schimbat lor din păcat. Planul acesta a cu-
viaţa, îşi începu tata povestirea. prins şi moartea lui Isus. Trebuie să Activităţi
Haideţi să citim Romani 1:16,17: avem credinţă că El ne va mântui. Caută pe harta Europei ora-
„Căci mie nu mi-e ruşine de — După aceea, Martin a înce- şul Wittenberg.
Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea put să le spună şi altora despre Enumeră câteva motive
este puterea lui Dumnezeu pentru descoperirea lui, spuse mama. Şi a pentru care vrei să le vorbeşti alto-
mântuirea fiecăruia care crede…; scris o listă cu 95 de idei pe care a ra despre Dumnezeu.
deoarece în ea este descoperită bătut-o în cuie pe uşa bisericii lui
o neprihănire pe care o dă Dum- din Wittenberg (Germania). Aşa au Întrebare
nezeu prin credinţă şi care duce la aflat şi alţii că dorinţa lui Dumne-
credinţă, după cum este scris: «Cel zeu este ca oamenii să aibă încre- de gândire
neprihănit va trăi prin credinţă».” dere în planul Său. Crezi că Martin Luther a avut
— Ce înseamnă „Evanghelie”? — În perioada aceea, un om nevoie de curaj ca să bată în cuie
dori să ştie Luc. pe nume Johannes Gutenberg a pe uşa bisericii lista sa de idei?
octombrie 2017

LUNI
L
uc şi familia lui au deschis — Mami, vrei să urci, te rog,
uşa de la magazie şi au până la jumătatea scării? o rugă
început să scoată din ea tata. Isus a acoperit prăpastia din-
Prinde-te unelte de grădinărit. Furtuna din

noaptea precedentă făcuse ravagii
tre noi şi Dumnezeu prin viaţa Sa
fără păcat, prin moartea Sa şi prin
de mâna în grădină. Tess şi Jake s-au apucat învierea Sa. Acum, dacă eu întind
lui lsus
să adune crengile de pe jos. Mama braţul până la mami şi dacă ea îşi
l-a trimis pe Luc să-l ajute întinde braţul până la mine, ne pu-
pe tata, care rezema o scară tem prinde unul de altul. Acum tu,
de zidul casei, pentru că Luc, urci pe ultima treaptă a scării
dorea să dea jos crengile şi te prinzi de mâna lui mami.
căzute pe acoperiş. Luc urcă atent pe ultima treaptă
Tata urcă pe scară şi apoi pe şi se prinse de mâna mamei.
acoperiş. — Când Îl primim pe Isus, noi
— Cât de sus este acoperişul! urcăm spre El şi ne prindem de
exclamă Luc. braţul Său. El ne ţine strâns în
Tata aruncă repede crengile, mâna Sa, dar în acelaşi timp, cu
după care, în loc să coboare, se braţul celălalt rămâne prins de
opri în dreptul scării şi zise: Dumnezeu, explică tata. El face le-
— Scara asta îmi aduce aminte gătura dintre noi şi Dumnezeu.
de discuţiile noastre de la altar.
— Da? De ce? îl întrebă Luc.
— Cheamă-i aici pe mama, pe Versetul biblic
Tess şi pe Jake, îl rugă tata. „Căci este un singur Dumnezeu
După ce s-au adunat cu toţii, şi este un singur mijlocitor în-
tata spuse: tre Dumnezeu şi oameni: Omul
— Am aflat până acum că păca- Isus Hristos” (1 Timotei 2:5).
tul ne separă de Dumnezeu. Scara
aceasta mă trimite cu gândul la
Isus, la moartea Sa şi la ce înseam- Activitate
nă ea pentru noi. Oricât aş întinde
eu, sau tu, Luc, mâna, nu am pu- Luc şi părinţii lui ne-au ară-
tea să ajungem unul la altul. Când tat în mod practic ce înseamnă
Adam şi Eva au păcătuit, între ei şi că Isus este mijlocitorul dintre oa-
Dumnezeu a apărut o prăpastie. meni şi Dumnezeu. Încearcă şi tu
— Dar Dumnezeu L-a trimis pe cu părinţii tăi ilustraţia cu scara.
Isus ca să moară pentru păcatele
noastre, interveni Tess. Şi aşa pră- Întrebare
pastia a fost acoperită, nu-i aşa?
— Corect! zise satisfăcut tata. de gândire
Isus a devenit Mijlocitorul dintre Ce s-ar întâmpla dacă Isus nu
Dumnezeu şi fiecare dintre noi. ar mijloci între noi şi Dumnezeu?
octombrie 2017

MARȚI
Cum să fim curaţi

L
uc, Tess şi Jake smulgeau — Uitaţi! Petalele se fac roşii!
buruienile din grădină când exclamă Luc bucuros.
i-a strigat mama din casă: — Petalele absorb apa roşie
— Veniţi să vă arăt ceva intere- din vază, îi lămuri mama. Şi cu noi
sant! se întâmplă la fel când Îl primim
S-au spălat toţi trei pe mâini, pe Isus în viaţa noastră şi Îl ur-
pentru că aveau mâinile murda- măm. Ne purtăm altfel şi îi tratăm
re de pământ, şi au intrat în casă. pe oameni altfel. Când Îl rugăm să
Mama era în bucătărie şi pregătea ne ajute să spunem şi să facem ce
două vaze cu flori albe. este bine, El ne ajută. Noi devenim
— Copii, când am aşezat flo- la fel ca El, după cum florile devin
rile în vaze, m-am gândit la alta- roşii ca apa în care se află.
rul nostru, începu ea. Am aflat că — El Îl iubesc pe Isus şi vreau să
moartea lui Isus ne face drepţi, sau fiu ca El! spuse Luc.
fără păcat, înaintea lui Dumnezeu. — Şi eu! i se alătură Tess.
Florile astea mă ajută să înţeleg
ce înseamnă asta mai exact. Să vă Versetul biblic
arăt ce se întâmplă dacă pun nişte
„Dar El era străpuns pentru pă-
colorant în apa dintr-o vază. Ob-
catele noastre, zdrobit pentru
servaţi ce culoare are apa acum?
fărădelegile noastre. Pedeapsa
— S-a făcut roşie! remarcă Jake.
care ne dă pacea a căzut peste
— Aşa este, îl aprobă mama.
El şi, prin rănile Lui, suntem tă-
Apa roşie reprezintă sângele lui
măduiţi” (Isaia 53:5).
Isus, iar floarea albă ne reprezin-
tă pe noi. Uitaţi-vă bine la floare
ca să vedeţi ce se întâmplă cu ea! Activitate
Ştim că atunci când a murit, Isus Sângele lui Isus ne spală de
Şi-a vărsat sângele pentru noi. Prin păcat şi ne face curaţi. Cântă îm-
această vărsare de sânge, a con- preună cu familia ta imnul „Atâta
tinuat mama explicaţia, El a făcut har!” (nr. 161).
„ispăşire” pentru păcatele noastre,
adică ne şterge păcatele şi ne face Întrebare
curaţi din punct de vedere spiri-
tual. Până să-L acceptăm pe Isus,
de gândire
noi eram murdari, aşa cum erau şi Cum poţi „absorbi” viaţa lui
mâinile voastre înainte să le spă- Isus la fel cum au absorbit florile
laţi cu apă în curte. din povestire apa colorată în roşu?
octombrie 2017 I M A G E : F R E E I M A G E S . C O M / H E N K L .

MIERCURI
— Este bine că te simţi aşa!

Asta înseamnă că Duhul Sfânt te
îndeamnă la bine, spuse mama.
Ştii că ţi-am spus odată că este
bine să ne predăm viaţa zilnic lui
Isus?
— Da, am făcut aşa în fiecare
dimineaţă la rugăciune, răspunse
Luc.
— Isus ţi-a răspuns: ţi L-a trimis
pe Duhul Sfânt. Sarcina Duhului
Cine te bate Sfânt este să te ajute să alegi ce
pe umăr?
este bine. Dacă Îi dai voie să te aju-
te, cei din jurul tău vor observa că
te-ai schimbat. Mama făcu o pau-
ză, după care îl întrebă: Deci ce ai
de gând să faci acum?
— Păi, aş putea să-l sun pe
Simon şi să-l întreb dacă poate
Î
veni el la noi! spuse Luc. Poate
ntr-o zi, după ore, Simon i-a Simon se transferase de şase vrea să mă ajute să construiesc
propus lui Luc să vină la el acasă săptămâni la şcoala lor, şi Luc îl in- fortul din spatele casei!
ca să se joace un joc pe calculator. vitase să stea lângă el în pauza de
Luc ar fi vrut să se joace, dar ştia că
masă. Părea un băiat bun, doar că
părinţii lui îi dădeau voie să se joace
unele cuvinte de-ale lui îl făceau Versetul biblic
doar după ce verificau dacă jocul era
în regulă. I-a fost ruşine să-i spună lui să nu se simtă bine. „Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de
Simon lucrul acesta şi s-a gândit să — Mă bucur că vrei să-l ajuţi Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai
încerce totuşi să obţină permisiunea. pe Simon să se integreze în clasă, lui Dumnezeu” (Romani 8:14).
— Sărut mâna, mami! Mă laşi îl aprecie mama. Este important
să mă duc la Simon? o întrebă el să ne purtăm frumos unii cu al-
pe mama lui imediat ce intră în ţii. Dar ştii că nu ai voie să te joci Activitate
casă şi-şi lăsă ghiozdanul la uşă. pe calculator înainte ca tati şi Înfăşoară-te într-o păturică
— Părinţii lui sunt acasă? îl eu să vedem despre ce joc este şi imaginează-ţi că păturica este
întrebă mama. Şi de ce vrei să te vorba. Duhul Sfânt care te înconjoară.
duci la el? Mama tăcu şi îl aşteptă pe Luc Cum te simţi?
Mama îi pusese cele două în- să vorbească.
trebări de care se temuse cel mai — Simon este nou în clasă şi nu Întrebare
mult. are mulţi prieteni. Vreau să mă îm-
— Nu ştiu dacă părinţii lui sunt prietenesc cu el. Dar uneori nu mă
de gândire
acasă, recunoscu Luc. Simon m-a simt bine cu el pentru că îmi este Noi nu-L putem vedea pe Du-
invitat să jucăm un joc pe calcula- ruşine de modul cum se poartă şi hul Sfânt. Cum ne putem da sea-
tor. vorbeşte, zise Luc. ma că El este cu noi?
octombrie 2017

JOI
O inimă plină
ţumit pentru
ajutor! În alte
de bucurie
zile, m-am supărat
foarte tare şi am ce-
rut iertare de la Dumne-
zeu. În cele din urmă, cu ajutorul
Său, am reuşit să mă stăpânesc!
— Grozav! exclamă Luc. Noi
am învăţat despre roadele Duhu-
L
care sunteţi recunoscători. Să în- lui Sfânt: pacea, bunătatea, bu-
uc se uită o clipă la bagajele
cepem cu Jake. curia, stăpânirea de sine şi altele.
de la uşa de la intrare. Cât
de bucuros era la gândul că Când a venit rândul lui, Luc Eu cred că tu, bunicule, ai roadele
peste câteva ore avea să-i vadă pe spuse: Duhului Sfânt!
bunicii lui! — Eu sunt recunoscător pentru — Aşa este, Luc! răspunse bu-
Pe drum, se gândi mult la ei. că avem o familie veselă. Unii din- nicul chicotind. Când Îl primim pe
Bunicul le spunea povestiri, iar tre prietenii mei au familii triste. Eu Isus şi ne mărturisim păcatele, via-
bunica le pregătea o mulţime de mă bucur de familia mea! ţa noastră se schimbă!
bunătăţi. Îl cuprinse un sentiment După aceste cuvinte, observă
că bunicul avea lacrimi în ochi.
plăcut, care-l făcu să închidă ochii
şi să alunece pe nesimţite în lu- — Lucrul acesta înseamnă mult Versetul biblic
mea viselor. pentru mine, îi spuse el. Odată am „Vă voi da o inimă nouă şi voi
— Hei, somnorilă! auzi la un fost un om de-a dreptul rău… pune în voi un duh nou; voi
moment dat o voce. Luc era surprins: bunicul – om scoate din trupul vostru inima
Luc se frecă la ochi. rău? Imposibil! Era cel mai bun om de piatră şi vă voi da o inimă de
— O să dormi tot timpul cât o din câţi cunoştea. carne” (Ezechiel 36:26).
să staţi la noi? îl întrebă aceeaşi — Cu mult timp în urmă, buni-
voce. cul era un om foarte nervos, con-
— Bunicule! strigă Luc fericit. firmă bunica. Activitate
Cred că am adormit pe drum! Bunicul privi undeva în depăr- Amestecă într-un vas 4 lin-
Luc îşi luă rucsacul cu o mână, tare, ca şi cum rememora o întâm- guri de oţet cu 1 lingură de sare
iar cu cealaltă mână se prinse de plare din trecut. iodată. Pune în această soluţie câ-
mâna bunicului său. Intrară împre- — Da, bunica are dreptate! teva monede şi lasă-le să stea câ-
ună în casă. Mirosul îmbietor de continuă el. Nu-mi puteam stăpâni teva minute. Scoate-le din soluţie
pâine coaptă îi gâdilară nările. emoţiile şi firea, îi explică el. Dar şi şterge-le. Cum arată monedele
La masa de seară, a povestit fi- asta a fost înainte să-L primesc pe acum?
ecare ce-a mai făcut. La sfârşit, au Isus în inima mea. I-am mărturisit
făcut altarul. păcatele, L-am rugat să mă schim- Întrebare
Bunicul s-a rugat primul şi a be şi să mă scape de firea mea ar-
spus: ţăgoasă. L-am rugat în fiecare zi
de gândire
— Vă invit pe fiecare dintre voi să mă ajute să mă stăpânesc. În Pentru ce schimbare a ta ai
să ne împărtăşiţi un motiv pentru unele zile am reuşit şi I-am mul- vrea să-I ceri ajutorul lui Isus?
octombrie 2017 P H O T O : S T O C K B Y T E

VINERI
şi dacă ne petrecem timpul împre-
să le spun?
ună cu alţi credincioşi.
— Am la mine nişte coli de hâr-
tie colorată. Vrei să-ţi faci şi tu un
carneţel după ce mâncăm?
— Sigur că vreau, îi spuse Luc
fericit. De-abia aştept să îl arăt şi
colegilor mei!
Z Versetul biblic
iua în care plănuiseră o ieşire Carneţelul avea copertă verde
în parc era ploioasă, aşa că şi patru pagini: una neagră, una
trebuiau să se gândească la roşie, una albă şi una galbenă. Dar „El [Isus] le-a zis: «Veniţi după
nişte activităţi de interior. nu era scris nimic pe ele. Mine şi vă voi face pescari de
Domnul Jones veni şi se aşeză — Şi cu ce mă ajută un carneţel oameni»” (Matei 4:19).
lângă Luc. gol? îl întrebă Luc.
— Îmi pare rău că nu am mai — Păi, culorile or să te ajute! Pa- Activitate
putut merge în parc, începu el. Era gina neagră ne ajută să ne aducem Confecţionează-ţi şi tu un
frumos să mâncăm la iarbă verde aminte că suntem nişte păcătoşi carneţel colorat. Poţi folosi hârtie
şi să le vorbim altora despre cre- care facem lucruri rele. Aşa arată via- sau material textil.
dinţa noastră! ţa noastră atunci când păcătuim.
Materiale necesare:
— Dar cum le vorbiţi oameni- Domnul Jones deschise la pa-
un dreptunghi (7 x 8 cm) de hârtie neagră
lor din parc? îl întrebă Luc mirat. gina roşie şi continuă: un dreptunghi (7 x 8 cm) de hârtie roşie
— Uneori întâlnesc o persoa- — Pagina roşie ne aduce amin- un dreptunghi (7 x 8 cm) de hârtie albă
un dreptunghi (7 x 8 cm) de hârtie galbenă
nă care mi se pare tristă, îi expli- te că Isus a murit şi Şi-a vărsat sân- un dreptunghi (14 x 8 cm) de hârtie verde
că el. Eu îi zâmbesc şi îi urez o zi gele pe cruce pentru noi.
Instrucţiuni
bună. Unii îmi povestesc de ce Pagina următoare era albă.
— Albul înseamnă că păcatele
1. Aşază dreptunghiurile mici unul
sunt supăraţi. Eu îi ascult şi îi în-
peste altul în ordinea următoare:
treb dacă pot să mă rog pentru noastre sunt şterse! anticipă Luc
negru, roşu, alb, galben.
ei. Poţi să faci şi tu la fel la şcoală. bucuros.
2. Aşază dreptunghiurile mici în
Sunt sigur că şi unii colegi de-ai — La sfârşit vine partea cea
coperta verde.
tăi au probleme, adăugă domnul mai bună: pagina galbenă ne adu-
3. Capsează dreptunghiurile mici
Jones. ce aminte de făgăduinţa că vom în coperta verde. Dacă foloseşti
— Da, am observat că unii sunt locui veşnic împreună cu Isus! Dar material textil, coase-le cu grijă în
trişti, dar nu am ştiut ce să le spun, ce crezi că înseamnă coperta ver- coperta verde.
recunoscu Luc. Mi-ar plăcea să le de? îl întrebă domnul Jones.
vorbesc despre Isus, dar nu reu- — De obicei, verdele este sim-
bolul plantelor, răspunse Luc.
Întrebare
şesc să-mi găsesc cuvintele. Mă
simt penibil! — Foarte bine! După ce Îl pri- de gândire
— Eu port soluţia cu mine şi mim pe Isus în viaţă, trebuie să Cum te poate ajuta acest car-
poţi să faci şi tu la fel! îi zise dom- creştem, la fel cum cresc plante- neţel colorat să-ţi învingi teama de
nul Jones întinzându-i un carneţel le. Noi creştem dacă citim Biblia, a le vorbi altora despre Domnul
pe care îl scosese din buzunar. dacă le vorbim altora despre Isus Isus?
octombrie 2017

AL DOILEA SABAT
Cea mai frumoasa reuniune
(
de familie
S
unt atât de bucuroasă, nu Tess deschise uşa chiar în cli- — Da, eu, este o limonadă foar-
mai am astâmpăr! exclamă pa în care unchiul se pregătea să te bună! spuse unchiul Jack. Şi
Tess în timp ce mătura sune la sonerie. drumul a fost lung. Cu toate astea,
podeaua. Mai este puţin până — În sfârşit, aţi ajuns! îi întâm- reuniunea de familie merită efor-
ajung la noi unchiul Jack şi mătuşa pină Tess. tul!
Mary. În sfârşit o s-o revăd pe Beth! După ce toţi s-au făcut comozi, — Eu aş vrea să rămâneţi aici
— Eu o să mă joc cu mingea cu mama le turnă în pahare limona- pentru totdeauna! spuse Luc.
Billy şi Sam! adăugă Luc la fel de dă cu cuburi de gheaţă.
fericit. O să ne distrăm grozav! Mai târziu, îi întrebă
În timp ce îi aşteptau, se uitau dacă mai dorea
la ceas cum treceau minutele şi cineva un
orele, dar timpul parcă stătea în pahar.
loc! În cele din urmă, auziră cla-
xonul unei maşini care opri în faţa
casei lor.
octombrie 2017

— O, ce bine ar fi! spuse mătu- — Asta mă trimite cu gândul la
şa Mary. un verset biblic pe care l-am citit Activitate
Luc rămase o clipă pe gânduri săptămâna aceasta, spuse unchiul Desenează o imagine cu
şi apoi zise: Jack. Se găseşte în 1 Corinteni toate persoanele dragi care ai dori
— Într-o zi, vom avea o reuniu- 16:13 şi spune aşa: „Vegheaţi, fiţi să vină la reuniunea familiei tale. Îl
ne de familie fără sfârşit! tari în credinţă, fiţi oameni, întă- cunosc toţi pe Isus? Ştiu ei că Isus
— Aşa este! fu de acord tata. riţi-vă!” vine curând? Dacă nu, ai grijă să-i
De-abia aştept! În zilele următoare, copiii s-au inviţi pe toţi!
Toţi ceilalţi dădură de cap în jucat, au explorat grădina din spa-
semn de aprobare. tele casei, s-au rugat şi au studiat Întrebare
— Să-i fi văzut pe Tess şi pe Luc
cu câtă nerăbdare v-au aşteptat!
Biblia împreună. Au cântat cu toţii
în jurul pianului. Iar ca ieşire speci-
de gândire
spuse mama. Nu treceau cinci mi- ală, au mers la picnic pe malul la- Ai avut vreodată impresia că
nute fără să meargă la fereastră ca cului şi au înotat. Apoi reuniunea timpul tece greu şi că Isus nu mai
să vadă dacă aţi sosit! Aşa ar trebui de familie a luat sfârşit. vine să ne ia acasă în cer? Ce poţi
să-L aşteptăm noi pe Isus! Oaspeţii şi-au dus bagajele în face pentru a aştepta a doua Sa
— Şi nu am făcut pregătiri doar maşină. Tess cu greu îşi putea stă- venire cu bucurie?
astăzi, completă Tess. Mama a gă- pâni lacrimile.
tit toată săptămâna ca acum să — A fost atât de bine să fim
poată petrece timpul cu voi! împreună! îşi exprimă ea regretul.
Mi-aş dori să mai rămâneţi!
— Şi mie îmi pare rău, dar o să
ne revedem, îi spune unchiul Jack,
strângând-o în braţe. Iar dacă nu
ne vedem, nu uitaţi să vegheaţi Lecturile
şi să fiţi tari! Cu toţii vrem să fim pentru co-
pregătiţi pentru venirea lui Isus. pii au fost
Atunci va avea loc cea mai fru- scrise de
moasă reuniune de familie, care Gary Wagner şi soţia sa, Deena
nu se va sfârşi niciodată! Bartel-Wagner. Gary slujeşte
ca pastor în Conferinţa New
York. Deena îşi pune la lucru
Versetul biblic darul comunicării ca redactor
în cadrul Departamentului
„Şi, când Se va arăta Păstorul cel
Capelanie de la Conferinţa
mare, veţi căpăta cununa care
Generală. Ei aşteaptă cu dor
nu se poate vesteji, a slavei”
revenirea apropiată a Mântui-
(1 Petru 5:4).
torului lor, Isus Hristos.
I L L U S T R AT I O N : J E F F D E V E R octombrie 2017

Convenția Națională ASi România
,, Eu am venit ca oile să aibă viață și s-o aibă din belșug.”
Ioan 10:10
Totul pentru viață!

Palatul Culturii, Târgu Mureș
Vineri, 13 octombrie 2017
Ora 2000 • Program special
(deschidere Convenție, Cuvânt biblic...)
Sâmbătă, 14 octombrie 2017

Ora 1000 • Program special
(proiecte, experiențe, Cuvânt biblic...)
Invitat special
Dr. Richard H. Hart
Ora 1900 • Concert
Președinte și Director General

Universitatea Medicală
Loma Linda, California 13–14 octombrie 2017
Asociația pentru Suport și Inițiativă România 54377
Telefon: 0746 25 93 94 E-mail: office@asiromania.ro www.asiromania.ro

Prelegeri Săptămâna de Rugăciune - 1 - 9 Decembrie 2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelegeri Săptămâna de Rugăciune - 1 - 9 Decembrie 2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

curieruladventist.

OCTOMBRIE 2017: HARUL ŞI PREGĂTIREA PENTRU A DOUA VENIRE +

PRELEGERI PENTRU SĂPTĂMÂNA DE RUGĂCIUNE: 1– 9 DECEMBRIE 2017

CA_10_prelegeri_2017.indd 1 02/10/2017 19:17:15

„Iată, Eu vin curând...”

CA_10_prelegeri_2017.indd 2 02/10/2017 19:17:18

O făptură i-a spus arbitrului, care tocmai ho-

CA_10_prelegeri_2017.indd 3 02/10/2017 19:17:21

CA_10_prelegeri_2017.indd 4 02/10/2017 19:17:23

CA_10_prelegeri_2017.indd 5 02/10/2017 19:17:26

CA_10_prelegeri_2017.indd 6 02/10/2017 19:17:26

CA_10_prelegeri_2017.indd 7 02/10/2017 19:17:28

CA_10_prelegeri_2017.indd 8 02/10/2017 19:17:29

CA_10_prelegeri_2017.indd 9 02/10/2017 19:17:29

* Excepție fac Biblia de studiu și Imnurile Creștine, care au

CA_10_prelegeri_2017.indd 10 02/10/2017 19:17:32

CA_10_prelegeri_2017.indd 11 02/10/2017 19:17:32

CA_10_prelegeri_2017.indd 12 02/10/2017 19:17:33

În Hristos, oameni diferiţi, prove- gii (Galateni 2:16). 8 Tertullian, De paenitentia, 6.

şi cu o experienţă de viaţă diferite, această Evanghelie de-a lungul seco-

Prin credinţa în Hristos

CA_10_prelegeri_2017.indd 13 02/10/2017 19:17:36

CA_10_prelegeri_2017.indd 14 02/10/2017 19:17:37

CA_10_prelegeri_2017.indd 15 02/10/2017 19:17:38

CA_10_prelegeri_2017.indd 16 02/10/2017 19:17:38

CA_10_prelegeri_2017.indd 17 02/10/2017 19:17:41

CA_10_prelegeri_2017.indd 18 02/10/2017 19:17:43

CA_10_prelegeri_2017.indd 19 02/10/2017 19:17:45

CA_10_prelegeri_2017.indd 20 02/10/2017 19:17:47

Este disponibilă în App Store și în Playstore.

Pentru descărcare rapidă introduceți:

• Textul Bibliei Cornilescu 2016 –

• Textul Noului Testament

Această aplicație se descarcă gratuit!

CA_10_prelegeri_2017.indd 21 02/10/2017 19:17:47

CA_10_prelegeri_2017.indd 22 02/10/2017 19:17:48

Predicarea creştină adventistă se este „descoperirea lui Dumnezeu” p. 150.

CA_10_prelegeri_2017.indd 23 02/10/2017 19:17:50

CA_10_prelegeri_2017.indd 24 02/10/2017 19:17:51

CA_10_prelegeri_2017.indd 25 02/10/2017 19:17:54

CA_10_prelegeri_2017.indd 26 02/10/2017 19:17:55

CA_10_prelegeri_2017.indd 27 02/10/2017 19:17:56

CA_10_prelegeri_2017.indd 28 02/10/2017 19:17:58

CA_10_prelegeri_2017.indd 29 02/10/2017 19:18:01

CA_10_prelegeri_2017.indd 30 02/10/2017 19:18:02

de Gary Wagner și Deena Bartel-Wagner

CA_10_prelegeri_2017.indd 31 02/10/2017 19:18:05

CA_10_prelegeri_2017.indd 32 02/10/2017 19:18:09

Prinde-te unelte de grădinărit. Furtuna din

CA_10_prelegeri_2017.indd 33 02/10/2017 19:18:11

Cum să fim curaţi

CA_10_prelegeri_2017.indd 34 02/10/2017 19:18:12

— Este bine că te simţi aşa!

Cine te bate Sfânt este să te ajute să alegi ce

CA_10_prelegeri_2017.indd 35 02/10/2017 19:18:13

CA_10_prelegeri_2017.indd 36 02/10/2017 19:18:16

şi dacă ne petrecem timpul împre-

CA_10_prelegeri_2017.indd 37 02/10/2017 19:18:17

Cea mai frumoasa reuniune

CA_10_prelegeri_2017.indd 38 02/10/2017 19:18:18

CA_10_prelegeri_2017.indd 39 02/10/2017 19:18:20

Totul pentru viață!

Sâmbătă, 14 octombrie 2017