Raluca Bădoiu, MIMM, an II

Analiză de Discurs

- House of Cards -

Mesajul serialului este transmis într-un mod subtil de titlul pe care îl poartă. “House of cards”
este ca un aranjament de cărţi din jocul de domino, în care fiecare minciună este susţinută de o
altă minciună, o lume plină de cinism, manipulare, o lume a individualismului. Acţiunea firului
narativ ne demonstrează de-a lungul celor trei sezoane faptul că trăim într-o lume în care ideea în
sine de servicii publice este ridiculizată și stârpită. La fel ca și alte producții televizate,
telespectatorul se confruntă cu un sistem în care toată lumea manipulează și minte pe toată
lumea.

Analiza de personaje

Frank Underwood, personajul principal, este interpretat de Kevin Spacey care a început ca un
congressman în sezonul întâi. După ce a fost avansat în funcţia de Secretar de Stat, Frank vrea să
se afirme şi are un început intrigant fiind ajutat de mâna lui dreapta – Doug Stamper ( interpretat
de Michael Kelly) şi de Zoe Barnes ( interpretată de Kate Mara) o jurnalistă tânără ce caută
subiecte de senzaţie. Zoe nu realizează că îl ajută pe Frank, fiind uşor manipulată de acesta. De
asemenea, ei au şi o relaţie sexuală, iar in final tânăra este aruncată în faţa unui tren.

Atenţia lui Frank se îndreaptă apoi asupra unui reprezentant din Pennsylvania, Peter Russo (
interpretat de Corey Stoll), care plătelte cu moneda supremă: viaşa lui. La sfârşitul primului
sezon, Frank este numit vice-preşedinte, iar în sezonul doi luptă pentru şi mai multă putere şi în
acelaşi timp încearcă să se distanţeze de faptele mişeleşti făcute.

Noul vice-preşedinte se ciocneşte în sezonul doi cu Raymond Tusk (interpretat de Gerald

McRaney), un consilier de încredere al președintelui (interpretat de Michel Gill), şi ajunge să fie
amestecat în spalarea de bani ce avea loc cu ajutorul Chinei. De asemenea, participă la o partidă
în trei, cu soţia lui, Claire si cu agentul de încredere de la serviciul de securitate, Meetchum.

Cu ajutorul lui Jacqueline Sharp ( interpretată de Molly Parker), Frank reuseşte să lege
preşedintele de conflictul din China şi astfel preşedintele ajunge sub acuzare, iar Frank avansează
în funcţia de şef al “lumii libere”.

Claire Underwood, soţia lui Frank, este interpretată de Robin Wright care a început primul
sezon ca un activist de mediu, iar mare parte din primul sezon este axată pe munca în Inițiativa
apă curată (Clean Water Initiative). În cele din urmă, după ce a aflat de aventura lui Frank cu
Zoe, Claire reia legatura un fost iubit fotograf. După o luptă cu Frank, ea a fugit la Adam (
interpretat de Ben Daniels), în New York, unde a stat ascunsă o vreme, înainte de a reveni în cele
din urmă de partea lui Frank, pentru a-l ajuta cu situaţia încordată din cauza lui Peter Russo.

În sezonul doi, Claire a dezvăluit că a fost violate şi l-a întâlnit pe agresor care avea o funcție
guvernamentală. În timpul unui interviu, Claire a fost destul de mult forțată să dezvăluie că a
avut un avort, dar răsucește povestea astfel încât să pară că violul ei a dus la sarcină. Mai târziu,
Claire şi Prima Doamna ajung să lupte împreună pentru supravieţuitorii agresiunilor sexuale din
armată. Claire și Frank devin implicaţi într-un scandal, atunci cand o fotografie făcută de Adam
ajunge în presă, însă cei doi soţi reuşesc să liniştească apele.

Zoe Barnes, jurnalista interpretată de Kate Mara, a jucat un rol important în primul sezon, fiind
practic un pion al lui Frank, iar el a folosit-o pentru a avansa în jocul pentru putere. Când ea
devine o problemă, în premiera sezonului doi, Frank o aruncă în faţa unui metrou.
Doug Stamper, mâna dreaptă a lui Frank Underwood, interpretat de Mickaell Kelly , şeful de
personal al lui Frank, cel care repară orice probleă. Doug îl ajută pe parcursul primelor două
sezoane, făcând curat în urma lui şi reuşind să distragă atenţia despre toate faptele rele a le lui
Frank.

Tot Doug o mută pe Rachel Posner (interpretată de Rachel Brosnahan), call girl-ul folosită de
Frank să îl distrugă pe Russo, însă devine obsedat de ea. În timpul sezonului doi, el este
recunoscut într-un casino, astfel că Frank este legat de afacerile necurate ce au loc în spatele
uşilor casinoului. Când obsesia lui Doug pentru Rachel nu mai este controlabilă, acesta primeşte
un ordin de la Frank să o ucidă pe fată. Rachel se luptă cu Doug şi îl loveşte cu o piatră în cap,
lăsandu-l în coma chiar la finalui sezonului doi.

Analiza de discurs

Elementul principal care construieşte discursul narativ este relaţia personajului principal, Frank
Underwood, cu publicul telespectator. De-a lungul întregului serial, în fiecare episod există
momente în care acţiunea este oprită iar camera se transformă în “fereastra” prin care personajul
principal discută cu publicul. Aceste aparte-uri sunt directe, incisive, ironice şi chiar revoltătoare.
Doar în aceste momente Frank îşi arată intenţiile ascunse şi părerile sincere despre fiecare
situaţie sau personaj.

Suspendarea temporară a ficțiunii face ca serialul să pară mai real, mai autentic: până la urmă,
vorbește direct cu noi, nu cu un grup de actori. Din perspectiva opusă însă, ironiile făcute
cunoscute doar nouă, telespectatorilor, fac ca serialul să fie pus între ghilimele imaginare. Când
Frank Underwood ne face cu ochiul, suntem implicați și noi, dar această conspirație între actor și
public duce la o legătură mai puternică între cele două părți. Este vorba de acea conştiinţă
comună care este pusă în faţa actelor de trădare, manipulare, uneori chiar omor cu premeditare,
Revolta interioară a fiecărui telespectator care se trezeşte în faţa unui ecran în care nu poate intra,
este şi aceasta un al simbol al unei societăţi care prin tăcere şi lipsa reacţiei devine complice la
toate faptele urâte. Unul dintre cele mai importante şi marcante mesaje pe care Frank le transmie
publicului este “Democraţia este supraestimată!”.

În general, acţiunea este concentrată pe relaţia dintre personaje, care face ca firul narativ să fie
influenţat de reacţiile şi intenţiile ce reies din jocul slăbiciunilor. Naraţiunea se desfăşoară relativ
rapid, firul evenimentelor şi coerenţa fiecărui moment important sunt date de personajele
implicate în situaţia respectivă.

Elementele care menţin şi întăresc discursul personajului principal, Frank Underwood, sunt
puterea politică care în serial valorează mai mult decât banii, manipularea care îl ajută să profite
de anumite situaţii pentru a scăpa mereu curat şi cinismul politic.

Schemele narative pe care se bazează desfăşurarea acţiunii, sunt complexe şi se întind pe

parcursul a mai multor episoade corelate.

Analiza vizuală este conturată cu jutorul ajutorul organizării spaţiale, a elementelor simbolice de
decor şi a coloristicii.

Scenografia atent realizată din Biroul Oval creează ideea de supremaţie, acelaşi decor al Biroului
Oval fiind întâlnit în toate serialele momentului pentru a creea în imaginea telespectatorilor
senzaţia că locaţia este cea adevărată.

Casa în care Frank şi soţia sa Clare locuiesc este mereu întunecată. Fiecare soţ înnoptând în
dormitoare diferite. Frank are în subsolul casei, simbol al unui buncăr, biroul personal, unde
contrar aparenţelor acesta îşi petrece majoritatea timpului relaxându-se pe un joc x-box.

Un alt loc simbolic din casa celor doi îl reprezintă fereastra bucătăriei. Fiind şi singurul loc din
casă unde soţii îşi permit să fumeze, împărţind mereu o singură ţigară. Fereastra înaltă reprezintă
deschiderea către lume, în faţa căreia cei doi îşi împărtăşesc cele mai întunecate secrete.

Un alt loc simbolic din serial îl reprezintă barul sărăcăcios unde Frank merge mereu să mănânce
cârnaţi americani la un prieten vechi de culoare. Bărbatul este singurul om ( din afara
căsniciei/familiei) pentru care Frank are sentimente reale de afecţiune, respect şi înţelegere. Când
bărbatului î se înhide barul, Frank îi asigură un loc de muncă la Casa Albă pe postul de grădinar
şef, cunoscând pasiunea prietenului său pentru grădinărit.

Întregul serial poate fi văzut ca o descriere a modului în care setea de ascensiune politică distruge
orice instituție publică. În acest nou model de Darwinism social, fiecăruia îi pasă numai de
propria persoană și de ascensiunea sa, fără să existe vreo posibilitate a unor sacrificii comune sau
a existenței unei instituții publice în adevăratul sens al cuvântului.

House of Cards este o dramă politică Americană care se bazează pe romanul cu acelaşi nume a
lui Michael Dobbs.