BORDEROU

A.PIESE SCRISE

o Memoriu tehnic
o Calculul panei
o Calculul fermelor
o Calculul grinzii de rualre
o Calculul stâlpilor
o Calculul fundaţiilor

B.PIESE DESENATE

o Plan fundaţii
o Secţiune transversală
o Detaliu ferma

o Detalii stâlpi
o Detaliu grindă de rulare

1
 TEMĂ

Să se proiecteze structura de rezistenţă a unei hale metalice cu

următoarele date iniţiale:
• Deschiderea halei L = 30,00 m
• Lungimea traveei t = 9,00 m
• Panta minimă a acoperişului 10 %
• Numărul podurilor rulante 1
• Capacitatea podurilor rulante 200/50 kN
• Presiunea convenţională pe teren 2,5 daN/cm2
• Zona amplasamentului Craiova
• Expunerea în amplasament completă

2
 MEMORIU TEHNIC

Prin temă s-a cerut proiectarea unei hale cu structură metalică cu o

deschidere de 30 m.
Învelitoarea halei este realizată din panouri izolatoare. Iluminatul natural
este asigurat de ferestre laterale şi de luminatoare în planul învelitorii din
panouri din fibră de sticlă.
Panele acoperişului s-au prevăzut din profile I 20 laminate. Ca schemă
statică, panele sunt grinzi continue pe 5 deschideri. În planul învelitorii panele
sunt considerate simplu rezemate. Pentru reducerea deschiderii panei în planul
acoperişului, panele se leagă între ele prin tiranţi din oţel rotund.
Dimensionarea panelor s-a făcut pentru eforturile din deschiderile centrale
ale lor care sunt mai mici decât eforturile din deschiderile marginale.
Pentru preluarea acestor eforturi panele se consolidează pe deschiderile
marginale prin sudarea pe inimile lor a două profile U10. Prinderea panelor de
ferme se face cu şuruburi şi plăcuţe metalice.
Ferma a fost calculată ca simplu rezemată şi barele au secţiune formată
din 2L cu aripi egale. Având în vedere faptul că lungimea de flambaj a tălpii
inferioare (întinse) este egală cu lungimea fermei (30 m) pentru respectarea
condiţiei de rigiditate ea a fost proiectată din 2L cu aripi inegale, cu latura mai
lungă normal pe planul fermei.
Pentru solidarizare cele două elemente componente ale barelor se prevăd
fururi prinse cu sudură, aşezate la o distanţă maximă între ele de 40i pentru bare
comprimate şi 80i pentru bare întinse (i este raza de giraţie a unui singur
element).

3
 Stâlpii structurii de rezistenţă sunt cu inimă plină, cu secţiune mai mare în
zona de sub grinda de rulare. Pentru dimensionarea stâlpilor s-a ales ipoteza de
încărcare cea mai defavorabilă între gruparea fundamentală şi gruparea
excepţională.
Baza stâlpilor se realizează din tablă de 25 mm ce a rezultat în urma
dimensionării la eforturile din gruparea mai defavorabilă.
Legătura stâlpilor cu fundaţiile se face prin buloane de ancoraj M48 din
grupa 5.6. ancorate în fundaţie pe o lungime corespunzătoare.
Pentru creerea unei structuri spaţiale acoperişul halei este prevăzut cu
contravântuiri orizontale transversale, contravântuiri longitudinale şi
contravântuiri verticale.
Şirurile de stâlpi sunt prevăzute cu contravântuiri (portaluri) două pe
fiecare şir de stâlpi.
Grinda de rulare este grindă continuă pe 5 deschideri cu secţiune
constantă în lungul ei. Pentru preluarea sarcinilor orizontale transversale s-a
proiectat grinda de frânare constituită din talpa superioară a grinzii de rulare,
podina pasarelei de circulaţie şi grinda secundară. Rezemarea ei pe consola
stâlpilor se face pe plăcuţe metalice de centrare a reacţiunii.
Înădirile grinzii de rulare se fac în secţiunile cu moment încovoietor mic
(secţiunea la 0,2l de reazem). Înădirea se face cu şuruburi de înaltă rezistenţă din
grupa 8.8.
Etapele de execuţie a halei sunt următoarele:
-Nivelarea terenului pe care se amplasează hala.
-Trasarea fundaţiilor şi săparea lor la dimensiunile din proiect. Având în vedere
că adâncimea fundaţiilor este de 2,20 m, săpăturile se execută cu sprijiniri.
-Turnarea fundaţiilor până la nivelul inferior al buloanelor de ancoraj.
-Aşezarea buloanelor de ancoraj la poziţia din proiect şi fixarea lor cu şablonul
astfel ca să nu se deplaseze în timpul turnării betonului.
-Turnarea fundaţiilor până la cota finală.

4
-Transportul stâlpilor care s-au confecţionat în uzină. Dacă lungimea lor nu
permite transportul, odată el se aduce pe tronsoane şi se asamblează la faţa
locului.
-Verificarea cotei superioare a tuturor fundaţiilor şi rectificarea eventualelor
diferenţe de nivel.
-Montarea stâlpilor cu o macara corespunzătoare în poziţie perfect verticală.
Verificarea verticalităţii se face pe două direcţii ortogonale (longitudinal şi
transversal halei).
-Transportul, asamblarea şi montarea fermelor cu macaraua prin retragere.
-Montarea panelor şi contravântuirilor acoperişului cu macaraua prin retragere
transversal halei. Având în vedere că grinzile de rulare sunt simplu rezemate,
odată cu panele se montează şi grinda de rulare.
-Confecţiile metalice executate în uzină, vin vopsite cu grund. După asamblare,
se reface vopseaua cu grund în zonele unde s-a deteriorat (zonele cu noduri). Se
vopseşte apoi toată structura cu vopsea de ulei.
-Montarea învelitorii şi a închiderilor laterale din panouri izolatoare. Odată cu
învelitoarea se montează şi luminatoarele în planul învelitorii din panouri de
fibre de sticlă.
-Se execută pardoseala din beton slab armat turnat pe o fundaţie din balast de 20
cm grosime.
-Se montează podul rulant.
-Se execută instalaţiile (electrice, încălzire, etc) în paralel cu montarea
tâmplăriei şi geamurilor.

5
 1.STABILIREA DIMENSIUNILOR GEOMETRICE ALE
ELEMENTELOR STRUCTURII DE REZISTENŢĂ
1.1.Ferma

1 1
h =  ÷ L = ( 4,30 − 3,30 ) m
7 9

Se alege h = 3,30 m
Se ia panta acoperişului 10 %.
Rezultă hr = 1,80 m
Se alege lungimea unui panou λ = 2,50 m .

Bara α sin α cos α l(cm)

0-1;1-3 5°42'38" 0,0995 0,995 251
3-5;5-6 5°42'38" 0,0995 0,995 251
6-7;7-8 5°42'38" 0,0995 0,995 251
2-4 0 500
4-8 0 500
8-8 0 500
0-2 35°45'14" 0,584 0,811 308
2-3;3-4 42°36'51" 0,677 0,736 340
4-6;6-8 48°14'23" 0,746 0,666 375
8-9 52°51'12" 0,797 0,604 414
1-2 90° 205
4-5 90° 255
7-8 305

1.2.Stâlpii

6
 Deoarece prin partea superioară a stâlpilor trebuie realizat un gol de
trecere pentru personalul de exploatare şi întreţinere a podurilor rulante cu
lăţimea de minm 400 mm, se alege:
bs = 800 mm
bi = 800 + a

Se ia a = 500 mm
Rezultă bi = 1300 mm

bi bs
e1 = − = 250 mm
2 2
b
e2 = i = 650 mm
2
h1 = 600 mm (înălţimea bazei stâlpului)
h2 = 7500 mm (înălţimea liberă sub pod)
h3 = 1100 mm (înălţimea ansamblului grindă de rulare, element de rezemare şi şina
de rulare) – se apreciază
h4 = 800 mm

7
h5 = 1800 mm (distanţa minimă între partea inferioară a fermei şi partea superioară
a podului)
h6 = 1800 mm (înălţimea fermei pe reazem)
h7 = 500 mm (înălţimea nodului de capăt al fermei)
Rezultă:
H i = h1 + h2 = 7500 + 600 = 8100 mm

Se alege: Hi = 8500 mm
H s = h3 + h4 + h5 + h6 − h7 = 1100 + 800 + 1800 + 1800 − 500
H s = 5000 mm

8
 2.STABILIREA ÎNCĂRCĂRILOR

2.1.Încărcări din greutatea proprie a învelitorii

Învelitoarea se execută din panouri de acoperiş KS1000RW cu grosimea
de 100 mm.
g i = 12 ,34 daN / m 2

2.2.Încărcarea din greutatea proprie a panelor

g p = 21daN / m 2

2.3.Încărcarea din greutatea proprie a fermelor

g f = 19 daN / m 2

2.4.Încărcarea din greutatea proprie a contravântuirilor

g cv = 5daN / m 2

2.5.Încărcarea din zăpadă (cod indicator CR 11.3.2005)

Valoarea caracteristică a încărcării cu zăpadă este:
s k = µi ⋅ c e ⋅ c t ⋅ s 0 , k

c e = 0,8 - cu expunere completă

ct = 1,0 - termoizolaţie uzuală
µ - coeficient de formă

µ1

µ2
0,5 µ1

9
µ 1 = 0,8
α 〈 5,7 1
α 5,71
µ2 = 0,8 + 0,8 = 0,8 + 0,8 = 0,95
30 30
s 0 ,k = 200 daN / m 2

Pentru varianta I
s k = 0,8 x 0,8 x 200 = 128 daN / m 2

Pentru varianta II
s k = 0,95 x0,8 x 200 = 152 daN / m 2

2.6.Încărcarea dată de presiunea vântului (NP-082-04)

w( z ) = q ref ⋅ ce ( z ) ⋅ c p

q ref = 0,5kN / m 2 - presiunea de referinţă în zona Craiova

ce ( z ) = c g ( z ) ⋅ c r ( z ) - factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului)
c g ( z) = 1 + g[2I ( z )] - factorul de rafală
g = 3,5 - factorul de vârf NP-082-04, pct.10
β
I ( z) =
2,5 ln
z - intensitatea turbulenţei NP-082-04, pct.9
z0

β = 2,65 - câmp deschis NP-082-04, tabelul 4

z 0 = 0,05 - lungimea rugozităţii NP-082-04, tabelul 1
z1 = 8,5m - la nivelul grinzii de rulare
z z = 13 ,9m - la nivelul acoperişului
2,65
I ( z1 ) = = 0,258
8,5
2,5 ln
0,05

2,65
I ( z2 ) = = 0,235
13 ,9
2,5 ln
0,05

c g ( z1 ) =1 + 3,5 x 2 x 0,258 = 2,806

10
c g ( z 2 ) = 1 + ( 3,5 x 2 x0,235 ) = 2,645
2
 z 
c r ( z ) = k ( z 0 )  ln 
2
r - factorul de rugozitate
 z0 

k r = 0,19 - câmp deschis NP-082-04, tabelul 2

2
 8,5 
c r ( z1 ) = 0,19 2  ln  = 0,952
 0,05 
2
 13 ,9 
cr ( z 2 ) = 0,19  ln
2
 = 1,143
 0,05 

c e ( z1 ) = 2,806 x 0,952 = 2,67

c e ( z 2 ) = 2,645 x1,143 = 3,02

c p = 0,8 - presiune – faţă expusă vântului

c p = −0,3 - secţiune – faţă opusă
Rezultă
w( z1 ) = 0,5 x 2,67 x0,8 = 1,05kN / m 2

w( z 2 ) = 0,5 x3,02 x0,8 = 1,20 kN / m 2

w ' ( z1 ) = 0,5 x 2,67 x( − 0,3) = −0,40kN / m 2

w ' ( z 2 ) = 0,5 x 2,99 x( − 0,3) = −0,45kN / m 2

3.CALCULUL PANEI

Se adoptă pane continue pe 5 deschideri. În planul acoperişului, panele se

consideră simplu rezemate iar pentru reducerea deschiderii, panele se leagă cu
tiranţi care împart deschiderea în trei părţi egale.
3.1.Determinarea încărcărilor

11
 x
y

qt

x
α
qn
q
y

Încărcarea pemanentă a panei

g = g i + g p = 12 ,34 + 21 = 33,34 daN / m 2

g p = g ⋅ λ = 33,34 ⋅ 2,5 = 83,35 daN / m 2

Încărcarea temporară din zăpadă

q z = s k ⋅ λ = 152 ⋅ 2,5 = 380 daN / m

q =1,35 q p +1,05 q z =1,35 ⋅ 83 ,35 +1,50 ⋅ 380 = 682 ,5daN / m

q n = q ⋅ cos α = 682 ,5 ⋅ 0,995 = 680 daN / m

qt = q ⋅ sin α = 682 ,5 ⋅ 0,0995 = 68 daN / m

3.2.Determinarea eforturilor

12
 q n ⋅ l 2 6,8 × 9 2
M XCM = = = 50,07 kNm
11 11
qn ⋅ l 2
M xr = M xcc = = 34,42kNm
16

În planul acoperişului, prin introducerea tiranţilor, deschiderea este de

3,00m. Deoarece tiranţii nu constituie reazeme fixe se sporeşte deschiderea cu
30 %, astfel că deschiderea este de 1,30 x 3,00 = 3,9 m.
qt ⋅ l 2 0,68 × 3,9 2
My = = = 1,29kNm
8 8
3.3.Dimensionarea panei
Pana se dimensionează la eforturile M xcc şi My , iar pentru deschiderile
marginale se consolidează.
Se vor folosi pane din profile laminate I la care raportul
Wx
k= ≅9
Wy
M x + kM y 344200 + ( 9 ×12900 )
W xnec = = = 199 cm 3
1,1 ⋅ R 1,1 × 2100

13
 Se alege profil I 20 cu următoarele caracteristici geometrice:
I x = 2140 cm 4
W x = 214 cm 3
I y = 117 cm 4
W y = 26 cm 3

3.4.Verificarea panei
a)În câmpurile centrale şi pe reazeme

M x M y 3 4 4 2 10 20 9 0 0
σ= + = + = 2 1 d0 a5 /Nc m2 〈 1,1R
Wx W y 2 1 4 2 6
Verificarea săgeţii

qn ⋅ l 4 6,8 x9 0 04
f x = 0,0 0 3 1⋅ 6 = 0,0 0 3 1⋅ 6 = 3,3c m
E ⋅ Ix 2,1x1 06 x2 1 4 0
5 1,6 8× 3 9 04
fy = ⋅ = 0,8 3c m
3 8 4 2,1× 1 0 × 1 1 7
6

( )
f r = f x2 + f y2 = 3,32 + 0,8 32 = 3,4c m〈 f a
b)În câmpurile marginale
Se întăreşte pana cu două profile laminate U 14, sudate de inima profilului
I 20.

14
I x = 2140 + ( 2 × 605 ) = 3350 cm 4
3350
Wx = = 335 cm 3
10
I y = 117 + ( 2 × 62 ,7 ) + ( 2 × 20 ,4 × 2,025 2 ) = 409 ,7cm 4
409 ,7
Wy = = 64 ,2cm 3
6,375

Verificarea de rezistenţă

5 0 0 71 02 09 0 0
σ= + = 1 6 d9 a6/ Nc m2 〈 1,1R
3 3 5 6 ,42
Verificarea săgeţii

6,8 × 9 0 40
f x = 0,0 0 6 4⋅ 4 6 = 4,1c m
2,1× 1 0 × 3 3 5 0
5 0,6 8× 3 9 40
fy = ⋅ = 0,2 4c m
3 8 4 2,1× 1 0 × 4 0 ,97
6

( )
f r = 4,12 + 0,2 42 = 4,1 1c m〈 f a = 4,5 0c m

15
 4.CALCULUL PANEI

4.1.Stabilirea încărcărilor
Încărcarea permanentă este:
g = 12 ,34 + 21 +19 + 5 = 57 ,34 daN / m 2

q p = g ⋅ t = 57 ,34 x9 = 516 daN / m

Încărcarea din zăpadă

g z = 128 daN / m 2
q z = 128 x9 = 1152 daN / m
q = 1,35 q p +1,5q z = 1,35 x516 +1152 x1,5 = 2420 daN / m

2420 x30
V 0 = V0 ' = = 36300 daN
2
2420 x 2,5
P0 = P0 ' = = 3025 daN
2
P1 = P3 = ... = P1' = 2420 x 2,5 = 6050 daN

16
4.2.Calculul eforturilor în bare
4.2.1.Nodul 0

∑X =0
N 01 cos α01 + N 02 cos α02 = 0
cos α02 0,811
N 01 = −N 02 = −N 02
cos α01 0,995
N 01 = −0,815 N 02
∑Y = 0
36300 − 3025 − N 02 sin α02 + N 01 sin α01 = 0
33275 − 0,584 N 02 + 0,0995 N 01 = 0
33275 − 0,584 N 02 + 0,0995 (−0,815 N 02 ) = 0
N 02 = 50030 daN
N 01 = −40775 daN

4.2.2.Nodul 1

17
∑X =0
N 13 = N 01
N 13 = −40775 daN
∑Y =0
N 12 = −6050 daN

4.2.3.Secţiunea a-a
∑M 3 =0
( 36300 − 3025 ) × 5 − 6050 x 2,5 − N 24 × 2,3 = 0
N 24 = 65760 daN
∑Y =0
36300 − 3025 − 6050 + (−40775 ) x 0,0995 + N 23 x 0,677 = 0
N 23 = −34221 daN

4.2.4.Secţiunea b-b
∑M 4 =0
33275 × 7,5 − 6050 ( 2,5 + 5,0) + N 35 x 2,55 x0,995 = 0
N 35 = −80475 daN
∑Y = 0
33275 − 2 x6050 + [ ( − 80475 ) x0,0995 ] − N 34 x0,667 = 0
N 34 = 19742 daN

4.2.5.Nodul 5

∑X =0
N 35 = N 56
N 56 = −80475 daN
∑Y =0
N 45 = −6050 daN

18
4.2.6.Secţiunea c-c
∑M 6 =0
33275 x10 − 6050 ( 2,5 + 5,0 + 7,5) − N 48 × 2,80 = 0
N 48 = 86248 daN
∑Y = 0
33275 − 3 x6050 + ( − 80475 ) x0,0995 + N 46 x0,746 = 0
N 46 = −9541 daN

4.2.7.Secţiunea d-d
∑M 8 =0
33275 ×12 ,5 − 6050 ( 2,5 + 5,0 + 7,5 +10 ,0 ) + N 67 x3,05 x0,995 = 0
N 67 = −87219 daN
∑Y = 0
33275 − 4 x6050 + [ ( − 87219 ) x 0,0995 ] − N 68 x0,746 = 0
N 68 = 532 daN

4.2.8.Nodul 7

∑X =0
N 79 = N 67
N 79 = −87219 daN
∑Y =0
N 78 = −6050 daN

4.2.9.Secţiunea e-e

19
∑M 9 =0
33275 x15 − 6050 ( 2,5 + 5,0 + 7,5 +10 ,0 +12 ,5) − N 88 ' × 3,30 = 0
N 88 ' = 82500 daN
∑Y =0
33275 − 5 x 6050 + ( − 87219 ) x 0,0995 − N 89 x 0,797 = 0
N 89 = 7093 daN

Efortul (daN) Lungimea de flambaj

Bara
+ - Lfx (cm) Lfy (cm)
0-1; 1-3 40.775 251 251
3-5; 5-6 80.475 251 251
6-7; 7-9 87.219 251 251
2-4 65.760 500 500
4-8 86.248 500 500
8-8' 82.500 500 500
0-2 50.030 308 308
2-3 34.221 272 340
3-4 19.742 272 340
4-6 9.541 300 375
6-8 532 300 375
8-9 7.093 331 414
1-2 6.050 164 205
4-5 6.050 204 255
7-8 6.050 244 305

4.3.Dimensionarea barelor
4.3.1.Barele întinse
a)Talpa inferioară
Talpa inferioară va avea aceeaşi secţiune pe toată lungimea şi se va
dimensiona la efortul maxim.
N max = 86248 daN
N
Anec =
α⋅R

R = 2100 daN / cm 2 − OL 37

α = 1 - prinderea la noduri se face cu sudură

N 86248
Anec = = = 41,07 cm 2
α⋅R 2100

20
 Se alege o bară cu secţiunea formată din două corniere cu aripi inegale.
se aleg 2L 100x100x8

Se alege grosimea guseului t g =15 mm (efortul maxim în diagonală este

mai mare de 475 kN). Se aleg corniere cu aripi inegale 150 x 90 x 10.
Aef = 2 x 23 ,2 = 46 ,4cm 2 > Anec

Verificarea rigidităţii tălpii inferioare:

l fy = 3000
c2
i y = i y21 +
4
c = 2e y1 + t g = 2 x5,0 +1,5 = 11,5cm
i y1 = 4,8cm
11,5 2
iy = 4,8 2 + = 7,5cm
4

l fy 3000
λy = = = 400 = λa = 400
iy 7,5

b)Diagonala 0-2
N = 50030 daN
50030
Anec = = 23 ,84 cm 2
2100

Se alege o bară formată din 2L 80x80x8.

Aef = 2 ×12 ,30 = 24 ,6cm 2 > Anec

c)Diagonala 3-4

21
N = 19742 daN
19742
Anec = = 9,4cm 2
2100

Se alege o bară formată din 2L 50x50x5.

Aef = 2 × 4,80 = 9,6cm 2 > Anec

d)Diagonala 6-8 şi 8-9

N 6 −8 = 532 daN
N 8−9 = 7093 daN

Eforturile fiind mici, dimensionarea barelor se face din condiţii

constructive – profilul minim admis: L 50x50x5.

4.3.2.Bare comprimate
a)Talpa superioară
Se foloseşte aceeaşi secţiune pe toată lungimea tălpii superioare şi se va
dimensiona la efortul maxim N = −87219 daN . Forma aleasă pentru secţiunea
barei este 2 corniere cu aripi egale.

K x = 4,6
K y = 1,8
l fx = l fy = 251 cm

KxR 4,6 × 2100

ξ x = l fx = 251 = 83,53
N 87219
KyR 1,8 × 2100
ξ y = l fy = 251 = 52 ,25
N 87219

Rezultă

22
ϕx = 0,690 (curba C)
ϕy = 0,887 (curba B)
ϕmin = ϕx = 0,690

N 87219
Anec = = = 60 ,19 cm 2
ϕmin R 0,690 × 2100

Se alege o bară formată din 2L 130x130x12

Aef = 2 ×30 ,0 = 60 ,0cm 2

i x = 3,97 cm
8,78 2
i y = 3,97 2 + = 5,92 cm
4
251
λmax = λx = = 63,2 < λa ⇒ ϕ x = 0,733
3,97
87219
σ ef = = 1983 daN / cm 2 < R
0,733 × 60

b)Diagonala 2-3
N = −34221 daN
l fx = 272 cm
l fy = 340 cm

K x = 4,6
K y = 1,8

KxR 4,6 × 2100

ξ x = l fx = 272 = 144 ,51
N 34221
KyR 1,8 x 2100
ξ y = l fy = 340 = 113 ,00
N 34221

Rezultă
ϕx = 0,491 (curba C)
ϕy = 0,625 (curba B)
N 34221
Anec = = = 33,19 cm 2
ϕmin R 0,491 × 2100

Se alege o bară formată din 2L 100x100x8

Aef = 2 ×1,4 =18 ,8cm 2

23
i x = 3,06 cm
272
λx = = 88 ,9 < λa = 150
3,06

⇒ ϕx = 0,561 (curba C)

34221
σ ef= = 1 9 d6 a8 /Nc m2 〈 R
0,5 6× 13 ,10

c)Bara 4-6
N = −9541 daN
l fx = 300 cm
l fy = 375 cm

KxR 4,6 × 2100

ξ x = l fx = 300 = 301,86 ⇒ ϕ x = 0,269
N 9541
N 9541
Anec = = = 16 ,9cm 2
ϕmin R 0,269 × 2100

Se alege o bară formată din 2L 80x80x6.

Aef = 2 ×9,8 = 9,6cm 2

i x = 2,4 4c m
300
λ= = 1 2 3< λ a = 1 5 0
2,4 4
⇒ ϕ = 0,3 8 3
9541
σ = = 1 3 3 d2 a N/ c m2 〈 R
0,3 8 3× 1 8,7

d)Montantul 1-2
N = −6050 daN
l fx =164 cm
l fy = 205 cm

Efortul fiind mic, se alege o bară formată din 2L 50 x 50 x 5, profilul

minim admis.
Aef = 2 × 4,80 = 9,6cm 2

24
i x = 1,5 1c m
164
λ= = 1 0 8,6 < λ a = 1 5 0
1,5 1
⇒ ϕ = 0,4 4 9
6050
σ = = 1 4 0 d4 a N/ c m2 〈 R
0,4 4 9× 9,6

e)Montantul 4-5
N = −6050 daN
l fx = 204 cm
l fy = 255 cm

Se alege o bară formată din 2L 50 x 50 x 5.

Aef = 2 × 4,80 = 9,6cm 2

i x = 1,5 1c m
204
λ= = 1 3 5< λ a = 1 5 0
1,5 1
⇒ ϕ = 0,3 3 6
6050
σ = = 1 8 7 d6 a N/ c m2 〈 R
0,3 3 6× 9,6

f)Montantul 7-8
N = −6050 daN
l fx = 244 cm
l fy = 305 cm

Bara se dimensionează din condiţia de rigiditate λx < λa = 150 .

l fx
λx = ≤ λa
ix
l fx 244
ix = = = 1,63 cm
λa 150

Se alege o bară formată din 2L 60 x 60 x 5 cu i x =1,82 cm .

Bara Efortul (daN)

25
 Talpa superioară ┐┌ 130 x 130 x 12
Talpa inferioară ┘└ 150 x 90 x 10
0-2 ┐┌ 80 x 80 x 8
2-3 ┐┌ 100 x 100 x 8
3-4 ┐┌ 50 x 50 x5
4-6 ┐┌ 80 x 80 x 6
6-8 ┐┌ 50 x 50 x 5
8-9 ┐┌ 50 x 50 x 5
1-2 ┐┌ 50 x 50 x 5
4-5 ┐┌ 50 x 50 x 5
7-8 ┐┌ 60 x 60 x 5

4.4.Calculul prinderii barelor la noduri

l1

a1
e1

b
e2

l2 a2

 a1 ≤ 0,8 t5c (tc 〈 t g )


 a1 ≤ 0,7t g (tc > t g )
a2 ≤ m itcn, t g ()
a ≥ 3m m

26
 e2
N1 = N
b
e1
N2 = N
b
N N ⋅ e2
l 1c = 1
=
2 ⋅ a1 ⋅ R f
s
2 ⋅ a1 ⋅ b ⋅ R sf
l1 = l1c + 2a1
N2 N ⋅ e1
l 2c = =
2 ⋅ a2 ⋅ R f
s
2 ⋅ a 2 ⋅ b ⋅ R sf
l 2 = l 2c + 2a 2
l ≥ 40 mm
l ≥ 15 a
l ≥b
l ≥ 60 a

4.4.1.Diagonala 0-2
N = 50030 daN
2 L80 ×80 ×8
b = 8cm
e1 = 2,17 cm
e2 = 5,83 cm
a1 ≤ 0,85 ×8 = 6,8mm
a 2 ≤ 0,7 x8 = 5,6mm

Se aleg a1 = 6,0mm şi a 2 = 4,0mm .

50030 ×5,83
l 1c = = 20 ,2cm
2 × 0,6 ×8 ×1500
l1 = 20 ,2 + 2 x 0,6 = 21,4cm

50030 × 2,17
l 2c = = 11,3cm
2 ×0,4 ×8 ×1500
l 2 =11,3 + 2 x0,4 =12 ,1cm

4.4.2.Diagonala 2-3

27
N = 34221 daN
2 L100 ×100 ×8
b = 10 cm
e1 = 2,74 cm
e2 = 7,26 cm
a1 ≤ 0,85 ×8 = 6,8mm
a 2 ≤ 0,7 x8 = 5,6mm

Se aleg a1 = 6,0mm şi a 2 = 3,0mm .

34221 × 7,26
l 1c = =13 ,8cm
2 × 0,6 ×10 ×1500
l1 = 13 ,8 + 2 x0,6 = 15 cm

34221 × 2,74
l 2c = = 10 ,4cm
2 × 0,3 ×10 ×1500
l 2 = 10 ,4 + 2 x 0,3 =11cm

4.4.3.Diagonala 3-4
N = 19742 daN
2 L50 ×50 ×5
b = 5cm
e1 = 1,40 cm
e2 = 3,60 cm
a1 ≤ 0,85 ×5 = 4,25 mm
a 2 ≤ 0,7 x5 = 3,5mm

Se aleg a1 = 4,0mm şi a 2 = 3,0mm .

19742 ×3,6
l 1c = = 11,8cm
2 ×0,4 ×5 ×1500
l1 = 11,8 + 2 x 0,4 = 12 ,6cm

19742 ×1,4
l 2c = = 6,2cm
2 × 0,3 × 5 ×1500
l 2 = 6,2 + 2 x 0,3 = 6,8cm

4.4.4.Diagonala 4-6

28
N = 9541 daN
2 L50 ×50 ×5
b = 5cm
e1 = 1,40 cm
e2 = 3,60 cm
a1 ≤ 0,85 ×5 = 4,25 mm
a 2 ≤ 0,7 x5 = 3,5mm

Se aleg a1 = 4,0mm şi a 2 = 3,0mm .

9541 × 3,6
l 1c = = 5,7cm
2 × 0,4 × 5 ×1500
l1 = 5,7 + 2 x 0,4 = 6,5cm

9541 ×1,4
l 2c = = 3,0cm
2 × 0,3 × 5 ×1500
l 2 = 3,0 + 2 x0,3 = 3,6cm

Se ia l 2 = 5cm (minim b).

Celelalte bare: diagonala 8-9 şi montanţii 1-2, 4-5, 7-8 au aceeaşi secţiune
(2L 50 x 50 x 5) şi eforturi mici. Cordoanele de sudură se dimensionează din
condiţii constructive:
a1 = 4mm
l1 = 6cm
a 2 = 3mm
l 2 = 5cm

4.5.Înădirea barelor
Ferma se execută în atelier din două tronsoane, asamblarea lor făcându-se
pe şantier. Înădirile se fac în nodul 9 şi în mijlocul barei 8-8'.

4.5.1.Înădirea în nodul 9
Se face cu eclise din L 130 x 130 x 16 din care se taie 28 mm.

29
A = 2 x30 = 60 cm 2
Ae = 2 x39 ,3 − 2 x 2 x 2,8 x1,6 = 60 ,7cm 2 > A
a ≤ 0,7 x12 = 8,4mm
⇒a = 8mm
N = 87219 daN
N1 87219
l sc = = = 18,2cm
4⋅a ⋅Rf
s
4 ⋅ 0,8 ⋅1500
l s = 18,2 + 2 x 0,8 = 19 ,8cm

Se alege l s = 20 cm

4.5.2.Înădirea barei 8-8'

N =82500 daN
2 L150 x90 x10
A = 2 x 23 ,2 = 46 ,4cm 2

30
Eclisele din cornier se fac din corniere cu aripi inegale 100 x 75 x 11.
A = 2 x18 ,2 = 36 ,4cm 2

Aria ecliselor este:

Ae = 2 x18 ,2 +12 x1 = 38 ,4cm 2 > A
a = 0,7 x1 = 7mm

N 82500
l= = = 9,8cm
8 ⋅ a ⋅ R sf 8 x0,7 x1500
l s = 9,8 x 2 x0,7 = 11,2cm

Se alege l s = 15 cm .

5.CALCULUL GRINZII DE RULARE

5.1.Elemente geometrice, încărcări
Hala este echipată cu un pod rulant cu capacitatea de ridicare 320/80kN,
cu două cârlige şi regim mediu de funcţionare.
Schema statică a grinzilor de rulare este grindă continuă pe 5 deschideri.

31
Conform STAS 800-68 ⇒
Pmax = 310 kN
Gc = 91 kN
G p = 449 kN
Pmin =120 kN

32
 875 5300 875

Încărcările orizontale transversale

1
T = ( Q + Gc ) = 1 ( 320 + 91) = 10,3kN
20 ⋅ n 20 × 2

Încărcările orizontale longitudinale

1 1
L=
10
∑P max =
10
× 310 = 31kN - suma se referă la roţile motoare (una pe pod).

Coeficienţii încărcării sunt:

• Pentru încărcări permanente n g =1,1

• Pentru încărcări verticale n p =1,2

• Pentru încărcări orizontale no = 1,3

Coeficienţii dinamici sunt:

• Pentru sarcini verticale ψ =1,2

• Pentru sarcini orizontale α =1,3

Rmax = n pψRmax
n
= 1,2 ×1,2 × 310 = 446 kN
Rmin = n pψRmin
n
= 1,2 ×1,2 ×120 = 173 kN

Tmax = n0αT = 1,3 ×1,3 ×10 ,3 = 17 ,4kN

Lmax = n0αL = 1,3 ×1,3 ×31 = 52 ,4kN

5.2.Determinarea eforturilor
Eforturile în secţiunile grinzii de rulare se determină cu ajutorul liniilor de
influenţă.

33
34
35
Poziţia 4 I pentru detrminarea momentului încovoietor maxim în
sectorul 4:
M x 4 max = ( 0,204 + 0,002 ) x 446 x9 = 826 ,9kNm
M y cov = ( 0,204 + 0,002 ) x17 ,4 x9 = 32 ,3kNm

Poziţia 10 I pentru determinarea momentului încovoietor maxim în

sectorul 10:
M x10 max = −( 0,073 + 0,049 ) x 446 x9 = −489 ,7 kNm
M y cov = −( 0,073 + 0,049 ) x17 ,4 x9 = −19 ,1kNm
Txstcov = −( 0,373 + 0,938 ) x 446 = −584 ,7 kN
Txdrcov = ( 0,093 + 0,063 ) x 446 = 69 ,6kN

Poziţia 10 II pentru determinarea forţei tăietoare maxime:

Tx10 max = −(1,000 + 0,502 ) x 446 = −669 ,9kNm
M x10 cov = −0,091 x 446 x9 = −365 ,3kNm
M y10 cov = −0,091 x17 ,4 x9 = −14 ,3kN

Poziţia10 III pentru determinarea momentului încovoietor şi a forţei

tăietoare când una din roţile podului calcă în secţiunea 10:
M x10 r = −365 ,3kNm
Tx10 cov = −669 ,9kNm

Poziţia 10 IV pentru determinarea reacţiunii maxime pe reazemul 10:

V10 max = (1,000 + 0,618 ) x 446 = 721 ,6kN

Poziţia 10 V pentru determinarea reacţiunii maxime negatică:

V10 max = −(0,102 + 0,053 ) x 446 = 69 ,1kN

Poziţia 10 VI pentru determinarea momentului în reazemul 10 pentru

poziţia convoiului care dă momentul maxim în secţiunea 4 şi se foloseşte pentru
calculul săgeţii maxime în deschiderea 0-10.
Forţele convoiului se iau fără influenţa coeficientului dinamic.
M 10 s = −(0,090 + 0,005 ) x 446 : 1,2 x9 = −317 ,8kN

Poziţia 12 I pentru determinarea eforturilor ( M x , Tx ) necesare calculului

înădirii grinzii:
M x12 max = (0,102 + 0,002 ) x 446 x9 = 417 ,5kNm
Tx12 cov = (0,829 + 0,173 ) x 446 = 445 ,6kNm

36
 Poziţia 15 I pentru determinarea momentului maxim în secţiunea 15:
M x15 max = (0,173 − 0,014 ) x 446 x9 = 638 ,2kNm
Tx15 cov = (0,173 − 0,014 ) x17 ,4 x9 = 24 ,9kNm

Poziţia 15 II pentru determinarea momentului minim în secţiunea 15:

M x15 min = −(0,019 + 0,029 ) x 446 x9 = −192 ,7 kN

Poziţia 20 I pentru determinarea momentului maxim pe reazemul 20.

M x 20 max = −(0,037 + 0,063 ) x 446 x9 = −401 ,4kNm
Tx 20 cov = −(0,184 + 0,838 ) x 446 = −455 ,8kNm

Poziţia 20 II pentru determinarea forţei tăietoare maxime în reazemul 10

şi momentul corespunzător.
Tx 20 max = −(1,000 + 0,403 ) x 446 = −625 ,7 kNm
M x 20 cov = −0,070 x 446 x9 = −281 ,0kNm

Poziţia 25 I pentru determinarea momentului maxim în secţiunea 25.

M x 25 max = (0,171 − 0,013 ) x 446 x9 = 634 ,2kN

Pentru a ţine seama de eforturile din greutatea proprie se multiplică

eforturile din încărcările podului rulant cu coeficienţii:
ξM =1,04
ξT =1,03

Poziţia Valoarea solicitării produsă de

Secţiunea Solicitarea nψPmax ξnψPmax
convoiului nP max α ⋅ n ⋅T
4 4I M x max +826,90 +860,00

37
 M y cov ±32,30
M x max -489,70 -509,30
10 I M y cov ±19,10
Tx cov -584,70 -602,20
Tx max -669,90 -690,00
10 II M x10 cov -365,30 -379,90
10 M y10 cov ±14,30
M x10 r -365,30 -379,90
10 III
Tx10 cov -669,90 -690,00
10 IV V10 max +721,60 +743,20
10 V V10 min -69,10 -71,20
10 VI M x10 s -317,80 -330,50
M x12 max +417,50 +434,20
12 12 I
Tx12 cov +445,60 +460,00
M x15 max +638,20 +663,40
15 I M y15 cov ±24,90
15
15 I M x15 max +531,80 +553,10
15 II M x15 min -160,60 -167,00
M x 20 max -401,40 -417,50
20 I
Tx 20 cov -455,80 -469,50
20
Tx 20 max -625,70 -644,50
20 II M y 20 cov -281,00 -292,20
25 25 I M x 25 max +634,20 +659,60

Se dimensionează grinda la efortul maxim. Momentul încovoietor maxim

este în deschiderea 0-10.
După alegerea secţiunii grinzii se vor face verificări:
-verificări de rezistenţă în deschiderea marginală şi pe reazemul 10;
-verificarea săgeţii în deschiderea marginală unde este cea mai mare săgeată;
-verificarea la oboseală în câmpul 10-20 unde s-au calculat eforturile maxim şi
minim;
-calculul înădirii pentru creerea continuităţii în secţiunile unde eforturile sunt
mici (la 0,20l de reazem).

5.3.Dimensionarea grinzii de rulare

38
 Momentul maxim este M4.
M max = 860 kNm

M max 8600000
Wnec = = = 4095 cm 3
R 2100

În afara încărcărilor verticale grinda este supusă şi la sarcini orizontale.

Pentru a se ţine seama de aceste sarcini se măreşte Wnec cu 30 %.
Wnec = 1,3 x 4095 = 5324 cm 3

Se alege
t i = 10 mm
Wnec 5324
hop = 1,15 = 1,15 = 83,90 cm
ti 1

Se alege hi = 85 cm .

hi 85
= = 85 (se înscrie în limite)
t i 1,0

hi
= 70 − 150
ti

h 85
Ix ≅ Wnec = 5324 = 226270 cm 4
2 2
3
1,0 x85
Ii = = 51177 cm 4
12
I t = 226270 − 51177 = 175093

39
 2 2
h  85 
I t = 2 At   = 2  At = 3612 ,50 At
2
   2 

It 175093
At = = = 48 ,5cm 2
3612 ,5 3612 ,5

Se foloseşte şină de rulare KP 70 cu h = 120mm.

b ≥ 120 + ( 2 × 70 ) + 20 = 280 mm

48 ,5
t= = 1,73 cm
28

Se alege t = 18 mm.
Grinda secundară se execută din profil laminat I 22 cu:
I x = 3060 cm 4
W x = 278 cm 3
I y = 162 cm 4
A = 39 ,6cm 2

b = 98 mm (lăţimea tălpii).

40
 Grinda de frânare se compune din grinda secundară, podina, talpa
superioară a grinzii de rulare şi o zonă din inimă cu o lungime egală cu 15ti,
adică 180 mm. Poziţia axei grinzii de frânare:
39 ,6 x104 + 0,8 x100 x59
xg = = 47 ,8cm
39 ,6 +100 x 0,8 + 28 x1,8 +15 x1
1 ×85 3
Ix =
12
( )
+ 2 × 28 ×1,8 × 43 ,4 2 = 241040 cm 4

241040
Wx = = 5441 cm 3
44 ,3
0,8 x100 3 1,8 x 28 3
I y =162 + 39 ,6 x56 ,2 2 + + 0,8 x100 x11,2 2 + +
12 12
+1,8 x 28 x 47 ,8 2 +15 x1,0 x 47 ,8 2 = 354659 cm 4

5.4.Verificarea în secţiunea 4
M xR = 860 kNm
L = 52 ,4kN
M L = L ⋅ e = 52 ,4 x 0,563 = 29 ,5kNm
M y = ±32 ,3kNm

Pentru punctul 1:

41
 8600000
σ 1R = = 1580 daN / cm 2
5441
My 323000
σ 1T = x1 = x 61,8 = 56 daN / cm 2
Iy 354659
L ML 5240 295000
σ 1L = + = + = 158 daN / cm 2
At W y 1,8 x 28 5441
σ 1 = σ 1R + σ 1T + σ 1L = 1794 daN / cm 2 < R

Pentru punctul 3:
My 323000
σ 3T = x3 = x 61,2 = 56 daN / cm 2
Iy 354659

Grinda secundară

Momentul maxim în deschiderea marginală este în secţiunea 4:

q = g + g p + gn

g = 31,1 daN/m - greutate proprie a grinzii secundare

1
g p = 10 ,8 x100 x100 x 0,008 x1,5 = 48 daN / m - greutatea podinii sporită cu 50%
2

pentru rigidizări, prinderi, etc

1
gn = 200 daN / m 2 x = 100 daN / m - greutate utilă
2

42
q = 1,1( 48 + 31,8) + (1,4 ×100 ) = 230 daN / m
M 04 = 22 ,4kNm
W x = 278 cm 3
224000
σq = = 806 daN / cm 2
278
σ 3 = 56 + 806 = 862 daN / cm 2 < R

Verificarea săgeţii grinzii secundare:

5 2,3 × 900 4
f gs = ⋅ = 3,05 cm
384 2,1 ×10 6 × 3060
l 900
fa = = = 3,5cm
250 250
f gs < f a

5.5.Verificarea grinzii de rulare în secţiunea 10

Pentru punctele 1 şi 3 nu sunt necesare verificări deoarece eforturile sunt
mai mici decât în sectorul 4. Se verifică punctul 2:
M xR = −509 ,3kNm
M kL = −52 ,4kNm
L = 29 ,5kN
M y = ±19 ,1kNm
T = −602 ,2kN

5093000
σ 2R = x 42 ,5 = 898 daN / cm 2
241040
5240 295000
σ 2L = + x 42,5 = 156 daN / cm 2
50,4 241040
191000
σ 2T = × 48,3 = 26 daN / cm 2
354659
T 60220
τ= = = 708 daN / cm 2 < R f = 1200 daN / cm 2
Ai 1x85
σ 2 = 1080 daN / cm 2 < R
σ ech = σ 22 + 3τ 2 = 1080 2 + 3 x708 2 = 1634 daN / cm 2 < 1,1R

Verificarea grinzii în secţiunea 10 când în aceasta calcă o roată a podului

(poz.10 II şi 10 III).
M xR = −379 ,9kNm
M L =17 ,5kNm
L = 31,0kN
M y = ±14 ,3kNm
T = −690 ,0kN

43
 3799000
σR = x 42,5 = 670 daN / cm 2
241040
5240 295000
σL = + x 42,5 = 156 daN / cm 2
50,4 241040
143000
σT = × 48,3 = 20 daN / cm 2
354659
T 69000
τ= = = 812 daN / cm 2 < R f = 1200 daN / cm 2
Ai 1x85
Rmax 44600
σl = − =− = −1368 daN / cm 2 < Rl
ti ⋅ z 1x32,6

z = 2 x13 ,8 + 5 = 32 ,6cm
σ = 846 daN / cm 2 < R
σech = σ 2 −σ ⋅ σe +σi2 + 3τ 2 < 1,25 R
σech = 846 2 +1368 2
− ( −1368 ) x846 + 3 x811 2 = 2391 daN / cm 2
1,2 R = 1,25 x 2100 = 2625
2270 < 2625

În celelalte secţiuni eforturile fiind mai mici nu este necesară verificarea

de rezistenţă.
5.6.Verificarea săgeţii
Verificarea săgeţii se face în câmpul marginal pentru poziţia convoiului
care produce M x 4 max fără a ţine seama de coeficientul dinamic (Poz.10 VI).
Săgeata maximă se produce în secţiunea 4.

44
nPmax =1,2 x310 = 372 kN
M x10 s = −330 ,5kNm
372 x( 5,4 + 0,1)
V0 = = 227 ,3kN
9
V10 = 516 ,7 kN

M 1 = 227 ,3 ×3,6 = 818 ,3kNm

M 2 = 516 ,7 ×0,10 = 51,7 kNm
3,6
M 3 = −330 ,5 x = 132 ,2kNm
9,0
M 4 = −330 ,5kNm
3,6 x5,4
m1 = = 2,16
9
0,1
m2 = 2,16 = 0,04
5,4

45
 1 1 1 
fp = × 3,6 × 2,16 x818,3 + × 5,3( 2 × 2,16 x818,3 + 818,3 × 0,04 + 2,16 × 51,7 + 2 × 0, 04 × 51,7 )
E ⋅ I x  3 6 
1 1
+ ( 0,1 × 0,04 × 51,7 ) = 5804,7
3 E ⋅ Ix
1 1 1  1
fM = − × 3, 6 × 2,16 x132, 2 + × 5, 4 x 2,16( 2 × 132, 2 + 330,5 ) = − 1499,1
E ⋅ I x  3 6  E ⋅ Ix
EI x = 2,1x108 x 2,1x 241040x10 −8 = 506184kNm2
5804,7 − 1499,1
f = f p − fM = = 0,0085m = 0,85cm
506184
l 900
fa = = = 1,5cm
600 600
f 〈 f a → 0,85 < 1,5
5.7.Calculul îmbinărilor de montaj
Îmbinările de montaj se realizează în secţiunile în care momentele
încovoietoare sunt mici, la o distanţă de 0,2l de reazeme.

M x12 max = 432 ,2kNm

Tx cov = 460 ,0kN

Înădirile se fac cu SIR din oţel aliat, cu limita de curgere

σ c = 6400 daN / cm 2 . Se aleg şuruburi M 24 cu Anec = 3,24 cm 2 .

46
I x = 241040 cm 4
1x85 3
Ii = = 51177 cm 4
12
I t = 2 x1,8 x 28 x 43,4 = 189863 cm 4
It 189863
Mt = M = 432 ,2 = 340 ,4kNm
I 241040
I 51177
M i = M i = 432 ,2 = 91,8kNm
I 241040
M 340 ,4
H = t = = 392 ,2kN
h 0,868

H 39220
Aet = = = 18 ,7cm 2
R 2100

Se alege bet = 90 mm

18 ,7
Aet = = 0,52 cm → Se alege t et = 8mm .
4 x9

Şuruburile folosite (M 24) au An = 3,24 cm 2 .

N t = 0,8 An ⋅ σ c = 0,8 x3,24 x6400 = 16590 daN

N s = n f ⋅ m ⋅ f ⋅ N t = 2 x0,9 x0,45 x16590 = 13400 daN

Numărul şuruburilor de pe tălpi

47
 H 39220
n= = = 2,93
N s 13400

Se alege n = 4 şuruburi.
Eclisele de pe inimă:
I ei = I
t ei ⋅ hei3
I ei = 2
12

Se alege hei = 720 mm .

6 I ei 6 x51177
t ei = = = 0,82cm
hei3 72 3

Se alege t ei = 10 mm .
Se folosesc aceleaşi şuruburi M 24.
N s = 13400 daN
T 46000
NT = = = 3833 daN
n 12
y max
XM = Mi
∑ ( xi2 + yi2 )
x max
YM = M i
∑ ( xi2 + yi2 )
∑x 2
i = 2 x6 x6 2 = 432 cm 2
∑y 2
i = 2 x 2 x( 30 2 + 18 2 + 6 2 ) = 5040 cm 2
30
X M = 918000 = 5033 daN
5472
6
YM = 91800 = 1007 daN
5472

X M2 + ( YM + N T ) = 5033 2 + 4840 2 = 6982 daN

2
Ns =
N cap = 13400 daN
N s < N cap

5.8.Verificarea la oboseală
Se face în secţiunea 15 unde se cunosc M max şi M min .

48
 M 150 max 5531000
σ max = = = 1017 daN / cm 2
Wx 5441
M 150 min 1670000
σ min = =− = −307 daN / cm 2
Wx 5441
σ min 307
γ = =− = −0,3
σ max 1017

Coeficientul de oboseală:
c
γ=
a − br
c = 1,1
a = 1,85
b = 1,25

1,1
γ = = 0,494
1,85 −1,25 ( −0,3)
σ max = 1017 < γ ⋅ R = 0,494 x 2100 = 1037 daN / cm 2

5.9.Verificarea stabilităţii locale

h0 210
= 85 > 80
ti 210

Rezultă că este necesară verificarea la valoare. Grinda va fi prevăzută cu

rigidizări transversale dispuse la 1,5 m una de alta.

49
 Se verifică stabilitatea locală a inimii în zona reazemului 10, unde forţa
concentrată este aplicată la talpa întinsă.
M = 379 ,9kNm
T = 690 ,0kN
P = 446 kN
z = 50 + 2 x13 ,8 = 32 ,6cm
t i = 1,0cm
3799000
σ= x 42 ,5 = 670 daN / cm 2
241040
69000
τ= = 812 daN / cm 2
1,0 x85
44600
σl = = 1368 daN / cm 2
1,0 x32 ,6
a
= 1,76 > 0,8
hi
σ 670
= = 0,49
σl 1368

50
 3
b t 
γ =c 
t 

h0  i 
c = 2,0
3
28  1,8 
γ =2   = 3,85
85  1,0 
η = 0,876
σ
<η
σl
2
t 
σ cr = k 0  i 
 x10
3

 hi 
k 0 = 7250
2
 1,0 
σ cr = 7250   x10 3 = 1003 N / mm 2 = 10030 daN / cm 2
 85 ,0 
2
 950  t 
τ cr = 1250 + 2  i  x10 3
 α  d 

d = 85 cm - latura mică a panoului

150
α= = 1,76
85
2
 950  1,0 
τ cr = 1250 +   x10 3 = 247 ,7 N / mm 2 = 2477 daN / cm 2
 1,76  85 ,0 
2 2
t   1,0 
τ lcr = k1  i  x10 3 = 11159 x  x10 3 = 496 N / mm 2 = 4960 daN / cm 2
a
   150 , 0 

Pentru ca grinda să se verifice la valoare trebuie ca:

2 2
 σ   τ 
  +   ≤ 0,9 şi
 σ cr   τ cr 

2 2
 σl   τ 
  +   ≤ 0,9
 σ lcr   τ cr 
2 2
 670   812 
  +  = 0,334 ≤ 0,9
 10030   2477 
2 2
 1368   812 
  +  = 0,428 ≤ 0,9
 4960   2477 

Grinda se verifică la valoare.

Rigidizările inimii:

51
 hi 85
br ≥ + 40 = + 40 = 68,3
30 30
br ≥ 10t r

Se alege br = 120 mm .

br 120
tr ≥ = = 8mm
15 15

Se ia t r = 8mm

52
 6.CALCULUL STÂLPILOR
6.1.Determinarea încărcărilor

p v1 = 105 × 9 = 945 daN / m

P1 = 20 kN se apreciază
p v 2 = 120 × 9 = 1080 daN / m

P2 = 45 kN se apreciază
G g = 30 kN greutatea proprie a grinzii de rulare, a şinei de rulare şi a grinzii
de frânare
p v' 1 = 40 x9 = 360 daN / m
p v' 2 = 45 x9 = 405 daN / m

R este reacţiunea maximă şi cea minimă în reazemul 10, fără coeficientul

încărcării şi fără greutatea proprie.
Rmax = 721 ,6 : 1,2 = 601 ,3kN
120
Rmin = 601 ,3 = 232 ,8kN
310

Reacţiunea fermei din sarcini permanente – valoarea caracteristică

(normată).

53
 1
5,16 x30 x ≅ 77 ,4kN
2

Reacţiunea fermei din încărcarea cu zăpadă – valoarea caracteristică

1
11,52 x30 x ≅172 ,8kN
2
1 10 ,8 x5,9 x 2,55
H 1 = 8,5 x9,45 x + = 69 ,7 kN
2 5,5
10 ,8 x5,9 x 2,95
H2 = = 34 ,2kN
5,5
1 4,05 x5,9 x 2,55
H 1' = 8,5 x3,6 x + = 26 ,4kN
2 5,5

4,05 x5,9 x 2,95

H 2' = =12 ,8kN
5,5

10 ,3 x1,3
H = 601 ,3 = 21 ,6kN - valoare caracteristică
310 x1,2

6.2.Determinarea eforturilor
6.2.1.Sistemul de bază
Este un cadru odată static nedeterminat.

Sistemul de bază este:

54
Se alege:
I1 1
=
I2 5
I c = I1

δ a = δb

δa = δa1 ⋅ X 1 + δap
δb = −δb1 ⋅ X 1 + δbp

Regula de semne:
-deplasări spre dreapta – pozitive
-deplasări spre stânga - negative
Coeficienţii necunoscutelor

× 5,5 3 + × 8( 2 × 5,5 2 + 2 × 5,5 ×13,5 + 2 x13,5 2 ) = 208 ,4

1 1 1
E ⋅ I c ⋅ δ 01 = E ⋅ I c ⋅ δ b1 =
3 6 5

6.2.2.Eforturi din încărcări permanente

55
λ = ( 77 ,4 + 20 ) x0,25 − 30 x0,65 = 5
1
E ⋅ I c ⋅ δ ap = E ⋅ I c ⋅ δ bp = ( 5,5 + 13,5) × 8 × 5 × 1 = 76
2 5
2 x 76
X1 = = 0,25 kN
2 x 208 ,4

56
6.2.3.Eforturi din încărcarea cu zăpadă

λ = 172 ,8 x0,25 = 43,2

1
E ⋅ I c ⋅ δ ap = E ⋅ I c ⋅ δbp = ( 5,5 +13,5) ×8 × 43,2 × 1 = 656 ,6
2 5
656 ,6
X1 = = 3,15 kN
208 ,4

6.2.4.Eforturi din sarcini verticale date de podul rulant

57
λ1 = 601 ,3 x0,65 = 390 ,8
λ2 = 232 ,8 x0,65 = 151 ,3
1
E ⋅ I c ⋅ δ ap = ( 5,5 +13,5) ×8 × 390 ,8 × 1 = 5940 ,2
2 5
1 1
E ⋅ I c ⋅ δbp = ( 5,5 +13 ,5) ×8 ×151 ,3 × = 2300 ,0
2 5
5940 ,2 + 2300 ,0
X1 = − = −19 ,8kN
2 x 208 ,4

6.2.5.Eforturi din sarcini orizontale date de podul rulant

58
λ1 =1,0 x 21,6 = 21,6
λ2 = 9,0 x 21,6 =194 ,4
1 1
E ⋅ I c ⋅δap = x1x 21,6( 4,5 + 2 x5,5) + ×
6 6
1
×8( 2 x5,5 x 21,6 + 5,5 x194 ,4 + 21,6 x13 ,5 + 2 x13 ,5 x194 ,4 ) =1876
5
δbp = 0
1876
X1 = = 2,3kN
2 x 208 ,4

59
6.2.6.Eforturi din presiunea vântului

λ1 = 34 ,2 x5,5 =188 ,6
λ2 = 34 ,2 x13 ,5 + 69 ,7 x8 =1019 ,3
λ3 =12 ,8 x5,5 = 70 ,4
λ4 =12 ,8 x13 ,5 + 26 ,4 x8 = 384

60
 1 1
E ⋅ I c ⋅δap = x5,5 x5,5 x188 ,1 + ×
3 6
1
×8( 2 x5,5 x188 ,1 +188 ,1x13 ,5 +5,5 x1019 ,3 + 2 x13 ,5 x1019 ,3) =11959 ,6
5
1 1
δbp = x5,5 x5,5 x 70 ,4 + ×
3 6
×8( 2 x5,5 x 70 ,4 +70 ,4 x13 ,5 +5,5 x384 + 2 x13 ,5 x384 )1 = 4497 ,8
5
208 ,3 X 1 +11959 ,6 = −208 ,3 + 4497 ,8
7461 ,8
X1 =− = −17 ,9kN
2 x 208 ,4

6.2.7.Eforturi din sarcini seismice

a)Determinarea perioadei proprii (fundamentale). Folosim relaţia:
Tl = 2 d

d este săgeata orizontală la nivelul acoperişului produsă de încărcarea

gravitaţională aplicată pe direcţie orizontală. Încărcarea gravitaţională este:

61
G1 = ( 516 + 1152 ) x30 + 2 x 2000 = 54000 daN
G2 = 2 x3000 + 2 x 4500 + 96000 = 111000 daN
G1 = 540 kN
G2 = 1110 kN

62
 1
E ⋅ I c ⋅ δap = E ⋅ I c ⋅ δbp = ×5,5 ×5,5 ×1485 +
3
1 1
x8( 2 x5,5 x1485 +1485 x13 ,5 + 5,5 x8085 + 2 x13 ,5 x8085 ) = 94476
6 5
δ a = δb
208 ,4 ⋅ X + 94476 = −208 ,4 ⋅ X + 94476
X =0

63
E ⋅ I c ⋅ δ a = 94476

Pentru OL37 E = 2,1 ×10 8 kN / m

Se apreciază I c ≅ 200000 ×10 −8 m 4

94476
δa = = 0,22 m
2,1x 200000

T = 2 0,2 =20,9 〈 T4c

b)Forţa tăietoare de bază
Fb = γ l ⋅ S d (Tr )m ⋅ λ

λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental

λ =1,0

γl este factor de importanţă – categoria a III –a de importanţă

γ l = 1,0

G 1650
m= =
g g

β (T )
Sd = ag - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
q

perioadei fundamentale
a g = 0,16 g acceleraţia terenului pentru proiectare (zona Craiova)
β(T ) spectrul normalizat de răspuns elastic

β(T ) = β0

β0 = 2,75 (fig. 3.3 din P100-1/2006)

64
q =3 (factorul de comportare Tab.6.3)
2,75
S d = 0,16 = 0,147
3
1650
Fb =1,0 ×1,0 ×0,147 g × = 242 kN
g

Repartizarea forţei seismice este următoarea:

-la nivelul acoperişului
540 x 0,147 = 80 kN

-la nivelul podului rulant

1110 x 0,147 =162 kN

65
 Eforturi kN, kNm
Încărcarea 1-1 2-2 3-3
N T M N T M N T M
Permanente 97,4 +0,25 +1,4 127,4 +0,25 -3,6 172,4 +0,25 -0,6
Zăpadă 172,8 +3,15 -25,9 172,8 +3,15 +17,3 172,8 +3,15 +0,7
Pod rulant R 0 -19,8 -108,9 390,8 -19,8 +281,9 390,8 -19,8 +123,5
Pod rulant H 0 ±2,3 ±10,3 0 ±19,3 ±8,9 0 ±19,3 ±163,3
Vânt 0 +16,3 +87,9 0 +86,0 +87,9 0 +86,0 +777,6
Vânt 0 -30,7 -168,8 0 -57,1 -168,8 0 -57,1 -675,6
Seism 0 ±40,0 ±220,0 0 ±121,0 ±220,0 0 ±121,0 ±1269

66
6.3.Dimensionarea stâlpilor

l i = 8,00 m
l s = 5,50 m
Ps = 250 ,2kN
Pi = 390 ,8kN
Ic
=5
Is

Pi + Ps 250 ,2 + 420 ,8
c= = = 2,68
Ps 250 ,2
ls Ii 5,5 5
c1 = = = 0,94
li I s c 8,0 2,68
I s li 1 8
x = x = 0,29
I i ls 5 5,5

Rezultă
µ i = 2,81
µ 2,81
µs = i = = 2,99
c1 0,94

67
l fxs = µs xl s = 2,99 x5,50 =16 ,40 m
l fys = 5,50 m
l fxi = µi xl i = 2,81 x8,0 = 22 ,5m
l fyi = 8,00 m

Stâlpii se consideră că sunt încastraţi la partea inferioară şi cu rotiri şi

deplasări libere la partea superioară.

6.3.1.Dimensionarea părţii superioare

Eforturi din gruparea fundamentală:
N =127 ,4 x1,35 +1,5 x172 ,8 = 431 ,3kN
T =0,25 x1,35 +( −30 ,7 ) x1,5 +1,05 (3,15 −19 ,8 −2,3) = −65 ,6kN
M =1,35 x1,4 +( −168 ,8) x1,5 +1,05 ( −108 ,9 −10 ,3) = −376 ,4kNm

Eforturi din gruparea excepţională:

N =127 ,4 +0,4 x172 ,8 =196 ,5kN
M =1,35 −220 +0,4 x ( −108 ,9 −10 ,3) = −266 ,3kNm

Stâlpul se dimensionează la eforturile maxime care sunt cele din gruparea

fundamentală.
Se aleg dimensiunile secţiunii

Se alege h = 800 mm din considerente constructive pentru a se putea realiza

t h t
golul necesar personalului de exploatare şi întreţinere a podului rulant.
hi
= 70 ÷ 150
ti

Se alege grosimea inimii:

68
t i = 10 mm

Lăţimea tălpii:
1 1
b =  ÷ hi
2 4

Se alege:
b = 320 mm
t = (1,5 ÷ 2,5)t i

Se alege:
t = 15 mm

A = 80 ×1,0 + 2 × 32 ×1,5 = 176 cm 2

1 ×80 3
Ix = + 2 × 32 x1,5 x 40 ,75 2 = 202080 cm 4
12
1,5 × 32 3
Iy =2 = 8192 cm 4
12
W x = 4870 cm 3
202080
ix = = 33 ,9cm
1764
8192
iy = = 6,8cm
176
l fx = 1640 cm
l fy = 550 cm
1640
λx = = 48 ,4 ⇒ϕx = 0,930 (curbaA )
33 ,9

550
λy = = 80 ,9 ⇒ϕ y = 0,766 (curbaB )
6,8

N = 431 ,2kN
M x = 376 ,4kNm
N 43120
= = 263 daN / cm 2 ≤ 0,15 R
ϕA 0,930 x176

Verificarea la rezistenţă:
M x N 3764000 43120
σ= + = + = 1018 daN / cm 2
Wx A 4870 176

Verificarea de stabilitate:
N Mx
+ ≤R
ϕA ϕg / W x

69
ϕg −coeficientul de flambaj al tălpii comprimate în raport cu axa Y-Y.
1,5 x32 3
I yg = = 4096 cm 4
12
Ag = 32 x1,5 = 48 cm 2
4096
ig = = 9,24 cm
48
550
λg = = 59 ,5 ⇒ϕg = 0,881
9,24
43120 3764000
+ =1141 < R
0,930 x176 0,881 x 4870

La nivelul platelajului pentru circulaţia personalului de întreţinere şi

exploatare a podului rulant se execută un gol în inima stâlpului.

Eforturile în stâlp la nivelul golului sunt:

N = 431 ,4kN
T = 65 ,6kN
M =376 ,4kNm

O ramă a stâlpului este acţionat de eforturile:

70
 T 65,6
Q= = = 32,8kN
2 2
N M 431,4 376 ,4
N1 = − − =− − = 827 ,7 kN
2 h1 2 0,615
h
M1 = Q = 32,8 x 0,9 = 29,5kNm
2
1x18,5 3
I1 = + 2 x32 x1,5 x10 2 = 10128 cm 4
12
10128
W1 = = 942 cm 3
10,75
A1 = 2 x32 x1,5 + 18,5 x1 = 114 ,5cm 2
M 1 N 1 295000 82770
σ= + = + = 1036 daN / cm 2 < R
W1 A1 942 114 ,5

6.3.2.Dimensionarea părţii inferioare

Se alege forma secţiunii stâlpului - H

Se aleg următoarele dimensiuni:

hi = 1300 mm (stabilit anterior)
 1 1 
ti =  ÷ 
 70 150 

Se iau: t i = 10 mm

b = 320 mm
b1 = 200 mm
t1 = 15 mm
t 2 = 15 mm

71
 Pe inima stâlpului se prevede regidizare longitudinală 90 x 10 mm.
A = 2(2 x 20 + 32 ) x1,5 +130 x1 + 2 x9 x1 = 364 cm 2
1x130 3 4 x1,5 x 20 3
Ix = + 2 x108 x65 ,75 2 + = 1120865 cm 4
12 12
2 x1,5 x32 3
Iy = + 4 x 20 x1,5 x16 ,75 2 = 41860 cm 4
12
I y1 = 20930 cm 4
1120865
ix = = 55 ,5cm
364
41860
iy = = 10 ,7cm
364
20930
i y1 = = 13 ,9cm
108
1120865
Wx = = 14797 cm 3
75 ,75
l fx = 2250 cm
l fy = 800 cm

Coeficienţii de zvelteţe sunt:

2250
λx = = 40 ,5 ⇒ ϕx = 0,951 (curba A)
55 ,5

800
λy = = 74 ,8 ⇒ϕy = 0,728 (curba B)
10 ,7

800
λg = = 57 ,5 ⇒ϕx = 0,843 (curba B)
13 ,9

Eforturile din gruparea fundamentală:

N =172 ,4 x1,35 +1,05 x (172 ,8 +390 ,8) = 824 ,5kN
T = 0,25 x1,35 +1,5 x86 ,0 +1,05 (3,15 +19 ,2 −19 ,8) =132 kN
M =1,35 x ( −0,6) +1,5 x 777 ,6 +1,05 (0,7 +163 ,3 +123 ,5) =1467 kNm

Eforturile din gruparea excepţională:

N =172 ,4 + 0,4 x (172 ,8 +390 ,8) = 397 ,8kN
T = 0,25 + (3,15 −19 ,2 −19 ,8) = −14 ,6kN
M = ( −0,6) +1269 + 0,4(0,7 +163 ,3 +123 ,5) =1383 kNm

Eforturile maxime sunt cele din gruparea fundamentală:

N = 824 ,5kN
T =132 kN
M =1467 kNm

N 82450
= = 238 daN / cm 2 < 0,15 R = 315 daN / cm 2
ϕA 0,951 x364

Verificarea de rezistenţă:

72
 M x N 14760000 82450
σ= + = + = 1218 daN / cm 2 < R
Wx A 14797 364

Verificarea de stabilitate:
N Mx
+ ≤R
ϕA ϕg xW x
82450 14670000
+ = 1414 daN / cm 2 < R
0,951 x364 0,843 x14797

6.4.Dimensionarea bazei stâlpului

Se alege B = 550 m
Placa de bază se execută din OL 37( R = 2100 daN / cm 2 ). Fundaţiile se
execută din beton C12/15 (B200) cu Rc = 90 daN / cm 2 = 9000 kN / m 2 .
2
N  N  6M
L= + 
 
 + BxR
2 xBxR c  2 xBxR c  c

2
824 ,5  824 ,5  6 x1467
L= +   + = 1,420 m
2 x0,55 x9000  2 x 0,55 x 9000  0,55 x9000

Se alege L = 1600 mm.

Placa tip 1

73
b = 318 mm
a = 170 mm

82450 12 ×14670000
σb = + × 65 = 60 ,2daN / cm 2
55 ×160 55 ×160 3
b 318
= = 1,87 ⇒ α = 0,131
a 170
M = αxσ b xa 2 = 0,131 × 60 ,2 ×17 2 = 2279 daNcm
6M 6 × 2279
t= = = 2,5cm
R 2100

Placa tip 2
b1 = 135 mm
a = 120 mm
82450 6 ×14670000
σb = + = 72 daN / cm 2
55 ×160 55 ×160 3
b1 135
= = 0,80 ⇒ β = 0,097
a 170
M = βxσ b xa 2 = 0,097 × 72 ×17 2 = 2018 daNcm
6M 6 × 2018
t= = = 2,4cm
R 2100

Placa tip 3
c = 8cm
σ b xc 2 72 × 8 2
M = = = 2304 daNcm
2 2
6M 6 × 2304
t= = = 2,55cm
R 2100

Se alege t = 2,5 cm.

74
6.5.Calculul buloanelor de ancoraj

75
∑M T =0
1 L L x
0,85 N + M − Bx σ ab  0 + −  = 0
2  2 2 3
1  x
0,85 ⋅ 824 ,5 +1467 − 0,55 ⋅ 9000 1,65 − x = 0
2  3
2167 ,8 − 4,95 + 2,63 = 0
x = 0,6m
1
T − N + xσ ab ⋅ B = 0
2
1
T = ⋅ 0,6 ⋅ 0,55 ⋅ 9000 − 824 ,5
2
T = 660 ,5kN
T
An =
nR i

Se vor folosi şuruburi din grupa 5.6.

Ri = 1800 daN / cm 2
66050
An = = 12 ,23 cm 2
3 x1800

Rezultă buloane M48 An = 13,77 cm 2 .

Lungimea de ancoraj:
T 66050
la = = = 162cm
n ⋅ U ⋅ τ ad 3 ⋅ π ⋅ 4,8 ⋅ 9

7.CALCULUL FUNDAŢIEI

76
 Stâlpii vor avea fundaţii izolate din beton simplu C12/15 (B200).

N = 824 ,5kN
M =1467 kNm
T =132 ,0kN

Valoarea unghiului α trebuie să îndeplinească condiţia:

tg α ≥1,3
110
=1,375 >1,3
80
G f = ( 4,6 ×3,6 + 2,0 ×3,0 ) ×1,1×2,4 = 595 ,6kN
G p = ( 4,6 ×3,6 − 2,0 ×3,0 ) ×1,1×18 =190 ,1kN
R = N +G f +G p = 824 ,5 +595 ,6 +190 ,1 =1610 ,2kN
M t = M +T ⋅ h =1467 +132 ×2,2 =1757 kNm

Mt 1757 L
e= = = 1,09m〉 = 0,77
R 1610,2 6

Presiunea efectivă este

77
 2N
p=
3B ⋅ c
L 460
c = −e = −109 = 121 cm
2 2
2 x161020
p= = 2,46 daN / cm 2 < p conv = 2,5daN / cm 2
3 x360 x121

78