Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 1
1
Ora ul a fost definit de F. Ratzel prin existen a a trei elemente: activitatea
profesional , concentrarea locuin elor i num rul de locuitori.
„Ora ul, ca element al peisajului este un organism legat de spa iul geografic,
in untrul c ruia el îndepline te o func ie precis : concentreaz , transform i
redistribuie bunurile materiale i spirituale”. (V. Mihailescu, 1941)
2
2. Dimensiuni demografice :
-m rimea demografic ;
-densitatea ;
-cre terea popula iei ;
-dinamica pozitiv .
3. Func iile economice si sociale :
-tipuri de economie ;
-posibilit i de amplasare a unit ilor productive ;
-valoarea produc iei industriale, agricole i de servicii ;
-func ii locale.
4. Structura profesional a popula iei :
-populatia activ (populatia neagricol peste 45%) ;
-tipul ora ului dup structura popula iei active (profil industrial,
balneoclimateric);
5. Echiparea urban :
-dotari sociale,culturale i sanitare;
-re ea de transport în comun ;
-comunica ii urbane ;
-dot ri pentru deservirea popula iei în domeniul public, aprovizion ri cu
bunuri materiale.
I. A ez rile rurale.
Habitatul rural cuprinde in mod riguros formele de localizare a comunitatilor
umane, practic varietatea tipurilor de sate si comune Satul reprezinta un spatiu
geografic cu o anumita delimitare teritoriala in care apar structuri economice
diferite determinate de activitatea productiva a comunitatilor umane in corelatie cu
conditiile fizico-geografice.
In formarea habitatului rural si a peisajelor rurale un rol important revine
factorilor sociali,respectiv :
-coeziunea locuitorilor ;
-permanenta si omogenitatea structurilor sociale.
In functie de caracterul relatiilor sociale,se disting :
1. insusirile societatii comunitare ;
2. tipul de habitat ;
3. morfologia spatiului rural ;
4. peisaje in curs de formare(nediferentiate).
Procesele de formare si evolutie arata ca asezarile rurale au la baza teritoriul unei
comunitati umane marcara de o anumita forma de organizare familiala si de
3
suporturile spatiului productiv folosit direct,respectiv de functionalitatea acestuia.
4
ferme evoluate.
5
locuintelor este masiva si cu ferestrele armate,casele sunt alipite si cu porti masive.
6
3. Caracteristicile asezarilor rurale in raport cu mediul natural
Campiile reprezinta cel mai favorabil areal pentru stabilizarea populatie, ele fiind
cu mult premergatoare zonelor montane in ceea ce priveste umanizarea. Ele asigura
permanenta si continuitatea procesului de umanizare a spatiilor.
Caracterul agro-cerealier da nota dominanta in specializarea economica a
campiilor al caror rol favorabil in conditiile climatice normale asigura venituri mari
si stabile populatiei rurale.
Valorificarea conditiilor de campie in directie predominant cerealiera a exercitat
o puternica influenta de concentrare a elementului demografic.
Vaile largi,fertile,cu resurse de apa si climat favorabil au jucat un rol important
in evolutia habitatului rural.De asemenea ,ele s-au constituit ca vatra de geneza a
unor popoare si state.
Exemple :
Campia Mesopotamiei drenata de Tigru si Eufrat este cunoscuta din
Antichitate, prin mari concentrari umane predominant urbane orasele Ur,Uruk,
Ninive, Babilon,fiind printre cele mai vechi habitate urbane ale lumii.
Campia Indo-Gangetica este renumita printr-o foarte mare densitate marcata
de centre urbane de mare interes economic.
Campia Nilului prezinta aspecte diferentiate,dar foarte vechi privind civilizatia
umana si specificul habitatului rural.
Zonele costiere de campie din jurul Marii Mediterane au inscris semnificative
concentrari umane. Prelungirile acestora in Romania si Polonia au constituit ‘porti’
in calea populatiilor migratoare care veneau din Campia Euro-Asiatica.
Padurile din campie si cele situate la contactul cu dealurile si podisurile au
favorizat geneza mai multor state. Favorabilitatea lor esentiala consta in asigurarea
conditiilor de viata datorita mediului specific pe care il formeaza.
In zonele de campie,elementul de reper in atractia populatiei si in intensitatea
procesului de locuire il constituie clima.
Conditiile climatice reprezinta forta atractiei sau respingerii populatiei,
concentrarii sau dispersiei acesteia,determinand concomitent progresia sau regresia
gradului de concentrare demografica teritoriala.
La nivel macro-teritorial gasim numeroase exemplificari in cazul celor
aproximativ 20 de milioane de kilometrii patrati cat reprezinta suprafata detinuta
de deserturi (zone aride din Africa,Peninsula Araba,centrul si Vestul Asiei).La
7
acestea se adauga zonele cu inghet permanent si marile intinderi de taiga.
Alaturi de clima,sol,pozitie geografica,in gama resurselor campiilor se inscrie
si prezenta resurselor de ape curgatoare,respectiv al raurilor navigabile.In zona de
campie, pe malurile acvatice au aparut asezari rurale diferentiate functional, asezari
urbane si s-a diferentiat functia indeplinita de mediul natural respectiv (de la
functia predominant cerealiera a aparut cea de transport,industrie,de turism.).
Bogatia si varietatea resurselor, ca si gradul ridicat de accesibilitate explica
concentrarea unui numar mare de locuitori care reprezinta aproximativ 80% din
populatia Terrei pe un spatiu destul de restrans.
Vaile raurilor (indiferent de marime) si zonele imediate aferente campurilor
reprezinta ariile mari de organizare a vetrelor de sat din campie.
Campia prezinta forme morfostructurale diferite in functie de urmatoarele
elemente :
1. prezenta apelor curgatoare ;
2. pozitia izvoarelor de apa potabila ;
3. adaposturile oferite de habitatul de campie ;
4. semnificatia si convergenta drumurilor (care au constituit factori ai
genezei asezarilor targ.
Favorabilitatea habitatului de campie se exprima prin densitatea asezarilor
rurale care oscileaza intre 2-6,8 sate pe 100 kilometrii patrati.
Sunt localitati cu marime demografica mare,cu suprafete mari si cu un
potential economic mare.
In zona de campie se pot identifica mai multe tipuri morfostructurale :
- satul de vale adunat-structuri rurale influentate de vai si de zone de
contact campie-dealuri.Se caracterizeaza printr-o suprafata relativ
redusa pe care se concentreaza centrul civic ;restul localitatii
orientate tentacular pe axul vailor.
- satul ingramadit-structuri rurale adunate de tip ‘cuib’,ingramadite
adaptate zonelor de ‘adapost’.
- satul compus ingramadit si de-a lungul drumului-structuri rurale
adunate care au originea ‘drumul’ indeosebi in zonele de contact.
- satul dreptunghiular-structuri adunate influentate de proprietatile de
umanizare a zonelor de campie cu agricultura intensiva.
- satul circular-structuri adunate specifice colonizarilor comunitatilor
etnice unitare(ucrainieni,rusi,bulgari,populatia bastinasa din Africa).
- satul ‘suveica’-structuri adunate influentate de ‘jocul’ factorilor
naturali si social-economici.
Specificul satelor din zonele de campie decurge din urmatoarele elemente :
1. relatia reciproca dintre vatra-mosie ;
2. modalitatile diferite de amenajare a vetrei ;
8
3. sisteme diferite de valorificare a patrimoniului funciar.
Asezarile rurale din campie sunt din punct de vedere demografic si morfo-
structural favorizate de : - factorul natural ;
- elementele sociale ;
- factorii economici.
Habitatul rural este usor adaptabil amenajarilor de tip urban permitand echipari
tehnico-edilitare chiar in actuala trama stradala.
9
Podisurile din zonele tropicale (Boliviei ;Mexicului ; Guatemalei ;Costa
Rica,etc)bine populat,ariile de locuire si tipurile de asezari fiind influentate de
culturile de cafea.
Podisurile din zonele subtropicale (Podisul Iranului ;Anatoliei ;Messeta
Spaniola) sunt valorificate agricol prin pastorit si mai putin prin culturile agricole.
Podisurile de mare altitudine genereaza aspecte pregnante de omogenitate rasiala si
religioasa(fortareata budismului dinTibet)ca urmare a restrictivitatilor generate de
slaba accesibilitate.
In Romania zona de deal si podis a constituit de la inceputul Evului Mediu pana
la sfarsitul sec.al-XIX-lea un areal caracterizat printr-un avans demografic si
economic cu un caracter animalier decat cerealier. Aceasta pozitie favorabila a fost
determinata de urmatoarele elemente :
1) cauze de ordin istoric ;
2) instabilitatea politico-sociala din zona de campie ;
3) motivari de natura geologica si geografica ;
4) resurse de lemn ;
5) pasunile si fanetele naturale ;
6) bogatiile subsolului ;
7) adaposturile naturale.
Aceste cauze au constituit elementele care au facut din zonele de deal si podis
o arie geografica de maturizare continua si afirmare istorico-sociala a satului
autohton liber .
In aceasta zona geografica sunt concentrate aproximativ 20% din numarul total
al satelor romanesti.
Pe fondul general geografic al Subcarpatilor populatia rurala a creat o
economie rurala specifica mai complexa pe planul utilizarii agricole,caracterizata
prin inbinarea discontinua a suprafetelor valorificate prin pomicultura,viticultura si
cresterea animalelor,industria extractiva si industria lemnului.
De aici rezulta caracterul dispersat si extensiv al asezarilor rurale si activitatile
productive legate de utilizarea terenurilor agricole restranse si foarte
faramitate,caracteristici care dau nota dominanta a satului subcarpatic.
Aglomerarile rurale din Subcarpati sunt mici si foarte mici,marea majoritate a
satelor avand sub 1000 de locuitori. Chiar si Muscelele Argesului,cu un mediu
natural care a inlesnit initiativa creatoare a omului pana la nivelul formatiunilor
statale feudale :40 de sate au astazi intre 500-1000 de locuitori si 39 de sate au
intre 1000-2500 de locuitori. In a-II-a categorie intra localitatile in care se
desfasoara activitati legate de exploatarea carbunelui fiind depasite de sate care
cumuleaza si alte activitati industriale unde populatia participa la muncile
forestiere sau la activitati industriale din orase.
Gradul avansat de dispersie si modul dominant al existentei satelor sunt puse
10
in evidenta si de densitatea asezarilor rurale.
11
varietati de specii de flori si peste 100 de specii de copaci,mai multe decat in
Europa.
In acest cadru se desfasoara cele mai variate tipuri morfostructurale de
asezari. In aparenta preponderenta este data de tipurile risipite,dar si acestea sunt
pe spatii montane reduse,cele mai caracteristice apartinand Alpilor, Pirineilor si
Carpatilor.
Prin formele lor topografice, prin prezenta depresiunilor si vailor,spatiile
montane favorizeaza tipurile morfo structurale compacte sau rasfirate de asezari
umane.
Elementele specifice care dau nota oecumenizarii spatiului montan pot fi
grupate astfel :
1) diversitatea fenomenelor naturale influentate de relief ;
2) capacitatea de adaptare activa a colectivitatilor umane influentate
de functionalitatile spatiale si de conditionarile istorice.
1) Diversitatea fenomenelor naturale genereaza o complexitate ecologica
pentru fiecare componenta a reliefului oferind conditii proprii de adaptare
economica si sociala.Adaptarea mai mult sau mai putin activa este determinata, in
principal se conditiile social-itorice specifice fiecarei unitati montane cuprinse in
limitele unei etnii sau unui stat national.
Se creaza rapoarte progresive care fundamenteaza ecosistemele om-natura in
cadrul caruia teritoriul se inscrie prin functii distincte:
a) economice;
b) sociale;
c) ecologice.
Anumite unitati montane adapostesc locuri sfinte fara deosebire de aspect,
localizare sau dimensiuni,muntele are valente unificatoare cu adanci semnificatii
religioase si artistice:Olimp-Europa;muntele din Peninsula Sinai;Kailas din Tibet;
Fujisan din Japonia,etc.
Datorita tendintei lor de inaccesibilitate si de trai dificil,muntii au oferit
adesea,adapost refugiatilor,populatiei indigene si minoritatilor etnice.
12
Tema nr. 2 : CARACTERISTICI ALE HABITATULUI RURAL
PE CONTINENTE
13
(cereale,vita devie,maslin),la care se adauga cresterea animalelor,transhumanta
practicandu-se si in prezent,numai ca transportul animalelor se face cu trenul.
REGIUNILE RURALE ASIATICE
14
Satele mici caracterizeaza NV-ul tarii si Podisul Decan ;numara 15-25 de case si
urca pana la 2000 m. inaltime.
Satele din NE sunt realizate din piatra,lemn si lut.
Satele din S sunt alcatuite din case de piatra in regiunile deluroase;din lemn in
Regiunea Malabar; din paie in Regiunea Godavari
Satele liniare sunt caracteristice zonelor de cultura a orezului sau sunt amplasate
de-a lungul cailor de comunicatie si a unor ape curgatoare.
Satele din zonele de campie sunt polinucleare fiiind formate din mai multe
catune.
- In Bangladesh, zona de delta Gange-Brahmaputra satele aglomerate (adunate)
au dimensiuni reduse, pana la maxim 30 de case. Casele sunt realizate din lut si
acoperite, predominant cu masa vegetala.
Spre periferie satul aglomerat isi pierde din calitate, in sensul dispersiei caselor
pe strazile principale.
- In Sri Lanka, in Idochina satul aglomerat are o pondere redusa, dominant
fiind cel dispersat de dimensiuni demoeconomice reduse.
- Satele din Vietnam si Cambodgia si intr-o mica masura din Laos au ca
specific anumite forme de socializare a agriculturii reflectate in organizarea
‘’centrului civic’’ al satelor.
- In Mongolia gradul de concentrare a populatiei in asezarile rurale este
semnificativ. Satele au densitati ridicate in zona pasunilor ; sunt sate mici in care
populatia este relativ recent sedentarizata. Locuintele de tip ‘’iurta’’dau nota
dominanta a asezarilor crescatorilor de animale. Asezarile aglomerate propriu-zise
cu numar de locutori de pana la 1500-2000 se gasesc in apropierea capitalei.
- In spatiul asiatic, ex-sovietic,asezarile de tip adunat se gasesc, fie in zona de
exploatare a unor resurse miniere, forestiere,sau amenalari hidroenergetic,fie in
cele de crestere intensiva a animalelor. Satele din zona taigalei au un indice de
concentrare al cladirilor foarte ridicat, iar casele sunt realizate aproape, integral din
lemn(izba).
In zona stepelor, dimensiunea demografica a satelor aglomerate este medie, iar
profilul functional este agropastoral.
- In Japonia nivelul ridicat al dezvoltarii economice se reflecta si in fizionomia
si functionalitatea habitatului rural.Satul aglomerat este dominant,depaseste 2500
de locuitori si se apropie prin caracteristici de mediul urban, cele situate in
apropierea marilor orase avand, in principal, functie de dormitor.
In functie de dimensiunea demografica si de functia administrativa asezarile se
impart in patru categorii :
1. buraki (sat fara unitati administrative, catun) ;
2. son si mura (sat in care exista unitati administrative tip scoala,spital,etc) ;
3. matti (sat cu functii administrative clare – primaria).
15
4. si (sat cu aspect urban)
In insula Hokaido ponderea asezarilor aglomerate este foarte redusa datorita
restrictivitatii reliefului. Din punct de vedere functional satele japoneze sunt de mai
multe tipuri :
a) sate agro-industriale ;
b) sate agricole propriu-zise specializate in cresterea animalelor si cultura
plantelor
c) sate piscicole : pescuit siprelucrarea pestelui,productie de stridii,perle,etc.
d) sate agro-pastorale : in Insula Hokaido ;
e) sate turistice ;
f) sate mixte (cu functii complexe).
C) Asezari risipite
16
colonii de ’sate’( in Sudul Marocului, Algeriei, Libiei, in Tunisia si Sudul
Egiptului) ansamblul de 10 case se numeste ‘colonie de sat’.
Diferentierea tipologica a satelor este determinata de activitatea pe care a
desfasurat-o populatia ,astfel, cultivarea plantelor contribuie la organizarea unui
habitat adunat,iar cresterea animalelor la areale dispersate.
Asezarile dispersate au cea mai mare frecventa in Africa de Nord.
In zona Muntilor Atlas si in lungul Nilului, satele poarta denumirea de‘tukul’.
Sunt asezari circulare cu case relativ mici ;toate ulitele ducand in centru
In Algeria ,in zonele viticole locuintele sunt asezate in trepte, pe versant
In Africa de Sud contrastele din habitatul rural sunt determinate de intinsele arii
desertice,de prezenta Muntilor Scorpiei si Capului,ca si de fostele domenii
coloniale.
Exp. In Angola exista sate concentrate si liniare in zona padurilor tropicale si de-a
lungul raurilor (populatia se ocupa cu exploatarea lemnului ;in unele sate exista
santiere forestiere) ;iar dimensiunea demografica este relativ mare.
In Republica Africa de Sud exista asezari aglomerate specializate in cultura
tutunului si a pomilor fructiferi. Deasemenea, fostele colonii miniere s-au
transformat in marea majoritate in sate aglomerate destul de mari.
Asezarile dispersate sunt specifice crescatorilor de animale (Zimbabwe) in
Sud-Vestul Republicii Africa de Sud asezarea caracteristica este ‘kraalul’ specific
populatiei bantu.
In Africa Centrala sunt asezari foarte mici cu potential demo-economic
nesemnificativ, asezarea dispersata reprezinta tipul cel mai raspandit.Locuintele
populatiei autohtone bantu sunt in forma circulara acoperite cu material vegetal, iar
locuintele sunt distribuite in semicerc pe doua siruri cu pozitii intercalate.
Acoperisul este conic sau sub forma de cupola.
In zona de exploatare a unor resurse naturale vechile colonii miniere au
generat asezarii liniare sau poligonale numite ‘compounds’ caracterizate prin grad
ridicat de indesire in partea centrala si o oarecare dispersie spre periferie.
In Nigeria ,in Sud satul are un specific aparte care consta in existenta unor
locuinte mari dreptunghiulare,centrul asezarii fiind marcat de prezenta unor bazine
de apa.
17
imigrantilor europeni si asiatici (mai putin a negrilor).
Vechile asezari ale bastinasilor au fost obligate sa isi reduca zona de
raspandire,fiind presate din doua directii : dinspre Pacific si dinspre Atlantic.
Acest fapt a dus la o noua localizare pe axa montana si in padurile Amazoniei.
Prin procesul de colonizare unele asezari au disparut (de exemplu cele din
Patagonia),iar altele si-au continuat existenta,asa cum sunt cele din Bolivia, Peru si
Brazilia Centrala.
Introducerea monoculturii de trestie de zahar,cafea si bumbac a dus la aparitia
unor exploatatii de tip ‘hacienda’,pe care au aparut asezari mici cu caracter
dispersat. Populatia autohtona a continuat sa locuiasca, fie in micile asezari
localizate de-a lungul vailor sau pe promontorii,sau in asezari noi deasemenea mici
amplasate pe axele de migratie.
Dupa formarea S.U.A. habitatul rural a inregistrat un nou sens al evolutiei sale
in raport cu cerintele economice ale regiunii si cu specificul populatiei
imigrante.Astfel au aparut asezari care se deosebesc intre ele prin specificul
constructiei.
1. asezari de tip anglo-saxon-scandinav localizate in Sud-Estul Canadei si
Nord-Estul S.U.A.
2. asezari de tip germano-olandez (predominant sate liniare) specifice zonei
de Nord-Est a S.U.A.
3. asezari de tip francez (‘pagus’) care caracterizeaza satele Louisiana (SUA)
si provincia Qebec din Canada.
4. asezarile cu specific chinezesc si japonez in California.
Din vechile populatii indigene se mai pastreaza :
- eschimosii care populeaza extremitatea nordica a continentului avand
locuinte mobile,numite ‘cort ’ sau ‘cium’ si locuinte stabile numite ‘iglu’ ;
- irokezii si algonkinii populeaza teritoriile forestiere din Vestul muntilor
Stancosi ;
In S.U.A.asezarile rurale sunt de tip ferma, in care structura este
geometrizata, dimensiunea teritoriala si demografica variabila,iar fizionomia si
functiile sunt foarte apropiate de cele urbane.Aceste trasaturi caracteristerizeaza si
habitatul rural din Canada.
In America Centrala si de Sud pe langa trasaturile mentionate se inregistreaza o
varietate semnificativa a asezarilor,cu trasaturi mai deosebite inscriindu-se satele
pescaresti si cele de tip ‘exploatatie agricola’.
18
cele moderne si de la cele profund traditionale, la cele cu evidente trasaturi
contemporane.
In Insulele Tahiti predomina satele mici alcatuite din cateva constructii in care
locuiesc, fie membrii unei familii,fie cateva familii.
Intregul ansamblu al celor cinci constructii este inconjurat de foarte multe flori.
In zonele in care vegetatia nu este atat de bine dezvoltata (luxurianta) satele sunt
mici,in general concentrate,iar locuintele sunt realizate,fie din lut,fie din piatra.
De exemplu in Arhipelagul Gambrier ,fosta colonie franceza,casele sunt
construite din piatra, au acoperisul inclinat realizat din tabla ondulata.Aspectul
gospodariilor,relativul grad de confort si modul de utilizare a terenurilor prezinta
influente accentuate ale colonistilor francezi.
In Australia si Noua Zeelanda pe langa foarte putinele asezari ale aborigenilor
exista asezari rurale ce pot fi impartite in trei categorii :
a) asezarile marilor fermieri si arendasi : asezari de forma geometrica cu
dotari corespunzatoare celor urbane ;
b) asezarile micilor fermieri care neavand spatii agricole prea mari migreaza
pentru activitati agricole. Sunt asezari de tip ferma,dar mai mici cu dotari
mult mai modeste si cu o morfologie agricola mai putin exprimata decat in
categoria anterioara ;
19
Tema numarul 3: ASEZARILE URBANE
I. Orasul-concept geografic
Aristotel definea orasul astfel : ‘‘un oras trebuie sa fie construit pentru a oferii
locuitorilor sai securitatea si fericirea’’.
Friederich Ratzel :’’Orasul reprezinta o densitate durabila de locuinte umane si
oameni care ocupa un spatiu considerabil si se afla la intretaierea unor mari cai de
comunicatie’’.
Vintila Mihailescu :’’Orasul trebuie conceput nu numai ca o ingramadire de case
si oameni cu o anumita fizionomie,cu o viata economica si sociala limitata la un
cadru restrans ci mai ales ca un organism complex cu functiuni mult mai largi,a
caror arie de manifestare trece mult de cea a orasului cladit ‘’.
Vasile Cucu :’’orasul este un organism teritorial bine populat cu un grad inalt
de concentrare,organizare si productie sociala,culturala, format in anumite conditii
de spatiu si timp ‘‘.
Orasul poate fi definit ca o formatiune spatiala, economica si sociala ce
conlucreaza cu o multitudine de factori, cu care se afla in stransa interdependenta
si reciprocitate,organism care angajeaza spatii intinse,un rol aparte revenind
factorilor de polarizare sau de gravitatie economica prin productie si consum.
20
4. Echiparea urbanistica :
- dotari social,culturale,sanitare ;
- infrastructura de transport ;
- comunicatiile urbane ;
- dotari pentru asigurarea populatiei cu bunuri din domeniul alimentatiei,
serviciilor, etc.
5. Structura urbanistica :
- elemente de situare :- configuratia reliefului ;
- la prezenta unor ape curgatoare ;
- la existenta unor formatiuni vegetale care tine
de vegetatia naturala a zonei.
- densitatea constructiilor in limitele perimetrului construit ;
- prezenta unui nucleu rural evoluat ;
- fizionomia constructiilor in vatra ;
- dispersia constructiilor in vatra ;
- configuratia retelei stradale ;
- gradul de dotari edilitar-gospodaresti.
6. Functiile economice si sociale :
- gradul de diversificare a activitatilor economico-sociale ;
- tipuri de economiii ;
- amplasarea in teritoriu a unitatilor productive ;
- valoarea productiei industriale,agricole,etc.
- functiile locale.
7. Autodeservirea locala :
- existenta zonei preorasenesti apropiate si relatia acesteia cu orasul,
(asigurarea pietei cu legume si fructe) ;
- dimensiunea zonei periurbane indepartate –zona agricola care asigura
volumul si structura produselor alimentare ;
- raportul dintre populatie-productie si consum.
21
Ca formatiune de organizare teritorial-sociala,orasul este rezultatul direct al
dezvoltarii fortelor de productie ;originea sa fiind legata de conditiile social
economice ale epocii care-l genereaza in corelatie cu mediul inconjurator.
Documentele istorice arata ca formatiuni cvasiurbane au existat in urma cu
9500 de ani.Concentrarea mai mare in teritoriu a oraselor este insa de data mult
mai recenta.
Orasele din Antichitate erau rare si cu o populatie de cateva mii.Evolutia
spectaculoasa a populatiei urbane incepe odata cu revolutia industriala (sec.IX)
cand industria si transporturile iau o amploare deosebita. Incep sa apara orase
milionare care astazi depasesc 350.
Multe orase sunt centre polarizatoare a unor regiuni cu suprafete variabile
corespunzatoare functionalitatii economice a lor. Unele orase beneficiaza de pozitii
de convergenta a drumurilor comerciale : Boston,Chicago,New York,Tg Jiu,
Brasov,Tg Frumos,Lugoj,etc.
Modernizarea constanta a transporturilor a generat noi arii rezidentiale
reprezentate prin suburbii. Au aparut, astfel,noi structuri relationale si nationale
intre vatra orasului si periferie.
Au aparut formatiuni urbane dependente, de tipul oraselor-satelit, cum sunt :
conurbatia urbana, metropola,etc.
In ceea ce priveste aparitia,formarea si dezvoltarea oraselor au fost emise o serie
de ipoteze,astfel Carol, Bucher, Ludwing. Georg, Maner au pledat pentru ‘teoria
apararii’ sustinand ca orasele din sclavagism si feudalism au aparut din necesitatea
de aparare.
Georg von Belov,Carol Hegel si Otto Hirke invoca necesitatea organizarii
politico-juridice ca premisa a formarii oraselor.
Thomas Wright pune aparitia oraselor pe decizia unei puteri politice.
Wolf Schneider considera ca fertilitatea unor zone agricole,potentialul
productiv al terenului si surplusul de produse au impulsionat schimburile
comerciale si implicit au contribuit la aparitia oraselor.
Unii cercetatori consideraca numarul si densitatea mare a populatiei a
determinat aparitia si dezvoltarea asezarilor urbane.Altii considera ca gradul de
dezvoltare a fortelor de productie trebuie avut in vedere in aparitia si evolutia
oraselor.
Evolutiile specifice oranduirilor sociale atesta faptul ca orasul trebuie privit ca
o categorie istorica conditionat in primul rand de structura economica a societatii.
Structurile urbanistice,tipurile si dimensiunile oraselor,ca si repartitia lor
teritoriala difera in cadrul oranduirilor sociale care s-au succedat si sunt
dependente de gradul de dezvoltare al fortelor de productie si de caracterul
relatiilor de productie.
Asupra formarii si dezvoltarii oraselor s-au exercitat trei mari categorii de
22
influente :
1. influente naturale :sunt reflectate de localizarea si structura oraselor ;
2. influente sociale :sunt de ordin religio,de organizari specifice
feudalismului si primei parti a capitalismului ;
3. influente voluntare :vizeaza influentele individuale sau autoritare care au
contribuit la aparitia oraselor.
23
Tema numarul 4
Apari ia ora elor pe scena istoriei a fost o consecin fireasc a evolu iei
civiliza iei umane.
Ini ial ora ul a fost creat pentru a îndeplini un rol comercial, de schimb
pentru produse, i un rol militar ( de asigurare a securit ii).
Primele civiliza ii urbane din lume au ap rut în Asia, în regiuni cu
agricultur avansat , bazat pe iriga ii.
Cel mai vechi ora din lume, Ierihon, a ap rut acum 7 000 de ani pe teritoriul
actual al iordaniei.
Între mileniile V i II î.H. s-au dezvoltat ora e înfloritoare în Mesopotamia
(Ur, Uruk, Babilon) , pe Valea Indusului (Mohenjo-Daro), pe Valea Gangelui, în
nordul Chinei, în Fenicia (Tyr, Sidon).
Încep nd cu mileniul III î.H. se dezvolt ora e i în nordul Africii, pe Valea
Nilului (Memphis) i la rmul M rii Mediterane (Cartagina).
În Europa, civiliza ia minoic a creat primele centre urbane în mileniul II
î.H. (Cnossos în Insula Creta). Ulterior, în Grecia antic , apar ora e-state numite
polisuri (Micene, Corint, Atena). Vechii greci înfiin eaz i numeroase colonii în
Asia Mic (Efes, Milet) i pe rmul M rii Negre – sec. VII-VI î.H. (Histria,
Tomis, Callatis).
În epoca roman ora ele au cunoscut progrese evidente având str zi pavate,
canalizare i alimentare cu ap , b i publice, pie e centrale-forum. Romanii au dus o
politic de urbanizare a Daciei, înfiin ând colonii i municipii (Apulum, Napoca,
Potaissa, Drobeta).
Înteresant este i faptul c multe ora e europene au fost construite pe ruinele
celor romane (Londra, Paris, Viena, Torino).
În Evul Mediu multe ora e au dec zut. Ele au fost fortificate cu ziduri i
an uri de ap rare. Multe a ez ri erau târguri, cu func ii comerciale, me te ug re ti
i administrative.
În epoca Rena terii, când se dezvolt burghezia, ora ele au cunoscut o
perioad de înflorire (Floren a, Vene ia, Roma).
În epoca modern i contemporan , pe lâng ora ele europene i asiatice, au
ap rut i s-au dezvoltat intens ora ele înfiin ate de coloni ti în cele dou Americi
(New York, Quebec, Bogota). Revolu ia industrial a fost înso it de o
transformare urban major . Ora ele se înmul esc în bazinele carbonifere, de-a
lungul c ilor ferate i al c ilor navigabile.
24
Între anii 1800 i 1990 popula ia Globului a crescut de aproape 6 ori, în timp
ce popula ia urban s-a multiplicat de peste 120 de ori.
c) dup morfostructur :
Dup acest criteriu -, în care sunt luate în aten ie elemente ca form , tram
stradal (textura), structura, - se deosebesc mai multe tipuri de ora e: ora liniar,
ora polinuclear, ora rectangular, ora câmplunguri .a.
Ora liniar (ora -strad ) are o form alungit dezvoltat de-a lungul unei axe
principale, care urm re te configura ia unei c i de comunica ie principale. Unele
ora e au avut în evolu ia lor o asemenea morfostructur : ex. Madrid, Turda etc.
Ora ul polinuclear este caracterizat prin prezen a, în vatra sa, a mai multor nuclee
bine individualizate din care a evoluat ora ul, fie ca urmare a istoriei sale, fie prin
procesul de migra ie. Un asemenea tip de ora este influen at i de condi iile
morfologice. Ex. Timi oara, Bucure ti, Budapesta, Chicago.
Ora radiar – concentric în care re eaua stradal este format din str zi radiare,
care se intersecteaz cu str zile în form inelar . Acest tip de ora apar ine
genera iei medievale, în care str zile circulare s-au dezvoltat pe conturul fostelor
ziduri de ap rare, iar cele radiare pe traseul drumurilor de acces în ora , prin care
se face leg tura cu zona înconjur toare. Ex. Moscova, Paris, Sibiu.
Ora ul rectangular (sau geometric, tabl de sah) cunoscut ca ora de tip
american, se caracterizeaz prin întret ierea str zilor în unghi drept, prin aceea c
str zile sunt paralele i perpendiculare între ele. Vatra ora ului este parcelat
25
în terenuri de form geometric . Prezint dezavantaj sub aspectul circula iei;
deoarece lunge te distan ele, are numeroase intersec ii. Ex. Alexandria (România),
San Francisco. New York.
Ora ul de tip câmplunguri, morfostructural, se caracterizeaz prin existen a unei
str zi principale care este dominat de centrul civic. Casele au spa ii cu gr dini.
Ora ul este întâlnit în depresiunile alungite i p streaz tr s turi ale satului, prin
r sfirarea caselor i prezen a gr dinilor. Ex. Câmpulung Moldovenesc,
Câmpulung Muscel.
d) dup fizionomie:
- de tip european
- de tip nord-american
- de tip asiatic
- caracteristice rilor în curs de dezvoltare
e) dup func ii:
Ora ele cu func ii complexe sunt acelea care au în structura lor toate func iile. În
aceast grup se încadreaz marile capitale ale lumii. Ex.: Paris, Moscova, Tokyo,
Londra etc.
Func ia industrial s-a format odat cu dezvoltarea industriei i concentrarea
acesteia în ora e, în urma dec derii activit ilor me te ug re ti. Func ia industrial
este una din cele mai stabile func ii urbane din perioada contemporan , prin care
se stabilesc leg turi cu celelalte func ii ale ora elor, dar asigur leg turile cu
zonele din care î i procur materiile prime sau în care î i distribuie produc ia.
Func ia industrial – prin construc iile industriale, amenaj rile specifice – se
impune în peisaj i totodat are un impact mare asupra mediului înconjur tor.
Func ia industrial este îndeplinit de ora , prin unit ile sale industriale.
Industria ora elor este legat de nevoia de cadre specializate în domeniile
industriale, ceea ce impune ca în cadrul unor mari ora e industriale s se dezvolte
înv mântul mediu sau universitar – care s preg teasc for a de munc .
Ex.: Bra ov – preg te te speciali ti în autocamioane, tractoare; Ploie ti –
preg te te speciali ti în industria petrolului; Petro ani – preg te te speciali ti în
minerit.
Func ia industrial a fost generat i de necesitatea provizion rii popula iei cu
m rfuri, ceea ce a f cut ca unele ora e industriale s derive din foste centre
comerciale (Ex. ora e din: Europa, Japonia). Dezvoltarea func iilor industriale a
fost favorizat de prezen a unor surse energetice, de existen a unor resurse ale
subsolului, de existen a mâinii de lucru calificate, precum i de politicile de
industrializare i dezvoltare regional , aplicate în fostele ri comuniste, dar i în
cele occidentale (Ex.: Clermont – Ferrand, cel mai mare centru al cauciucului din
26
Fran a i din Vestul Europei).
Func ia comercial cea mai veche func ie urban , având în vedere c ora ul a fost
totdeauna centru de schimb, este prezent i ast zi în toate ora ele.
27
SantiSago de Compostela etc.
Dupa datele ONU, numarul oraselor mari si foarte mari a crescut de la 1334
in 1960 la 4017 in 2005, dintre acestea 288 avand peste 1 milion locuitori.
Dupa modul de dispunere se disting trei mari grupari teritoriale de orase
mari si foarte mari: Asia Musonica, Europa si nord-estul Americii de Nord.
1. Asia Musonica
Cel mai mare numar de orase apartinand categoriei discutate sunt localizate
in Asia Musonica, mai exact Asia de Sud-Est si Subcontinentul Indian, peninsula
Coreea s.a.
In statele in curs de dezvoltare din asia Musonica marea majoritate a
oraselor mari si foarte mari s-au dezvoltat recent, incepand cu secolul al XIX-lea,
fiind la origine porturi comerciale.
Exemple: Bankok (7,8 mil. loc.), Mumbai (19,4 mil. loc.), Calcutta (15,3
mil. loc.), Karachi (13,8 mil. loc.), Manila (14,5 mil. loc.).
O caracteristica este aceea ca in aceasta regiune este redus numarul de orase
aparute ca urmare a activitatilor industriale (cazul orasului Kanpur, India, 3,1 mil.
loc), in interiorul continentului orasele mari fiind putine, acestea avand in general o
istorie bogata, avand functii administrative inca din vechime- orase resedinta
(Seul-22,05 mil. loc., Lahore-6,5 mil. loc.).
In China orasele mari s-au nascut in primul rand datorita functiei politico-
administrative, ele fiind in trecut sau in prezent capitale: Beijing- 10,7 mil. loc,
Nanjing-3,3 mil. loc.
Bine dezvoltate sunt si cele mai importante orase ale provinciilor:
Chongquing-7,8 mil. loc, metropola Sichuanului, Wuhan-4,9 mil. loc., Taipei- 6,9
mil. loc. capitala Taiwanului.
In aceeasi categorie demografica intra si orasele portuare, dezvoltate in mare
parte in epoca dependentei semicoloniale: Shanghai-13,4 mil. loc., Hongkong-7,3
mil. loc, Guangzhou, denumit anterior Canton- 5 mil. loc., Dalian-3 mil. loc.,
anterior controlat de Rusia, Japonia, Tianjin-6 mil. loc. si Quingdao-2,9 mil. loc.
concesiuni germane.
Orasele Manciuriei au avut o dezvoltare continua datorita industriei-
Shenyang-4,5 mil. loc., Harbin- 4,6 mil. loc, Anshan, etc.
In Japonia procesul de urbanizare a evoluat in stransa legatura cu procesul
de industrializare. Exemplificam in acest sens Tokyo-34 mil. loc., acesta fiind
nucleul politic si industrial al tarii, cea mai mare concentrare urbana a planetei.
28
Este urmat de interurbatia Hashin-16,7 mil. loc. si de aglomeratia Nagoya- 8 mil.
loc. Se adauga aici si conurbatiile Kitakiushu, Fukuoka, pozitia litorala fiind cea
care a determinat dezvoltarea.
2. Europa
Orasele mari sunt rezultatul imbinarii unor functii complexe, cea politica-
capitale astazi sau in trecut, administrativa, metropole ale unor foste imperii
coloniale intra sau extraeuropene, industriala, comerciala-noduri portuare,
maritime sau fluvio-maritime.
Se remarca Londra-12 mil. loc., Paris-9,8 mil. loc., Moskova- 13,6 mil. loc.,
Sankt Petersburg-4,7 mil. loc., Kiev- 2,6 mil. loc., Berlin-4,2 mil. loc, interurbatia
Atena-Pireu-3,5 mil. loc., Brukelles-1,8 mil. loc., Viena-1,9 mil. loc., Lisabona-2,9
mil. loc., Stockolm-1,7 mil. loc., Copenhaga-1,4 mil. loc., Varsovia- 2,4 mil. loc.,
Praga- 1,2 mil. loc., Budapesta-2,4 mil. loc, etc.
Sunt relativ putine capitalele a caror dezvoltare a fost determinata de pozitia
centrala, acestera avand o functie portuara slaba sau chiar absenta: Roma-3,3 mil.
loc., Bucuresti- cca. 2 mil. loc, Madrid-5 mil. loc.
Specifica Europei este si dezvoltarea metropolelor regionale, mai ales in
statele mari ce au o structura federala: Milano-3,8 mil. loc., Munchen-1,9 mil. loc,
Salonic, Edinburgh.
Orasele industriale sunt grupate in principalele bazine carbonifere:
Manchester-2,5 mil. loc, Birmingham-2,6 mil. loc, Leeds-2,1 mil. loc., Torino-1,5
mil. loc., orasele din bazinul Rhur, etc.
Orasele portuare sunt mai slab reprezentate decat in Asia Musonica:
Barcelona, Hamburg, Glasgow, Rotterdam, Odessa, Istanbul, Genova, etc.
3. Nord-estul S.U.A. si sud-estul Canadei
La dezvoltarea celor mai multe orase nord-americane functia politico-
administrativa a contribuit intr-o mica masura, rolul principal fiind jucat de
activitatile industriale si comerciale.
Orasele au valorificat factorii de favorabilitate cu privire la pozitia
geografica, dezvoltand transportul pe apa, fie in lungul litoralului Oceanului
Atlantic (New York-Philadelphia-Boston), fie prin bazinul fluviului Sf.Laurentiu si
pe tarmul Marilor Lacuri (Montreal-Chicago- Detriot-Toronto).
29
Forme teritoriale urbane
30
Metropola este ora ul cu peste 1 milioane locuitori, iar împreun cu local t ile
satelit formeaz o arie metropolitan . Are rol de capital regionale sau na ional ,
dezvoltat sub aspect economic, cultural, urbanistic, cu o puternic zon de
influen în teritoriu, cu rol în controlul economiei moderne. Are o arie
metropolitan întins i bine populat (5-30 milioane locuitori) intretinand
strânse i diverse rela ii de produc ie, culturale, de schimb. Ex.: Parisul, Londra,
Moscova, Bucure ti etc.
Megalopolisul se refer la o concentrare urban de mari dimensiuni, care
constituie un stadiu de gigantism în organizarea teritoriului urban, fiind o
supera ezare, ni te conurba ii superdezvoltate. Megalopolisul este format din
conurba ii, interurba ii, metropole, ora e, enclave agricole, spa ii forestiere.
În cadrul megalopolisului exist nuclee polarizatoare spre care graviteaz a ez ri
urbane mai mici. Megalopolisul se întinde pe suprafe e de mari dimensiuni i are
un mare num r de popula ie.
Megalopolisul este un termen inventat de demograful american J. Gottman i
utilizat ini ial pentru ansamblul din nord-estul S.U.A. Boston – Philadelphia -
NewYork. Megalopolisul se individualizeaz prin popula ii de peste 10 milioane
locuitori i prin faptul c încorporeaz mai multe metropole.
31