Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motto
Fenomenul chiulului inregistreaza cresteri semnificative an de an, atingand in prezent cote alarmante.
Stapanirea si eradicarea lui nu sunt posibile fara dezvaluirea si cunoasterea in profunzime a cauzelor care il
genereaza si fara adaptarea si aplicarea unor masuri de interventie eficace.
Procesul de socializare a tinerei generatii este negativ afectat de lipsa reperelor morale si generale de
viata, de instabilitatea si fluctuatia situatiilor existentiale, de superficialitatea etaloanelor valorice, care produc
frecvent debusolari si deviatii comportamentale.
In prezent, tineretul isi revendica dreptul la o identitate proprie, la o mai mare autonomie morala,
revoltandu-se impotriva interdictiilor impuse de varsta si contestand autoritatea adultilor - parinti sau profesori.
Pornind de la faptul ca principalii agenti de socializare (familie, scoala, grup de referinta) exercita o
influenta puternica asupra comportamentului copiilor si adolescentilor, acest proiect educational isi propune sa
identifice principalele cauze ale producerii fenomenului - chiul, ca si solutii pertinente de prevenire, de ameliorare
a acestor manifestari deviante, la nivel micro si macrosocial.
Acest proiect se incadreaza in ansamblul masurilor de politici educa-tionale initiate in vederea diminuarii/
eliminarii fenomenului de chiul in randul elevilor, deoarece pare sa se asocieze frecvent cu devieri
comportamentale.
populatiei scolare.
4. GRUP TINTA:
elevi proveniti din familii cu probleme financiare si/ sau de comunicare intragrupala
5. OBIECTIVELE PROIECTULUI:
6. STABILIREA ACTIVITATILOR
PLAN DE ACTIVITATE
"Cine si ce ma streseaza?"(anexa
6)
Preintampinarea Fise de activitate, politia dirigintii Fise de lucru,
comportamentului deviant in conversatia, elevii fise cu informatii
randul copiilor si adolescentilor problematizarea, studiu
de caz, lecturi
"Comportamentul deviant in viata
si activitatea
adolescentului"(anexa 7)
"Absenteismul - factor al
insuccesului si al esecului
scolar"(anexa 8)
4. Elaborarea programului Actiuni de formare a unei atitudini Actiuni educative, excursii elevi Comunicare,
de parteneriat scolar- pozitive fata de scoala tematice, vizite tematice, apropierea
social concursuri, seri diriginti parintilor de
Activitati extrascolare distractive, lectorate, director copii,
( parteneriat cu intalniri cu parintii si cu educativ imbunatatirea
comunitatea locala ). Activitati in cercurile din scoala / specialistii, dezbateri, joc parintispecialisti climatului afectiv
Palatul Copiilor de rol, chestionare, lucru si educativ din
in echipa, observatie, familie, desene,
Concursuri intergrupuri scolare cu convorbiri eseuri
tematica adecvata
10.EVALUARE
- Analiza chestionarului;
- Realizare de comunicari, desene, afise, eseuri, articole in revista scolii legate de tema proiectului.
11.ANEXE
Fuga de la scoala reprezinta un fenomen de tip evazionist avand o motivatie precisa si derulandu-se intr-
un interval de timp variabil. Fuga de la scoala poate interveni in situatii tipice - evaluare, conflict cu profesorul
sau colegii, caz in care se prezinta ca o strategie defensiva a elevului. Daca aceasta conduita se generalizeaza,
fuga de la scoala devine punctul de pornire pentru absenteism.
Semnificatia si cauzele ce determina fuga de la scoala depind foarte mult de variabila varsta. Astfel, la
elevii mici, fuga de la scoala, apare mai mult ca manifestare a fobiei scolare, in timp ce la elevii mari fuga de la
scoala apare mai mult ca rezultat al unui proces de deliberare, al luarii unei decizii influentata de contextul afectiv
al situatiei, dar care presupune existenta unei optiuni.
Uneori fobia scolara se dezvolta pe fondul unei relatii de dependenta accentuata a copilului fata de parinti.
Parintii supraprotectori sau cei dominatori, excesiv de autoritari determina incapacitatea copilului de structurare a
autonomiei emotionale in relatiile cu persoanele iubite. Cei mai multi copii cu fobie scolara afirma ca se tem sa
mearga la scoala din cauza colegilor violenti sau ca sa evite esecul scolar si situatiile umilitoare; acesti elevi sunt
anxiosi, timizi, sunt imaturi social, au o imagine de sine deteriorata si provin, in general, din familii in care stilul
educational a fost deficitar sau extremist: parintii fie au neglijat copilul, fie l-au protejat excesiv.
La elevii mari, fobia scolara nu dispare ca motivatie a fugii de la scoala ci imbraca forme specifice: fobia de
examen si fobia sociala.
Fobia de examen poate fi normala, ca o consecinta fireasca a aspectelor stresante ale examenului, dar
poate fi si nevrotica, ca o reactie devenita reflexa in urma situatiilor stresante repetabile, considerate de subiect
ca fiind agresive.
Fobia sociala apare cel mai frecvent in adolescenta si consta in teama de a fi expus observatiei altora in
grupurile restranse, cum ar fi clasa de elevi.
Totusi, fobia de examen si fobia sociala se regasesc intr-un numar relativ mic de cazuri la originea fugii de
la scoala a elevilor mari. Specifica pentru fuga de la scoala a acestora estedorinta de afirmare a unei atitudini
personale. Astfel, cei mai multi elevi mari care fug de la scoala au o motivatie consistenta pentru activitatea
scolara si pentru frecventarea scolii in general; fuga de la scoala apare in cazul lor ca rezultat al unei optiuni.
Fuga de la scoala intervine fie cand activitatea scolara intra in relatii de concurenta cu unele activitati
puternic valorizate de elev, fie cand elevul percepe practicile educationale ale unui anumit profesor ca fiind
nedrepte, frustrante (atunci ele are de ales intre doua variante: a ramane la scoala si a gasi acolo o forma de
protest sau a pleca de la scoala si a cauta suport emotional in alta parte, pentru a depasi situatia frustranta).
Pentru ca reprezinta rezultatul interpretarii/definirii situatiei scolare de catre elevii mari, cercetatorii prefera sa
asimileze fuga de la scoala la aceasta varsta cu o forma de rezistenta scolara mai curand decat cu fobia scolara.
Asadar, la elevii mari fuga de la scoala poate fi o forma de protest impotriva unor situatii apreciate de elev
ca nedrepte, frustrante, dar, la elevii hiperemotivi, pe fond depresiv de emotivitate anxioasa, fuga poate fi si o
reactie de teama: teama de a ni fi pedepsit, teama de esec si de pierderea statutului/stimei de sine. Spre
deosebire de cazurile cu substrat psihopatologic (epilepsie, schizofrenie, stari confuzionale), in care fuga
raspunde unei porniri impulsive, cvasiautomata, mai mult sau mai putin constienta, la elevul cu functionare
psihica normala fuga reprezinta epilogul unui conflict cu anturajul (parinti, profesori), ingloband atat o reactie de
opozitie fata de mediul care nu-l satisface, cat si speranta confuza de a gasi in mediul extrascolar (extrafamilial)
ceea ce ii este refuzat aici.
Fuga de la scoala este pentru elevii fugari o modalitate de reechilibrare a relatiei lor cu scoala in
incercarea de a mentine o imagine pozitiva de sine, dobandind astfel o valoare de supravietuire. Fuga poate fi
determinata de complexe afective (sentimente de inferioritate), dar se poate vorbi si de o fuga din independenta,
determinata de refuzul de a adera la o alegere facuta de altii, ca o reactie la presiunea exercitata de dorintele
adultilor. Din aceasta perspectiva fuga de la scoala apare ce o forma de aparare, motivata de necesitatea de a-si
salva propria identitate de tendintele depersonalizatoare ale autoritatilor scolare, manifestate printr-un tip de
educatie sau disciplina scolara excesiv de rigide si severe. Intr-un asemenea context, fuga poate reprezenta
pentru elev o alternativa posibila de a se afirma, de a-si marca individualitatea, de a-si sustine libertatea, de a
rezista la tendinta de inglobare intr-o identitate inautentica.
Considerata un comportament mai mult sau mai putin impulsiv, de indepartare momentana a unui subiect
de un anumit spatiu de viata, pe fondul unui conflict de relatie, fuga poate avea variate forme, determinate de
motive diferite:
- atitudinea defensiva in fata autoritatii unui sistem, care il expune pe subiect la consecintele paradoxale ale unei
duble constrangeri si il considera unicul responsabil pentru disfunctiile proprii.
Semnificatiile psihologice sunt multiple: fuga poate sa implice pierderea afectiunii, conflictul, disperarea,
anxietatea, dar si revendicarea sau culpabilitatea. Din punct de vedere psihosocial, fuga exprima functia de
separare, manifestata la limita dintre dependenta si libertate, care devine extrem de vizibila mai cu seama in
adolescenta.
In urma unui studiu realizat in unitati scolare, gimnaziale si liceale ale municipiului Bucuresti (pe un
esantion de 272 cadre didactice si 814 elevi) au fost identificate urmatoarele motive care determina frecventa
scolara neritmica a elevilor.
b. in opinia elevilor
Alte motive:
- teama de corigenta
Procesul dezangajarii este un proces interactiv, de lunga durata, care poate fi reversibil si ale carui forme
de manifestare sunt dificil de observat / evaluat (de exemplu, rezistenta pasiva la invatatura). Literatura de
specialitate (T. Husenn, T. Neville - Postlethwaite) grupeaza astfel principalii indicatori ai dezangajarii:
a. indicatori academici (incluzand aici si relatia profesor - elevi), care se refera la: prograsul academic
slab, evaziune, lacune in cultura generala, absenta sau raritatea interactiunilor in cursul instructiei,
participarea la activitati nonacademice sau la programe de sustinere scolara, repetentie, suspendare si
expulzarea din scoala.
b. Indicatori referitori la competenta sociala, in care se include: inabilitatea de a-si face prieteni,
marginalizarea, izolarea in colcetiv, asocierea cu alti elevi marginalizati tot prin practici institutionale;
d. Dezangajarea fata de certificarea scolara, manifestata in convingerea ca aceasta fie este inutila pentru
realizarea planurilor de viitor, fie nu va aduce recompensele promise.
Schematic, fenomenul fugii de la scoala poate produce progresiv o serie de prejudicii in primul rand
elevului care se angajeaza in aceasta actiune, cat si in anumite circumstante agravante, societatii in general:
- exmatricularea
- corigenta este consecinta faptului ca elevul este nevoit sa recupereze materia la care nu a fost
prezent, fiind la un moment dat coplesit de numarul mare de informatii pe care trebuie sa le asimileze
- repetentia este o forma a esecului scolar generalizat, ea este in stransa corelatie cu abanodonul
scolar (la elevii repetenti probabilitatea abandonului scolar creste cu 20-30%)
3. Dezinteresul fata de activitatea cognitiva este inlocuit de elev in majoritatea cazurilor de alte activitati,
incompatibile cu scoala (management defectuos al timpului):
- frecventarea "in gasti" a unor baruri, discoteci (participand la o activitate pe care societatea o
interzice) din dorinta de a-si afirma independenta
4. Personalitatea parintilor (instabili afectiv sau care consuma ei insisi alcool/ droguri, parinti imaturi),
familia dezorganizata, somajul, climatul afectiv negativ din familie, promiscuitatea, provenienta elevului
din medii sarace, aderarea la diferite bande genereaza un supraeu slab si forme delictuale de
comportament: vagabondaj, furt, agresivitate fizica si verbala indreptata asupra colegilor, profesorilor,
parintilor.
Fuga de la scoala reprezinta o conduita grava, cu un inalt risc delinc - vential si de victimizare, mai ales
prin consecintele pe care le antreneaza. Modul in care adultii ( in special profesorii ) reactioneaza dupa prima
mani - festare a conduitei de fuga este decisiv in cronicizarea conduitei evazioniste, in evolutia ei de la forma
acuta la absenteism si abandon scolar. Principala problema este de a preveni proliferarea acestui
comportament, munca ce presupune - pe de o parte cunoasterea si eliminarea / diminuarea cauzelor si
conditiilor care genereaza frecventa scolara redusa si fenomenul chiulului la nivel micro si macrosocial, iar pe de
alta parte resocializarea, recuperarea sociala si morala a elevilor.
terapia familiei;
comportamentelor dezirabile;
anturajului acestuia;
- infiintarea « Scolii parintilor » pentru cunoasterea psihologica a pro-
La NIVELUL SCOLII, masurile primordiale ce trebuie intreprinse pen-tru diminuarea fenomenului de chiul
vizeaza :
disciplinelor optionale ;
nea scolii / dirigintele clasei, care ofera sansa unor privilegii pentru
acestia ) ;
duita dezirabile ;
fortului lor in clasa si oferirii unor modalitati de sprijin pentru a-i aju -
si a cailor de ameliorare ;
centa;
levilor ;
vestigarea relatiilor interpersonale ale elevilor, ca si a istoriei lor personale, focalizandu-se pe traume
semnificative, primele semnalari ale conduitei, circumstantele in care se produc, cronicitatea si evolutia
conduitei.
catiei scolare
In cadrul aceluiasi studiu realizat la Bucuresti, in acceptia elevilor, principalele schimbari care ar putea
determina cresterea frecventei la ore sunt :
Fisa de activitate 1
Fisa de activitate 2
1. Profesorul
2. Elevul
3. Numai profesorul.
9. Un elev model
Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.
ANEXA 2
Fisa de activitate 1
I. Ierarhizeaza valorile de mai jos in ordinea descrescatoare a gradului in care caracterizeaza clasa din
care faci parte:
Nota
Distractie
Invatare .
Respect ..
Punctualitate ......
Sinceritate
Intelegere
Competitie .
Ajutor reciproc ..
Interes personal ..
Curiozitate ..
Solidaritate ..
Incredere ..
Prietenie ..
Libertate de exprimare
Daca nu, ce valori ai dori sa aiba o pondere mai mare in grupul tau? De ce?
Ai purtat vreodata vreo discutie cu colegii despre aceste aspecte care te nemultumesc? Care au fost
urmarile?
II. Numeste 3 motive pentru care esti mandru de colectivul din care faci parte: .
III. Numeste 3 motive care te indreptatesc sa nu fi multumit de colectivul din care faci parte: .
Fisa de activitate 2
1. Colegialitatea..
2. Un bun coleg
3. Colegii mei.
Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.
ANEXA 3
Fisa de activitate 1
Cum sunt parintii mei? Cum as vrea sa fie parintii mei?
Cum sunt eu? Cum ar vrea parintii sa fiu?
Fisa de activitate 2
Ce asteapta copiii de la parintii lor?
1.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
Reguli ce ar putea satisface asteptarile reciproce dintre parinti si copii:
1.
2.
3.
4.
5.
ANEXA 4
Fisa de activitate
2. Cand invat
II. Imparte cadranu de mai jos in 5 sectiuni corespunzatoare urmatoarelor activitati: activitate in familie,
invatare, distractie, odihna, altele (aici precizezi orice alte activitati desfasurate care nu sunt mentionate)
si scrie in dreptul fiecareia numarul de ore zilnic pe care il acorzi activitatii indicate (ai grija ca suma
orelor inscrise sa fie 24 si ponderea fiecarei sectiuni sa corespunda ca marime numarului de ore
acordat):
familie odihna
invatare
distractie altele:.
Daca ai realizat sarcina anterioara raspunde la urmatoarele intrebari:
a. Poti trage o concluzie rapida privind cadranul construit de tine? Care este aceasta?
b. Crezi ca numarul de ore acordat invatarii este suficient? Pe tine te multumeste? Dar pe ceilalti (familie
etc.)?
c. Identifica cel putin 3 modalitati prin care ai putea creste numarul de ore acordat invatarii:
1..2.3
ANEXA 5
Fisa de activitate
abc.
abc
abc
Sta in puterea ta sa schimbi aceste lucruri?
Dupa efectuarea exercitiului de mai sus, se poate trece la punerea efectiva in practica, desfasurandu-se un
joc de rol cu urmatorii "actori":
c. un elev iritat de faptul ca trebuie sa citeasca un roman in doua zile si un altul care este convins de utilitatea
si placerea citirii unui astfel de roman.
Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.
ANEXA 6
Cine si ce ma streseaza?
Fisa de activitate
Factorii care ma
Streseaza
acasa la scoala Cand sunt cu
colegii/prietenii
Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.
ANEXA 7
Minciuna..
Obraznicia..
Incapatanarea..
Injur cand
sunt:
- Ce s-a intamplat?
Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.
ANEXA 8
Chiulul..
Nota: cuvintele pot fi modificate astfel incat activitatea sa se poata desfasura la orice varsta.
ANONIM!
1. Alegeti un singur motiv din cele de mai jos, care va determina sa lipsiti de la scoala:
2. Alegeti o singura preocupare din cele de mai jos, pe care o aveti atunci cand lipsiti de la ore:
a. cu colegi de clasa
b. cu colegi din alte licee
c. singur
d. cu prietena / prietenul meu
e. cu necunoscuti
f. alte persoane. Care?.
4. Care credeti ca este atitudinea parintilor dvs. fata de absentele pe care le aveti (Alegeti un singur raspuns!)?
5. Care este atitudinea dumneavoastra fata de avertismentul de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?
a. mi-e indiferent
b. ma pune pe ganduri
c. voi face promisiuni pe care stiu ca nu le voi respecta dar care stiu ca ma vor scapa de situatia actuala
d. ma bazez pe lipsa de fermitate a penalizarilor
e. sunt constient ca nu este bine si doresc sa ma schimb
f. vreau sa fiu ajutat sa ma schimb
9. Sexul
Masculin
Feminin
10. Mediul
Urban
Rural
.............................
ANONIM!
1. Alegeti un singur motiv din cele de mai jos, care credeti ca ii determina pe copii sa lipseasca de la scoala:
f. are alte lucruri mai bune de facut decat sa stea la scoala / munceste pentru intretinere
2. Alegeti o singura preocupare din cele de mai jos, pe care credeti ca o are copilul dvs. atunci cand lipseste de la ore:
a. cu colegi de clasa
c. singur
d. cu prietena / prietenul
e. cu necunoscuti
4. Care este atitudinea dvs. fata de absentele copiilor dvs.? (Alegeti un singur raspuns!)?
e. sunt multumit
a. mi-e indiferent
b. ma pune pe ganduri
c. il voi pune pe copilul meu sa promita ca nu va mai lipsi si il ajut sa nu mai fie exmatriculat chiar daca stiu ca nu isi va respecta promisiunea
6. Care sunt perspectivele copilului dvs. in caz de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?
d. sa vad atunci
f. altele. Care?..
8. Varsta
a. Pana la 30 ani
e. Peste 46 ani
9. Sexul
a. Masculin
b. Feminin
10. Mediul
a. Urban
b. Rural
.............................
ANONIM !
CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE
1. Alegeti un singur motiv din cele de mai jos, care credeti ca ii determina pe elevi sa lipseasca de la scoala:
f. are alte lucruri mai bune de facut decat sa stea la scoala / munceste pentru intretinere
2. Alegeti o singura preocupare din cele de mai jos, pe care credeti ca o are elevul dvs. atunci cand lipseste de la ore:
b. este cu prietenii
a. cu colegi de clasa
c. singur
d. cu prietena / prietenul
e. cu necunoscuti
4. Care este atitudinea dvs. fata de absentele elevilor dvs.? (Alegeti un singur raspuns!)?
e. sunt multumit
5. Care este atitudinea dvs. fata de avertismentul de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?
a. mi-e indiferent
b. ma pune pe ganduri
c. il voi pune pe elevul meu sa promita ca nu va mai lipsi si il ajut sa nu mai fie exmatriculat chiar daca stiu ca este posibil sa nu isi respecte promisiunea
6. Care sunt perspectivele elevului dvs. in caz de exmatriculare (Alegeti un singur raspuns!)?
d. o sa vad atunci
f. altele. Care?..
8. Varsta
a. Pana la 30 ani
e. Peste 46 ani
9. Sexul
a. Masculin
b. Feminin
10.Mediul
a. Urban
b. Rural
Chestionar de evaluare
a proiectului
"FUGA DE LA SCOALA - "CHIULUL"- UN FENOMEN DES INTALNIT IN SCOLILE
SIBIENE"
1) Esti informat despre derularea in scoala ta a acestui proiect?
DA PARTIAL NU
1.
2.
3.
.................................
.................................