Universitatea București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

ASISTENȚA SOCIALĂ CENTRATĂ PE FAMILIE

Student: Materia: Sociologie în

Anul: I asistență socială

Seria: II Profesor:

Grupa: III

București

2016
 Asistența socială centrată pe familie

Asistența socială este un lanț de instituții programe, activități, măsuri, servicii pentru
protejarea și îngrijirea grupurilor vulnerabile aflate într-o dificultatea temporară care din
cauza diferitelor motive nu se pot încadra în societate, neavând un trai de viață decent.

Familia este un grup cu legături puternice, format din soț, soție și copii, care are ca
principal scop pregătirea generației viitoare și introducerea acesteia în societate.

Având în vedere descrierea asistenței sociale, putem deduce că asistența socială centrată
pe familie se ocupă cu depistarea și reintroducerea în societate a familiilor dezorganizate.

Din perspectiva unui expert “ Asistența socială a familiei este una dintre cele mai
dezvoltate ramuri ale asistenței sociale, deoarece prin aplicarea ei în cadrul familiei și pentru
familie, cuprinde totalitatea problemelor și tehnicilor de asistență socială.”1Mănoiu

Cum începe dezorganizarea familiei?

“În asistența familiei există posibilitatea de a lucra, atât cu familii complete (soț, soție și
copii), care ridică anumite aspect de dezorganizare, cât și cu familii descompletate prin deces,
divorț etc, care din diverse cauze cad sub nivelul de viață normală, intrând în sfera de
activitate a asisteței sociale.”2

Dezorganizarea familiei are mai multe cauze:

o Locuirea într-o casă neîncăpătoare, dar și lipsită de igienă; o asemenea locuiță duce la
apariția anumitor boli, probleme financiare dar și stres;
o Supravecherea insuficientă a copiilor de către parinți duce la scăderea rezultatelor la
învațătura,dar și la alăturarea copiilor în aturaje nepotrivite;
o Lipsa unui membru al familiei datorată plecări în străinătate, decesului, abandonului,
dar și neimplicarea în activitățile familiale duce la dezorganizarea familiei;

1
Epureanu, V.; Mănoiu, F.(1996), Asisteța Socială în România, București, ALL, pag. 47
2
Epureanu, V.; Mănoiu, F.(1996), Asisteța Socială în România, București, ALL, pag. 48
 o Problemele financiare apărute în cadrul familiei duc la destrămarea familiei atât
parțială cât si totală;
o Problema de sănătate a unui sau a mai multor membri reprezintă un factor major al
dezorganizării familiei;
o Alimentația este o problemă majoră;
o Prezența viciilor cum ar fi: fumatul, jocurile de noroc, alcool etc.;
o Sănătatea mintală a unui părinte;
o Lipsa comunicării între membrii familiei;
o Prezența abuzului de diferite forme;

Procesul de dezorganizare al familiei începe cu neînțelegeri, conflicte, violență care

conduc la abandon, separare sau chiar divorț.

Cum intervine asistența socială în dezorganizarea familiei?

În cazurile de concubinaj, asisteța socială urmărește intrarea în legalitate a căsătoriei.

În caz de abandon, ajută la reîncadrarea în familie a persoanei care a părăsit-o, dar și

înlăturarea cauzelor.

Asistența socială, în caz de separare, intenționează înlăturarea cauzelor care au dus familia
în această situație.

În cazul divorțului, asistența socială, dorește dacă este cazul refacerea caminului, dacă nu,
recăsătoria cu o altă persoană.

În caz de deces, asisteța socială urmărește ca familia destrămată să poată trece pestre
traumă, iar mai apoi refacerea căsătoriei și acceptarea părintelui vitreg.

“Obiectivele majore ale practici asistenței sociale centrate pe familie sunt următoarele:

o Să asigure bunăstarea fizică, psihologică și spirituală a familiei;

o Să asigure siguranța copiilor, de preferință în propriile lor cămine, dacă familiile de
origine ale acestora primesc asistența și sprijinul de care au nevoie;
o Să conserve/păstreze integritatea entității/unității familiei;
o Să lucreze cu familiile, nu pentru familii, să modeleze împuternicirea și să sprijine
familiile în satisfacerea nevoilor propriilor lor membri;
 o Să îmbunătățească nivelul abilităților și resurselor familiilor, astfel încât acestea să
funcționeze mai bine după intervenție.”3

Pentru atingerea obiectivelor asistentul social joacă mai multe roluri și anume:
o Consilier- ascultă problemele familiei folosindu-și abilitățile de consiliere și dă
sfaturi pentru rezolvarea lor;
o Avocat- apără drepturile familiei sau a unui membru al acesteia;
o Mediator- ajută la ameliorarea problemelor pe care le are familia cu anumite
instituții, grupuri sau persoane;
o Broker- pune în contact direct familie cu diferite instituții sau servicii adecvate
nevoilor ei;
o Manager de caz- întelege nevoile familiei aflate în dificultate.

“Conceptele de bază în sistemul familial se axează pe:

 Granițe sau limite. Acestea dictează ce aparține interiorului și ce aparține exteriorului

sistemului familial. Granițele familiale implică loialități, reguli și conexiuni
emoționale.
 Ierarhia și regulile. Acestea ordonează și organizează sistemul. Regulile sunt
exprimate prin modelele consistente de comportament, organizare și comunicare între
membri familiei.
 Exprimarea sentimentelor. Reprezintă aptitudinea de a exprima în mod adecvat emoții
ca: dragoste, grijă, preocupare și dezamăgire față de alță membri ai familiei.
 Roluri. Se referă la poziția și funcția unui membru al familiei în interiorul acesteia.
 Procesul de comunicare. Se referă la schimbul de mesaje verbale și nonverbale,
informații, instrucțiuni, comenzi și sentimente.”4

Cauzele principale ale abandonului, separări sau chiar a divorțului:

o Partenerii nu sunt pregătiți pentru viata de familie;

o Necunoașterea îndeajuns de bine a partenerilor;
o Concepții diferite în ceea ce priveste structurarea venitului;
o Comunicare insuficientă;

3
Buzducea, D. (2010), Asisteța Socială a Grupurilor de Risc, Iași, Polirom, pag 120
4
Buzducea, D. (2010), Asisteța Socială a Grupurilor de Risc, Iași, Polirom, pag 119
 o Absența unuia dintre membri în activitățile din timpul liber;
o Neîntelegerea între parteneri;
o Diferența mare de vârstă;
o Influența din mediul exterior
o Starea de sanatate alarmantă a unuia dintre soți.

Căsătorii încheiate și dizolvate prin divorțuri în România5

Grupa de 1990 1991 1992

vârstă a
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
soțului
Căsătorii Divorțuri Căsătorii Divorțuri Căsătorii Divorțu
% % %
ri
Total 192652 32966 17,11 183388 37031 20,2 174593 29290 16,8

Sub 20 7769 32 0,4 7001 42 0,6 5871 17 0,3

ani
20-24 106039 2717 2,6 106515 3771 3,5 98805 3328 3,4
ani
25-29 40250 6151 15,3 34811 6565 18,8 35915 5226 14,5
ani
30-34 17028 7617 44,7 14722 7893 53,6 13960 5941 42,5
ani
35-39 8395 6271 74,7 7502 6878 91,7 7409 5447 73,5
ani
40-44 4185 3967 94,8 4137 4052 97,9 4093 3810 93,1
ani
45-49 2459 2385 97,0 2328 2044 87,8 2273 2014 88,6
ani
50-54 2241 1767 78,8 2061 2027 98,3 1994 1476 74,0
ani
55-59 1574 1037 65,9 1565 1238 79,1 1614 933 57,8
ani
60 ani și 2712 1022 37,7 2746 1321 48,1 2659 1098 41,3
peste

5
Epureanu, V.; Mănoiu, F.(1996), Asisteța Socială în România, București, ALL, pag 45
 Făcând referire la tabelul de mai sus se poate observa ca in anul 1990 numarul de căsătorii
a fost de 192652, iar divorțurile 32966, în anul următor s-au înregistrat 183388 de casătorii si
37031 divorțuri ce ce înseamna o scădere a numarul de căsătorii cu 9264, iar divorțurile au
crescut cu 4065. În anul 1992 au scăzut cu 18059 față de 1990 si cu 8795 față de 1991 astfel
numarul de căsătorii a ajuns la 174593, iar numarul de divorțuri a scăzut cu 3676 față de anul
1990 si cu 7741 față de anul 1991.

“Relansarea economiei este, desigur, condiția de bază ce poate asigura dezvoltarea

durabilă a familiei. Paralel există însă un set important de variabile strategice pentru sănătatea
familiei prin care se poate actiona și obține rezultate pozitive semnificative chiar la nivelul
resurselor modeste disponibile la momentul actual. Aceste variabile strategice ar trebui să
constituie obiectul programelor speciale, sectoriale care compun această strategie. Astfel
printre principalele programe de care trebuie să se țină seamă putem numi:

o Intensificarea promovării valorilor familiei și, în mod special, cea a responsabilități

față de copil prin cele mai diverse mijloace;
o Susținerea economică a familiilor cu grad ridicat de sărăcie, în special a familiilor cu
copii;
o Asigurarea accesului tinerelor familii și a familiilor cu copii la locuințe adecvate;
o Prevenirea abandonului copilului si reintegrarea în familie a copiilor abandonați;
o Prevenirea și contracararea situațiilor de neglijare, de abuz al copilului;
o Prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în familie, mai ales împotriva
femeilor și a copiilor;
o Promovarea sănătății reproducerii;
o Educația sanitară în sfera sănătății familiei și a nutriției sănătoase;
o Prevenirea delicvenței juvenile și recuperarea socială a delicvenților;
o Prevenirea și tratarea alcoolismului și a dependenței de droguri atât la adulți cât și la
tineri;
o Îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați.”6

6
Bulgaru, M. (2003). Aspecte teoretice și practice ale Asistenței Sociale. Suport de curs. Chișinău: Universitatea
de Stat din Moldova, Facultatea de Asistență Socială, Sociologie și Filozofie.
 Asistența socială bazata pe familie iși focalizează atenția asupra siguranței
familiei, dar și pentru prosperitatea tuturor membrilor familiei. Accentul se pune pe
îngrijirea familiilor, pe implicarea acestora în luarea deciziilor dar și pe stabilirea
obiectivelor în intervenție și planificare.

“ Prestații pentru familii și copii:

o Alocații de stat pentru copii (administrate la niuvel național de către Ministerul Muncii
și Protecției Sociale, iar la nivel local de către Direcția de Muncă și Protecție Socială);
o Ajutoare pentru mamele cu mulți copii (MMPS, DMPS și Consiliile locale);
o Ajutoare pentru soțiile de militari în termen (MMPS, DMPS și Centre militare
județene);
o Indemnizații de naștere (MMPS, DMPS, CL);
o Ajutoare ocazionale (MMPS, DMPS,CL);
o Alocații de întreținere pentru plasament familial (MMPS, DMPS).”7

Prestațiile pentru familii sunt foarte importante, deoarece au la bază sume de bani
de care familiile au mare nevoie și fără de care s-ar descurca foarte greu. Acești bani
sunt folosiți pentru achiziționarea hranei, plata facturilor la utilități, dar și pentru
cumpărarea produselor de care mai au nevoie. Din păcate sunt familii care folosesc
acești bani pentru a-și putea întreține viciile, lăsând de o parte nevoile celorlalți
membrii ai familiei. Chiar dacă sunt foarte multe familii care beneficiază de aceste
ajutoare, există și familii care nu beneficiază, deoarece nu știu de existența acestora,
nu au fost informați cu privire la aceste venituri, dar și persoane care nu știu de ce
documente au nevoie pentru a beneficii a de aceste fonduri.
Consider că în România este nevoie de o campanie pentru informarea tuturor
persoanelor despre beneficiile aduse de aceste servicii, dar și de documentele necesare
obținerii lor.

7
Bocancea, C.;Neamțu, G.(1999), Elemente de Asistență Socială, Iași, Polirom, pag 70
 „Actele normative menite să diminueze sau să înlăture riscurile sociale la care sunt
supuse familiile cu copii și să încurajeze creșterea copiilor în familia de origine :
o Lege numărul 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și
completările ulterioare: venitul minim garantat, ajutorul de urgență, alocația pentru
copii nou născuți.
o Legea numărul 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou născuți;
o Legea numărul 61/1993 privind alocația de stat pentru copii cu modificările și
completările ulterioare;
o Ordonanța de urgență a guvernului numărul 105/2003 privind alocația familială
complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală, cu modificările
și completările ulterioare;
o Legea numărul 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
o Legea numărul 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la construirea
familiei;
o Legea numărul 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor;
o Legea numărul 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și tichetelor de creșă;
o Accesul la servicii sociale;”8

În concluzie asistența socială a familiei este foarte bine stratificată în România, familiile
sunt susținute încă de la crearea lor, ceea ce le oferă un avantaj pentru integrarea în societate.

Sper ca implicarea tot mai activă a specialiștilor in ajutarea familiilor să reducă cât mai
mult rata divorțului și în același timp să ofere tinerilor cât mai multă încredere în înfiintarea
unei familii.

8
http://www.incluziunesociala.ro/upls/30_49743_suport_curs_Politici_sociale_protectia_copilului.pdf accesat
la data de 20.01.2016
 Bibliografie

1. Epureanu, V.; Mănoiu, F.(1996), Asisteța Socială în România, București, ALL

2. Buzducea, D. (2010), Asisteța Socială a Grupurilor de Risc, Iași, Polirom
3. Bocancea, C.;Neamțu, G.(1999), Elemente de Asistență Socială, Iași, Polirom
4. Bulgaru, M. (2003). Aspecte teoretice și practice ale Asistenței Sociale. Suport
de curs. Chișinău: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Asistență
Socială, Sociologie și Filozofie.
5. http://www.incluziunesociala.ro/upls/30_49743_suport_curs_Politici_sociale_
protectia_copilului.pdf accesat la data de 20.01.2016