�������

MINISTERUL CULTELOR
ŞI

ARTELOR
MINISTPW ALEXANDRU LĂPEDATU

COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

PR ESE D I N TE N. 10 R G A

M E M B R I:
PETRE ANTONESCU, GEORGE BAL$. GRIGORE
CERKEZ, ALEXANDRU LĂPEDL\TU. CONSTANTIN
MOISIL. VASILE PĂRVAN, PREOT NICOLAE
POPESCU, MIHAIL SUŢU, ARTU.R VERONA
A R HITE C T-S EF
N. GHIKA-BUDESTI,

SECRETAR /\L COMISIUNEI

\IIRGILIU V. DRL\GHICEANU, Director

REBA.CŢJA:
SECRETARIATUL COMISlliNEI MONUMENTELOR ISTORICE
BUCUUEŞTI, :STRAL>A GENERAL BERTHELOT, 26

inp.org.ro
 B U L E T I N UL
C O 1'\- 1 S 1 U N 1 1
ft\ONU/t\ENTELOR ISTORICE
ANUL XVIII

43-46

1 9 2 5

BUCURESTI .

"CARTEA ROMÂNEASCA", S. A.

1 9 2 6

inp.org.ro
'tOATE DREPTURlLE
DE
HEPROD EP8
REZERV ATE

inp.org.ro
COMISIUNE.A MONUMENTELOR ISTORICE

18nitetnl de Xtat pentrn rbi!Pctnra �i Umtrndii

•';,

)f$��---
C. 8. A.

lr'- lf 1B 1L li �{ l i; E < . - -:- Fi

Nr. inv. ;

_3- �f_------ -�
_____ ______

Cota : _________ _____

��.
. . .. - �
! � i

ISERICILE ��· - -�
·

LUI
/

TEFAN CEL ARE

'
CU UN REZUMAT IN LIMBA FRANCEZĂ
A VEC UN RESUME EN FRAN<::AIS

DE

Q. .
BAL S
MEMBRU AL ACADEMIEI RO MAN E

ŞI
AL COMISIUNEI MONUMENTELOR ISTORICE

1 9 2 6

inp.org.ro
 Această lucrare este o des\?oltare a capi�
tolala i : epoca lai Ştefan cel 1'1are In <d' f\r­
ehitecture reli giease m o lda\Jen d i n cartea « 1' Art
Roa mainJJ 1" iar eonelazia n i le ei au fost
prezentate Academi e i Române, într'o scurtă.
l a c rare din care a.a fost extrase eâte.... \Ja d in
rânduri le următoare. 2).
Spre o mai bonă. d ocumentare a celor
expuse ş i pentru a u mplea cea ce cred a
fi o lacună. în materiala! nostru de cercetare,
am ad unat planurile şi \Jederi!e ale tataror
bisericilor din \Jremea lui Ştefan cel 1"\.are
aetaalmente cunoscute, precum ale celor e&te
\Ja mai \Jeehi; asemenea şi ale celor din
\Jremea lai Bogdan cei Orb şi a lai Ştefă.ni ţă
care sant o urmare firească. a celor d i n tâi .
S'a alcătui t astfel a n fel de in\Jentar al bi ....
serici lor mol do\Jeneşti de la îm:epat şi până.
la Petra Rareş.
Roumain Je
1) L'l\rt H. Iorga şi G. Balş.
2) Incepu turile arhitecturei bisericeşti din 11oldo\Ja
de G Balş.
inp.org.ro
Gruparea la a n loc a acestu i material
permite o mai uşoară s tu d iere a artei de a
clăd i di n această. \Jreme ş i ne în gă.dueşte să
tragem concluzi i de an caracter moi general.
Alte cercetăr i \JOr putea completa acest
in\Jentar eu elemente nouă., acuma necunosc ute.
Se \JOr putea elucida unele puncte neclare
s i corecta alte gresel' i.
1 Zagră\Jeala mai eu seamă ar merita să .fie
stud iată. deosebit şi în amănunte.
Dacă, însă, lucrarea de faţă \Ja ajuta întru
cât\Ja ea să. se lămurească mai bine eunoa�
sterea acestor wem i , s copul nostru \Ja fi atins.
'
Am de adus m u lţumirile mele acelora cari
mi ....aa ajutat în strângerea materialului ne­
cesar. I n primul rân d Com isionei 1'1onamen­
telor Istorice, pe armă. Direeţ ionei Şeoalei de
A.rhi teetară care m i... a pas la d i spoz iţie mai
m u lte rele\Jeuri ee m i�aa perm is să re\Jizoese
ş i să completez ale mele. Asemenea şi n Jor ....
Arhitect C. Popo\Jiei si Inginer J. 1'1ihalaehe
1
cari au bi ne\?oit să�mi dea ş i ei preţiosul lor
ajutor.
 BISERICILE LUI STEFAN CEL MARE '

--coc--

Pentru stadiul a rhit c cturei bisericeşti mo l ­ parte d i n aceste clădiri trebue să fi fost de
do\)enesti,
' stadiul \)remei lui Stefan
'
cel l'lare lem n, i ar de z i d cele mai puţine. Dar cele
es te nu numai de cea mai m are importanţă, rămase d i n acest timp, două sau t rei - ori
dar este chiar cheea problemei. Intr'ade\)ăr care ar fi i n teres u l lor, nu ne pot fi de mare

fig. 1. 1'1ilişă.oţi

s'au ridicat m cl lt e lăcasuri

ele i nai nt as ii !oi folos pentru stud icrl arhitecturei moldo\Je­
'
sfinte- mai ca s ea m ă sub domniile lui P� tru neşt i.
l'luşat şi lai l\lexan dru <.:el Bun, precum do� In wemea Jui Ş tefG 1 cel rtare însă , acest
"edesc multe documente. - Cea mai mare stil se găsqte alcătuit gata în liniile lai

inp.org.ro
11) COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
principale şi dacă n'are încă des\Joltarca lai
desăvârsită, a eăpătat deja formele sale ca-
'
racteristice. f\cesle forme au armat mai pe
armă o e\Joloţie firească, dar na l i s'au mai
adăogat de cât elemente de natură secun­
dară, până târziu în ojanal începerei de­
cadenţei.
In cercetările ce urmează \Ja fi \JOrba în
mod aproape exclasi\J de biser i c i , căci, pe
lângă ele, - excepţie făcotă pentru câte-va
clopotniţe- nu mai a\Jem alte clă d ir i religioase
care să le putem atribni acestei epoc i .
1"\ânăstirile aa fost aşa de des arse, d is­
truse, dărâmate, încât - c hiar dacă în ceea
ce \Jedem azi m a i sant câte\Ja crâmpei d i n
zidurile făcute de mâna mesterilor lui Stefan
' '
cel 1"\are, nn le mai putem deosebi şi na
putem spune că monumental este d i n această
weme .
l\cest stud iu se va împărţi , în mod firesc
Fig. 2. S1.
Tabloal "otiv
inp.org.ro
în donă părţi principale a) cercetareo în­
:
râaririlor- absolut necesară înţelegere i al­
cătuirei şi e\Jolaţiunei artei noastre şi b) sta­
el io 1 formelor.
Deci, pentro a potea înţelege aceste forme
trebue să fi m mai întâi în cnrent co origi­
nele, dar d i nt r'altă parte analiza detaliilor
conslructi\Je ne luminează asupra aaor puncte
nelănwrite, încât n i c i desluşirea i nfluenţelor
nu poate fi completă până nu cercetăm
formele.
De aceea vom exam ina întâi înrâaririle
asa cum rezultă din iz\Joarele istorice si d i n
' '
prima \Jedere a monamentelor şi pe armă,
după studierea formelor constracti\Jc şi sera·
tarea detaliilor, \JOm re\Jeni- ca riscul de a
repeta unele lucrari-- căutând a vedea până
lo ce punct -sunt îndreptăţite cele spuse la
început si în ce măsură, trebue să le între­
gim sau să le rectificăm.
Nicolae din Dorohoi
 Cl\PITOLUL l .
CERCETAREA INRĂURIRILOR
Pentru depl ina înţelegere a inrâuririlor, e mediu mai omogen ŞI m relaţie cu regiuni
nevoe în primul rând să cercetăm nrta cons­ de ten dinţe şi principii apropiate de ale lor,
tructivă a ţărilor nu numai vecine nouă dar ţările noastre se găseau la confluenţă, la

R!J. 3. S L llie

şi a unora câte odată foarte depărta te. ln� punctul d e ciocnire a l unor civilizaţii foarte
tr'adeX>ăr, ţările noastre , spre deosebi re de diferite. F\u primit, din a ceastă pricină, pe�
cele apusen e unde artele au evolua t tntr'u n cetea ·onor regiuni îndepărtate şi ao contopit

inp.org.ro
l_> COMISI,UNEA MONUMENTELOR ISTORICE
în construcţiile ce tw înflorit pe acest pământ,
elemente foarte d iferite, d isparote chiar la
prima \>edere , dar care au ajnns însă, prin
IJancii simţ şi gustnl constructorilor, să alcă�
tci iască cm tot armonios şi bine legat cons­
t ituind nn stil deos.e bit, stilul nostru mol­
do\lencsc.
O altă tară care s'a găsit în conditioni
' '
asemănătoare cn a noastră d i n acest punct
dt: \ledere este Sici lia, nnde conlocrarea ar....
telor bizantine, arabe şi gotice a prodos m i...
nunele ce le şti m.
Ca cât mai interesante sant aceste regiun i
unde s ' au Jo\1it aceste \1alufi d i\:>erse? C a cât
e mai pasionant stadiul artei lor, cercetând
care d in aceste două curente s'au potri\l · t
mai bine firei şi spiritnlai poporului; ne des­
\1ălaeşte tainele sofletalai său şi gândirea sa
adâncă mult mai bine ca In acele tări care '
an primit în mod pasiv arta altor popoare
fă ră a-i amesteca n i m ic din ale lor.
Jnrâoririie' streine de care poate fi \10rba
în cazul ce ne ocupă sant în primul rând
cele bizantine şi cele gotice. Influenţa bi­
zantină, adusă prin. d i ferite căi, se si mte ho�
tărît in planul bisericei, aşa cam era firesc
să fie, cererile coltalni fiind aici predominante.
Ele sant ce le ce dau - cam s'ar zice- pro­
gramul construcţiei, Ia care trebue să S<" po­
tri\1ea că posibilităţile constracti\Je şi ten d i n ...
ţele ornamentale.
Separaţiunile clasice în altar (ca anexele
sale proscom idia şi d iaconi cul), naos şi pro­
naos se regăsesc la noi ca în tot domeniol
arhitectarei bizantine.
De asemenea bolti rile decurg d i n arta
constructi\1ă b izantină. Arcuri l e sunt în plin
cintru, nn găsim arcurile frânte- z ise o­
gi\1ale - de cât în detaliile de ornamentaţie ;
bolţi le sunt în calote şi nn-afară de foarte rare
excepţi i - con<;Lruite pe ner\Jore după metoda
gotică. Şi caracteristica boltirei moldo\1eneşli,
cu arcnri piezise suprap<Jse celor patra i.lrcur i
ule naosulni -nu are de asemenea nici o
relaţie cu art<:t gotică.
Influenţa bizantină se mai \lădeste ' prin
absidele Iuterale ale naosalui, care î mprennă
cn absida altarului, alcătuiesc asa ' zisul plannl
tri lobat sau triconch. Această formi'î, care
există mai în tot răsăritul creştinesc, · nu se gă ...
seşte însă ca rewrlă normală, în afară de
ţara romanească, de cât în trei reg iun i d i n
domeniul bizantin : I a 1"\untele f\tos, I a f"\e .
teori şi în Serbia. fi ind date relaţiile ţări lor
inp.org.ro
noastre cn St. 1'\nnte el intr'o parte, iar
d intr'alta cn Serbia, \Jom putea conchide ca
d intr'una din aceste două regioni ne-a \1en it
ace t plan, care s'a generalizat Ia noi, atât
în .1"\oldo\)a cât şi în Ţara Românească.
Dar de la care d in aceste docră pro\1incii arhi­
tectonice, f\tosal sau Serbia, ne·a \1enit oare
această d ispoz iţie? Este de obser\Jat, însă,
că planul triconch se găseşte Ia Sf� 1"\unte
mai totdeauna combinat ca tipul b isericei bi­
zantine ca patru coloane, sau stâlpi, pe care
se reazămă capota centrală şi foarte rar cu
planol în care cupola se sprijină deadrepl<ll
pe ziduri le exterioare aşa cum e la noi în
România aproape totdeauna, în 1"\oldo\Ja c h iar
fără excepţie. In Serbia d i n potri\Jă, există
cele două tipuri cam egal reprezentate, cele
fără coloane fii n d de regulă în bisericile mai
m ici. Aceasta este un argument pentru \1e­
nirea prin Serbia a acestei d ispoziţian i ato­
nice. Na e locul aici să cercetăm care e
origina ei mai îndepărtată. Chestiunea a dat
loc la numeroase stud ii şi îndelungate dis ...
caţiuni , care nu sun t încă închise.
Na a\Jem de altmintrelea n i ci o probă ca
mesteri atonici să fi \Jenit we·o dată să Iu-
,
creze Ia noi. Din contră şti m că călogării
sârbi au adus In 1"\oldo\Ja cultura lor bise-.
ricească , a cărei arta de clădit era o ra mură
firească. Şi astfel, pe lângă înrâuririle gotice
despre care \?Om \10rbi mai departe, s'ar putea
explica în parte şi tend inţa spre o mai mare
înălţime a bisericilor moldo\1ene, predominanţa
\1erticalei, care este în Serbia c h iar o de·
osebire faţă d e arta bizantină mai meridio­
nală si de cea atonică în particular.
Serb ia dealm intreleCI, până în acest moment,
trecose printr'o infloritoare perioadă ele zid i re
ş i arta ei, gonită d i n sadul Sa\1ei mai trăia·
în nordal rânlui, in fruscaQora.
Călugării, deci, care au \1enit în 1'\oldo\?a
în wemea !ni Prtre 1"\uşut, puteau foarte bine
aduce prin�i pii destul de \1i\1ace pentru a se
impune construcţiilor ţărei în care \1eneDCJ.
Din Bulgaria, d i n potri\Jă, n'am patcrt afla
weMo influenţă asopra artei noastre moldo·
\1eneşti . Niei nn e de mirat, căc i atoncea
când a început Stefan' cel /"\are a zidi, de
aproape un \1eac no mai era un stat bcrlgar,
ci se făcuse raia turcească fără \?iaţă arti­
stică- cel paţin în această pri\1intă .
In unele reg iuni d in ţările balcanice,- şi
în Bolgaria, - a existat în \Jeacurile al XIV·olea
şi al XV-lea o ornamentaţie a pereţilor
 B ISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 ,,
•
.

extcriori, ca arcade oarbe ş i alte împodo....
biri, care, fără a semăna ca faţadele lai
Ştefan cd t\are, pu rcede din aceleaşi prinM
cipii - (t\essembria, Târno\)o şi alte). l\ceste
pri ncipii sant însă mult mai generale- ma-
După arta bizantină, aceea care �i a înti­
părit mai mult caracterul asupra arhitectorei
noastre moldo\)eneşti este cea gotică. Rela­
ti) i le noastre conti nne cu Pol onia si '
cu Tran ....
s i l\)a nia o explică îndestul. I nlesni rea cu care

fig. 4 . Sf. Gheorghe- Hâri:Ja

teriale mărunte, material aparent, arcade se putea a\Jea meşteri iscusqi din aceste ţări
oarbe, ocn iţe, şi na implică nici o idee de \)eci ne de luşesc de ce \1eneau ei de acolo
filiaţiu ne. Cred , dec i , că na există o înrâurire mai cu rân d M cât d i n Balcanul Bcoma su pus
a artei constracti\)e bulgare asupra artei Turcilor .
noastre moldo\)enesti.'
Care snnt aceste caractere no i_?
* In uni re CC.J gândal sârbesc, este mai mareA
<· :;:

inp.org.ro
14 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

lnălţarc a dădir�i, această si mbolică elansare seamă. în amănuntele deeorati\?e, în pictură ş i

a bisericilor gotice, în opoziţie ea eoncen� în în\?elitori le aeoperişala i .
trarea în sine -orien tală- a proporţ i iior Unele documente, ce le cunoaştem, n e arată
bizanti ne; este apariţia eontrafortar ilor exte� cam anii meşter i i tal ieni , în trecere pe la noi
riori , principiu apusean, romanic si goti c, con­ In d ra m spre Rusia, au fost opriţi de Ştefan
trar spiritului bizantin care închide în i nteriorul cel 1'1are. l\ltă dată îl \?edem pe Ştefan ee ..
zidarilor biserirei, toate părţile eonstraeti\?e rân d meşteri ş i zagrâ\?i d e la Veneţia. t-iieă.eri
meni te să anuleze împingerea bolţilor, moda! na patern \?edea în clădirile ee ·ne.. aa rămas
în fine, cam e tratat tot ce e piatră ciopl ită, mâna acestor meşteri npaseni .
profilele soclarilor, tabletele eontra forta rilor, N u \)edem c a arta o rientală-otomană, per....
d�r mai ca seamă ehenarele aşelor şi ale sană saa arabă-să se arate în monumentele
ferestrelor . d i n 1'1oldo\?a în wemea lai Ştefan, în mod d i rect.
l\sa îndH s'a patat carecteriza biserica Dar unele moti\?e de origină răsări teană ne... aa
mol d o\?e nească ca fiind an plan bizantin exe... re\?enit prin i nter mediarlll occidentalai, precu m
catat de mâini goti ce si după principii în \?Om \?edco mai d eparte.
parte gotice.
*
Care din aceste două ţăr i, Polonia saa * *

Transil\?ania, ne ... a transm is această înrâurire.

Documente precize, dacă nu l i psesc ca de� l\m \?orbit până acuma de d i\?ersele i nfluenţe
să\?ârş ire, sant însă foarte rare ş i pentru a care aa înrîarit saa mod ificat baza bi ztmtină.
ne face o i d ee mai clară asupra acestu i punct în cea ce pri\?cste construcţia si împodobi..
' '

\?a fi ne\?oe d e stadiul de amănunte ce J rele de piatră ; zagră\?elele însă sant bizantine.
....

\?Om face mai departe, sprij i n it pe cerce_ t area .fn stad iul încă înapoiat al stad i ilor asupra
profilelor, chenarelor şi semnelor lapi dare pietarei bizantine na putem încă sa ne pro ...
di n a ceste ţări . nanţăm ea hotărîre osapra şeoalei regionale
la Ci'lre ap�rţi n, nici na a\?em o siguranţă de­
* ;�
plină dacă toate zagră\?elile d in biserieele l a i
S'a constotat o influenţă însemnată a Ar­ Stefan cel 1'1are sant d i n \?remea lai. Pentru
,

meniei până la Ri n , unde a fost semnalată în unele fapta! e cert, pentru altele foarte pro ...
cotedralele romanice d i n această regiune t). babil. - Ca tot caracterul aşa de pronanţot
l\cest neam de arhitecţi, de constractori meş ... bizanti n al acestor freseari atât prin faetara
ter i în artele p ietrei, a .:: m i grat în mai multe . cât şi p r in iconografia lor, se zăreşte totuşi
rânduri î n urma pasti irelor ţărci lor. Se ştie oare care elemente străine.
cam s'au stabil it în mare numă r în Galiţia l\şa la Băl ineşti unde se găsesc zagră\?el i
şi în 1'1oldo\?a şi în alte regiuni \?eeine, încă care sunt din cele mai de seamă ce le a\?em
din zori le istorei noastre naţionale. O înrîa .... în ţară şi eare prin frumuseţea figurilor ş i
rire a lor asupra artei noastre eonstracti\?e eleganţa execuţianei s e pot elasa prin cele mai
ar fi deci foarte firească. Din n eferic ire, ea- _ frumoase din răsăritul Europei, se \?ede în
noaştem încă prea i m perfect a ceastă artă a chipul ctitoralai, logofătul Tăata, o e\?identă
lor pentru a putea trage concluz i i sigure. i n fluenţă apuseană.
Vom arăta mai departe, când \?Om \?Orbi *
de d i feritele partiealarită li eonstracti\?e, de *

partea ee ar putea să le re\?ie . Si ' aci credem

In pri mul rând că lor trebue să li se atribae Dar înrîarirea artelor \?ecine na este sin ...
i ntroducerea acestor arcuri piez işe ale capolei gara care trebuia ţi nută în seamă în stadiul
naosalui care aa de\?enit o caracteristică a formărei formelor arhitectonice.
stilului moldo\?enese. Cel puţin în regiun ile unde meşteşugul de
* zidit se des\?oltă ca raţiune şi na numai d upă
* *
i m i taţia oarbă saa fantezia meşterilor saa a
Influenţe ruseşti, în această epocă n a se domnitoralai, i nter\?in alţi factori cari pol
\?ăd esc; numai mai târziu se \?Or i\?i, mai ca ajunge să fie preponderenţi. E \?orba de clima
şi materialele de eonstrac ţie aflătoare. Cea
d ' întăi condiţionează în prima! rân d aeopr....
' ) StrY90\\?Ski-Chaisy-r. Benoit.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 15

risarile prin necesita tea de a îndepăr ta sigur gădaeaa ridi carea unor clădir i măreţe ·cam
' se \:>ăd pri n alte ţări mai fericite.
s i iate zăpada şi apele în regiunil e ploioase
� am sant acele de sub munţi unde a înflorit, B isericile se z ideau repede, într'o clipă
mai ca seamă, stilul ee ne ocupă. mai l i nistită si, fireste, ele erau m i c i , mo ...
, , '

Vom \:>edea cam, la noi, solutia aceste i
probleme pare a fi obiectul unor încercăr i
speciale din partea meşterilor noştri cari aa
căutat să găsească în\:>elitori în raport·ca ma ...
terialele care le a\/eaa la îndemână respee...
tând tot odată forme consacrate din alte pricini.
l\eeste eons ideraţiani aa i m pas î n mod fi ...
rese pante mari şi straşini proeminente menite
deste şi ca dimensiu n i ş i ca î mpodobi re, dar
totuşi armonioase de formă, bine echilibrate
şi foarte potri\:>ite trebuinţelor de atunci.
* *
Când considerăm într'o epocă anumită ori
ce artă constracti\:>ă din ori ce ţară, primul
element de care ne sluj im pentru studierea

Fig. s. Bălineşti
Tablool 11oti11 (dopă Bol. Com. 1'\on . Ist.)

să arunce apele departe de z idari, adi că aco�
perişarl înalte şi de o m assă i m portantă în
raport ca aceea a clădirei.
Climo sehimbăeioasă, extremă, d in ţara
noastră, ca gerar i i ntense i arna şi călduri ex­
eesi\:le \:!ara, a dus del a început să se caute
a lăsa la o parte tencaielele, cel puţin î n
părţile mai expuse ş i a construi cu materiale
aparente, materiale de obicei de dimensiu n i
' d e a ... si procura
m ici, di n cauza difica ltătei
alte, cără tarile fi ind grele şi mijloac� le reduse.
Dintr'al lă parte, nesigaranţa we marilor,
războaele continue, sărăcia · \:listieriei na în ...
ş i judecarea lai este arta tim purilor i mediat
precedente, care mai mult de cât orice altă
influenţă trebue să ne dea cheea problemelor
de deslegat. 1\m \:lăzat dela Inceput că, prin ...
tr'an fenomen curios, în cazul nostru , a cest
element de căpetenie ne li pseşte aproape ca
totul şi ne găsim în 1"\oldo\:>a la Inceputul
epocei ce ne i nteresează In faţa unor monu ...
mente, unde apar, gata înc hegate, mai toate
elementele ale stilului nostru fără ca să
putem vedea desluşit, în cele cflle ...\/a con ...
stra cţi i di n \/remea i mediat precedentă, fi ro l
conductor al e\/o laţiei din care:: a eşit.

inp.org.ro
IG COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Zidurile ce au fost şi au pierit ne-ar fi întruneş te mai multe d i n elementele ce le găsim

arătat oare a ceastă e\Jolaţie? Aici suntem re ... în biserici le din timpa! lai Ştefan.
dusi l a sim ple i poteze. Dar această clăd ire, ce o \Jedem azi n u e
C unoaşte m numai biserica d in Răd ăaţi ri ... cea primiti•\J ă c i o construcţie d i n \Jeacul al
d i cată, se zice, d e Bogdan descălicătoral, sa.o XVI I-l ea. a odată, bazaţi numai pe do cu me nte
poate numai de A l�xand ra cel Ban, şi mărită saa pe tradiţie pute m crede o clădire m n l t
şi înframaseţată mult mai târziu de către Lă ­ ma i \Jeche de cât e i n real itate. O recons­
paşneana. !\ce astă dăd ire însă. e făcută după trucţie totală poate să nn i lăsat n ic i o urmă în
princi pii ca total alte ; este o biserică roma­ do�.:u mentele care ne au ajuns, saa pare a re­
n ică, de o a rtă foarte modestă, ca o na'Jă znlta d i n ele numai o sim plă reparaţie unde
pri ncipală si două co laterale (bas ceMs). l\re a fost o rez idire completă. In cazul ce ne
însă separaţianeci în naos ş i p ronaos după ocupă, chiar dacă b iserica na a fost în între­
datina răsăriteană. gime refăcată a sufe rit o transformare aşa de
desă\Jârşită în cât caracterul
\?echia s'a pierdut ca total
ş i alte, d intr'o weme m a i
!
recentă, i .... aa l uat local,
L B iserica l'îi răati lor d i n
'

Sacea\Ja care pare a fi fost

ş i ea zid ită la început sub
Petra .Muşat, nu mai a\Jea
n i m i c d in \Jechea ei înfăţişare
si era s i ea o zid ire d in
' '

\Jeacal a l XVII-lea până acuma

câţi\Ja ani cân d a fost refă­
cată si ca desă\Jârsire trans ..
' '

formată .
Alexandra cel Ban a zidit
mânăstirea Bistriţa pe al
·

cărui loc se ridică azi bi­

seri ca l a i Lăpaşneana, ear la
.Moldo\Jita o altă m ânăstire
'

care s'a dărâmat astfel în cât

fig. 6. Sf. Ioan- Siret azi nam_a i c&te\Ja rămăşite d e
zid ari în rcrine mal e s d in
Cât de i nteresantă să fie ş i de \Jenerabilă, pă mânt, prea nedeslaşite ca să putem con­
este în afară d e d irect ia arhitectonică ce vro im chide ce\Ja d i n examinarea lor.
s'o stud iăm a ici. De biserica catolică ce acelaş domnitor a
l\ltă biserică ce se zice \leche din ' n a intea rid i�at..o în Baia pentru soţia sa şi ale cărei
lni Ştefan este Sf. Treime d i n siret. ra ini se mai \Jăd ş i azi, nu e local să se
f
Această clăd i re, de orme sim ple, d e cons­ \JOrbească aici, fiind făcută după alte norme ;
trucţie bizantină, ca oare care caractere de este o construcţie î n întregime gotică care
plan sârbeşti şi ca oare care înrân rire apc!­ ese ca tota l d i n şirul z i d i ri lor ce le cercetăm
seană, a r potea să fie d i n epoca arătată ; ana· Acest fir conducător, ce este e\Jolaţia for­
l iza clăd irei pare a confirma ce spune trad iţia. melor d i n epoca precedentă ne l ipseşte deci
Sft. Ioan, tot d i n Siret, ar fi . fost z i d ită în aproape ca totul.
\Jremea l a i Petru t\aşat. Dacă aceasta ar fi · Este deci necesar stadiu l formelor, care
ade\Jărat, su b forma îu care o \?edem azi , împreunii ca puţinele documente ce le a\Jem
fltunci întradc\Jăr a r fi un jalon preţios, căci ne \Ja putea da deslaşirile cerute.

inp.org.ro
 Cl\PITOLUL IT.

DESC R I P T I A )
B ISERICI L O R
-o·a pă scurta introducere ce a precedat este \?edea - ca cele ce le preced, de cât cu
ne\Joe acama de a înfăţişa d iferitele biserici acele lai Rareş.
d in \Jremea lai Ştefan cell"\are, dân d de fie care In acest fel acest stud ia \Ja coprinde toate
o scurtă descriere. Câte o monografie a lor ar bisericile d ela începala l a r h i te ctu re i noastre
duce prea departe şi n ici nu e nrcesară pentro până la Rareş, înfă(işând într'o măsură oare
scopul ce'l urmărim . Planurile şi reprod uc e r i le care in\Jentaral biscri celor mold o\Jeneşti dela
ce le dăm, com pletate prin con1entarea lor, în ceput si p ână pe la 1 527.
\JOr fi d e t�juns pentru a
n e permite, la sfârşit, să
panem în e\Jidenţă trăsă ..
tari le caracteristice ale
acestor monumente, pen­
tru a le putea grupa şi
arăta e\Jolaţia lor. Iar
d intr'altă parte \?Or fi şi
elemente su ficiente pentru
a putea analiza d etal iile
1
ş i a judeca ori�ina lor şi
înrâariririle ce l e denotă .
Pentru ca aceste monu­
1
mente să fie bine plasate
în lam ina lor ade\Jărată, 1
ş i d e oarece am fost - în
mod firesc- adus să \JOr·
.1 '

besc de cele câte-\Ja bise­

riei mai \Jechi de cât cele
din \?remea !n i Ştefan cel
1"\are, este util să se adaoge
pe scurt d escrierea lor, şi
anume a Rădăaţi lor, a
Sf-tei Treime d i n S iret, cele
doaă singure monumente
ce ne .. au rămas d i n acest
ti mp. Nu \?Orbesc de bise.. Fig. 7. Biserica l\lb11.- Baia
rica catolică d i n Baia, căci (dopă Bol. Com. 1'\on. Ist.)
ese d in şira! biserici lor
noastre ce le stad iăm . A fost d e altm i ntrelea B l\ I l\
descrisă în Baletinnl Comisianei 1"\ona mentelor
Istorice d i n 1 909. B iserica albă din Baia ca hramul Sf-tolui
Tot în scop de a face mai completă ochi rc1'1 mare mucenic Gheorghe se p resupune a fi
asapra monumentelor lai Ştefan \JOi spune fost clăd ită puţin dapă 1467 1)• .

câte-\?a \JOrbe şi despre acele din tim pol lai N ici o pisan i e , nici un d ocument na ne-an
Bogdan cel orb ş i al loi Ştefăniţă. Se leagă
într'ad e\Jăr m n lt mai bine -precum \10111 ' ) Lăpcdalo, Bul. com. t\o n . Istorice 19o9.

inp.org.ro
18 <::OMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
rămas în această pri\:>inţă, numai tradiţia şi
ceeace spune construcţia însă�şi.
.
Iată cum o descrie autorul restaurărei de
acuma câţf...\:>a ani: 1)
«Pereţii bisericii sunt în întregime de
piatră neregulată, a\:>ând grosimea de 1 .80
până la 2 m. Uşile, atât cea dela intrare,
cât si cea interioară, care desparte naosul
de p�onaos, precum şi ferestrele şi brâul de
la soclu sunt de piatră cioplită.
Forma bisericei e caracteristică; ea e com­
pusă din un pronaos dreptunghiular, acoperit
cu două bolţi sferic:e, separate printr'un arc:
Rg. 8. Baia
Biserica 1\lbă înainte de restaurare (după Bal.
trans\:>ersal, şi din an naos de aceaşi formă,
acoperit ca sistemul de bolţi obişnuit In 1"\ot...
do\:>a. Haosul are două sânuri mici si' ·e ter-
minat prin altarul semicircalar.
Sânarile sunt luate în grosimea zidului si
'
acuzate în afară prin an contrafort cu dou ă
picioare de sprijin, între cari e asezată fe...
reastra. Ferestrele sunt mici şi ogi�ale. Uşile
sunt dreptunghiulare si ca chenan� decorate
cn n
'
n moti\' compus din cercuri legate între
') N. Ghika-Budeşti, idem.
inp.org.ro
ele prin liniamente drepte. Uşa de intrare e
în axa bisericei....
Turla e în întregime executată în cărămidă
ca şi bolţile. Ea este concepută după tipicul
moldo\:>enesc:, adică aşezată pe cele patru ar..
cari principale, cari formează centrul nao...
salai, prin intermediara! altor patru arcuri
diagonale, rezemate pe cheile celor d'intâi.
In afară, turla oc:togonală e aşezată pe
două baze; prima stelată, cu douăsprezece
colţuri, dintre care cele din axa bisericei
sunt rotunjite, a doua patrată. 1\mbele baze
sant decorate prin firide în semi...cerc. Partea
inferioară a tarlei este întă ...
rită eu patra mici contraforţi,
aşezaţi pe diagonale. Ea este
-j străpansă de patru ferestre
mici dreptunghialare în
piatră.
Decoraţia e. cea obiş·naită:
prin mai multe rânduri de
firide aşezate după modul
comun la bisericele din tim­
pal lai Petru Rareş.
După forma şi caracteri­
sticile turlei, biserica ar fi
din timpul domniei acestui
Voe\:>od. Insă după forma
dreptunghialară a uşei şi
decoraţia ei rudimentară,
unică la biseric:ele din 1"\ol­
do\:>a din secolul XV si XVI
'
cari sunt toate terminate la
partea superioară cu un arc:
ogi\:>al. . . . . biserica ar fi
anterioară lui Ştefan.
Dacă se consideră, pe de
altă parte, diferenţa între
materialul din care e clădit
Com 1'\on. lst.) eorpal bisericii şi taria,
întâia! din piatră brută, a
doua numai din cărămidă, se c:.onchide că
taria actuală e clădită SM rec:lădită în armă.
Date precise asqpra origioei bisericei na
sant; nici o inscripţie, nici un indic: ia na ne-a
fost dat să descoperim ca ocazia lucrărilor
de restaarare, ca toate că s'o ·să pat la altar
şi sub fereastra altarului în speranţa de a
se găsi ce\:>a. Pe c:oronamentul usei dela in-
'
trare se află sc:alptată, în mod puţin dibacia,
o mică stemă a 1"\oldo\:>ei, cu capul de
bour, soarele şi Iona, total cam şters de
\:>remuri. Stadiul ac�stei steme ar putea să
ser\:>easc:ă persoanelor competente pentru a
 BI SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 19

/, Q 1 � 4 Il .-t O 1 'j l O"YT\.

1---l 1 f-f--\-1--1-+----+---1-l-l--1--f-t--'-+-1�
Fig. 9. Baia- Biserica 1\lbă
Secţiune longitudinală (după Bul. Corn . t\on. Ist.)

Fi g. t o. Baia- Biserica 1\lbă

Plan (după Bul. Corn . t\on . lsl.)

inp.org.ro
20 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
lămuri întra cfltva epoca de clăd irc a m ona�
mentalai nost' a)).
Ne găsim deci în faţa anei probleme na
fig. I t . Baia- Biserica 1\lbii
DetC�Iii la turlă (după Bul_ Com. 1'1on. lst.)
tocmai uşor de de s l egat . Exteriorul clădirei
si ferestrele i n g u s te şi fără nici o ornamen­
taţie, allaral fără arcade oarbe, a rată saa o
epocă m ai înd e părtată înai n te d e închegarea
sti lala i bisericelor lai Ştefan cel 1"\are, saa
o construcţie ra d i m en tară.
Cele două aşi ne arată şi ele a n t ip foarte
îndepărtat de cele cunoscute în t i m pa! şi dapă
Ştefan cel 1"\are . l\ceste chenare d re pt a n gh i a­
lare ca o ornamentaţie primitivă, care ar
putea fi socotită ca bizantină, ne aduc la o
epocă mai veche.
Dîntr'altă parte, pronaosul împărţit în două
p ri nt r'u n arc tra n sve rsal pare a fi d e an tip
m a i evolaat, decât a cel ce îl găsim mai o­
bişnait. ca o singură calotă şi ca re a pre­
cedat în evolnţia acestor biserici pronaosn l
m ai complicat cn donf\ bolti.
!"\ai trebue notată pa rti cula ri l ate a că pro­
naosul na are ferestre spre nord si că există
nna, în naos, tot spre sad, la an loc a bsolut
inp.org.ro
neobişna it adică în dreptul a rcn l ui transversal
din spre pronaos.
Turla asemenea e de a n tip mai înaintat
de cât chiar cele m a i îm po d o bite din vre­
mea lui St ' efan . l\ceste doaă rând ari de
arc:atari dnble ca piciorul median oprit la
nivelnl centrului pe o m ică consolă şi inco­
ronate ca an alt rând de ocn iţe sant elemente
ce nu le regăsim de cât sub R are ş , sob Lă­
puşneanu şi mai târziu (cf. Saceviţa, Hlincea,
Sf. Ioan Rotezătorul Suceava.)
Pentru o epocă m a i târzie t>orbeste ' si friza
'
de cărămizi în d inti' care o găsim si la
'
Hlincea pe baza tarlei şi la Secu, pr e-
cum si ' asezarea arcurilor de pe baze în re­
'
trager e î n raport ca planul zidalGi. Şi
alte elemente în fine, par a apa r ţi ne tot anei
epoci de refacere mai nouă cum e n işa '
cl'asupra aşei de i ntrare, ca arcul cet>u
reintrat d i n suprafaţa z id ul u i , caracter bi­
zantin ce apare mai târziu în 1"\olclova.
Fi!]. 12. Baia- Biserica 1\lbă
Detalii ICI turlă (tlapă Bul. Com. t\on . Jst.)
La ce soluţie trebut să m oprim ? E
nrea de crezul ca Ş t e fan cel 1"\are. după
1467, să fi c on str u i t o
b i s e ri ci-, care să îi
 BiSERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 21

ftWit t:henare de ctşi şi ferestre aşa de pri­ tipul cel mai simplo dintre bisericele cn
mitiiJe. turlă si , cea mai mică din
, ca sînari. Este si
Rândnl de ocniţe de sub straşină aşezate toate cele zidite snb domnia lai Stefan.
la restaurare în locul anei zidării ce părea
refăcată u existat OCI'fe în IJechime?
l\m putea deci risca ipoteza unei biserici
mai \)eche, refăcată de Ştefan care i-a lungit
poate pronaosal, reîntrebuinţând spre sud în
partea lcmgită fereastra din miazănoapte. Iar
tnrla ar fi fost adăogată mult mai târziu.
Pentru o adăogire târzie a tnrlei mai
IJorbeste si lipsa contrafortarilor care de
'
g
obicei se ăsesc la toate bisericile lai Ştefan
care au turlă. Eşitara din dreptul sînarilor
naosalai este prea îngustă pentru a rezista
împingerilor arcarilor transiJersale şi nu
poate aiJea alt rol de cât de a compensa sco"
bitnra interioară a acestor sînari.

PĂ.TRJ\UTI '

Biserica din Palrăufi, ca hramal Sfintei

Cruci şi zidită la 1 487, are asemănare mare
ca acea din Sf. Ilie �a plan şi ele\?aţie. Ii
lipsesc contrafortarile ca toate că are o turlă

Fia. 14, Baia. - Biserica I\lbă

Uş11 exteri ară înainte de reslanrar·e
(după 11ul. Com. 1'\on. lst.)

Naosal are boltirile obişnuite; nişele alta�

rulai care seriJesc de proscomidie şi diaco...
nicu sant fără ferăstruici.
Pronaosul e boltit în calota sferică c..sezată
pe patru arcuri de o lărgime egală care cad
'

pe patru console la fel cu cele dela Sf. Ilie.

Fig. 1:;
- Baia. Biserica I\lbă
Detalii la turlă (după Bol . Com. 1'\on. Ist. )
şi acest detaliu face din această biserică o
excepţie în grupul la care o leagă celelalte
caractere ale ei. Pătrăuţi se prezintă aşa ca
Toate ferestrele snnt mici şi dreptanghialare.
Uşa naosnlai e dreptnnghinlară după Lipctl
curent şi simplă, iar nşa dela intrare- şi
ea în axa bisericei- are un chenar format
de mulare care se termină în arc frânt.
Deasupru ti e o pisanie, lungă de 1,44 m.
şi înaltă de 0,21
; e compusă numai din doaă
rânduri:
«lo Stefan
, VoeiJod, Gospodar al Tărei
, moi-
do\?eneşti, fial lai Bogdan Vodă, a începnt
să clădească acest hram, în numele S fintei
Cruci, în anal 6 995 luna Innie 1 3 1)» ( 1487)
l\ctaalmente biserica e în înt1 egime ten-
) Kozak. lnschrHten ans cler Bako\?ina.

inp.org.ro
 COM I S I UNEA MONUMENTELOR
�aită pe dinafară: numai sinnrile Şi taria au
m bandou de plăci pătrate de pământ smăl­
nit \1erde fără nici an desen, aftlră de ana care
lre o fignră geometrică simplă gra\1ată sab
; m alţ .
f\bsidele şi taria apar circulare, probabil
jin eaaza tencnelelor care rotunjesc colţu­
rile. Absida mare are sapte !atari iar cele
aterale câte cinei. Taria are douăsprezece
'iride ca la Voroneţ şi on rând de ocniţe.
fi!].
Patra ferestre cu chenar dreptunghiular, mai
longi de cât cele nle bisericei propria zisă,
sant aşezate în axele tarlei. Un acoperis de
şindrilă, lat şi ascuţit ascunde în parte urlat
care na _are decât o singură bază patrată
ce na ese de c8t parţial din masa în\?e­
litorii. Şi soclul tencuit nu lasă să se \?ază
\1eehiol profil; e de altmintrelea paţin pro­
nunţat.
Biserica înăuntru e zagră"Oită. Inscriptiile:
sfinţilor s.nnt pe greceşte, cea ce ar pntea aş'eu.l
inp.org.ro
I STORI CE
epoca execotărei picturei in a doatl ju­
mătate a \1eacalui al XVII-lea. Cel mai
\1echia grafit ce l'um găsit e di n 1 6 9 1 , din
cele aşa de dese sgârieri de nume ale sol­
daţilor lai Sobieski.- Totuş Prof. Podlacha
spune că picturile amintesc cele deie oroneţ. 1)
Panou! ca tabloul \10ti\J e pe un al doilea
strat de pictori, pe când in restul bisericei
nci se \Jede de cât an singur · strat. Ştefan
prezintă biserica lui Christos fiind însoţit de
15. Pătrău ţi
un sfânt încoronat (Sf. Constantin?). Domni tora!
e înfăţişat ea părul blond în plete, şi o fină
mustaţă roşeo\?ană. faţa lai e extrem de ro­
tundă, - pare amflată - precum şi fetele
celor doaă femei care stau lângă dânsul. Se
află oare sub acest tablou un alt mai \?eehiu?
Se poate presupune.
Biserica ce o ţine Ştefan în mâini artltă
') V. Podlacha. tlalowidla Scienne w cerkwiach Bu­
kowiny.
 B I SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 23

forma caracteristică a acoperisului ce lasă frumoasa pisanie a scăpat aproape ne\?ătă­

turla degajată. Turla are două 'bfize. Pe când mată şi se păstrează în mica bisericaţă de
sînuri l e si tnrla arată f iride si ocnitele ce se l emn care s'a ridicat în apropierea celei \?eehi.
mai \?ăd,' pronaosul e înfăţişdt ca �n para­ Biserica cu turlă se compune d intr'un naos
meni de p ietre regulate galbene, înconjurate ea sînari însemnate şi în afară. B o l tirile sunt
de o bandă albă cele două sis�
ş i separfite prin teme de arcuri
lini i roşii, ad i că cunoscute.
an para:nent o� P r o n a o s a 1,
b isnait
'
în arhi- despărţit prin­
tectara bizan- tr'un perete de
t ină, dar care naos, a\?ea o
nu se \?ede în boltă earacteri­
.1"\oldo\?a în tim­ sti că si
, efire cred
pal lai Şte fan că na-şi găsqte
cel ./"\fire, nici alta lfi fel. Era
moi târziu. E alcătuită de an
probabil că zo­ s e m i c i l i n dr u
gra\?ul grec a (bereeaa) long i ·
\?rut numai să tadinal întretă�
arate că zi dări a iat de două bolti
,
acestei părţi a eu penetraţii
bisericei era a­ Cfire se reuneaa
parentă şi în loc în axa bisericei.
să copieze exa ct Uşa de intrare,
ce�a ce\ era, a eu malurele o ..
înfăţi Şfit-o aşa gi\?file cunos­
cam era obiş­ cute, pe lfitura
np i t în ţara Joi. de miază.�zi, a...
Sub rândurile \?ea si
. un chenar
sfinţilor, zidcJI d r e p t un ghialar
e împodobit ca .. îneadrând ogi\?a
7 ..
imi taţie de plăci
., o l

aşa cam se \?ede

G � n ..:o

de marmoră ş i
, la Tazlăa. Usa
si ,
de porfir în lo­ interioară era
cal drfipcriilor ca chenar drep­
obişnuite . tunghiular. O fe­
reastră ogi \?ală
1'\ILJSJ\UTI
' '
în zidul de flpas
erfi zidită. Toate
B i serica din eet e....l'alte erM
.1"\ i l i şăaţi (lângă de tipul m i e eu
B ă d ă a ţ i) , ca rama dt-eptan­
hramal Sf-tolai ghiulară Ş! cu
Procopie, era baghete incru­
ana din cele Fi[l. 1 6 - 1 7 Piltrău ţi cisate.
,
mai pitoreşti bi­ Secţ iune lon gi tudinali\. Planul bisericei ( după Romstiirler) . Biserica, ten­
serici din we .. cuită în afară şi
mea lui Şteffin cel ./"\are. l\ fost zidită la cu arme de picturi, a a\?ut sub strasină si !El
1 48 7 , în acelaş fin ca Pătrăuti. In timpul turlă o decoraţie de plăci ornamentfl'te cu' ro�
marelui război a fost distrusă cu dina m i tă zete şi nasturi smălţnite. RomstOrfer spune 1 )
de către armatfi austriacă şi acuma nu se mai
\?ede de cât an mormfin de pietre şi de moloz ') J'\îttheilungen der K . K. Central Commission 1 8 9 8 ,
ficopcrit de bălării şi arbuşti . Din fericire, pag, 1 7 9.

inp.org.ro
 COM TSTUNEA MONUMENTELOR I STORICE
că enm plăci de sobe. Slncrrile poligona !e mai
a\Jeau arci1dele lor oarbe, şapte In a ltar şi
cinc i la cele laterale. Deasupra lor se \Jedea
1- ig.
nn rând de ocniţe tmci, câte don 'î pentn o
firidă> pe când la turlă v singnră ocniţă cu ..
respund ea unei firidr.
Fig . 1 9. Pătrăuţi , aşa interioară
Tnrla era eşezată pe o bC�ză patrată fără
stea. Tam baral a\1ea 1 6 feţe fiecare ca câte
o firidă ; deasupra lor \Jenea un rând de
ocniţe ş i plăcile smălţuite deja pomenite. Turla
era fără contrafortari. Patra ferestre se \)edeau
în axe l e pr incipale, dar for.na lor primiti\Jă
se perduse. Contraforlu r i l e cele mari�a
.j
le·cor
!..
..
1 8. Patdioţi. Pisania
pului b isericii pre cum şi cel mic al altarui(I i
erau d e cărămidă, cea c e este o ptlrticularitate
1 e mnă de a fi notată, căci este nn exe mplu
uni c, f i ind toate ce lel'al le cunoscute el e
piatră. Dar este foarte probabil că erau
refăcute, părând a nu se lipi bine cu
corpul bisericii. Oe al tmintrelea nu m n i
a\Jeau coronamentele l o r profi l t l e obiş�
nnite.
Pisi1nia era In drei1 pta uşei ele i n ­
trare; precum a :11 arătat a scăpat d e
distrugere. Ea sanii astfel :
" In anal 6 9 8 9 în luna Iu l i e 8 , în z iua
Sftlnwlui mare mcr cenic Procopie, Io Ştefan
Voe\Jod prin mila lai D u m nezeu Gospocl r.r
ni ţărd moldo\Jeneşti fiu l l u i Bogdun
Vue\JoJ şi cu prea i o b i tu l săn fin l\le­
xanclru a dat lnptă la Ribnic ca tilnărnl
Basarab Voe\Jod Domnul Tărei Roma�'
neşti, n umit Ţapaluş şi l'a ajcr tat re
Ştefan ş i f\ in\J:ns pe Basarab Voe\Jod :
şi a fost aici cm m ăcel foarte m are
printre Basarabi. De aceia Ştefan Voe\Jocl
n hotărât din buna sa \10intă si bona ' ,
pre\Jedere şi a zidit acest hram in numele
Sf�ntolai mare mucenic Procopie, în ano !
6 9 9 5 1 şi s'a început în l (rnfl Iunie 8 ş i
să\Jârsit în acelas an în l una Noe m br i e
,
1 3 11 • ( 1 4 8 7 ) 1 )
'
Pictura interioară era încă bine păs­
trată, ce\Ja ştearsă pe bolţi în naos şi
nu mai pe pereţi în pronaos. Tabloul \JOli\J
reprezinta pe Ştefan, insoţit de fami l ia sa
şi asistat de SL Procopie, prezentând biserica
lai Christos.
') Kozak. Jnschrilten aus der Boko\?ina.
inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 25

Biserica e arătată ca acoperişul ţa ...

gaiat ş i în\?elind separat pronaosul, al�
tara!, sinarile şi lăsân d taria d egojată .
!\sa s'o si refăcat d e sindrilă în\?elitoarea
'
c � pril �jal reparoţ ianilor d i n 1 890.
Dăm a ici în tra d u cere an extros d intr'o
"' notiţă a lai Romstărfer. B iserica fiind
ocama distrusă n a credem fără [ interes
de a reproduce oceste rânduri :
. . . « Iconostasal atinge zid urile şi în
înălţime şi în lărgime, între altor şi naos.
B iserica era, până la 1 7 9 0 , bogat za ...
gră\?ită otet pe d inăantra cât şi pe d in a..
fară . Fi ind ataneea o reparaţie necesară,
s'a spoit total. Biserica a Mat patra tarie,
s'au scos atancea trei, ră mânând numai
cea mare dar înecată intr'o în\?elitoare
foarte nepot_ri\?ită. D i n nefericire clă­
direa a suferit mult în carsal anilor si '

pr!n nepri ceperea oamen ilor, dar este d e

nădăjduit c a printr'o restau rare price ....
pată , existenţa e i \?El fi asi gurată şi pentru
\?i itor. In anal 1 8 8 7 , s'a început a se
readuce înceta! eu încetul frescarile aco­
perite la lum ină. Frescaril e altaralui au

') f1itthei:ungen.K, K. _Central C ommission 1 8 89,

pag. 2 1 3 . fig. 20. Pătrăuţi, aşa exterioară

Rg. 2 1. Pătrăoţi, Cor.sole în pronaos

inp.org.ro
21i COM J S HJNEA MONUME TELOR l STORlCE

rămas foar t e dare, m n i p a ţ i n în b o llii . I c o a n e l e I n n a o s s a n t d e a s e m e n ea i c oa n e - î n c ă bine

s e g r u pe a z ă î n t r e i r â n d u r i : î ntre î n tâ i a l şi al p ă strate. Ved e m s p re a p u s l â n g ă i ntrare por­
doi l ea rând, an n a n d o a o r n am e ntal . In rân d a l t retul c t i toru l u i Stefan
'
c e l 1'1are c n fam i l i a l u i .

Fig. 2 2 . t1i liş::i<'ţi , secţiuncn l o n !J i lildinală

'

' '
' '
\ '

\ /
''--- -:'
' .

���l�':
' '
1 '
'
1

0 A, 2,. � J.,. #3 '-

r Id Ld 1 r 1 1 l 1 1
7 t., q A O """'

1 , 1 L6Lw
fi!). 23. lilişliuţ i , Planul bisericei

d e jos s a n t opt f i g u r i , rep rezentâ n d s fi nţii p ă r i n ţ i , Ţ i n e m o d e l u l b is e r i c e i î n m â n ă p r e z e n lâ n d a ... J

î n r â n d u l a l d o i l e a , c i n a cea d e ta i n l'l ş i s p ă.... sfâ ntul u i Proco p i el car e arată s pre C h ri stos
l a re a p ic i o a r e l o r ; în al tre i l ea rând hera \) i m i i . s tfi n d pe tro n . 1'1ai d e parte rest i g n i re a . Isus

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2i

în fa�a. ma.relai preot, coborârea. de pe crace.

In rân dal de dea.sa pra. moa.rtea. t\a.icei Domna ....
lai, schimba.rea. la. fa.ţă ; ma.i ma !te reprezintări
na se mai pot bine d etermina ; spr� sad
i coanele sfi nţilor ma.rtiri, 1"\ a.i ca Domnalai ca
prancal, dacerea. şi panerea în mormânt a
l a i Christos, pri nderea lai ş i a. lte. In pa.rtea
femeiască apar din noa zagrăt>elile d easemenea
·
destal de bine pl!strete. Şi aici se găseşte
aşezarea pe trei r6ndari. t\ajoritatea s�enelor
se referă la. Sf. Procopie. In a.fară, p ictu r ile
sant iremediabil d istrase prin spoialll d e 'Vllr> > .
Prof. Podlacha. a stud iat d e altmintrelea
aceste frescari împreună ca cele !'alte ale
Bacot>inei 1).

S f. 1 L I E
Sf. I lie {lângă Sacea.\?a) este elăd ită in
anal 1 488. Plemal e aproape le fel ea a l
Vqroneţalai ş i al Pătrăaţilor, abstracţie fă�
când de contrafortari care d iferă .
Naosal are boltirile moldot>eneşti carnete...
ristiee. Pe cele patra areari mari, cele doaă
longitadinale îngaste şi cele d oaă transt>ersale
late se ri d i că prin mijlocirea pendenth?i!or
prima! tamba:r fn care este asezat al doilea
'

râ.nd d e areari p iezişe ce cad pe cheile

' ) V. Pod l acha , ibid. fig.1 24. M i lişănţi, Vedet·ea onei abside laterale

fig. 2 5 . tlilişăn�i. Pist\nia

inp.org.ro
 COMISiUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Cărămizile a­
parente smăl ...
' ite sant "erzi,
ta
galbene, brane
'
si albastre. Di ...
mensian iile sant
In� general
2 8 · X t 3 X 5,5
em. s' i rosturile
d intre ele cam
de 2 cm.
Profila! s o...
elalai a c t a a 1
pare a f i fost
sch im bat pre�
cam şi ta bl e te l e
controfortarilor,
ca r e na mai pre�
Fi g. 2 6 . .M i l işăaţi. Intrarea bisericei

primelor arcari. C.a ajutorul

nltor patra pendenti"i mai
mici se înehee al do ilea cerc
pe care se înalţă tambarol
tarlei boltită în calotă sem i�
sfe rieă.
Un alt are spre răsări t
face legătura ca altarul semi�
c ircular. La miază zi şi
m iază noapte sant eămă�
raţele - mai malt n işe - ale
proscom idiei ş i d iaeon iealai.
Pronaosul e patrat. l\r�
corile egale ce încad rează
baza eu polei semi�sferiee cad
pe n işte eonsole de p iatră
de o formă .s pecială.
Uşile sunt dapă tipa! obiş­
nuit ; cea d intre naos şi
pronaos ea ehenarol d rep"
tanghialar, iar cea de intrare,
care e în axa bisericii, de
formă ogi"ală. Ferestrele
toate sant mici eu ehenaral
d reptunghiu lar.
Exteriorul bisericii pre�
zintă particalaritatea că rân�
du! de oeniţe mari ce "in dea�
supra firidelor abs i delor, în
loc ea să fie, ea de obicei,
în prelu n girea l or, le încalecă,
căzând pic ioarele lor pe "âr...
foi arcarilor firidelor. Tot
'
asa '
si ca al doilea rând de
oeniţe.
Fig. 2 7 . S f . Ilie

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2\J

zintă profi te!� obişnuite. Sant doaă perechi de ande na ese de cât parţial baza sape·
d� aetst� contrafortari şi anal mie la altar . rioară.
P�reţi i pronaosalai, în afară, aa fost ten ... Tam baral tarl e i are douăsprez ece laturi în­
caiţi şi mai sant încă zagră\?iţi. Se \?ede ocolo semnate fie care de o firidă lungă şi câte
chipul « arhi�piscopalai Varlaam, 1'1itropol it de două ocn iţe. D'asapra lor se \?ede an brâu
Sacea\?a» care format de plăci
a păstorit între de pământ ars
1 63 2 - 1 6 53. s m ă 1 t u i t e In
l\c�st Iaera � \?erde înc h is,
inter�sont p�n­ aşa cam � de
tra că n� arotă altn1inte l ea ş i
că şi in această pardoseala al­
'Vrem� se mai tarului .
zagră'Vea bise­ I n interior,
ricile pe d in sab stratu l ac­
af6ră . tual de pi ctori
In părţile su­ se găseşte în
perioare, se 'Ve­ câte \1a părţi o
de an rând de tencuială cu o
ocniţe mici ca zagră\?eală i m i­
arcuri de cără ... tând cărămizi
m izi smălţa ite, aparen te. Ace­
care aa fost am· las lucra se \?ede
.

plate pentru a si în alte bise ...

.

câştiga o sin­ rici, ca BăJi ...

gară suprafaţă neşti , Tăzlaa,
de zagră\�it. Hamor, şi pare
Taria e ase... a fi fost obisnuit
zată pe tre i baze, ���,.....,..,...,_,.-r-r"'T'"r�!Jrl�'T7-h-""TTrr:��rj-;7/7J'"7' /...._._
'
.

�
când na se putea
ana potrată , de zagră\?i i med iat
sigă p�ntra a fi · b iserica.
mai uşoară , ana ' o ·· �
Pictura \?0-
oblică - si de ti\?ă reprezintă
asupra o altă pe Ştefan Vodă
st�lată - ca 8 însoţit de Sf. Ilie,
'Vârfari. Sf. Ilie prezi ntând b ise­
fiind ana din rica 1'1â.ntaito ...
cele mai 'Vec h i ratai ; pe lângă
biseric i c a turlă d însa! se \?ăd alţi
ce ne aa par... doi " o e " o z i ,
'Ven it şi c�a mai p r o b a b i 1 doi
'V�che cu baza din fii lai, si •

stelată, este i n� Doamna. Cape-

teresant de no ... tele aa fost însă
tat cam sant scoase si refă-,

construite a ici eate u lterior.

a c e s t � baze. Fig. 2 8 . Sf. Ilie, Secţia longitudinală Biserica· re­
căci n� d�sla� Fig. 29. Sî. llie, Pla na! bisericei pr�zi n tată are
ş�sc osa pra ge­ acoperişul as­
nezei a cestor soclari în formă de stea . ( Vezi cuţit tipic, ca f ie ... care parte a clăd irei îm1elită
fig. 28 5) deosebit.
Fi�... care laturii a acestei stele i are câte A coperişul altaralaişi al pronaosalai, precum
două ocniţe mici. l\ctaalmente, d in neferi­ şi al tarlei e roşu, pe când acela al sînarilor
cire, aces te baze sant ln�cate In în'Velitoare laterale e cenuşiu albastra ; acela al bazei

inp.org.ro
 COM ISf UNEA MO UMEN TELOR ISTORICE

?i"

(Il
-

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFA!� CEL MARE 31

superioare a tarlei e alb şi al bazei i n ferioare Ş i resturile celor !'alte clădiri mănăstireşti
gal ben . Culoarea deci nu ne dă nici o indi­ ce mai există, şi d intre care turnul clopot�
caţie asupra materialulu i întrebu inţat. n iţa e aproape si ngurele de sea mă, sant de o
Pri ntre frescarile exterioare este de în­ epocă m a i recentă.
semnat o scenă pe care se -oecle reprezintată B iser i ca, ca hramal Sf. Gheorghe, a fost clă­
o biserică lot ca acelas , fel de acoperis.
'
d ită la l .J88. Ea posedă despărţitarele obişnuite.
1'\a i găsim l a Sf. I l i e, pe l ângă ornamen� Naosa l, ca altaru l şi ca două abside laterale
tele ca mo li'Oe 'Oegetale de sti l oriental şi moti\?ul sem i circa lare, are boltiri le tipice saportând
de caracter romanic, largele frunze în doite, taria cam s cundă. I n anghiarile pendenti'Oi­
care le găsi m şi pe morm intele de la Rădăaţi lor se găsesc oale de rezonanţă .
şi in numeroase a lte biserici, de obicei la Pronaosul, despărţit printr' an pe rete gros de
otn iţe şi în t impanele arcatare lor. naos, ca care comunică pri ntr'o uşă ca c he­
Pisan ia de piatră de asupra uşei de i n­ naral gotic cunoscut cu vergel e încrucişate,
trare are o ramă fru moasă ; e de 1 , 05 m . este el e an plan aproape pă trat şi boltit pri ntr'o
lungi me şi 0 , 4 0 înălţime şi e scrisă în foarte calotă cc\?a tartită.
frumoase caractere 1). Uşa de i n trare are an frumos c henar de
Ioan Ştefan Voe'Ood , fial lai Bogdan Voe'Ood colonete ce se întâl nesc în arc frânt. 1'1alarele

.ţ

Fig. 32. Sf. Uie. Pisania

Gospodar al ţăre i mold o\.Jeneşti a zidit acest se rntrelae la -oârf, iar jos resar dintr'un mic
hram în nu mele Sfântu lui prooroc Ilie. S'a plan încJ inat fără m ij locirea bazelor mici
în c:epat în anul 6 9 9 6 luna 1'\ai 1 şi 'a să­ ornale, care în ac:easlă biserica nu se -oăd
\1ârşit în ace laş an Octomur ie 1 5 >> . ( 1 4 8 8 ) . n i că ieri.
Exonartexul, adăogat în 1 5 4 7, e boltit în
V O R O N E T '
�em icilindra (berceaa) cu câte o frumoasă
'ereastră gotică împărţită în doaă p rintr' an
·
Voronel este ana d in b isericele d i n we­ menou şi aşezată deas u pra aşelor de intrare
mea lai Ştefan care s'a păst rat mai bine în fn părţile de m iază z i ş i miază noapte (aceasta
i nterior, ca toale că în wemea l a i I li aş acuma zidită) a pri d\1orulai.
\'odă, m itropolitul Grigore Roşea i-a adăogot Doaă contrafortari întăresc areal cel mare
un exonartex şi a zagră'Oit odată ca aceasta al naosalai d i nspre altar, iar a lte două
noua clădire şi toată biserica pe d i n afară aşezate pieziş la 4 .5 ° proptesc: unghiurile de
cea ce i�a acoperit podoaba de materiale apas ale bisericei. ferestrele toate ale părţe i
aparente ce o are de sigur. \.Jechi ale b isericei sant m i<: i ca c:henaral
d reptungh iular de baghete încrucişate, şi sa nt
' l Ko7.ak. lnschrnten a o s der 13nko>Jina. t oate la fe l.

inp.org.ro
32 COM ISI UNEA MONUM ENTELOR ISTORICE

Turla are i'lcam bazele ei înecate în axele naosulai si la fel cu cele ale resta�
'

llcoper işu l de şindri lă. Şasesprezece firide lui bisericei. l\cuma turla apare ci l in ....

şi:: un rând de ocniţe o împodobesc, şi drică, dar aceastfi înfăţişare este probabil
e lum inată prin patru ferestre aşezate în datorită tencuirei, poligonul a\?ân d un mare

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 33

număr de !atari, adică nediîerând mult d e o cn iţe ş i pe d i n afara pronaosalui ? Ha se

cerc . poate cunoaşte d i n cauza tencuielei pictate
l\bsi dele su nt împodobite şi ele prin lan ... ce acoperă toată biserica. Tot d in aseastă

i'llillH�� 1 1 1 1 i t i ,-=r=t=±f- t--t 1

A ...
� .< ' :. 3 <.. 'S
7 <!- ... .... ·�

' -
...._ _ _ _ _ _ _ _ J,-

Fig. 34. Voroneţ. Secţiune longitudinală (dapă Romsti:irfer)

Fig. 35.Voroneţ. Planul bisericei (dapă RomstOrfer)
gitele firide cunoscute, (adi că noaă la altar pricină na se poate \?edea d a că a u fost că...
şi ş apte la sînarile laterale). şi ca an rând rămizi saa rotoc:oole sinălţaite.
de ocniţe . Să fi fost un al doilea rând d e Soclul, puţin pronunţat, are an proHl destnl

inp.org.ro
3! COM I S I U EA MO UMEN TELOR ISTOR I CE

an în luna Septembre 1 4 » .
( 1 488) 1).
Cea ee face farmecul cel
m are al Vo roneţalai este
zugră\?eala ce împodobeşte
b iseri ca pe d i năuntru şi pe
d i nafară . 1'1ai cu seamă a...
ceea d i n naos, cea mai
\?eche, fără ln doială, si cea '

mai bun ă , se d eose beşte

atât prin cal i tăţile executiei
cât şi prin frumuse ţea expre­
sianilor, ear ca efect gene­
ral este una din cele mai
bune pilde a mi nunatului
efect decorati\? ş i a dulcei
tonalităţi acestor i m podobi ri,
la care au ajuns zugra\?i i
noştri. O descriere a picta­
rei nu i nt ră în cadra! aceste i
lucrări ; d e aceea mă \?Oi
mă rgi n i nomai la câte-\?a
i n dicaţia n i , fi i n d mai cu
seamă Voroneţ, în această
pri\1inţă cea mai caracter i­
stică el in bisericele lai Ştefan.-
Precum am mai spus,
zagră\?eala naosulai şi a
a ltaralai este cea mai \?eche
şi foarte probabil d i n 'Jremea
c hiar a lai Stefan.
>

Fip. 3 5. Voroneţ. PerC'tele Pst al rron aosolai cu u�a i n terioar ă 1) Kozilk. Jn ch r iH e n <lCI der
după « 1 '1\rl Roo m il i n » l:lukovi n a .

de s i m pla. E d e piatră d e tetl ie, o ·gresie cenuşie.

Contraforturile au părţi l e lor eşinM ilC'Operite
cu dale cioplite ; în axa ialtaralai nu există n i c i
a n contrafort .
Li pseşte ş i rândul de contraforia ri core pan­
zând ca peretele m edian al bisericei ce l-am
găsit la 1"\ i lişăaţi şi Sf. Ilie (ca care Voroneţ
seamănă malt), contrafortari de altm i ntrelea d e
puţi nă uti l itate.
Pisania, aproape patrată , (0, 7 1 m . în lungime
ş i 0 , 7 4 m . înal ţime), ca litere aurite, e aşezată în
axa usei de i ntrare :
'

« Io Ştefan \ oe\?o d , prin m i la l a i Dumnezeu

Gospodar al ţărei moldo\?eneşti, fial l a i Bag ...

dan Voe\'lod , a în ceput a zidi acest hr!lm !o

m ânăstirea Voroneţ, în numele ·sfîntului şi slă\'li�
! a lai ş i mare m acen icu l(( i şi biraitoralai Gheor�
ghe în anal 6996 în luna .l"\ai 2 6 , Luni după
pogorîrea Sfîntn\ni Duh şi s'a ă\?ârşit în acelaş Fig. - 6 . Vor·o neţ. Pisani a ( d upă Kozak)

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

1\ l tă pictură sub cea actuală nu este ; şi

se deosebeşte prin d iferite detalii şi prin ca­
litatea ei d e zugră\?eală p ro n aosalai d atată
printr'o inscripţie de asupra uşei pronaosalai,
care arată că mitropolitul (arhiepiscopul) Teofetn
a. făcut'o Ia 1 5 50.
Zugră\?eala exonartexului ş i a exteriorului,
precum arată o a.Jtă insc r i pţie, a fost făcută
de 1"\itropolitul Grigore Roşea în 1 5 4 7 .

,1�
�- J�
După o i nscripţ ie pictată î n afară s'ar putea
crede că zugra.\?ul a fost un anumit 1"\arko
<< prista\?» . ===-1t
' j"��
1\ceastă pictoră

contimporană - din pronaos.

apare de o cat i tote mai
slabă de cât cea din naos şi de cât cea -aproape
_l[Ti, ·�
'
�/
//0
/
>//

Tabloul \?Oti\? care se gă eşte la lo cul obiş- ---���==����i__ju

§�/
�
Y7·
nuitJ adică în naos pe pe retele dinspre pronaos
şi la m ân a d reaptă celui care întră, reprezin tă
pe Ştefan cel 1"\ are dus de Sf. Gheorghe spre
Christos stânci pe an tron.
Lâ n gă d omnito rul e Doamna lui 1"\aria şi
două fete, una mare şi ana m ai mică.
Costumele sant de o rară bo găţie, broca­
tele cu mot i \?e orientale sant acoperite ca aur .
1\ceastă pictură. pre-zin tă cel mai m are in- ��'#f'le:.---­
teres înfăţişându... ne portrete probebil conlim ...
porane şi permiţ.ân d şi studiul costumelor,
fig. 3 8 . Voroneţ. Uşa exterioară (dopl'i RomstOrier)

Ştefan ţin e în m âinile sale m o delul bisericei

unde forma acoperişului se \?ede foarte bine,
fie-ea.re parte a. bisericei fiind in\?elită deosebit
eu pante repezi ; şi forma solzilor de ş i n d rilă
(saa de ţiglă) se cunoaşte foarte clar.
Turla cu baza a d oua sunt colorate in al­
bastru cenuşiu, ear cele ! 'alte î n\?elitori cu roşu.
E greu deci de tras de ici \?r'o con cluzie în
pri\?inţa m a terialului î n tre buinţa.t ; e aproape

111
e\?ident că acelaş material a fost utilizat pentru
toată in\?elitoarea ; coloarea pare deci a fi fost
pasă după fantezia zagra\?ulai, cea ce o s'a\Jem
ocazie să \?edem şi într'alte părţi (Şi cum se
\?ede şi în m anascripte) . Din forma solzilor ,
d i n pri c i na acestui fel de ape n dice c e l e au ,
s'ar putea mai curând con c hi d e la şin d rilă,
fii n d obi ceiul resp â n d il şi acum de a da şin�
d rilei diferi te forme decorati\?e pr i n tăerea
colţurilor de j os.
Pictura decorati\Jă este de an caracter pro­
nun ţ at orien t a. I ; sont peste tot m oti\Je \Jegetale,
ear in cmele locuri aduc aminte a unor or­
. namente din manuseripte.
Fig. 3 7 . V o ron e �. Uşa i n terioară (dupâ In unele o c n iţe însă şi în jurul lor se
RomstOrJer) găseşte un orname n t care se găseşte atât in

inp.org.ro
36 COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Orient cât şi în Occident în \>remea romanică ;
aceste ornamente se înrudesc ş i ca cele de
pe mormintele d in Ră dăuti ş i c hiar ca acele
ŞI{
Se compune d intr'u n naos c:a altar semi­
circalar ca anexele sale, prosc:om idia şi d ia­
conical. Sînurile laternle sant semic irculare
înăuntru si ' în afară c:a si absida cea mare.
O uşă îngustă st� bileş te comun icarea prin
.16 z idal ce separă naosal de pronaos, singurul

neşti c:are a � ai scăpat de mania d istru g ă ­

zid de despărtire din toate bisericile orăse..
T
1
�;r= toare a \>andalilor. Chenaru l, însă, li pseşt e .
F= =
Haosul e boltit c a boltirile cunoscute, iar
pronaosul cn o calotă sferică ; arcurile trans­
f----'=
'Versale sant mai late ca cele longitadi nale
ca şi la naos.
In afară, pronaosul e mai lat ca naosul
(abstra cţie făcând, de absidele laterale). _
O pereche de c:ontrafortari proptesc: arcul
trans\?ersal de lângă altar.
Taria e ci rculară ş i în exterior. l\re 1 2
firide J angite din care c:ele patra din axele prin ..
cipale sant ca ferestre ; e aşezată pe două
socluri ; cel inferior e an octogon neregulat
iar cel superior înfăţişează o stea ca o p t
Fig. 39. Voroneţ. Fereiistră (dapă Romstărfer)

de pe piatra Sfântului Daniil din pronaosul

Voroneţalai.
lkest moti\> foarte \?echia, care îl găsi m
ş i î n manascri pte , arată o persistentă r e..
marcabilă în orna mentaţi a specială a ocni...
ţelor interioare şi a timpanelor unor arcuri
si în tot cursul \>eacalai al XVI-ka. Care
b fi cauza acestei specializări, care se \?ede
si în Balcani ?
,

Ş i în pri\?inţa mormintelor,- Voroneţ e

bogat şi păstrează unele p ietre de o deco ...
raţie demnă de luare am in te, printre care
aceea a Sfântului Dcmiil c:are e d in \?remea
lai .Ştefan c:el 1"\are.
Două clopote d in 1 4 8 8 aa fost d ăruite
mânăstirei de către Ştefan.
Ear c:a mobilier, ce găsim mai \?ec:hia,
sant stranele naosulai c:are poartă numele
lai Grigore tlitropolitul.
l'î.ai sant şi tetrapoade frumoase ş i în
pronaos ră măşiţele unui ic:onostas colorat ş i
poleit, fără indi caţie de dotă, d ar care pare
în orice caz mai recen t.
Fig. 40, Voroneţ. Uşa exterioară a pronao"alai (dnpă
Sf. NICOLl\E (Dorohoi) 1'\ilkowicz)

SL Nicolae din Dorohoi, zidit în 1 4 9 5 , a · \?ârfari ; sant împodobiteJ ca câte trei oc...
fost restaurat acaml'l câţi.. \>a ani ca şi Po.... n iţe pe fiecare latură. Contraforturi m ic i nu
pănţi şi Sf. Gheorghe d in Hârlăa. sant.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 37

Social clădirei a fost prelucrat când s ' a Imediat deasupra soclalai \J i n trei rân duri de
restaurat clădirea, ş i este ce\Ja deformat. cără mizi aparente smălţa ite galben - ocro.
faţada este ana din cele mai tipice d i n t>erde închis, albastra închis. De asupra aşe i ,

F i g. 40. Sf. Nicolae din Dorohoi

ncenstă weme. E de p iatră brută aparentă , Ia jumătatea înă lţimei îerestelor absidelor t>ine
ca eolţarile ş i eontrafortarile de piatră de a doua făşie din 3 rânduri. 1'\ai sas o a treia,
talie, o gresie cenuşie tare. armată de doaă rânduri de oeniţe, la rândul

inp.org.ro
 COM iSI U N EA MO UMEN TELOR ISTORI C E

0 A "2. � 4 5 G '7 0 <=1 _,.() ·""-

L*=L 1 , 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , 1
1 1 1

F i g . 4 2 . SL icolae d i n Dot·o hoi , Secţiu n e l o n g i tadin al!l.

fig. 4 3 . Sf. N i c o l a e din Dorohoi , F l a n u l bisericei

inp.org.ro
 B T SE R l C I L E LUl ŞTEFA CEL .MARE · 3H

inferio r mai mari, ear mai miC'i la cel SLI �
perior , două ocniţe mici coresp unzând cu
uno mare.
La abside, de la soclu până la rândul de
ocniţe se înalţă arcade oarbe, ca nişte firide
lungite. O particular itate, deja \Jiizută la Sf. I lie,
consi stă în faptul că ocniţele na sant asezate
astfel de discuri şi tol astfel sant şi la tarlă
doaă.
Pe aceste d iscuri, în mare parte refăcu te
cu ocazia restaarărei , găsim urmiHoarele reM
prezentări :
Un leu, un patruped înaripat cu cap aman,
în coronat, - u n cap de zimbru cu u n personaj

Fig. 4 4 . Sf. Nicolae din Dorohoi, Vedere di nspre Sud

în axa firidelor, ci d in contra axa lor cores�
pande ca p ilastr i i d intre fir id ele.
l\tât pilastrU cât ş i areaturele sunt cu că�
rămizi smălţaite ear în timpane apar rotocoale
smălţaite şi colorate ca ornamente în relief.
De asupra rândalu i superior de ocniţe,
sab strasină, \Jin asezate trei rânduri de
' . '
alătur i şi ca două personaje, o sirenă cu
coroană în cap ş i ca două cozi de peşte ce
le ţine în mâini, în fine o rozasă ea razele
i nco\Joiate.
Culorile întrebuinţate sant galben, bistra
deschis şi închis, gaibenMocru de d i\Jerse nuanţe,
\)erde de trei patra feluri , \Jerde�gălba i.

inp.org.ro
40 COMISJUNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

Cornisă nu ex istă sub strasină.

' lungit cu baghetele cunoscute în crucişate let
Cărăn; izile întrebuintate sant destul d e g roase,
,
petrteet superioetră. Let etbside sunt a camet
semănând cu cele ce le a\?em azi. Rostarile ferestre cam let fel ca let pronaos.

fig. 46. Sî. icolae Dorohoi

fig . 4 5 . S î. r! i co l a e Dorohoi , U ş a cxLerioarll Fereastra Vest a pronaosalai

sunt relati\? subtiri. In medie o cărămidă si

'
Toette ferestrele sant letrg e\Jetzette spre i n­
'

ca rostul \?ecin fac şapte centimetri. terior. Deschizătarile proscomidiei ş i et diet ...
Usa de i ntrare e în arc frînt (ogi\Jali'i) si coni calai, îndreptetle spre răsărit, sant mici,
are frumoase s i caracteristice mu lare separate ogi\Jetle ş i fără ornetm ente.
'

p r i n canelure. Pisetnia Jungită

Ce le patra co� în sensal ori ...
lonete astfel for ... zonta l, d e 1 , 2 5
mate sant reze... m. pe 0,60 m.
mate pe m i c i s i asezettă sas î n
' '

baze ornette, d i ... d reetptet uşei sa ...

ferite let fiecetre nă astfel :
stâlpişor. Tim ... « Bletgocesti ...

petnal e amplat \?Ul s i de Hri- ,

l ăsând oşei un stos inbitoral

c henar în l i n i i !o Ş tefetn Voe­
frânte c u colţu... \?Od, ca m i let l a i
r iie rotunj ite. Dumnezeu,
De etsapret aşei Domn al ţărei
este o ocniţă. m o l d o \J e n e ş ti,
Ferestrele pro· fi u l lui Bogdetn
netosalai, unet Voe\Jod, a zidit
spre nord şi a net etcest hram în
Fig. 4 7 . Sf. Nicolae Dorohoi , Pisani a
spre \?est, sunt nu mele sfântulni
ş i ele ogi\?etk ş i etu fru,noetse maluri între� no 3tra părinte etrhierarlwlui ş i făcătorulu i
tăiettc. ele minuni Ni col ete, şi s'a sfârşit la anal
Ferestrele tarlei etu c henarul d reptanghi a letr (7003 = 1 495) Iona Octomb rie 1 8 şi-a Dom·

inp.org.ro
 B I SE R I C I LE LUT ŞTEFA CEL MARE 41

n i e i l u i a n a l al tr e i zeci şi n o o ă l eâ cm- \)el ilori î n a l te şi ascu ţ ite care l a să tu r l a cu

g ăt o r 7) . 1 ) b a z e l e ei d e g aja tă . Pe lângă Şt e f a n e Doamna
·

Pictur a, r ă m asă n u mai în naos, c::s te f o a r te s a f\.ariâ, Bogdan Voe"od, Ştefan Voe\?od,
i nteres anta si este foarte probab i l c e a de l a Petru , - Sf. N i colae e aşezat între Christo
'
în ceput, cu toate că a fost retuşat ă şi <.: hiar s i S tefan.
î n unele p ă r ţ i refăcotă . Capete l e u n or a. d intre U n i i sfinţi unt de o foarte f r u m oa să î n�
' '

sfi n ţ i au fost s coase, pe urmă s'a refăcul făţişare şi arată o m are f r ă ge z i m e de factură .

fig. 4 8. Sf. Nicolae Pop!iaţi. înainte de restaurare

lcm:uitlla şi zugrâ vc:alo la o e p o că mai l n general, cu t o a te câ es te c a m încgr i tă

târzie . şi întu necoasă, biserica a r e în i n te r i o r pro­
Capul lai Şte fa n cel 1'\are p e ta bloul voti" p o r ţ i i fru moase şi dă o i m pr e s ie d e relati\>ă
e în parte refăcat ; se poate o bser\>a că arată s"elteţă .
o barbă · blondă de abia însemnată , p ă ru l e Pe j os este pardosi tă a c u m cu l espezi d e
blon d . Biserica ce o ţi ne are ;ro r ma ca în� piatră p ă tr ate , în faţâ i c o n o st asu l o i e a prezintă
o treaptă joasă .
1) Comunicat de Par i n tele D . Furtună. :'{o se \Jă d oale de r e z o n a n � e i n bolţi şi pur

inp.org.ro
 C OM I S lU EA MO UME TELOR I STOR I CE

n u fi fos t. 1 n a rc u l mare t ra n s\?ersal a l Iaşi, Sf. Ioan d in Vi'l sl u i şi P r c c i sta d in

os11 l u i s pr e z i d 1 1 l d e s p ă r ţ i to r e te o g r i n d ă Bacă u .
lemn c o t i ra n t. E z i d i tă la 1 -±96 cn lw a m a l Sf. N ic o l ae .

POPJ\UTI F\ fos t l a î n ceput b i se r i că d e m i r şi n u ma i

în \)eaco l a l XVl l f· lea a d e \? e n i t mă n ăstire 1 ) .
B iseri ca d i n Popă11jt', Iâ nţ1ă Ro!oşa ui, apar­ C a l a Do r o h i o , i n trareCI e: a c u ma pe parteo d e
ţi n e a c e l u iaş t i p c a ş i Sf. H i co l n e d i n Doroho i ,
f. G h e o r g h e d in H & rlă o , SY. N i c o l ae din ' ) Bo l . Corn . \on . Jst. 1 1 p. 1 35.

inp.org.ro
 D I SERT C T LE LU I ŞTEFA CEL MAR E 4".,

miazăzi a pron aosala i; o a d o u a i n trare la m iază­ N im ic m a i d e s ea m ă

noapte c acuma z i d ită ; are î n jarul o g i \)e i o
ra mă. dreptungh ialară. . Era p robab il î n trarea
prin c i pală . De asupra u şelor e te câte o o c n i ţă .
n u deose beşte restul
i n te r i o r a l a i
b i sericei de cele !'alte de ace laş
lip. I n exte rior î n să sunt m a i malte _ d i ferenţe,
De a. a pra socl o l a i profi l at se rid ică faţ ada

fi�!- 4 9 . Sf. Nicolae Popău(i { Boto ,ani), \'edere sp1·e altar

Naosul e cu bolţile clasi ce. Pe retel e d espăr­
spre pronao s e a c a m supri mat.
ţ i to r d i n
Nen1a ri got i c:e împodobe c bolta pronao salai .
tie p i at r ă aparentă cu c:ol � u r i l e ş i co ntrafor ...
tari le de pi a tră de tal i e . Trei benzi o împo
...

d obesc:, de · c:âte trei râ nd u ri de cărămizi

inp.org.ro
 COM I S I U NEA MONUME TELOR ISTOR I CE

'
--p�"--��-
1

: /;' _...,�·... - - - -._ :

(f
:..

:. --.-�
-

1 � :
1, ' ·•
! - ' .�
'1
''

�. / ,
.

,/
,-"

'...- � _. · --
1

2 'S t0 7 l; G
1 1 &-;L 1 I 1 1
� <. AO ..,..

, 1 1 1 , 1 , , , 1 + !

fig. 5 1 . SI. icolae Popăuţi, Secţiune longitudinală

Rg. 5 2 . Sf. Nicol11e Popăuţ i , Planul bisericei

inp.org.ro
 B L SE R l C l L E LU J Ş T EFA CEL MARE

Fig. 53. f. :-l i co l ae Popău ţ i , Bolţi l e pro:1 aoso l o i

fig. 5 4. . SL Nicolae Popc\nţi, U�a Nord

inp.org.ro
 r ioară are pe fie care latu ră câte
două ocniţe cu un m i c arc care le
încalecă de asu pra. Turla are două­
sprezece laturi, pa.tru ferestre si
patru m i c i contraforturi. f ie care
l a.tară se închee pri ntr'o singură
arcatară ; d e asupra lor sant înşi·
rate două rânduri de o c n iţe şi o
friză d e rotocoale.
Pronaosu l e eşi t în raport cu
naosal. O fe reastră mare, în arc
frînt cu m ulare, îl luminează des...
pre apas.
ferestrele naosulai, înguste şi
lungile, sunt m i ci ca şi ale turlei şi
simple ca ornamentaţie ; la turlă
sunt dreptanghialare ear la sînuri
ogi\Jale într'un chenar dreptun­
ghiular. .
Cără m izile ce le \Jedem. în i n...
terior la arcurile pronaosulai, unde
tencuiala căzută lasă zidăria goală ,
sunt de for mat mare .
I n pendenti\Ji s e poate obser\Ja
că rând urile de cărămi z i sunt aşe�
zate \Jertical , ear nu orizontale
după obi<;eiul curent bizanti n .
I n proscom i d i e a u 5 1 /2 cm .
grosime .
O gri n d ă d e lemn d e 1 6 pe 23
cm . uneşte recăderi le arcului de
răsărit al pronaosalai. Oale de
rezonanţă nu sant.
Fig. 5 6 St. 1 icolae Po piiu ţi . Ferea tra pronaosuloi

aparente, d i n care cele d in mijloc

sunt smălţaite galb�n şi \1erde de d i�
\Je rse nua nţe. Pe armă \Jin două rfln ...

J u ri d e ocniţe ca cele deja cunoscute.

Firi dele lungi ale absidelor se încheă
însă prin elite d ouă arcade; picioru l
d i n m ijlocul l o r se opreste la n i\Jelul
inferior al rândalai de oc � ite m ari ; u n
'

m ic arc d easu pra arcaturilor uneşte

c heile lor. l\bsida m are are şapte
asemenea a.rcade, ear cele laterale
câte cinci .
Ca la. Iaşi, la Doro hoi, la Hâ.rlău sant
�i ai ci rotocoale care îm pod obesc ar­
caturile şi formează brâu sub straşină;
ele sunt d e culorile deja \Jăzute şi n e
prezi ntă aceleaşi sub ie cte c a la D o ro�
hoi, l i psin d doar capul de z i m bru cu
două personaje.
Turla e rezemată pe d ouă baze
stelate cu câte opt \Jârfar i ; cea i n fe- Fig. 5 7 . S I. Nicolae Popiio\i . Pisania

inp.org.ro
 B I SER I C I L E LUI ŞTEFA CEL .!\'1 ARF

Zagră\1elile, fo ar te şterse în mnlte 1 ă rt i , lasâ Sf. I l i e ( a re s u n t a c o l o ş i la t u r l ă ) a r f i u n

o î n d oială asapra \; â r ste i l o r .
Grafite s e găsesc in pronao : d o h a n e · \: ...
hal ky » , în c a rac tere latine, - e p r o b a b i l o n
oldat d i n ormata l u i Sobies ki ; î n sîn u l u d
al naosa lai găsi m da ta : 1 590 . Pi ctura ar f i
d e c i cel puţi n d i n fâ. rş i t o l "eaco la i a l X VI-lea.
U n stud ia mai d et a l i a t ş i m a i ca seamă a l
iconografie i a r putea l ă m mj c hestiunea.
Din p r i c i n a d ă râ mă r e i z id u l u i d i n m ij l o c ,
argument p e n t r u \1e c h i m e a l o r mai m a r e .
Pisania e aşezată pe p a r tea d e 1 o r d a pro na­
o sa l u i l â n gă col(ul b i se r i c e i . "'i a r g i ne a a ş ezată în
p l ano l zidu lui e c e- o a mai în a fa ră de aprafa ţ a
c r i să : < d o Ş te fa n Voe\)od, cu m i l a l a i Dum­
n ez e u , Do m n a l ţă r i i 1"\o l d o"ei, f i u l l u i Bogdan
Voe"ocl , am z i d i t ace t h r a m î n numele
Sfântal a i p ă r i n t e l u i n o t r a a r h ierar hC I I ş i
făcă t o ru l d e m i nu n i N i co l ae , în a n a l 7 0 0 -+

Fig. 5 8. S I . 'icolae Popăoţi , Bolţile naosaloi

ta blool "oti \) _ a d i pă r u t . Pardoseala este (=, 1 496) iar al D o m n i e i l a i

a l patnrzecele a
acuma de lespezi de p iatră . g
c u r ător, l u na Se p tem b re 1). 30»
-""'- I n altar este însă d e dale rom boi d ale de p ă m â n t Popăoţi e te a n a d i n rarele b i e r i c i d i n a�
a rs asemănătoare cu c e l e d e l a Sf. I l i e . A. emenea c e a s tă "reme c a re ş i - a păstrat c lo potn iţo ;
d a l e e "ă d ş i pe p a rte a un d e a fo s t zid eri meJ ia n . este a şe z a tă s p re ord-Ve · to l bisericei si a re o
'
' a r putea de aci con c h i d e c ă pa r d os ea l a oare c a re a s e m ă n a r e co a ceea d e l a Piatra.
d e p i a tr ă c mai "eche ca a c eea a a l ta r(J i n i
f. G H EO RG H E Dl ' HA RLĂU
care a fo 1 fă cu tă când s'a d ă ra m a t zidul
d in tre naos ş i rronaos, - cu toale c ă a · c­ · r. G heorQhc d in H ârlăo este, ca Tazlăo ,

mănarea d a l e l o r de pămânl L!rS ca cele d e l a 1 ) Iorga , Inscrip(ii.

inp.org.ro
 COMI SIUNEA MONUMENTELOR I STOR I CE
cea mai mare din b isericile lui Ştefan cel
tlare, după Neam ţnl şi Dobro\Jăţal. Ca faţadă
şi oarecum ş i ea plan, se aseamănă mai ea
seamă ca cele din Popăaţi şi Dorohoi, dar
are totaş unel e d eose biri care-i rac: an loc:
special în acest grup, - mai întâi prin
faptul că pronaosnl na e sapralărgit, o a
doua pereche de eontraforturi apărând în loeal
acestei eşiri ; - este o re\Jenire, o re m iniscenţă,
a dispozi ţe i de la SL Ilie. - Pe armă, nao­
sut e l u m inat prin patra ferestre mari, deci
lntr'an mod mai larg ca la cele d ouă biserici
arătate .
E!osul, ca elasieele arcuri cunoscute, poartă
o turlă elansată. Trecerea spre altar e bine
d es\Joltată prin trei arcur i largi ; atât nao snl cât
ş i altarul sunt !am inate prin ferestre m ici :
un are frânt într'an chenar lungit dreptunghiular.
Zidul d espărţitor dinspre pronaos e aeCim
de făcut şi înlocui t printr'un are scund.
Pronaosul, care arată pentru pri ma dală
arcurile diagonale combinate in ac:elaş plan
<:: CI alte patm arcuri paralele eu axele princi pale,
e l u m inat prin patru ferestre la fel, ea lnerătură
gotieă, mai mari ca d e obice i . Ele au câte
d ouă menoari ferm profilate care împart fereas�
tra în trei câmpur i ; partea superioară, pe
lângă obişnuitele î m podobiri gotice, arată trei
cercuri întretăiatc care a m ple partea superioară.
Şi chenaral use i de intrare e mai bo�
gat JU( �rat ea la mai toate cele ! 'alte bi�
seri e i .
Dre ptunghiul aşei are un mie chenar pentru
sine , îneodrat printr'o frCimoasă profilatură
ogi'Jală, care la rândal ei e eoprinsă într'o
altă ramă dreptungh iCI I ară.
Se poate compara dintr'o parte cCI t\il işăuţi,
Tazlliu, Popăuţi, iar dintr'altă C:CI portalul de
la
. mânăstirea Neamtn!Cii.
,
Ca la Popăuţi, putem obser\Ja în pendenti\Ji i
pronaosul a i că rânduri l e dt> cărămizi nu sunt
orizontale, ca de obicei, ci \'lerticale. 1\m putea
\?edea aici o apl icare la pendenti v i a m odului
gotic: de a acoperi spaţiorile dintre ner\'la r i l c
bolţilor. Dimensiunile cărămizilor e aici de
2 9 em . pe 1 3 - 1 5 şi 6 cm. grosi me.
Faţada este, poate, cea mai ornamentată din
toate cele ce le \'ledem azi (dacă cum\Ja Neamţul,
acoperit acuma de tencu ieli, n'ar intre ce-o).
De asupra unui soclu ca profil de piatră
cioplită se ridică un parament de rânduri de
cărăm izi aparente din care unele sant smăl-.
tuite în felurite culo r i : galben, \'erde, brun,
\'fl n ă l , aproape negru . Aceste benzi, alcătu i te
inp.org.ro
jos de tre i rânduri, mai sus de patra ş i pe
armă de şase, sant separate prin suprafeţe de
piatră aparentă, - acuma c ioplită regulat. Nu
era aşa înainte de restaurare, ci erau pietre
neregulate de d imens iuni mi ei.
1"\a i sos X>in cele două rânduri de ocni ţ�
mari ş i miei , două mici de sas potri\Jinda..se
la una mare. Sunt tot de cărămidă aparentă
şi sunt separate prin rânduri de cărămizi
roşie ş i smălţai te galben şi \Jerde. In t i m pa�
nele areatarilor se \'lede câte un disc. Sub
straşină sunt tre i rânduri de asemenea roto...
coaie s mălţaite, separate în rândul inferi or,
prin cărămizi în pi cioare. Trionghi urile d intre
discuri sunt umplute prin nişte m i ci pi<:se
smălţuite în trei colţuri cu un 'Jârf ascuţit
In m ijloc; sunt aşezate astfel ca culorile \'lerzi
şi galbene să alterneze cât se poate.
Discurile, d in care majori tatea au fost rt:�
făcute când s'a restaorat biserica, pre z intă
cea mai mare \'larietate de tipuri.
Vedem : capul de zi mbra ca un personaj,
acela cu două personaje, palrupedul andro�
edal, două feluri d e lei, sirena ea doaă coz i ,
o stea c u raze înco'Voiate, un gri fon , a n alt
fel de grifon, doi balauri încolăeiţ i . 1\ceste
două din urmă mot i\Je sunt foarte rare.
Color ile sant foarte 'Jflriate , cu toate că \'lerd ele
şi galbena ! dom inează alternând ; găs i m şi
toate \'lar iaţiunile acestor colori, brun, \)erde
alba tru, \Jânăt ş i alte .
Absi cl ele poligonale au şapte laturi la altar
ş i cinei la cele laterale. 1\rcadele oarbe -
riridele - au arcur ile · lor m a i compl icate f i ind
alcătu i te, ca la Popăati, de o dublă areatură
în arc rrânt , p iciorul m i e inter mediar fi ind
rezemat pe o .m i că consolă ; pe cheile arca­
tarelor se reazămă. an alt are mic, tot ca la
Popăaţ i şi tot ogi'Jal, în dreapta ş i în stânga
căruia apare an d isc: smălţait.
Deasupra încep rândurile de ocni\e şi de
rotoeoale deja descrise .
In dreapta ş i în stânga sînuri lor găsim câte
on contrafort de piatră cioplită eu copertinele
eu prof ilele cunoscute. Contraforturile d in spre
Răsărit sant însă de o eompl i eaţiane m a i mare
de cât la celelalte biserici d in această \ire m e .
1\ u î n fiecare partt: a lor cât e un alt picior
de spri jin mai mie, aşezat perpendicular în
raport cu contrafortul cel mare şi lipit d e
z i dul clădire i. Colţurile clădire i sunt făcute
ea pietre de talie după regula generală.
Se \Jiid şi aci, ea şi la turnul - dopotni ţă
din P iatra, semnele instra m entolui cn cMe
 B I SE R I C I Le LU I ŞTEFAN CEL MARE

au fost ridi cate la local lor. l\.bsidele au Paramen tul faţa d e l o r e acum d e o gresie
ferestre mici ca baghete şi ca\?ete simple, moale eo n c h i l i feră . Părţile noi se deosebesc
fără b aze . Intradosal e uşor ogi\?a l . uşor de C'ele \?echi pr in armele sculelor î n ­
Pronaosul are c e le patru fere s tre mari des- trebuinţate . Semne lap idare na se \? ă d .

fi g . 5 9 . Sf. Gheorghe, Hârlăo

pre care am \?orb i t ; ina i nte de restaurare Turla , in întregime de c ă r ă. mi dă a pare n tă ,

e rau astupate ca zidărie. s e ri d i c ă p e d o u ă baze stelate c a o p t \?ârfari ,
P i atra întrebu inţată � o g r� s i e ce n u ş i e \?.e r,.,
_ care am intes<: Popă.aţi .; Baza i n ferioară pre­
z ae d estul de tare ; părţile in l o-cuite sant de z i n tă an octogon ca [o eşitură la fiecare
o piatră mai moa le ş i m a i grosolană. coq; la o c l o l d e sos par tea d reapt� d intre

inp.org.ro
 COMlSIUNEA MONUME TELOR I STOR I C E

O A '2.. ,:, � IC- 7 b q 1 C . .,.",

111 [1 [1111 1-L,J .+lJ_J

F i g . 60. Sf. Gheorghe din HârUI.o, Secţiune longitndina lâ

Rg. o r . Sf. Gheorghe din Hârlău. Plannl b lsericeî

inp.org.ro
 BISER I CI LE LUI ŞTEFA CEL MARE .i t

a�este \'ârfari d ispare rămânând steaafi cu­ baza lor, \?edem câte o friză d e ocn i ţt' . Sus
raUL în fine, sub straşi na, sant trei rând u r i d e ro­
Ocniţe, două pe riecare pa rte dreaptă , îm­ tocoale separate prin asize de cărămizi a pa­
p o d o b esc aceste baze · pre c u m şi rotocoale re n t e roşi e şi smă lţuite. ea r a-xele sunt in­
smălţuite. l\ i c i \1e d e m şi o c o r n i şă c u cără ... sem nate p r in cără m i z i galbene în picioare.
m i z i în z i m ţi ; sunt însă moti'Oe putern i ce d e Biserictl e acuma în\.1e li t ă , ca şi t u r la, cu
a ere d e că nu e d e la în ceput. tab l ă de a ra m ă . Tablou l \?Ot i \.1 , fi i n d dispărnt

Fig. 6 2 . Sf. G h eorghe, H a r liw , inai nte de ,-estaorare

T u r l a propriu zisă e octogonală; are, în axele odată cu luarea pere t u lui m e d i EIIl a l bisericei,
pri n c ipa le, patru ferestre d reptunghi u lare în­ nu a-oem, i n acest caz, i n di caţiun i asu pra form e i
tr'un chenar lo Iei, cu mulare simple. I n d it'l­ p r i m iti\?e a a coperişu l u i , dar e e\1 i d e n t c ă n o
gonale sunt pfitru contrt'lforturi m1c1 ; co " e ra a ltfel el e c â t celelalte.
perti n a lor super ioa ră di fer ă d e cele \?ăzute I nscri p ţ i a se găseşt e , p e l atura d e a pus, la
până acuma : prez intă In faţă un fel de mic co lţul clăd i r e i d in spre m i ază z i . E a proape
fron ton triunghiular. Pe fiecare foţă a tur1e i pătrată , are 65 cm. î n ă l ţ i me pe 70 l nn­
-oine c â te o arcatară dublă . Deasupra lor ş i la gime şi coprincle ş a pt e rândori :

inp.org.ro
52 COM I S I U NEA .i\lONUMENTELOR
., B lagoce' t i\)CI I şi de H r i sto s i a b itorut ! o
Ştefan Voe\?o d , ca m i l a l a i D u m n ezeu D o m n
al Tării flo l d o \? e i ,
f i a l l a i Bogda n Voe\)od.
a f ii c:at acest hram p e numele s f l n t a l ai ş i
slă\)itala i marelui mucenic şi purtătorul u i d e
bi ru i n ţ ă Gheorg he, care a I n c e pu t a se zidi
l a a na l (7 000= 1 4 9 2 ) l u n a I er i /"\ai şi s • a :s ă \) ârş i t
Fig. 6 3 . Sî. Gheorghe, Hârlllu, A l tarul bi ericei înainte de restaorare
i n , acelaş a n , I o n a lui O c to m b re 2 8 , iar a l
Do.rnniei l u i , î n a n a l a l tre i ze c i ş i şaselea
c ar q ăto r " . 1 )
1\ c e i a şi i nscri pţie, î n caractere mai înflo r i t e }
se re pe tă în l u n e t a aşe i de i n trare, m a i l nn �
_gă re a ţă , a'Jâ n d n n m a i patru rân d u r i .
1 ) l nqj<l . I nscri pţii .
inp.org.ro
ISTORI CE
ş i-a p ă s t ra t în bună stare ,
I n te riorul b i se r i ce i
pod oaba de frescari si e foarte pro babi l că
sant cele de la î n c e p � t . l\tt s t rat pictat sub
ce l a ctu a l � î n tot caza t , n a se găseşte. Num a i
l a proscomi d ie se poate ză r i o tencuială sub
rea actuală pe care e zngră 'J i tă o i m it a ţi e d e::
cără m i zi a pare n te .
ti l o l p i c tu ri l or ş i î m pă r ţ i re a l o r aduce
a mi nte ca D o r o h o i şi Voron e ţ şi c ca d esă�
\'ârşire deosebit de acel al epoce l o r ce act
nr m at.
Za gră \)ea l a este d e o fru m o asă c a l i La le şi
d e un reuş it e ·ec:t d ecorath, .
D i n nefe ri cire, peretele d es p ă r ţ i tor d i n trr
n a o s şi rronaos a fost d ă r â m a ! ş i ta b t o n l
inp.org.ro
 COM J SI U N EA MO UME TELOR I STOR I CE

CI
(JI

(Il
--

inp.org.ro
 D t SER I C I L E LU I ŞTEFAN CEL MARE

l e nc ue l e le căzute ceea ce perm ite

clltori cc:.sc a J i spă rut rămo nbnd ll i i m a i c h i pnl g rodată şi
<.mei d o m n i ţe c c o r o a na pc: cap aşe zată peste să se vază ing r i j ita construcţie a z idăriei .
FTo 111 a rC�rnă. o 1 m bracă o m a n ta de b rocfll cn
(...:..
Pe a r cul î n tors în peret ele despărţjtor acuma
_

F i g . O i . S l" . Gheoq�he, Hiirlău, Bolţile naosului

g u l e r de blană d i n care es lc) r q i m ânece bro­ deschi sunt pi cturi rece nte, d u pă st i l din
d a te , strînse l a mâin i . veacul a l XI X�leo, care s'a(! fă c ut ş i p e p a rt e a
J n bol ţ i l e rronaosa J (J i pict u ra e t e cevfl de- i n feri oară a pe retcrlui sud d in pro noos .

inp.org.ro
 COM l SW N EA MO UMEN TELOR I STOR I CE

E: probal1 i l d e c i ca peretele a fost scos în Regăsim pe z i d urile bisericei ornamen tele flo�
prima j u m ă ta t e a \Jeaeulu i �trecu t, căci r�stu l rale cte -la Popăaţi, d e Ia Dolheşti, din Baco\?ina.
t->i sericei fi i n d .z<tgrih>it c d e c re z u t că n'a La o eonsolă din pronaos si în proscomidi e

Fig. 68 Y . Gheorghe, Hârlăa, Bolţile pronaosulai

fost lăs(ltă a c eastă parte albă. Dintr' altă. parte î n , se află si a c e s te ri nsou ri î n r u d i t e ea orno ....

t-8 5 2 , 1\saehe d esc rie biserica ea areal nou deja m entele ;normintelor din 'R ădăuţi, ee le re g ă s i m
făcut şi pomeneşte de tal:>l oal ctitor icesc d istra . în mod c o o s w n t şi mai târz iu.

inp.org.ro
 BISERI C I LE LUI ŞTEFAN CEL MARE 57

Partea i nferioară a pereţi lor e îm podobită la· Sf . GheJrghe (f'litropol ia \?ec.he). l\cest ta...
cu d ouă rânduri de patrate i m itând p ietre blou \JOti\? este cel făcut de l\ntonie Ruset
sau panouri de mar... Vodă atunceo când
more colorate. De a resta.u at biserica.
desubt sant d rape... (fig. �e .
riile care n u l ipsesc Plana! nu se m a i
mai n iciodată din găseşte, încât nu ştim
b isericile noastre. d e cât cu o oare care
îndoială dacă biserica
Sf. NICOU\E ce o \Jedem a respec...
DO!'\NESC DIN l l\ŞI tat \Jec.hi a d ispoziţie.
Până l a ce punct Să stie
,
- si ,
rele-
actuala biserică Sf. \Jea l lai Lec.omte d a
Nicolae d i n Iaş i este Noay o arată d estul
la fel e a ceeace ne�a d e clar - că, î n
lăsat Ştefan cel !'\are, d reapta şi în stânga
e grea de preci zat. pronaosala i \?eche i
·
Şti m că Lecomte du b iseric i se zi d ise două
Nouy a dărâmat \Je ... anexe, d ouă para...
c.hia b iserică până la clise, la stânga a l
fundaţie. Na se re� S�ftalui Stefan,
'
la
găseşte din rete\Je ... d reapta al sfintei
urile ce d esigur le�a Var\Jara, iar pe la�
făcut decât o faţadă fig. 6 9 . Sf. Gheorghe, Hârlăa, Pisania
tura \?esti că s'a în...
laterală ce ne arată aceeaşi d ispoziţie ce o nălţat un turn c lopotni\ă, prin care era în...
\?edem pe ta b loul \JJti\? a ctual mente păstrat t rarea.

Fig . 7o. SL Gheorghe, Hârlăa, Ferestrele pronaosalai

inp.org.ro
 COM I S I U N EA \Oi U 1E TELOR I STOR I CE

D o r , pe câ.ncl pe p ic t u ra \JOt i \J ă , tnrl a b i � su p r i m a t c o n t rafo rtu r i le late rale ş i e e ! n i ab-

seri c e i e îna l tă s i asezată p e
,
d ou ă soe l o r i i d e i a l t a ru l u i . S'a dat usei d e i n trare o Fo rmă
su prapuse, pe c â n d acoperi ş u l e \ugaiat şi
,

în p l i n c in i r u ce d e sigur n 'a a\)ut-o . S'a

î n \J e l eşte p r i n a p e deose b i t e d i fe r i t e l e p ă rţ i î n l o c u i t \Jec hea p isan i e ( ce mai există In c u rtea
ale c l ă d i r e i , b iserjca ce ne�o a ra t ă rele\Je u l b i e r i ce i T r e i ... Erarhi) p r i n t r ' una nouă de bro n z .
d i n a i n te a d ă r ă m ă re i , are o turlă s co n d ă ş i Las l a o p a rte a}Le schi mbări mai m ăru nte.
eX>i d e n t refăcată , pe u n singur soclu, şi o Planul b is e r i cei e s t e de acelaş t i p ca Sf.
si n g u r ă în\Je l i toare joasă pe toată part ea \? e­ N i colae d i n Dorohoi , Popău t i , Pree i sta din
c h e a b iseri c e i . De ase m e n e a t r u p n l c l ă d i re i B a c ă u , Sf. I oa n d i n Ves l u i . '
pare a f i fos t î n ă l ţat ce\?a d easu p ra râ. n d o l o i Deosebi rea este că peretele d es p ă r t i tor a l
su p e r i o r ele o c n i tă, sob p ro naosului d e s p re n aos,
straş i n ă . perete eu o uşă îngustă
Biserica a rată la ab- (acolo u n d e n'a fost ser�
i d e f i r i d e l u n g i te şi jur p ri mat la o epocă m a i
î m p re j u r d o u ă r â n d ( I r i d e târz ie), e î n l o cn i t pri n t r ' u n
o c n iţe. S u n t n ouă fi r i d e perete c u trei arcade ş i
l a a lt a r ca o p t ocn iţe î n d ou ă coloane d e s e c ( iLi n e
p ri m u l r â n d ş i şasesp re­ c i rcolară.
zece la cel cJe sus ; la Nu a\? e m n i ci a n exem�
s î n u r i l e lateral e sunt c i n c i plu de această d is p o z i ţ i e
fi r i d e cu patru şi opt In wemea l u i Ştefa n şi
o c n ite . numai, mult mai târz i u ,
Baza ce se X> e d e a tu r l e i p r i n \Jea cul a l XVI H ea s e
)

e o cto g o n a l ă c u câte d ou ă găsesc ase menea exe m pl e .

o c n iţe p e f i e care l atoră . · A r m a i f i de o bs e r\?a t
Pronaosu l e ce\?a eş i l i a r că arcurile p i e z işe ale
in dreptul p rosco m i d i e i e n aosu l u i , a c e ste arcuri
a n c on trafo rt. Ferestrele caracterist i c e m o l d o \Je�
e t-au şi ele t r a n s fo rm at e . n e ş t i , nu sant î n se m ic e r c
. e \J e d e câte u n roto c o l ca d e o b i c e i c i n u m a i în
î n fiecare ti m pa n â l ârca-­ seg m e n t d e cerc, a d i că
turelo r , iar o f r i ză în­ m a i înt i n e , r ă m â n â n d p e
t reagă î n t re cele d onă p r i m u l ta m b u r u n s paţ-iCJ
rân d u r i d e ocn i ţe . relati\) mare p â n ă l a naş�
Leco m t e du ony a terea a cestor a r cu r i .
resta b i l i t a l tre i lea r â n d N u \J O i \?orbi d e deta­
d e o c n i i.e ce se \?Cel e pe l i i le uşe l o r şi ale fere­
t a b l o u l \?Oti\J, ş i care e x i ­ strel o r, ele fi i n d n o i .
sta proba b i l su n te n c u i a l ă , In p r i\J i n \a d is c u r i l o r
s i a ase z a t alte r â n d u r i d e
, '
m ălţu i te însă - c u toate
rotocoa l e . 1\ sch i m bat c e'Oa că sa n t refăcute , ştim că
d istri bu ţ i a o c n iţelor. Ln re p r o d u c c e l e \J e c h i . Ca !o�
turlă a resta b i l it baza i n fe­ r i i e su n t tot \?er z i şi g a l
Fi g . 7 r . Sî. Gheorghe Hdd1iu
­

ri oară ce se \J e d e pe ta­ bene, cu toate \Jar iaţi a n i le

O fereastră a naosu lui
b lo u l \?Oti\J , s o c l u l o c to� lor, la care se a d aogă
gonal a p r i m it d i n n o u c e l e t re i o c n iţe pe a l baslrn 1 \?anăt. Su b i ectele sunt cele c u n o-
fiecare l atu r ă . In fine s'a î n ă lţa t o turlă s c: u t e .
o ct o g o n a l ă cum par c a fi fost după ace las V e c h i a i n s c: r i p�ie păs trată l a T r e i E r a r h i ană
t a b lou . In l i n i i g e n e rale d e c i se poate con� astfe l :
chid e că actuala biserică r e p re z i ntă d estul " I n n u m e l e Tată l u i şi a l Fiu l u i ş i a l Sfân­
de b i ne \J e c h i a c l ă d i re , d i fere nţe exi slân d însă tu l u i D u h, Ioan Ş tefan Voe\?od , ca m i l a lui
în d eta l i i . D u m n ezeu d o m n i to r u l ţ ă re i 1'1 o l d o\?ei, fi u l
Pe l â n g ă m o d i ficarea I n d i s lr i bu i rea o c n i­ Dom n u l u i BogQan Voe\)o d, \) O i ,i z i d i acest
ţ e l or) d es p re câre a m \? O r b i t mai sus, 'au ş i te m p l u î nt r a p o m e n i rea şi ruga sfân t u l u i

inp.org.ro
BI ERI CILE LU I ŞTEFAN CEL MAAE n9

fig. 7 2 . sr . .Nicolae Domnesc din ICI i

inp.org.ro
GO COMISIUNEA MO UMENTELOR ISTORI C�

I erarh s i făcător d e m i n a n i N i c:ola , spre d esu­ anul 6 9 9 9 luna I u n i e 1 ş i s'a se\J&rş i t în 7

fleţia r�posaţilor moşi ş i p ă r i nţi şi a fratel u i mii şi un an !ana l\ngast" . 1 ) ( 1 4 9 1 -- 1 493)

'"11
.o·
-.)
�

�
�
n·
o
c
p;-
n

ii"
�.

rn
,...
"'
�
n

5'
�-
::l
r;
Q.
" n>
o
...,
11>
rJ>
s
...,
c

...,
p
1
["

g-
v
P><

r
tt>
n
o
a
1;
Q.
c

�
o
�

nostr u , ş i p e n tra s ănătatea Domniei noEtstre

ş'a f i i l or noştri . Şi am în c:epat a zid i în 1) i'\elchisedec. Hoti ţe istorice şi archeologice.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 61

Resturi de frescari d i n \Jremea l a i Anton că sant ţigle saa ş i nd rile mari, - dar aceste
Raset, care a restaarat şi a mărit b iserica, pi ctori fiind de ob icei destul de s c hematice,
se află, precu m am arătat, Ia Sf. Gheor·ghe a na se pot lua în seamă d ecât p e n tru l in i ile
1"\.itropoliei . Sant d e O frumoasă fartară ş i principale .
5 AO

Fig. 74. Sf. Nicolae Iaşi, Plan.ol bisericei

a nele capete de sfinţi sunt de mare i n... PREC IST!\ D I N B l'I C Ă. U

teres.
Anton Vodă zagră\Jise şi \Jechea b iserică Biserica a fost construită în 1 49 1 , de Alexan...
ş i se refăcuse chipurile l u i Ştefan, lai Bog... d ru Vodă, fiul l a i Ştefan cel l"\are, care era o­
dan , fial săa, ş i al Doamnei lui E\Jdochia. rân d a i t peste partea de 1"\. iază-zi a 1"\.ol do\Jei.

Rg. 7 5 . Sf. Nicolae laşi , Pisania

Tabloul \JOti\J, care ne înfăţişează fam i li a Biserica are an naos ca altar şi d ouă si...
noului cti tor, ne arată şi b iserica. E grea nari - ş i a n pronaos boltit în calotă sîerică.
de judecat după această pictură ca care ma... Boltirile naosal a i sant cele obisnuite moi ...
'

terial era aco perită clăd i rea. S'ar putea crede d o\Jenesti.
'

inp.org.ro
62 COMI SIUNEA M ONUMENTELOR I STOR I CE

Peretele d espărţitor di ntre naos şi pronaos , zagră\?ire s'au dat jos toate tencuieli le, refă ....
a d ispărat, fiin d înlocuit printr'un mare arc . cându.... le în întregime.
Deasemenea aşa exterioară este refăcată. Pe I n pendenti\?i i naosu lu i se \?ăd găurile unor
pronaos se înălţase în \?eacal al XJX... \ea, an oale de rezonantă '
.
torn clopotniţă, care urmează a fi d esfii nţat. J\ctualmente biserica e pardosită cu scânM
Turla naosalai fusese refăcută în exterior d uri, dar erau în \?echime, pardoseli de că­
într'un sti l clasi c · ca si
'
toată. fatada.
' rămidă şi de piatră 1).
In afară , pronaosul apare ce\?a lărgit ca In pranaos s'a găsit mormântu l făcut de
'
I EI Dorohoi, la Vaslui, ţa Popăa ţi, l a Iaşi. Alexandru, fiul lui Ştefan, unui necunoscut,
In dreptul proscomidiei ş i diaconiculai, snnt care ar putea să fi fost a n fiu al lui 2): (\?ezi fig. )
asezate
' două contrafortari . Piatra foarte frumos lucrată are o ornamen­
Absida cea m are ş i sînarile sunt pol igo-· taţie gotică unică la noi în această între ...
nale în afară a\?ân d obişnuitele firi d e lun gite, bainţare . Inscri pţia spune :
nouă la altar şi câte « Io l\lexandra Voe­
c in c i la sînari. \?Od , fiul lai Ştefan Voe­
De asupra lor sant \JOd domnul tării , 1"\o l -
d ouă rând uri de oc... do\Jii înfrumaseţă acest
niţe m ici, care se con.... mormânt ..... , cfire s'a
tinaă ş i pe p e r e ţ i i prestă\?it spre \?ecin ic ile
drepţi ai biseri cei , cam locasari'
în anal 7 0 0 4
\?edem acuma că s'au ( 1 4 9 6) Luna Se ptem-
dot tencuielile jos. brie 1 6 » . ·
Social este de piatră Pisania de piatră, ele
brută ca a n profil simpla 1 . 1 o m. lăţime şi 0 . 4 3
de pintră de talie. Coro... m . înălţime, este aşe�
nflmentele contraforta... zată în afară . pe zidul
rilor sant şi ele de de i ntrare sas la stânga
pintră ciopl ită pro filată a şei. Ea glăsaeşte astfel :
ca formele cunoscute. « Ca \?Oinţa Tată lai ş i
Piotro e frumos si' re ... c a conlucrarea Fiului
galflt lacrfltă . si
'
ca se\?ersirea
'
Sfân...
Paramental pereţi lor tutui Duh, e\?Se\?iosal şi
e de piatră brută, afară iabitoral de Christos
d e picioarele firidelor Ioan Alexandra Voe ­
lungi şi d e ocniţe. Cor... \?oda, fiul lui Ştefan
nişă nu este. Na se \?ăd Voe\?od, D o m n i t o r u l
urme de cărămizi smăl,.. 1"\oldo\?ei , a zidit acest
ţuite saa d e d iscuri. templu In numele 1\ dor­
Boza tarlei cea d e m irei preacaratei Năs..
Fig. 7 6 , Prec1sta Bacău:
jos e pătrată şi e de cătoarei de Dumnezeu
zidărie de p iatră, iar a d oua, stelată cu două­ şi pururea Fecioarei 1"\ariei. Şi s'a se\?erşlt
sprezece \?ârfuri , e în întregi me de cărămidă. în ....t mal 7 999 !ana Genar 1 ». (= 1 49 1 ) 3).
J\ctaalmente se află an prid\?or m odern Ca toate că biserica Precistei arată a fi
pe partea de Vest a b isericei, şi pronaosul fost de o execaţie simplă, fără ornamentaţie,
a fost înălţat ca 0 , 6 0 - 0 , 7 0 m. în raport e a este de d imensiuni relati\? ' m nri şi face o f m ..
restul clădir�i . presie destul de i mpunătoare ; este însă
Ferestrele au rame de p iatră fără n i c i o relati\? ce-oa mai joasă ca cele !'alte biserici
malară şi nici a n ornament, namfii feres­ orăşeneşti din această weme, fiind şi cea
truica m ică a prosco m i d iei are machile re­ mai \?Cehe (după Vaslui).
gulat teşite. Nu se găsesc sem ne lapid are nic i Fost'a zidăria aparentă saa tencuită ?
grafite i nteresante. Piatra de talie, unde există, e frum os la-
Pictura i nterioară e refăcată pe la 1 8 5 4 ; I) V. Drlighlceanu . Bul . Corn. l'lOn. Ist. 1 9 1 1 .
făcând două -trei sondaje, nu s'a găsit aita ') V. Drlighiceanu, ibid.
de d esubt ; este probabil că la această re- •) 1'\elchisedec. Notiţe istorice şi arheologice.

inp.org.ro
 B l SER l C J L E LUl ŞTEFAN CEL fv\ARE

,,
' 1
1
• r- --------
'
'
'
'
1
1
'

'
1
1
'
' 1

!'

:- - - - - - - - - - - --
'
'
:--
-
- - - -. - ...
-

'
1

'
1
1
'

'
'
'- - - - - - - - --

-- - - - - - · - � - - - -

Fig. 7 7 . Preei sta Bacă u , Secţiunea longitudinal�

fig. 7 8 . Preclsta Bacau, Pla na! biseri cei

inp.org.ro
64 COMI S I UNEA MONUMENTELOR
erată s i restul zidăriei este în acelas pla n .
C a m � a s e poate concepe că p iatra d e talie
îngrijit !aerată să f i fost destinată a fi aco�
perită ca tencuială, na răm âne a ltă ipoteză
de cât aceea ca piatra b rută a paramentalai
era \1ăzată precum ş i cărăm izile fi ridelor şi
ale ocniţelor, precum s e obişnuia de altm in­
trelea la toate b isericile acestui ti mp.
Precista d i n Bacău o cupa deci an loc mai
modest în grupa! b iserici lor M acelaş plan ;
cele !'alte sant bogat decorate ca cără m izi şi
rotocoale smălţaite, fără a \?orbi d e s calpta�
Fig. 7 9. Sf. Ioan Vaslai în carsol lacrărilor de restaarare
r i ie gotice ale oşelor ş i ferestrelor, care aa
ex istat poate a ic i până la o \?re,ne. - Dar
lăsând la o parte aceste l i psuri d ecorati\?e
datorite poate faptulu i că m eşter i i iscusiţi ai
lai Ştefan eraa ocupaţi în altă parte pentru
Domni to rul însuşi, b iserica se aseamană b i ne
c a cele !'alte d in aceaşi categorie.
BISERICI\ DOJ"\NEl\SC f\ DIN Vl\SLUI
Biserica Stântolai Ioan din Vaslu i , zid ită
la 1 490,
făcea parte d i n tot com plexa! pa..
inp.org.ro
ISTOR I CE
lata lai l a i Ş tefan cel 1"\are, care pare a fi
fost de o mare im portanţă. Paa l de l\lep,
care a trecut în 1 6 50 la Vaslni , \?Orbeşte cu
adm iraţie de ce a \?ăzat :
» !\i c i în Vaslui, palatarile, băi le, locuri le de
plăcere sant toate ale lui Stefan Vodă, p re�
'
cum si magn ifica s i superba biserică ca o
elega �tă cupolă pe�te măsură de înaltă. I n
ea, jar împrejar , sant bolţi şi arcuri pe cari
sant p ictori şi i magi n i ale tataror sfi nţilor.
La intrare, pe peretele d i n jos, <!Ste a n ta�
bloa al judecăţii de pe armă, lac•rat în aur
s i .a zor. Reprezintă pe 1"\.o ise conducând pe
,
Dumnal nostru, pe l\na ş i Caiafa, şi pe
cei !'alţi 0\?rei. Persoanele sant zogră \? ile ca
o expresie t ristă. In arma lor este o altă
trupă : acestea sant figuri tarce, cu şalari
albe şi ca turbane cu caftane lungi şi \?erzi
târâinda-se, ca mâneci atârnate şi ca hare�
marile lor . . . .
Ei san t însoţ iţi de der\?işii lor. I n arma
si în m ijlocul lor sant d raci împi ngân-
d a-i si înfra ntân da-i. K a s i d b a r i este
, ,
în frun tea lor, ca cealmaaa In cap ; anal
 B I SE R I C I LE LUI ŞTEFAN CEL MARE 65

di ntre d raci se aeaţă pe u meri i lui, trân ... cută dar s'a retntreboi nţat o parte d l n \Jechi u l
,
tin d u� i eealmaua jos. material ; s e regăsesc amestecate si cărămizi
o •

1 1 1

')
1
1 1
1 1 1
1 1
\

\ 1
1 1
1/ 11
11 :1
11
1 1
1 1 '. 1
1
1

1
\

1
)

Fig. 80. Sf. Ioan�Vaslai, Plana! bisericei (dapli rele\?eal Corn . l'\on. Ist.)

B iserica peste tot în i nterior e acoperită d i n cele \?cehi si , d in c â nd în cân d câ.te

eu pi cturi - arhi .... una smălţu i tă \J U....
lectu ra este foarte de.
fru m o asă. In \Jârfal C o n t r a fo r t u r i l e
i nterior al copole i, sunt d e piatră cio ....
sao în bal daehin, S{lb plită d e d imensiuni
care se află tronul mari.
Beialui este imagi nea Cu ocazia lueră...
Domnului n o s t r a r i lo r de restaurare
1'1essia. începute s'au găsit
In partea d i n afară prinse în zidul prid ...
a tinzei e u n m ar e \'lOrulu i a d ă o g a t,
clopot 1 ) . fragmente de piatră
l\ctualmente bise ... c ioplită care pro\Jin
r ica e eu tota l pre.... de la uşa principală ,
făcută ; , , răsăp i n .... de la aşa i nterioară ,
du-se'' cea \Jec h e, a d e la ferestrele m a r i
fost z i d ită d in n ou a l e pranaosul u i şi d e
în 1 8 2 0 d e către la cele m i e i d in naos;
!"\aria Cantacuzino, aceste fragmente per...
soţia m arel u i logo făt m i t să se reeonstitue
Costaehe G h iea. Ce aceste deschizături.
a ră mas de la Stefan , Uşa ogi\Jală era cam
este numai soclul de în felul celei de la
pi atră cu profi l şi Dorohoi, iar fere...
poate primul rând d e strele m i c i erau în
cărăm i z i c e au d i ... felul celor de la Sf.
mensiuni mari , 2 9.... 3 0 Ilie s, i Voronet, a\Jând
pe 1 2 ... 1 4 şi pe 6 e m .
'

partea superiocră a
grosime. 1'1ai sus, Fig. 8 r . Sf. Ioan�V aslai, F( reastra micii reconsti taitli golului d rept a n g h iu ...
toată zi dăria e refă .... (Corn . /'ion. lst .) Iar şi nu ogi\Jal .
1 ) Călătoriile patriarhu lui l'\acarie de Paul de Planul este acela al Sf. N i colae d i n laşi,
1\lep - traducere de E, Cioran. Sf. N icolae din Baeăo , Popăuţi şi Pre eista

inp.org.ro
fiG C O M I S I U N E A i\10 1UMENTELOR ISTOR I CE

din Ba�tia, CCT sînari . laterale, contrafortori sară d e în o i tă ' ' nu lasă n i c i o îndoiol6 în
î n d re p tu l proscom idiei şi d iaconi calai ş i această pri\>inţă .

Fig. 8 2 . Sf.Ioan din Vasloi Fig. 8 3 . Sf. Ioan din Vasloi

Profila! chenaralui aşei exterioare Bolţar al aşei exterioare
(corn. 1'\on. Ist. )

pronaosu l saprală.rgit . l\cest plan cores... Şi inscripţio pe piatră dispărase sab ten ...

pan d e ca acel ca tarlă. pe naos, cea ce e caelile prefa.cerei biserice i până acarno we'o

Fig. 8 4 . Si. Ioan din Vasl!li fig. 1:1 5 . S f . Ioan d i n Vaslui

Chenare de ferestre Cheea chenarolui n ,ei exterioare

confirmat de descripţia la i Paa l de f\lep, ci nci zeci de ani când a fost d escoper ită şi
care \?orbi n d de " el ega n t a ca polă. peste mă-. s coa s !i l a i \."leală J e D . T. Barada,

inp.org.ro
 B I SE R I C I LE LUI ŞTEFAN CEL MARE G7

Glăsaeşte astfel : T-T U S I

" roan Ştefan Voe'Ood, ca m i la lai Damne ...
zeu Domnitornl ţărei 1"\oldo'Oei, fial lai Bog� Biserica episcopală, ca hrama! Sfinţi lor A.pos­
dan Voe'Ood , a zidit acest templu în ncimele tol i Petra şi PC11Jel, a fost zid ită în 1 -.+95.

i-t--
1

Fig. 8 6 , Sf. Ioan d i n Vaslui , Proîilal ferestrei pronaosalai (ciuntit spre interior).
(Corn. fîon . Ist. )

tăerei cinstitalai cap al Sfântului şi slă'Oi tala i Dar a fost aset de d es transformată si refă-
cotă - ultimele ori în 1 7 9 3 ş i 1 9 1 o - în cât
, '

prooroc şi înainte mergator şi botezi\tor Ioan.

S'a început în anal 6 9 9 8 l una A.prilie, s i s'a nu se mai poate recunoaşte nimic: d in bi­
se\Jerşit în ace laş an Septem brie : 20 l),>> �(= seri ca )ai Ştefan cel 1"\are. E ca putinţă ca
1 490). plana! (adi că fundaţi i le) să fie cele \Jechi ; se

fin. 8 7 . :51. Ioan ': cli n Vasloi, F'isan i a

Biseri ca L Ioan e�te cea mai \'ec:he d i n mai \Jede an altar poligonal în - afară , co
grupat b isericilor orăşeneşti. �apte feţe ş i abside laterale ca c i n c i . Dar
a n l caractere prea \Jag i pentro a pntf'A
' ) Melchisedec . N0ti\e istorice şi archeologice. trage \'>r'o concluzie.

inp.org.ro
68 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORI CE
Inscri pţia de p iatră de la Ştefan m a i există
şi este aşezată deasapra aşei ; " E\?Se\Jiosal
si' iabi toral de Christos Ioan Stefan
'
Voe\Jod
ca m i la !o i Domnezea Domnitorul ţărei 1"\ol...
do\Jei, Hal !oi Bogdan Voe\?od, a începat şi
a zidit acest Lemplo, în nomele sfi nţilor ş i
tot lăadaţilor corifei lor apostoli Petro ş i
Pa\?el, carele este în Hoso c e este p e Dris­
li\?eto.
'
Si
'
s'a să\?ersit
'
în anul 7003, iar al
Domniei Sale anul 38-lea cargători a, Iona
Hoembrie 30" ( 1 4 9 5) 1).
fig. 88, Haşi, Pisania
T l\ Z L A U L
B iserica se găseşte în cartea d reptanghia ...
Iară a mănăstire i . Zidal înconjarător e d e
piatră brată ca contrafortar i p e d i n afară ;
partea superioară e mai sabţire ş i c a mete­
reze . Intrarea se face prin tarnal clopotniţei
car� posedă ferăstraici mici gotice. - Boltă
ncama na mai are. Pe latora de m iazăzi, mni
se \?ăd roinele clădirilor călagăreşti constru ite
pe pi\?niţe. Zi dăria e tot de p iatră brotă co
puţină cărăm idă. Chenarele ferestrelor sant
l ) t'\ e lchisedec. Huti�e .
inp.org.ro
de piatră c iopl i tă simplă. l\ceastă constracţie
e relati\? recentă.
In colţal nord ...\?est este un al doilea turn
d e zid pe care s'a r i d i cat o constracţie de
lemn. Ş i aici, ferestrele aa rămas d e p iatră
de talie simplă, si '
cadra! usei
'
de i n trare, cu
partea saperioară în plin c in tra, are machia
teşită.
B iserica, ca hramol Precistei, a fost înăJ ...
ţată în 1 496-97. 1\re an naos ca a ltar ş i
doaă sînari sem icircalare, ş i an proriaos
boltit printr'o calotă sferică, pe când bol ...
tiriie naosalai sant cele m oldo\?enesti '
cu ...
noscate.
Peretele d espărţitor a fost desfiinţat, iar
aşa matată la i ntrarea prid \?orolai m a i nou
de pe faţa de apas, - precu m se \?ede foarte
b ine în afară d i n întrera perea socluJai cel
\?echla, �are continuă în pri d\?or pe zidal cel
\?echia şi prin înt reruperea. rândar ilor d e
ocniţe ; s e ş i \?ede o cră pătară de s a s până
jos la îmb·i narea ce1or d oaă ziduri pe cele
d oaă feţe nord şi sad .
Naosal are o pard oseală d e exagone d e
· alabastru alb ; î n axa Pantocratoralai, plăcile
 B I SE R I C I LE LU I ŞTEFAN CEL MARE 69

sa nt aşezate în pătrat. I n pronaos, pardoseala curtat pe inscripţie : Kozm m itra). Aceasta

e de pătrate de gresie. asă însă na este de o factură uni tară ; pe
framosul c henar d reptunghiu lar al usei c â nd panoal central este de cel mai frumos
d in peretele despărţitor acuma Msfii nţat � e gotic "flamboyant", cele !'alte sant de an
înfăţişează cunoscutele baghete încrucişate, stil flora! foarte deosebit s i de o înrâarire
'

câte trei pe fiecare latură, porn ind de pe mai mult orientală. - Spre com parare re ...
niste
, baze gi ngas săpate si ornamentate. producem a n i i panou ri foarte asemănători a
·

' '

Uşa d intre pronaos şi prid \?or, ce a fost une i mese d i n ospelal comunal d i n Bartfeld
la început portalul de in trare, are e henaral (Ungaria de sus) din 1 5 1 o ; o ştofă ce se gă ...
format din patra baghete separate prin cane... seste la Hervarlo e cam de aceiasi inspiratie 1) .

Iare şi întâlninda...se în axă în are frînt, aJ ... 'rotusi na se poate presa pa � e că a'eeste
'

f i g . 8 9 . l'\ănăstirea Tazlău , Vedere genera lă•

eă la ind aşa z isa og i\?ă. La rândal lor sunt panouri pro\?in d i n d iferite părti' si că aa
prinse într'o ramă d reptunghialară ea la fost im preunate pe acelas eanat, e ăei ' colturile
tlilişăaţi, la Popăaţi, la Hârlăa, la 1"\ănăs­ părţei de sas care e d i �tr'o singură b deată,
tirea Neamţului. - I ntrarea propria ztsa, sunt tot de acelas' stil ea panou! central, si
d replangh ialară, are în lunetă o i coană pic ... amândoaă m o ti\?e părând bine a fi de aceia s i
tată a 1"\aiee i Dom nu lui, iar canatal d e lemn mână pe toată aşa. De altmintr-elea ş i inscri p ­
de tisă foarte frumos scul ptat poartă si . o ţia e o p robă .
i nscripţie care o datează : " l\eeastă uşă u Pe partea de sus figurează ste ma tărei '
făeat'o şi împodobit'o eălagărul 1"\i ha i în zilele împodită în stilul renaste rei si închisă înt r'an
Domnului Nostru Io Ieremia tlo\?ilă Voe\?od chenar pătrat c u fie car� lata �ă lărgită prin ...
ş i sab egamenal chir Ghena die d e la mănăs­ tr'an segment de cerc.
tirea Tazlăa, la anal 7 1 04 [ 1 596]' luna lai
1"\artie 30 de zile : Cazma maistru" 1 ) (pres ... ' ) t\izko\llsky. Kanstdenkmale i n U ngarn pl. 6 �i
') Iorga � Inscri pţii. pl. 90.

inp.org.ro
 COMl S T U N EA MO UME TELOR I STOR I C E

J n aîoră bise r i ca se p re z i ntă ca a l tarul ocn iţe ; pe restul z i d u l u i sant d ouă Yrize de
micircalar ce\/a l u ng i t , iar sînurile laterale ocn iţe, cele mari de jos Mând ce ntrele lor

1 1 1 1 1 1 1 , 1 1 . 1 1 1 , 1 1::-J--;:1 r, hbd
1 1

l"ig , 9o. T<.1z lfiu, Sec�iune longitudJnală

Rg. 9 1 . Tazl!'iu, Planul bise1icei

_j n l în segment de cerc. l\a riridel e l u n g ile pe aceiaşi orizontală c a ş i ce ntrele ar cata re....
-"J i ş n u it�, d e asupra cărora e s te u n rând de lor fir idelor. Două n i şe d i n rân dal de sas

inp.org.ro
B I S I�R I C I LE LUI TEF N CEL MARE 71

Fig. 92. T11zlău

inp.org.ro
72 COM I S I UN EA MONUMENTELOR ISTOR I CE

corespund cu u na d i n cel d e jos� dar nu mai
aproximati\J ; astfel, pe câ.n d la ab3ida alta.-.
ralui sant n:>uă firide, sJnt n Jmai şasespre.-.
' ; la absidele laterale la . einci fi ride
ze ce ocnite
corespun d opt, iar pe peretele pronaosalai
treisprezece m ici la şase mari.
Sant contrafortari lângă. sînarile laterale
Tot de piatră ciopli tă. sant . şi contrafor­
tarile care şi-au pierdut însă \)echile coro­
na mente profilate. Taria, ca faţada refăcată
în \/�acal al XIX-lea, e aşezată pe doaă baze.
Cea de jos e octogonală., iar cea de sas în
formă de stea cu opt colţari eşind d i ntr'un
octogon. Ca la Popă.aţi, fiecare latură e îm ...

Fig. 93, Tazlăa, Bolţile naosului

3pre altar, iar a lte sprij inesc zidul pronao ...
salai ce\/a eşit. Ş i acest panct este de notat
căci toate cele !'alte biserici ca pronaosul supra­
lărgit, na aa contrafortari în a ceastă parte.
podobită prin câte tre i ocn iţe. Zidăria tarlei
trebue să fie însă tot cea \/eche căci ma i
are ferestrele ei d reptanghialare cu c henara l
inter ior în arc de cerc foarte asor frânt l a
'

Sub fereastra altaralai· este an contrafort
m i c, iar alte oblice la colţurile prid\Jorului
adăogat. Social de piatră de talie are an
frumos profil.
chee, s i mulare gotice încrucişate la colţari .
Turla e poligonală ca doaă sprezece lături ;
contrafortar i mici na are.
Fatoda toată e acama tencuită. Paramen·
'

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MAR E 73

......
....
o
;:
�
-
)4
�

.5
"'
e
Q
(,J
IC
-

>CI
....
IC
o
1:::
�
-
.:
<Il
""'
o
o
..0
i:i
10
r-

.j
1·
1
OI

r:n
l a::

10

inp.org.ro
 COM I S I U EA
tu! este însă de p iatră brută dar se \?ăd şi
cărăm izi. l\stfel, i mediat Jeasn pro soclului snnt
fig. 96. Tazlău , Uşa exterioară
trei rân dari, ca · la Popăaţi, de pildă,
dar n u se \?ăd să fie din ele unele
smă l�u ite . Dacă mai sunt alte rân�
duri mai as, az i, nd se mai poate
\?edea.
l\r fi de f.lsemenea foarte intere ...
sant de a cerceta ce se găseşte pe
această zonă largă deasupra râ.n�
duri lor de ocn iţe mici şi până snb
streaşină. Cornişă nn se \'led e.
Ferestrele snnt înguste şi lnngă ....
reţe şi toate în felul cum le a m
descr is l a turlă ; la proscom i d i e ş i
diaconic snnt simple deschizături
ca ramă de piatră, dar fără n i c i o fig. 9 7 . Panou! unei mese d i n ospelul comunal din Barthl'e l d
împodobire. 1\ctualminte, acoperişa l
e de sindr ilă si destul de jos ; totusi ascunde mai mare elansare şi o mai mare eleganţă
cam � alt ba � a Lnferioară. a lurl d . Crucile de form e.
inp.org.ro
\0 U M E TELOR I STOR I CE
sunt aşezate pe nişte mici ridicături în forme
d e cupole în m i n iatură.
In rezumat, această biserică este
' ana din cele mai elegante şi mai
e!ansate. Ca toate că este o !Jise ...
rică m ănăsti rească, prezi ntă parti cu ...
laritatea suprală rgirei -- foarte m i că
într'ade\?ăr - a pronaosalai, cat;e
n a se gă seşte alt m intrelea d e cât
la b iseri c ile o răşeneşti. Na pare a
a\?ea pod oaba smă lţaită a lor, d ar,
ca formă, e mai e\?oluată de câ.t
.1 multe d i n ele ş i poate fi pusă ală ...
tari , d i n acest punct de \'>edere, de
Popăaţi saa Hfirlăa, fii n d de altmin­
trelea chiar mai lungă ş i mai înaltă,
fără totaş i a se apropia de d i men­
siile bisericei rnănăstirei Neamtalai.
Rfin d al inferior de ocniţe ale
pro naosalai, aşezate la înălţimea
părţei s a p erio are a firi delor, nu se
regăseşte de câ.t la Sf. Nico lae d i n
faşi.
Şi ferestrele sunt de an tip a e­
mănător ca cele ale naosalai din
Hârlău saa Popăaţi, ear pronaosul
nu are ferestre m ari ca cele !'alte
biserici d i n această \?reme ; a cest
caracter aminteşte grupa! mai \?echiu
de b iserici mă năstireşti d i n Pă ....
trăuţ i , 1"\ilişăuţ i, Sf. Ilie şi Voroneţ .
Tazlăul are deci caractere ame ...
stecate din aceste două categor i i
de biserici, d ar, p e l ângă aceasta.
arată, ca an caracter special, o
(după l'\yskowszky)
 B T SERTCTLE L U I ŞTEFAN CEL MARE 75

Pictura actuală d i n ăuntru a fost refăcută R Ă. ZBOEHI (Vf\LEl\ l\LBĂ.)

In 1 8 5 9, aşa cum ·gl�saeşte i nscripţia d e � ·, ' '"). ' ) .
.

asu pra aşei i nterioare. "La anul 1 8 59 s'a · B iser i ca de lâ R. ăzboen i , ca hramal Sfân ...
refăcut tencuiala şi pictorisirea aceste i mână ... talai .M. ihai l, a fost r i d icată în 1 4 96 d e Şte ...
stiri". Intr'un son daj fă cut sub acest strat,
s'a găsit o ten cueală cu o zagră\?eală i m itând
un parament de cărămizi, cam e si la Băl i-
,.. neşti în pronaos şi la Sf. Ilie. I n tr'a lte son daje
nu s'a mai găsi t nici un alt strat .
Pisania, foarte fru mos săpată, e aşezată în
dreapta asei pronaosalai.
" I o Ştefan Voe\?od, ca mila lai Dumnezeu,
Domn al ţărei .M.oldo\?e i , fiul lai Bogdan Voe�
\?Od, a înălţc.t acest hram întra numele Pre­
cistei Hăscătoarei de Dumn ezeu şi cinstilei
e i Naşterei, ca să fie pentru rugăc iunea sa şi
a soţiei sale 1'1aria, şi a fiilor lai, Alexandra
ş i Bogdan; care a început a se zidi la anal
7004 [ 1 496] luna lai Iulie- 4, şi s'a să\?ârş it
la anul 7 0 0 5 1 1 497] i ar al Domniei l a i a l
4 1 -lea curgător, î n luna lai oembrie în 8 " 1).
Fig. 9 9 . Războeni , Vedere gen erală

- � In pricl\loral adăogat se găsesc p ietre de: mor... fan cel t\.are în amintirea celor cari ao că ...
mânt destu l d e şterse. Ele poartă o împleti.. zat în l uptEI de la Pârăal l\lb.
tură ornamentată florală în jaru l cărora r frumoasa pisa_nie, aşezată în zid pe pere­
tele d i n m iazăzi , în
d rea pta aşe i , spune :
"In z ilele blagoce...
i ..
1 sti\laiai şi de Hristos
iabitorolai Domn Io Şte ...
fan Voe\?od ca mila
lai Dum nezeu Domn al
ţări i .M.oldo\?e i , fiul lai
Bogdan Voe\?od , în anul
6 9 8 4 1 1 4761 iar a l
Domnie i l u i a l două­
zecelea curgător, ri ...
d i cata s'a poterni ca 1
.M.ahmet I m păratul tur­
cesc ca toată puterea
sa răsă ritană, încă ş i
Basarab Voe\lod, căruia
i se zicea Laiot, a \?enit
ca dânsal ca toată ţara
l a i basarabeE!scă, şi au
\len i t să prede şi să iea
ţarEI .M.ol do\?ei şi au a­
juns până eici, Ia loca l
R g. 98 . Tazlău, Pisania ce se zice Pârăul Alb.
Ş i ea Ştefan Voe\?od
se desfăsoară inscripţia ; sant d in \leacal al si cu Hul meu l\lexandrn. iesit'am înai ntea lor,
XVJ I-lee. � nde am si făcut mare ră � boi ca dânsii în '
'

luna lai I u l ie 26, si

' ca \?oia lai Dum nezeu, an
Ţ) Iorga Inscripţii. fost biruiţi creştin i i d e către păgân i, ş i au

inp.org.ro
16 COMISIUNEA MON U MENTELOR I STORICE

căzut acolo malţime m are d i ntre ostaşi i 1'1ol­ don şi pentra pomenirea şi de safletal tata ..
do\?ei. Tot atancea şi Ţătari i au lo\?it Ţara ror bine credinciosilor crestin i care aa perit
1'1oldo\?ei d i n acea parte. Drept aceia a b ine- Bici ; în a_nal 7oo4 [ 1 496] i ar al Domn iei
=

eFlg. I o o. Rlizboenl, Secţiune longitudinaili;(r;le\1eul "l\rto. RomaneaSC\:')

Fig. r o i , Rlizboeni, Planul bisericei, (rele\1eul "l\rta Romanească")

\?Oit Io Ştefan Voe\?od ca IJana sa \?rere ş i a sale a l patrazecelea cargător , lana lai No\?em­
făcat acest hram întra namele arhistratigalai IJre 8". 1).
1'1ihail, şi pentra ragăc ianea sa şi a Doamnei
sale 1'1aria şi a fiilor săi l\lexandra şi Bag ... ') Iorga. - Inscripţii.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 77

Biserica se aseomi'ină ca plan şi ele\?aţie Ca şi la cele doaă biserici pomenite, Răz­

ca aceea din Piatro-Neamţ şi aceea din Bor- boen i ne prezintă an plan mai complicat al

Fig. 1 02. Rllzboenl, Vedere

zeştl, ca core pare a forma an grap mai naosa l a i ; capola, prin m i j lo ci reo celor patra
d eosebit. arcari piezişe canoscate, este rezemată pe

inp.org.ro
78 COM I S IUNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

a n s istem mai des\Joltat de arcuri ; cele longi�
tadinale sant câte d ouă la fiecare zid, anal
mai sas ca cel l'alt ; cele dabloari na sant
rezemate de arcurile altaralai şi d e zidal
acele d in m ănăstirea Neamţalai ş i pe armă
ca acele de la St. Gheorghe din SaceMa
precum şi ca acele ale mai multor biseri c i
d i n \Jremea l a i Rares.
'

Fig. 1 03. Războeni, Bolţile naosoloi

pronaosalai ca de obicei , ci sant separate l\ltaral e relati" lang ; proscomidia şi dia ...
de ele printr'un m ic spaţiu boltit şi el în conieal l ipsesc ca total ; sant namai doaă m i c i
c i l indru (" berceaa'',)
· care se reazăm ă la nord n işe î n zid fără n i c i o ferestrui că spre aforă .
si sad pe d oaă mi ci arcari etajate.
'
Zidul de separaţie între naos ş i pronaos
Dabloarile cad pe p ilastr i cari pri n retra� e gros. Uşa de comunicaţie e d upă_ tipa!
geri saccesi\?e, în formă de consol e , ajung .
până jos ca a n stâl p a ngajat ca muchiile
teşite.
l\ceastă co mbinaţie de boltiri ş i această
etajare de console, care m ăreşte stab i litatea
z i darilor exterioare, contribuind ca rezal ...
tanta împingeri lor să na easă d i n bază , sant
d e m ne d e a fi însemnate. Se d eosebesc şi \
de solaţi ile gotice, care aşează contraforta r i \
în afară, şi de cea pară b izanti nă care pan e \
pi lMtri saa coloane înăantra (Fig. t 04). Constitae 11-, 1
o perfecţionare d e acelaş gen ca şi aceea • . il

_lJ_.
goti că care propteşte zidal prin contrafortari
c rescând spre jos, faţă de zidal plin ro.m ani<'.
Ca ş i la Borzeşti. naosal n 'are sînari.
-- Pronaosu l , ca la Piatra ş i l a Borzeşti, are
d oaă bolţi în calote sferice separate prin­
tr'un arc d a bloa rezemat, ca cele d i n naos, Fig. 1 0 4 . S c h e m a împingerei arcuri lor

pe o serie d e console etajate, care sasţin trei

serii de arcuri longitadinale de a langal zi ... curent ca chenar dreptunghiular şi ca baghete
darllor exterioare . î ncracişote, pe baze mici ornate.
l\eeste boltiri ca d oaă calote a pronaosalai Uşa de i ntrare, în arc frânt, ca tora ri şi
se pot com para şi N I acele dela Baia şi ca co\?ete dapă tipa! obişnuit, e pe peretele de

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 7 .J

m iazăz i ; - sant baze mici împo�

dobite. In l u n etă, în loc de \?r'o
icoemă, era o piatră ca ornamente
goti ce " ra ionante" cum se \?ede şi
Ia Piatra. 1\ceste orncun e n te sunt
numai în rel ief adânc şi p i atra n u
e î n în tregi me pe rforată c a m se
o b işnaeşte ; aceaş i obserN.Iţie se a...
plică ş i la fe restre.
Pe acelaş perete al pro naosa l a i
se \? e d e o fereast ră m a r e ca o r n a...
mente gotice ; ca mai totdeauna,
m enoal ce o împărţea în două l i pseşte,
fi i n d scos la o reparaţie u lter ioară .
O altă fereastră s i m etrică pe partea
de miazăn oapte a fost z i d i tă . Pietre
scal ptate se \?edeau acuma câţh-\?a
a n i pri n carte şi ao fost z i d ite în
pri d \?oraşo l ad ăogat în 1 9 1 3 .
O altă fereastră d e a ce las fel 1

l u m i nează pronaosul d i n spre apus.

I n afară, b iserica z i d ită d e piatră
e în întreg i m e ten c u i tă. Soc l u l de
piatră c io p l i tă are un p rofil s i m p lu.
Sas sant d ouă rân d u r i d e o c n i ţe ;
ca de obicei, la rând al superior s a n t
d o u ă o c niţe pentru ana d in rân d a l
i n ferior. l\bsi d a a ltarului e poligo...
nală şi are nouă firide lungi.
O parti cularitate rară e preze n ţa
Fig. 1 06. Rllzboeni
Uşa exterioarll.

unor contrafortari , o b l i c aşezate la

începerea acestei abside, poz iţie
care n u prea are raţiu n e de a f i .
1\ceste contrafortari de p iatră d e
tali e au p rofilele o b işnu i te, i a r s u b
fereastra altarului s e mai găseşte u n
m ic p i c i o r d e s pr iji n .
l\fară d e ferestrele m a r i d e care
am \?or b it, m a i sa n t două ferestre
m i c i , Ia al tar ş i la naos ; a treia,
cea de m i azăzi e schi m bată. l\ceste
ferestre sant ca c henar d reptun­
ghi ular ingust, ca baghete incrucişate
Ia colţuri le exteri oare iar înăuntru
înch ise sas î n ogi\?ă. Scal ptaro in
piatră a acestei biseri c i n u este tn
ge neral prea frumos executată ; d e
altm i n trelee straturile d e. s p o ială , d e
care n ' a scă pat, mai contribae la
aspectul lor m a i puţi n e lega nt.
F i g . 1 0 5 . Rllzboeni, Uşa Int erioară Ca la Piat ra s i la Vol o,.,fit , se
1

inp.org.ro
 COM I SIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

află răsunătoare, câte două în fiecare parte,
care aeri sesc spaţiul deasupra bolţilor ; dia ..
metrul lor e de cam 2 0 ce ntimet r i .
Na se poate \?edea, d i n ccwza. tencae lei , decă
se află cărămtzi smălţa ite sau rotocoale,
care are acelaş profil ca coperti nele medi ane
a le contraforturi lor. ·
Cornişă sub straş ină nu se \?ed e. l\ coperişol
e înalt şi ln\?elit ca şin drilă ; poartă d ouă tar­
n uleţe de lemn adăogate în \?eaca l al X I X - l ea .

OJ
:::1
QJ
o
"'
�

....
o
00

;r
"'1
,.,
OJ
�
;;;
"<;)
"'1
o
:::1
Cll
o
"'
c::
o

cam e foarte probabil că sant, fii n d d ată
marea ase m ănere e b iseri cei n oastre ca cele
d in Piatra şi d in Borzeşt i .
P isania d es pre care a m \?Orbit e acope rită,
pentrd a o feri de ploae, de o m i că cornişă
In i n terior nu s e \)ăd u rme el e pictură .
f\cuma câţi 'Ja a n i (in 1 9 1 3 ) , s'a fă cut o
urâtă zugră\?eală cu şa blon. Cei care au pre­
z i d at la această artist ică reparaţie aG crezut
de cu\?i i ntă ă-şi imortal iseze n umel e, panân�

inp.org.ro
 BISER I C I LE L U I ŞTEFAN CEL MARE Hl

d u... Je, precu m şi ale antreprenorilor, ve o d reaptă înainte d e curbura po!igonală a

placă d e marmoră aşezată în p rona.os d e a.bsidel.
asu pra. uşei na.osului, a.stupând firi da icoanei. Jur împrejur sunt d ouă rânduri d e ocniţe ,
Stefan
' cel tlare , mai modest. s i�a asezat i a r l a absidă treisprezece fir i de Jungite . Pi­
in afară pisa.nia, aceasta aşa de f ; umoa � ă ş i ci oarele ocnitelor care sunt patrusprezece,
de m işcătoare nu core pu n d co
pisa.n ie. a le fir idelor; iar
la rând a l d e sos
BO RZEŞTI sant câte d ouă
n işe pentru ana
B iseri ca d i n la rând al de jos.
B o r z e ş t i , ca . Faţa.d a e de
hramul l\dor­ piatră brută, iar
m i rei l'î. a i c e i p i c i o a r e l e şi
Domnului, a fost arcurile fir i de­
zi dită în anii lor lungi ş i ale
1 4 93 - 1 4 9 4 . ocniţelor, de că­
E de an tip rămidă ; împre�
care pare, pe jarul toa.tei clă�
d i n �tfară, mai d i r i san t câte
slmpfa nea\?ân d trei rânduri d e
nici sîn ari late ... c ă r ă m i z i sa b
ra le, n ici con­ ferestrele mari
traforturi, n ici ale pronaosu lo i ,
turlă. Seamănă Fi fj. 1 0 9 . Rlizboeni, Fragment al aşei exterioare si câte trei rân-
,

ca bisericele d in dari d easupra

Piatra şi d i n Războen i ; este totuşi, în sim­ lor, i m ed iat sub rân dal i n ferior de ocniţe.
plicitatea ei, elansată şi elegantă , atât ln afară l\ceste cărăm izi sunt s mălţui te \?erde, în
cât şi înăuntru . Se compune d intr'un naos d ouă sau tre i tonuri .
cu altar şi an pronaos separat printr'un zi d . De asupra ocn iţelor mari mai \)i n e an rând d e

Fig. 1 1 o . Rlizboeni, Pisan i a

Pro comidia ş i d iaconica l-nu e xistă, c i si m pl e
n işe m i c i î n z i d u l altarului, fără ferestre.
In afară , în d reptei ! pronaosu lui şi al nao­
snlui, zi d u l merge d rept până la absi dă:; cl apă o
m ică retragere, urmează o scurtă parte
că ră m i zi s măHo ite. In ti mpanele arcarilor sant
aşezate câte trei d iscuri smălţaite de o formă
sim plă, ca nişte farfurii� ce\?a adâncite cu un
bamb la m i j loc, aşa cum�se \?ede şi l a Pi atra,
la Neamţ şi la sf. Gheorghe d in Sacea\?a.

inp.org.ro
82 COM lSI UNEA M01 U '\ENTELOR ISTORI CE

Sant 'Verzi, galbe ne, cafeniu desc his şi por� şi uşor ogi\Jal înău ntru, are canoscatele ba�
tocalii. I ntre ele se găsesc m ici piese în tre i g hete încrac isate. Sant la fel <;a cde de la
,

colţa ri care a m pl ă locul gol şi care sant Ră zboeni, de la P iatra s i asemănătoare cu

tot colorate ca si ' rotocoalele.
Un soclu, ca un profil de o p iatră tare
cenusie, înconjoară biserica. Fie care colţ e
înse � nat printr'o piatră ciopl i tă mai mare.
De la soclu î n sas colţuri le sant alcătuite
cele d e la Popăaţi, Hârt ă a , Dorohoi.
Intre naos şi pro naos este o uşă, ca de
o o i<:ei cu chenaru l dreptunghiular s i malarele
încruc işate. Sa nt de un ti p ce\Ja � a i s i mplu ,
cl ar foarte asemănător ca asa interioară de
,

de pietre cioplite regulat afară de coada lor
care ră mâne neregalată . Sub streaşină e o
cornisă d e piatră s i m p lă.
'
la Războeni, cu toate că n u sunt aici baze
mici la colonete.
Bolta naosulai nu prez intă arcari le diagonale

Fig. 1 1 1 , Borzeşti

Uşa �d e intrare in a xa b ise ricei , pe latura obişnuite în această \n· e me peste arcuri le mari,
ele apa , are m u lare gotice în arc frânt, care iar bolta c în catotă sferică .
se o presc jos pe an plan incl inot fără baze Este d e o b er"Val că, î n loc c a ,arcur i le
m ici ; de asupra ei este :o ocn iţă în plin d u blouri să fie ali pile pre răsărit 1e acel e
ci ntra. fere trele mari a l e pronaosu lui u n t ale absidei, iar spre apus de zidul median
In n u m ă r el e patra, a u în partea l o r ele s u s despărţitor, cum se "Vede ta mai toate biseriw
o orilamentaţie " raionantă " ca cercuri încru­ c i le din ti m pul ce ne ocupă, se mai interw
c işate ; a\Jeaa câte an mt"nou care le îm părţea calează arcuri trans\Jersale care cad pe un
în d ouă. Scal ptara e desta l de med iocră. m i c arc l i pi t pe pereţii nord şi sad ai nao­
Ferestrele naosalai şi a altarulu i sant înguste sa lai. Se formează aşa câte an fel de mic
�i lungi te . Chenara l, d re ptunghiular în exterior com parti ment la Est şi la Vest al naosalui.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 83

Acest adaos contribue la lungirea bisericei
precum ş i îm părţi rea boltelor pronaosnlui
printr'un arc trans\?ersal.
Fiecare dreptunghiu astfel format este re ...
d us, prin câte două arcuri largi în fiecare
parte, la un pătrat boltit ca o calotă .
Picioarele arcurilor trans\?ersale (dublouri),
plicitatea lui aparentă, ca un tip mai e\?oluat
faţă de bisericele buco\?inene şi de cele oră ..
şeneşu ca Bacău, Dorohoi , Popăuţi, Hârlău,
şi mai bine gândit în pri'Oinţa combinaţii lor
de echilibru. 1"\.arele ferestre a le pronaosului
sunt ş i e le o i n d i caţie în ace laş sens . .
Surprinde li psa arcuri lor trans\?ersale piez işe

L I 1
O '1 � 1,. S c;.

1 1 1 '= 1 r r r
7 6 ""1 A. O ......,

. , , , . .

Fig. 1 12. Borzeşti , Secţiune longitudinali!

Fig . 1 1 :.; . Borzeşti, Planul bisericei

atât în naos cât şi în pronaos, sunt de piatră
frumos cioplită cu mnchiile teşite şi ajung
până jos printr'o succesiune de console de
forme di\?erse, reducând astfel lărgim ile de
boltit. O combinaţie la fel se \?ede la Răz..
boeni şi la Piatra.
Borzeştii se prezintă astfel, cu toată sim
ale boltei naosului, caracteristice moldo\?eneşti
Poate să fi fost şi să fi d ispărut ? Numai un
stadiu amănunţit al acestor bolţi ne ar putea
da an răspuns. Este totuşi de obser\?at că,
în general biser icile l a i Ştefan cel 1"\.arc ce
au a\?nt turle au .a\?ut şi sînuri laterale şi
.... contraforturi. Putem deci admite c o s igarClnţ6

inp.org.ro
84 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

<
...
0..
...
""'
...

<
...
�

inp.org.ro
B I SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

Cl
u:

inp.org.ro
COM I S I UN EA MON UMENTELOR I STOR T CE

Fig. 1 1 8, Borzeşti, Ferestrele pronaosulni

Fi g . 1 1 9. Borzeşti, f'isanio

inp.org.ro
 B I SE R I C ILE LU I
că Borzesti l nrr a a\)at turlă si deci construc�
, ,
tora! nu a simţit nevoia să reducă mai mult
d ia metrul ca lot ei u şoare, oblicitatea împin ...
gerilor fi ind în dea.�
jans com pensată prin
V:
arcurile latera le şi
1
·consolele p i lastrilor.
l Pe asciori i întrărei
f
'1 .
se văd n işte semne
care sant probabil
semne lapi dare ; ase­
menea şi pe un stâlp
d i n înăuntru. Pe zi­
darile exterioare sant
şi rr. alte grilfite şi
însem nări d e n ume
ca date : 1 6 80- 1 7 0 2 ;
sunt si caricatare.
,
La d reapta i ntră ...
rei , sas, pe zidul de
apas se vede p isanin
ca o m i că cornisă
.
1
de apărare şi care
spanc : , ,Io Ştefan
Voe'Jod, cu m i la l a i
Dum nezeu D o m n al
ţăr i i f\oldo\?ei, şi cu
p rea iubitul fiu al
său l\lexa n d ru , a
zi d i t acest hram, care
este în Borzeşti pe
Totraş, l\dorm irea
Predstei de Dumne...
zeu Hăscătoare, pen ...
iru rugăciunile sale
şi pentru pomenirea
sfânt răposaţilor mo­
fig. 1 2 0. Bon:eşti , şilor săi şi ·părinţilor
Pilast:-u interior
săi ; şi care a. început
a se zid i în anul
7 0 0 1 (= 1 493) I u l ie 9 ş i s'a săvârşit în
.
anal 7002 ( = 1 494) iar al Domniei l a i
unu l al treizeci s i opta�lea curgător tema l a i
Octombrie 1 2 ' ' . '1)
N'au rămas urme de p icto r i în biserica·
care · e albă înă a n trn numai două i coane de
o dată mai recentă sant zagră\?ite în dreapta
şi în stnnga. uşei naosula i ; se mai \?ede şi
pictura tâmp lei, care este d e zid . f\fii sunt
în b iserică pietre de mormânt de o \1ârstă
mai noaă.
1) lo r go, - Inscri p ţii .
inp.org.ro
ŞTEFA CEL MARE R7
P l l\ TRJ\ (HEF\t\ Ţ)
B iserica el i n Piatra , cu hramu l Sfântului
Ioan Botezătoru l, este u na din rare le. biseri c i
d i n wemea lui Ştefan cel f\are care s ă n e
f i ajuns cu paramentul ei intact. l\ fost z i ...
d ită în ani i 1 49 7 - 8 .
Ca bisericile d i n Borzeşti şi d i n Războe n i ,
formează an grup aparte, precum am m a i ară�
tat dmd am \"?Orbit de aceste c lăd iri, din pri�
c ina s istemului de pi lastri angaj aţ i ca consolc
etajate care ser\?esc a pri m i împi ngerea. bol�
ţi lor, şi d i n pric i na d istr ibaţianci speciale
din i nter ior care e aproape . la fel la cele
·
tre i biser i c i . Haosu l are, numai în i nterior,
m i c i abside laterale care n u ex istă la celel 'altc
două biserici . E acoperit printr'o calotă sferică
saperpasă sistemului d e arcuri p iezişe b ine
cunoscut.
Pronaosul are aceiaş împărţeală în două,
prin tr'u n arc mare tra.ns\?ersal, ce am \?ăzat'o,
şi e boltit prin două calote sferice. l\t8t în
pronaos cfit şi în naos, găsi m doaă etoje de
arcu ri long itadinale dcalanga l z i d arilor şi
rezemate pc consolele p ilastri lor.
!\ceşti p i lastri ca console sant de piatră
de tal ie bine l ucrată, ca muchiile �eşite şi
sant în general ce\?a mai s i m p l i ca cei_ de la
Borzeşti ş i Răzb.o eni.
S'au mai găsit pe
părţile neacoperi te de
\?Opsea., semne l api­
dare. Zidul d espăr­
ţ itor a fost scos la o
epocă ce n'o cunoa­
ştem ; aşa ca chena.ra l
dreptunghiular se gă­
seste acuma reintre-
,
baintată în m ica clă-
'
d ire ada o să în fata ,
uşei de intrare.
Uşa de intrare, în
arc frânt si ca· cun os-
,
catele toruri s i ca\Jete
,
eşind d e pe m iCI
. baze orna.te, c aşe­
zată pe z id u l de
m iazănoaptţ. l\ ltaru l
e însoţi t ai c i de a•
ncxele sale obisnuite. Fig . 1 2 1 . Borzeşti , O consolti
,
Prosco m i d ia. are o
mică ferăstrai că. spre răsărit, dar d i aconical
a fost transformat şi întrebuinţat spre a se
face o intrare pe latura �adică, într'o wcme
88 COMISI UNEA MO UME TELOR ISTORICE

m od e rn ă : Tot aşa s'a făcut o scară ( c a r e dace dreptul nao a l a i zidul e de o gro imc mni
Ia an amvon), semicirealară în plan, săpată mare până la înălţimea. naşterilor bolţ i l o r şi

rn ziaal ae nord a.! naosala i . Pe d in a.fa.ră, e încadrat între două contrC!fortari, eşitara t oată
biserica d i feră de cele !alte canoscate ; în fiind acoperită de o eope r t in ă d e piatră de talie.

inp.org.ro
 BISER I CI LE LUI ŞTEFAN CEL MARE

...
1 .�.. .1 1 1 j 1 ! . 1 t 1 1 1 1 l 1 1 1 1 ! 1 1 1 1 1 • !
.. ... ... ....� -
• ' ' •

" 1- .!> 4 '5 7 � -� "'-'1 .,� � ." �o,.

fig. 1 23. Sf. locm•Piatra, Secvune longitndinală (Rele"eal şcoalei de arhitectură)

'
-o

fi g. ! 2 4. Sf. loi.'ln Piatra, Planul biserlct-i (Rele"eal şcoalei de- arhltectorll)

L2

inp.org.ro
!JO COM I S IUNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

Bi�t KA-Sf.-M1
fiAWrii\AnŢ.

�
Fig. I 2 5 . SI. Ioan Piatra, Secţiuni trans11ersale. (Rele11eal şco alei de arh itecta�r1i)

Găs i m s i o
'
în1ja rai ed i fi c i u
pereche de con· lai u n patern i­
trafortur i aşe� subasment. Pe­
zate la. 4 5 ° la rete le e de pia ....
ung h i a r ile de a­ tră brută ; d i n
pas a le prona­ d istanţă î n d is­
osa lai şi u n alt tanţă , câte tre i
m i c p i cior de râ nduri d e cără�
spri j i n în axa m iz i a l c ă tuesc ,
a ltaru l ui . Jade.... j a r îm prejara 1
când după aces­ b isericei, o ban­
te c r i teri i, am dă continuă : o ­
putea a\)ea bă­ dată sub fere·
n u i a l a c ă b ise· strele m i c i ale
r i c a a a \) u t naosula i , pe ar·
c ân d �\)a o tu rlă. mă d e a s u p r a
l\ceasta rămâne l o r, cea ce co­
o simplă i poteză , r e s p u n d e cu
n e fi i n d n i c i u n nasterea arcuri-
,

alt i n d i c i u . lor fe restrel o r

Fa.ţada este mari ale pro­
a n a d i n cele m a i naosa l u i si în
'

ca r a c te r i s t i e e fi ne imed iat sub

d i n a ceastă we· întâ i a ! rând de
me. Un soclu, o c n i ţ e. Sant
larg tratat, c a o două rân d u r i d e
frumoasă profi ­ aceste o c n iţe ;
latară formează Fig. 1 2 6 . Si. Ioan Piatra, Uşa i n terioară (acuma mutată la noal pri d11or) după obiceiul

inp.org.ro
B I S ER I CI L E LUI ŞTEFAN CEL MAR E 91

o;
u:

inp.org.ro
 COMISIUNEA MONUME TELOR ISTOR I CE

o
"'
:::l

:n_
:0

o
r:»
:::l
'1l
�
'"1
r:»

inp.org.ro
BISERICILE LU I STEF A CEL MARE 93

""
u

5
....,
...
.8
!lj
...
....,
c::
o
u

o
t<"J
H

inp.org.ro
H
! COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

Fig. 1 3 2, Sf, Ioan Piatra, Pisa ni a

Fig. 1 3 3, Sf. Ioan Piatra. Bolţile naosolai

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 95

constant, cel inferior e mai mare şi pentra
o ocniţă de jos a\Jem doaă din râ.ndal
de sas .
In ti mpanţle ,arcatarelor se găsesc roto-.
coaie smălţaite de acelaş tip ca I a Borzeşti
be ne, ca câte an rând de cărămizi de de ...
sobt, între ele ş i deasupra lor. No \Jedem aici
aceste m i ci trionghiori smălţaite ce le gă-.
sim la Borzeşti şi la Hârlăo. - Deasa...
pra frizei smălţoite mai \Jin câ.te ... \Ja rândori

Rg. 1 34. Sf. Ioan Piatra. Fereastrll. la pronaos

(şi la mănăstirea Neamţoloi). Sant câte trei
rotocoale în râ.ndal i nferior de ocniţe, iar
namai câte anal în timpanele rândolai d e
sas. P e armă \J i n e o friză composă de doaă
rândari de d iscari, alternati\J \Jerzi şi gat...
d e cără m iz i ş i o cornişă d e p iatră profi lată,
i m e d iat sab streaşină..
Cărămizile aparente smălţoite sant \Jerzi
şi galbene de diferite tonalităţi. Se \Jede
grija de a alterna în mod regolat colorile:-.

inp.org.ro
96 COM ISI UNEA
Este o chestiune de a se ştie docă M fost
s i cărămizi aparente rosii
' de la început, asa
' Borzesti.
� am e acama, sau dacă aa fost. tontc: colorate
şi le a cilzat smalţn l .
Unghiurile clădirei sunt d e o piatră cio­
plită ca grijă ; coada lor însă e neregalată ,
Fîg. I 3 5 . SI. Io an
şi a\?em aici o probă că aceste neregalari ...
tăţi nu prezentau nici a n incom,enient pentru
constraclori i d i n această 'Vreme, căci \'>edem
cam rotocoale smălţaite sant aşezate până
la piatră cioplită, \1ârânda-se prin neregalari­
tătile cozilor pentru a întrebuinţa tot spaţial
WNUMENTELOR ISTORI CE
liber. 1\cc:aşi obser\?aţle se poate face şi la
'
faptul că paramental pietrelor cioplite şi
a cără mizelor si rotocoalelor smălţuite sant
in planul zidăriei, arată că nic i părţile ne ...
împodobite nu au fost tencu ite, căci în acest
f'intra. Contrnfortol mic a l altarolui
caz ar fi fost ţinute ce\'>a în retragere, aşa
ca suprafata tencaelei să fie cel puţin în pla�
nul paramentalai aparent.
Contrafortarile despre care am \?orbit sant
lucrate ca îngrijire ; partea lor superioară e
acoperită printr'o tabl ă de piatră profilată
inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 97

· după prof i lele tonoscule. De asemenea, resalitu l mijloace decorati\'?e, fără n 1 c 1 an artificiu
median are ·acest profil de p iatră ciopl ită ce'! înşelător, total fii n d potri\Ji t cu clima ţărei, bise....
întâl nim, aproape fără excep\ie, la contra... rica Sf. Ioan este o excelentă pildă de
forturi . , ra�iunea şi de adevăratu l ban gust de care aa
l\bsida mare are nouă firide lungi le, care dat probă arhitecţii d i n 'Vremea l a i Ştefan cel
nu întreru p rândurile orizontale de cărămizi 1"\.are.
aparente ce fac înconjurul bisericei. l\ceasta Interiorul, d in nefericire, s i-a pierdut
este un argument în contra presupunerei că podoaba de zagră\?el i ce de sig � r a E\\'? O t·O ;
aceste arcatari oarbe eraa zugră'Oite. azi n a mai regăsi m n i mi c sub arâta \'?opsea
La altar si la naos a\?em ferestre m i c i înnegrită ce acoperă toate z idurile.
,

ca chennrul dreptunghiular şi cu baghete Semne lapidare să găsesc pe ici pe colo.

Fi g. 1 3 6. S Y . Ioan Piatra. Bol�ile pronaosalai

incrucişate care forr.,enză înăuntru un arc: 1\ fară de cele ce am semnalat p c pilastri!

uşor frânt ca la Borzesti s, i la Războe n i .
Pronaosul are p e l at � ra de miazăzi două
ferestre mari ca· mulare , însă fără ornamente
(cel paţin în ziua M azi) ; pe partea de Nord
pe lângă asă, na mai sant desch i d eri în
,
pronaos.
In n işele ocniţelor mari se 'Văd câte�va
inlerior i, mai sunt ş i pe soclu, ca şi câte... \lo
grafite fără dată.
Pisemia e aşezată pe peretele de Nord
lângă aşa de intrare :
, ,E\'? e\?iosul şi iabitorul d e Chrio:;tos Ioan Şte ....
fan Voe-vod cu m ila l a i Dumnezeu Domni ..
tora! ti�ri i 1'1oldo'Vei fiul lui Bogdan Vodă,
'

găuri, aşa numite răsuflător i , care \'?entilează a început a zidi ş i a e\?erşit templul acesta
podul bisericei. în numele nascerei cinstitalui ş i slă'Vita l a i
Elegantă în simpl i citatea ei de l i n i e şi de prooroc: şi înainte - mergător ş i botezătoralni
]�

inp.org.ro
!:!8 COM I S J UNEA MONUMENTELOR I STORI CE

Ioan, spre rug a. şie şi Doamnei sale 1"\a.riei
si iubitului lor fiu Bogdan. Carele a. început
� se z i d i în anul 7005 Iulie 1 5 ( 1 497) şi
s'a. se\?erşit la. 7006 ; iar al Domni rei lai,
anal a l 42�lea. curgător, Juna Noembrie unspre­
zece zile''. ( 1 498) 1 )
=
1"\ A.N Ă STI REl\ NEl\1'1 TU LUI
'
B iserica m are a 1"\ănăstirei Neamţul u i se
=
deosebeşte de toate celel'a.lte d i n \?remea lai
Ştefan cel l'1a.re prin d i mensiunile e i mai mari,
prin înălţimea. ei, dar mai ca seamă prin noua.
d istribuire în plan.

Fig. 1 3 7 . Sf. Ioan Piatra. Uşa exterioară

Şi Piatra. ca. ş i Popăaţi ş i... a păstrat cJo ...
potniţa, despre care \?Om \?Orbi mai la
armă.
Intr'ade\?ăr n a mai găsim a ici s impla îm ...
părţire în naos (cu altar) şi pronaos.
Găsi m o încăpere i ntermediară unde sant
aseza.te mormintele, încăpere care era sepfi...
r �tă de naos printr'un perete acuma. d ispărut

poziţie este aceea. a. b isericilor d i n \?remea.

si înlocuit printr'un arc mfire. 1\cea.sta d is..
1 ) J"ielchisedec. - Notiţe i storice şi arheologice .

inp.org.ro
B I SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 99

00
r')

O>
u:::

inp.org.ro
100 C OM I S I UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. r 3 9. Biserica l'îlinăstirei l'{eamţoloi, Secţie !ongitodioalli (Dopli RomstOrfer)

Fig. 1 40. Mănăstirea Neamţoloi, Plana! bisericei (Dup ă Romstoder)

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 101

fig. J4 I. l'UI.năsti rea Neamţalo i , Ferestrele Sod ale pronaosolai

Fi g . I 42. Neamţ, Ferestrele Vest ale exona rtexolai

inp.org.ro
 COMI SIUNEA MONUMENTELOR I STOR I CE

:n
::0

:z:
l1l
O>
3

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 103

lai Petl ..1 Rares si dacă considLrăm plan ul ca în b isericele până acuma stud iate şi an
biseric ei ca prl d � oral adăoga t u lterior şi îl altar de asemenea '
mai lungi t ; absidele late...
comp arăm ca planul Probote i , care poate fi rale sunt în semicerc complet. Boltirile si '

considerat ca plcmal ti p al epocei lai Rareş, nasterea tarlei sunt CLle obisnuite. Pe armă
' '

'Oom constata o asemănare perfectă, d i feren­ 'Oine compartimentul mormi ntelor boltit ca o
ţele ne mai fiind decât în detali i . singură calotă aşezată pe arcuri oblice şi pe două
Iar comparaţianea secţiun ilor longitad inale largi arcuri longitad inale rezemate de pereţi .
si a ele'Oatie i
' '
Pronaosul e
- a \Jederei -- împărţit în două,
clădirei ne \Ja ca la Piatra, la
confirma în a­ Borzeşti, la Răz­

)
ceastă impresie. boeni, printr'un
1\ d ă o g i r e a arc ca nLr\Jare
compartimenta� sprijinit, prin
lai mormintelor mijlocirea o nai
- care o con­ capitel, pe an
siderasem od i­ mănunchia de
nioară ca ana colonete anga­

,
d i n coracteristi­ jate. 1\rcari lon­
c ile 'Oremei lui gitud inale largi
Rares - s'cr în- redac si cliCI
'
făptuit deci In spaţial care e
sfârş itul dom­ boltit prin ca ...
niei lai Stefan '
lote sfLrice ca
cel ./"\.are. Cea- în compartimen­
l'altă mare clă­ tul de alături . .
dire a anei 'Oremi 1\rcarile Ion ...
mai apropiate, g itudinale cele
Sf. Gheorghe d i n mai dinăuntru
Sacea\)a - ase­ sunt rezemate pe
mănătoare ea ner'Oarele trans-
măr i me - nu 'Oersale p r i n
nre această d is­ ajutorul unor
poziţie, cu toate console împo­
că are si dânsa
'
dobite cu m ic i
cara c t e ristici scuturi. 1\ceaşi
nouă ; lărgirea d i spoz iţie o
foarte mare a \?Om găsi Ia Pro­
arcari lor mari bota. B iserica
d in Est si Vest
'
se term ină ac�
ale naosa l u i în tualmente, spre
local succesi u­ apas, prin prid­
nei de arcuri \?Orul adăogat
mai înguste ce o probabi l de Lă ....
g ăsim l a Neamţ, Fig. 1 4 5 . Neamţ, fereastra absidei Sad pasneanu 1 ) .
şi care a.a ace-
'

1\ceastă opi-
eaşi meni re, aceea de a lungi nal?a. De alt­ nie este întărită pri n faptul că uşn de intrare
m intrelea şi Sf. Gheorghe are mai multe despre Sad este în acoladă, fără altmintrelea
puncte de apropiere ca Neamţ, şi împreună de n i c i o ornamentaţie. 1\r fi fost de alt­

,
cu Probota , formează an grup care - studiat mintrelea destul de strania ca la o b ise....
deose b it - ne permite să urmărim transfor­ rică - cea mai mare. d i n câte Je....a făcut

-
marea ce s'a operat în acest restimp de cam Stefan - să fie rămasă asa de i ntrare asa de
tre izeci si cinci ani.
' '

1\'0em ' deci, în rezumat, an naos mai lung ' ) lfi1'!Jtt 1'\i'inlistirea l'leamţo lai pag. 8 6 .

inp.org.ro
1 0-l COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

.
simplă. Este malt meli firesc de a �rede că l'î.elehisedee spune :
somptab al portal în ogit>ă care dă în pro .... "Langă b iserica a doaa a Sfântului Gheorghe,
naos s i care e m a i ornamentat si mai mare s'a găsit, îngropată în pământ, o bucată de
'
decât ' cele ale celorl'9lle biserici, a fost fă cat p iatră. ca o inserlpţiane frumos lucrată, cea­
ca i ntrare principală d espre• exterior. l\real l'altă parte ru ptă s'a perdut. D i n partea con�
în acoladă na' l găsim ni eăeri în t>remea lai sert>ată se t>ede că ea fusese pasă la \?echea
Stefan cel 1"\.are si ' de abia după moartea lai eclisarhie de ctitorul ci ; dar refăcându-se
P et r a Rares, edem la Eoiscopia d in Ro ... aceea eclisarhie, peatra ca i nscriptia ei s'a ne­
man ( 1 5 5 0), pe armă la B istriţa ( 1 5 5 4), la grijit. Partea răm asă din inscripţia ne sună aşa :
îl \?

S latina ( 1 5 5 8) << ( C a 'VOinta

.
ase-zat tot la în· Tatălui) c a co� ­
trarea în prid- lacrarea Fialai,
\?Or. si cu se\?ersirea
Sântului D' a h ,
'

E ade\)ărat că
pisania se gă� eată e a . . . am
,
seste a
'
s e z a t ă făcut aceasta eli·
lângă uşa prid� şiarniţa în zilele
t>orolai, dar faţă e \? S e \? i o s a l a i
de probele cele­ Domnului nos­
l'alte nu încape tru Ioan (II ia�,
n ici o îndoială fiul lai Petra
că p isani a a fost Yoe\?od) ca m i la
mutată din local lai Dumnezeu
e i primiti\?. Doar Dom nitorul ţerii
la Vaslui si la'
l'î.o!do\?ei în anal
Haşi am regăsit 7 0 5 7 ( 1 5 4 9).
=

pisaniile lai Şte­ luna Iunie 7 " .

fan pe ziduri noi Chenaral . go­
·

sau refăcute. tic al aşei , d rept­

S'ar mai pa tea unghiular ca ba­
presupune că pi· ghete incruci­
sania nu e con­ şate dar fără
timporană ca earbara d i n col­
construcţia b i­ ţuri le i nterioare
seri cei. D-nal ce găsim totdea­
Iorga 1 ) obsert>ă una, nu se regă­
că forma l itera­ seşLe, t n acest
ră e neoblşnoită , mod, într'altă
a lta de cât cea parte.
î n tr e b u i n ţa tă Execuţia însă
până atun cea şi a chenaraloi (cn
sub o formă re� Fig. 1 4 6. Nei'lmţ, Uş<� interio3rlî.
toate că azi e
torică nouă. îmbăesit de cu­
l\re şi crn chenar de frunze stilizate, de on loare) e la fel ea la chena.rele eelel'alle ; aeeaşi
moti \? cunoseot într'ade\?ăr atat în secolul al decizie de factu ră, aceleasi . muchii a cutite ,
X V-lea cât si . în al XVI- lea dar cum nn găsim ş i nete, �celeaşi baze ornamenlate.
'
fa n i c i o altă pisa.nie d in \?remea lai S tefan. Este deci extrem de probabll că acest che­
Un alt element actoal a l planulu i e -oe . t­ na r e el in \?ren�ea lai Stefan . cel l'î.are, si este
'

minteria c a re comun ică C(f d i acon ic(f l ş i are de asemenea probabil că pro\?ine d i n pe...
o intrare directă d in afară. relele ce epară nao al de camera mor...
l\eeastă \?eştmintărie este fldăogată u b m intelor.
domnia l a i l li aş şi refăcotă m a i târzio2). l\rcol ce'l î n l o eaeşte azi e rezemat, pe
') iorga - t\ilnilslirer� Ne<�mţulai . pereţ ii ele .ord şi Snd , pe l argi eonsole ca
· ) t\elchisedec - Notiţe istorice pag. 4 . an profil, care no are nimic gotic, dar e

inp.org.ro
 BISERICILE LU f ŞTEFA CEL MARE 1 05

execat�t dapă principiile renaşterei italiane, principală de introre în pronaos pe peretele

de l\pas si
a dase noaă tot prin l\rdeal ; asemenea înria� ' în axa b iserice i ; e mai l a tli si
rire na se do\Jedc:şte sub Ştefan, dar s�b Ra� mai înaltă de cât de obicei ; aşa propria zisă ,
reş în m ai malte r&ndari. ca rama ei dreptanghialară, e prinsă într'an

fig. I 47. Neamţ, Uşa principală a pronaosalai

Trebue semnalat încă în'-J nterior foarte fra ...
moasa o ş ă de trecere d in pronoos în naos,
care arată, pe lângă bogăţio. bozelor şi a colo�
netelor, o execatare perfectă, şi m11 reoţn aşă
chenor bogat malarot în ogi\Jă, C:\20Zllt spre
exterio r ; iar an al doilea chenar dreptanghialor
caprinde tot portolal. In lanetă este i coana
ZO!Jră\Jită a 1'\aicei Domnolai.
1t

inp.org.ro
106 COM I S I U EA MO U .ME TELOR I STOR ICE

t->c postamentul ce S(J poa rtă bazele fr u ... parte profi l u l . S î n u r i l c p o l i g o n ale au rân­
mos l u c rate a l e c o l o n et c l o r , e s ă p a t ă o orna ... d u r i l e o b i ş n u i te de f i r idc, şap te la a l ta r şi
menta ţ i c guti c ă , u n ·rttnJ super ior m a i m i c elite c i n c i l a o bs i d e l e laterale .
De asu pra lor,
şi mai g ingâş ş i u n rând d e jos m a i mare ; ş i j u r î m pr ejuru l b iser i ce i , uin d o ă rtlnd a r i a
a. c c fi s tă î m po d o bi r e c o m pusă d e se m i ce r c u r i d e o c n itc, ce l i n fe r i o r m a i m a r e , cele de
î n tr ctă i a t c ş i cu fl o r i J e c r i n l a \:>etrfa r i l e l o r , asupra mai m i c i, două mici pe n t r u ano
c de an moti \1 ce' ! găsim pe t u rn a ! eate� mâre.
d ro l e l o r gotice d i n Cluj, d in B istriţo în 1\ r denl , C o n i r a f o rtu r i î n alte se r i d i c ă în trepte, în
si la t u rn u l cotcdroleî d i n B rnso\:> ; - n a ' l dreapta şi în stli n g a sî n a r i l o r ; construc ţ i o
-o e ş m i n t e r i c i o
' '

moi ved e m în- t

tr' oltă porte l a s a p r i mnt unul
noi. din ele. A l te
Pe d i n aforo, două proptesc
b iser i c a arc o areal media.n oi
înfăţişore mult p r o naosG i a i
m tt i i m p u n ă� precum se va
toare dcc&t toatt \>euen s i l a. '
Sf.
eele c e le zi d i sc G he o r g h e din
Ş t t fa n p&nă a­ Su cea\>o - si
'

tu n ceo, Btât p r i n î n că. n l le Joaă

d im e n s i i l e p l o­ p iez işe sunt a­
n u l u i m a i m are , şezate In colţu­
cat p r i n î nă lţa­ rile p r i d \:> o r l u i a
rea ei. Unele a d ă ogat.
prefâce r i mai In fine, su b
m o d erne - d i n fereastra a l ta­
-oeocul a l 1 9-leo ru l u i , an n i t pi ...
- i-au schim- cior de sprijin
bat puţin în fă­ scund e aşe zat
ţ i ş a r eo p r i n o­ î n axa. bise r i c e i .
d ăog i rea unui Cele patra fe�
fronton cu o restre a le pro�
rozasli c a împo­ na.osu l a i sunt de
dobiri gotice, o f r u m oasă or­
p r i n ocope r i r ea n n m e n taţie go­
turl e i cu o în­ tică (raionont î n
ve l itoare b a l ba ... trecere spre
cată î n co r o nată flam bo i a n t); m e ­
de un l an te r n o a , n ou l d e s p ă rţ i t o r
şi prin o o r n o­ este d i n n de r i �
m e n toţi e n ouă c irc s c o s , aşa
sn b cornlşii. cam se întâmp l ă
flg. 1 4 8 . Neamţ, Uş11 \1eştmint6riei
Aceste p re­ mai totde a u n a
fac e r i , însă, no î n l'î o l d o\:>a.. Fe-
str i că d e cât p u ţ i n ospc ctul gencrol ş i i m preS iC\ re trele c a mere i cu m o r m i n t e na s u fe r i t şi m a i
g e n e ra l ă de m ă reţie.-. mu lt , toate o r n a m e n te l e fi i n d scoase.
Foţada este aca m a. î n î n t regi me ten cu i tă . De a l t m i ntrelea, g o l u ri l e d i ntre î n c o l ă c i�
I n t r ' a n e l c loc u r i , î n s ă , u n d e ace<.tstă î m brăcare tu n l e ş i raze le d e p i atră a [ c acestor rozase
a î n c e p u t a se d e g ra d a ş i c a d e , se u ă d că ră­ a a fost s i stemat i c u m plute, proba b i l p e nlrn
m iz i l e s m ă l ţa it e , v e rz i , galbene, brane, ak a e \:> i t 1'1 d i fi c u ltatea de a f i xa gea m u r i î n e l t ,
p i c ioarel o r nrcnd elor sînu r i lor si r o tocoalele ata n cea când -· pe n t ru a nşezCI eerce\.)e J e
d da turlă. So c l u l pute r n i c si �a o a. două d re p t a n g h i a l a rc: - s ' CI scos şi menou l din
esitară mai a p roope ele p ă mâ. t este si e l a.eo­ � m ij l o c , aşa c u m a m arătat m a i sas.
�
p r it d e o ten c a ia l ă , care îi ()Scun d � în mor�" fe restrel e cel o r t rei etbside <HT fo st a d ă.ogate

inp.org.ro
 B I SER I CILE LUI ŞT HAN CEL MAR E 1 1 17

u l te r ior, aşa c u m se \?C d e d i n fa p t a ! că. marg i n il e b it şi care poartă î n m ij locu l seu o rozasă
lor r a e p i c ioare le f ir i d e l or în
m i j l o c u l c ă rora ca ornamentaţie goti c ă . Asemenea ş i la t u r­
s a n t osezate. '
C â n d s a fă c u t acest adao '), s 'a nul de i ntrare în măr-ăs t i re, în portea e x�
'
scos s i ferestrel e \?echi, care erau d e s i g u r t r rioară.
'
m i c i , c u c h e n a re : drept a n q hi alare a ş a cam N'ar fi deci exclus ca - tot atuncea -

fig. 1 4 9 . Neamţ. VedtTe în pronaos

le M to a te b i s e r i c i l e lui Ş tefan ş i aşa p re­ să se fi aşezat şi ac e st e ferestre mai m�ri

�um le au s i b i se ri c i l e făcute si ma i în a r m ă

�
şi m a i l a r g i I a s î n u r i l e naos u l u i . S u n t n u m e ...
�
d e p i l d ă S r . ' Gheor ghe d i n Sa ea\?a, P r o bo t roase exe m p le , in \? e a c a l al XIX�Iea, de
s i a l te .
' a ceastă ten d i n ţă d e a. l a m i na mai mult i n ...
S' a aşezat în anal 1 8 2 4, p e partea d e A p u s t e r i o r a l b i s e r i c i lor.
a.! acoperişul ui, Fron ton u l d e s pre c a r e a m \? O r.... .1"\.ai este de o bser\Jat eă aceste fe restre

inp.org.ro
10 COM I S I U NEA MO U MENTELOR ISTORICE

sant foorte bine lucrate, ca mallă regulari­ l\ ceastă formă m a i l a rgă cu o g i \J fi m n i

,

tnte şi mai corect decât cekl'alte. Şi pro.... puţin pronunţată, corespunde ca sfârşitul go ...
porţiile sant altele, central eercala i ca care ticalai , în tranziţie spre renaştere. Din contra
s'a descris ogi\Ja, cade pe \Jerticala apasă a «tiers poinh ade\Jărat este carncteristicn n

Fi g . I 5 0 . Neamţ, Iircari in pronaos

ferestrei, pe când la. celel'alle ferestre sunt epocei cele mai pare - a m p a l e a zice
--a
aproximati\J în «tiers point», adică centrul se goticalai.
găseşte aproximati\J la 2/3 d i n lărgimea des .. In decursul \Jea<;o l u i al XIX-l ea, în momen ...
chizătarei . tai când goti cal a re\Jenit Jo modă ş i când

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 109

Fig. I 5 I. Neam ţ , Biserica mare Pisania

a început o fi sta diot ca deamă�

nunta!, s'au execatot în Occident,
în J\astria şi la noi, unele l ucrări
în acest sti l ca m ultă şti inţă ş i
corectitad i n e precum ş i cu o mere
obi litate de execuţie. Vedem astfel
încă ezi , framollsele pietre, anele
cioplite gata, altele namlli începute,
ale bisericei în sti l gotic începută
la Floreşti (Tato\?o) pe lll anal 1 8 50.
Şi, bine înţeles, se coate să se
lucreze în moda! ce părea a fi go�
tical cel m oi dosle.
Ferestrele obsidelor d e l a Neamţ
sant executate în sti lul raionant pe
c6nd cele ! 'alte ferestre sant de o
epocă m ei înoi ntlltă şi unde fantezia
cioplitori lor isi dăd ea moi l i ber curs.
Na este d � ci o i poteză riscată de
a presupune că ferestrele absidelor
· aa fost făcute în \?eacal al XI X-lea
odlltă ca r o zosele frontonolai şi a
t a rnalai de intrare.
Contrefortarile sant înolte si ' a­
jung până l e rân dal inferior de
ocn iţe ; resolltele lor accesi\?e sant
mai puţin pronunţate. C�l median
are profilul obisnuit ce�l găsim pre­
tutindeni la bisericele lai Ştefan,
d a r cel d e mai sas prezi ntă o în­
U.Iţişare moi d eosebită şi care na
e gă seşte într'altă parte, cel puţin Fig. 152. Neamţ Uşă de f�r

inp.org.ro
I lO COMI SIUNEA MO UMENTELOR I STORICE
în această \?reme. P iatra copertinei . e ridicată
in m ijlocul ei în sc9p e\?id.e nt d ecorati\? . I n
fine, acoperirea d e sas e m a i simpl� ca cele
o b işnuite ; se naşte întrebarea d acă n 'au fost
cam\?a reman iate aceste contrafortari, dac�
n'au fost înălţate şi lărgite in partea lor
superioară '?
Cornişa e de piatră de talie profi lată, dapă
an ti p d estul de simpla.
Turla o ctogonală este aşezată pe d o aă baze,
ana i n ferioară tot octogonală ş i a\?ând câte
patra ocn ite pe fie care l atură , iar baza sape ...
rioară e telată , în formă de octogon ca fi e
care unghia eşi t , ca la Popăuţi ş i la Tazlăa .
l\ c i sant două rând uri de ocniţe câte patra
jos şi şase sas pe fie care latură. Turla are în
axele pri nci pale p atra ferestre dre ptanghialare
ca malare s i m ple goti ce care se întretae, ca
la toate biseri cele l a i Ştefan cel 1'\are. ll.şa
trebue să fi fost şi ferestele naosa lai şi
ale altaralai.
Pe laturi le celel'alte sant contrafortari
m id ; fie care latură e împodobită ca firi d e
duble. Jos şi s a s m a i e câte an rând de
ocniţe, patra pe fie care latură. D e asupra
lor şi sub streaşi n ă se \?ăd patra rând uri d e
rotoC'oale smăltaite i n felul celor d e la Sf.
I oan d i n Piatra, ad ică în formă de taler ca
an bamb la m i jloc şi fără figur i ; la rân�
d a i de sas sant aşezate intre ele cărăm i z i ; la
rân dal ·d e jos se \?ăd intre ele bu căţi smăl­
ţa ite triangh ialare (în felu l celor de la
Borzeşti) şi alte cc1 patra laturi care a m plă
spaţiorile d in t re d iscur i, c a m e \?ede şi l a
Sf. Gheorghe d i n Sucea\?a. - Rotocoalele
sant \?erzi şi galbene.
C�r� m i z i s m�lta ite d e aceleaşi culori se
\?ăd şi l a p ilaştr i i firidelor tarlei şi sub feres­
tre . Sant ş i un ele roşii , dar s'ar putea
să fi fost şi ele smălţaite şi smalţal să fi
căzut.
l\ ctoalment în\?elitoarea e de tablă , ca
pante mici, şi degajează b ine taria. Ştim
că pe la 1 8 59 biser i ca a fost acoperită
ca tablă de aramă şi se proectase face..
rea a două tarie de zid in local onora de
lem n . 1)
Dar şi aici acoperişul tre bue ă fi fost de
1) N. I orga l'Hlniistirea Neamţalal.
. .
R. Rosetti. Conflic:tal dintre ga\?ernal 1"\oldo"el
M�n'i�t!rea Neamţalol.
inp.org.ro
formă înaltă şi în\?elind deosebit pronaosul
ş i a ltaru l , turla naosa l a i rămânâ.nd degajată .
I n bolta tornaloi de intrare a l m ă năstire !,
printre frescorile ce o îm podobesc, se \?ede
d e două. ori b iserica înfăţişată aşa cam o
\Jedem azi, dar ca acoperişul ascuţit aşa cam
l'am descris. D i n aceste p i�turi n a se poate
conchide însă n i m i c în pril?i nţa m aterialalai
cu care era în\?elită. biserica, fiind preFl s che�
matic însem nată, iar coloarea este într'o parte
neagră. şi într'alta roşie, în cât n i c i de
aci nu p ate rn trage n ici o concluz ie. U n ma­
nuscris de la Neamţ, arată aceaşi înfăţişare
tip ică . 1)
·
P ictura d inăantra e de dată recentă.. De
asupra aşei p ro naosalai, o inscripţie za­
gră\?itli arată c� toată pi ctura â fost re�
făcută la 1 8 3 0 în \?remea. lai Veniamin Co�
stache.
Ca toată această epocă re�ent� ande meş�
teşagul de zagră\?ire bizantin era în p l i n ă
d ecadent�. pi ctura pronaosalai (an cal endar)
e departe de a fi l ipsită d e cali tăţi, şi pare
cert că a reprodus fidel subiectele cele
\Jechi, respectân d şi co tamele perso najelor
şi toate detali i le, căci prea se aseamănă ca
cele ale fres carilor d i n \Jeaca l al XVI�lea.
Stu d iai iconografiei ar putea preciza acest
panct.
P ictura naosalai este de o calitate moi i n fe·
rioară precum şi aceea a a l taralai u nde o
parte chiar, în registrul m ijlociu, n a mai este
bizantină.
l\a lucrat deci mai malţi zagra.\? i de
odată .
ioda! cam aceast� zagră\?eală d i n \? a­
cal al XIX-lea seamănă ca aceea d in secolul
al XVI-lea ne face să rresapanem că cecr
\?eche există încă de desabt, cea se s'a şi
eonstatat în unele locuri. O încercare d e
spălare ar patea să ne d e a lăm uriri I n a�eas�
pri\?i nţ � .
Dintre m ultele p ietre de mormânt ce se
găses� în b iserica mănăstirei Neamţu lui, sunt
două care sant mai interesa nte din punctat·
de \?edere a l acestu i stadiu. Sunt aceea a
pâ.rcă labalai .1"\ i cotă ş i a lai Ştefan Vodă., fiul
lai Alexa n d ra cel B a n , amândoaă puse d e
Ştefan cel ./"\are.
Pisania e aşez tă pe z idal de m iazăzi
1) Iorga. -- Bal. Corn. t\on. ht. 191 o .
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL l\1ARE 111

16ngă i ntmrec bisericei ; p i <'lt r tl cre a n fru mos în cfit aceste tre i lăcaşuri alcătuesc impre�
chentlr de fru nze sti l izate, amintin d şi piatra nnă un grup special în r â n d u l ce lo r d i n
lai B o gda n c e l d ' lntâia l de la Rădăati
ş i chencral i mag inei lai Sf. 1"\arc � r
d in n a n g h el i c r u l d i n 1 4 2 9 d e la
1

Neamt : '

" D o a m ne Isa e H r istoase, pri-

meşte a c est h r a m care s'a zid it,
c:u ajutorul tău, întra sla\?a sfintei
ş i slă\?itei de la pământ la cer
Inălţerea ta , ş i t a , stăpâne, a c op ere
n e ca m i l a ta, d e a c u m şi până în
\?ea c . Ioan Ştefan Voe\?o d c a mila
l u i D u m n e z eu D o m n al ţă ri! 1"\ o l
, ....

do\Jei, fiul lai Bogdan Vo e\? o d a

b in e \J o i t şi a î n c e put ş'a z i d i t acest
hram, pentru rugăc iunea sa ş'a
Doamnei sale 1"\aria ş'a fi u lui săo
B o g d a n şi et c e l o r !'alţi fii ai săi
ş i s a să \J â r şi t la anal 7005 ( = 1 4 9 7 ) ,
'

i a r a l Domniei Sale anal patruzeci ş i

1 d 'ântei cargiitor luna l u i Noe m ­
\?rk î n 1 4 " 1).
1"\ a i pă streazo 1"\ ă n ă stirea Neam­
t u l u i ş i u n c l o p o t de la ŞtefM c e l
1"\ ore, d ă r o i t l a 1 4 8 .5 , deci înai nte
de zid i rea StHI termi narea biseri ce i .

A R B O R I\ ŞI R EUSENI

Aceste d ouo bis e r ic i sant a proope

identi ceşi p r ez i n tă şi o mare o...
fig. 1 5 4. 1\ rbora , (J�a cxtE'"rioadl
sem� nare cu Cl ceec d i n Do b ro \Jă ţ
,

d o c� e foce a rstretcţie de noul n o r t e x oi el, IJre mea !ni Şte fa n cel 1"\ore. Sunt toate trei
construite în 1 5 0 2 şi 1 504, c d id l sunt cele
d i n u rm ă d in domnia Joi Ştefan.
Biser i c i l e sunt fără turlă şi fiiră s inuri
e x ter i o a r e . Inăuntra, două scobitori in zi d u­
r i l e n aosu l n i arată locul lor ; ek sunt înca­
drate prin câte două mănunchiuri de c o J o...
ne te a ngo ja te de p iatră t rnmos c io p l iti'i ca
, ,

bozele ş i capilele lucrate ca posta m en tele

colondelor aşdor d i n această e roeă . P ro s co ­

midia ş i d ioconicul l ipsesc ; in locul Lo r s e

gi'isesc m ic i nişe în zidul a l ta r a \ n i . Naosul e
boltit d u pă · metodo moldo\Jem:ască, şi d e etsa­

[J pro arcurilor obl i ce \?ine o ealotă sferi că .

l\rc cr r il e naosalui ş i ale al to r u ln i sant de
pii'ltr� de talie bine c i o p l i tă .

La f\. r b or a zidul d e s p ă r ţ i t o r d i n t re n aos

,
Fig. u ;, . Reuse n i , ecţiune transt'ersal�
(după RomstOder)
ş i p r on a o s are uşa d n pă tipul obişnait. La
R e a s e n i c henarul e d reptnngh i u l a r in exte­
') Iorg;1 . - Ş teian cel /'\are şi f\1!.nbtirea HMmţalui r io r, eu m a lcrrc î nc ra ciş a tc la c o l ţ u l de so s
Bal. Com . t\on. Ist . 1 9 10. �i p o rn i n d d e pc' boze mici orn('}mentatC" ·

inp.org.ro
111 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

fig. ! 5 5 . 1\rbora

fig. 1 5 6 . Reoseni

inp.org.ro
 B ISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 13

r.�'�'r---l_j , 1--1 I-l l=l=i=li==+=l=*==l=��==i

..
'
c .1\ 1 !> s " !;.. q "' .;: � '=' 2.0 ,..,

Rg, 1 5 7 . f\rbora, Secţie longitadinalli (dupli Romstiirîer)

fi g. 1 5 8. A.rbora , P l a n n l bisericei (dapli Romstorfet·)

inp.org.ro
1 14- COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

.·

• ! i [ l i f-L-!=b±d
1 '\. ..,� ... .., �� "' t . -

1 J-, ol�
. ---i i. � -=J--1 ·j--·, -- ·

Fi g . 1 6 :! . Re meni. Secţl ane longHodinl'll<'i (dopll Romstorler)

f1 Q . 1 6 :5 . Reast'nl, Pll'lnnl bl�rkei (dup� Rom.storier )

inp.org.ro
 B I SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 115

m u l ura c:ea mai d i n ă u ntru se d esface în d o u ă Re că d e r i l e ercari lor oblice a le m�osu l u i

înc h i z â n d uşa într' u n s e m i c e r c: . Se poate s u n t r e z e m at e p e n i ş t e m i c i c:onso l e d estul d e
si mţi a i ce a prima i_n f l a c: nţă a r enaştere i . Uşa p r o e m i nente. Ha s e \? ă d oale el e rezona n ţ ă .
de: i n trare pe z id u l Sad are ma ture gotice Jos a n i d a l e p ă trate pes le t o t , i a r centru l
puternice în ogi\?ă . I nsă l a Arbora frânta r a. naosa lu i - p r e c u m este regu l a a p ro a p e g e n e­
arc u l u i e p u ţ i n a ce n taată . Colonete l e acestor ral ă , - este inse m n at , î n \1e rt i c:ala Pan t oc ra­
a ş i d e in trare n u a u b a z e c i es d e-a d re p tul tora l n i, p r i n tr' o les pe d e p e c: i a l ă .
d i n so c l u l l o r. Soc l u l c: te n c u i t, d a r atât l a Reusc:n i cât ş i
l a A rbore ş i ' a p ă strat p rof i l u l , d ea l t m i n tr e k a
d es t u l d e m o dest.
a se văd o c n i ţ c: , a m 6 n d ou ă b i seri c i fiind
ten c u i t e ; d a r p e cân d la Reuse n i n u m a i s u n t
u r m e d e zugră\J e l i , l\ r b o ra. a păstrett această
p o d oa bă ş i în n ăuntru ş i in a fart\ c: e a ce: i d ă

F i ţ:J . 1 5 9 . Reuseni, Fereastrli

Pronaos u l c: b o l t i t l n t r' u n m o d c a r a c t e r i s t i c
p r i n t r ' q c a l o t ă m i că s fe r i c ă aşezată pe pa­
tratu l obţinut prin două pere c h i d e nrcari
l ate l o n g i t a d i na k sprij i n ite l a rân d a l l o r p r i n ­
t r ' o a ltă pere c h e d e a r c u r i l ra ns\?e r sa \ e .
Toate fere s t r e l e s a n t m i C I şi cu c h e narul
d r e p tu n g h i u l a r , a\Jâ n d partea i n t c: r i o a. r ă in

��

1
� F i g . t 6 r . Reaseni, Uşa exte1·ioadl
�-

an i nteres d eose b i t şi o înfăţişare foortc:

p itorc:ască.
P e reţ i i el i n r ro no os sunt foarte şt e rşi în
partea s u p e r i oa ră ; p e p a r te a de m i ază n oavte
Fi g. 1 6 0 . Reaseni, Fereostr!l
c h i a r nu se m a i \?e d e n im i c a . Zugră\?e a l a b o l ­
(după Romst0rfe1·)
ţ i lor e foarte stri c a tă ne mai fi i n d d ec6t
s e m i cerc c a l a uşa i n te r i oară dc: l a Rc:asc: n i . a r m e . Şi i n naos e foa rte s t r i c ată ş i înegrită
Toa t e sa n t la fel s a u a p roape la fe l , fi i n d m i c i el e: fum c a. şi în a lt a r . I n teresant i ns� este
d iferenţe n u m a i l a b a z e l e c o l o nete l o r . perete l e \?Oti" unde se \?ăel ctit o r u l Luc:o
Z i d u r i l e l o n gi tn d i n a l e a l e bise r i c e i se pre l u n ... Arbore ca soţ i a l a i I u l i a n i a ş i c i n c i co p i i , o
g e s c în afară d e p ron aos ca w'o 2 , 5 0 m e tri ş i fată ş i patru băe ţ i . E l ţ i n e b is e r i c a ca aco­
s u n t u n ite p r i n t r' o b o lt ă . Această po rie s e r iJ e a p e r i ş u l ţugaiat. Arbore <lrc: o f i g u ră p l i n �! , o
p â n ă m a i d eu n ă z i d e e l o p o t n i ţă , c: l o pote l c: f i i n d b a r bă scurtă ) m u st ă ţ i m ic i b r u n roşc�t .
il târnote d e: o g r i n d ă d e: lem n tran S\J e rs a l ă . B i se r i co ce o ţ i ne hot m o n u l în niA i n i o r a l l'l

inp.org.ro
1 16 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

o formă de acoperiş ce\?a deosebită de cea acoperişul ca o bordură lucrată "a joar" de
de ozi. ln\lelitoarea e poleită, iar unde aaral mâna unui meşter sigur de dalta lui. Deasupra,

i'
a căzut se t>ede între două scuturi ca stemă se desfosoară in· ,

dedesubt într'o scripţia care pomeneşte, pe lângă ctitorul,

ll!f;
parte o culoare hatmanul Luca. l\rbore părcăla.b de Sucea.\la,
rosie s i în altă ş i pe ta.tăl său bătrânal l\rbore, părcălab de
, ,

galbenă. Neamt.
. ,

E o nouă pro­ In fund, e zagră\?it un al doilefi tablou

bă că nu ne \?Oti\:l. l\rbore pre­
putem Ioa d upă zi ntă l a i Christos
coloarea ce o biserica ; e precedat
dă pictorul în� de Sf. Ion ş i însoţit
\?e litoarei pen­ · de soţia sa. şi numai
tru a trage con ... de doi copi i de aste.­
Fig. I 64 . Reaseni, Uşa exterioară clazie în pri- dat� . Hainele sant de Fig . I 6 6. Reasen i , Profil de
(dapă Romst5rfer) colonetli (dapli ·Romst5rfer)
\linţa materi<'liU· o mare bogăţie ;
lai ca care erau in\?elite bisericile. E e\?ident l\rbore are o ma.nta de brocat \?erde ca flori
că l\rbora - care e o b iserica destul de de aur. 1"\ânecele negre strânse ale ha.inei , es
modestă n'a. a­ d in a. c c a s t a
\lat, n ici odată manta ale căre i
un acoperiş au­ m â n e c i sant
rit, oşa cum sant scurte şi larg
banioară cupo­ deschise dela
lele biserici lor umă r.
ruseşti. 1 Soţia l u i l\r·
l'lulţi sfinţi ş i bore poartă a·
înăuntrul b ise.. ceaş i pălărie ca
ricei si în afi'lră
'
margi n i late ş i
aa aureole în c a \?ăl c e se
relief. Dealtmin­ r e g ă s e ş t e pe
trelea e mult chipuri le de fe­
aur întrebuinţat mei în toată we·
în toată b iserica. mea lai Ştefan
Partea infe­ cel l'lare ş i a lui
rioară a pereţi­ Petra Rarcş şi
lor e orna.tă cu aceeaşi podoabă
o fr iz li compusă grea, ca n iste
de doaă rânduri cercei, îi atârnă
d e pătrate colo.. până pe omer i .
rate în roşu, gal­ fata, p e pere­
ben ş i \?erde ; tele din naos are
de desubt a... un fel de d ia·
târnă dra.peri i le de mă cu penden­
cunoscute. ti\'i lacre�t la fel
In pronaos. ca ş i la mama ei;
însă , se \?ede, băeţii au, ca ş i
foorte bine păs... tatăl lor, an fel
trat frumosu l de mică bonetă
chi\?ot de p iatră strânsă , o ca­
ce acoperă les­ I otă simplă.
pedea mormin- Toate figuri le,
Fîg I 6 5 . Reasen i , Vedere în naos
tală o lai l\rbore afară de ale co­
E lucrat în stil gotic terţiar. Intre doi stâlpi , piilor, au fost scoase s' i refăcate ca tencuiala
·
· cf' � n n t în dreapta şi în stânga, se inti n de ca tot. S'ar crede c ă - la o nă\?ăl ire -

inp.org.ro
 B I SE R I C I LE LUI ŞTEFAN . CEL MARE 1 17

duşmM ii aa ţinut să scoată armele car� " Ca t>rerea Tatălui, şi ca ajutorul Fiola i
aduceau aminte de puternicii ţărei şi că, ş i ca săt>ârşirea Sfântului Dah, în zile le bla...
odată fartana trecală, s'a reparat stricăciunea. gocestit>ul a i ş i de Christos iabitoralai Domn
Dealtmintrelea îigarele de pe cele doaă Io Ştefan Voet>od , prin m ila lai Dumnezeu,
tablouri se aseamănă . Gospodar al ţărei moldo\leneşti, pan Luca
In naos, lângă uşă, s'a găsit o inscripţie l\rbare, pârcălabal Sace\lei, fiul bătrânalui
zagrăt>ită, arătând an nume de zagrat> " Dră ... 1\rbare, pârcălabal Neomţalui, a bine \lOit ca
goşie" ? şi data de 7 0 4 9 ( = 1 54 1 ) 1). buna sa t>rere şi ca cinstită şi luminată inimă
E t>orbă de sigur de o reparaţie, căci fapta! şi ca ajutorul l a i Dumnezeu şi ca sprijina!
că t>edem pe tablourile t>otit>e fam i l ia lai l\r ... Domnului său, a început şi a făcut acest hram
bore, odată ca doi copil s i o altădată cn cinci, în numele tăerei capului cinstitalai şi stă ...
'

arataţi ind\ mici, prob�ază grij,a de adet>ăr t> italai prooroc ş i înainte mergător şi botezfi..,
şi că desigur zagr.at>eala a fost term inată tor Ioan ; şi s'a început în anal 7 0 1 0
înai nte ca acest c o pii să fie anns măcar t>ârsta ( 1 5 02) în luna l\prilie 2 , si s'a să\lârsi
=
' l
adolescenţei. - Fata lai 1\rbore, 1\na, căsă� î n acelaş a n , î n luna l\agast Z 9 " 1 ).
torită eu Got>ril Totrasan, a marit în 1 52 1 . Iar la Reaseni, p iatra aşezată tot deasa ...
In 1 54 1 , copi ii lui L� ca l\rbare, dacă trăiau pra aşei de intrare şi de ·1 , 0 5 m. lungim�

Fig. I 67. Reaseni, Pisania

trebaiâO să Fie cnm de 40-50 ani, dacă ne şi. 0,30. m. înălţime, zic� : "In anal 70 1 1 ,
gând i m că tntăl lor apar� deja în 1 499, co Septembrie 8 . Io Ştefan Voet>od pri n mi la
pârcălab de Saceat>a, adică cea mni înaltă l a i Dumnezeu, Gospodarul ţărei moldot>eneşti,
funcţie militară. a b inet>oit şi a început să zidească acest hram
Este deci extrem de probabil că pictura tn numele tăerei cinstitalai CC!p C!l c institalai şi
cea d intâi este d i n \lremea zidirei b isericei sau slăt>itulai prooroc înaintemergător, botezăto r
dintr'o weme opropiată, şi că lucrarea na a fost Ioan, î n acest l o c unde a fost tăint capul
făcută de o d ată, sau că a fost parţial refăcată.. tatălui său BogdM Voet>od şi pe Ştefan Voe­
Zugrăt>eala este însă de o calitate, car� t>od l'a ajuns moarteC!-t>eşnicC! l u i pomenire
na ajunge aceea d i n biseri c i le ale Dom nului, - şi fiul său Bogdan Voet>od a d os înainte
nici aceea el in Dolheşti saa Bălineşti. ce fusese înc�pat de tatăl său şi b să"ârşit
Pisania aşezată deasupra nşei de i ntrare, hromal în anal 7 0 1 2 ( = 1 50 4) în Iona
pe peretele d in afară, l ungă de 1 , 2 4 m. 1i Septembrie 1 8 ) 11 .

înaltă de 0,40 n1 . spune : ConstractiC! a tinut deci mC!i mult de an

' '

· ) V. Grcco. - Eine Bela!Jerang Konstantinopels ­ 1 ) Koz11k. lnschri !ten aos der Boko"i na,
Byzantlon 1 9 2 5 . �) I d e m . Id�m.

inp.org.ro
1 18 COMI I U NEA i\\ 0 U i\\ E TELO R l STOR T C J·�

a n , ş i a fost termi nată d e l.}og d a n , d o u o l u n i l\ceastă b i seri că , cei o ceeo o '\.ănăsti r e i

d u p li m o M te a l a i Ş tefan . HcatTtţu l u i , c on s t ita e o e x c e pţie în şi r u l ce�
P i a tra d e: m ormfint a l a i B o g d o n al d o i lea l or l ' a lte l ă c a ş u r i d i n w e mea l ai Ş tda. n prin
ca.re s'ar fi patu t găsi a i c i, nu ex is t ă şi n u se m ă ri m ea l o r n e o b i s n u it ă ; toate c e l e l ' a l te , -
vede acuma d e cât o lespe d e din -oeacal d a că se face �
a b s t a cţie d e u nele p r i d\?oare
a l XVIHea. n d ăogite u l te r i o r - n u nu d e cât cele doa6
încă p e r i o b i şn u i te : n aosal (cu al tora!) �i
DOBROVAŢ · pron aosul , d a r Hea mţal ş i Do b ro\?ăţul tla t re i .
l\ctualme nte a cetlsttl d i n u r m ă s e prez i n tă
B is e r i ca mare o D o bro-oăţa l u i , eu hroma l cu tre i turle, dar au fost Bdăog i te într'o
Pogorîrei Sfântul Ci i D u h , este p e n a lt i m o din \? r e m e mult mai recentă - în \'l e a e u l ol
c e l e z id ite s a b d o m n i a l a i Ş tefan cel ./"\are X V I I I�lea.
şi, p re c u m a rată i n s c r i p ' i a , a fost i s p r ă \? i tă l n pltln - d acă l ă să m d e o com d otă pro�

Fig. 1 68. Dob ro11�ţ

două ! a n i a b io î n a i n tea l ncetă r e i lai din n a osu l - \) ed e m o foarte m a re: as e m ă n ore cu

\?i nţă : Rcuse n i şi cu l\rbora, î n cât tl ceste b i ser i ci
" B i n e e i n stitorul D o m n Io Ştefan Voe\'lo d , pot for m a u n s i n g u r gru p .
c a m i l Et l a i D u m n e z e u , D o m n a l ţ e r i i .M.oldo� Haosul este a p rotlpe iden Lie şi c ct formă
\?ei , fiu a l l a i B o g d an Voe \'lo d , a l n ă lţat acest şi ca d imensiani. S î n u ri le laterale, d e a b io
h r a m T n t r n n u me le P ogor îr i i SY. D a h ; Ctlre tl î n s e m ntlte în g rosi m ea z i d u lu i , sunt in ca�
î n c e pu t tl se z id i ltl tl n u l 701 1 ( = 1 503), d rate d e a c e l eaş m ă n u n ch i d e colonete, c a re
lu na l u i l\ p r i l i e în 2 7 d e z i le , ş i s ' tl să\'lîrş i t pornţsc de pe n işte m i c i b a z e ornate.
î n a n u l 70 1 2 ( = 1 50 -f), i a r tl l Do m n i ei l u i , Calota sfe r i că aşezată pe M c a r i l e moldo ...
tl n u l patro z e c i şi o lună d in al opta letl 'O e neşti c u n o eate, a fost partii p e n tru a s e
c urgă tor 1 ) . fac.e t a r i E\ a ctua l ă . Ferestr e l e ce l u m i n e tl ză
alta r u l naos a l a i u n t a proape l a fe l ca cele
1 ) Iorgll, Inscripţii d e l a Reuse n i ş i d e i Et l\rbora.

inp.org.ro
 BISERICILE lUI ŞTEFAN CEL MARE 119

Fig. 1 6 9 . Dobrovl'tţ, Secţiune longitudlnalli (Releveu! « 1\rtil RomâneilSCd » )

1 4
1 � .. � .

1 ,
1 .u 1 1
"" '===
-\1. '\3-=' 1
""' r "rT\
fig. T 7 o. Dobrollliţ, Planul bisericei (Rele\leul «1\rta Romllneosclh )

inp.org.ro
1 20 C0MISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

I\ două lneăpere, care este i nler ea lată m u c h i i l e ascuţite c a la Neamţ, c i mai rotan ...
între naos si p ronaos are boltiri ea pro� j ite ş i m a i moale.
naos u l aeest�r două bi e r i e i si ferestre iar
'
Ne găsim deci aici - ca l a Nea m ţ - în faţa
Ia fel . Intâ l n i m însă a i c i ş i o m i că d eose ... anei tend i nţe sM a a n e i trebainţe n o u ă ,
bire. Pe când Ia I\rbora ş i l a Reuse n i pro .... aceea d e a a\?ea în tre n a o s ş i pronaos o a
n aosal este ce\?a m a i lung în sensu l axei b i� treia în căpere, aceea ee ser\?este, de o b i ce i ,
seri ee i d e cât în lăpme, a i c i e sensibil m a i e a s ă a d ă. posteaseă mormi nte! � ctito r i lor.
scurt, cea ee e x p l i c ă pentru ce cele doaă La Neamţ, s'a i n tercalat pentru acest scop
perechi d e arcuri care restrâng spaţi al ea.... o despărţi tură. n o uă. , tn tre naos ş i pronaos .
p o l e i sant l o n g itud i nale, pe când l a cele alte La Dobro\?ăţ s ' a a les u n t i p de b i se r i că. exis....
d ou ă bise r i c i d i n aceaş i tent al cărei pronaos a
fam i li e, sunt trans\?ersale de\?e n it camera m o rtaară,
- d e oarece e e\?ident c ă şi s'a adăogat spre apus
se aşează aceste arcuri a n pronaos după. un t i p
pe lungi mea cea m a i de asemenet� eanoseat.
scurtă . Iată d e c i c a aceste două.
I\eeste arcuri sant a n i te b i seri c i , sta b i l i tă încă d i n
pri ntr'o altă pereche de 'Vremea lai Ş te fa n cel 1'1are
arcuri ş i ealota sferlcă o d ispoziţie de plan ee
ee î n ehee bolta e m a i m i că \?a de\?e n i repede gene ...
ea la b iseri c i l e suror i. rală pentru c l ă d i rile ce l e
Urmează p r o n a o s a 1 m a i înse m n ate d in wemea
boltit după t i p a ! naosu l a i lai Rareş, lai Lă paşneana
( ca l a Neamţ) , ş i care e ş i altele.
lum i nat la Nord s i l a Sad
'
I n a fară., tot d upă. tipul .
pri n câte o fru m oasă ş i 1\rbora.... Rease n i , b iserica
înaltă fereastră got i că c a n a orată. sîn ari ; dar p e
m enoal e i î n c ă i ntact şi când aceste două b iser i c i
c a o lu crătură got i c ă. ce n a m a i arată. s u b tenc u i a l a
a fost " a joar u d a r care lor n ici f i r i d e n i c i o c n iţe
e a c u m a astupată., cea ee.... i şi na aa cont rafortpri ,
str ică cum\?a înfăţişarea găs i m l a Dobro\)ă.ţ şi fi­
când o \?ezi pe d i n afară. r i dele l a n g,ite l o a ltar, de
D i n ă u ntru însă se poate cărămizi m a r i (29 e m .
\?e dea m a i b i ne m aestria l u n g i m e ), ş i d o uă rân duri
execaţi u n e i . Uşa î n z i d u l d e o c n i ţe ; după. o b i c e i u l
d e a pas e î n a rc frân t aproape constant, d ouă
e a colonete s, i s c o b i to r i din o e n i ţele m i �i d e sas
T77--r?-:>""7"""Y.
reză.m ate pe aeeleaş gen' 0. c ores pund c u a n a m a re
d e baze ornamentate asa d i n rân d a l de jos.
C - D
,

de respâ n d ite în toată a­ O c n iţele mari d e la altar

ceastă epocă . fig; 1 7 r. DobrO\?Iiţ, Secţ iune trans\·ersalll na corespun d ea îiri dele, c i
Usile naosalai si ale (Relet?ea <<I\rta RomAneascli ») sant rezem ate p e cheile l or.
' '

o d ă e i m or m i ntelor sant Bazaţi pe asem ă narea

ca c he naral p ă trat şi baghe tele încrucişate
cunoscute ; aa fost î nsă cioplite pentru a se
l ărgi deschi derea ş i a se înălţa,-ma i ca seamă
cea d ' întei - lncât e grea să se g h i ceas că.
c are a fost profilul pri m iti\?.
F\ d oua a r putea s ă fi fost în fel u l cele i
i nter ioare de l a I\rbora s i Reuse n i saa încă
,
ca cea d e l a Neamţ, mutată. · acuma l a \?est...
m intarie. Ce a rămas d i n rama s'ar potri 'O i ,
d a r factura n a este a s a d e curată s i ca
, '
m a re d i n tre cele trei b is e r i c i d i n a c e s t t i p ,
putem , deCi , presu pune c ă , şi la I\rbore ş i l a
Rease n i , sub ten c u ială, se regăsesc areatarele
oarbe ale firidelor şi o e niţelor.
I\a ex istat oare contraforta r i le de la începu t ?
Lucrul e pos i b i l d e oarece copertinele retra....
gerilor mediane aa profi lu l d i n a ceastă we m e .
P a r , î n ori ce c a z , să. fi fost refă eute în partea
lor de sas, cea ce s'ar putea să se fie în ·
tâm plat la epoca facere i tarle lor.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI
Soclul � de un profil i m pla şi de pia.tră
de talie. Zi dăria bisericei e d e p i a t ră brută,
din acest fel de gresie moale a regiunei .
E acoperit ca o ten cuială poită care îm­
pied ică de a t>edea dacă a a\?ut o ornamen�
taţie de pământ ars smălţa it.
Jnăantra biserica este în înt re g i me zagră�
\?ită şi pictura este de o bonă cal itate m a i
Fig. 1 7 2 . Dobro\?llţ, Vedere di n spre
cu seamă în naos si camera Intermediară.
Fonduri le aa fost r e tu şa te ea o ealoare care
'
se spală uşor.
In pronfiOs, însă , p ictura nu pare a fi d e
aeeaşi mân·ă. şi cel puţin î n părţi le d e jos a
fost refăeută saa făcută ulterior.
Pe peretele \?Oti\? s e t>ăd trei \?Oet>oz i , toţi
trei tineri, ea coroana pe cap şi cu părul
inp.org.ro
ŞTEFAN CEL MARE l f:! l
bran căzând în plete pe u meri. După d . Iorga,
sant Ştefan ca fii lai Bogdan şi Petra ; bi­
serica ce i ntin d l ai Christos e î n făţişa t ă
fără ta rie. J\coperisal ţagaiat are l i n i i care
pot arată ţigle saa şin drilă şi e zugră\?it ca
culoare roşie ; am \?ăzat însă, d i ntr'alte
exem ple, că nu se poate baza pe aceasta o
judecată în pri\?inţa materialului cu core eraa
Sod�Vest
înt>elite aceste biseric i . O inscr i pţie zu gr ă \? l t ă
spune :
" B lagocestit>al şi d e Christos iubitoral Io
Petra Voe\?od, prin mila lai Dumnezeu, d om­
nul ţărei mol dot>eneşti, fial bătrânalai Ştefan
Voe\?od a zugră\?i t şi î m podobit acest hram
în nume le pogor î re i sfântalai Du h la f\ânăs­
t irea delo Dobro\?ăţ Ia leat 7030 luna ? "
16
1 22 COM I S I U EA MO UME TELOR ISTORI C E

."
cO

C'
o
v
"1
o
G
QX

inp.org.ro
B1SERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 123

<JJ
o
"'
c:

QJ
....
QJ
�
QJ
>

;:;;·
:::.
o
....
.A
o
o

•ri
""

Ol
a:;

inp.org.ro
1 24 COMISIUNEA MONUMENTELOR I STORICE
Este deci o eroare, saa mai curând o
cifră necomplectă, de oarece Petra Rareş a
început a domni lo 1 5 2 7 şi pi ctura: \?CI fi
d i datată între 7035 = 1 .5 2 7 şi 7039 = 1 5 3 1 .
Este d e obser\?ot că na \?edem, ca d e oM
bieei, fam i l ia domnitorului ci cei trei \?Oe\?ozi
arătaţi.
La d reapta aşei se \?ăd sf�ţi i I mpăraţi
Constantin şi Elena, aşa cam se găsesc în
a cest loc, d acă n a totdeMna, în orice caz foarte
des în aceasta \?reme.
1\ceste frescari sant pe primu l strat de
Fi g . I 7 7 .
tencuială. Părţile i n ferioare su n l spoite. Ca în
multe b iserici moldo\?eneşti găsi m grafi te cu
nume poloneze d i n armata lai Sobieski ; aşa
banioară în pronaos, eeace ee arată că - dacă
Clcest pronaos -a fost rezagră\?it, - aceasta
lucrare s'a făcut încă în \?eaeal al XVIIMlea-.
I n naos se găsesc mai multe p ietre d e
mormânt frumos împodobite dela sfârsital ' şi două mai mari în naos, d in care numai
\?eaca lai al XVII-lea .
Cclel'alte clădiri m6năstireşti sant tofite mai
rece nte . Turnul de i ntrare e d in \?eacal al 1 8 .. Jea
iar o iseriea cea mică d iq \?eficul al 1 9 ... lea.
inp.org.ro
DOLHESTII
'
l'\1\RI
Dolheşti are ca plan şi secţie longitadino.lă o
mare asemănare ca Volo\?ăţ şi ca Bălineşti
ca toate că e mai m ică şi moi simplă. Pri n�
cipiile constraeti\?e sant însă aceasi : în loc de
două arcuri dabloari ş i trei per e c h i de n işe
în naos şi an arc dabloa şi două perechi d e
n işe în pronaos sant numai an rtabloo ş i
două perechi de n işe atât î n naos cât ş i în
pron�os. Dubloarile recad toate pe nişte miei
console. - 1\Itaral are forma poligonală ca
·
Dobro"llţ, Peretele Sad
cind llitori ce o regăsim la Bălineşti. Ca la
Volo\?ăţ, pardoseala naosalai e Bşezfită m a i j os
de cât acea şi a altarului şi a pronaosala i .
Tot efi l a Volo\?ăţ, s e găseşte o singură fe­
reastră în naos spre m ifizănoapte şi în proM
naos n a sant de loc spre Nord. Pe perteo de
m iază z i sant d ouă ferestre m ici în pronaos
ana şi�a păstrat forma maf \?eche (dar nu cea
prim iti\?ă) . Celel'alte ale naosalai , precum şi
acea a altarului sant mărite.
Uşa din peretele despărţitor al naosalai e
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

ca c henarol d reptunghiular cunoscut, dar foarte

stricat. /'\atara are o bază 9rnată. Uşa de în...
trare-în axa pronaosal ai-şi-a pierdut forma
primiti\Jă ; are acum an lintoa � de piatră
si mplă ca machia tcşită .
Tâmpla e d e zid . F iri dele prosco midiei şi a
d iaconicalai nu sant deschise până jos (ca la
Volo\Jăţ şi la Bălineşti), ci sant nişte simple n işe .
Bolti' le « berceau » nlai sant construi te de
sigă' p entra a ... i do o mai m ică greutate (cum
e ş i la Rădăaţi)

Fig. 1 7 9. Dobro\?ăţ, Fereastră Sad a pronaosoloi

A g. 1 7 8 . Dobro\?ăţ, Fereastr� Nord a pronaosalm

B iserica nu mai are zagră\Jeli M cât pe

pereţi pronaosalai unde sant mormintele fam i�
t iei lai Sendrea, portor de Sacea\Ja şi cam­
natal lai Ştefan cel /'\are. l\lci s'au descoperit
de curând sub tratari le de spoială un frumos
fresc care reprezintă un bărbat în haine de
brocat de aur - probabil Şendrca - ca soţia
lai cu părul bălan, o fetiţă ş i an copi l .
f\aica Domnului î i arată l a i Christos p e tron ;
la stân�a e Sfântul Nicolae. lkeste frescari
sant destul de \Jătă m ate ; pe alocuri ochii si '

chiar o porte d i n obraji i l i psesc . Fig. 1 8 0. Dobrovăţ, O fereastră mlctl

inp.org.ro
1 26 COM I S I U EA MONUME 1TELOR iSTORI CE

00

C\)
o

00
N

3
QJ
:t

inp.org.ro
 BI SERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 27

-
N ici o i nscripţie n'a "'mai ră mas. l\lţi sfinţi bisericei. De asupra aşei n aosalai se m a i
se t>ăd ca aareole poleite, ca cartele ca i ns .. \Jede în lunetă an fresc înfăţişând 1"\.aica
cripţiei, şi o orn<�mentaţie florală asemănă.... Domnul a i.
toare ca cea de la Hârlăa şi Popăaţi, între S'a adăogat în faţa b isericei la o \Jreme
alte. necunoscută, dar et>ident destul de recentă,
1"\.aria, soţia ia i Şendrea, e înfăţişată ca o an turn clopotniţă, care ascunde probabil
pălărie de sab care ese o măramă t>ărgată , p isania deslaşitoare.
precum sant arătate pe alte pictori t>O .. Si
,
exteriorul bisericei a sa ferit prefaceri ;

..\ 'l. � ';. Go

1
0 L, ._. b q ' CI -..

'
?
' :
:
1

1
__:=j_ 1
:

fi g . 1 83. Dolheşti, Secţiune lon gitudinală

fig. 1 8 4. Dolhe ş ti, Planul bisericei

ti\Je şi soţia l a i flrbore, a lai Gat>ri l Trota .... unele ferestre au chenare pro filate care par
şan, a logofătului Tăata, a logofătulu i Teodor a fi din t>eacol al XVII--lea ; asa
'
cele două d in
de la Hamor. Şendrea poartă an fel de be.... pronaos şi ana a naosulai d e pe latura de
retă ca orn a mente de aa r. miazăzi, care arată an moti'l> de o \Jădită în­
Se \Jăd şi unele gra.fite - fără dată. Co rn .... rud ire armenească ; cele !'alte aa fost mnrite
parând aceste pictori ca cele I'alte canos.-. şi mai târziu, scoţânda--se şi aceste chenare
eate, se poate afirma - fară mare temere d i n c:are se mai t>ăd bucăţ i în carte.
de a greşi - că sun t d i n we mea facerei Zidăria e de piatră brută ; la c:olţ<Tri

inp.org.ro
w
u
P2
o
.....
C/l

�
o
....l
w
.....

inp.org.ro
i:::::>
z
o
�
<t:
w
z
;:J
Vi
......
..,...
o
u

fiQ. 1 8 5. Dolheşti , Vedere interiollră Fig. 1 86. Dolheşti , Uşo interioară

00
�
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 129

sant pietre mai mori ş i moi ea gr i j ă aşe ...

dor să ştie însă că Şend rea, acis în bătă lia de:
zate, dor na sant ci o plite
. laRâmnie ( 1 48 1 ) a fost înmormântat la Dot..
Dintre mormintele - printre core se p r e - heşu,· ande era îngro pat şi tată l săa.

00
00

,...
00

sapane că sant acele a l a i Şendrea şi a . 1\r arma d ec i că Dolheşţi a fost zid ită
tatălui săa, - p iatra 1"\.ariei e foarte frumos înai nte de 1 48 1 si ar îi deci cea mai veche
săpată . d i n b iseric ile lai ş te fa n (d apă Ba i a ?) d i ntre
' ,

Data zid irei bisericei na ne es te eanoscată, cele ce n e aa rămas.

17

inp.org.ro
i30 COMISIUNEA MO UMENTELOR ISTORICE

VOLOVAT ,
tele d i n Rădăaţi a atras d i n noa atenţia asa...

pra acestui locas s i a putut crea m omentan

Volo\?ăţul, cu hramul Inălţărei Sfintei Cruci, an curent deose bi t de cel obisnuit, curent de
'

z i d it la 1 500 - 1 5 0 2 , formează ca Bălineşti altm intrelea repede stâns. Dar comparaţia

si Dolhesti un grup deosebit. Boltirile, dacă
' ,
\?ro i m să facem o comparaţie cu stilurile
cunoscute, trebue denumi te romanice.
Sant într'ade\?ăr boltite în semi c il in dre
(berc:eaa), întărite prin arcuri . dubloari. 1\ceste
trei biserici c itate prezintă aceaşi d ispoziţie ;
şi trebue căutată i dea primiti\?ă în b iserica
de la Rădăuţi. Dacă facem abstracţie de naw
datelor facerei mormintelor şi a zidirei pro ...
babilă a Dolheştilor şi a Volo\?ăţalai nu se
potri\?eşte ca această i poteză .
Volo\?ăţal posed ă tot cele două compar...
timente principale : pronaosul ş i naosul ca aJ...
tara! ; amândoaă despărţite printr'un zid cu
uşa d reptanghiulară. Câte trei firide înalte ş i
late sunt insirate pe fiecare parte d i n cele
,

\?ele laterale (şi bine înţeles şi de prid\?oral două încăperi , sau - mai bine z is, - câte

Fi g.� 1 89. Volo1'iiţ

_

adăogat de Lapuşneana) \?edem că est� o cloaă perechi de pilaştri angajaţi susţin

foarte mare asem ănare, - doar în local bol ... arcade d e asupra cărora începe bolta semi�
te lor în berceaa trans\?ersale (ce se \?ăd c il i n d ri eă, întărită în dreptul pilaştrilor, de
c >J

bine în sectie \?ezi Rădăati), sant numai n ise arcuri dabloari rezemate pe console.
, , ,

adânci. Chiar şi poziţia c:ontraîortarilor absidei Sînari na sant.

de la Rădăaţi se regăseşte la Volo\?ăţ, în cât îilia­ F iridele proscomi d iei şi a d iaco n i cal a i sa n t
tianea pare foarte probab i lă ; si în acest mod destul d e largi ş i au câte o ferestruică.
, ,

\?ec: h i a biserica de la Ră d ăaţi nu mai apare Notăm particularitatea care se mai re.­
aşa de izolată în istoria arhitecturei d i n găseşte la Dolheşti, că pardoseala naosu l u i
1"\oldo\?a. e m a i joasă c a aceea a altarul u i si a pro ...
Fost au alte monumente azi el i părute care naosalai, ca două trepte. Şi chiar ' partea de
ar stabil i continuitatea ? Saa să admitem că apas a aceslei d i n urm ă încăpere e încă ri...
grija specială a lui Ştefan pentru morm i n ... clicată ca alte două trepte:. J-\c ..:astă d ispoziţie

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFA CEL MARE 181

are poate ca raţiane de a fi de a perm ite
celor din fun d să \?ază peste capetele celor
d i n faţa lor.
Toată pardoseala e de dale pătrate de piatră.
reastră mai mare ca o ornamentaţie gotică,
tot pe aceeaşi latară e aşa de i ntrare ca
malarele oiJisnaite
' In arc frînt, fără IJaze, care
seamănă ca portalul de Ia l\riJora. Pe partea

Fig. 1 90. Volo\?ăţ, S ecţi un e longitudinală

'l. � 4 S G. 7 �
1 I I r 0-cr' i r +---&-; Ld 1
o A e,; ..-. o ...",...

. , . . .

Rg. 1 9 t. Volo\?l'l.ţ, Plana! bisericei

In naos sunt d oaă ferestre (acuma lărg ite) ; \?estică găsim o fereastră la fel ca aceea de
în axa altarului e o fereastră mică cu chenar la m iazăzi ; la nord însă nu e n i c i a na.
de p iatră ca partea superioară semicircalară. I năantra na se mai \?ede nici o zagră\?eală,
In pronaos, pe Iatara sud ică se \?ecle o fe ... nici sonda k le făcute nu au dat la i\?eală cx is-

inp.org.ro
132 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORicr

tenţa vr'anai strat p ictat sab actualele ten ...

caieli. Totuşi Rornstărfer spunea, acuma tre-i
zeci de ani, că se mai zăreau resturi de p ietari .
Sab straşina lată a acoperişului puternic
şi inalt, două rânduri de ocniţe "fac înconjurul
bisericei. Răsaflătoare sant aşezate pentrn
\?entilarea podului.
Două contrafortari sprijinesc altarul, ear
alte patra corpul clădire i .
Coranamental lor, d e piatră de talie, e ma i
simpla ca de ob icei, pe când copertina re ...
salitalai median are profi tul obişnuit. Social
există numai la contrafortari
Piatra pisanie i , de 0 . 8 0 m. liSţime şi

Fig. t 92 . VoloPliţ. V edere spre altar

Fig. 1 94. VoloPliţ, Secţiane trans\lersală

0 , 6 7 m. îniS lţime se găseşte la stânga aşei de

i ntrare, în sas, ş i glăsaeşte : -
" t B lagocesti\?al şi de Christos iabitoral
Jo Ştefan Voe\?od, prin m i la l a i Damnezea
Gospodar al ţării moldo\?eneşti, fiul lai Bogdan
Voe\?od şi ca Doamna sa fiica lai Rada Voe...
\?od şi c a prea iabital lor fiu Bogdan Voe\?od
oa zidit acest hram în numele inălţărei c ins­
titei şi de 'V iaţă dătătoare cracei. Şi s'a în­
ceput in anat 7008 ( = 1 5 00) şi s'a să\?ârşit
in anal 7 0 1 o ( = 1 50 2 ) şi a domniei sale în
Fig. 1 95. Volovlit, Pisanla ( dapll. Kozak) anal al potruzece şi şaselea cu rgător, în Iona
Septembrie 1 4" 1).
') Kozak, l nschri ften

inp.org.ro
 BISER I C I LE LUI ŞTEFA CEL MARE 1 33

B A L N E S T I
,
Biserica din Băli neşti, cu hramal Sfântului
Nicolae. a fost clădită de logofătul Tăuta şi
terminată în anal 1 499, aşa cam arată p i­
s3nia aşezată în zidul despre miazflzi.
S'a consacrat acestei biserici o monografie
în buleti nul Comisianei fî_onumentelor Istorice.
( 1 9 1 1 ). Eată cam o d escrie n t H. Ghika..
..
Ba deşti.
" Planul bisericei prezintă particularitatea,
de a a\?ea poligonale pe d înafară atât altarul
cât şi pronaosul. Clopotniţa este alipită de
în câte trei tra\?ee egale, prin arcuri dabJo ..
ari, cari se reazămă pe stâlpi de piettră an...
gajaţi în zid şi decoraţi ca capitele şi soclari
sculptate. In partea din spre apas a bolţei
pronaosalai se află menajată o deschidere pe
unde se poate pătrunde în pod şi la camera
clopotelor, prin o scară de lemn. Rit acces
Ia clopotniţă există prin o deschidere ce se
\?ede în z idul clopotniţei spre apas, desigur
prin o scară mobilă. R.ceasta este şi d is ...
poziţio clopotniţei dela b iserica Popăaţi din
Botoşani, care nu este accesibilă decât
prin o scară mobilă, probobil spre a feri

Fig. 1 9 5. Bcili neşti, (dopd. Bol. Corn. 1'\on. Ist.)

biserică în faţoda despre m iazăz i şi chiar Ia clopotele de o comun icaţie directă cu ex ...
usa bisericei, formând an fel de prid\?or boltit teriorul.
Ia introre. Bolţile atât la naos cât şi la pro.. Faţadele snnt d ecorate după normele b i...
î
naos sant cilin d rice « berceaax » si ntărite sericilo r lai Ştefan cel t\are. Soclul putern ic
c a n er\?ur i formând arcuri dubloarl paralele în p iatră de d imensiuni mari este foarte pro...
între ele. R.cest sistem de boltă derh?ă d in eminent si c a fattl tesită. 1"\.ach ile \?ertictlle
' ' ,

cele medie\?ale ş i prezintă asemănare ca bot .. ale zidurilor sunt de asemenea de piatră
tele b isericei domneşti din Rădăaţi. Interiorul c ioplită ; restul zidăriei pare a fi parte în
se compune din pronaos şi naos despărţite piatră neregalată ş i parte în cărămidă. Cea
prin an zid plin, ca o uşă de comuni caţie mai mare parte a faţadelor este acoperi tă ca
în axul lai. R.ltaral are in i nterior forma tencaeli foarte deteriorate, c.:1ri par a fi fost
semi ci rcalară ob işnuită şi este acoperit ca o pictate pe toată suprafaţet lor la o epocă oare
boltă în sfert de sferă. 1\ tât naosal cât s i care ; partea superioară a faţadelor este d e
pronaosul a u bolţile lor cilindrice, împărţite cărămidă, formând două etaje suprapuse d e

inp.org.ro
1 34 COMISTU EA MO UMENTELOR ISTOR I CE

firid� semieircalare ; rândal inferior de firi de Nicolae Domnesc d i n Dorohoi . Total e înco�
mtli mtlri, c el sap�rior mtli mic: şi d e doaă ronat ca o cornişă d e piotră cioplită .
ori moi nameroas�. Partea cea mai caracteristică si cea mai
'

o � 2. � 4 IJ to \J

�+l-+t-+-+-+-+l��-;����·�1��-+-1+-4
Fig. 1 9 6, BIS.lineşti, Secţiune Jong!tadinall'l (daptl. Bul. Corn. l'\on. Ist.)

Fi g . 1 9 7. BIS.lineşti, Planul biseri cei (duplS. Bal. Cam. l'\on. lst.)

Peste: aceste firid e să întinde de jar îm� bogotă este insii clopotniţa bisericii ; ea este
prejurul b isericii mai multe rânduri de dis.... mai înaltă decât corpul bisericii şi împărţită
cari smă lţuite, colorate în mai multe nuanţe în două etaje printr'un brâa de piatră ; este
şi la fel cu cele dela Popăuţi, Hârlău şi Sf. pătrată în plan şi se reazimă pe o parte pe

inp.org.ro
 BISER I C I LE L U I
z i dul biseri�ii, iar pe de altă parte pe doi
stâlp i i de piatră paterni�i, d e e�ţiane oetogo�
nală; ar�ari ele piatră cioplită şi �a profilatară
goti�ă transmit presianele superioare pe cei
doi stâlp i şi pe zidul biseri�i i ; aceste ar�ori
se reazimă pe eonsole de piatră, �ioplite şi
s�alptate bogat. . . . Prid\?oral format de elo ....
potniţă la i ntrarea bisericii este încoronat ea
o boltă ea ner\?iiri de piatră cioplită, deeorate
ca rozete tot de piatră . si rezc:mate pe fra ...
moase eonsole situate la cele patra anghiari
ale bolţii .
Soclul prid\?Oraloi este decorat pe trei feţe
ea o balustrad ă de piatră în b locuri mari
Fig. 1 9 8 . Bălineşti, Vedere din spre Nord (dapl'i Bol. Corn. 1'\on. Ist.)
sealptate ea flori în stil gotic . . In i nterior,
prid\?oral are, pe două d i n feţele lui, o bancă
d i n piotră. Partea superioară a elopotniţei,
unde se află clopote le e d eschisă prin trei
mari ferestre ogi\?ale de piatră pc deasupra
cărora trece an b râa larg de d iscuri de te...
raeotă, încoronat ea o cornişă de piatră » .
L a aceste rânduri n'o să a m decât puţin
de adăogat. ·
Boltirile bisericei, aşa d e rare în ar� hitee­
tara moldo\?cneas�ă le mai regăsim, �am am
\?ăzat, la Dolheşti , la Volo\?ăţ şi la Radăaţi,
sab o formă foarte \?eeină.
Ca parti�alaritate a planuia i , �o mană si la �ele
'
inp.org.ro
ŞTEFA CEL MARE 135
alte două biserici elin aeeaşi famili e, se poate
cita l ipsa d ioeoniealoi şi a proseomidiei care
sant reduse la simple n işe în zidul altaro l o i.
Se mai poate obser\?a că pilastri i orcorilor
dobloori sant ee\?a modificate în raport ea
cei dela Volo\?ăţ Şi Dolheşti ; sant mai ele...
ganţi ş i ornaţi, fiind d esfăeoţi într'u n mă­
nanchin d e colonete angajate ca la J\rbora.
Ferestrele mwsolai şi aceea a altoralai sant d e
tipul dreptunghiular, si înăuntru şi în afară,
care se găseşte la bisericile dela început ol
lai Ştefan, dar care delo Voronet na se m a i
întâlnea. Sant însă ca boze ornate. La Bă­
l ineşti apar mai puţin langitc, mai largi. Şi
�ele două ferestre ale pronaosalai, ea framoasa
lacrătară gotică şi ea m enoari, sant largi. Uşa
de intrare este cam de tipul cel ei dela j\r...
bora, fără baze ornate ; numai l intoal de sas
e mai împodobit.
La absida, care are în afară cinei !atari
ea la Do1hesti, na sant arcade oarbe până
'
jos, e i acelaşi fel de ocniţe mari co şi pe
restul bisericii. Sant însă, ea şi cele miei
din rândal de sas, mai langite deeât de obicei.
1\a fost la o epo.� ă u lterioară zidite ş i
toată frumoasa faţada a fost tencuită ş i z a...
gră\?ită.
Se m a i zăresc resturi d in a(!eastă zagră·
36 COM ISIUNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

'l)ealli acolo unde lencu ialll adăogată nu a
căzut.
D iscurile smalţuite aa figurele celo r dela
Dorohoi ; culorile sant cele cunoscute. Cără ..
mi zi smălţaite însă na se ve d . Rosturi !� cără-
Frumosul profi l al soclalai se înrudeşte ca
cel dela Sf. Ioan d in Piatra .
Turnul clopotn iţei a fost adăogat după con­
strucţia corpalalai biser icei, căci se \Jede
foarte bine cam friza de rotocoale si cără-
,

Fig. 1 99. Bălineşti, Intrarea (dopă Bol. Co rn . t\on. Ist.)

m izt'lor aparente sant mai strânse decet cele­
l'alte ; d imensiunile sant i n general de 2 7 - 2 8
pe 1 3 şi 5 până la 7 cm grosime ; la soda
găsim însă cărăm izi de a n format mai m i c
2 4 - 2 5 pe 1 1 , 5 - 1 2 cm, dar foarte groase :
7 până lo 7.5 cm.
mizile aparente ale paramentalai se continue
sub zidăria tarnalai alipit.
l\ceasta construcţie nu trebue însi'\ să fi
întârziat mult, căci turna! poartă aceaşi de�
coraţie de rotacoole smălţaite ca şi restul
biseric i i ; si\ ştie că aceste d is curi ornate n a

inp.org.ro
 BI SERICILE LUI $TEFA CEL MARE 137

se mai î n tâlnesc mai târziu ; cele neornate d u pă c a c t a fa ră d e fapta! c a fel u l p icta rei este ca
modela! dela P i atra se mai \?ăd pentru a l t i ma data cel dela Voroneţ, Sf. I l ie, Dorohoi, ne repre�
la Sf. Gheorghe d in S acea\?a d i n 1 5 1 4- 1 522. z i ntă pe l\.nastasia fata lai Tăata -- (Şi \? i itoarea

Fig. 2 0 0. Btilineşti , Bolta prid'Voralai (dapă Bal. Corn . ./'ion lst )

Pe a r m ă , pe tabloul \?Oti\? \?edem biserica soţie a logofă tu l u i Toad er al l a i Rareş) -

c a acoper i ş ţagaiat aratată ca clopotn iţa ei. ca o fet i ţă m i că precum şi d o i băeţi şi m a i
O r i nici această p i ctura na poate fi târzi e, m ic i, Pătraş c n ş i I o n .
18

inp.org.ro
1 38 COM lSIUNEA M6 UMENTELOR ISTORlC�

Tăata a marit pe la 1 5 1 1 . 11. mai a\?at Sant malte g rafite din care anele datate ;
alţi copii ne-arătaţi pe tabloul \?oti\?, d intre aşa bunăoară s'a găsit : Eremia bi\?. logofăt -
cari doi feciori şi d oaă fete sant îngropaţi Grecul (?) 1 5 98, - într'altă parte 1 6 1 9 -
în biserica d i n Băl inest ' i si aa marit între 1 6 30.
'

an i i 1 49 4 ş i ' 1 5 00 1).
Se poate deci conchide ca ���iiijiii;����il alocarea a n alt strat tencuit
Sub stratul actual de p ictori se găseşte pe

şi p ictura \?Oti\?ă e aproape ea o i mi tatie

. de rânduri d e
'

contimporană (între 1 5 00 şi cărămizi aparente, cea ee

1 5 1 1 ) urmând ca foarte arată că b iserica na a fost
puţin ani · zidirea b isericei. imediat zagră\?ită cel paţi n
Frescarile naosalai sunt în întregime, precum am
de o foarte frumoasă caJ i ... mai \?ăzat şi într'alte părţi .
tate şi trebue clasate printre B iserica din Băl incşti, deci,
cea c e a\?em mai de !;)eama Fig. 20 t . Logia refectoralui m 1in!l.stirei Fran ­ construi tă după an plan
î n ţară în această pri\?inţă . ciscanilor din Clai dapli «Rrcha eologiai neobisnuit si arhaic, are ) )

Tabloul \?Oti\?, d espre care Kozlemenyek» ( 1 8 7 3) totuşi, în cea ee pri\?eşte

am m a i \?Orbit, e foarte i n... împodobirea sa mai ea seamă,
teresant d i n pricina chipurilor et itorilor ee n i caracterele epoeei sale , ea toate că sant cam
le înfăţişează. amestecate. 11.sa am regăsit mănanehial de
E eom pas aproape la fel ca tabloul \?Oti\? eolonete din n � os ee' l \?edem ş i la 11.rbora,
dela 11.rbora, dar d i ferenta ' e foarte mare în Reaseni şi Dobro\?ăţ, - ogi\?ele lărg ite şi
pri\?inţa execuţiei. paţin accentuate ale�altimelor b iserici lai Şi e ...
Partea i n ferioară a zidarilor ne prezintă fan , dar regăsim sab o formă \?ecină şi feres...

Fig. 2 0 2 , Btilineşti , Pisania (după Bul. Corn. tion. Ist.)

patratele ca d iagone�le colorate în d i ferite
tonuri despre care am \?orbit, şi sab care
\?in d raperii.
• ) Llipedatu. Bal. C'0m. /'1on . Ist. 1 9 1 1 .
trele � m i e i ea� ehenor d reptunghiulor şi înăun ...
tru, părăsite deja d e eâti, ...\?a ani.
Dar mai presus, regăsim frumoasa împodo­
b ire d e d iscuri smălţaite ea ornamente figurate,
ce na le găsim decât la biserici orăşeneşti.

inp.org.ro
 :BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MAAE 139

In fine, să ada.ogă elemente originale, pro.... COTNRR

na.osal pol igona.l ş i tarnaJ .... clopotniţă alipit
de corpol bisericei , ca bogata orna.menta.ţie Biserica domnească d i n Cotnar, ca hramal
gotică mai a.ccentaa.tă de cât într'altă parte. Sf...ta Paraschi\)a, este ana d in b iseri c ile cele
Orna.menta.ţia ba.lastra.dei se aseamănă malt mai simple d i n această "reme. Na mai are
ca aceea. a. logiei refectoralai mănăstirei (cel paţin "izib ilă sab tencaiala ce o acoperă)
Franciscanilor din Claj - (din "eacal al n i c i o pisanie ; este o tradi ţie că ar fi fost z i d ită
XV�lea). 1 ) de Ştefan cel t1are ; iar analizâ.nd clă d i rea
Pe lângă mormâ.ntal logofătalai ctitor sant na se "ăd moti"e ca să se contrazică această
alte malte morminte ale familiei lai, cea ce tradiţie, ca toate - precum \)Om "edea - că
ne arată că malt timp încă b iserica a ţinat aşa şi ferestrele par să fi fost schimbate într'o
de coborâ.torii lai. "reme mai recentă.
Pisania de piatră aşezată mai departe de Plana! cuprinde a n naos fără tartă, însă
(Jşă, pe peretele de miazăzi, are an chenar ca a.rcarile moldo"eneşti p iezişe la 45° care

Fig. 2 0 3. Cotnar

alcătuit de o baghetă relati" groasă , şi destul susţin calota sferică a capolei. Sînari na sant;
de proeminentă : se "ăd doaă ferestre mici în axa trans"er....
« Ca werea Tată lai şi ca ajatoral Fi alai sală; e"azarea interioară e aşor ogi"ală. J\ J ...

şi ca Să\.,ârşirea Sfântala i Da h, Damnealai tara! e !am inat printr'o fereustră la fel ; n ise
'

I oan Tăatal logofăt a început şi a zidit acest
hram întra numele celai între sfinţi pări n ...
teloi nostru arhierarhal si, făcăton1l de m i ...
nani N icolae, în zilele b ine cred inciosalai si
de Hristos iabitoralai Domn Io Ştefan Voe"o �l,
fial lai Bogdan Voe"od - si
' s'a să"ârsit
în anal 7007 (= 1 4 9 9) Iona Decemwie 6,» ,
- Pe margine : Dragota al Taatalai. 2 )
') I\rchaelogiai Kozlemenyek. 1 8 7 3 pag. 7o pl. J .
� ) I\ 1 , Lăpedato. - i l>id.
menajate în grosimea z id(J!ai ser"esc pentra
trebai nţele caltaln i .
Perete l e ce desparte naosnl de pronfios a
fost dărămat ş i înlocuit printr'an arc mare.
Pronaosul e boltit în calotă sferică rezămată
pe arcurile obişnuite, cele longitadinale în ...
gaste şi cele trans\.,ersale late. Şi aici găsim
doaă ferestre m ici în gena! celorl'alte.
Simplieitatea acestui plan se "a regăsi
ulterior la Şipote, la Văleni lai Şarpe, la Baia
lai Petra Rares' si alte.
'

inp.org.ro
140 COM J SIUNEA MONUMENTEtOR ISTORICE
In exterior, pe an soclu ca o s io1plă ţeşitură
de p iatră cioplită, în loc de obisnuitele mulare,
- la fel ca cel dela feleac _:_____ , se ridică peretele
de piatră brută tencuită,, în cât nu se mai
poate \1edea ce fel de parament a fost,
n ic i dacă aa fost ocniţe. Pe piatra soclu�
lui se găsesc câte \1a semne lapidare care
0 "' 'l. 3 L.
LW tb,_ 1 61
Fig. 2 04. Cotnar, Secţione longitudinală
fig . 2 05. Cotnar, Plannl bisericei
se pot readnce la \?eacnl al xv lea saa a l
....
XVI ... lea.
Uşa nq mai e <'CI profilul gotic, dar are o
mulnră fără caracter bine definit, cu un relief
slab şi amintind clasicCJI. Deasupra e an l intoCJ cu
un profil de acelaş stil . f\cest profil însă nu
se găseste ' la noi înainte de Petru Rares iar '
inp.org.ro
chcnarele usei ' si ale fere trelor, se găse c
chiar numai în �eacal al XVII-lea.
de sus şi în loc să se o p rea că în partea
1"\.uiCJrele na sCJnt încrCJcisate la unghiuri le
lor de jos pe un plan înclinat - cu saa fără
baze mici - se găsesc întoarse în jos ca pentro
a forma a patra latCJră a chenarulai, latură
<io 7 b .::�. .AO "'""-
1--+--l •-+•J---1 f__,_J
�
întreruptă de deschiderea ferestrelor. f\ceastă
d i spoziţie n'o găsi m decât mai târziCJ. Vedem
în colţurile de sus ale ferestrelor dela Cotnar,
mici ornamente care se regăsesc în secolnl
al XVU-Iea (Barno\1schi-Iaşi).
Trebu ie să conchidem deci că usa si feres...
trele aa fost prefăcute cam la ace�stă epocă,
 BISERTCILE LUI ŞTEFAN CEL MARE- 1 41

fără , bine înţeles, să fi fost net>oe pentru a­
ceste ca toată b iserica să se fi reconstruită .
Biserica, deci, se ş i aseamănă, mai mult saa
s i m plu spoită în alb; sub această spoială nu
se găseşte arme de picturi.
1'\.ai multe pietre de mormânt mai zac în
jurul bisericei, unele cer ornamente florale
de stil oriental destal de frumoase. Sant p ietre
dela 1 59 0 , - 1 637 şi mai recente 1)

S C A N T E i l\
Biserica d i n Scânteia (VE!slai), cu hramal
Sfi nţilor 1'\. ihai l şi Gat>ri l , este una din cele
mai simple biserici d in t>remea lui Ştefan cel
1'\.are saa din cele atribuite lui.
Se compune d intr'un naos ca absi dă. Doaă
sînari laterale m ic i sant însemnate în afară
printr'un risalit care nu se urcă până la cor ....
n işă formând astfel un fel de larg contra...
fort, care nu'şi găseşte echi\'lalental în \'lre ....
mea lai Stefan de cât la Baia sab o formă
'

în\'lecinată.
Bolta e semisferică si nu se \'lăd arcurile'

caracteristice piezişe mol do\'leneşti, fie că n'aa

fost, fie - cea ce as fi înclinat să cred -'

că o reconstrucţie le ... a făcat să d ispare. Bolta

e aşezată pe an fel de cornişă c irculară cam
stângacie.
fig. 2 0 6 . Cotnar, Uşa extel"ioară Pronaosul, bolli t la fel, este separat de
·

naos printr'un perete ca o uşă care are an

mai puţin, cu cele d i n l\rbora s i Reaseni ; che.nar dreptnnghialar în exterior, în segment
_

deosebirile principb le sant absenţ � usoare lor de cerc înăuntrd, eu baghete încrucişate
'

scobitori ca colonete ce se găsesc

în locul sînurilor. Bolta prona...
osolai e de un alt tip ş i l ipseşte

fig. 2 0 7 . Cotnar, O fereastră

prelungirea z idurilor spre apas,

dar krestrele, oricare ar fi fost fig. 2 O 8. Scânteia
detaliile lor, aa fost foarte pro�
babil toate m i e i ; lipsesc d iaconieonul s i ,
si îndoite în are de cere la unghi urile sa-
'

proseom i d ia. peri oare.

I năantra, b iserica e fără zugrăt>eală şi 1) Vezi Io rga. - lnscrip�ii

inp.org.ro
142 COJ\'li SIUNEA MONUMENTELOR I STORI CE

In spaţial l iber de sus se \Jăd n işte rozete încăpere de asupra prid\Jorulai, la care se
care sunt caracteristice de \Jeacul al XVII�lea. ajnnge pri ntr'o scară menajată în grosi mea
l\ fost adăogat an prid\Jor ; răspunde î n zicl :!lui de apu(�a pronaosulni.
__

R g . 209. Scânteia Secţiune longitudinală

2 1 o. Scânteia, Planol bisericei

pronaos printr'o asă' cu chenar aproape la Uşa de intrare · în prid\Jor are, dnpă obi...
kl ca la naos, dar însă fără rozete. l\ceastă ceiul bizantin i n trodus în 1'1olclo\Ja de abia
parte a b isericei poartă o turlă joasă ca o la sfârşitul \?eacalni al XVJ .... Jea, arcul ele deasa ...

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 143

pra în retragere din planul z i dului. Soclul e ca aceea a lai Ştefan cel 1'1are, ci dc:�tează
s implu, fără profil, de<1semenea n i c i fere .... el in \Jeacal al xvu Jea. ....

slrele n ic i eşitarile sînurilor nu mai aa Cea ce coroborează această părere este

n ici an chenar. următoarea inscripţie ce se c iteşte pe an
Fatada e tencuită peste tot, afară de socl u
care e de piatră brută. O cornisă simplă d e
,

tencuială o închee la partea de sas.

In interior <1 fost foarte arăt rezagră\Jită
acuma câţi...\Ja ani,
O curioasă particularitate este repetirea
celor două c henare ale aselor' interioare, în
loc ca cea exterioară (sau care a fost exte ...
rioară până la facerea prici\Jorula i) să fie
ogi\Jală.
Suntem deci adusi la con\Jingerca că această
biseri că a fost aM i ne prefăcută. Bolţile nao ...
salai na sant cele de la inceput, scara tarlei
�- adăogată era grea ele săpat într'un zid
mas i\J si cleei e probabil că zidul a fost re ...
făcut. Esitarile naosulai se aseamănă ca acele
ale ano � b iserici din 'Veacul al XVII-lea.
Chen arele aselor au fost schim bate, feres-
'

trele de asemenea ; în cazul cel mai ban nu

· F i g. 2 1 2 . Scânteia , Uşa n aosalai

tablou pictat în n lei din interiorul b isericei :
"Acest sfânt locaş ca hramal sfinţilor mai
mari \JOe\Jozi l'îi hail şi Gu\Jril din temelie
ridicat înteial ele fericitul intra pomenire ele
Ştefan Voe\Jocl cel l'îare ş i apoi de Daca Voe'Vod
înfmmaseţat, iar acum în z ilele de pre
înălţata Domn l'îihail Grigorie Stardza Voe'Vod
din noa întocmit şi s'au împodobit din porunca
prea fericitului patriarh al Ierusalimului Chirie
Chirio Chiri fiind stăruitor şi îngrijitor pre
ca'Vioşie<l sa arhimand rital Paisie, Exarha Jo...
gofăt ş i ca'Valer, A lexandra Ghica dor şi
comisa! Panaite Papozogla epitrop asupro a...
\Jerilor sfântului mormânt în f\olda\Jia ; la anal
1 8 46 Noembrie 1 3. "
Infrumaseţarea d i n 'Vremea lai Daca Vodă,
despre care se 'Vorbeste, a fost mul t mai ra­
Fig. 2 1 1. Scânteia, Uşa pronaosalai dicalii de cât o spu n � i nscripţia.
pare a fi rămas d in biserica 'Veche de cât P U T N J\
fundaţia şi câte 'Va părţi d i n pereţi.
O altă i poteză ar fi că suntem în fata une i Biseri ca mănăstirei Patna a fost · ridicată
biseric i mai nouă care n u are nimic � omun ele Ştefan cel l'îare între anii 1 46 6-69 aşa

inp.org.ro
144 OM!Sl U E A M O UME TELOR ISTORICE

inp.org.ro
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 45

�1 :S
J '-
�

E
rn

o
c.::::
""
D..
o
�
":
�
""
c:
-:::;
......
·o,
c:
.9.
<!)
') c:
� o
:;::;..
u
V
(/)

.o
.5
o
a..

�o
.,j
C\J
•
ci
.... ii:

c>

1 �J

inp.org.ro
1 46 COM ! S fU NEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

precum reese el in_ documentele cu noscute şi a " Vcsile Vodă, aproape d e maz i l i e , aa g reş it
fost sfi nţită la 1 470 1 ) lui Du mnezeu că i s'au întunecat m i ntea spre
B iser ica actuală însă na este aceea de la lăcom ie de aa stricat mănăstirea Patna, gân ...
început. Se ştie ci'i a fost dărâ mată d e Vas ile d i n d a... se că -va găsi bani ş i n'au găsit. Şi
s'au apucat să o ftlcă din noa
i arăsi , precum aa fost si , na i aa
ajutat Dum nezeu să o facă, că au
zidito numai d in temelie, d i n pă ...
mânt până la ferestri, s, i i aa luat
Dum nezeu domnia. Că s'au scn l at
Gheorghie ŞtefM Logofătu l ca
oaste asupra lui şi l'au scos d i n
Domnie. Iar plumbul c a care erau
acoperită mănăstirea Putna l 'au
luat Cazacii l a i T i m aşi a ginerala i
G
l a i Vasi le Vodă de l 'au d us la
cetate la Sucea-va de au făcut g lon...
ţuri de puşcă, să apere cetatea
Sucea-va despre Gheorg11 ie Ştefan.
Ş i pre l!Irmă au gătit m ă năstirea
Patna Gheorghie Ştefan Vodă,
d u pă ce aa luat d o m n ia de este
zid ită precum se -vede acuma 1 ) ''.
Inscripţia ce se găseşte d ea...
supra aşei pronaosalai spune :
" 1\ceastă b iserică a înoit'o I o
Georgie Ştefan Voe-vod ş i s ' a să ...
\?ârsit, în zilele lai Io Istrati Dab ija
Voe-vod în ana l 7 1 7o " = 1 6 5 2 2).
Reconstrucţia a ţ inut deci opt ani .
.Mai târziu biserica a a-vut d e
suferit în arma a n a i cutremur, în
1 739, şi m i tropol itul Iaco-v a
restaarat'o , se pare într'u n mod
foarte desă-vârşit precum ş i tot
resta! mănăstirei.
1\naliza monamenta l a i de azi
o
confirmă cele spuse de istorie.
1

lntr'ade-văr. toate elementele

clăd i rei , atât în afară cât s, i înăan....
tra, arată o epocă mai târz ie. N ici
măcar soclul (dealm i n trelea refăcat
d e Rom stărfer) n u arată profi lele
din -vremea lai Stefan'
cel /"\are.
l\rcadele oarbe care împod obesc
partea de jos a faţadei na se ca ...
nosc în epoca l a i ; cele d i n we­
mea lai Ştefan se -văd numai la
abside ; ele na au capitele m i c i ,
na s e termină jos pe console
Lupa, f ie că a meni nta să se prăbuşească, fie orna mentale, n i c i n a aa arhi-voltele lor m a i
pentru alte m oti\?e ( 1 � 4). Eată ce spune Ni ... intrate ca p lana! z idalai, ş i na sant n ici ...
calcea în această pri\?intă '
:
') Letopisetol Ţărei .M.oldovei de Ion Necolce.
' ) D. Dan. .M.ănăstirea Potna. pag. 1 3 . 2) Kozak. Inschriften aus der Buko\Jina.

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 147

odată în arc frânt. 1"\ai sus

biserica e înconjurată de
acest brâ.u cu toruri împletite
care este caracteristic al arhi­
tecturei moldo\Jenesti d i n \Jea-
,

eul al xvn lea, căci îl \Jedem

...

pentru prima oară la Drago ....

m irna, clăd ită pe la 1 60 8 .
ferestrele mici, M ase ...
menea, ce se termi nă în uşoară
acoladă seamănă cu cele de
la Dragomirna, de la trei
Erarhi, de la Cetăţuia, şi au
- tot ca acolo - ce\Ja mai
sus, acest mic lintou cc1 un
fragment de cornişa care a
de\Jen it ş i el caracteristic al
\Jeacului al XVJ I-lea: de ase...
mcnea si banchina dedesubt,
' Fig. 2 1 7. f'atna (dapă Rornstărfer).
profilată , ca an m i c scut în
mijlocul ei. Deasupra br&ului, găsim �a n rând lai, semn al unei epoc i mai târzie, s i între ele
'

de ocnite ' ; dar si' aci caracterul este ca total sant n iste m ic i colonete ca forme ciudate ca. re
'

alt decâ.t la. biseric ile lu i Stefan cel ./"\are. Sunt si

' '
par a. se înru d i cu cele ce le \Jedem la. Trei
aici în retragere în raport ca planul paramentu ... Erarhi, \Jădind; ca şi acolo, o influenţă rusească.
Sub strasină este o cornisă sastinată de

r1
' ' '

- - --- _, m i c i consolc ca forme apusene, cam se

1 \Jăd la. ma.i multe biserici d in Iasi d i n \Jea"'
'

curi le al XVII-lea ş i al XVIII-dea., cn forme

d e ca dente.
l Exonartexul e l u m inat prin tre i mari
1 ferestre gotice pe latura de apus, clar acest
golic este bastard ; în ti m panele se \Jăcl
nişte capitele înflorite aşezate fără rost şi
ser\?ind numai de ornament ; caracteru l
lor i talien izant arată de asemenea sfârsital '

\Jea.calui al XVII ...Iea, sa.a \Jeacal a.l XVIII-lea.

Turla are caractere şi mai târzie ; baza
stelată nu ma.i are \Jârfur i d sinaozităţi
care arată influenţa. barocului, ea.r coloanele
torse ca ca.pitelele lor de un corintia.n
decadent, precum şi ornamentele baroce
care împodobesc câ.mpal ele etsapra fere....
strelor ne aduce de asem enea în \Jeacul al
XVlii-lea. Tot ce se \Jede mai sus, datează
de la restaura.ţia ter m i n ată în 1 9o2 de
arhitectul Rornstorfer.
Dacă ne uităm acuma în interior \?O m
face aceeasi constatare.
Şi aici � rhi\Jolte i ntrate în planul pereta­
lui, arcuri în acolade ca. la. Dragomirna,
coloanele în frânghie resucite care subli­
n iază arca.tarile ca la. Dra.gom irna, la Trei
E ra.rhi, la. Cetăţuia, ca m ici plăci ornamen-
fig. 2 t 6. f'ntna (dapă Rornstorfer) tate l i pite de ele în bolţile pronaosalai ;

inp.org.ro
H8 COMI SIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ear pilastr i i angajaţi ce sapoartă arcatarile Este an argument suficient pentru ca

naosalai au console ş i capitele care \?Or să
fie clasice şi arată, prin stângac i ile lor defor�
mări, \?remea de decadenţă a arhitectarei
moldo\?eneşti.
Anal iza deci a clădirei ne arată în toate
detal i ile că, într'ade\?ăr , ceea ce a\Jem în faţa
noastră nu mai e biserica lui S tefan cel 1"\.are
c i aceea începută de Vasile Lupa, continuată
de Gheor�he Ştefan şi de Dabija, şi re lacrată
d e mitropol itul Iacov.
Dar s'ar putea presupu ne că măcar planul
să credem că nu mai a\Jem plana! pri ...
m iti\?.
Dar-mai m a lt-Patna prezintă d ispoziţia
peretal a i de apas a naosalui înlocui t prin
trei arcade �a doi pilastri groşi, care este
tocmai a na d i n cele caracterist ice al veacu ...
'
lui al XV!I�lea (Dragom irna, Tre i Erarhi,
Cetăţuia, Bărno\?a, Solca, lţcani \?cehi, l\ro­
neana, Sf. Onufrie, Sf. Ioan Botezătorul d i n
Sacea\?a). Ear Galata, care este poate pro�
totipal acestei d ispoziţie, are _c hiar an plan

�!'1
'
'
'

}( j(,_._ ______

��

�
/
1
;· !
/ .·.-·--- · · · - - - - - - · - - - · - · · - . . . . . . . . _ .. __ -- - - - -

t � �
Jl ./
/. ...

//

Fig. 2 1 8. Patna, Elevaţie, (dapă Romstiirfer).

cel \Jechia s'a respectat şi ca noua clăd ire foarte asemănător ca acel a l Patnei , în pri�
se înalţă pe \JCchea temel ie. Putna are an \?inţa d istribuirei comparti mentelor.
plan care se deosebeste de toate cele !'alte bise-
,
LC:l Patnn, ca la Trei Erarhi, la Cetăţuia,
r i c i le clădite după 1 487, c hiar făcând abstracţie la Dragom i rna, la Sf. Onafrie sunt câte tre i
de exonartex , şi ar trebui să ajungem la ferestri la cele trei abside în loc de ana s i n... ,

Neamţ, zidit în 1 4 96 -7, ca să a\?em, nu acelaş gură , aşa cam a fost regula până atuncea.
plan, dar an plan OC:lre cum asemănător. Sub aceeaşi i nflnenţă, aceeaşi dorinţă de
Dacă biserica cea \?eche, aceea d i n 1 -I-69, a da mai mult aer si mai maltă \?edere în ,

ar fi avut acest plan, cred că din toate b i... i nterior, adi că această tend inţă a \Jeaca l a i
sericile care au armat (si ' d in care u ne le al XVJI .. Jea s ' a refăcat non! plan al Patnei .
sant destu l de mari) s'ar fi găsit o i mitaţie, Deci, n i c i planul c e l \Jec h ia d i n \?remea !Ci i
precum Neamţci! a qăsit mai târziu. Stefan nCI mai există . '

inp.org.ro
 BISERICILE tur $TEFAN CEL �ARI:: 1 49

Pe contrafortu l ce se găseşte acuma sub m u l t e od oare ş i ţesătu r i , lucrari aproape fără

fereastra a bs i d e i altaru lui se t>ede o cruce perechie, care a l c ă. taese o co lecţie m i nunată
săpată. Nu arată c a m \Ja a ceastă cruce local d e cea mai m are \laloare. Nu este însă a i c i
\Jechialai altar ? l o c u l d e a 'VOr b i d e e l e 1).
O o b iecţione s'ar m a i putea aduce, ş i
anume prezenţa \J e e h i l o r morm inte într' o
biserică m a i recentă. Dar no p rez i n tă
n i c i o d ificultate l ăsarea la loc saa de�
plasarea a unor m o r m i nte ; astfel găsi m
la B istriţa m o rm ânta l 1\nei, soţia l a i 1\le�
x a n d m cel B a n , l a Neamt acela al l a i
'
Stefa
,
n fiul l a i 1\lexandra c e l B u n , l a
Parh ăaţi d i n 1 5 2 2 , piatra l a i 1\j inca
Vames' a l d i n 1 4 9 4 , s' i a ceea a m a m e i
lui Ga\Jril To trasan d i n 1 506. S'ar putea
'
ad uce osor alte pi l d e . O nouă o b iecţie
'
ce s'ar p utea r i d i ca ar fi că acu m a
j n d e c ă m d u pă restaurarea l a i Rom storfer
d i n 1 90 2 si '
că s c h i m b ă r i l e ar p utea
prot> ine d in acest t i m p. Dar d i n d es�
cr ipţia lucrăril or d e restaurare se \Jed e că
arhitectul n'Cl fă cut s c h i m bări de cât
prea Il1 1 C t până la n i\Jela l coloane lor
tarlei ; d e alm i ntrelea sant ş i desene
mai t>ec h i ale bisericei care confirmă
aceasta , precu m şi păreri l e unor cerce­
tători d i naintea restâUră rei, ca W i c ken­ o
c:
hanser ş i 1"\el c h isedec. tO

Ce şli m n o i despre c l ă d i rea \Jeche o:

a !n i Ştefan din pancto l d e t>edere a r h i�
tecton i c ? foarte puţin ; ş l i m d oar că era
Ol
acoperită ea p l u m b î n wemea l a i Vas i l e u::
Lopa. C â n d m itro politul Iaco\J ş i - a ter­
m i nat restaurarea a dat în\Jăl itoarei forma
ţagni ată şi îm părţită în mai mu lte tra�
pori ce o şti m . 1\şa e reprezentată pe
o p ictu ră . ce se păstrează ş i azi în
m uzeul m ă năstir e i .
Pietre le d e morm ânt sant foarte fru­
m o ase şi m ăestr it executate . Ornamen­
tatia
'
lor e din cele mai i n teresante s' i ar
m erita, împrennă c a celelalte pi etre să�
pate d i n t>remea l a i Ş tefan cel l"\ are, u n
sta d i u a m ă n u nţit.
Unele sant a coperite p r intr'un bal ..
daehi n d e p i atră , a n c hi\Jot ; aşa era ş i
a l l u i Stefan până acuma eâti-\1a a n i .
' '
1\ea ma e l z a c e desfăcut în prid \Joral
b iseri cei ; e de marm oră albă s i n i m i c
nu ne îm p ie d ică să credem că este dela
în cepnt. Asemenea c h i\Jot este ş i l a 1\rbore , Pe l ângă b iseri cele descr ise, s 'au z i d i t în
fără a \Jorbi d e a l te m a i recente. \1ren1ea l a i Stefan
,
cel l'î.are încă m a i m u l te
Dacă biser i ca m ă năstirei n u mai este a
l a i Stefa
,
n , totusi
'
ne-�u rămas d ela d ânsul I / Taf r a l i . - Le tresor de Putna.

inp.org.ro
1 50 COMJSIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

alte biserici şi mănăstiri şi s'au reparat d i n
cele făcute înaintea lui. D intre cele d ispărate
schi'Va, care o cred multi, dela Stefan
, cel f\are,
prezintă caracterele bisericelor dela începutul
'Veacul u i al xvn .... lea si' a fost
remaniată chiar alteri or 2) .

f\ai toate bisericile lai Ste' ...

fan cel f\are faceau parte
d intr'o mănăstire saa d intr'o
carte domnească. Din aceste
curţi n'a rămas decât ruinele
Fig. 2 2 0. Plana] bisericei rnănăstirei Cetăţaia cetăţei d in Sucea-va unde nu
(dapă Bal. Corn. t1on. Ist) se poate deosebi ce a fost d in
-vremea lui, ce a fost înainte
şi mai ca seamă dcrpă clânsul.
Existenţa anei biseric i saa
paraclis ne este int1ederată prin
găsirea unor d iscuri smălţuite
caracteristice ale ult i m i lor ani
ai domn iei lui Ştefan ; dar atâta
se poate spune.
Paracl isul cetăţei Hotinulai
este desigur mai recent. Rui nele
'
curti' lor din Hârlău s' i Vaslui
1 fig. 2 2 1 . Planor bisericei "lTrei Erarhi din Ja �i (după Romstărfer)
- s'ar putea probab il desgropa,
de mult si necunosc ute d in punctul mai cu seamă c ele dântâi care până deunăzi
al 'consl ; actiei nu: \1om" \JOrbi.
' t -
se mai zăreau.
�
'
Bi. serica Sf-ta
Paraschiva d in
Râmnicul - Să...
rat a fo t desi�
gur de mai multe
ori r e f ă c a t ă ,
căci aceea care
era încă în fi inţă
la 1 896, şi a
fost dărămată ,
nu părea, după
comisianea ce a
cercetat'o, să
m a i prezinte
vr' un caracter
special 1).
Biserica d i n
Floresti
. (Tnto�
va) este acuma
o co n st r u cţie
nouă şi chiar
neterminată, d i n
t1eacul al l 9�lea. Fig. 2 2 2 . Pisania caselor Domneşti din Hârlăa (acama la 1"\uzeal din Bncure�ti).
B iserica d i n
Stefănesti
. . (Botosani)' ca hramal Sf-ta Para.. Inscripţia ce a fost la cartea domnească

') Vezi Bul. Corn. 1"\on. Istorice anul t 9 1 o. ') Vezi Bul. Corn. t1on . Istorice anal 1 92 5 .

inp.org.ro
 BISERICILE tur ŞTEF A� CEL MARE l51

d i n Harlăa se găseşte acuma la .l"\azeal na­ dela Popăaţi ş i Bistriţa - e în plan pătrat,
ţionfil de antichităţi d in Bucm·eşti ; a fost gă .... de 5 . 80 m. latură şi de\?ine octogonal ca în-
i tă, la 1 8 7 1 , în pământ ca ocazia
facerei anei case în Harlăa. Piatra
are 0 . 6 5 m înălţime, 0 . 9 7 m. lăţime
şi are o grosime de 0 . 2 0 m. 1).
"Blagocesti\?ul si de Hristos iabi­
torul Io Ştefan v de\?od, co mila lui
Dumnezeu Domnul ţăr i i .l"\oldo\?ei,
fiul lui Bogdan Voe\?od , a făcut aceste
case care început'aa a se z i d i la anal
6904 (!ana lai . . . . în) 2 0 şi s'au
să\?ârsit în aceleasi ' an Septembre
1 5" 2)1•
.

= 1 496.
Din celel'alte constracţiuni care
formează aglomeraţiunea mănăsti­
rească saa anexele bisericei nu ne
mai rămâne ca s iguranţă decât turnu l
tezaurulu i d i n Patna si tarnarile··clo-
,

poiniţi d i n P iatra, Popăaţi ş i B isiri(a;

ace t d i n urmă cu un paracl is.
E foarte probabil ca şi unele ·d in
z i d ori le' ee le mai \?edem azi să fie
d i n \?remea !oi Ştefan, dar au fost
de atâ.tea ori prefăcute şi clădirile
transformate, încă na e cu putinţă ea
să se şlie ce se poate . atribui \?re­
mei Joi.
Numai lucrări rad i cale ar per­
mite, poate, să'şi facă eine\?a o pă ....
rere.

TUR UL-CLOPOTNITA l\L LUI SF. '

10!\N DI Pll\TRl\.
l\cest turn aşezat pe [partea

J-
{ --
Fig. 223. Turnul clopotniţa
din Piatra. Planul (Rele"enl
Scoalei de arhitecturii)
Fig. 224. Turnol-clopotniţli al bisericei Sf. Ioan din Piatra
Vesti că a biseric ei - ca s i acele
'

') Odobesco în Re"ista pentru Istorie, 1\rcheologi e cepere dela 7 m . înălţime ; patra contrafor...
şi Filologie 1. 2) Iorga Inscripţii. turi prelungesc colţuri le pătratului i nferior.

inp.org.ro
1 52 COM lSIU EA MONUMENTELOR ISTOR I CE

A ceste contrafortari sant asemănătoare celor nori din Galitia.

' - (Sf...ta 1"\aria şi Sanctum
ale b isericei şi aa profi le la fel. SacramentClm d i n Craco\?ia).
lnălţ imea turnului este de
1 9 . 0 0 m. socoti tă până la plat�

�· forma p e care 'a adăogat,

acuma câţ i\?a ani, Cln pa\?ilion

f�·''_
-
de pază.
'
Zidăria â aparentă , de piatră
brată cu câ.te\'la brae d e r&n ...
l1 1
:' dari de cărămizi. Colţurile
.l ...
sunt de piatră d e talie precum
si. chenarele usilor si ' ferestre
-:=:: i l or.
zătarile
Usile, '
cele
pre �
mari
um
ale
'
si deschi ...
catului clo-
Fi g. 2 2 5 . Tarnol�c lopotniţă din Piatra,
. Secţiune orizontală (Rele11eol Şcoalei de fig. 2 2 6 . Turnul din fiatr·a potelor (care aa 1 . 50 pe 3 , 0 0 m.)
arhitect ură) Uşa interioad sant ogi\'lale, fără profile, dar
f\ceasiă schim bare din p lana! patrat în nClmai machia lClată ; se \?ede însă că au
plan octogonal se \?edc şi la mai malte tur- fost prelucrate ; ferestrele celei' alte sant

Fig. 2 2 7. Tornol-clopotniţti al bisericei \- Ioan din P i a t r a înainte de restaurare

inp.org.ro
 BISE:RICILE LUI $TEFAN CEL MARE
miel, d reptanghiulare, cu machia ţeşită termi­
nând a... se în partea de jos pe an mic plan inclinat.
La ni\Jelal solului este o încăpere cmând o
comunicaţie d irectă ca exterior, dar nici ana
cu etajele suprapuse ; e boltită în sem i ­
cilindra. La înnălţimea de 4 , 5 0 m., p e !atara
de răsărit, este o alta asă de o.90 pe 1 .90 m .
'
la cilre na se poate ajunge decât prin exterior
ca o scară (actual mente de fier). Lângă
această asă, sas la stânga, se \Jede piatra
'
pisaniei :
" Ioan Ştefan Voe\Jod , ca m i la lai Dumnezeu,
Domnitorul ţărei 1'1oldo\?ei, fiul lai Bogdan
Voe\?Od , a zidit această cămpanare, a\Jând
Doamna a sa pre 1''\. a ria, fatCl lai RClda Voe\?od
si fial lor iubit BogdM Voe\?od în anal 7 0 0 7 ,
'
Fig. 2 2 8. Turnol-clopotniţii al bisericei de la Popiioţi .
inp.org.ro
Io3
iar al Domnirei lai anal al 43 Jea curgător
...
Octombrie 24 zile" (= 1 4 9 9) 1).
Dela acest n i\?el, scara urmează în interior.
Uşa i nterioară dela etaj are o formă foarte
de respândită în toate ţările gotice (\Jezi fig.).
Deasupra celor patru ferestre mari se \?ed
patra ocniţe în plin c intra.
P ietrele colţarilor ş i ale contrafortarilor
mai poartă semnele c lestelor ca care aa fost
'
rid icate.
TURNUL CLOPOTNIŢJ\ . DE Ll\ POPJ\ UŢI.
l\cest turn are o d estul de mare asemănare
cu cel de la Piatra, dar are o silhuetă mai
') M elchisedec. Notiţe istorice şi archelogice.
20
i54 CO.MISIUN�A MONUM�NTELOR tS!ORICE
puţin elegantă datorită m a i ea seamă faptului
că, după ee plana! (ea la Piatra) a trecut de
la pătrat la oetogon, redel>ine mai sas ear
pătrat. Pe laturile m i e i ale oetogonalai nu
sant niei eontrafortarile ee dădeau turnului de
la Piatră si mai multă elansare.
,
De altmintrelea, d ispoziţia e cea descrisă la
Piatra. Baza e de 6 . 2 0 m. latură , ear la
Fig. 229. Tarnul�clopotnită di! la
Popăaţl , Planul, (după Bnl. Com.
r\on. Ist).
înălţimea clopotelor, patrata! na mai are de
cât 5 . 8 � m. ; z idurile au deci o uşoare îneJi ...
nare. Inălţimea până sab straşină este de
1 7 . o o m etri . Se poate presupune, fiind dată
marea asemănare între cele două tarnari şi în
pril>inţa d istribuirei desehizătarilor, că a fost
de asupra ferestrelor mari ale clopotelor încă
\:>r'o 2 - 3 metri înăltare si câte o oenită oarbă
' ' '
Fig. 230.
pe fie care latură - (precum se l>ede de
altmintrelea şi la Bistriţa). - l\ctaalminte na
există cornisă .
Spre deo�ebire de Piatra, este numai an
singur brâa de cărămidă aparentă, imediat
după retragerea socalai . Se l>ed încă printre
cărăm izile \?echi, unele smălţaite \?erzi.
D imensiunile cărămizilor sant mari şi
ajang la 35 em. pe 1 8 cm. şi 7 cm. gro...
sime.
Consolele pe care se reazărnă eolţarile părţei
superioare a tarnalai sant de piatră şi erau
scalptate ; se mai \?ede pe ana an balaur în relief.
l\ctaalmente sant sub straşină şi rânduri,
de d iscari smălţaite, care aa fost aşezate ca
ocaz ia restaurărei bisericei şi a clopotniţei,
dar este indoios dacă aa existat în \?ech ime.
TURNUL... CLOPOTNIT A DE Ll\ BISTRITl\
. '
l\cesta e de an alt tip de cât acele din
Piatra ş i Popăaţi. E mai puţin înalt în
proporţie ca baza. E tot pătrat în plan,
până sas, şi are contrafortari la cele patra
unghi ari.
Profilele sant tot cele cunoscute. !\coperi ...
mental e acel bal bacat care s'a răspândit în
\?eacarile târzie, după influenţa rusească.
Deschizătarile mari, mai late si mai înalte
de cât la Piatra, aa c henare ca m ; lari, ear fe...
restrele m iei sant d reptanghialare ea baghete,
incrucisate la colturi, de acest tip ee'! găsi m
, ,
la toate bisericele acestei vremi.
Turnul dela Bistriţa, Pisanla
inp.org.ro
 BIS'E:RICILE tUI ŞTEFAN CEt MARE: 1oo

Deasupra celor patru deschizături mari de un mic paraclis, boltit în calotă sferică pe
sunet este câte o ocniţă oarbă în plin c intru patru arcuri l ipite de pereţi şi căzând pe
ca la P iatra. l\ctual m inte, turnul este tencui t ş i console.
are deasupra p isani e i o pictură modernă - E luminat prin două ferestre larg e"azate

Fig. 2 3 1 . Tarna 1-clopotniţfi al /'\finllslirei Bistriţa (Neamţ).

sau r el'ăcută - arătănd pe ctitorii. Incăperea spre i nterior pe părţile de m iazăzi şi răsărit ;
de jos (- deasupra uşe i este pisania -) nu pe această latură m a i este o ferestruică în
comunică cu etajele de sus care au fiecare felul celor ale proscomi d iilor.
intrarea lor d eosebită. La primul cat găsim Spre apas zidul este larg deschis spre dă ...

inp.org.ro
156 COMISIUNEA MONUMENTElOR iSTORICE

fig. 2 3 3 . Mănăstirea Bistriţa

Plana) etajaloi soperior al tornalai
0 Â. 'l.. !:1 t.. -; CQ '7 � q
ţ , 1 , I , ! , ! , 1 , I 1 , ! , , 1
.A O ...,'Y....-

fig. 232. Mănăstirea Bistriţa, Plana! tarnalni

direa anexă care prelungeşte tarnal în ace� este tarnal (zis al tezaaralai) care face parte
astă parte. d i n complexul sistemului fortificat 2).
C lăd irea actuală, ca d ouă etaje, a fost de
sigur fă cală într'o \)reme mai nouă, dar e pro .... O ...-\ 2. � 4 5 <D '7 .!. ct ..... o ...v.v
t
babil că a fos i nainte o altă anexă, cel puţin l , l !l d lf , f d .[ d , Id
pentru scară, aşa cam o \)edem la Patna, saa o
simplă scară \)Olantă ca la P iatra şi la Popăaţi ;
deschiderea zidului, d e aproape 3 metri, este
lărgită, aşa cam se \)ede d i n ciantirea pictarelor.
In acest paraclis s'au d escoperit, sab stra�
tarile de spoială, frescari reprezentând sfinţi
şi scene rel igioase precum şi an tablou \)Oti\)
în parte tăiat de d eschiderea ulterior făcută.
La n i\)elal clopotelor, îneăperea e boltită
ca şi jos. l\cama se ajunge acolo printr'o
scară de piatră exterioară, e\)i dent de con­
structie recentă.
'

t\ai sant încă d ouă clopote d i n \)remea l a i

Ştefan cel t\are, a na l ca i nscri pţie sla\)onă
d i n 1 49 4 şi altul ca inscripţie latină d i n 1 4 9 1 .
l\ceste inscri pţii le dăm în partea acestei l a�
crări unde am concen trat ce ştim despre
clopotele din acest timp.
Inscripţia pe piatră a tarnalai sună astfel :
" Blagocesti\)al şi de Hristos iabitoral Ioan
Ştefan Voi\)od, ca m ila lai Dumnezeu, Domn
al ţării t\oldo\)ei, fiul lai Bogdan Voi\)od ,
a zidit această clopotniţă şi biserica aşezată
întrânsa întru numele sfântului muce n ic Ioan
cel mare d i n Cetatea l\lbă, pentru rugăciunea
sa şi a Doamnei sale t\aria, şi a copiilor lor
în anul 7006 ( 1 498) şi tot în anal acela le a
şi să\)ârşit în luna lai Septem bre 1 3 zile» 1 ) .
T U RNUL ZIS llL TEZl\URULUI L l\ PUTNll

D intre toate construcţiile mănăstirei Patna, Fig. 2 3 4 . Mănăstirea Patna, Tarnal tezaaralni
singura, care a m a i rămas din \)remea lai Stefan,
, Secţi one trans\?ersa lă (dapă Romstoder)
·) Iorga . Inscripţii. ') Vezi l<omstOder. Das alte gr, or. Kloster Patna .

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 57

Inălţimea turnului până sub straşină e de pot i ncuia prin gri nzi de lemn care întră în
1 6.00 m . I n plan turnul e pătrat ; - are locaşuri anume lăsate în z id .
9 . 1 o metri
lăţime ; - iar la primul ca1 de\?ine Tot era ore\?ăzat deci pentru a fnles n i
octogonal regulat In parter este o odae care apărarea acestui turn destinat a păstra în
comunică d irect afară, iar la fiecare din cele \?remarile turba re a\?erile mănăstiresti. '

două etoje, e câte o cameră boltită. Sas o Era foarte sigur ş i puternic ş i in stare să
terasă ca metereze e acoperi tă ca o i n\?ălitoare reziste la ade\?ărate ased iari .
ţagaiată de şindrilă. 1\.ctaalm inte partea de jos a turnului, în
afară , e proptită pri ntr'un fel de " glacis"
de zid d estinat a apăra pi ciorul turnului în
contra lo\?itarilor de tun, oferi nd proectilelor
o suprafaţa p iezisă.

--- 1

Fig. 2 3 5. t\ă.oăstirea Putna, Turnul Tezaurului

Planul parterului (dupli RomstOrl'er)
Fig. 2 3 7.:Pulna, Turnul tezaoJului, Planul
etajului Il (duplil Romsl- rfer)
.__ -

O dădire, al ipită de turn, spre i nterior,

adăpostqte o scară de zid în spirală, care
începe numai dela etaju l I ; până acolo trebue
urcat ca o scară mobi lă. 1\ceastă era deci,
ca s iguranţă, o regulă generală .
Intrarea se face printF uşă îngustă de
I nscri pţia aşezată deasu pra aşei pe o placă
de piatră de 0 . 7 1 m . fnălţi me şi 0,45 Hiţime,
spune 1 ) :
"Biagocesti\?al Gospodar al toată ţărei mol...
do\?eneşti Io Ştefan Voe\?od fiul lai Bogdan
Voe\?od a construit şi desă\?ârşit a cest turn

Fig. 2 3 6. Putna, Turmii tezaurului, Planul..:

etajului I (dopli Rbmstorfer Fig. 2 3 8. Putna, Tornol tezaurului, Planul
V etajoloi superior (dopli Romstorl'er)

0 . 6 5 m pe 1 .6 0 m înălţime, de acelaş [t i p
şi z idurile împrejurul mănăstirei în anal 6 9 8 9
c a aceea i n terioară dela P iatra. . ( 1 48 1 ) luna 1'1ai 1 " .
=

Bolta etajului al doilea are ner\?ari de piatră

frumos lucrată. Odaile sant luminate prin
ferestre inguste, mai mult metereze ; aşele lor
sunt la fel ca cea de intrare în scara si , se ' ) Kozak. Inschriften aos der Bukowina p . 7 0.

inp.org.ro
1 58 COMISIUNEA MONUMEN TELOR ISTORI CE

*
* *
!\re o nat>ă centrală si două nat>e laterale
'

Dăm acuma d escri pţia u nor bise rici mai (bas-ccltes) un ite c:u c:ea din m ijloc: prin bolţi
t>echi. transt>ersale. 1\ rc:uri du blouri, în d reptul

fig. 239. Rădăuţi

celor două perechi de pi cioare, întăresc

bolta în semicilin dru, " berceau ", într'anele
părţi foarte uşor frânt. Totaş, biserica are
d ispoziţia bizantină a separaţiane i în naos
si pronaos. Pronaosu l e boltit la. fel ca naos
'

dar ca o singură pereche de stâlpi. !\ici

se găseşte scara în spirală. ce d uce la
încăperile ce formează deasupn� na\Jelor
laterale an al doilea rân d . Boltile laterale
'

sunt uşor ogit>ale precum şi cele trans\Jer...

sale. Bolta principală, groasă de 40 centi�
mentri, e d e sigă - pentru a fi mai uşoară.
In afară, doaă c:ontrafortari proptesc: absida
şi alte două perechi pereţii lon g itu d i nali.
Colţurile exonartexalai, adăogit de Lă ...
puşneanu - care a prefăcut ş i ferestrele ­
sant sprijinite de alte · pic ioare aşezate la 4 5°.
Biserica nu are turle; e acoperită c:u o înaltă
si p itorească int>elitoare de sindrilă. E i:tctaal....
' '

mente în i ntregime tencuită pe d in afară.

Prosc:omidie si diaconic: nu sant. 1\bsida
�...,...,.. e legată de naos printr'un larg "berc:eau" .
'

O bancă semi eirculară înconjoară emicic:lal .

Ferestrele toate sunt m i c i si et>asate
'

spre interior.
fig. 2 40. Rădăuţi. Secţiune trans\?ersală Pisania, aşezată de Lăpuşneanu, nu po ...
meneşte de primul c ititor.
R A D l\ U T I . ' B iserica este zagră\Jită înăuntru. P icturile
Biserica d i n Rădăuţi, ca hramal Sf. Hi­ sant în parte destul de bine păstrate şi ar
c:oloe, e o b iserică d e construcţie roman ică. putea fi d intr'o weme mai \Jech�. l\u fost

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
însă restaarate în cursul \?ea calai al XJX lea, refă­
..
cân da-se figuri le, mai ca seama la tabloul \?Oti\?.
B iserica ar fi fost zidită, după anii, de Bogdan
descăl icătoral, după alţii de l\lexandra cel Ban.
Construcţi ile de stil romanic n a mai apar în
l\rdeal după m i jlocul \?eâcula i al XJV .... lea 1),
') V . Roth. Geschichtc der deutschen Baukunst în
Siebenbărgen pag. 1 5 . F. 1'\âller. Dle Baakunst des
romanischen Styles in Siebenbârgen pag. 4 6 .
inp.org.ro
1 o!l
iar în Galiţia, biserkâ ea câre a fost eompa..
râtă Radăaţi, adică Sf. Stan islâs d i n Haliei,
e şi mai \?eche, fi ind z idită de Franci s...
cani în \?eaeal al xm lea (şi modificată mai
..
târziu) .
Este deci logic să aşezăm data eonstrairei
bisericei noastre cât să poate mai inapoi în
cursul \?remei, adică sab Bogdan.
Dealtmintrelea, dacă sab 1\lexandra cel Bun
1 60 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ar îi fost \:lorba să se construiască o biserică Sf.. Tl\ TREil'\E DIN SIRET.

asa de seamă, d a pă a n calapod occidental,
; Sf.. ta Treime din Siret are an naos boltit
s ar fi lucrat în stil gotic, aşa cam s'a făcut
la Baia, la b iserica catolică ridicată la 1 4 1 o . în calotă sferică pe patra pendenti\:li, an arc
L a aceste argumente se mai poate adăoga mai îngast spre apas, şi spre răsărit anal mai
şi fapta! că Ştefan cel 1'\are a aşezat pietrele lat de care e alipită bolta altaralai. Sant şi

1
1 1

:J!
'f'
c
--- -��----
�- ------h--
-- � - -
"" .... 1
.. 1
p
-
. 1
;::v (JI
"" - - � - - -- - - " - -
CI.
""
t
- - .� - -- - --� - -
..§;
Vl

:9 6\
OI
::l
:::. \1
'=""
u;· �
",
'"ţ
;:;·
.ll

�- )..
o

de mormânt ale predecesorilor lai, începând doaă sînari laterale în segment de cerc.
d ela Bogdan, cea ce îl i n d ică _c a cel d intâi Doaă n işe ser\:lesc de pros\'omidie şi de d ia.­
ctitor. Trecase namai an secol şi mai puţin conic. : Un perete ca o aşă m ică separă nao ....
dela moartea lor s i dacă ar fi fost înmor ... sai de pronaos, care e dreptanghialar, m a i
m ântaţi aceşti \:>Oe � ozi în alte părţi, s'ar mai lang în:sensal lăţi mei b isericei. E boltit în
fi stiat.
, « berceaa )) fiind foarte aşor ogi\:lal. Na se \1ăd

inp.org.ro
 BI SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 161

actualmente arme de zagrăt>eli. In afară ab� unele sant destul de asemănătoare. Sf. icolae
idele aa areatarile oarbe, care \?Or rămâne d i n Seres şi s Yţi i l\rhangheli d i n Cace\?işte 1)
....

în stilul moldo\?enese, şapte la altar şi câte
cinei la cele laterale. Se urcă numai puţin mai
sas de cât jumătatea lnălţimei bisericei. De�
asupra lor e an brâa de cărămizi aşezate în d inţi
de ferăstrău, iar mai sus planul zidului con-.
de pildă, care are însă tipul ca patra stâlpi ,
pe când S-fta Treime nu îi are ; bolta pro­
naosalai însă seamănă destul. Şi Radeniţa 2)
la o e pocă m a i recentă , are oarecare înra ....
d ire ; dacă se saprimă nişele zidarilor de

Fig. 2 4 3. Sf. Treime din Siret (fot. B!l.lan)

tinae până sas, eşit în raport ca pareta in ...
Yerioară, dacă nu eam\?a tencuiala nu acoperă
aici \?r'o construcţie specială.
P lanul bisericei este deci bizantin si d i n '
toate planurile bizantine, se aseamănă mai
mult ca cele macedonene şi silrbeşti, mai ca
seamă în cea ce pri\?eşte pronaosul scurt şi
lat. Tocmai la fel na găsi m într'ade\?ăr, d ar
m iază z i ş i m iază noapte a le naosul a i, dăm
de o d ispoziţiane foarte \?eeină. Combinând
ea acest naos pronaosul Cuee\?iştei, a\?em
aproape plana! Sf-tei Treime. Dar earac...
teristica cea mai apropiată este că Sf. Treime,
1) Kondakol' -tlakedonia, pag. " 1 86.
2) Ba lş-0 vizit!l. Ia cAteua biserici din Serbia.
21

inp.org.ro
162 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ca si ' biseric ile sârbesti , e de tipa! de plan
c:e• t de numeşte D. f\i llet plana! simpla 1 ) ,
unde absida mare e i mediat a l ip ită · de arcul
estic: al naosalai , fără alt arc sau boltă in ...
termedi ară, aşa cam este caza! în planul zis
« co rn plex , , de origină constantinopol itan. Toate
şi în exterior faţade eu oarecare trăsă turi
constanti n o pol itane (care se regăsesc şi la
Salonic) .
Inrâuri rea pare deci a f i mccedo ....sârbească.
l\ceastă d ispoziţie a planuiai simpla a ră..
mas însă izolată ş i fără i nfluenţă asapra des...

Fig. 2 2 4. B i s e rica
SI'. Treime din Siret. Secţiune longitudinală
Fig. 245. Si. Treime din Siret. Planul bisericei

b iseric:ele moldo\?enesti-aproape fără exceptie

' '
- aparţin ac:estai de al doilea tip.
l\stfel Sf....ta Treime ne arată, în întregul ei, un
plan bizantin ea oarecare caractere sârbesti ,
'
\?Oltărei ulterioară � a planulu i moldo\?enesc:.
E probabil datorită călagărilor sârbi saa de
şcoala sârbească \?eniţi în 1"\.oldo\?a în wemea
lai Petra 1"\.aşat, încât tradiţi a că Sf-ta Treime
ar fi de la sfârşitul sec:olalai al xrv rea pare

....

t ) G. ltillet, L'ecole grecque pag. 56. a se ade\?eri.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 63

fig. 2 46. Sf-ta Treime din Sire((fot. Bălan)

fi g 247. Cace"işte (dapă G. l'\111et)

.

"1' 1\rt Serbe"

fi g. 2 4 8 . Radeni ţa

BISERICJ1 1"\IR J\ UTI DIN SUCE11Vl1 *)

'
Biserica l'î.iră.aţilor e socotită. de mai m alţi
autori ca ana din cele mai \Jechi b iserici
moldo\?enesti
' . După. schemalismal Episcopa...
talui greco... oriental, c itat de Romstărfer 1) ar
fi fost b iserica m itropolitană a ţării şi bise...
rica de încoronare ; ar fi fost fun dată. chiar
de Dragoş, dapă. alţi de Iaga.
Dapă. Grigore Ureche 2), s'ar părea că. bi ...
serica exista înainte de Alexandra cel Ban,
adică înainte de începutul \1eacalai al x v Jea. ...

..) Publicat în Bal. Com. l'1on. Istorice, anal t 924.

1 ) Romstorfer. Die Restaurierung der Mirouz-kircke. ' ) Gr. Ureche. Domnii ţerii l'1oldo11ei cap. IV.

inp.org.ro
164 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

După R.omstOrfer 1} probabilitatea cea mai inscripţiane. Ea ser\Jeşte ca magazie pentru

mare e că a fost zidită în ultimul deceniu prodactele agricole, închiriată de neguţători
al \Jeacalai al XIV�lea. dela primăria Suce\Jei » .

La 1 40 2 , l\lexa.ndra cel B a n a adus si de­ lstoriceşte deci, biserica .1'\irăaţilor nr fi

pus la .1'\irăaţi moaştele l a i S-î Ion cel n o a 2). cam dela 1 400, ca o prefacere sau o repa...
Pe la 1 5 1 3 , în arma unui e\Jeniment încă raţie d i n \Jremea l a i Ştefan cel .!'\are.
necunoscut, biserica a fost de\Jastată. 3). « »
Până la ce punct b iserica de azi - ad ică.
.1'\itropolia a fost atancea mutată. în biserica înainte de ultima restaurare de acum câ.ţi\Ja
S�f Gheorghe, începută. în 1 5 1 4 de Bogdan ani - este aceea dela început ? Remanieri
cel Orb si ispră\Jită în 1 5 2 2 de către Ste� saa prefaceri ulterioare na i au cum\Ja schim�
1 '

fă.niţă . Vodă.. Iorga ) spune : « Ş i biserica .1'\i- bat ca desă.\Jârşire caracterul prim itÎ\J ?
4

răatalai unde s lujea .1'\itropo l ital Sace\Jei a Să ştie,·:că în lucrări le de restaurare, între
tre b ui (să fie refăcată. :de dâ.nsal (Ştefan cel 1 8 98 şi 1 9 0 1 , s'a găsit în pod , în restar.ile

Fig. 2 4 9 . 1'1ir�oţi.

i"\.are) potri\Jindu ... se - poate - intra câ.t\Ja
sti l u l cel noa după. acela al lui l\lexandra
cel Bun, ctitorul dela inceput.
.1'\elchisedec 5) nu pomeneşte numele de
.1'\iră.ali' , r.i spune numai : « Este încă o biserică
zidăriei 6) monede suedeze ca monograma
G. l\. (Gasta\J l\dolf).- In pi lastrii dintre două
ferestre ale tarlei s'a găsit de asemenea, între
două cărămizi, zidită. o monetă poloneză din
\Jremea l a i Sigismand a l m lea ( 1 5 8 7 - 1 6 3a)
.... .

antică. românească. în marg inea Sace\Je·i des .... De aci se poate presupune că s'au executat
pre cetate. Ea este descoperi tă., bolţile ş i pe... lucrări la turlă. ş i în părţile superioare ale
reţii sant foarte deterioraţi, nu are �nic i o zidari lor bisericei în \Jeacal al XVII�lea.
Dacă. examinăm p lanul, \JOm obser\Ja mai
.
r ) Ro rn .; to r l e r ibid. întâi prezenţa a doi stâlpi cari susţin pere ...
zl N. lor�a. Istoria B isericei Rornânesti
'
I p. 53 ·
3) Rornstorfer. ibid. tele despărţitor d i ntre naos şi pronaos. l\ceastă.
4l lbid. p. 95·
sl Melchisedec. O vizită la c âteva rnănăstiri din Bu­
covina p. 76. 6) Rornstorfer. Die Restaurirung der Miroutz-Kirchc
21

inp.org.ro
 BISERICILE [UI $TEFAN CEL MARE 1 65

d ispoziţie n'o gastm la. nici o biserică înainte
de sfârşitul secolului a l xvr lea, afară de
...
Patna. s' i Sf. Nicolae Domnesc din Iasi în sta­
rea lor d e a.zi ; dar a ceste d ouă biseri ci, cam
Tarnal ... clopot niţă, aşezat pe latura. de mia....
zăzi la. i ntrare, este de asemenea de un ca.ra.c....
ter târziu. Există într'ade\?ăr tarna l... clopotnită
'

alipit de biserică încă de la. începutul \?ea. ...

am \?ăzut, a.a fost reconstruite tocmai în \?ea ... ca lai al XVI Jea la. Bălineşti. Este însă o
....

cal al XVII Iea. Di n contra., în cursul acestui

... excepţie care na a. mai găsit i m itaţie până

Fig . 2 50. Biserica l'1irăaţi. Secţianea longitadinală

Fig. 2 5 1 .: 1"\irăaţl . Planol bisericei

\?ea.c, această d ispoziţie d e\?ine frecaentă încât în \?eacal a.l XVli Jea, şi ma.i ca seamă al
...

se poate spune că este una. d i n ca.racteris... xvm Jea., când încep să se construiască clo ...
...

ticil e biseric ilor moldo\?enesti d i n a cest secol potniţe fie pe !atara. \?estică fie pe ana. d i n
-
,

(aşa Dragom irna, 1\ronea.na ( 1 598), Galata, cele Nord sau Sad , ajungând să fie a na. din
IţcMi \?echi, Sf Ioan Botezătorul d i n Sacea\?a, caracteristicile b iseri cilor moldo\?enesti târzie.
,

no\?a, S f Onafrie. (fig. 2 1 9, 220, 2 2 1 , 252). bolta ei el iptică, scara. în s p irală \?ăzată din
Trei Era.rhi, Cetăţu ia, Golia., Bogdana., Bfir ... I n cea ce pri\?este
' clopotnita. de la. f\ irăuţi,

inp.org.ro
1 66 COMJSIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
exterior si alte detalii despre care vom vorbi
mai departe, ne îndreptăţesc s'o socotim d i n
secolul a l XVII�lea.
Dacă examinăm acuma faţada, vo;n vedea
că arcadele oarbe (firide) absi delor aa an
caracter bizantin, arhi\)oltele f i i n d intrate î n
'• '
Fig . 2 5 2 . F\ron Vodă (laşi)
Planol bisericei
(dopă Bol. Corn. l'\on . lst.)
raport ca planol zidului. A.cest d etali at·,� de
constructie na 'se întâlneste la \)echile bise....
' '
rici din Rădăaţi şi Sf. Treime d i n Siret,
d ar se regăseşte la malte biserici începând
ca ultimi ani din veacu l a l xvr lea şi mai
....
întâi la Galata, clădită de Petra Şchiopal
inp.org.ro
la 1 .590 şi care are mai multe caractere
muntene.
Vom obser\)a între altele, aceste •�racordări
cam stângace ale arhi\)oltelor, pro\)enin d d i n
l ipsa de spaţiu necesar, pilaştrii fii n d mai­
înguşti ca dabla lărgime a arhi\)oltei. 1\cest
Fig. 2 5 3 . Biserica mănăstirei Galilta
detalia este apronpe regu la generală în 1'\an ....
tenia în veacal al xvn lea si mai ca seamă
....
în wemea lai ./"\atei Basarab. De asupra firi...
delor oarbe, e încinsă biserica ca an brâa
compus dintr'un tor între doaă rânduri late
de cărăm iz i aşezate p ieziş în dinţi (în zimţi).
 B I SERI CILE LUI $TEFAN CEL MARE 167

Rânduri le de cără m izi aşezate în zi mţi sunt m ărginit la turlă ş i la părţile de sas ale
o caracteristică bizantină, răspândită în toate ziduri, c i a fost o reconstrucţie com plectă
ţă ri le balcanice şi în t\antenia. Brâal lînsă, d i n temelie.
compus dintr'un tor (bud i n) între zimţi, este Este deci proba bil că de\'lastarea l'1irăaţi lor
specific muntean, si acolo
'

nu'l găsim înai nte d e 1 58 2,

la Tutana, ande apare pen ..
iru prima dată, pe armă
la biseri ce dom nească d i n
Târgo\? işte ( 1 5 83), d e\?enind
foarte răspând i t în carsur
\'leacalai al XVI I�lea (bise-­
rica Sf. N icolae d i n Târ ....
go\?işte, Sfinţi i I mpăraţi d i n
acelaş oras,- Coen i , Turnul
Breba şi alte).
La turla de pe naos \le ....
dem colonele angajate la
unghiuri, cea ce nu se \'lede
în t\oldo\?a, ş i pare de a ....
semenea a fi un element
muntean.
Şi în i nterior găsi m ar...
curile ca arhi\'lo llele i ntrate
în planul zidului. Fig. 2 5 5 , Biserica din Tutana (I\rgeş�
I n fine, nici ferestrele,
nici contraforturile, n i c i soclul nu ne arată în pri m i i ani din \Jeacal al XVI�lea, despre
formele şi profilele ce le întâlnim în \Jeacu l care se tlorbeşte, în u rma u nu i e\?eni ment
al xv.. Jea si' în xvr ... lea în t\ol do\?a. încă necunoscut , a fost, dacă nu o distrugere
complectă, cel puţin o \'lătămare
destul de gra\?ă ca să explice
de ce Bogdan cel Orb a fost ne...
\?Oit ca să reconstruiască o m i ...
tropolie nouă în loc de a repara
cea \?eche.
Pentru ca să credem că - cu
toate caracterele d in \'leacal al
XVII-lea ce le am rele\?at - bi ...
seri ca este d i n preajma anului
1 400, ar trebu i admis ca în
această epocă, necunoscută nouă
în pri\Ji nţa monumentelor, a fost
o înrâarire si an stil care au
'

dat rezultate la fel ca cele ce

le găsim două \leacuri si ' mai
bine mai târziu.
Toate aceste caracteristice ar
Rg. 2 5 4. Sf-ţi lmpllraţi, Targouişte ( dopti B(J J . Corn. 1'\on . lsU fi dispărut, ne mai \Jăzându ... se
n imic el in ele în tot timpu l lai
· Ştefan cel , flare. ş i al urmaşi l or
Toate aceste caractere ne trimet deci în lai, n ic i în f\ol do\Ja, nici la \?ecini, si după
\Jeacul al xvn... lea si con cluzia fi rească a această lungă ecl ipsă d e mai bine de 2oo ani
acestei analize este � ă refacerea bisericei d i n ar reapărea d eodată.
acest secol, d espre care a\?e m indicii, nu s'a Cred - fără a mai \?orbi de e\Jid enta

inp.org.ro
16 COMIS1UNEA MO"N LJME TELOR ISTORICE

înr&arire d i n arhitectura m anteană d i n \?ea .... Se mai 'Văd golurile grinzilor de lemn
cal al XVH-Iea a apra celei mol do\Jenesti - înecate în zidărie, dapă obiceiul bizantin.

* *

Printre clădirile de mai înainte d e

Ştefan cel i'\are s'ar putea clasa - poate ­
şi turna! de intrare de Ia i"\.ănăstirea
Neamţului (partea interioară, căci cea d i n
afară a fost zid ită Ia 1 8 24). După trad iţie
ar fi de Ia Petra i'\oşat şi de fapt n o e
nimic în construcţia la i care să fie în
contrazice-re. l\rcorile ş i bolţile intrărei
sant foarte uşor ogi\)ale, cea ce am ob...
ser\?at şi la pronaosul de la Sfânta Treime
din Siret.
-
Dacă s'ar ade\?eri că această b iserică
este într'ade\?ăr de Ia Petra i"\.oşat, această
similitad ine de detalia ar putea fi an
argument pentru a fixa Ia această dată şi
tarnal de Ia Heamţo.
*
* *

Spre complectare, \?Om descrie aici acama

Fig. 2 5 6. Biserica din Coeni (Vlaşcc:�)

cred că o asemenea presa�

punere ar fi absurdă, şi că
concluzia ce e impune este
ca bi·s erica i''\.irăaţilor a fost
.5
prefăcută d i n temelie pe Ia
j a m ă t a t e a \? e a c a 1 a i al

� �%
XVII- lea.
S'ar putea cel mul t· pre,...
supune că p lana! (afară de
clopotniţă) s'a respectat. Ş i
dacă aceasta s'ar patea proba,
ar fi deja an punct foarte
i m portant c&ştigat. - · - - - · - · -· - · - · �
�

�A �@/·
i'\ O L D O V 1 T' !1.

·
Biseri ca \)eche d in i'\oJ ...
d0\1 iţll ar fi fost făcută de
!1lexan dru cel Ban. l\ fost
d istrusă de o sarpare a
m untelu i saa d e an catre...
mar. L-1 J r
D in ruinele actuale e grea Fig. 2 5 7 . Rai nele l'\oldouiţei uechi
să se ghicească planul. !1r fi
necesare săpături. In glafal anei ferestre se si · biseric ile d in wemea lai Bogdan cel Orb
me�i 'Văd rămăsite, '
d e frescari . �, i fi l a i Stdănită.
, '

inp.org.ro
 B I S ER I C I LE Lu r ŞTEFAN CEL MME H l9

fig. 2 5 8. Ro inele l'1oldol)l ţei l)echi

fig . 2 5 9. I'Uinăstirea Neamţoloi, Turnul de i ntrare (l)ilzat din i nterior)

,

inp.org.ro
1 70 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

SF. GHEO RGHE uiN SUCE.l\Vl\. lncât este: <:'Oi dent dî acc:ast� d in armtl i · ti
sc:r'O it de mode:!.
B iserica Sf. Gheorghe din S a cc:cm o l'l fost Principala dc:osebire - precum o m spas când
incepută de Bogdan cel Orb in anal 1 5 1 4 şi am \?Orbit dt Neamţ - consist/S în faptul că,

isprl'Oită numai hi 1 3 2 2 de către Hal saa în loc de un noa comparti ment i n tercolot
�tdăniţă. între pronaos şi naos, bolla \?estică a
E ce'Oa .mal more ca biserica mănăstirei
. acestuia a fost prelan'gită, precum şi cea
NcomţaluJ CQ �Art jC:Omănii. malt, asa molt �e est, <:âştigânda��e aitîc:l malt şpaţia în

inp.org.ro
 BISER i C I LE LU I $lEFAN CEL MAR E 171

m ijlocul bi erieei. Se şi Inţelege de ee s'a arată tablouri le \JOti\Jc din această \Jreme.
făcut această modificare ; pe când Neamţul Romstărfer a reg11sit de altmintreleo pe
era mănăstire şi lo caş de înmormântare� Sf. soelari le tarlei , îneeote în acoperiş, arme de
Gheorghe era făcut pentru a fi m itropolio picturi ş i chiar d iscuri core: arătoa neîn-
ţărei şi era ne\Joe de spllţia în n aos �
pentru cartea domnească. In colo
d ispoziţianile şi chiar d i mensiunile sant
aproape la fel, mai ea seamă carac...
teristi eal pronaos . ce-l \Jom regăsi
aproape d upă aec:laş tipic şi la Pro ...
bota. In loc însă ca ner\Jarel� să se
continue până jos, sant p ilaştri de
secţiune d reptanghialară care le su-
portă. Trebue semnalate şi marele nişe j"
oarbe, câte două pe pereţi d e m i azăzi
,..
şi de m iazănoapte ale noaosala i , şi
care amintesc cele de la Pi atra, B or­
zeşti şi Războeni.
Şi exonartexul, ca la Neamţ, a rost
adăogat ulterior, în 1 57 9, de către
1'\itropolita l Teofan; e boltit la fel ca w . -+l-fl--+­
la Neamţ şi are tot trei ferestre mari
în peretele d e apas. S'aa regăsit în
exterior câte.-.\Ja semne lapidare.
In afară - abstracţie făcând de
m i cal prid\Joraş m o dern şi de intrările
secundare făcute acuma tn armă -
d i ferenţele principale pro\Jin d in faptul
că absidele în loc de a fi poligonale
ea la Neamţ sant în segment de cere.
Turla e oetogonală şi are patra fere­
stre şi patra eontrafortori. E aşezată
pe an dubla soclu stelat ea opt
\Jârfari.
Biserica e tencuită în exterior şi
mai are· arme de zagră\Jeli, făcute
%"":
probabil în \Jeaeal al XVI-lea.
D i n nefericire, la restaurarea făcută
'leoma \Jr'o douăzeci de ani, s'au spart
ferestre noi fără a ţine seamă nici
de forma lor \Jeehie nici d e zagră...
\Jeli. La turlă apar d iscuri smăl.ţoite,
însă fără figuri Ci numai ea un bamb
Ia mijloc cam le \Jedem · la Borzeşt i,
la Piatra , la Neamţ. E ultima b iserică
la care găsim această împodobire.
Intre aceste d iscuri care au 1 8 , 5 c m .
d iametru, s'au asezat ' piese speciale
trianghiolare saa în patra laturi, pen­
tru a umplea golurile d intre ele. Ca-.
lorile sant ca de obicei galben, brun, \Jerde. doios că în \Jremen eonstri.l c t i e i e ran l ibere
Obişnuitele rânduri de m ie i oeniţe se \�ăd şi si' \Jăzate.
pe corpul bisericei ş i pe turlă. E o probă mfii mult că această · forn1ă de
Io\Jelitoareo este acuma refikutti după cum în\Jel itoare este cea corectă .

inp.org.ro
1 7i C�1•t f ::oJ\U N EA MONUMENTELOR ISTORI CE

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI �TEFAN CEL MAitR 1 78

fig. 2 6?i . Sf. G h eorghe din Sacea\l&, I nainte de restaunlre

fi g. 2 64 . Sf. Gheorghe din Socea\?a , naos

inp.org.ro
1 74 COMI-SlUNEA MONUMENT"ELOR ISTORICE

Să ştie ce iAsistenţă a fost p a să de către
Bo9dan şi pe armă d e către Stefăn iţă pentra
a patea adace d i n Polonia plambal necesar
acestei i n\?elitori. Voi d iscuta m a i departe
mai pe larg această chestiune.
moi arat ; este, pe alocareo o ade\?ărată măz�
gălire.
Tabloal \?Oti\? a disparut rn mare parte
odată ca scoterea peretalai despărţitor d intre
naos şi pronaos. Se mai \?ăd totuşi încă trei

In i nterior o p ictori'\ framoosă îmbracă persoone, Bogdon cel Orb ca fii sil i Ştefan şi
încă pereţi, si ' arată o dalce ş i stearsă tona� Petra 1)
litate. Păcat namoi ca lo alti rn o restaurarea, Până na de molt se moi \?edeoa trei chipuri
pictori i na s'aa malţamit să cureţe şi să spele ,
c i au refă cat _piirţlle ce l ipseCHJ în moda! cel ') Kozak. lnachrlîtcn.

inp.org.ro
 · BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

şi încă alte doaă ca copetele · tăiate de mar ...
gineo nouă a ferestre i.
!\trage l uarea a m inte fram oasa i coană a
r\ai cei Domnal a i d i n luneta porta l alai d e in­
tr ._�re ; ea înfăţişează l?ech:a temă b izantină a
daioasei r\aiei "r /.. u x.o�t/,c-6 Ja." .
sfântului şi este o foarte framoas� şi i nte-­
resantă piesă de arglntărie ; i nteriorul capa�
caloi e acoperit ca framoase zagrăl?eli .
Pisania d e 9 6 c m . langl ·r:e şi 7 1 cm.
înălţime aşezatii deasupra i ntrarei în pronoos
sună astfel :

"c:::
c
(/')
"'
"c:::
-«:
"'
u..

";
"'
<O
CIJ
tJ
c
(/')

c:
:Q
CIJ
.::::
'"'
C>
o
CIJ
.::::
t::'

ii)
"'
'O
( N

ă
u::

S ă ştie că biserica S f. Gheorghe păstrează "Ca \?rerea Tatălui şi ca ajutorul F iului

rada ca moaştele lai Sf. Ioan cel noa care
60 fost adăpostită în ea dela fundatia e i ­
'
lipsind an \?eae, cât timp au fost la Zolkiew
in Galiţia, dela 1 6 8 6 la 1 7 83.
Aceasta raclă de argint _înfăţişează l?iaţa
ş i ca să\?ârşirea sfântului Duh, a l?rut b lago ..
cesti\?al ş i de Hristos iab itoral Ion Bogdan
Voe\?od prin m i lo lai Dumnezeu, gospodar al
ţărei moldo\?eneşti să zidească biserica r\i�
tropol iei din Sacea\?a, unde este hramal sfân...

inp.org.ro
176 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORI CF

;::)
"
"'1
o
;::)
Q>
o
"'

Cl
:::>"
,..,
o
..,
te
:::>"
,..,

9:
:l

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 177

talui marelui muceni c şi biru itorului G heor!Jhe. fost făcută de l\nastasi e Cri mca, în \?remea
Şi a în ceput a o zi d i în anul 70 2 2( = 1 5 1 4) lai 1"\iron Barno\?s ki ( 1 6 2 6 - 1 629) pe cân d

�Rg. �69. St G h eor gh e din Sucea\Ja !'l aica Domnului la intrarea principală

şi n'a patat s'o să\?ă.rsească ; si fial l a i Io clopotniţa a fost ridicată de jPetra S c hi o pa

Ştefan Voe\?od, prin � � i l a l a i b ; r'H nezeu, gos.... tot at a n c ea când a acoperit b iserica.
podar al ţărei mold o\?eneşti, c a ajutoru l lui
Dumnezeu a zidit'o dela ferestre In sas şi a
să\?ărşit'o în anal 7030 ( 1 52 2) luna No­
=

embrie 6 si a Domniei l a i al s as ele a �n

curgător ; Ş i a fost sfinţită de � âna prea
sfântului m itropolit Ki r· Teodist" 1)
O alta i nscr i p ţ i e de piatră arată dot('l fa...
cerei prid\?oralai 2) :
"lkest prid\?or l ' a făcut Teofan m itropolitul,
d i n m ănăstirea Rîşca, în cinstea marelui ma�
cenk Ion ce l Nou în zi lele blagocesti\?ulai
n ost ru domn Io Petre Voe\?od în anal 7087
( = 1 572.).1 1 •
O inscri pţie zagră\?ită arotă c ă Petra Schiopal
a răstl'IGrat ş i acoperit d i n noa biserica.

Iar m ica capelă (ecl isiarn iţa) d in carte a
') �) Kozak. Jnschriften aus der Buko wi n a .
Vezi şi Romstărfer in Jahrbuch des Bukowl ner
museums 1 899 p a g . 1 0 4 .
Fig. 2 7 0. Sf. Gheorghe din Sucea\Ja,
Discuride pământ 1u·s (după Romstorîer\
Landes­ D i n cele arătate si d in planurile b isericei
rezultă clor că Sf. G heorg he este foarte în-

inp.org.ro
_ 78 COMISIUN:f!:A MONUMENTELOR ISTORICE
Fi g . 271. Sf. Gheorghe din SaceaiJa, Pisania
rud ită şi în mare parte copiată după b iserica
m ăni'ist l re i Neamţu lui, a\1ând ca şi Bceasta
unele trăs�turi Bie grapala i Piatra Borzeşti.
Este m oti\1al pentra care aceasta biserica
se grupează ca acele d i n \1ren ea lai Ştefan
mai curând decât ca cele d i n wemeB ar...
mătoare.
P l\ R H A U Ţ I
Biserica d i n Parhăaţi, ca hramul tuturor
Sfinţi lor, a fost rid icată în anal 1 5 2 2 de
către logofătul Gcmri l Totrusan. llsem ănBrea
1
p lanalai ca acela al Reasen ilor este izbitoare.
C hiar d i mensiun ile sant identice. Una s i alta1
aa 25.60 m. lanJi me, 9.00 m . lăţi m e exte"
rioară si 5 1 o m. lăţime inter:oară. Naosal
şi alt arul sant a proape identi ce .
l'licile conca\1ităţi care ţ i n loc d e sînari
la Reaseni, l i psesc la Parhăaţi . 1'\ănanchiarile
d e colonete ce le încad re ază există totusi ;
ele au dealtm intrelea o mare des\1oltare, le
găsi m şi î n pronaos, la aşi, la ferestre, la
colţari şi se găsesc n er\Jare la înălţimea
naşterilor bo lţilor.
Pronoosul d iferă ; co la Dobro\1ăţ, in pro�
inp.org.ro
naosal cel noa, bolta e aceas ca aceea a na...
1
osalai.
I n exterior, bolta d i n spre apas e mai
complicată ; e separată în două caturi, a\Jând
câte două deschizători în loc de una sinyară.
Catul d e sas e deschis ş i lateral. Este astfe l
o îndrumare către clopotniţele c e fac corp
ca b serica.
I n afară , b iserica a rămas de piatră brută
netencuiLă, şi fără m{]ită grijă ! aerată. S'ar credea
că i ntenţia a fost de a o ten ca i. Soclu e fără
n ici o piatră profi . ată. ferestrele sant m i c i ,
însă n a mai sant de ti purile cunoscute Inainte ;
sant fără mulare ş i să termină în acoladă,
fnsă sant tot goti ce ca î nfăţişare. Tot aşa ş i
rama aşei scărei c e d uce Ia clopotniţă.
La arcuri , se \1ed pe i c i colo câte o cără ...
m i d ă smă .ţaită brun. I n rezumat, după plan,
biserica este o i m i tatie a celei de la Reasen i
şi llrbora ş i se poate c lasa î n Bcelaş grup.
Ca detal i i şi mod de execuţie însă, d i ferenţa
1 e more şi desigur na a m a i luc rat accelaş
meşter ca la celelalte .biserici.
P1 ctarci e frumoasă .ş i foarte bogată în po�
leitară ; şi aici su b s tratul p ictat se găseşte an
olt strat i m itând cărămida aparentă.
 BISERICILE LUI ŞT!F AN CEL MARE 1 79

Intr'o firidă din altor se \J�de o " p ieta " , care B iserica fiind malt ti mp descoperită, zagră...
n e arată anal d in rorc le cazari de influenţă \Jellle au suferit malt şi fn rr. a lte părţi d i n

Fig. 2 72. Parhll.oţl

a ptctarei itolit ne. Pe tob loal \Joti\7, care se
gliseşte la local obişnait, se \?ede singar Ga oril
Totraşa n - capul este refăcat). E înfăţişat
ca acelaş fd de coafură . ca şi Şend rea
la Dolheşti şi logofătu l Teodor la Hamor;
naos ş i altar oa ş i căzat ; în pri d\Joral d e sub
clopotniţă pictura boltei a fost refăcută ; cea
de jos, însă , e frumoasă. Printre g rafitele e anal

Fig. 2 74. ParMoţi, Plsania Fig. 2 7 4, Parh11oţi, Pisanla (după Kozak)

el poortii o barbă rară. E de observ.)t d1 na din 1 63 1 . Pe peretele d e apas l a i ntrare. tn

ţine biserlco în m6i n i . �xo b iseri cei , se găseşte p isan i a core spane :
2S

inp.org.ro
1 80 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

« Cu we rea Tată l u i cu aj u toru l f i u l u i şi cu Voe'Vod , la anal 7030 ( = 1 5 2 2) luna I un ie

să �â r şi rea sfântului D u h , robul l u i D u m nezeu 1 5 . )) ' )
Pan Ga\?r i l T o t ruşa n , l o gofăt, a z i d it acest h ra m In p rona os sunt m a i multe p ietre de mor�
în numele t u tu ror sfinţilo r, c a r i a u s trăl u c i t mânt, pri ntre care�ac:eea a soţiei l u i Totraştln ,

o .;\ 2 � 5 G, 7 2. Ci ,1 �) .,...,.

bL J J 1 j
4

< ) j 1 < •d--td-7---bt-1 1-!

fig. 2 7 5 . Bisericn di n Pad1ăoţi, Sec(ione longitodinalli

'5 �o

J
L.._ ..... l
./

1
1

Fi g. 2 7 6. Parhiloţi, P a n l ol bisericei (după Ron-.s!Orîer)

în toat ă l u mea, pentru ra ga ciUnea sa şi a - fata lu i Luca Arbore-a m a m e i l u i si a ltor

rude . . Pi atra la i Tot r uşe n l i pseşte.
1

d o mn i ţe i l u i l\ n a , î n zi lele b l agocest i \.) u l u i ş i

d e H r i s to s i ub i torulu i Io Ş tefan Voe �ocl , Gos�
podarn l tărei m o l clo�enest i , f i u l l u i Bogdan
1
1
') Kozak . J nschri!ten.

inp.org.ro
 BISER I C I LE L U I ŞTEFAN CEL MARE 181

ŞIPOTELE (jad. Iaşi) Zidal e d rept, si făr;ă sînari si fără con'"'

t rafor.t ari ; zidări � de piatră br � tă � aco'"'
Biserica cu hramul Sf. Ioan cel noa, a perită de tencuială. Socul e fă·ră n i c i an
fost zidită ca biserică a curţei sale ele către profi 1 .
Luca l\rbore, pârcălab de Sllcea\?a, care ferestrele toate aa fost schimbate, iar usa ,

fig . ,2 7 7. Biserica din Şipo le, Sectiune Jongitudinalel

F i g 2 7 s. Şipotele, Plana! bisericei
.

a zidit cu cinci a n i înainte biserica d in ele intrare de pe latura de miază zi 11 fost

1\rbore . zidită. - Deasupra ei e pisania.
Biserica e simplă, fără turlă şi seamănă Inăantra, peretele de separare a naosala i
ca \?edere mai malt cu Cotnar decât cu de pronaos a fost scos si în loc d e uşă s'a
1\rbora. desch i s an arc mare. l\semenea s'a deschis

inp.org.ro
 COM I S I U NEA M O N U M ENTELOR ISTOR I CE

.z i dal de opus spre noua i ntrare făcută sab
clopotniţa, zid i tă la 1 890.
Planul seamănă oare cam cu cel de !Ci l\rbora ;
lipsesc însă ner\?arele care încadrează sco�
b itarile absidelor laterale. Bolţile însă sant
alte, Pronaosul e acoperit printr'un simpla
semi.. cilindra (berceaa). Bol ta naosalai, de la
" R.<Jgăcianea robului lui Dumnezeu Pon
Luca l\rbore, pârcălabal Sace'Je i, care a z i d i t
acest hram curţilor sale d i n Ş i pote î n numele
sfântalai şi slă\?itulai m arele mucenic al lai
Christos Ioan cel noa, în zilele blagocestl\?ala i
Domn I o Bogdan Voe\?od ; care s'a începat o
se zidi în anal 70 1 5 ( 1 �07} luna Ialie 1 9
=

Flg, 2 7 0. Bls�:rica din Şlpote (Iaşi)

pendenti\'li în sas, n a moi există şi s'ar putea ş i s'a să\?ârşit în ac e l a ş an !ano Se ptembrie
ca si bolta absid<: i mare si! fi suferit o în a cincea' '.
'

refacere. Na se mai \?ede, azi , nici o urmă de picturii

Insemnătatea acestei biserici este mai mult \?eche, nici înăuntru , nici în afară .
aceea d e a fi s ingura în întregime zidită sab V Ă LEl'H (Roman)
domnia lai Bogdan cel Orb.
B iserica, cu hramul celor patra zeci de
Reaseni c� a fost terminată sub domnia mucenici, a fost zid i tă în 1 5 1 9 de Cazma

F i g . 2 8o . Şipotele, �isania
lai - în a doua lună - era începută de
aproape an an când a marit Ş tefan cel
i"lare, i ar Sr. Gheorghe d i n Sacea\'la,
începută în 1 .5 1 4 de către Bogdan, n'a rost fig. 2 8 1 . Biserica c.l i n Valeni (Roman)

ispră\'lWi de cât în 1 .5 2 2 de către Ş tefăniţă

Vodă, în al saselea
'
an al domniei lai. Ş arpe, precum a rată p isania aşezată !o dreapta
P e pisania se c itesc: arm iltoarele : !ntdire i :

inp.org.ro
 BISERICILE LU I ŞTEFAN CEL MAlUl: 183

)1Ca \'> re r ea si' ea ajutorul Domnu lui Dam.... Biserica e fără tnrlă ; �re an naos boltit
nezea, ea robul lai Dumne zeu Dumnealui în modul o b i ş n u it m oldo\'>enese şi an pronnos
eoz ma Ş arpe Posteln i e a zidit a e <:" st hram boltit în semi .. eiLndra (în « bereea a » ) ea !o
Ia cartea sa d i n Şehiai întra numele Sfinţilor Ş ip o tt' . Peretele d e sp ărţ i t or a fost seos.­
patraz<:"ei de mucenici din Se\'>astia pe wemea Loeal sînarilor e însemnat în i nterior pri ntr'o

o .\ '2. ::. " s " 7 !!. "1 •o ""'

1 J J t 1 I J r J 1 J r J 1 J r J r J r !

' '
' '
/

'
1

\1
\

"
1
"
.,
'
'
/

Fig. 2 8 2 . Biserica din VAienl , Secţlone longitodinală

Fig. 2 83. Vlileni, Plan ci bisericei

bine eredineiosalai Io Ştefan Voe\'>od ş i s'a
în cepu t a se zidi la anal 7027 ( 1 5 1 9} l u n a
l u i .1"\art 30 ş i să\'>ârşit în aeelaş an, !ana
lai Iunie 2 2 " 1)
' ) I o rga . Inscripţii
uşoară. curbură. Uşa de intrare e ogi\'>ală, destul
= de ase uţ i lă , dar de un profil c a m s tlin g a e i a .
Toate ferestrele au fost schimbate.
In afară, zidurile sant d r e pte , iar absida
este semicirealară ; nu se mei \'>ede n ici a n pro...

inp.org.ro
18 t COMISIUNEA MONUMEN TELOR ISTOR I CE

fii la socln. Tot exteriorul e te n cu it. llceastă exterior se asea m ă n ă ş i cu Cotnar. Face parte
bis�ri că a m i nteşte cele d i n l\rbora, Reusen i , d i n acest g r u p de b i s e r i ci s impl� ş i modeste

fig. 2 8 4 . Vtlleni ( Roman) Uşa de intt·are

,

Fi g. 285 Vl'\leni (Roman), Pisania

dar mai cu sea mă acta d i n Ş ipote a l a i Lu c a care s e \)Or regăsi ş i m a i târziu su b Petru·
l\rbore, care este aproape la fel. Iar în Rares (Baia si alte).
' '

inp.org.ro
 C l\ PITOLUL IIJ.
F O R M E L E
Din cea ce precede, s i sintetizând cele
'
ce se desprind d i n d escrierea m onamentelor,
jadecând numai d upă bisericele ce sant fără
discuţie d in \Jremea lui Ştefan cel ./"\are, \Jedem
că a\Jem aface în linii generale ca un plan
compus după tipicul b izantin a l et>alui mediu.
l\ceste clăd i ri sant d e an plan mai langăreţ
d� cât cele obisnuite b izantine si mai ca
' '
seamă mai înalte. Totuşi i mpresia generală
în interior este a anei biserici bizantine na...
mai din l i niile constractit>e, chiar dacă pictura
nu ar accentua si mai mult acest caracter.
'
Exteriorul însă, prin pre.ze-nţa contrafortarilor
şi eşirea în e\Jidenţă a caracterului gotic al
ferestrelor şi al aşelor, se deosebeşte de cea ce
cunoaştem , p rezentând a cest (lmestec de
caractere d in care a eşit an tip şi un stil noa.
Vom i ntra acuma în anal iza d iferitelor părţi
constracti\Je ale bisericei tip şi pe armă în
aceea a amănuntelor constradit>e şi ornamen ...
tale.
l\) F O R ./"\ E L E I N T E R 1 O l\ R E
(PLl\NUL ŞI BOLTIRILE)
Biserica se împarte deci în aceste trei părţi
constitatit>e indispensabi le ; altarul , naosal şi
pronaosul .
Altarul, separat d e naos . p r i n i conostas
(catapiteazma), e alcătuit de o absidă semicir...
calară acoperită printr'o boltă în sh;rt d e
sferă ş i prelungită print'an scurt << berceaa » .
Câte o dată, a n a l doilea ârc aşezat cet>a mai
sas însoţeşte acest « berceaa » . Vom \ledea I a
d iscuţia planului importanţa acestor elemente
arhitectoni ce.
I n stânga şi în d reapta se găsesc p rosco-.
m idia (protesis) şi d iaconical, cel d i ntfii spre
m iază ... noapte, al doi lea spre miază ... zi. l\ceste
două anexe se reduc câteodată la simple
n ise ; niciodată na întâlnim încăperi net
de�sebite ca în t ipur ile clas ice b izantine.
inp.org.ro
1"\ici nişe menajate în zid ser\Jesc pentru
aşezarea o nor obiecte necesare cultului. .
l\ltara l e luminat p rintr'o s ingură fereastră
aşezată în axa p ri_ncipală a b isericei� iar
proscom i d ia şi d iaconical prin câte o feres-.
troică, care lipsesc ch iar câte o dată, şi care
sant totdeauna · de d imensiuni foarte m ici.
Se ·deschid spre partea de răsărit, dar - însă
mai rar - şi spre Nord şi Sad.
l\ltarul e totdeauna rid icat ca o treaptă
saa d ouă faţă de pardoseala restului biserice i .
*
* *
Naosul se compune în plan d intr' u n spaţiu
d reptung hiular ce\?a m a i lungit în sensul axei
longita d inale a b iserieei. Două arcuri m(lri
transt>ersale late şi două arcuri mai înguste,
lipite de zidurile exterioare, toate în plin
cintru, susţin, prin m ijlocirea a patra penden ...
ti\Ji, un tambur cilindric pe care an noa sis...
tem de patru arcuri , aşezate la 45 ° faţă d e
cele d'ântâi, susţine la rândul săa� prin patra
pendentit>i mai mi ci, calota sferică a boltei.
I n bisericile cu turlă pe naos, cercul format
de pendent it>ii superiori sapoartă cilindrul tarlei,
luminat prin patru ferestre langăreţe şi în...
guste, ş i ca glafal d e jos larg teşit, pentru a
înl esni căderea luminei în biserică.
Cele patra arcuri mari recad pe console
înguste totdeemna foarte simple, iar întâln irea
celor patra ·a rcuri obl ice alcătaeste, de obicei,
d e asemenea un fel d e m ică consolă ca două
feţe .
Naosal este lărgit pe părţile de m iază..zi
ş i d e m iază... noapte mai totdeauna prin două
abside laterale care dau planului această carac...
teristică formă triconchă despre care am mai
\JOrbit.
l\ceste absid e sant câteodată numai uşor
însem n ate în interior p rintr'o asoară conca..
'
\Jitate menajată în grosimea zida lai, (l\rbora,
Reaseni, Dobrot>ăţ); dar de obi ce ia sant des..
24
181 COMISIUNEA MONUMEN TELOR ISTOR I CE

fii la soclu. Tot exteriorul e tencu it. A.ceastă exterior s e aseamănă ş i cu Cotnar. Face pa rte
b iserică a m i n teşte cele d i n f\rbora, Reuse n i , d i n acest grup de b iserici s i m pl e şi mo deste

..�;;
.,....�.
.
·;�, - - ;:>
- . �
�

fig. 2 8 4 . Vîileni (Roman) , Uşa de i n trare

Fi g. 2 8 5 V1\leni (Roman), Pisanla

dar m a i cu seamă acta d i n Ş i pote a lui Luca care se vor regăsi şi mai târzi u sa b Petru
f\rbore, care este aproape la fel . Iar în Rareş (Baia şi al te).

inp.org.ro
 Cl\PITOLUL III.
F O R M E L E
Din cea ee precede, s i sintetizând cele
,
ce se desprind d i n descrierea monamentelor,
j adeeând namai d apă bisericele ce sant fără
diseaţie d in t>remea lai Ştefan cel .!"\are, t>edem
că a\?em aface in linii generale ca an plan
compas dapă tipica! b izantin a l e\?ala i media.
J\c·este clădi ri sant de an plan mai langăreţ
de cât cele obişnuite b iz.antine ş i mai ca
seamă mai înalte. Totasi i mpresia generală
. ,
în i nterior este a a nei biserici bizantine n a....
mai d i n l i n iile constracti\?e, chiar dacă pictura
nu ar accentua si mai m alt acest caracter.
, *
Exteriorul însă, prin pre.zenţa contrafortarilor
s i esirea în e\?identă a earacteral a i gotic al
, , , Nâosul se compune în plan d i ntr'un spaţiu
ferestrelor şi a l aşelor, se deosebeşte de cea ce
cunoaştem, prezentând acest omestec de
caractere d in care a eşit an tip şi an stil noa.
Vom i ntra acuma în analiza d i feritelor părţi
eonstractit>e ale bisericei ti p si pe armă în,
aceea a amănuntelor constradit>e şi ornamen ...
tale.
l\) F O R .!"\ E L E 1 N T E R 1 O l\ R E
(PLl\NUL ŞI BOLTIRILE)
Biserica se împarte d eci în aceste trei părţi
eonstitatit>e indispensabile ; altarul, naosal ş i
pronaosul .
Altarul, separat d e naos . p r i n i conostas
(eatapiteazma), e alcătuit de o absidă semieir...
calară acoperită printr'o boltă în sfert de
sferă si' prelungită p ri n t'an scurt « berceaa l) .
Câte o dată, a n a l doiiea arc aşezat cet>a mai
sas însoţeşte acest « berceaa » . Vom \?edea I a
d iscuţia planalai i mportanţEI acestor elemente
arhitectoni ee.
In stânga şi în d reapta se găsesc p roseo...
m idia (protesis) ş i d iaconi ea l , cel d intâi spre
m iază�noapte, al doi lea spre miază .. zi. l\ceste
două anexe se reduc câteodată la simple
n ise ; n i c iodată n a întâlnim încăperi net
deo sebite ea în tiparile clasice b izantine.
inp.org.ro
.!"\iei n işe menajate în zid ser\?esc pentra
aşezarea onor obiecte necesare ealtalai . .
l\ltaral e !am inat printr'o s ingură fereastră
aşezată în axa principală a b isericei, iar
proscomidia şi d iaeon ieul prin câte o feres...
troică, eate l ipsesc ch iar câte o dată, ş i care
sant totdeauna · de d imensiuni foarte m iei.
Se deschid spre partea de răsărit, dar - însă.
mai rar - şi spre Nord şi Sad.
l\ltaral e totdeauna r i d icat ea o treaptă
saa două faţă de pardoseala restalai biserice i .
* *
d reptunghiular cet>a m a i lungit în sensul axei
longita d inale a b isericei. Două areari mori
trans\?ersale late şi doaă arcuri mai înguste,
lipite de zidurile exterioare, toate în p l in
cintra, susţi n, prin m ijloci rea Cl p atra penden ....
ti\?i, an tambur c i l indric pe CClre an nou sis...
tem de patra are ari , aşezate la 45 ° faţă d e
·
cele d'ântâi, susţine Ia râ.n dal său, prin patra
pen denti\?i mai miei, ealota sferică a boltei.
I n bisericile ca turlă pe naos, cereai format
de pendenti)? ii superiori scipoartă cilindral tarlei,
!aminat prin patra ferestre langăreţe şi în...
guste, ş i ea glafal de jos larg teşit, pentra Cl
înlesn i căderea laminei în biserică.
Cele patra arcari mari reead pe eonsole
înguste totdeauna fotlrte simple, iar întâln irea
celor patra ·a rcuri ·oblice a lcătaesţe, de obicei,
de asemenea an fel de m i că consolă ca două
fete.
,
Haosul este lărgit pe părţile de miază ... zi
şi de m iază-noapte m tl i totdeaana prin două
Clbside laterale care dau planuiai aceClstă. ca rac...
teristieă formă trieonehă despre care am m ai
\?Orbit.
l\eeste abside sant câteodată n amai usor
însemnate în interior printr'o asoară ' con � a..
\?itate menajată în grosimea zida lai, (l\rbora,
Reaseni, Dobrot>ăţ); dar de obiceia sant des ...
24
186 COMISIUNEA MONUMENTELOR IST6R1CE:
tai de aeeentua.te pentru a fi însemnate şi
în exterior prin abside în segment de cere
sau printr'o îngroşare a peretalai (Baia, Piatra).
Rar sînarile l ipsesc ea total. (Borzqti , Răz ...
boeni, Cotnar).
Haosul este l u minat prin două ferestre
asezate în axa lai trans�ersală. 1\eeste ferestre
� iei sunt larg e\?azate înăuntru mai ca seamă
în partea lor inferioară, pentru a lăsa cât mai
multă lumină înăuntru.
* saa când sant două bolţi. Sant însă ferestre
* *
Pronaosul, dreptunghiu lar - câte o dată
pătrat, - este separat de naos printr' un perete
plin în care este deschisă o singură uşă.
1\ceastă uşă are an c henar d reptung hiular cu
profite gotice şi baghete încrucişate. Dea..
supra ei, este de obicei o oeniţă unde e za ...
gră\?ită o i coană, saa în care se aşează o
icoană. C henaral e aşezat spre p ronaos iar
spre naos aşa are o e�azare pronunţată.
1\etaalminte peretele este, în mai multe bi ..
ser i e i, larg deschis printr'o singură arcadă,
care permite celor d i n pronaos să \?ază fără
Impiedieare naosal.
1\ceste deschizături aa fost însă totdeauna
făcute ulterior (Hârlăa, Tazlăa, Popăaţi, Neamţ,
Piatra, Bacău).
La o serie de biserici (Sf. Ni�olae -din Do..
rohoi, Popăaţi, Sf. N icolae d in Iaşi, Vaslui,
Bacău) găsim p ronaosul sapralărgit în raport
ca naosal şi această sapralărg ire se arată şi
în exterior.
Bolta prona.osalai este susţinută prin patra
arcuri în plin centru. cele două tra.ns\?ersale
de obicei mai late de cât cele longitadinale.
1\ceste arcuri se opresc pe consore aşezate
în cele patra colţari.
Bolta este în majoritatea cazurilor o si mplă
calotă hem isferieă, câte odată ee\?a tartită.
Transiţia e făcută prin pendenti\?i. 1\ltă dată
- (la Neamţ) - această ealotă e aşezată pe
<:ele patra arcuri prin m ijlocirea unui alt
sistem de arcuri aşezate pieziş, aşa cam Je..am
descris l a naos.
La Hârlăa, această d ispoziţie este încă corn ...
plicată prin alte patru arcuri paralele eu cele
mari ş i care se încrucişează c a cele oblice.
1\\?em şi la Popăaţi bolţi pe ner\?are de an
aspect gotic. (fig. 53)
!'\ai multe b iserici, (1\rbora, Reasen i , Do..
bro\?ăţ) au an p ronaos boltit printr'o succesiune
de arcuri aşezate fie în lung, fie în lat, care
reduc spaţial pfino la o m ică calotă s ferică.
inp.org.ro
In fine, la unele biserici unde pronaosul
are o mai mare i m portanţă, (Piatra, Războeni,
Borzeşti, Neamţ) îl \?edem împărţit în două
printr' un arc c;lublou şi fiecare parte e boltită
deosebit prin arcuri late longitadinale şi calote,
fie s imple, fie susţinute de arcuri piezişe ca
în naos.
Pronaosul este luminat prin câte o fereastră
în laturile de m iazăzi şi de m iazănoapte,
saa două pe fiecare perete, cum e la. Hârlău
si pe latura de ap ds când această parte na
� ocupată de uşă 1). Câte odată ferestrele d in
partea Nordului nu există (Piatra) saa au fost
zidite ulterior (ex. Războeni).
Ferestrele sunt la fel ea cele din naos
(ex. Pătrăaţi, l'lilişănţi, Sf. llie, Voroneţ, J\r...
bora, ' Reaseni) saa mai mari.
I ntrarea în pronaos se face printr'o uşă
aşezată fie în axa bisericei pe partea \?estică
(ex. Pătrăaţi, Sf. Ilie, Voroneţ, Baetia, Sf.
N icolae Iaşi, Vaslui, Dolheşti, Hârlăa, Tazlăa,
Borzeşti, Dobro\?ăţ, Neamţ, Cotnar) fie pe la..
tara de sud (ex. l'lilişăaţi, Dorohoi, Războeni,
1\rbora, Reaseni, Bal ineşti, Volo�ăţ) fie pe
aceea de nord (ex. Piatra). Saa găsim două
aşi aşezate pe aceste două laturi (ex. Popăuţi)
d in care ana, cea de Nord a fost zid ită
u lter ior.
Vedem asa că - pe când naosal nu prea
se schimbă ' în înfăţişarea sa-- pronaosul are
o mai mare �arietate de forme. 1\eeasta este
dealtmintrelea o regulă generală în tot do ...
meniul arhitectarei bizantine s i mai ca seamă
'
la 1\tos.
Des, în cursa! \?eacurilor, - s'a adăogat an
al doilea pronaos - an exonartex saa prid\?or­
în faţa p ronaosalai pe partea lui de apas,
simţinda...se-se �ed e - ne�oia de a mări spa...
ţiul bisericei saa de a feri iarna pe cei din­
ăuntru de frigul dela uşă (ex. Voroneţ, Tazlău,
l"\ănăstirea Neamţului).
Câteodată această adăogire s'a făcut în
acelaş timp ca deschiderea zidului d intre naos
şi pronaos , ceeace se \?ede prin faptul că rama
aşei din acest perete a fost mutată la intrarea
·
cea nouă.
Nu \?Orbim, bine înţeles, �ici, de aceste m i ci
şi urâte fneăperi adăogate câteodată în faţa
aşei în timpuri moderne.
') Dorohoi, Popliaţi , l'l.ilişl1o�, 1\rbora, Reuseni, Vo­
lo"liţ, Rllzl>oenl.
 BIS�RIClLE
Sant însă doaă b iserici d in această t>reme
care fac excepţie fa p lana! tip. E \?Orba d e
mănăstirea Heamţalai ş i d e aceea a Dobro�
t>ăţolai. 1\ceste doaă monumente aa an plan
mai dest>oltat, at>ând o d espărţitură mai mult,
şi aname, între naos şi pronaos, despărţitara
desti nată mormintelor ctitorilor.
Aceste d oaă biserici mai i mportante, ananţă
deci cele de sub domniile următoare, cu care
par a se lega mai mult de cât cu celelalte
d in wemea lai .Ştefan cel 1'\are. Sant dealtM
mintrelea zid ite pe la sfârşitul d omniei lai,
b iserica d i n mănăstirea Neamţalai la 1 49 7 ş i
Dobro\?ăţal l a 1 504, î n altimal an d e t>ieaţă
al lai Stefan.
'
Fig. 286.
* *
Clopotniţa, d a pă aznl oriental şi sadic
adoptat şi - lil noi mai în \?echime, n a este
alipită de biserică ci este o construcţie deo ...
sebită aşezată la o oarecare depărtare (ca la
Piatra, l a Popăaţi , l a Bistriţa) ; o excepţie face
Bălineşti ande clopotniţa este alipită de pere�
tele de m iază-zi, aldîtaind an fel de prid\?or
deschis în faţa aşei. Bălineşti de altmintrelea
prezintă şi alte elemente care�i daa an ca...
racter mai occidental de cât altora.
*
* *
Considerat în întregul săa, plana! biserici...
lor n oastre arată o dablă înrud ire.
Naosal anit ca prgnaosal aşa cam t ...nm
tUI $T�FAN CEt MAR� 187
descris, tot aşa de mare saa c hiar mai i m...
portant ca naos, n u e de an tip constantino...
politan ci atonie şi sârbesc ; îl întâlnim mai
ca seamă la b isericile şcoalei d i n 1'\orat>a.
La Constantinopol, pronaosu l (nartexal) este
totdeauna trntat ca an fel de i ntrare, de d i...
mensiani redase faţă d e naos.
1\m t>ăzut că şi prezenţa sînarilor laterale
e an caracter atonie si '
sârbesc si '
na a Con...
stantinopolalui unde o asemenea d ispoziţiane
e foarte rară .
Capota sau taria naosulai, în 1'\oldo\?a, e
aşezată pe pătratul arcarilor mori dapă moda!
constantinopolitan ce există şi la l\tos şi în
Serbia în b isericile ţarnl a i Lazăr şi ale fialai
Stadeniţa (dapă G. t\ illet)
său Stefan,
'
adică · arcurile mari na prezin tă
n ici a n relief spre interior - na sant da-
bloari - ci formează simple « berceam> ... nri, pe
când în bisericile sârbeşti mai t>echi, se t>ăd
foarte des arcuri acazând înăantra relieful lor
ca n işte nert>are sau arcari dablouri 1). D�na G.
1'\i llet t>ede aici o d istincţie caracteristică. 2) I n
acest caz at>em an patrat de z iduri găurite prin
patra arcade, în celalt caz, sunt patru « bcr...
ceaa» ... uri care se întâlnesc. 1'\ai departe, bise ...
ricile moldot>eneşti sunt de « ti pul complex» a l
p lanului, adică acela ande altarul e separat d e
t) Prin excepţie trei biserici : Piatra, Borzeşti, Răz­
boeni, prezintă în t\oldo�>a asemenea arcuri.
2) G. t\illet , l'anclen art serbe p , 7 5
inp.org.ro
i88 COMISIUNEA MONUMENTELOR iSTORICE

boltirile naosalai printr'an « bereeam> deosebit '). bL e ri ei le sârbeşti sant de ti pal simpla, ad ică
l\eest mod d e eonstraeţie e tipa! eonstantino...
Fig. 2 8 7. 1\rilie (după G . .1"\illet)
politan şi atonit, (l\tosal este . în general o m ij locirea a n a i sistem de areari asezate p iezis
saearsală a capitalei în această pri'Oinţă), pe când la 45° de arcurile mari, mi .. am e� primat pă :
ab si da mare e imediat asezată , dapă areal cel
mare estic al n aosalai, fără nici an inter..
mediar, (ex: Kraşe\?aţ, Kalenici ş i tot
\grapal 1'\ora\?ei).
In fine, bisericile sârbesti prezintă în
« bereeaa' l » de Est si
t ' de V� st al naosalai,
câte o adâneă ară , an fel de înalte fir""
eatare în zidarile Nord si , Sad, l\eeastă
d ispoziţiane, .,c are o găsim câteod ată în
1'\antenia, l i pseşte . în 1'\oldo\?a în \?remea
ce ne oeapă afară de grapal celor trei
biserici deja c itate, Piatra, Borzeşti,
Războen i şi de Sf. Gheorghe d i n Sa...
eea\?a.
Deci plan a ! n.} oldo\?enese arată câte o
dată caracteristice atoniee ş i sârbeşti,
care na sant constantinopolitane, - altă
dată caracteristice eonstantinopolitane şi
atonie e care na sant sârbesti, , în fine si
,
caracteristice ee se regăsesc în cele trei
regiani.
Patern dec i conchide ea principiile
planalai nostra ne.. aa fost transmise dela
m a ntele l\.tos prin Serbia, anele caractere
sârbeşti rămănând în e'Oidenţă, altele însă
pierzânda.. se.
Iar în pri'Oinţa boltirei naosalai prin
rerea că este d atorită anei i n flaenţe armeneşti,
posibilă prin \?enirea la noi, în mai malte
rând ari a numeroşi imigranţi din l\ rmenia.
l\.eest mod de construcţie este neeanosea t în

l;;&J-� i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 r 1 r 1 i 1 r
Fig. 2 8 9 . Kalenici
ţările \?eeine de ande ne .. aa \?en it d i feritele
înrâariri care aa determinat mod n l nostra d e
lnnoml 1 1 1
a clădi.
Fig. 288. Kruşe"ăţ Găsim însă 1 ) solaţi qni \?eeine în l\.rmenia
) G . Balş, î n Buletinul secţianei istorice. 1\cad.
Română. (Congresul de Stadii bizantine) 1 9 2 4 _.
·

') G . .1"\illet ibid p. 3 5"5 6

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MAlm
ş i în Iran , precum şi în alte ţări din sfera
de in fluenţă a ci\?ilizaţie i şi a artei acestui
centru, ca India, Egiptul şi Spania 1'\aarilor.
1\m conch is de i c i la o înrâarire a Iranului
transmisă prin Armeni.
f O R l'l E L E EXTERIOARE
(Fl\ Ţl\DELE)
Impărţirea bisericei ce am descris'o se
\?edeste în exterior pri n linii simple. Altarul
e mai totdeauna pol igonal, cu şapte sau nouă
!atari , foarte rar sem i�circqlar (ex. Dorohoi,
Voroneţ). Absid_e le laterale, când există, san t
deasemenea poligonale c u cinci laturi ( l a Vo�
roneţ sapte).
-
Cân d absi da principală e semicircalară şi
sînarile sunt la fel.
La Baia şi la P iatra, în loc de abside Ja ....
terale, a\?em o eşi tară d reptangh ialară. Precum
am arătat, pronaosul reese câte odată, fiind mai
larg ca naos (Sf. N icolae Dorohoi , Popăuţi
Sf. Nicolae d i n laşi, Vaslu i , Bacău, Tazlău).
Bisericile se prezintă cu saa fără turlă de�
asupra haosului; turla e rezemată pe două baze
suprapuse.
Există o corelaţie între prezenţa tarlei , a
absidelor laterale ş i a contrafortarilor, ceea ce
este ş i firesc. Impingerile mai m ari datorite
greatăţei tarlei cer o proptire laterală mai
paterni că, şi sînarile şi contrafortarile contri bae
la aceasta. Dar si fără turlă s'a simtit câte
' '
odotă ne\?oia contraforta rilor (ex. P iatra,
Războeni, Dobro\?ăţ).
Contrafortarile sunt de obicei în dreapta
şi în stânga absidelor laterale (ex. Sf. Ilie,
t\il işăuţi, Hârlăa, Tazlăa, Neamţ, Piatra), înalte
până sub rândal i nferior de oeniţe, rar mai
sus. Ele se reduc spre sas, formând t re pte
acoperite prin coperti ne ca profile gotice.
Acolo unde pronaosul reese în afară , contra....
fortul lipseşte (exceptând Tazlăal).
Un alt contrafort mai jos sprijină absida
principală pMa sub fereastra ei. Câte
odată alte contra for tari sant asezate oblic la
• când găsi m , cum se întâmplă câteodată aşa
4 5 ° la colţarile faţadei de apas ( P iatra). Contra...
fortarile sant de p iatră, cel puţin în părţile
lor exterioare .
Biserica este de piatră aparentă neregalată ;
e aşezată pe a n soclu term inat la partea l a i
superioară printr'un brâa de piatră de tali e
profilată. Colţurile părţilor eşite sant ş i ele
de p iatră cioplită.
Rânduri de cărăm izi aparente - câte o�
inp.org.ro
189
dată s mălţa ite - împodobesc faţadele încon ...
jarând biserica, în două sau trei benzi ase� '
zate la d i ferite înălţi m i .
Sub straşină găsim două rânduri de nişe
m ici, d e o cn iţe, cele de jos mai m_a- ri, cele
de sas mai mici, două ocniţe m i ci corespan...
zând în general cu ana m are.
Excepţional , există an singur rând (ex. t\iJi ....
şăaţi, Voroneţ) şi asemenea . foarte rar se gă ...
seşte ş i trei (ex. Sf. Nicolae Iaşi). Tencaielele
actuale împiedică însă la multe biserici să se
\'ază ade\?�rata alcătuire.
La abside însă, găsim arcade oarbe înalte
care merg dela soclu până la ni\?elal rândalai
i nferior de ocniţe, ca n işte firide langite,
ana pe fiecare latură a poligonalai absidelor.
I ntre ele se ridică câte an p ilastra îngust de
cărăm izi aparente, uneori smălţai te precum
sant dealtmi ntrelea si acele ale arcatarilor
'
ocniţelor.
La abside găsim ferestre mici, ca c henar
dreptunghiular şi ca deschizătara de obicei
la fel, câteodată circulară sau în arc frânt.
Asemenea ferestre sant si la · turlă, s i câteo...
' '
dată la pronaos, !\ ic i însă este o \?ariaţie
mai mare şi ca poziţie a ferestrelor şi ca
mărime a lor, care dela o suprafaţa de o ja ...
mătate de m etru pătrat lumină, ajunge la
câţi-\?a m etri pătraţi, în aceste ferestre mari
ca două şi trei menoari gotice cam le t>edem
de pildă la Hârlăa. (fig. 70).
Unele ca si celelalte sant toate de forme
'
gotice a\?ând câteo dată fru moase chenare,
menoari şi ornamente în formă de rozase,
de t ri lobari, de peşti, d i n epocele " raionante "
ş i " flamboiante " (Hoch ş i Spatgotik).
'
Usele asezate, precum am \?ăzat, fie lateral,
'
fie pe partea \?estică sant, de obicei, de form ă
dreptanghialară ş i prinse într'un chenar c a
mulare foarte accentuate î n a r c frânt (ogi\?al)
care câteodată - la rândal său, - e încadrat
într'un alt c henar exterior dreptunghiular.
(1'\ilişăaţi, Tazlăal, Neamţ, Hârlăa)
l\ceastă formă ogi\?ală este regula generală ;
ca rama drepta ng hi alară şi baghete încrucişate
cam am d escris... o la peretele despărţitor
d i ntre naos si
' pronaos, asezată în exterior,
ne găsim în fa ţa anei rem� n iere. Uşa a fost
luată d i n local ei primiti\?, odată ca spargerea
z idului despărţi tor, ş i pasă la i ntrarea unui
noa exonartex, rămănând t>echia aşa exte ...
r ioară de formă ogit>ală ca o uşă i nterioară
între pronaos ş i exonartex.
HJO COMISIUmA MONUMENTELOR ISTORICE
Pe lăngă uşa d i n afară sau deasupra ei
se găseşte pisania lucrată în piatră ; c&te.... o
dată d easu pra uşei este o n işă, probabil pentru
a adăposti zugrăveala anei icoane.
* *
Faţad el e sunt împodobite printr'această or ...
namentaţie policromă de cără m iz i s mălţaite
colorate în verde, galben, brun, despre care
am vorbit, aşezate în benzi orizontale, la p ieioa�
rele firJdelor absidelor, ale oeniţelor, sub stra�
s ină si la turlă. un element însă mult mai
, '
i mportant sant d iscurile, rotocoalele smălţuite
de aceeasi colori ea s i cărămizile si care sant
' ' '
aşezate în tim panele arcaturilor, în formă de
friză sub straşină ş i l a turlă. Unele au sim ple
nasturi în m ijlocul lor, a ltele reprez intă c hipuri
de animale fantastice sau ornamente geome ....
triee.
Cornişele de sub straşină l ipsesc la cele
mai m u l te biserici , iar când există , sunt
totd eauna puţin pronunţate şî foarte s i m p le. Nu
găsim niciodată aceste corn işe în rânduri de
cărămizi , din care unele aşezate p ieziş ca
dinţi i de ferestreu, cum le întâlnim pretutin deni
în domeniul artei bizantine s i cum le vom
'
găsi mai târziu si în t\oldova.
Este de altmi � trelea natural ca sub a n
acoperiş eu straşină mare, cornişa , ţinută în
u mbră, să - fie simplă, neavând a aştepta de
la acest element arhitecton ic vr'un mare efect,
pe când în construcţiile meridionale, ea aco­
perişuri plate şi fără proeminenţe, o corn işă
mai puternică devine necesară.
Fig. 2 9 0 . Dispoziţia schematică a
bazelor tarlei bisericei _din :sr. Ilie
Turla mai totdeauna pol igonală cu opt
laturi, câte odată cu douăsprezece sau sases....
prezeee !atari, rar eilindrieă (ex. Voroneţ,
Dorohoi), stă pe un soclu stelat cu opt vârfuri
care este aşezat la rândul seu pe o bază de
plan pătrat sau octogonal.
l\eeastă d ispoziţie corespunde, în mod ra...
ţional, ca dispoziţia arcurilor naosQJai, soclul
Fig. 2 9 t. Biserica de pe pictura votivă
din Pătrăaţi
pătrat eorespanzând cu pătratul celor patru
arcuri mari principale, iar steaua ca opt vârfari
patrulaterului arcarilor piezişe completat
prin laturile prelungite care întregesc oetogonul .
D in această formă tip derivă, prin fantezia
meşterului, celelalte eu altă d ispoziţie sau cu
mai m ulte 11ârfuri - Precu m sunt si arcurile'
p iezişe ale boltirei tot aşa şi aceste stele con ...
stitue un element original a l arhiteeturei moldo ....
veneşti care nu se regăseste aiurea.
l\tât socluri le cât şi turla sant împodobite
(ca rare exeepţ:e), ea şi sînurile, eu firide
lungăreţe şi ca rânduri de ocniţe mici.
! �_. In axele principale se ivesc ferestre, potru
la număr, la fel ca acele ale naosalai ; iar
pe laturile celelalte a le tarlei găsim eâteo...
dată (la b iseri c ile mai târzii) contraforturi
mici, care întăresc turla şi o proptesc în
direcţia naşterei arcurllor mari.
*
* *
Acoperiturile biserieelor fără turle sant
sim ple ; le găsim acuma, fie relativ joase unde
sant acoperite cu m ateria le noi (ea tablă), saa
ţugaiate u n de sant acoperite ca ş indrilă, panta
fiind mai repede m a i ca seamă în Bueo\Jina.
Vârfarile coamei sant, d upă datină , îm podo�
bite cu cruc i asezate pe sfere (bolduri).
'
'
!\coperişul bisericilor cu turlă prezintă
forme mai complicate care au fost prilejul
unor d iseaţiuni îndelungate.
inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL �ARE 191

Prezenţa tarlei, asezată pe socJarile ci de o a lai, căci plumbul ce o acoperise la început

înălţime potri\:>ită, na produce n i c i o d i ficultate fusese scos în \?remea lai De-s pot Vodă . E
pentru în'Jelitbarea cât tim p acest acoperiş ră.... \'>Orba însă aici d e ţigle şi n a de olane.
mânc: mai jos decât baza pătrată. Ca m ate.... Dar c hestiunea se schimbă când pantele
rialele ce se pateaa între buinţa în \'>remea lai sant mai repezi , fie că
Ştefan...cet.... t\.are, aceasta era ca puti nţă numai ca asa cer formele alese
+
'

plambal şi ca olanele. Cel d'ântei material a fost d e arhitect, fie că o

poate întrebuinţat. l\'Jem documente d i n \'>remea i mpune natura m ate....
succesorilor 1 a i rialelor, când con ...
Ştefan d i n care se: strucţia, fii n d făcută
\'>ede că era an ca m ijloace mai re ...
obicei de a aduce d use, trebue căutat
plumb d in streină ....material mai eftin saa
tate pentru în\'>e... m a i aşor de procurat.
tirea bisericelor f\cest material, a...
domneşti. tuncea ca s i în zilele
'

Cazacii lai Ti ... noastre, era şindrila.

muşi, o ştim, aa Şindrila c e r e însă
laat plumbul mă ... pante repezi şi tot
Rg. 292. Biserica de pe Fig. 294. Biserica de pe
tabloul \10til? din 1'\ili�liuţi năstirei Patna pen­ aşa şi ţigla solzi, aşa tabloul tlOti\1 din Voroneţ
tru a turna d in el de !ntrebainţată în
gloanţe 1); Bogdan cel orb cere, şi Ştefăniţă l\rdeal şi în Galiţia, şi care a fost poate
aduce p lumb pentru biserica Sf. Gheorghe întrebuinţată când\?a şi la noi, precum \?edem
d i n Sacea\'>a 2). Plambal era întrebuinţat într'u n din cererea lai Lăpaşneana către Bistriţenii.
m o d general pentru în'Jelirea bisericilor atât în Cu aceste materiale nu rămâne decât
ţările sudice în tot basinul t\.ed iteranei, cât şi două soluţi i : cea d' ântei este să se facă o
în \?estul Europei. Era deci, cel dântei material singură în'Jelitoare mai înaltă peste toată bi ...
la care treb3ia să se gândească cei care serica d i n altar la pronaos, cum se face la
doreau să facă o în'Jelitoare trainică. b iserici fără turle, din care în\?elitoare tarta,
Olanele erau întrebuintate încă d in a n...
'
cu bazele ei pe jumăttlte cufundate, să nu iasă
tichitate în tot sadul Europei, mai cu seamă decât în parte. l\ceastă soluţie na a patat
în ţările greceşti. niciodată să fie în proectul meşterGlai care
f\cest m aterial sigur a conceput monumental.
contra focului , mai I ntr'ade'Jăr tot efectul de s\?elteţă şi înălţare
eHin, are însă cusurul ce se obţine
de a fi m a i puţin po.... p r i n con...
tri\?it pentru ţările cu stracţia turlei
zăpezi multe. e perdut şi n a
Nu o\?em n ici un ajungem de ....
i n diciu care să ne cât la o c lă­
arate că acest mate.... dire cocosată . '

rial să f i fost între­ Planul în ...

bninţat în această \'>elitoarei în ...
\?re me în t\.oldo\'>a. tâlneste tarta
fig. 293. Biserica de pe pictura
st•t m ca 1n1 t exa n d r o
'

"oti" ă din Sf. Ilie ...,

V
si soelarile ei fig. 295. Bisericii figuratli pe peretele
•
'
exterior sud al bisericei din Voroneţ
Lăpaşneanu a cerut, absolut fără
în 1 5 6 4 , meşteri.i_ţiglari de la Bistriţa , d in regulă, la întâmplare! ceeace d in panctal de
l\rdeal 3) pentru a face ţigle la Baia pentru \?edere constracti\? na produce de cât d i fi ...
mănăstirea sa d i n Slatina, în a doua domnie cultă ţi .
l\cest mod d e constru cţie al acoperişului,
') H�culcea - Cronica. care îl găsim acuma răspând it , n a este decât
') Histor. Die moldatlische .1\nspn'iche aaf Pokutien
şi: Die aoswărtigen � .Handclsbeziehangen der 1'\oldau o soluţie bastardă , o incercare stângacie d i n
pg. 5 5 . partea unui meşter nepriceput, ca s ă reîn....
3 ) l..tlpedatu. Bul. Com, 1'\on. Istorice. 1 90 2 . p . 7 .
2 \'>eleo.scă o biserică <:are a a\'>at alt acoperiş,

inp.org.ro
 102 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ce nu l'a patut sau n'a ştiut formă si au adoptat aceea urâtă

,

să îl refacă cam se cade. şi greşită descrisă mai sus.

Cealaltă soluţie este de a Sant totusi moti\?e putern ice
ca să crede � că această formă
înaltă a fost aceea adoptată în

Fig. 2 98. Biserica de pe tabloul

fig. 2 96.Biserica figarată pe peretele Fig. 297. Biserica de pe tabloul �>Otil> din 1'\oldo�>ita
exterior al bisericei Sf. Ilie voti�> din Dorohoi (după Romstorfe;)
în\?eli fiecare din e lementel e c lăd irei pentru \?ec hime. Romstorîer, fost conser\?ator al mana·
sine ca în\?elito ri su fi cient de repezi. f\stfel mentelor din Baco\?ina, care a stud iat această
naosal fi ind a... chestie, a arătat
coperit •' p r i n că picturile \?Oti­
turlă si bazele
,
ti\?e ce l e găsi m
ei care poartă î n aceste lăca ...
f iecare acope� şuri şi pe care
rişul lor, se \?a \?edem donato...
a coperi prona ... rol oferind bise ..
osul printr'o în ... rica lui Christos
\?elitoare în pa ... arată asemenea
tru ape iar aJ ... acoperişuri. S'a
tara ! s i sînarile
,
obiectat că aces·
prin în\?elitori te pictori sant
con ice sau pi ra... de dată mai re ...
m idale. centă si că n a ,

D i fi c u l tatea pot proba ni ...

consistă in , ra... m ica p e n t r a
c o r d a r e a lor \?remarile de la
care trebuie să început. Ştim
se facă astfel însă acuma că
ca ploile şi ză... aceste frescari
pezi le să n a fie sant din ti m pu l
aruncate în con ... c o n s t r a c ţi a n e i
tra turlei. 1\cea.. saa d i n epoca
stă problemă i med iat armă...
este grea de re­ toare .
zol\?at în mod La Voroneţ,
malţam itor ş i pictura naosa...
constitae pune ... lui - sub care
tol slab al con ... nu se mai \?ede
Fig . 299. Tabloul �>otil> de la Suce�>iţa
cepţiei. n ici an alt
1\cestei greutăţi treboie atribuit faptu l că strat-e mai \?eche decât aceia d i n pronaos,
reparaţi ile succesi\?e n'au mai păstrat această după toate caracterele ei. Frescarile prona ...

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 93

osului sunt âatate printr'o inscripţie de la boialui). La Sf. Nieolai d i n Dorohoi tot pe
1 550, iar ale exonartexal a i adăogat şi ale primul strat sunt tot caracterele pietarelor
exteriorului sant făcute d e 1"\itropolital Gri... d e mai scis s' i ea mod l de zugră\?ire si
'
ca mod
gore Roşea, la 1 54 7 . d e ornamentare.

Fig . 301 .l'\ănăstirea Patna, dapă o pictură

.

păstrată la mănăstire. (R.omsti:irfer)

Fig. 300. Tabloul \JOtiv de la Sf. Nicolae din Iaşi fig. 302. Putna, dnpă an desen de Zirll""e l
(Romsti:irfer}

P ictura de la Sf. I l ie, tot pe primul strat,
e de aeeaşi weme ea aceia d i n naosal Voro...
neţalai, tot aşa ş i cea d e la b iserica d i n 1"\i ...
l işăaţi (din nefericire distrusă In 'Vremea răz...
Şi la Voroneţ, atât înăuntru pe tabloul \?Oti \?
cât ş i pe peretele exterior, ş i la Sf. Ilie, ş i
l a 1"\ ilisăati
' '
s' i la Sf. Nicolae d in Dorohoi
găsim b iserica zagră\?ită ea aceste învelitori
25

inp.org.ro
194 COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

deosebite pe fiecare membra al clădirei şi
lăsând turla l iberă.
La Pătrăaţi e la fel, dar este ade\?ărat că
pictura. pare aici mai recentă. Dar pe alte
tablouri \?Oti\?e dintr'o \?reme ce\?a. mai recentă
că încă după 1 8 50 Patna. îşi păstra. acest
acoperiş.
I ntr' an cu\?ânt, peste tot unde găsim ima. ...
gina. zagră\?ită sau şi gra.\?a.tă a. acestor biseri c i
începând d i n \?ea.cul a. l x v... tea, î n \?ea.cul a. l
XVI... lea, al XVII�lea., a. l XVIII ... tea ş i până în a l
X J X.. lea, în m o d constant, biserica e arătată ca

Fig. 303. Biserica·�mănăstirei Nearnţalol Fig. 3 0 5 . Biserica mânăstirei Neamţului

dapă o g ra\Joră (Bul. Corn. l'lon . lst.) după a n fresc în tornol de i ntrare

le găsi m tot aşa. ; la. 1"\oldo\?iţa. la. 1 53 7 , pe
peretele exterior la. Sf. Ilie zagră\?it în \?ea.cal a.l
XVI�lea., pe peretele \?oti\? de la Sace\?iţa. care
e d i n 1 596, la sf. N icolae din Iaşi refă cut ş i
acest fel d e acoperiş. Şi n'0 găsim închi puită
altfel, de cât în p icturi târzii.
Dintr'altă parte, tot Romstărfer a arătat
cum-- se găseşte încă în podurile unor biserici
ca acoperişul modi ficat ş i turla
înecată , \?eeha. linie a în\?eli ...
toarei ee se \?ed e pe baza tarlei ;
deasupra ei se regăsesc ten�
eueli şi c hiar zagră\?eli menite
e\?ident să fie \?ăzate ; a(:est
lucra s'a. patut constata şi de
alţii.
Dealtmintrelea, dacă meşteri i
cari au condus construcţia
acestor biser ici erau de scoală
'

gotieă nu e de mirare să se
fie gândi t la o asemenea so...
luţie, care era cea întreba ...
i nţată în construcţiile gotice,
mai eu seamă cele ei\?ile, unde
fiecare parte d in clădire era.
Fig. 304. 1\lt fresc în turnul de i ntrare al mănăstirei Neamţuloi
în\?elită pentru sine ş i unde
_

tarnaletele
'
si
'
closetoanele
'
sunt
rezugră\? it de l\ntonie Ruset la 1 6 7 6 . l\semenea. asa de întrebuintate '
si
'
dau înfăţisări
,
înru ...
şi pe reprezentări mai re�ente ale bisericei d ite '
ca cea. care o capătă bisericele mot...
d i n Patna în \?eacul al XVIII... tea, si acele d in do\?eneşte acoperite în acest fel .
Neamţ de pe la. 1 8 30, repetate d'e � două ori I n a.celas' spirit \?edem acoperite atâta don ...
în gangal turnului de intrare. - Desene a.ra.tii joane sau cetăţi din Occident (Pierrefonds,

inp.org.ro
 BIS&RICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1 95

Coacy 1 ) ; asemenea şi castelul din Ha ned ioara Deci, orcare ar fi obiecţiile ce s'ar putea
si cetatea Badei 2). aduce în contra acestui mod de constructie,
fie d in punctul de \?e dere estetic, îie � Hn
,

punctul de \?edere practic, cred că rămâ.ne

demonstrat, fără îndoială posibilă, că este, nu

Fig. 306. Castelul din Pierrefonds (după Choisy) Fig. 3o7. Hotelul lai Jacqaes Coear (după Choisy)
Vorbind de hotelul lui Jacques Coeur, din numai forma pri m iti\?ă a acestor acoperişuri,
Bourges, ( 1 440), Choisy 3 ) spune : dar încă că această formă a dăinuit mult
,, Ca ş i în plan,
n i m i c î n ordo...
nanţa faţadelor nu
corespunde cu a ....
ranjările simetric e
a 1 e arhiteclarei
noastre ; ali n ia ...
mental se rupe
după'i regularităţi le
terenului ; fiecare
corp de clăd ire
are acoperişul său,
fiecare coli\,ie de
scară tarnuleţal
său " .
1\stfefsunt prin ...
cipiile goti ce - ş i
ai ci î n c o n trazicere
cu cele bizantine
si ca cele c lasice-
,

şi după aceste pri n·

cipii s'au în\?elit
biseri cele noastre. Fig. 308. Cetatea Budei, după l. Szendrei

') Choisy. Histoire de l'architectare I l pag. 59o-59 t . timp şi pâ.nă în \?eacu.I al 1 9�lea, 1aşa cam
•

� Szendrci J . 3 ) Choisy ibid. pag. 5 6 1 . ne o arată p ictarele dela Patna şi cele dela

inp.org.ro
196 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

mănăsti rea Neamţului, şi aceasta ori care ar rale cenasie .... albastră. La 1\rbora, acoperisul ,
fi materialul întrebuinţat pentru în\?elire. e poleit cu ' Mr pe u n fond galben la altar
Trebue să mărturisim că incercările de re... şi pe an fond roşu pe restul clăd irei.
construire a acestei forme de acoperiş ce le .... a Vedem deci că, din colori le zugră\?elei , nu
încercat Romslărfer la unele biserici, in ... patern trage n i c i o concluzie.
trebai nţând ţigla, n'au prea d at rezultate fra .... 1"\aterialele posibile pentru aceste în oei itori
nu puteau fi decât şindri lă,
• ţiglă solzi, plumb sau
i
j aramă.
forma acoperişului ne
îngădae să excladem dela
început ola nere care n u
pot sta p e pante aşa d e
repezi : dealtm intrelea - ·

precu m am spus'o - nu
a\?em nici o probă docu....
mentară despre existenţa
lor în t\oldo\?a până mult
mai târziu.
In contra ţiglei solzi
care ar putea să se po ....
tri-vească ca arătările ta...
bloarilor \?Oti\?e se poate
in\?oca cunoscuta seri ....
soare a lai Lăpuşneanu
care cerea ţiglari ca să
Fig. 3 0 9 . Cilstelal d i n Hanedio:Jril
acopere b iserica din SJa ....
moase mct elegante. 1\ceasta este d atorit însă tina cu ţigle "cam solent in ·al iis regionibus" ,
al!or cauze şi altor erori, căci unele biserici ceeace pare bine a i n d i ca că acest mod de
baco\?inene în\?elite în acest îel ca mai multă în\?el ire nu era eunoscut în 1"\oldo\?a. Dacă
chi bzuială aa dat rezultate destul de mulţu.... s'ar fi fabri cat în ţară în \?remea l u i Ştefan, e
mitoare. (flilisăuti - Rusi
' ' , 1"\ănăstioara). grea de admis că s'ar fi p ierdut acest meste....
* şug până la Lăpaşneanu, fiind \?orbă d � o
* *
fabricaţiune sim plă şi fără d i ficultăţi .
Rămâne de cercetat ca ce m ateriale
erau acoperite aceste biseric i. Toate p i c ...
tarile \?Oti\?e n i le arată parc'ar fi în\?el ite
ca n iste solz i mari. P ictura însă e prea
sche � atică si, solzii sunt fn fă1isati t , Ia o
scară prea mare pentru a putea trage de
aici o concluzie ; în cea mai mare parte
d i n cazuri sunt numai l in i i care se
încracisează. Câteodată însă sunt mai
bine fă'cate si' ele par atunci a arăta m a ...·

teriale sam ar fi ţigle solzi saa şind rilă .

l\sa la Voronet (\?. fig. 3 1 1 ) partea i n feri oară
a � cestor sol � i e formată cam se face ş i Fig. 3 t O. Hotel al lai Jacqaes Coear (după Choisy)
acuma la sindrilă în mai multe părti d i n tară.
, ' ,

Nici coloarea întrebuinţată nu ne lămureşte. De altmintrelea, în săpăturile cetăţei d i n sa ...

La Voroneţ, acoperişul tarlei şi al bazelor e cea\?a, unde s'au găsit atâtea c ioburi şi ră ....
însemnat ca albastru, iar resta! cu rosu. La mă.şi\e de obiecte de pămânf ars, na s'a gă. ...
,
Sf. Ilie, turla îşi are in\?elitoarea în roşie, sit nici o bucată. de ţiglă. n i c i de olană. 1).
baza superioară albă, cea de jos galbenă.,
pronaosul şi altarul roşie, iar sînurile late .... ') Romstiirfer-Lăpedata : Cetdtea Sa ce�>ei.

inp.org.ro
 tnSERICILf: tut $TEFAN CEt MARE:
Plomba! a fos t întrebuinţat în toată Europa
orientale acoperea capolele ctirect aşezat pe
în timpa! e\?alai media ; în tările sudice si
zidărie, i ar în Occident era pas pe acoperişe d e
l e m n î n p lăci destal de mari, asa ca m s e
'
mai \?ede I a catedrala d i n Chartres 1) s i în ' - ·
m u lte alte părţi.
Documentele ne arată cam Bogdan cel Orb
ş i succesorii lai cer în mai multe
rândari \?Oia să aducă plumb din
Polonia pentra în\?elirea onor
b iserici şi aramă pentru clopote2)
- (na se \?Orbeşte de aramă
pentru în\?elitori) - încât na exi ....
stă indoială că plom ba! a găsit
o asemenea întrebuinţare.
Plomba! d e pe acoperişul Patoei
a fost luat, precum am ami ntit
mai sas, d e Cazacii l a i Timas, '
g inerele lai Vasile Lapa. 1\seme ...
nea, Slatina a a\?at l a începat o
in\?elitoare d e plumb care a fost
scoasă în timpa! Domniei lai
Despot Vodă.
Panta repede [ş i şarpantele de lemn na sant
o împied i care pentru întrebuinţarea plam ...
balai căci \?edem că astfel se fă cea în Occident
s i cunoastem chiar în ce mod se executa
� ceastă î'n t>elire 8).
Dar totasi a n dabia rămâne. Ved e m că
Ştefăn iţă... V� d ă a cerut t>oe să a dacă, fără t>amă,
d i n Polonia, cincizeci ch intale de plumb 4)
pentru biserica Sf. Gheorghe d i n Saceat>a.
Este d e presapas că cerea toată cantitatea
ee... i trebaea, căci era o chestie prea ane\?o ...
ioasă ş i complicată d e a obţine îndeplinirea
acestei cereri
care i m plica î n...
delangate for...
malităţi diplo­
matice-o stim '
prin documente
-ca să ne în ...
chipaim că ar fi
cerut treptat ş i
fig. 3 1 t . Voroneţ, solzii acopedşu- în mai multe
lui după tabloul uoti" rândari canti ...
tăţile necesare.
Or, d a că socotim de ce greata te e net>oe
') Violet le Doc. - Dictionnaire.
�) Nistor, loc citat.
3) Violet Duc. loc. citat.
4) Nistor. Die auswiirtigen Handelsbezichangen der
!1oldaa pag. 5 5 .
inp.org.ro
1 97
pentru această biserică - luân d o grosime
de tablă d e patra m i l imetri ca m se întreba...
i nţează ş i în Occi d ent 1) ş i în Sada.l Earopei
ajangem la an total d e 4 5 . 000 kg. Dar cinci
zeci de chintale moldot>eneşti, d a pă arătările
D ... lai Nistor 2) fac 3. 200 până Ia 1 5.000 kg.
Socotind în c hintale poloneze găsim de la
3. 200 Ia 4. 200 kg. Vedem deci că această
fig. 3 12. Biserica din Raşi�l1ănăstioară
cantitate era) nsaficientă pentru scopul propus.
1\m patea deci deduce de a ici că plo m ba !
sert>ea numai pentru unele părţi, pentru c e
a m c hema azi tinich igeria ( << p lomberie» ) , s i
'
unele părţi m a i special primejdnite d e ap a
ploilor. Dealtmintrelea n a se în\?eleaa nici
bisericile d i n Gal iţia ca plumb.
!\ramă na cred să se f i întrebuinţat, caci
na se întrebuinţa în et>al medi a, în Sad ş i
în Occident ; n ici an document n a ne arată
d i n această \?reme această întrebuinţare la noi,
s i numai mai târzi u a fost uti l izat în Rusia
'
s i în Occidental Renasterei. '
Făşi ile d e tablă de aramă găsite la Saeea\?a
tn cetate arată să fi fost întrebaintate ' rentra
fabricare de monete m ărunte 3).
Rămâne deci sindrila ca material corent
'
d e în\?el ire, şind ri!a d e brad saa de stejar
cam se întrebuinţează încă ş i azi.
In relaţia italianaloi 1\ngiolello care a în...
soţit armatele l a i 1'1ahomet al doilea în cam ...
pania d i n 1 47 6 4) se. spone clar eă la Sacea\?a
orElsol a\?ea case si biser i c i în\?elite ca sindrilă.
'
1� rezumat re � oltă că în\?elitorile b iseri ...
c ilor noastre erCifJ onele d e sindrilă
' si altele,
cele mai de seamă, d e plumb, eel poţin î� parte.
• ) Violet le Dac. ibid.
�) Nistor-Handel i n der !1oldaa pag. 1 54 .
•) Cetatea Sace11el pag. 9 1 .
4) Iorga, - Istoria armatelor române. t6t.
i 98 C6MISIUNEA MONU�NTELOR iSTORICE
Dll'1ENSIUNI ŞI P ROPO RŢI I
Biseri cele lai Stefan
'
cel f\are au mai tot�
deaana d i mensiuni restrânse. Pătrăaţi , cea
mai m ică, are numai 1 4, 5 0 m etri lung ime
i nterioară şi 4,50 metri lărg ime, iar înălţimea
ei la cheia arcarilor mari ale naosalai e de
6 , 3 0 m etri , calota tarlei fiind ta 1 4 metri
deasupra pardoselei. Biserica mănăstirei Neam�
ţalai are 3 7 , 5 0 metri lungime i nterioară, fără
a socoti exonartexul adăogat, ş i 6 , 50 metri
l ăţime i nterioară. l nălţimea la cheia arcurilor
mari e de 1 o m etri ş i aceea a calotei tari e i
de 23,30 metr i .
Dacă lăsăm I a o parte această d in armă
b iserică, care ca ş i Dobro\?ăţal, reprezintă an
tip excepţional, \?edem că Sf. Gheorghe din
Hârlăa, de pildă, care este în acest caz -- îm...
preană ca Tazlăa - cea mai m are, are 2 1 , 50
metri lungime interioară, 5, 70 metri lăţime,
9 metri înălţime la cheia arcurilor mari şi
2 1 , 50 m etri la calota tur! ei. B olta pronao­
salu i e Ia 1 3 ,50 metri deasapra pardoselei .
Nu a m pas în socoteală b iserica mănă...
stirei P atna, ctitoria princ i pală a lui Ştefan,
căci în înfătisarea ei actuală nu mai este bi ...
1 '
serica lui. l\m \?ăzut că a fost dărâmotă s' i
reconstraită, ispră\?inda....st sab Istrate Dabija,
ş i este aproape s igur că n ici plana! cel \?echia
n a a fost respectat ; obi ce iul \?remei era de a
se zidi saa de a repara ca m se credea că e
bine, fără a a\)ea consideraţiunile ce l e a\?em
acuma faţă de construcţiile d i n trecut. l\cest
respect, precum şi i m itaţia sau pastişa! , sunt
sentim ente m a i moderne. Planat si '
detaliat
bisericei sant altmi ntrelea d in epoca recon-
stru irei .
Când examinăm d i mensiunile principale ale
biseri celor lui Ştefan cel 1"\.are patern \?edea
că u nele sunt mai scurte, altele mai lungă ...
reţe, d e asemenea înălţimea merge crescând ,
încât a\?em b iserici de an t i p m a i scund, mai
b izantin, ş i alte mCii s\?elte, m a i goti ce, cu
toate tranziţi i l e între ele.
!\şa bun ioară, Ia Pătrăaţi, raportul lungimei
biseri ce i către lărg i me este de 3 , 1 ca ş i la
Sf. Ilie, pe când la Hârlău, la Popăaţi ş_i Ia
P iatra acest raport este de 3 , 7 şi mai mult.
La Dobro\?ăţ ajange Ia 4,5 şi la Neamţ - fără
exonartex - 4 , 8 5 .
D intr'altă parte raportul între tnălţimea mă­
surată Ia chea arcurilor mari şi lărgi m ea, ra....
port care la Voroneţ e de 1 , 2 8 , ajunge la
inp.org.ro
Popăuţi la 1 , 5 8 , la Dobro\)ăţ la 1 , 55, la Hârlău
ş i la Neamţ la 1 , 56.
l'1ai obser\?ăm că raporta! lung imei i nte...
rioare a bisericei către Jn Hţimea i nterioară
a tarlei se apropi e de unitate.
Or care ar fi categoria în care am pane
bisericele noastre din acest punct de \?edere
proporţiile lor sunt totd eauna reuşi te şi nici ....
odată nu a\?e m i mpres ia d e greşeală saa de
stângăcie. l\ceastă armonie de proporţie este
ana d i n principalele calităţi ale arhitecturei
- dacă nu cea mai mare - s i meritul ce
re\?ine constractorilor e ca atât m � i de însemnat
cu cât majoritatea bisericilor din această ·
\?reme s:�u d i n vremea i med iat anterioară fn
1\rdeal, în Ungaria, în 1\astria, păcătaesc în
această p r i\?inţă. lntr'ade\?ăr se obser\?ă mai
totdeauna acolo an desacord între altar si '
nMa b isericei, care strică armonia aspectului
monumentului.
CLl\SIFICl\ RE
Cele spuse pân� acum ne permit să pro....
cedăm la clasarea după categorii a bisericilor
lui Şte fan cel 1"\.are.
La prima \?edere, orânduirea ce pare cea
mai d reaptă şi m a i raţională este de a fa<:e
două c lase : b isericile cu turlă si ' cele fără
turle (care de obicei sunt s' i fără abs ide Ja ...
terale) .
l\ceast'i împărţeală însă este prea generală
ş i prea \?agă şi dacă i ntrăm ce\?a mai m ult
în anal iza monumentelor noastre, \?edem că
se poate face o altă clasificare bazată pe
d i \?erse deosebiri construeti\?e :
Vom face o primă clasă pentru bisericile
din Pătrăuţi, 1'1 i l işăuţi, Sf. I l ie şi Voroneţ
(abstracţie făcând de exonartexal l u i Grigore
Roşea). l\ceste patru biseri c i de d i mensiun i
m a i modeste au turlă, sînuri laterale ş i un
pronaos pătrat saa aproape pătrat. l\u con...
traforturi la naos pe laturi le de Nord ş i Sad
ş i an altul m ic ta altar (afară de Pătrăaţi ) .
l\ u toate ferestrele l o r c u chenar d reptnn ...
ghiular atât ta naos cât ş i la pronaos . .M.iJi ...
şăuţi a\?c-a însă o fereastră - ogi\?ală în pere..
tele de apus).
l\ceste patru b iserici, z i d ite între 1 4 8 7
şi 1 48 8 , formefiză u n grup destul de omogen
si e probabil că sant construite de acelas'
� eşter saa de meşteri de oceoşi şcoală.
Un a l doi lea grup - care urmează ş i . cro...
 SIS�RI ClLE tiJt $TEFAN CEL MARE

nologiceşte - este acela alcătuit de b isericile saccesi\'le în console . E un princ t pw con ...
domnesti asezate' în orase : Sf. Ion d i n va... stracti\'l i ngenios şi noa pentru a m icşora
stai 1 ) , ' Pre dsta d i n Ba � ăa, Sf. Nicolae d in diametral bolţilor şi prin urmare î m pingerea
Dorohoi , Sf. Gheorghe d i n Hârlăa, St. N icolae lor. l\semenea la Vest şi Est al naosalai, pe
d in Iaşi şi Sf. Nicolae d i n Popăaţi (Botoşani), pereţi de Nord şi Sad , sant arcatari mari ca
toate zid i te între anii 1 4 90 şi 1 4 96. l\ceste n işte n işe, ce na le găsi m în celelalte b ise­
biserici sant mai mari ca cele din grupa! rici ale lai Stefan cel .Mare ; ceea ce, împreună
precedent, mai înalte. l\u toate turle şi ab ... ca prezenţa arcarilor dabloari, în făţişează
side laterale, contraforta ri ş i pronaosul supra... caractere de plan sârbeşti.
lărgit (exce ptând Hârlăa) ş i aproape pă trat. La aceste trei biserici, bolţile pronaosalui
l\ceste b iserici 4' d omneşti » fiind o răşeneşti sant separate în doaă printr' un arc dabloa
s'a simţit, ne\'loia de a putea primi an mai ca console ca în naos, de\'lenind aşa an drep..
mare număr de credincioşi, cea ce a das tanghia langăreţ.
l a această soluţie. l\ceste biserici mai prezintă Naosal are ferestre m ici, iar pronaosul
ş i o bogată împodobire de cărămizi şi de ferestre ogi\'lale gotice ornamentate.
rotocoale smălţaite ca figuri. La Vaslui s'au Războieni are i ntrarea pe partea de m iază ...
găsit resturi de cărămizi smălţaite reintre .. zi, Piatra la m iază noa pte iar Borzeşti pe
bui nţate. Bacăal pare a fi fost fără această laturea de apas.
podoabă. Şi aceste biserici prezi ntă o ornamentaţie
In acest grap ferestrele naosalai si ale tarlei
'
de cărămizi s mălţaite şi de rotocoale. Aceste
rămân mici ş i dreptanghialare iar cele ale rotocoale sant însă fără figuri, au numai a n
pronaosalai - la Doro hoi, Popăaţi, Hârlăa şi nasture (b:.�mb) la m ijloc ş i o l i n i e saa două
Vaslu i -sant mari, ogi\'lale şi frumos ornamen... concentri ce. !\stiei se \'lede acum la P iatra
ş i la Borzeşti ; dacă e tot aşa la Războeni na
tate în modul goti c ; Sf. Nicolae d i n Iaşi ş i Ba ...
căa fi ind transformate, na patern sti dacă '
se poate şti, biserica fii n d ca mare tngri·
această regulă îşi găsea ş i aci \'lerificare aşa jire tencuită şi spoită.
cum e probabil. l\ceste trei biseric i alcătu iesc, fără îndoială,
Tot în acest grap ar intra, poate, ş i para .. an grup bine determ i nat ş i foarte original,
clisa! do mnesc d i n cetatea Sace\'lei, ande s'au -si cred că nu g resesc atribuind constructia
' ' '

găsit numeroase rotocoale ca figare la fel ca lor anai singur ş i acelaş meşter.
cele ce le găsim pe celelalte b iserici ale gra... S'ar putea considera ca o continuare a
pa lai. acestu i grap, biserica mănăstirei Neamţului,
l\cest grup pare iar a fi opera acelaiaş zidită în acelaş timp ca Sf. Ioan d i n P iatra
meşter, care l'am putea denumi meşterul ro ... ( 1 49 7). !\ ici nu găsim arcurile dabloari ş i
tocoalelor figurate ş i al pronaosa lai eşit. S'ar arcatarile interioare de caractere sârbeşti, dar
putea face o excepţie pentru biserica d i n Bacău găsi m pronaosul tm părţit în doaă şi rotocoa­
care este mai rud imentar făcută ca toate ca lele ca bambi din grupaJ pre�e dent.
d ispoziţi ile generale sant la fel. De altmintrelea partea naosala i d in spre
l\cest al doilea grup se prezintă deci ca apas tn grupa! Piatra-Borzeşti·Războieni poate
o des\'loltare mai e\'loluţionată a primului fi considerat ca o primă ind icaţie, o îndru­
grup. mare spre compaFtimental ce'! \'>Om întâlni
O a tre ia clasă o formează bisericile d i n Bor· Ia Neamţ şi mai târziu, în \'lremea lai Petra
zeşti, Războieni ş i Piatra (Neamţ), 1 49 3 - 1 4 9 8 .
Rares. '

l\ceste biserici sant fără turlă şi fără sînari ;
numai la P iatra sant în interior scobitari în
gros imea z idalai care în afară prezintă o în ...
groşare pe toată lungimea naosala i.
In a cest grup găs im arcu ri d abloari în
relief sub boltele naosalai ş i care se prelan ..
gesc ca pilaştri angajaţi până jos pe pereţi
de Nord şi Sad, pri ntr'o serie de retrageri
1) 1\şez Vaslui în acest grop din cauza asemănlirl cele
planoloi .
Neamţu l ar fi deci o combinaţie d i n cele
două grupari preced ente.
După această biserica am putea pune, ca
procedând din aceaşi înrâarire, Sf. Gheorghe
din Sacea\'la, care prezintă de altmi ntrelea
m ul tă asemănare ca ea.
Grupul care urmează şi care se clasează
ş i cronologiceşte i med iat după Nefimţ, cuprinde
l\rbora , Reasen i ş i Dobro\'lăţ ( 1 502 - 1 504),
din armă b iserici ale lai Ştefan.
Sant biseri ci fă ră turlă. Nu aa sînari extc ....

inp.org.ro
200 COMlSlUNEA MONUMENTELOR lSTORICJ!
rioare, iar în i nterior, o uşoară infl exiune
arată locul lor, încadrată de către un mă�
nunchiu de colonete angajate care ajung până
în boltă, resărind jos de pe n işte baze gin�
gaş împodobite .
PronMsal este boltit într'un mod p itoresc
şi practi c prin arcuri late, două . perechi în
lung şi două în lat (fig. 1 75 şi planurile fig.
1 5 8 , 1 69 şi 1 7 0) care reduc · spaţial boltit la
a n cerc de m ic d iametru acoperit ca o calotă
sferică.
Toate chenarele ferestrelor sant d repta n ...
ghialare în exterior ş i m ici. l\rbora ş i Rea­
seni sant aproape i dentice ca· d imensiuni,
ca dispoziţie şi ca detalia . Zidurile de m iază
zi si m iază noapte sant prelung ite spre apas
'
si u nite pri ntr'o boltă semi�cilind rică care
�er\?eşte de clopotniţă.
Dobro\?ăţ d i feră numai prin adăogirea Ia
pronaos, în local acestei bolţi , a anei în�
căperi, an noa pronaos, cel d'întei de\?enin d
o încăpere i ntermediară. Noa! p ronaos are
si ,
, ferestre mai· m ari ogi\?ale ca obisnuitele
îm podobiri gotice. ( Turnurile ce le are
acuma · Dobro\?ăţal sant adăogite) .
Aceste trei biserici - cele d i n armă d in
\?remea lai Ştefan, - reprezin tă a n tip ş i o
concepţie foarte deosebite d e cele aproape
contim porane din grupul al treilell si ' d in al
doilea. Intre Piatra şi Neamţ d intr•o parte
si 1\rbora saa scurs numai cinci · ani si sase
d e la zid irea Popăuţilor. Cred deci ' că ' se
pot atribui anai meşter deosebit.
Şi Parhăuţi - d i n \?remea lai Ştdăniţă­
aparţi ne acestui grup, ca care arată oare
,
care înrudire Sipotele si Văleni.
'
Un grup absolut special, - arhaizant -
este acel a l b istril'ilor din Dolheşti, Bălineşti,
Volo\?ăţ ; acest grup purced e ca inspiraţie
d i n \?echea basi lică de la Rădăuţi.
Este un tip romanic, . boltit în b erceau atât
pe naos căt ş i pe pronaos.
In dreptul fiecărui stâlp un arc dabloa
întăreşte bolta .
O deosebire este că la Rădăaţi sant na\?e
(sau galer i i ) laterale, " bas cotes " , care co...
inp.org.ro
munică ca na\?a principală prin trei perechi
de arcuri în naos şi două în pronaos. l\ceste
arcuri , şi la Dolheşti şi la Volo\?ăţ, sant re�
duse la n işte arcade oarbe, de oare ce na�
\?ele laterale aa d isparut, iar Băl ineşti a per�
dat şi aceste arcade, rămăşiţe ale tipului
pri m i ti\?.
l\ceastă c lasă arhaică na e grupată în ....
tr'un scurt număr d e ani ca celel'alte. Doi ....
hesti e d i nainte de 1 48 1 , Bălinesti din 1 49 4
'
ş i volo\?ăţ de l a 1 502, iar prototi pul d i n R ă....
dăaţi din \?eacul al XIV-lea.
l\ceste biserici prezi ntă de alm intrelea în
exterior o oare care \?arietate. l\bsida a lta...
ratai e semi�circulară la Volo\?ăţ cu m a i
multe coritrafortari ca Ia Rădăaţi ; la Dolheşti
şi Bălineşti absida e pol igonală , ca cinci feţe şi
na are contrafortari . Decoraţia lor dease...
menea e mai \?ariată şi participă de d i ferite
principii.
Cum se explică această sapra\?ieţa ire a
unui tip în\?echit ş i demodat ?
Se poate presupune ca între Ră dăaţi ş i
Dolheşti aa existat alte biserici acuma d i s...
părote şi care aa transmis tradiţia. Se mai
poate presupune că aceste clădiri au fost în ...
cred inţate onor m eşteri gal iţieni întârzia ţ i şi
care aa lucrat fără colaborarea m eşteri lor
răsăriteni pentru Iocral bolţilor. In defa\?oarea
a.cestei din armă presupunere \?ine însă fapta!
că, în această \?reme, de mult erau pă răsite
şi în Galiţia principiile romanice.
l\a mai rămas în afară de această clasifi�
care Baia, cea mai \?eche biserică din câte ne...aa
rămas de la Stefan, care a suferit e\?idente
remanieri ş i c � re prezintă multe singalarităţi;
Tazlăa ( 1 497) , oare cum asemănător cu grupaJ
al doi lea, are totusi caractere deosebite. Cotnar
'
ne prezintă cel mai simplu tip, care pare a
fi a\?ut i m i ta.re mai târziu la Şipotele lai
Loca l\rbore, l a biserica lai Rareş d in Baia
si alte.
'
In fine, bine înţeles, o m lăsat Ia o parte
bisericile· · ce na le cred a fi de la Stefan
, cel
.1"\are , ca Patna, .1"\irăaţi, Scânteia, Ştefăneşti.
Eată un tablou rezamând cele expuse mai sus :
 13TSERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MA�E 201

,,
11
'1 1

1
GRUPUL D l\ T E t1EŞTERUL Cl\RnCTERE GENERI\LE

-- ti
1
Pă t r ă u t' i 1 487 .

.M. i l i s' ă u t' i 1 48 7 1 Ca turla si'

cu sinn r i
'
i
1 Prim i ti \)
Sf. I l ie 1 4 88 laterale exterioare.
Voroneţ 1 488
1
---- �- - �-

Vas l u i 1 4 90
Bacă a 1 49 1 Ca turle, sîn uri l a te M

Il
'1 H ârl ăa 1 4 92
l\1 d iscurilor
cu f igu ri si
'
al rale exterioare, pronaosu l
S f. N i colae ( laşi) 1 4 9 2�93 p rona.osulai S U · i supralărg it ş i d iscuri smăl-
'

Sf. N icolae (Dorohoi) 1 1 49 5 pralărgit. tuite

'
ca figuri.
P op ă u ţ i ll t 496 1 1
1
J i'
' 1

-
"..

1
'
' � ---1
Il 1
1 Fă ră turlă, fără sînari
1 1 493�94 1 ca ac
1
Borzesti'
l\1 planulu i cu 1 arcuri
exterioare laterale.
dublouri, arcade
Cu

lll Războieni 1 49 6 r tere sflr�

besti. 1 oarbe i nterioare, - p ro -
Pi atra 1 4 9 7-9;1 '
naos cu d ouă bolţi, d is-
' 1 cari smălţuite s i mple.
�. -

Ca turlă, sînuri exte-

Mănăsti rea Neamţul u i 1 4 97 r ioare laterale, pronaos
ij
1
[Sf. Gheorghe (Sacea\)a )1 1 5 1 4M22 J ca două bolţi , d iscuri
il

1
smălţui te s im ple.

1
1\rbora
Re us en i
1 50 2
1 502-04
Fără turlă, fără sîna r i ,
cu colonete în naos, pro-
1
IV 1
DobrO\Jăt' 1 504 naosal boltit cu o calotă
j Parhăuţi 1 522 1 m i eă .

-- 11
�r 11
il
1. Dol hesti ' îna inte de : 1 48 1 1 Boltă în « berceau » , cu
Băi i nesti 1\ r h a i z an ţ i
1
V ' 1 499 dublouri de caracter ro-
Vo l o \) ă t' 1 1 502 manie.
1
1 1 i 1
26

inp.org.ro
202 COMISl UNEA MONUMENTELOR I STOR I C E

J n făţişez şi u n ta blou a l b i se ri cilor l u i sericelor orăsenesli

' , si
,. Mănăst irea Neamtulni,,
Stefan c el 1'1are Clsezate î n ord inea crono�
'
t�edem clar et�oluţia t i pul ui.
logică şi cer însemnarea grupcrlui l a care; Pătrăaţi , cefi mai m ică, are o turlă jofisă,

1
aparţin : nu fire contrafor:ari, căci împingerea bolţilor
fiind relatit� m ică, nu se s im tea , încă net�oefi
11 OATE GRUPUL lor. Na are încă bază steliltă la turlă, nici - sob
li • straşină -- rânduri de ocniţe. 1)
1''\ il işăaţi, mai elilnsată , are tot baza turlei

1 1 467
Pu lnil pătrată , are contra forturi care - poate -
Baia dcrpă na eraa de la început, că ci cele actuale sant
R.Sărat (ddrâmată: 1 4 74 adăogate. l\pare an rând d e ocniţe şi - poate ­
Dolheşti înainte d e 1 48 1 1 V cele d întâi discuri.
Pătrăuţi 1 487 I Sf. Ilie arată prima bază slelată şi d ouă
1'1ilisăuti
, , _
1 48 7 J rânduri de ocniţe.
Sf. Ilie 1 48 8 I Voroneţal a părăsi rândnl de eontrilfor�
Voron et, 1 488 r tari d i n dreptul zidului median ca inutil, cea.
Vaslu i 1 490 Il ce este de al mintrelea si logic. Nu t�edem
,

Bacău 1 49 1 II acuma într'ad e\?ăr ra Voroneţ rândul superior

Htlrlău
Iasi
S L Gheorghe
Sf. Ni colae
1 492
1 49 1 -93 1
1 II
II
d e ocniţe, dar se poate jadeca, dapă spaţiul
ce mai ră mâne între rândul existent ş i
,
Borzesti'
1 4 9 3� 9 -J. lil straşinfi c ă a existfit, fiind probabil umplut
Bălinesti
'
1 494 V pentru zugră t�eală .
Dorohoi Sf. Nicolae 1 49 5 li Pe urmă t�ine gru pa! bisericilor domneşti
Popăuţi 1 496 Il din oraşele Vaslu i , Bacău, Iaşi, Hârlăa, Do�
Războieni 1 49 6 IJl rohoi, Popăaţi (Botoşani ); /\pare pronaosu l
Cotnar 1 49 6 ? supralărgit care ş i m a i mult scuteşte d e ne\?oea
Tăzlău 1 49 7 contra fortalai d inapoifi sînarilor 2). Ferestrele
Piatra N_ea m t, - 1 4 9 7 - 9 8 nr pronaosa lai se măresc şi se împodobesc.
Neamţ .., 1 497 III Biserica se înnalţă. şi decoraţia de cărăm izi
Volot�ăţ 1 5 02 V smălţu ite ş i de rotocoale det�ine regula generală.

l\rbora 1 502
Reuseni 1 50 2-04 1 I V
Dobrot�ăţ 1 50 4
Din co m parfiţia acestor tablou ri, reese că
clasificarea ce am fă�ut'o plecând de lil con...
sideraţi i pur construeti t�e, concordă d estul de
bine cu diltele cronologice şi permite a d is­
tinge d i feritele man iere, difer iţi i meşteri Sila
scoli care aa lucrat la aceste biserici, pe
cân d clasifi carea în două tipuri d upă prezenţa
1
IV In fine, la Neamţ, d i mensiunile crese şi
mai mult. Sab înrâurirea planului grapalui
1 IV Piatra... Borzeşti .... Războen i, pronaosul e lungit
11 şi împărţit în d ouă bolţi. Şi naosal, lungit şi
el, primeşte pentru prima dată comparti mentul
mormintelor etitoriceşti.
Sf. Gheorghe din Suceat�a p5strează. ficeste
d ispoz iţiani precum ş i lungi rea naosa lui, Jă ....
sân d la o parte nool zid despărţitor spre naos,
supărător în mitropolia cilpitalei unde era
net�oe de mai mult spaţiu.
l\stfel , în scurta ! t i m p de zece ani ( 1 4 8 7 1 497)
�

sau ilbsenţa tarlei na ne dă rezultate sa­
t isfăcatoare si nu aruncă nici o lumină asupra
'
istoriei constraetit�e ş i et�olaţi ei ilrhitectare i
d in epoca lui Ştefan �el 1'1are.
Din eontrfi, dacă luăm îm preună gruparile
cfire reprezintă tipul cfiracteristic de biserică
d in tim pul lai Stefan cel 1'1are, lăsând la o
'
parte grnparile mici ce sant d e t i pari mai
speciille, - ad ică dacă luăm gru pul Pătrăuţi
1'1i lişăuţi, Sf. Ilie, Voroneţ - ca cel al bi�
s'a desfăşurat toată et�ola\ia acestu i stil, d e
l a modesta b isericnţă d e l a Pătrăaţi până la
falnica clăd ire fi mă năstirei Neamţului. 1'1ai
-reese d e i ci efi cele eâte\?a b iseri ci, mai t�echi,
făcute d e Ştefan şi care na le mai canoşten1
- chiar şi Putna cea t�eche-acr fost clăd iri
foarte modeste şi foarte simple de forme.
1) Dacă nn f'xistă. 80b tencniala de azi.
2) Hârlăo, care no are prom1osot supra1ărgi t, are
o a doua pereche d e contraYortari.

inp.org.ro
 CAPITOLU L J V

CE R C E T A R E A A M Ă N U N T E L O R
Dapă ce am ispră\>it ca stad iul l in i i lor pri n ... ple sant acele de lo Borzesti, de la Războeni,
cipale, ad ieă al planuiai , voltirilor şi faţade ... d e la Pălrăaţi. (Vezi profil'ul c henarula i aşei
lor, putem trece acuma la examinarea de­ i n(erioare de la Voroneţ. fig. 37) .
taliilor, la analiza lor şi la cercetarea pro ... l\ceste n ş i l e găsim î n l'î.oldo\Ja încă mult
\>enienţelor începând prin acele amănunte la
care s'a întrebuinţat p iatra c ioplită saa scalptată.
l\m arătat mai sas local ce- l o cupă şi a...
şile şi ferestrele precum ş i formele lor ge ...
nerale. Le \>Om cerceta acania mai ca de a ...
mănont.
Utile sant totdeauna de d i mensiu n i m iCI,
u n metro lăţime şi mai puţin şi 1 , 9 0 metru
până la 2,20 metri înă lţi me. Sunt lotdettona
într' an si ngor canaL
Utile dintre naos ti pronaos au an che ...
nar dreptunghiular format de \>ergele (ba...
ghete) încruc işate la colţnri le superioare, ş i
d esfăcate în două ramari spre interior aşa
că colţurile superioare dinăuntru sant puţin
rotunjite, ceeace le dă o înfăţişare caracte ...
r isti că. Aceste baghete sant în număr de
două trei saa patra, în general de secţiu n e
semi c i rcalară si despărtite prin ca\>etari. La
, ,

partea lor i nferioară sant r ezemate pe an m ic

plan încli nat, de
obicei prin mij ...
loci rea onor
m ici baze împo ... fig 3 1 4 . feleac, uşa sud , ( a d o u a ja :nătate a tleacalui
dobite ca d i ferite al XV-lea)
motive \>ariate la
:
ace las c h e n a r. timp după \Jremea lai Ştefan cel l'î.are ; ele
Numai la Voro... au prototipurile lor în l\rdeal, aşa vanioară
neţ şi la Borzeşti la : Feleac { 1 470) , la Dej, la Beclean , la Sin­
lipsesc a c e s t e tereag (circa 1 400), la Bistriţa ( 1 48 7 ) , la Dipşa
baze. Baghetele na (Durbach}, la Teaca, la Reghi nal Săsesc, 1) la
..: 1· 9 . 3 1 3 . p rof1· 1 u 1 c 11cnaru 1 ui a şei
1
se găsesc as,ezate Si bia, la Cisnă dia, la B raso\J,
' la B irthalm .
bisericei din Bacău pe acelas plan dar ( 1 500 - 1 524) , la Hetze ldorf { 1 499) ş i
,
insirate oblic asa
'
alte malle.
ca cele extreme sant şi cele mai proemi.... Este de obser\Jat că si în Ardeal ca si la
nente.
' ,

Cele mai frumoase din aceste aşi le gă­ ) l\ceste exemple protlin b m :tjoritote din regiunea
sim la Tazlăo si la Neamt, iar cele mai sim ...
, ' in\Jecinată cu Ciceiu.

inp.org.ro
204 COMI S I UN EA MONUM E NTELOR IST OR I CE

noi aşi le pri ncipale - portalel e - ale bise ricilcr sant în arc
frân t ; pe când uşile laterale ce le întâlnim aproape totdea...
una pe peretele d e m iazăzi , şi cam la jumătatea clăd irei au
formele şi p rohlele ce l e a m descris aici. Spre p i ldă, Sis�
tri\a. Braşo\J, Dej, Beclean (Betlen) D ipşa (Diirbach), Teaca ,
Reghinul Săsesc, Sintereag, Feleac ş i alte.
Bisericile despre care \?orb i m nn au, ca ale noastre, un
zid i n terior d e separatie. Se pare deri - că mester i i ardelen i
chemaţi la noi ş i a\?â� d d e făcut la bisericii� ce l e con ...
straiaa, pe l ângă portalul ş i o aşă într'un zid aşezat cam l a
m ijlocul clădi rei, au găsit firesc d e a adopta tipul lor
obisnuit de portal l a usa de intrare, iar la cea din zidul
' '

. d i n m ijloc acela ce'l apl icaa s i e i cam tot în acest loc la

Fi g. 3 1 5. Hetzeldod, aşa sacristi ei
(din 1 499) (după V. Roth)
biseri ci le lor catolice, dar în zidul d in afară.
Uşa dinăuntru de la Reasen i este de an tip ce\Ja d i ferit
- ner\?ura i nterioară formează a n arc în semicerc, (ca şi la
ferestrele b iseri cilor acestui nrap), ·ceace este a n semn de
tranz iţie spre Renaştere.
Uşile de intrare prez intă o \Jarietate mai mare : ca şi

(1

fig. 3 1 6 . Cloj, mănăstirea Franclscanilor, aşa rekctoralai, (a do a a jumătate din 11eacal al X V te a)

(din colecţia mazealai din Cluj).

inp.org.ro
 BISERIC I LE LUI ŞTEFAN CEL MARE 20b

acele ale naosu lui sunt e\?azate spre exte ....
r ior. . Deschizătu ra aşe i propriu z isă este m a i
totdeauna d reptunghialară, câte o dată c a
colţurile ce\?a rotunji te. N a prezi ntă n i c i o
dată pa rtea ei su perioară tn plin centru (cum
acest spaţiu a fost a m plat ca o s culptură
gotică.
La H ârlăa figareazil în acest loc ş i o pisan ie.
La Voroneţ această lu netă l i pseşte cam l i psea
la început la Pătrăuţi . şi probabil la Borzeşti

<tl
<tl
!....
'V
�
<tl
u

..c
(/)

00

t0

a făcet greşit Lecomte da Nouy la Sf. N icolae
d in Iaşi).
In l a netâ ce rămâne deasu pra aşei se gă....
sesc de obicei i coane zagră\?ite .
LQ Războe n i , şl la P iatra p r in excepţie,
Câte odată, areal frânt este la rândal săa
încad rat p rintr'un alt c henar d reptu ng hi u lar
(ex. : l'î.i lişău�i , Tazli:îa, H ârlău, Neamţ şi m a i
târz iu Sf. Gheorghe d i n Sacca\?a).
Profi lele acestor portale sant m a i bogate

inp.org.ro
20fi COMI S I UNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

Fig. 3 1 9 . Profile de UfÎ exterioare de cât acel ale aşe lor

i nterioare. Se compun d i n
torari s i ca\Jeturi for....
'

mând pălnie spre i nte ....

rior, ş i rezem ată jos,
ca la naos, pe baze mici
orname ntale ş i an plan
incli nat ; câte o dată se
întretae la �hee (\)ezi
a) Vo!o�J:Sţ fig. 38. Vor oneţ şi fig. 8 2
Vaslui. ) f11c parte din
ornamentica cunoscută go­
tică şi se pot găsi multe
p ilde la fel , mai ca seamă
in l\rde11l.
Cele mai bogate d in
aceste portale se găsesc
la Tazlăa, 111 Sf. Gheorghe
d in Hârlăa şi mai ales
la mănăstirea Neamţulu i .
frântara arcului n a
este de obicei prea ascu­
ţită. E în general în « ti ers....
point » , adică centrele ar ...
carilor de cerc sant cam
la a tre ia parte din Iăr....
g imea deschiderei. Câte
b) Hâ.rlaa o dată (l\rbora ) sant mai
în\Jecinate · de axa asei,
... -
\"" �· . . �
apropi inda ....se ogi\�a de
'

plin centru . l\ceasta \Jă....

deste o înrâarire tâ.rzie
'

- ap roape de epoca de
tranziţie spre Renaştere.
Cheile arcarilor ogi­
\Jale sa·nt dintr'o bucată ,
ad ică na se găseşte un
rost în \Jârfa l ogi\Jei. l\cea...
stă obser\Jaţie are o oare
care importanţă , de oe...
rece onii autori aa wat
să \Jază in această dife....
c) Dorohoi renţă de construcţie o
caracteristică spre deose­
b irea ogi\Jelor gotice d e
cele orientale, 1 ) ceeace e
departe de a îi general .
d) Tazlll.a
I n orice caz, în l\rdeal,
se găsesc chei de ogi\?ă de cele două feluri.
Precum se \Jede, deosebirile sant mai mari
ca la aşile i nterioare.
Se \Jădeşte deci înrâari rea d irectă a Ar-

e) Reoseni, (dapll. RomstOrfer) l) Prisse d'1\l1esoe&-L'art arabe.

inp.org.ro
 BISERI CILE L U I ŞTEFAN CEL MARE 207

d ealului asu pra tlold o\?ei încă din weme€1 în arc foarte uşor frânt. ( Dorohoî, Popăaţi,
lui Ştefan cel tlare, căci portalele şi uşi le Hârlăa, Borzeşti, Piatra, Războeni, Tazlăa. )
bisericilor qotice d in celelalte ţări - 'Vecine La 1\rbora, Reasen i, Dobro\?ăţ e în se micerc
Fig. 3 2 0 . Profile de U f Î exterioare

a) Craco\?la - Biblioteca b) Craco\?ia, casă particular�

saa mai îndepărtate de tlol d o\?a - au ş i for­
me mai puţin asemănătoare .
Bazele mici ornamentate ce le-am văzut
la chenarele usilor si ce le \?Om \? edea si la
' '
carat. La Volo-văţ e an tip special în sem i­
cerc ( fig. 1 92).
Chenarel e se compu n din baghete (torori)
separate prin adâncătar i (ca\'lete). Sant
'

unele ferestre m ici sant o caracter isti că a

goti cala i târziu d i n ţăr ile german ice.
In Galiţia nu apar, cel puţin cele ca mu­
c h i ile sucite , de cât la sfârşitul -veacului al
X V-lea, în l\ rdeal ce\?a mai d e weme.
Precu m \?edem, la uşile moldo\?eneşti nu
prea r e ese o e\?olaţie în această p r i\?inţă. In�
tr'a de\?ăr la p rimele biserici, acele d i n Pă­
trăuţi , tlilişăuţi şi Voroneţ, l i psesc la porta­
lele exte rioare, dar se găsesc la Sf. Ilie care
e de aceiaşi epocă şi aparţine acelaiaş grup.
Şi la Pătrăaţi şi la Sf.. Ilie le \?edem şi la
chenarele uselor i nterioare. Din contra, mai
'

târziu la l\rbora şi I a Reaseni, care acază la

uşile lor d inăuntru oarecare caractere de
tranzi ţie spre Renaştere, chenarele exterioare
nu mai a rată baze, pe când tocma i atancea
apa r Ia ferestrele acestor două biserie i .
Ferestrele, p recum am a rătat, sunt de
fig . 32 1. Sebeşol sllsesc, Pol'talul sud
două felu r i ; cel e m i ci care lum inează tot­ (dupa V. Roth)
deauna naosa l , altaru l şi turla şi câte o dată
pronaosul, şi acele mai mari şi de d im en­
siuni mai 'Variate, ale pronaosu lai . una sau d ouă ase menea baghete şi se în­
Cele d intâi sant totdeauna înguste ş i Iun­ crucişează lo colţuri. >)ez i profi lul fig. 39 Vo­
găreţe (cam 1 ,2 0 -- 1 , 5 0 m . pe 0 , 5 0 - 0 , 60 m.); roneţ) .
chenarele sunt ca colţurile pătrate în afară La partea lor de jos sant aşezate pe un
şi înăuntru Ia .bisericile mai \?echi, Pătrăaţi, plan încli nat d i rect saa, rar, (l\rbora, Reaseni /' ,
1"\ilişăaţi, Sf. I lie, Voroneţ ; la Băl ineşti e prin mijloc irea u nor baze mici ornate, cam
acelaş ti p dar mai lăţit. La a l te, partea in­ le-a m \)ăzat ş i la uşi . In cele două cazuri însă,
terioară e term inată s a s în s e m ic e r c şi ch iar planol în el i n ot care termină în jos ornamen-

inp.org.ro
208 COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

taţia c henaralai se opreşte m a i sus de cât prezenţa arcalai interior este o i no'Vaţie, care
pragul deschiderei ferestrei . se păstrează cu oare care m ici mod ificări·la

fig. 322. Sibia, Biserica Ursalinelor

Se poate obser\'>a o oare care e'Volaţie în gru pul Piatra�Războen i�Borzeşti şi la Tazlău.
forma acestor ferestre. La biseric ile cele In grupul 1\rbora�Reuseni�Dobro'Văţ apare

323. Feleac. Uşa de 11est (a doaa jamlitate a Fig. 324. Reichesdorf, aşa sacristiei ( t 45 t )
(dnpti V . Roth)
\leacalai al XV �lea)

dîntâi sant mai sim ple - d reptanghiolare înă­ arcul în plin c intru , ad ică o îndrumare spre
antra ca şi în afară. La grupul orăşenesc, formele Renaşterei .

inp.org.ro
 BISERICILE L U I ŞTEFAN
'
HCI \)orbesc aici bine înţeles, de cazul în
care ferestrele naosulai au fost mărite ş i
Fig. 325. Cisnădia
schimbate în cursu l wemari lor� adică ceea ce
s'a întâmp lat la m ănăstirea Heamţalai.
fig . 3 2 6. Sebeşul săsesc, Bisedra mică:
Ferestrele turlelor sant la ftl saa apr oape
la fel , în general mai lun g i le, n 'au însă· nici
inp.org.ro
CEL MAi{E 209
odată partea interioară de S CI S rotunj ită, ca
o singură excepţi e, la Tazlău .
Ferestrele pronaosulai precum am arătat
mai sas, sant saa de acelaş ti p ca acele ale
naosalai saa mai mari şi de tipuri mai va ...
r iate. ( Vezi profilul fig. 8 6 , Vaslui) . Caracterul
lor gotic e ş i mai accentuat şi similitudinea
ca unele terestre ale b isericilor ardelenesti '
d i n veacul al XV-lea neîndoioasă , fără a fi
totusi) la fel.
Unele d i n aceste ferestre sant d intr'o si n ...
fi u . 3 2 7 .
Cisnădia
gară deschizătură, încadrate printr'u n arc frînt
profilat ca ana, două, trei nervare. 1\lte sant
l m părţite în două printr'un m enoa, iar par...
tea superioară e împodobită prin cercuri ar ...
fig. 328. Sebeşul săsesc, Fereastră Sud
Biserica mare (dapă V. Roth)
na mentate, trilobari s i alte ornamente " raio�
nante" ş i " flamboiante " .
210 COM I SI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

f\lte în fine, mai bogate, au două menouri aa fost des astupate cu tencuială ; ase menea
(Sf. Gheorghe d i n Hârlău) şi menourile au fost scoase fiind probabil mai
Şi ner\Jurile ferestrelor, ca acele a le p o r� uşor la o reparclţie stângăcie d e a aşeza un

Fig. 329. Reghinal săsesc

Fig. 330. Biserica Sf. 1'\ihail din Claj,

(după Gi6rgy Lajos, Szent l'\ihbly)

talelor, se întretae - câte o dată la chee. toc . de fereastră dreptunghiular fără aceste
Ornamentele d in partea su perioară rure supărătoare mem bre de arhitectură.
s n n t des găar ite " a joar " , d a r na totdeauna, !\rea l frânt e m a i totdeauna, <:o şi la uş i i ,

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 21 1

puţin accentuat. Raza cercu lui se găseşte de

obicei cam Ia dcuă treimi d i n lărgimea
ferestrei.
Dacă se găsesc cn uşnrinţă ferestre mari
destul de asemănătoare ca acele ale pronaosoln i
nostru la bisericile d in 1\rdcal, din Ungaria
de nord, din Galiţia şi în alte părţi \?ecine, ches�
tianea nn e aşa de simplă pentru ferestrele
miei . 1\ceste ferestre, fie cele ea mulare si mple

Fig. 333. Craco»ia . Fereastră

la turnul ospelului comunal
direct răzămate pe an plan înelineţt," fie cele ea
baze m ici ornamente, na se găsesc n ici la bi­
sericile din 1\rdeal, nici la b isericile galiţiane.
Care poate fi origina tor ?
Le găsim însă ea form e \?eeine, - m a i
Fig. 32 1 . Biserica � Do minlcanilor, Cluj puţin langăreţe - în eonst raeţi ile ei\?ile din Cra�
eo\?ia. P.şa la turna! Ratozului (Rathhaus, os�
pela! comunal), unde sant a proape pătrate
ş i unde este ade\?ărat că mai prezintă o par-

Fi g . 3:3 2 . Biserica neagră, Braşo11, (după Kiihl brandt) Fig. 3 3 4, Craco11ia. Fer·ea!ltrd la turnul ospeluloi comun a l

inp.org.ro
 212 COM.ISI UNEA MONUMENTELOR
ticularitate stranie, ce n'o întâlnim I a noi.
Parlea i nterioară a chenarului e înclinată aşa z is
pentru a primi mai (JSOr '
lumina de sus.
La spitalul Sfântului
Duh, d in \leacul a l XV�lea,
acuma dărâmat, eraa fe ...
restre mici s i mai \lecine
'
de ale noastre. La \�a\lel ,
castelul regilor Poloniei,
tot în Craco\lia, se găsesc
câte \la ferestre d reptan­
ghiulare şi ca m ulare
destul de asemănătoare ca
cele dela noi.
La Suchenită ( hala ca
'
posta\lari), pe p iaţa cen ...
1
trală a oraşu lu i , este o
L restrele m i c i ar fi de in­ castelul
ferestruică d e proporţii
langăreţe, ca m ulare în-
doi te în arc de cerc la
Fi g. 335. Spitaial Sf. Duh partea de sus ş i rezămat<:
Cracovia prin baze m i ci pe an plan
inel inat.
La ospelul comunal d in Sibiu (Rathaas)
se \lăd iar ferestre ase mănătoare ca cele
moldo\leneşti precum şi la castelul d in
Huned ioara a Cor\lineş lilor.
La b isericile gotice din l\rdeal însă, din
care se cunosc w'o două sate, na se găsesc 1).
l\ cest elin armă fapt ne face să înclinăm
Fig. 336. Fereastr·ă l a ospelul comunal
din Sibia (veacol al XV�lea)
I ) Comunicări verbale ale D-lor Dr. V. Roth şi Si­ târziu a încr:pat să se mod ifice ş i ferestrele
geraş, amAndoi excelenti cunoscători ai clădiri lor gotice pronaosalui, adoptân da-se tipurile mari cu ...
din F\rdeal.
inp.org.ro
ISTORI CE
a crede că înrâ.arirea în această pri\linţă, ne�
\lenind d i n A rdeal trebue să fie \lenită el i n
Galiţia î n 1'1ol do\la.
E ade\lărat că n'am găsit aceste ferestre
nici la bi<sericilc galiţiene,
dar sant relati\l puţine
care ne�an rămas şi poate
să fi fost la unele d i n
c e l e d ispărate .
De oare ce usile ' bise-
ricilor noastre arată ne-
in doios o înrâ.arire d in
l\rdeal - căci se regă ...
sesc acolo ca formele d e
l a n o i s i asezate î n mod
' '
corespunzător - ajungem
astfel la concluzia că fe... fig. 33 7 . fereastră la
din H anedioară
(veacul al XV -lea)
fluenţă gal iţiană, iar uşile
ardeleneşti. Până la găsirea altor elemente
pentru rezol\larea acestei c hestiu n i, se poate
numai face i poteza
că ne l i psesc u nele
monumente i nter-
mediare care ne ar
fi dat cheia proble-
mei. l\m putea aşa
presupune că ClU
fost biserici făcute
d e mesteri' Gali­
ţieni (şt i m d i n do­
cumente că au
J
\lenit uni i la noi
în aceste \lremari),
biseri c i care emeaa
ferestrele m i c i ce
le stim si
' ' usi după
'
tipurile carente în
Gal itia . l\lti mes...
' ' '
teri l\rdelen i, \le-
1
nind m a i târzi u , aa
păstrat ferestrele
m i c i care plă<.eau
sau erau pri\lite )
l�
ca potri\lite ca ce....
r inţele l ocale ş i au
1
m o d i f i c a t uşile •
d upă tipurile lor,
pierzânda-se tipa!
aşelor galiţ i ene.
Fig. 3 3 8 . Pro!i lul socla lui Piat ra
Num ai ce\la mai
n oscute care sant răspând it<: ş i In a lte păr ţ i.
 BISERICiLE LU I ŞtEFAN CEL M ARE 2 i !'.

Soclul este de o b i ce i s i m p l CI ş i pCi ţ in p roe� 1 , 8 0 m . In O c c ident asemenea contrarorturi

m inent, între 1 5 şi 25 c m . B iserica Sf. Ion
d i n Pi atra fa ce e xcepţie, a\Jân d Ci n socl u mai
bogat ş i mai eşit. Inălţi mea soc l u l u i este de
o b i ce i d e an metru. E construit d e p iatră brută
d e d i m e n s i i m ic i, poate ce\Ja mai mari ca resta !
z i d al d i ; - eate od ată, rar, e în între g i m e d e
p i atră c i o p li t ă ( P iatra).
Partea superioară, m u c h i a, e de p iatră .c io�
p l i tă şi profi lată.
re prez intă o n tip mai \?echiu, dar care s'a
menţi nut în b i ser i c i l e m a i s i m pl e .
!\ t a t partea superioară c â t ş i r e trageri le au
an coronament î n c l inat cam l a 45° ş i a coper i t
prin pietre d e tal i e d e p rofi l e care s a n t a proape
c onstante la toate b ise r i c ile l a i Ştefan c e l
1'\are, atât l a contraforta ri l e m a r i c at ş i l a
c e l e m i ci d e l a a ltar.
Aceste prof i l e să regă sesc în Galiţia ş i în

Fi Q . 3 3 9 . Profile dt socluri

1
r

I '• 1
....:

,/ a) Dorohoi b) .Voroneţ c) Vaslui d) Războer.i e) Popăuţi

- - -

. )1 i
JC
i(:
( :

�
'

' �
j
1

() Reuseni g) Bo1·ze � t i h) Baeăn i) Cotnar

j) eamţ k) Tazlău l) SL G h eorghe , Hârlău

La uşa de i n trare coronamenta l socl a l a i e A rdeal s i sant d e a l tm i ntre lea c o m a n e în

'

de o b i c e i î ntors, c o n t inaânda-şi \?erti ca l până toate ţăr i l e de constro cţie goti c ă .

l a pământ m CI ! u ri l e orizonta l e .
Social ocoleste baza contraforta r i lor .
Contrafort�rile aşezate precam am \Jăzat
mai sas, şi constr a i te mai · totdeauna d e piatră
el e tal i e , se u rcă, de o b i ce i , până )a pri ma!
rân d d e ocniţe. 1\u, d e o b i cei , ana sau doaă
retrage r i , gras i m i l e f i i n d d e c irca 8 0 până la 90
cm. ş i lărgimea de aprox imati\J 1 , 3 0 până l a
L a Neamţ, găsi m ex cepţi onnl o for m ă d i­
ferită, dar nu sti ' m d a că n a este o s c hi m bare
târ z ie .
Co ntraforta rile m ic i ale tarlelor sant pa�
ţi n proe m i n ente şi au profile s i m p l e ( e x .
fig. 34 1 ) .
Cornitele - c â n d e x istă - sant d e piatră
c i opl ită ş i s i m p l e ; cele mai caracteri s t ice

inp.org.ro
2 t4 COMISlUN EA MONUMl':NTELOR I STORICE

sant cele de la Piatra, de la mănăstirea Neam� u nele console la nast e r� a arcu r i l or naosuloi
'

ţalai, de la Băli neşti . Hu par a se \?edea cor� saa pronao»alai, ner\)urele boltei tarn alai
n işe înainte de grupul Borzeşti... Piatra. de Ia Bălineşti , care d e altm i ntrelea ocupă
In piatră ciopli tă mai sunt lu crate la crnele în pri \?i nţa pietrei c ioplite o poziţie deosen ită,

Fig. 34o. ProfilP. de socluri

a) Craco"ia , franclscani b) CrâCO"la, Sf -tâ t\e�rla c) Dej

biserici ş i arcurile i nterioare sau cel p n ţ i n el in p r ic i n a m a i ca sen m ă a împoclo�

-

muchi ile lor, precum _ş i unghiurile eşite ale b irei îngrij ită şi elegantă a deta l iilor. Profi le
racordărei absidei ca naos ; asemenea şi p i� bogate ş i console înflorite la a r c u r i iar jos ,

Pig. 3 4 1 . Profile de coronament al contraforturilor

·t) Voroneţ b) Piatra c) Piatra (sectie) d) Volo\l:iţ .

Jv-­
,4
-- - - - .:;
.
....
. �
��

e) Heam� [) Neamţ (la turlă) y) Bistriţa, torn h ) Bistriţa, placa superi::>at·J

lastri i ca console d in bisericile tipului Piatra­ parapetele cu o orname ntaţie goti că sunt
Borzeşti-Războieni. executate ca o maestrie deosebită .
Pietrele sunt exact cioplită şi frumos apa... S e \?ede eă călătoriil-e logofătulu i Tăatu,
rel iate. De ase menea de piatră c iopl ită sant cu ocazia d iferitelor sol ii cu care a fost

inp.org.ro
 I:SJ SI!R J C TLE
însărcinat, n 'au rămas fădi înrâorire nsu pra
spiritului său şi că cele \)ăzote în ţări le \le­
cine l'au îndemnnt la o mai mare bogă\ie în
împodobirea bisericei sale.
Elementele gotice d in 1"\oldo\Ja seamână
deci mai molt sao mai poţin cu cele d in
F\rdeal si mai cu seamă cu cele d i n regiunea
Clcrj-Bist riţa, - şi aa mai multă analogie
c a acele d in \?re mea Cor'Vi nestilor, aşa cam
e ş i firesc. Dar aceste asemânări şi ano­
logii na înseamnă c:opiere ; dacă sant semne
de înrud i re sant si malte deosebir i , încât pe
lângă înrâori rea � 'Videntă din F\rdeal trebae
ad m ise si alte iz-ooare ; pe lângă meşteri i
\H�n iţi d ln Transi i'Vania na e exclas să fi \Jen it
ş i alţi d in alte părţi no aşa imediat \)ecine.
Pisaniile.-Tratând a ici despre toate elemen­
tele de piatră ciopl ită, se ca'V ine să \?Orbim ş i de
pisani i. F\ceste p isani i l e găsim de asapra
' de intrare saa ce-oa la o parte ; la H&rlăa
osii
e chiar la colţal pc>retala i . Ele sont mai tot­
deaana ca slo\Je foarte frarnos săpate ş i în
relief pe an fond scobit, după datina pămân­
teană. Chenaral e foarte simplu, - l ipseşte
chiar câte odată . De obicei e o simplă bor ...
dară, câte odată o baghetă întretăiată la col­
ţari. (Sf. I l ie, Bălineşti.) Des e adăpostit sub
o mică malară de an profi l asemănător ca
acele ale contraforturilor.
Nam a i la Neamţ găsim an ornament, - an
ri nsou romanic - în jc1 rul i nscripţiei.
1\ceste p isani i sant d e obicei lungăreţe ;
într'un singur caz e una mai îna ltă d e cât IC\lă
(Voroneţ), dar exact pătrată niciodată ,
F\ceste inscripţii constitue pentru noi do­
camente d in cele mai preţioase pentru datarea
fig. 3 4 2 . Cornite
a) Neamţ b) Piatra c) B:ilineşti
monumentelor şi înlocnesc d u rabil docameh­
tele scrise care aşa de d es ne lipsesc .
* *
.
Pe mai mo lte d in aceste elemente deco­
rati\)e saa constracti\)e de p iatră de talie
despre care am \?or b it, se găsesc semne la ...
pi dare, adică semnele mesterilor
' pietrari san
cioplitori. In tot domen iol arte i gotice, dmd
inp.org.ro
LUT $TEFAN CEL MARE 2 1 :)
z idarii - pietrari i, d in simpli neenici (fraţi)
de\Jeneaa meşteri (to\)arăşi - c:o m pagnons­
Geselle), pri meaa şi an semn distincti-o al lor,
deosebit de semnele altora, dar totdeaana de ...
ri'Vat de la semnal saa figura geometrică
caracteristică a regianei în care îşi pri mea
titlul.
F\stfel anele din aceste corporaţie sM con ...
fig. 3 4 3 . Chenare de pisanie
B i l i n eşti
a) Popăuţi lJ)
frnternităţi (Hotte-loge) a�eaa pătratul ca fi­
gara orig inară şi toate sa bd i -o iz ian ile aceste i
corporaţie întrebainţeM figari deri-oate d in
pătrat, care figari, pri n deri\"laţ inni saccesi\Je,
pateaa da o i nfin i tate de semne.
După un act de la 1 45 9 , Strassburg,
care a fost poate cea d'întâi confratern itate,
si secoli d ... ea rândul cea mai paternică s i
�ea m a i consi derată, at>ea c a figură de ba�ă
pătratul. Colonia at>ea tr ionghial echilateral ,
Viena pătratul combi nat co patru c-e rcuri, iar
Berna trionghial co mbinat ca trei cercari.
F\eeste patra loje îşi Jm părţeaa, ca fil ialele
lor, tot terenal gotic ele l i m bă germană d i n
\Jestal Franţei până î n Ungaria ş i " Danărea
în jos'' .
In 1 56 3 , dapă an noa act,· le regăsim tot
ca aceiasi ' împărteală ; semnul Bernei însă
a trecat la Zari dh ş i poate m a i târz i u la
Praga .
Din cceste patra figari tip derit>aa alte,
s i asa ca, d i n sabdi-oiziani în sabdi\Jiziani,
f iee �re mester să-si' ai be semnu"l lui, care
era propri � tatea sa câ.t tră ia şi care se deo­
sebea de celel'alte 1).
Semnele geometrice ce le găsim pe pie­
trele bisericelor noastre sa nt deci în pri ·
mul rând o probă de origina goti eă a meş...
terilor ce le au c ioplit ş i p e armă ne sant
o in dicaţiane arătând regianea de u nde pro...
\)eneaa aceşti meşterii ş i de care şcoală ţi·
neaa, adică car� erau înrâarile ce le pnteaa
transmite .
Rziha. - Stodit>n liber Steinmetzzeichen.
 216 COM IST UNEA MON U M ENTELOR I STOR l CE

I n afară de aceste semne geometrice, - is� origi na gotică a meşterilor p ietrari cari an
călitura oficială, cum s'ar putea zice, a lucrat la noi, şi ne arată că erau d intre acei
meşterul ui - se mai găsesc ş i alte semne ne­ cari au lucrat în toate ţările apusene vecine,
geometrice sau necorespunzând unei deri.... nu ne lămJresc deci asupra punctul ui, încă
vări regulate a figurei tip, câte odată simple nedeslusît,
' d e a sti
'
dacă ei vineaa anume
i n itial
'
e. d in l\rdeal saa d in Galiţia, căci vedem că în
Găsim în vre mea l u i Stefan
'
cel .1"\nre aceste două ţări se găseaa meşteri d in aceleaş i
semne la : scol
'
i ; puteau veni prin urmare tot asa '
de
Piatra, la Borzeşt i , la Reuseni, la Cotnar, bine d intr'ona cât ş i d i n alta d i n aceste d ouă
la Cetatea Su cevei , fără a putea însă stie '
părţi.
*
precis dacă sunt, saa care sunt, d i n vremea * :�:
lai Ştefan, şi la Sf. Gheorghe d i n Su ceava.
D i n com paraţia acestvr sem n e �.:a cele c:e După a fi examinat elementele de p iatră
l e găsi m în 1\rdeal s' i în Galitia
,
(la B istrita
' '
cioplită, trecem acum la cercetarea celor !'alte
la Braşov, la D ej , la cated rala d i n Cracovia), elemente ale faţadelor.
putem vedea că unele sunt aproape la fel Paramentu l , precum a m văzut, este de piatră

Fig. 34 4 . Semne la pidare

1' l · � t1J N
a) Piatra b) Borzeşti

c) Cotnat· d) Reuseni (după

1 1 e) SL G h eo r gh e d i n S u cea\Ja (dupi:l Romstii d er)
Romsti:irYet·)

f) Cet�tea Suce!Jei (după l�omstăd<:r)

şi alte foarte vec ine, în cât putem conchide brută de d i mensiuni m ici. In 1"\o ldovo, piatra
că meşterii vcn iţi l a noi aparţineau aceleaşi se găseşte m a i peste tot fncât acest m od de
şcoli> aceleaşi sabd iviziani de şcoală, cu cei procedare e ra cu putinţă şi chiar mai uşor
care au l ncrat acolo la B raşo\), Bistriţa, D e j , de cât de a z i d i ca cără m idă. Colţurile
Craco\)ia si
'
alte local ităti.
'
clădirei erau de p iatră cioplită, fără însă ca
cozile aparente să a ibă vr'o formă regu ....
De altmintrelea se regăsesc tn tot domeniul lată; numai l i n i ile e>rizontale erau potr ivi te, cât
arte i gotice semne la fel şi chiar unele identice. permitea piatra, iar restul blocului era lăsat
asa cam rezu lta d i n forma sa. l\celas' Iaera
La n o i m area majoritate a semnelor d e� s � vede de altmi ntrelea în l\rdea l si '
î n Ga ....
rivă d in pătrat (loja d in Strass burg) ş i mai l iţ ia, chiar l a clădiri mai im portante.
pnţine d i n trinnghiu, ( Cotonia). De celelalte Ornamentaţia de cărămidă, pe lângă rân­
nu s'au găs i t. - La b iserica neagră d i n Bra­ durile orizontale care întrerup monotonia zi ....
şo" mai pnţin d in j umătatea semnelor deri\)ă d ula i de p iatră brută, consistă mai cu seamă
d i n pătrat, la catedrala d i n Cracovia, se pare în aceste arcade oarbe, aceste firide lungă�
că marea majoritate se înscrie în această f igură . . reţe care împodobesc absi dele, şi în rândurile
Sem nele lapidare care n e confirmă astfel de ocniţe aşezate sub straş i nă.

inp.org.ro
 BISERICILE LUI $TEFAN CEt MARE 217

Fig. 3 4 5 , Diagrame de semne lapidare.

.
·· . ·-. .
. . · :.��-· ··
-f- :·
··-........
� ······ ·

.....
. .
.

"
}·

;
.
::·
.
.... ·... ·· . .
.
.

·· .
.·

....· ·
.

.
··
·.
...

L�r�c':�: :�: ' : : .><:;

. -- -
;__-.·•� __:i-, :
; ·-------.
r . ....... - ... . · :�
.:- · _ ·
·

.
· _�:_.-:_·-:___,·-__.-:_ _:_--__:_-:-_:_:·._ __ _._-.:_ _ _:_·_
·

·--.r·::��:;:�:;_ .':::-:: : � _ - _ _ - - ..
.

- .··

a) Piatra

... �
:
.--;-
. .
.
·.

b) Borze!?ti

_..:�
.... ...

·-.�·:. . .:·:: :)·· .·

· .·
.

/
· .. .
.
·..

. .. . ....
··
..

.. . �\..
·
. ..
·

c) Cotnar d) R�aseni

21

inp.org.ro
!?18 COMISIUNEA MONUMENTELOR iSTORICE

Fig. 3 4 6. Diagrame de semne lapidare

· �··.... :::��---·-·
.
_.,..,.-

. ....
.

.. .. . .

·
...-·

·· :
.
.: :7\

. .·
·. · :

. .... .
. � ...

/
a) Cetatea Soce\?ei

· �
_ -··
..
-. .__ :�---
.
·· - ·

__
.

·-.
:·
:.,...... .
_ ____·_._·:�:::-L::����-�- -
. . ..
,.
---�-

.
.
.
· -

·· ·· ··· ·; ·'
.
·) .
.

b) Sf. Ghem·ghe din Sncell\l11 ··

inp.org.ro
 BISERIClLE LUI ŞTEFAN CEL MARE 219

Care poate fi origina acestor arcade oarbe ? beşti d in l'î.acedonia, cele d i n Bulgaria şi cele
/\reuri saa arcatari care să împodobească armene . Pe armă obser\?ă m că arcadele noastre
absidele saa faţadele b isericilor se
găsesc în multe ţări şi le găsim
foarte des în bisericile romani ce
din Occident. Le găsim ş i în Dai·
maţia, în Serbia, în Armenia, pre..
cum si, în tot domeniul artei b izan-
t i ne . Găsi m ş i rânduri de arcad e
m ici pe colonete angajate saa l i..
bere, formând galerie cd1 joar» î n
Italia, î n Dal maţia, în . German ia,
mai ca seamă pe Rin.
l'î.odal ca m se prezintă aceste
mem bre ornamentale d i feră însă
foarte mult.
Pentru a ne putea orienta asa...
pra înrâaririlor ce s'au manifestat
la noi e ne\?oie să lămurim bine
caracterul acestor arcade oarbe ce-,
în li p3a de termen mai apropriat,
le am denumit şi firide langite.
1\rcadele oarbe ale bisericilor
lui Ştefan cel l'î.are, se găsesc nu­
mai la abside ; acesta e primat ele ... Fig . 348. S-ta Teodosia, (Gui�Djami) Constantinopol
m ent ce ne perm ite să scoatem (dopli Van f\illingen)

sant simple adâncitari în plana! zi dului, care

fig.' 34 7. Sf. Teodora Tiron (Kilisse Djami)
Constantinopol ( după Van t\illingen )
d in comparaţie aproape toe�te biseri c ile roma ... la clăd irile din \?remea Comneni lor şi a
n ice, precum cele d i f! sf. l'îante, cel e sfir ... Paleologilor, Sf. Teod or Tiron (sec. oi JX ..Jea)
lasă între ele pilastri la colţurile poligonalai
absidelor. Pilastri însă, ca toate să sant re...
tati\? înguşti ( 2 9 - 43 c m .), na aa caracterul
de colonete angajate, ca saa fărCi capitek, cu m
se \?ăd în Serbia (scoala
, de la l'îora\?a), în
Armenia şi în ţări le roman ice (Ital ia de Nord,
German ia, ş. a.).
1\rchi\?olta propria zisă este în planat zi ..
dalai, na are n ici a n bandoa ornamenta l nici
esitnri decorati\?e. 1\rcade le noastre oarbe,
fă ră a fi propria zis constracti \?e, adică
fără a fi ind ispensa bile, procedă totuşi , ca
tot caracterul lor decorati\?, dintr'un prin ...
cipia constracti\?.
l\rcatari asemănătoare ca ale noastre se
găsesc în clădirile b izantine d in Italia şi în
Balcani, încă d in primele \?eacari ale erei
creşti ne. S'a d iscutat asupra originei lor, dar
n a intră în cadra! acestui stad iu de a trata
această chestie, c i de a căuta origina pro ...
babilă cea mai imed iată a firidelor noastre .
Cele care aa caracteristicele cele mai apro...
p iate de ale noastre, - ş i sant aşezate na ...
mai la abside - se găsesc l a Constantinopol

inp.org.ro
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

.:!!
'P
(JI
""
:0
."
CI
3
3
0: �
� �.
"" "'

<
CI
�
::s -::;,
��
= «
= �
:::1 :::1'
<O
." o
2. '5"
3
..:=;

inp.org.ro
 BISERICILE L U I ŞTEFAN CEL MARE 221

zisă şi Teotokos, Pam makaristos ( fetiyeh ) mai la abside, combinate �a ana saa două râr....
(după 1 3 1 5), Sf. Teodosia (Gal Djami, al IX-lea dari de ocniţe deasupra lor care în conjoară toată
sec.), Pantocrator (al XII-lea sec. , Zei rek Djami), biserica.
la Sal onic (S-ţii l\postol i, Sf. Pantelimon, ,
Sf. l lie).
l\\?em la unele din aceste b iserici şi n işe
oarbe deasupra arcadelor,· mai lungile i!ltr'a...
M\?ăr ca la noi ş i de an caracter d iferit. La
noi continuitatea acestor rânduri de ocniţe
le dă an caracter de friză, pe când în 1"\a­
cedonia (1"\orko) au numai caracterul de n işe
oarbe, ţinând loca l, în mod decorati\?, de fe...
restre absente.
La 1"\essembria, la mai multe biseri c i (1"\itro...
· polia, Pantocrator, Sf . Ioan l\l ito rgitos), există
o friză de arcatari m i c i care na sant însă
nişe oarbe, ci sant aşezate pe console.
Totuşi , la · SC I l i e d i n Salon ic (Eskiserai),
sant ase menea n işe care iau oare cam apa...
renta de friză, din cauza marelui număr de
latu ri ale absi dei, dar nu fac înconjurul bi­
sericei. - La Sf. Pantelim_on (Isakie Djami),
d i n acelaş oraş , laturile clăd irei sant deco­
rate sa b cornişă, printr'un rând de arcade
oarbe, care nu se \?ăd însă la absi de.
La 1"\istra, la Panaghia Hodegetria d i n Bron ...
toc hion, de asupra firidelor langite la absi de
sant ferestre şi c!easapra lor a n rând d e nişe Fig. 3 52.:Pantocrator, t1essombria. -
oarbe. Dar n ic i aici nu fac înconjurul clădirei. -
In rezumat, sant ţări le d in pen insula bal­ Vedem[ deci o inflaenţă! destal: de d i rectă a
can ică unde găsim formele cele mai în\?ecinate ţă rilor balcanice, dar mai ca seamă a Con ...
de ale noastre, şi în spiritul cel mai apropiat. stantinopolai în cea ce pri\?eşte arcadele oarbe,
iar în pri\?i nţa ocnqelor, chestiunea
e � mai puţin deslaşită. S'ar palea
presupune şi o înrâarire a biseri ...
ci lor romanice transmisă prin ţările
germanice, î n că d i n \?remea prime ... -
lor constracţiani religioase din 1"\ol­
do\?a, în perioada d inainte de 1 487
( Pătrăaţi , 1"\ilişăaţi). Totuş i o pro...
\?enienţă sadică pare mult mai \?ero­
sim ilă.
*
* *

·. l\m arătat ca, m

Găsi m firide langite, câte odată ocrÎiţe de
asupra lor, dar n icăeri n u le găsi m în aceias
intocm ire ca la noi, ad ică arcade oarbe n u :
rândurile de
cărămizi aparente care împodobesc
faţadele precum şi la pilastri şi la
arcaturile ocniţelor, sant cărămizi
smălţaite. Culorile lor sant \?erde
şi galben ca toată gama tonari lor ce
_pot de�i\?a d in aceste două culori,
ad ică dela \?erde deschis la \?erde închis
aproape negru şi la \?erde albastra , şi c h iar
\?ânăt, iar de la gal bena! cel moi deschis la

inp.org.ro
222 COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORlCE

bran. De sigar că malte din aceste naanţe colorate na sant aşezate fără regală, ci alter�
na sant \'lroite ci sant 'Variaţiuni datori te nează totdeauna cele d in fam ilia gal benă ca

Fig. 3 53. Sf. Pantelimon (lsakie) Salonic Fig. 3 5 4. Hodegetria-Brontocbion, 1'\istra, (după Diehl)
(după Ri11oira)

Fig. 3 5 5. Car11cai<I (!\tos), (Col. Haates Etudes)

întâmpli:irei, nepotri\'lilor com punerei smalţari.. cele din fam ilia 'Verde. Câte odată cărăm izi
lor saa a conducerei focalai. l\ceste cără m izi roşii, rămase nesmălţaite, intră ş i ele în acea-

inp.org.ro
 BISERICILE LU I ŞTEFAN CEL MARE 223

stă combinatie de culori. Cărămizi asa colo... d e c u lori sunt d i ferite şi nu credem să
rate si smăl t' uite nu găsim în Balcan i sa.u în existe \?r'o legătură sau o înrâurire a smaJta ....
alte ;egiuni b izantine ca 1"\untenia, şi nici în ri lor turceşti asu pra alor noastre. Aces'te,
Ardeal. Această tecnică a cărămizelur smăl ... ce am patea să l e cal ificăm mai curând de

<O
.....
:>
<O
,_)

"&
�

.....
<!J
(/)

:E2
cn
u.J

tu ite se regăseste
' în Asia m ică, în domeniul
� rtei otomane, răsunet întârziat a artelor
m es9potaniene şi iraniene.
1"\odCJl de a sm ălţo! însă, precCJ m şi gena!
« \?Crnisale )) d ecât emaliale, (cel puţin cele \?erzi)
se apropie mai mult ca aparenţă de teracotele
a pusene ad ică de cele nemţeşti aşa cam \?Om
\?edea com \?Om \?Ort>l de d iscnrile ornamenta le.

inp.org.ro
224. CO/>USIUNEA MON UME TELOR I STOR I CE

1\ctualmente găsim la Craco\1ia la an to rn zate in t i m pa ne le arcata ri lor şi formând frise

la est d e poarta Sf. Florion el \1echei incinte,
cărămiz i, nu propia zis _ s mă l ţa ite , ci arse
până la an inceput de \1 itri ficare, ceeace le
dă aspectul _unui smalţ negm verzui. Sa nt
î n treb ui nţa te în mod d ecorati \1 pri ntre c e l e
obi ş n n ite ro ş i e . Ar fi fost însă la L\\,OW
(Lem berg) clăd iri fmpodobite cu cărămizi smăl...
ţu i te \1erde şi galben de prin \1eacul al X I V�tea
ş i al X V- lea, (comunicare - \1er bală . a D-lui
sub st raş i n ă şi la turle. 1\ceste discuri �unt
c olorate în \1e rde şi ga l be n ca toate \1aria­
ţia.n ile aşa cum am văzut la c ăr ă m i z i le apa re n te .
S m a l ţal \1erde e aplicat direct la pămâ n t u l
oalei, pe când sub sm a l ţal galben e des an
strat alb, probabil pentru a î m pi eti k a ca roşu!
păm ântului, să sc hi m be tonal itatea gal benula i,
pe când vc r d e le fiind de t ai de î nc h i s n u
n eces i tă această pr e cauţie .

--- --... --· .;7- . · ·-· - .. 1

Fig . 3 5 8- 3 5 9 -- 360-36 1 . Discuri smăl ţuite

C zolo\)s ki). O î n râu r i r c a Gal iţie i e te deci po� Sunt de an d ia metru d e 20 si d e 1 6 c m .

sibi lă şi probabilă şi cu atât. mai m u lt cu şi aa o coadă goal ă de formă c i l in dr i c ă ,
cât cărămizile noastre de f a ţa d ă sunt de un c oadă ce ser\)eşte pentru fixarea lor . in z i...
format mai lang şi mai gros p r e cu m sunt d ăr ie .
ş i cele ale m o n u m e n t e l or g ali ţ i e n e . Ş i în d is t r i bu i r e a a cestor rotocoale s'a
* căutat o a lt e r n a r e a e o l o r i lo r . Iar in spa­
* *
ţ ia r i le care r ă m â n l i bere în tre ele, s'a aşezat
l m po d o b irea însă cea mai bogată şi mai fo ar te des trionghitl ri sau pătrate s m ă lţo ite
originală a bi se r i celor noastre-fiind chiar o împodobite ca an bumb sau u n \)&rf în m ijloc
c a r acte r i s t i c ă a l or , - sant l i s c u r i l e (roto .... f ig . 372. ( H&rlău, I a şi , Borzesti, Neâlrtţ, Sf.
coalc l e) şi p l ft c i l e smălţuite ce se găsesc aşe... Gheorghe din Sn cea\)a).

inp.org.ro
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL bi:J\RE 2"25

inp.org.ro
226 COM I S I U NEA MONUMENTELOR ISTOR ICE

1\ceste d iscuri sau rotocoale sant d e d i fe.... 1\\Jem : 1 . Capul de z i m bru între două
rite tipari . Pe cân d unele na au n i c i an personaje.
ornament ei numai an saa două cercuri 2 . Capu l de zim bru ca an singur personaj
concentrice şi a n nasture la m ijloc, (Piatra, într'o parte ş i un ornament în partea cea
Borzeşti, Neamţ), altele posedă o ornamen .... !'altă.
taţie mai des\Joltată, stele formate de raze 3. Un lea uam pant)) cu an ornament
îndoite, de două ti pari d i ferite, saa figuri m i c îneolă.cit la d reaptă.
geometrice încolăc ite. Dar cele mai interesante 4. Un alt leu « rampant » .
sunt, fără îndoială, cele care în fătisază fiinte 5 . Un l eu « passant>> .
' '
'

R g. 3 68 - 3 6 9 - 3 7 0 - 3 7 1 . Discuri srnălţuite

mai m u lt saa mai puţin fantastice : pajura 6. Un cerb ca patra coarne.

ţărei, ad ică capul de zimbra saa animale
reale saa închi puite . Din acest fel na găsim
mai puţin de douăsprezece subiecte d i ferite.
De altmintrelea acelas sub iect arată \Jariatio n i
s i toate el isearile ea' acela s m ot i\J na 'sant
, ,
i dentice ; e \Jede că se copiau fără a se maia
totdeao na dnpă aeelaş calapocl , ceea ee reese
şi d i n d i ferenţa de d iametrn.
7. Un sgripţor saa an grifon ca ari pile des­
făcute.
8 . Un alt tip de grifon (Hârlăa ş i Saeea\Ja ­
ruinele eetă.ţei).
9 . Un patraped ca aripf şi ea cap ele o m
eu coroană.
1 o. Doi balauri îneolăciti (la Hârlău si la mu ....
zeul d i n So ceema, pro\Jen i � d el in r u i n e t d ectăţei).

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 227

1 1 . O fiinţă umană ca coroană în cap; are
în loc de pic ioare d ouă cozi de peste ce le
ţine în mâi n i în dreapta şi în stânga tra pa lai.
1 2. Un alt su biect asemănător ; personajul
este fără p icioare; în cl rea pta şi în stânga este
câte an peşte ca capul în jos şi dedesupt
an mic ornament geo metric semănând ca
acela care însoţeşte leal rampant (Sf. Nicolae
în Orient, şi b iseri cele roman ice ca şi cele
gotice arată, in nenumărate exemplare, aceste
fi guri fantastice. O enamcraţie a mona mentelor
in care le găsi m in a pas ar fi fastid ioasă.
Şi tn Rusia, in regiunea Sazdalalai, le găs im
scal ptate pe ziduri le ca noscatelor biseric i
din Vla d i m ir şi de Jariew Polski, ca caractere
mai e\Jident orientale.

fir. 3 7 2 . T ri o n gh i u r i smăl ţ oite

.
d in Inşi, SaceMa). S'a presa pas că aceste
figuri ar însemna mărcile diferHelor părţi ale
ţări. Este e\Jident că capul de zimbra este
in legăţară ca arm ele 1"\oldo\Je i , dar cred că
o generalizare ar fi o eroare.
Fără a \?Orbi de d iscurile ca figuri par
ornamentale, cele ca podoabă ani mală reprezi ntă
tipari foarte respândite. Le i, leoparzi, sgripţor i,
gri foni, cerbi, an i m ale androcefale se găsesc
Dar, în apas, şi erald ica şi-a însuşi t aces ...
te inehi pa iri ş i o contribuit la răspândirea
lor.
I n ceeace pri \Jeşte d iscurile noastre, na e
ne\Joe de a căuta departe sem n ificarea lor.
Ea este par ornamentată şi precu m c ioplitorii
de piatră, cari ne-aa \Jenit, eraa de şcoală gotică
şi ne... au adas moda! lor de a sca lpta, tot
aşa şi meştesagarii ai pământului ars şi smăl...

Fig. 3 7 3 . Grifon, Sf. Petru, l\ngouleme (după l\ndre fig. 3 7 4.:Grifo n - San 1'\artino, Lucea (după
1'\ichel ! , 2) I 'A.rt roman en Italie, de C. 1'\artin II 4)

d i n \Jremarile cele m a i antice si fac parte ţai t eraa de şcoală apasană ş i aa reprodus
'
din ornamentica asiatică, asiriană şi' taranică; figuri le ce le \Jedeaa ziln i c in ţările lor d e
dar încă d i n timpa ! imperialai roman aer trecat origină. I n acest moment, arta smălţairei era
şi în Occident, şi în e\Jal m ed ia - incă din in floare , na numai în tot sada! Germaniei,
·
pri mele ti mpuri - pri n aducerea obiectelor dar şi in toate ţările germanice, mai special
preţioase orientale, prin stofele impodobite, apli cată la fabricarea sobelor.
prin legende, pri n Physiologus, prin bestia... La Gabrin, lângă Varşo\Jia, pe zidal exterior
re, aa de\Jenit tot aşa de cunoscute ca şi a l altaralai b iserice i, se \Jăd plăci d reptanghia ...

inp.org.ro
228 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE
Iare (0. 1 7 pe 0 . 1 4 cm) smă lţaite, ca animale
fantasti ce.
!"\alte plăci de sobe împodobite, de factur·ă
neindoios germană s'au regăsi t in să păturUe
cetăţei d i n Sucea\Jea. Caracterul occidental al
modu lu i cam aceste ani male fan tasti ce sunt
reprezentate, reese prin ţinuta lor eral di�.ă ;
cu toată stângăc·ia executărei aceste aH··
Fig. 3 7 5 . Gdfon şi lt:o, Borgo San Donino
(după L'art roman en Italie de C. f'\artin !, 40)
tu d i n i consacrate se recunosc la prima \?e­
dere .
Lei ,,ram panţi" saa " passanţi'' cerbul, cele
două feluri de grifoni, chiar ciudata ! animal ina...
r ipat cu cap de om încoronat au an mers si
poziţiuni erald ice iar na atitad i nele suple �' i
mlădioase d i n reprezentările orientale.
Cele două d iscuri care ne arată capu l de
zimbra, pri\Jite mai d e aproape, ne înfăţişează
inp.org.ro
an coif ; la partea lai superioară, ca «cimier» ,
e capul de zimbru ca « lam brechine •> sau '.?ă. ...
!ari care atârnă. Această reprezentare a
animalului d istin eti\J din pajura ca « Cimier»
e foarte cunoscută şi într' altele o găsi m pe mu lte
steme polon<:.ze1 ), .austriace2 ) , eng leze3), ungare,
ardeleneşti şi alte.
La Craco\Jia, în sala " Hatmanska", d i n
Wa\Jel, d i n \Jeacal al XIV� Iea s e \Jede a n cap
de bou, cu coroana pe cap, ca cimieral unui
coif ca \)�iluri care atârnă; sunt armele anei
pro\Jin c i i poloneze (Kal icz ? ce na trebuie
confundat ca Halici).
fig. 3 7 6. Stemă l a Cetatea albă (după
Bogdan, lnscrip\iile de la Cetatea albă)
Coifuri cu capul de zimbra şi lambrechine
\?edem şi la noi la Cetatea Al bă pe p iatra
ca i nscripţia de la. 1 4 76 4), asemenea şi pe
mormântal lui Bogdan şi Petru la Putna, fii
lai Ş'tefan cel !"\are, morţi la 1 47 9 şi 1 4 8 0 .
!"\ai târziu îl \?Om găsi s i pe paju ra l ai l\lexon ...
dra Uîpasneanu pe turn � ! bisericei . Sf. Dumitru
'
d in Sucea\Ja. ş i pe pecetea lui Petra SchiopuP).
') !. Bobrouicz. Herbarz Polski.
2) f'\i ttherongen der K. u. K. Central Comission . passim .
') Debrett's Peerage.
') Bogdan. Inscripţiile dela Cetatea 1\lb1.
5) Re11ista arhiuelor 1 2 Pl. VI.
 BISERICILE LlJI ŞTEFAN CEL MARE 229

Pe d iscuri le noastre, stema pe scut ch iar, persoane, pe celalt, unul singur. I n aceste
" l 'ecu " , lipseşte. personaje, D-rul Istrati 1) a "Orat să \)ază Sfintii
'

Fig. 3 79. Pecetea lai Petra Schiopai (dap� Re\?ista 1\rhi\?elor)

Fig. 3 8o-3 8 1 . Pliici de teracot/'1

smllltaite din roinele cetl!.tei
, '

Snceaua (dapli Roms!OrYer)

Pe lângă \)ălurile sau Jambrechinele ce

îm podobesc cimierul, pe a h d isc se \)ăd două ') Istrati. Podal de lo Borzeşti

inp.org.ro
230 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

Constantin şi Elena. Dar -nu aa nici coroane
în cap, nici nimbari, nici crucea nu se t>ede.
I n real itate sunt "tenanţi" (des tenants) eral...
d i ci. S, i pletele lor s' i costumul lor în - îaldari
găsim întrebuinţată lq peseăria din Le 1"\ans, in
t>eacal al XVI-lea ca etalon de greutate.
1\semenea ş i în 1\ustria, o găsim în ferării
ornamentale la Stockerau .
1\lte nu au decât o singură coadă repre....
zentflnd aşa sirena obişnuită (Loches, St. Ours,
la Daarade (Toulouse) care, împreună ca si­
rena pasăre (pasărea cu cap de femee) - şi
ea aşa de răspând ită în ornamentica med i e�
t>ală - alcătu iesc cele două tipari clasice ale
sirenei.
O figură Ia fel figarează în armele ora...
şulu i Varşot>ia sub numele de l'\elazi na 2 ) . 1"\eln-

Fig. 3 8 2 . Stema de pe tornal de la

Sf. Damitra din Saceat1a

.....
lungi rid icate cet>a la m ij loc printr'o c ingătoare
au an pronunţat caracter goti c.
E local să am i ntim ca ş i pajura ungarească
are ca tenanţi , doi ingeri cu lungi roc h i îr. $
"'

�-
faldu ri miscate
'
s' i ca părul în plete. ,r �
-t
Şi pe fragmente de plăci de teracotă smăl�
ţu ită, ce s'aa găsit în cetatea Sucet>e i se t>ăd
ţ
t
personaje pe lângă capul de zim bru ; iar ca
'
com paraţie de costume se poate t>edea in�
gerul unei Bune Vestire, de o înfăţişare absolut
a pusană 1).
O altă figură foarte interesantă este aceea
ce n:prezintă o Ti inţă omenească cu o coroană
în cap si cu două cozi de peste în loc de
j
/
' '

picioare (t>ez i fig . 368). 1\ceastă figură repre�

z i ntă fără îndoială o sirenă. Sub această formă,
ca cele două cozi de peşte în această poziţie, -.--/"/
ca şi fără coroana în cap, se găseşte repre�
zentată de mai multe ori în Occident. 1\şa Fip. 3 8 3 . S t e m a de pe mormântol t'Oe\•ozi lor
bnnioară , la San 1"\ichele din Pa\lia, lt1 San Bogd:m şi P et r a ( Patna)
1"\artino d in Lucea, l a cated rala din Parma,
la Parize le Châtel in Franţa, la Pecs (Fi.i nf.... zina, de obicei, e reprezentată - aşa cum
kirchen) în Ungaria, ş i la multe alte. O mai spune legendtl - cu un trop de femeie ce se

' ) Romslăr!er ş i Uîpedatn. Cetatea Sacet1e i , pl. V. ') tlartin Kole�r. C ekomora\?ska Heraldica.

inp.org.ro
 BISERICILE LU I ŞTEFAN CEL MARE 2&1

La portalul central, San .1'\ichele, Pa\,ia (dopă La portalul centr·al , San l'1ichele, Pa\?ia (dup:i
1 '1\ rt Roman en Italie 1. 65 de:c. !'1artin)j .:. 1'.1\rt Roman en Italie 1. 6 6 , de C .1'\artin)
.

San Petro e Paolo , Bolonia (după 1 '1\rt San l'1ichele, Lucea (după 1'1\rt Roman en Italie
Roman en Italie 1. 29 de C .1'\artin)
• Il. 1 1 de C. l'1artin)

fig. 3 8 4 -38 5 - 3 86 - 3 8 7, Sirene.

inp.org.ro
 232 COMI SIUNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

Siren11. Sirenă.
fig. 3 8 8. San flichele, fig. 3 8 9 . Capitel la
Lucea . (clapă. 1'1\rt Ro� Parize le Ch6.tel (după.
man en Italie 1. 7 de C. Caumont - 1\becedaire
flartln) archeologique p. 2 73)
term ină în sarpe. Si renele occidentale su nt
în general în făţişate ca sînul gol ; Totuşi se
găsesc şi ca an fel de rochie scurte la San Fig. 39J. B1tisterol din Par ma (dup11 l' i\rl Roman en
Tomaso d i l\lmeno (ltali a)1) ; cele d e pe d isc.urile Italie 1 . 1 8, de C. flartin)
noastre au d e obicei un fel de tunică în fa ld ari
strânsă la mijloc ; pe unele rotocoale pare ţinute cozile de sirena. Jos se găseşte a n
însă că această t<Inică l i pseşte . m ic ornament încolăcit ca cel c e l'am m a i
"ăzat p e d iscul c a leal rampant.
O figură ce se "ede la Sf. Ni colae din l\ceastă figură este de sigur o deri-care si '

Iasi si
' . l a muzeul d i n Sa... o deformaţie a sirenei pre ...
cea\)a, pro"en i n d d i n săpă� cedent descrisă.
tarile cetăţei , arată un om O re prezentare mai rară
cu coroană, îmbrăcat ca o este aceea a patru pedala i
tnn ică, semă.nând ca figura androcefal încoronat şi cu
precedentă. ari pi d e s f ă ş u r a t e . ("ezi
Partea i n ferioară. a trupa­ fig. 370) .
lui l i pseşte, ("ezi fig. 369), Despre acest an imal fan­
iar cozile d e peşte sant în ... tastic, Odobesca a scris ana
loca i tr, în aceaş poziţie, Fig. 3 9 1 . Stockeraa (dapă flitth. der K . d i n cele mai i n teresante
prin d oi peşti ca capul în K. Central kommission) d isertaţia n i de ale sale 1).
jos. !\ceşt i peşti sunt ţinuţi El "ede aici an herb, o
de personajul central în acelaş fel cam sant marcă d istincti"ă, fără. a precizfl a c a i a r fi
saa a cărei reg iuni .
· ) i\damy. i\rchil ektonik der- altchristlichen Zeit
pag. 231. • ) Odobesco. - Heraldica la Români,

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 233

Sf. Petra (ChaaDigny) (daptl L'l\rt Roman en France Catedrala din Parma (dapfi L'l\rt Roman en Italie 1. t 2)
III. 58 de C. f1artin)

Sf. Petra din l\alnay (daptl f1arcoa, Trocadero 1. 3 7) Sf. Petra din Pa\?ia ( dapli l\ndre t\ichel. Histoire de
L'l\rt 1. 2 fig. 466)

St. O ars (Loches) (daptl L' l\rt Roman en l\rles (dapfi Dehio şi Bezold)
France III. 20)
Fig. 392-393 - 394-395-396-39 7 .

inp.org.ro
234 COMISI UNEA MONUMENTELOR IStORICE

, fig. 398. Toulouse. La Daorade, claastru (dapll F. t1arcoo t1asee da Trocadero)

Fip. 4 oo . St . Sa\>in (dopll Histoire d e l ' a rt de I\ndt-e

.1'1ichel 1. 2 fig. 4 1 O)

Fig. 399. Apocali psa din Sf, Sel>er Fig. 40 1 . Psaltirea din t1ănchen (dapll Histoire
(dopli I\ndre .1'1ichel Histoire de l 'art I. 2 !lg. 407) de l 'art, de I\ndre t1ichel Il, 1 !ig. 2 69)

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 235

Ne arată origina orientală a aeeştai subiect eu atât mai reuşit. N ici . în orândairea subiee ...
des întrebuinţat în ornamentiea iranieă şi trr ... telor în fr:iză · nci se obser\Jă \?r'o regu lă ;
ran ieă, dar ne spune şi el că această înfăţişare ii. amai - precum a m arătat - o alternare de
a patrapedalui ea cap de om se găseşte ş i ·
culori . între d iscurile · din fam ilia· \Jerde ş i
în Occi dent. ncele din familia galbenă..
Şi într'ade\?ăr O întrebare
îl \?ed em în ne... ee \Jine de la
namărate rân .._ sine este dacă.
d ari pe mona.:. aceste _discuri se
mente romane aduceau saa se
si gotice, si fără făceau pe loc ?
� ripi ( - fă ră a'! Romstărfer ne
e o n f a n d a ca spune că a găsit
een_t aari, niCi ca lângă. Saeea\?a
·
sagitari) ş i ca rămăşiţe d e fa ­
aripi - deose ... bri caţiane ca
bihda-se puţin sgarile caraete...
de sfingele în ... risti ee ale smaJ ...
aripat. I l mai ţorilor, ceea ee
găsi m în fres... l'a f ă. e a t să
cari le de la Sf. crează că acolo
Sa\Jin (Franţa) să fabricau.
şi în manas­ Este \1erosi ...
<'ri pte. mii ca aceste Fig. 403. Bi1yecix (după l'\arcou,
Se \?a obser\Ja Trocadero L 8 .)
d iscuri nu se
ea animalul nos­ aduceau d e depar te: na era o marfă care să.
tru are ghiare
iar na copite.
sapoarte an lung transport si ' nici na era- o
marfă destul de lax( nsă. ca să se aducă ea
1\sfel nici acest preeaaţiani mari şi costis itoare _c am se P.ntea
dobitoc fanta... face pentru sticlăriile şi olări ile fine.
stie n a ese d in Esle deci probabil că eraa anal saa d ouă.
cadra! celor.. ateliere unde se făceau . Ca să. se fi fabri cat
.

!'alte reprezen­
.

lângă. fiecare clăd ire nouă, iar nu prea e

tări, şi putem \?erosimil, căci ar fi fost prea grea să se refacă
adm ite aeelaş de fiecare dată instalaţile neee...
iz\?or de inspi... snre pentru an număr relati\J
raţie ea şi pen... m ic de d iscuri.
tra cele !'alte . Un alt argument penţra fa ...
Pentru cei doi bricarea , rotoeoa lelor în ţară
balauri îneoJă ... este modul mai grosolan cam
c iţi, ce ... i \?edem sant executate în comparaţie
_
�

la H â r 1 ă a ş i ca multe din plăcile d_e sobe

l a Sacea\Ja , g ă... saa de perete ee s'au găsit în
sim deasemeneo ruinele cetăţei Saee\Jei şi care
mod ele în toată - ele er�a probabil în more
�

ornamentaţio bi· parte i mportate. Fig. 404. Sf.

fig. 402 . SomJi gny (după l'\arcou , sericilor med ie­
Troc11dero L 4 2 ) \?ale şi fn ma ...
n ascri pte.
Variaţian ile cu lorilor sant mari, precum au
mai s :.ms'o, ş i prob<3bi l datorite în mare parte
întâmplărei . Na se punea preţ, se \?ede, asupra
perfeeţianei ( xecatărei; în această. pri\Jinţă
d i n punctul de \1edere artisti c, efectu l este
Dar .d acă execuţia reliefuri... · Petra (Rulnay)
lor rotocoalelor c cam primi .. (TrocaMro 1. 5 2 .)
ti\Jă, şi dacă colorilal lor a fost
tratat fără regulă prea strânsă , nu e mtli
puţin ade\Jărată excelenta lor calitate, căci,
d upă mai m ult de patra \?eacari, sant încă
aproape în bună stare. La a n asemenea re­
zultat nu mai ajungem ea fabricaţia noastră

inp.org.ro
236 COMISIUNEA .MoNUMENTELOR IStORICE

modernă, eăei \?edem �u m smalţarile actuale eate 1), e a excepţia plăci lor citate l a biserica
încep să ează după paiin i ani. din Gabrin.
Trianghiari saa plăci în patra colţari am .... Găsim însă p lăci de faianţă colorate la
p lă golurile d intre rotocoalele, adaptânda�se unele b iserici din 1"\istra saa d in Baleani
spaţiului liber şi earbarei d isearilor. In m ij� ( Pantan asa, 1"\er baca, Vorigarel i în Pind, Sf.
local lor sant niste ' nasturi saa \?Îrfari. ca .... Vasile din 1\rta, în Diehl).
lorile smalţal a i sant ea şi a ee le ole rotoeoalelor La Constantinopol şi în toată peninsula sant
ea \?ariaţianile eanoseate. Cozile sant, fireşte, d iscuri de teraeotă smălţaită, de obicei \?erzi ;
mai m ie i şi aa \?r'o 7 centimetri lung ime. ele sant fără ornamente şi de dimensiuni mai
Cea ee este de obser\?at în aranjarea roto.... mici. I mpreană ea eraeialiţe de pământ ars,
eoalelor este modul eam pietre le doplite de le găs im la TekfarSerai , la 1"\esem bria, la
la colţari se leagă ea friza de discuri. 1\eeste 1"\ istra, în 1"\aeedonia, în Serbia, în Bulgaria
din armă sant aşezate, aş zice \?ârăte, şi în 1"\antenia (Cotmana, aei fără eraeialiţe) .
între cozile p ietrelor atât eât permi te forma Sant însă aşezate într'un alt mod de eât
neregalată a lor. Se \?ede asfel, odată mai în .M.oldo\?a ; în loe de a însemna tim panele
m ult, ea eonstraetori nu ţineau de loc la o sablinează areatarile ; aG şi alte d imensiuni
n:galaritate a eioplirei în această pri\?inţă ş i altă formă.
nici la o aranjare sime.... E ade\Jărat că la .M.an...
trieă şi b ine ordonată a tele l\tos găsi m des ade\Jă­
rotoeoalelor. rate farfuri i ornamentate
In l egătură ea aceste aşezate în z idari, dar e
d iscuri ornamentale trebue \?Orba de blidari asa zise
'

\?orbit şi de aceste plăci de Rodos si ' sant de o

rom boidale, colorate în \?ârstă posterioară celor
\?erde saa albastra, care ce ne ocupă.
le găsim înşirate sub stra... Şi în I talia de Nord ,
şina tarle i la Sf. I lie, ase ... găsim asemenea d iscuri
menea la .M.ilişăaţi unde saa farfuri i, însă destul
erau s' i rotoeoale. de rar, (spre pildă la PMi�
I n fine la Pătrăaţi, sant şi la .M.iiano) .
plăci pătrate saa drep... Nu \?om \?Orbi de cele­
tanghiulare, \?erde, brun, brele faianţe ale Della
negru, a lbastra, care for... Robia, eăei e e\?ident eă
mează friză la sînari ş i pornesc dintr'un alt senti...
la turle ; unele di ntre ele Fig. 405. Piatra, Paramental ca discuri ment şi că nu aa n imic
aa o figură geometrică s m11J ţaite comun ea rotoeoalele mor ...
foarte sim plă sub smalţ. d o\Jenesti.
'
E \?Orbă deci de biserici construite în Cred, în rezumat, eă i dea primiti\Jă a
general înaintea celor ea rotoeoale figurate .. acestei decoraţie de pământ ars smălţait ne
(.M.ilişăaţi a a\?at rotoeoale dar ea orna... \?ine din pen i nsula balcan ică.
mente geometrice.) .M.eşterii olari, de şcoală oeeidentală, care
l\eeste plăci pot fi deci considerate ea îi a\Jeaa la îndemână eonstraetori i bisericilor
prima încercare a acestei decoraţiuni . noastre şi cari au fost chemaţi să aplice acest
După anal 1 496 n u m a i găsi m rotoeoale sistem decorati\J, s'au inspirat, în alegerea
deeorate ea figare, ei numai' cele ea bamb, · sobieeteror, de m oti l?ele conosc�te lor în a pas
până la construirea bisericei Sf. Georghe d in şi astfel, aceste figuri tratate în piatră în
Saeea\?a (1 5 1 7). · ·

Occi dent, aa fost transpuse la noi în teraeotă

DaC'ă subiectele în fătisate
' p e aceste ··roto ...' smălţaită, pentru a răspunde unor dorinţe,
eoale sant de o origină � a i i mediată apasană, o nor gastari înrâarite d i n Orient.
precu m şi modul eam sant tratate şi eam ( l\m \Jăzat de altmintelea 'că u nele d in
sant fabr:ieate, din contra obiceiul de a aşeza
asemenea teraeote smălţaite în zidari e ne ...
eanoseat în Occident saa foarte rar. 1 ) Comunicare uerbală. D-nii Tomko\1icz, Kallenbach
In Polonia asem e nea d iseari n u sant cun os ... Gebarouicz .

inp.org.ro
 SI SERICILE LUI
aceste m oti\?e, zimbri, lei şi alte eraa re ..
prezentate ş i pe plăcile de sobe).
*
* *
Din analiza elementelor decorati\?e ce le�am
trecut în re\?istă, reese în mod e\?ident că
faţa dele eraa de materiale aparente. Toate
aceste materiale îngrijite, cărăm idă aparentă,
smălţaită, rotocoale împodobite, nu pu teau în
nici an caz să fie acoperite ca ten cuială.
Iar ca să fi fost restul zidulu i tencuit şi
aceste părţi decorati\?e lăsate \?ăzate, iar nu
se poate admite căci sant asezate în planul
z idului p recu m sant ş i feţei � p ietrelor do ...
plite. Şi moda! neregulat cam se termină
cozile colţarilor ş i cam se întâlnesc ca d is ..
carile smălţa ite ne arată i m posi bilitatea anei
tencairi parţiale.
Fig. 4o6. Târnovo, Sf.
inp.org.ro
ŞTEFAN CEL MARE 237
Este deci an fapt care nu se mai poate
contesta că faţadele biserici lor d in \?remea
lai Ştefan cel 1"\i.'lre erau ca materiale a pa­
rente s i că tencaeli le s i frescarile care aco ..
' '
peră azi unele d intre ele au fost adăogite
mai târziu.
l\cest Iaera e c hiar documentat la Voroneţ,
unde se ştie prin i nscripţie că frescari le ex�
terioare au fost făcute în 1 547 de �itropo ...
lital Grigore Roşea care a şi adăogat exo�
na'r texal b isericei.
Rămâne de ştiut dacă ocniţele erau ten...
caite ş i c hiar zagră\?ite aşa cam mulţi o cred .
l\ceastă credi nţă însă, care este aproape ge ...
nerală, nu este justificată prin n i mic, căci n u
a\?em n i c i o probă ş i n ic i an document despre
oceasta. C hestiunea rămâne deci deocamdată
nedeslegată.
Damitra
 Cl\PITOLUL V.
MATERIALELE
. iNTREBUINTATE SI
, METODELE
DE CONSTRUCŢIUNE
Piatra brută ce s'a întrebuinţat în mod
constant la zi dăriile bisericilo·r noastre se lua
d in carierile cele mai \?ecine, unde s'a găsit
totdeMna o piatră destul de bună.
I n ce�a ce pri\?eşte p iatra de talie, pentru
care se cerea o calitate mai bună, se t>ed e
c ă a fost adusă d i n locuri m ai îndepărtate,
alegânda-se ca grijă. Peste tot e o gresie
cenuşie, tare şi negeli\?ă. Semnele lapidare ce
le găsim arată că pietrele ce le \?edem azi
sa nt încă cele d i n \?echime.
Cărăm ida, bine arsă şi de o foarte bună
calitate - căci a patat, expusă la aer, resista
atâtea \?eacari asprei clime d i n l'î.oldo\?a -
e d e d i feri te d imensiuni. Cea aparentă şi cea
smălţaită este mare şi măsoară între 27 cm.
pe 1 3 şi 5, până ta 30 e m . pe 1 4 - 1 5 Şi 6
şi chiar 7 şi 8 c m . grosime.
Sant d i mensiuni cam se găsesc la clăd i­
rile din această epocă în l\rdeal şi în Galiţia,
- d i mensiuni de altmintrelea care se apropie
de ale cărăm izilor moderne si , sant foarte d i-
ferite de cele bizantine, care nu sant aşa l ungi
şi mai ca seamă mult mai su bţire (31/2 - 4
centi metri) .
Unele cărămizi, acele ale pi laştrilor de
colţ ai absidelor, au forme speciale, însem ..
nând unghiul necesa r al poligonal u i şi sant
câte odată mai lungi ca cele obişnu ite a\?ând
lungi mea egală cu lărgimea pil astralai, 29-36
cm., ceea ce perm itea să se e\?ite a n rost.
Cără m izile întrebu inţate în i nteriorul zi­
dalu·i sa nt de obicei de d i mensiuni cet>a mai
reduse d ecât cele a parente ; mai cu seamă
cele care au i ntrat în construcţia bolţilor
sant mai m ic i ş i mai sobţiri, cam e ra ş i na·
taral pentru a înlesni exe�atareo carbarilor,
mai ca seamă dacă zidari i bolţi lor erau de
şcoală bizantină.
!\colo unde bolţile nu sant făcute de că­
răm izi , sant constru ite cu sigă (taf calcar) ,
inp.org.ro
'
pentru a fi mai uşoare, iar această s1ga era
ad usă câte odată d ela depărtări mai mari.
l'î.ortaral întrebuinţat este de \?ar alb ames...
tecat, de o bi cei, ca cără midă p isată mai
m ult sM mai puţin fin. Câte odată se găsesc
mici pietr icele, iar n isip, aşa cam îl între­
bainţă m acum, na se găseşte. Zidăria e făcută
�a îngrijire, cel puţin la bisericele im portante.
Pietrele de talie, cam am arătat, sant e ia ..
plite cu îngrij ire pe feţele \?ăzate, coada însă,
chiar t>ăzotă , rămâne neregalată. Piatra aleasă
e d estul de tare ca să se mai cunofiscă încă
mai totd eauna armele i nstru mentelor întrebu­
inţate. l\ceste urme sunt în general obl ice în
ra port ca margi n i le p ietrei, dar nu este o
regu lă constantă, căci se găsesc şi unele
arme paralele. La mulare, semnele instru­
mentalui sant paralele ca d irecţia lor.
I nstrumentul cel mai întrebuinţat trebue să
fi fost dalta si ' panta, pe armă ciocanul ca
tă isul ca d inţi t>ertical (brettare, laie) saa cel
orizontal .
E aproape inutil de a adăoga că nici odată
nu se t>ăd urmele i nstra mentu lai mai modern
num i t bac iarda care pe aceste t>remari :1 0
exista. ·
Dapă unele semne ce se mai \?ăd la pietre
de talie, ca la turna ! lai Sf. Ion din Piatra ,
saa la contrafortarile Sf-talai Gheorghe din Hâr­
lăa, par că s'a întrebui nţat cleştele pentru
rid icarea şi aşezarea lor. P ietrele par a fi
fost aşezate în general în mortarul întins (a
bain de m ortier), iar na turnat ulterior. S'au
găsit şi pene m i c i de lemn de cele ce se
obişnu iesc şi acuma pentru a aşeza pietrele
în poziţia l or exactă . S'ar putea însă că aceste
pene să prot>ie de la o reparaţie.
După moda bizantină se aşeza în zidărie
şi grinzi d e lemn la înălţimea naşterilor
bolţilor. Unele se mai \?ăd, ca la Popăuţi
în pronaos (unde au d i mensiunile 1 6/23 c m . )
 BISERICILE LUI
şi Ia Dorohoi , -asemenea ş i la turmii B i..
striţei .
Na s e cunoaşte dacă sant şi grinzi înecate
în masi\)ele de zidărie, după obiceiul bizantin.
Rostarile cără mizi lor aparente sant relati\?
subţiri. Rar trec de 2 cm., adică se zidea
ca ş i în l\rdeal şi în Galiţia iar na după
moda bizantină unde rostul e a proape de
grosimea cărămizei întrebui nţată (3 - 4 cm.)
Unde se l ac·ra ca cărăm izi m a i subţiri şi rostul
se făcea m ai gros.
l\rcarile sant construite prin asize rad iale,
c heile închizânda�se în mod regulat, carbara
fii n d obţinută prin grosfmea mai mare a ros ..
talai spre extrados.
Nu găsim n iciodată extradosal arcarilor
însemnat printr'u n rân d de cărămizi pe lat,
cam se \?ede în t\.antenia şi în ţări le baJ ..
canice, ş i m ai târziu i n floldo\?a.
Calotele boltilor sant de asemenea făcute
'
fig. 407. Instrumente de cioplit piatră, (după Violet le Dac)
de asize asezate
,
ra d ial saa aprox imati\? ; des
partea centrală e mai subţire ca partea mai
"eci nă a n aste rei .
'
Deformări, fie dela început, fie d i n cauza
tasărilor saa a unor refaceri, sant dese.
Pendenti\?ii sant construiţi, de obicei, ca
cărămizi aşezate ca faţa lor \?ăzat� în rânduri
orizon tale (după m etoda obişnuită bizantină) ,
a\?ând înclinaţia necesară după curbură. In
două cazuri însă, î n pronaosul d e la Po ..
păaţi ş i în acela dela Sf. Gheorghe d i n
Hârlăa, s e \? ă d rândurile de cărămizi \?er­
ticale ; s'ar pu tea să fie aici o i n fluenţă
occidentală.
Cam însă, din cauza tencoielilor, cazurile
unde patern \?edea a pareliajol cărămizii sant
rare, e grea de tras o concluzie d in puţinul
ce se \?ede, dar, în orice caz, se poate de­
duce că la zidirea acestor părţi caracteristice
ale bol tiri lor tot mâna bizantina a fost pre..
inp.org.ro
ŞTEFAN CEL MARE 239
pondere ntă, chiar dacă au lu crat amestec aţ
zidari d i n d iferite scoli. La Popăati . în
' '
această boltă a pronaosala i există, -- pre cum
am arătat la descrierea bisericei - ner\?ore
de caracter gotic care sant făcute de rără...
mizi (\?ezi fig. 53) pe când la bolţile clopot..
n iţei de la Bălineşti ner\?arele gotice sant d e
piatră frumos c ioplită, ear amplatora e d e
cărămizi cam neregulat aşezate (\?ezi fig. 200)
In pendenti\?ii cei m ari ai naosalai ( n ici ..
o dată în pronaos) şi câte o dată în rândal
superior, deasupra arcarilor piezise, sant
'
aşezate oale de rezonanţă, care apar spre
interior ca n işte găurele m ici ca bazele ce\?a
aparente. Corpul oalei e înecat în zidărie.
Desemna! alăturat arată oalele ce se găsesc
acuma ; e d i n m uzeul d i n Sa cea\?a.
Numărul acestor oale e prea m ic ca să pre...
supunem că scopul lor era de a reduce grea..
tatea pendenti\?ilor, d e altmi ntrelea totdeauna
mici. Rol al lor, ca în malle alte ţări, (în
Rusia , într' alte) pare bine să fie acela d e
a întări sunetele, cea ce expl i că de ce se
găsesc în naos si no în pronaos.
'
Dacă ziduri le b isericei propria z isă sant
d e p iatră brută fără cărămidă saa ea foarte
puţină, turlele d i n contra sant d e cărămidă.
Baza cea de jos - cea pătrată - este câte
o dată de p iatră ; -Ja Sf. Il ie e de sigă. Cele..
i'alte sant de cărămidă, Iaera ce este de
altm in trelea firesc din cauza subţirimei z i�
dăriei impusă d e nc\?o ia de a m icşora cât
se poate greutatea ce apasă pe arcurile na ...
osului.
Grosimea zi darilor în raport ca lărgi mea
si ca înălţimea bisericei e considerabilă. l\sa
' '
banioară :
240 COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

La Reaseni 1 , 6 0 m . pentru 6 , 0 0 m. lăţime, zaltă în mod e\?ident din formele ce le aa pe

şi 5,5o m. înălţime, socotită 1 11 naşterea tablourile \?Oti\?e, cât şi d i n moda! cam zi­
arcari lor mari. darile se termin în partea lor superioară.
l\rbora 1 ,55 m. p ...tra 5 , 7 0 lăţ. şi 4,20 înăl. l\m \?ăzat că la anele biserici, în rândal
Dobro\?ăţ 1 , 5 5 " 5,80 ,, 6,00 , .de oeniţe mari, se gasesc ră saflătoare. l\ceste
Pătrăaţi 1 , 0 0 " 4,50 " 4,00 " răsaflător i apar în faţada ea n işte g ătari de
Voroneţ 1 , 2 0 " 5,30 ,, 4, 1 5 " oale de diametru m ic, cinei până la zece
.M.ilişăaţi 1 , 25 ,, 5 ,5 0 " 5,00 , ,centimetri (ex. Războeni, Volo\?ăţ, \?ezi fig. 1 8 9)
St. Ilie 1 ,oo " 5, 2 0 " 5, 1 5 " Na aa, bine înţeles. n i ci an scop decorati\?
Tazlăa 1 ,40 " 5,50 " 6,85 " ci ser\?esc namai pentra aerisirea podalui
Hârlăa 1 , 1 5 " 5,70 " 6 ,00 " deasupra boltelor .
Neamţ 1 ,50 . • 6, 3 0 , . 6,65 " Despre trepte na e n imic special de spas.
l\jang deci la o grosime mai mare de cât Sant, bine rnţeles, totdeauna de p iatră mai malt
sfertul lărgimei bisericei şi mai mare ca sfer� saa mai paţin bine ciopl ite, atât cele de la
tal înălţi mei arcorilor mari la naşterea lor. i ntrare cât şi cele i nterioare, căci , precam
* am \?ăzat, de obicei pardoseala oferă d iferenţe
* *
de n i\?el , na namai la altar dar câte o dată
Tencaelile i nterioare sant făcate d e \?ar si în interiorul bisericei.
'
alb amestecat, ca şi mortarul zidăriei, ca că...
Pardoseala trebae să fi fost mai totdeaana

�- ­
rămidă pisată şi câte o
de lespezi de piatră, dar n'ar fi exclas ca
dată pietricele. Nisip
să fi fost câte o dată de dale de pământ ars
propria z is n a se găse�
şi smălţait. .M.a i găs i m azi în altar la Sf. Ilie
l
ste. Straturile d estinate
dale rombiee la fel ca acele care împodobesc
� fi zagră\?ite sant de taria
[
pe d i n nfară. In altaral biseri ce i dela
·

\?ar alb . ca ce\?a călţi

Popăaţi sant dale de pământ cam de aeeiaş
1
tocate. Jadeeând d apă
omogenitatea acestor formă. S'aa găsit şi în ruinele cetăţei dela
1 mortare, se \?ede că Sacea\?a, fără a se ştie însă data lor.
\?arai a fost stins ca *
maltă îngrij ire, cea ce * *

n'a fost totdeauna ca....

Fig. 408, O oaUI. de zal în \?eaearile armă.... Ca această analiză a materialelor de con ...
rezonanţ11, gllsit11 în rai� toare, stracţie întrebuinţate şi a modelalui cam ereaa
nele cetăţei Sace\)ei Despre materialele pase în Iaera, am terminat stadial bisericelor
de în\?elire am \?orbit propria z ise. 1"\ai rămân însă anele lacrăr i
când am d iscutat c hestiunea formei aco .... accesori, care sant prea intim l egate ca a r....
perişalai. Namai e, deci, ne\?oe să re\?enim. h itectura clădirei pentru a le palea lăsa la
Vom adăoga namai că şarpanta care sa.. o parte . E \?Orbă de morminte şi de zugră\?eală
ponrtă în\?ălitorile era de lemn, preeam re .... în prima! rând .

inp.org.ro
 Cf\PITOLUL VI

M O R M IN T E L E
.M.ormintele se găsesc aşezate de regulă Ştefan cel .M.are a a"at grija să aşeze p ietre
In pronaosul bisericeL de mormânt ş i în aite b iserici de cât cele
Lespedea acoperitoare e saa la nh?elal par... zidite de dânsal şi anume pe şapte gropi ale
doselii sau Ia o m i că înălţime. Sant simple rudelor saa înaintaşilor lai, în "echia bisericlî
dale intre 1 , 3 2 m. ş i t , 8 3 m. lungime, 0 , 4 2 la de la Rădăaţi ; la Bistrfţa a aşezat p iatra pe
0, 8 1 m. lăţime şi 1 0-2 � cm . grosime. Forma mormântal Doamnei l\na a lai l\lexandru cel
lor e dreptcmghialară, sau mai lată spre cap. ban, la Probota p ietrele lai Petra fiul "bă ...
Jar împrejur, pe o bandă, cam de 5 · 1 o trânalai Ştefan Vodă" şi aceea a mamei sale
centimetri lăţime, este săpată inscripţia care O ltea, ear la mănăstirea Neamţalai aceea de
pomeneşte mortal. La mijloc "edem o împo ... pe mormântal lai Ştefan, fial lai 1\lexandra cel

Fig. 409. Potna, 1'\ormântol Joi Ştefan cel 1'\are

dobire aproape totdeauna cu moti"e "egetale. Ban, precu m şi aceea a pârcălabalai de

Prin excepţie, pe mormântal fiilor l a i Ştefan
cel .M.are, Bogdan şi Petre, la Patna, s'a săpat
o stemă ca an coif d espre care am mai "orbit.
("ezi fig. în anexa).
Nici odată na găsi m reprezentarea mortalai,
cam se obişnuia în ţările occidentale (şi în
Polonia şi în 1\rdeal).
.M.aterialal întrebuinţat a fost marmora, pia ...
tra calcară saa mai în general gresia.
Neamţ, .M.icota.
Pe p iatra lai Bogdan cel d'ânteia, la Ră ...
dăaţi la sfârşitul i nscripţiei, meşterul 'şi a pas
numel e : " .M.istr lan " . Dnii N. Iorga şi Kozak
presupun, bazaţi pe consideraţiani de fone­
tică, că acest meşter era ceh, şi Dna Kozak
· pane "enirea lai în ţară în legătură ca sa...
sirea Hasiţilor .
In orice caz, ornamentaţia acestor p ietre
31

inp.org.ro
242 COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

are an caracter occidental . E adă\?ărat că mo­
ti\:>ele întrebuinţate mai la toate morminte,
aceste larg i frunze stilizate, si metric ordonate
şi ca degante \?O lnte, sant la început de origină
c:anosc:ători ai artei e\?alai media, n ... nal Louis
Brehier, într'o carte recentă : 1).
" Inrîarirea artei arabe, puternic: s imţită
în ti mpa! şi dapă cearta pentrn icoane, a d os
la adoptarea unor tecnici no i de un ca ...
racter mai paţin plastic. Scalptorii au
căutat să reprodac:ă pe marmoră ş i pe
piatră stofele preţioase şi desenari le de
gaitan, an imale afrontate , pal mete stiti ..
zale . . . Stofele arabe aa ser\?it d rept
model"
In ţările apusene şi ale Europei cen ..
trale ornamentaţia figurata a jac:at ş i ea
an mare rol si '
a îm:>ins pe cea \?egetală.
fljans în f\ol do\?a ortodoxă, meşte..
rai na putea, fireşte, să execute dale
de mormânt ca reprezentări umane ; a
aplicat deci moti\?e\e decorati\?e ce i eraa
canosc:ate si modul c:am S(] nt executate
arată c:ă I � n era c:a desă\?ârş ire stăpân
Pe dalta sa si '
într'ade\?ăr an mester'

mare.
Săpatal slo\?elor şi al ornamentelor e
net, franc: ; d apă datină, slo\?ele sant în
relief, fundal fiind săpat ; ornamentele
snnt de asemenea în relief, dar plate,
si' aproape fără modelare.
La mai multe d in aceste p ietre, în
afară de rândal de slo\?e al însc:ripţiei
funerare, mai este o bandă ornamentată
care ne înfăţişează ana din aceste îm ...
pletitari aşa de respândite mai târziu la
Fig. 4 1 0. Patna, Groapa l'lariei de !'langop ; jos lespedea
noi şi în Orient, de ande, de sigar, ne aa
Voe\10Zilor Bogdan şi Petra \?enit, fie prin calea manasc:riptelor fie
prin i m i tarea ornamentaţiei otomane.
orientală, - (găsi m _ an ele aproape la fel ca Or, este de obser\?at c:ă această făsie '
este
cele dela Rădăaţi, în formă de c henar împre.. executată într'un mod mult mai paţin abil c:·a
jnral e\?anghelistalai f\arca în e\?angel ia d in panoal central. S'ar credea, la prim a \?edere
1 4 29 de la · mănăstirea Neamţului ) - dar erau c:ă este făcată de o altă mână, lac:ral, însă,
de malt încetăţenite în arta roman ică şi aa de­ c:e ar fi grea de adm is. Trebue deci presapas
\?enit unele d in moti\?ele e i cele mai caracte· c:ă această ornamentaţie răsăritană a fost c:e rată
risti ce. meşteralai, dar, ea fiind pentru d ânsal c:e\?a
1\lte, ca d e pildă piatra lai Ştdan · cel noa şi în afară de tec: nic:a sa , n'a patat s'o
f\are, însuşi sant m a i e\?o laate, de an caracter execute aşa de perfe ct c:a ornamentele c:e.. i
goti�. în care totuşi se pot aşor d isti nge ele .. erau obisnuite. '
mentele pri mordiale răsări tene. Făcat'a meşterul lan toate pietrele de
1\ceste moti\?e săpate sant laate d upă mo .. aceiaşi factura c:e le găsim în wemea domniei
t i\?ele stofelor orientale ale căror somptaozitate lai Ştefan ? N imic: na s'ar opane. Primele
a fost totdeauna foarte admirată de Occidenta l i p ietre de la Rădăaţi sant săpate la 1 47 9 .
cari l e a a întrebuinţat î n d i fe rite feluri în In doi saa trei a n i le a săpat toate şapte.
ornamentica scalptarală a b iseric:elor lor . La Patna lespedea m itropoli tala i Teoc:tist e
Na numai în apas dar s i în răsărit a fost d in 1 478. !\ceea foarte frumoasă a f\ariei
aplicat acest pri!?. ci p ia. '
Iată ce spune anal d i ntre cei mai bani 1 ) . L. Breh ier, 1'1\rt Byzantin pag. 1 z g

inp.org.ro
 BISERI CILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

d in 1"\.angop, d i n 1 47 7 , e de an stil foarte ţinut In partea ceal'altă de două coloane.

d iferit : o stofă orientală executată în gustul E de o p iatră albă mai moale. Profilele ca�
occidental. Nu ştim in ce an a fost pregătită pitelelor sant aproape la fel ca la c hi\?otul lai
Piatra l a i Stefan insusi, dar a fost după
, ' Ştefan cel 1"\are.
1 492. In pronaos, un alt chi\?ot, tot ·pe două co­
Lespedea lai Bogdan cel Orb, d i n 1 5 1 9, şi loane şi care poartă armele ţărei, acoperă
a surorei lai f\aria, din 1 5 1 8 , sant de acelaş morm intele lai Bogdan cel Orb ş i lespedea
stil. suror" e i sale 1"\.·a ria. In fine an ·al · pafralea
Piatra 1"\.ariei, cea d'ântei suţie a lai Petra chi\?ot, mai recent, e aşezat peste groapa 1"\ari e i
Rareş, de la 1 5 2 9 , este o copie mai orien ... l a i Rareş ş i a l u i Ştefăniţă Vodă.
tal izată a p ietrei lui Ştefan cel 1'\are.
Lespe dea Oltei, mama lai Ştefan cel 1"\.are , La 1\rbora, piatra de mormânt fără inscri p�
executată tot in stilul celor de la Rădăaţi, ţie a lai Luca Arbore, este acoperită'- de un
dar ca o margină mai lată de îm p letituri, frumos c hi\?Ot cu bogate săpături gotice ; se
arată data de 1 46 5 ca anal morţei ei, dar \?ăd şi două pajure săpate în partea sape�
nu ştim la ce dată a fost să pată piatra. r ioară precum şi o inscripţie. (\?ezi figura).
Deci între 1 4 78 ş i 1 5 1 9 , timp de patru Fundul e zugrăiJit cu o fres<.;ă reprezintând
zeci de ani, \?edem acelaş stil ş i
cam aceasi mână la toate aceste
,
lespezi de mormînt. 1"\. e ş t e r a l
lan, artist deja desă\?ârşit la pri�
mele lui lucrări, ar fi lucrat deci
până la \?r'o 6 5 - 7 0 ani. Lucrul
e perfect posibil dar am putea tot
aşa de bine presupune că a format
un ele\? şi că cele din armă d in
aceste pietre sant de acest din
armă, ma i ca seamă că putem \?e..
dea în pietrele mai recente o oare
care fantezie.
I n ori ce caz, cam în această
\?reme, această mână d ispare, căci
sub Rareş se găseşte o altă factură
s i o allă ornamentică, (afară de
'
foarte rare excepţiani.)

1"\.orm intele sunt aşezate lângă

pereţi şi des adăpostite fie de o
adânci tură in forma de n işă, mai
rar dr an chi\?ot, saa de cele două
de o dată, 1\ceste chi\?ote (balda...
chine), le găsim în această \?reme
numai la Putna şi la 1\rbore .
La Patna, chi\?otal lai Ştefan cel
1"\.are e acuma desfăcut (bucăţile
sunt în exonartex) şi înlocuit prin ...
tr'an fel de d u lap de sticl ă . E de
marmoră albă şi destul de simplă
Fig. 4 1 1 . I\rbora, Chi\1otol mormântolui lai Lucil Arbore
ca formă. Sant stâlp i subţiri de
secţiune octogonală, care susţin a...
coperimental boltit, prin capitele ca an profil Luca Arbore ca fami l ia sa prezintând biserica,
gotic. · ctitoria sa, Domnului Isus, aşa cam e şi pe
Pe mormântal 1"\.ariei d i n 1"\.angop este an tabloul \?Oti\?.
ch i\Jot răzămat de perete într'o parte ş i sas.. 1\ceste acoperi mente de - mormânt repre�

inp.org.ro
244 COMI SI UNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

zintă de sigar o înrâarire occidentală. 1\se ...
menea baldachine se \Jăd foarte des tn Qc ....
ciden t, în \Jeacarile al XlV-lea şi XV-lea, şi e
destal să ne amintim acele care acoperă la Wawel
d in Craco\Jia mormintele regilor Poloniei, Intre
altele acel al la i Cazimir IV.. lea Jagielo, con ...
1\ceastă com paraţie ca m onamente contim­
porane, precam şi frăsătarile gotice obser\Jate,
ne fac să credem aatenticităţei chi\Jotdor de la
Patna, cel paţ i n anora d intre ele. Recon ..
stracţia biserice i In \Jeacal al XVII-lea şi al
xvm leo e ra de natară a lăsa an dabia în
..

timporanal lai Ş tefan cel t\.are, mort în 1 492. a(:eastă pri\Jinţă.

fig . . 4 1 2 . Pătrăuţl, Tabloul \?Oti\?

inp.org.ro
 Cl\PITOLUL VII
Z U G R Ă V E A L A
Interiorul biseririlor d i n \?remea lai Ştefem
cel !'\are trebaea să fie in între-gime zagră\?it.
Era eomplectarea necesară şi firească a la ­
erărilor, podoabă ş i în\?ăţătară.
!'\ai malte d intre ele ne�aa par\?enit ea
această îmbrăcăm inte datând d i n \?remea zi..
d irei saa d i n \?remari apropiate.
Iată, în ordinea cronologică, cele care aa
încă acamo picturi :
Dolheşti , Pătrăaţi, .l"\ilişăaţi (Bădăaţi 1), Sf.
Ilie, Voroneţ, Sf. Gheorghe d i n Hârlăa, Bă ..
linesti, Sf. Nicolae d i n Dorohoi, Popăaţi,
1"\ă �ăstirea Neamţului, l\rbora, Dobro\?ăţ - la
care se poate adăoga şi paraclisal tarnalai
de la B istriţa. - !'\ai sant eâte\?a resturi
de la Sf. N icolae d i n Iaşi ee se · păstreoză lâ
Sf. Gheorghe d i n Iaşi.
Pentra a patea data, ea oarecare a pro'"'
ximatie, aceste freseari, nu a\?em decât eâte\?a
panete de reper.
Pronaosul de la Voroneţ este zagră\?it saa
terminat, la 1 550 de către 1"\itropolital re ...
ofan, aşa cam arată inscripţia zagră\?ită d ea�
sapra aşei naosalai : "l\cest priprat l'a îm ...
framaseţat şi aurit Teofan, arhiepiscopul .1''\<:> 1 -
do\?ei în anal 7058, !ana Iunie 2 1 : \?eşniea
lai pomenire."
Exonartexul a fost adăogat şi zagră\?it
preeam şi exteriorul bi!Kricei prin îngrijirile
mitropolitalai Grigore Roşea în anal 1 5 47,
cam arată o altă i n scripţie.
,,Prin \?rerea Tatălui, ş i ajutorul fialai şi
să\?ârşirea Sfântului Dah şi prin trada ro ...
balai lai Dumnezeu Kir Grigore l"\itro...
politai toatei ţăr i moldo\?eneşti s'a adăogat
şi s'a început şi s' d construit şi s'a să\?ârşit
acest m ic priprat şi s'a zagră\?it în jaral
toatei biserici pentra safletal sea în zilele
b lagocesti\?alai Ion Iliaş Voe\?od, şi ale ma..
1) Distrusă in oltimol război, dar din fericire sta ..
diată inainte.
inp.org.ro
mei sale Elena în anal 7055 ( 1 5 47 luna
=
Septembrie 1 4 1)''
Zagră\?eala d i n naos este e\?ident mai \?eche
ea aceea a pronaosalai. Dacă s'ar fi făeat
în acelas timp, acest Iaera s'ar fi t�rătat în
inseripţi � ; asemenea dacă s'ar fi fă cat de
Grigore Roşea ; şi în caza! în care s'a� fi fă cat
între aceste doaă date, de altmintrelea aşa
de apropiate, s'ar fi arătat printr'o altă in ...
seripţie. Este deci e\?ident că după termi narea
pronaosalai şi a lucrărilor poruncite de mi ..
t ropolital Roşea, b iserica era compleet zagră..
\? ită ; n ici n'ar fi procedat la p ictura exterioară
dacă ar fi . rămas naosal nezagră\?it - O
refacere d eci na ar fi patat \?eni decât dapă
an sir destul de lung de ani. !'\ai târz ia
' ·
însă na se poate admite, căci şi stilul pietarei şi
i conografia s'aa schimbat, deosebinda-se deja
bine p icturile d i n a doaa jămătate a \?ea...
calai al XVI�lea.
De almintrelea, frescarile naosalui sant pe
primul strat de ten cuială.
Profesoral Podlaeha, care a studiat ea amă...
nunta! picturile marale 2 con..
' d i n Baeo\?ina ),
sideră fără îndoială zagră\?eala ' naosalai ea
mai \?eehe, atât d in puncta! d e \?edere al
picturii cât si al i conografiei, si o datează de
la zidirea b isericei 3). Le er� de cele mai
\?eehi împreună ea cele de la Sf. I lie, şi
în oare care măsură si ca cele de la Bă�
dăaţi. )
•
'
fresearile d e la Dobro\?ăţ, cel puţin cele d i n
naos, sant datate p r i n i nscri pţia ee s e găseşte
1) Kozak. Inschriften aos der Boko"inr .
2) V. Podlacha. f\alowidla Scienne w cerkwiach
Bokowiny şi alte stadii.
') P.olletin de la Societe polonaise poor l'a"ancement
des sciences 1 9 1 2 . pag. 46.
4) Id. Das hl. f\bendmahl in den Wandgemii.lden der
Kirchen der Boko"ina. - Konstgeschichtllches lahrboch
der. K . K . Central Kom mission. 1 9 1 o pag. 1 4 8.
246 COMI S I UNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

Fig. 4 1 3. Pătrăaţi , Si�ţii Constantin şi Elena

Fig. 4 1 4. Pătrllaţi, Picturi în pronaos

inp.org.ro
BI SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE , 247

<Il
o
<J
c

inp.org.ro
248 COMISI UNEA MONUMENTELOR I STORICE

Fig. 4 1 7 . Sf. I li e Tablool

, tlOti\?

Fig. 4 1 8 . Sf. Ilie, Tabloul 1.1otiv

inp.org.ro
 B I SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 249

Fig. 4 1 9. Sf. Ilie, Picturi în naos

fig. 420, .1'\lllşlluţi, Cozne!e Sfintului Procopiu (după Podlacho)

inp.org.ro
21i0 COMISIUNEA MONUMENTELOR I STORICE

pe tabloul \?Oti\?, - pe prima! strat de za� necesitate pentru cele ale cultului. Ş i aceasta
gră\?el i : mai ca seamă ca Voroneţal care pare a fi
" Blagocesti­ fost una d in mănăstirile sale de pr�d i lecţie.
\?ul şi de Chri­ Credem deci a nu gresi, spunând ca frescurile
'
stos iabitorcJ I !o naosalui d in Voroneţ, cele de la ./"\.ilişăaţi,
Petru Voe\?od, de la Sf. Ilie, sunt din wemea lui Ştefan cel
prin mila la i 1"\are, precum ş i cele care \?Or prezi nta ca ...
Dumnezeu, gos.. ractere asemănătoare ca i conografie, ca !lru­
podar al !ărei pare ornamentată şi ca factură picturală.
mo ld O \? e n e ş t i, I n acest rând \?Om pune frescurile de cu-
fiul bătrânalai
Ştefan Voe\?od ,
a zagră\?it şi în­
frumuseţat acest
hram în numele
coborârei sfân·
tula i Dah - la
mănăstirea d i n
DobrO\Jăţ anal .
703 . luna
. .

. . . '' Lipseşte
cifra unităţilor ;
de oarece, însă,
Petra Rareş s'a
urcat pe tron
la 1 5 27, zugră­
\?eala a fost exe ..
c o t a t ă între
1 5 2 7 si 1 5 3 1 .
'
Or a c e s t e
f r e s c a r i pre­
z i ntă deja mai
m u ltă asămă�
n are ca ce \?Om
găsi la Probota,
Fig. 42 t . f'\ilişăoţi (dnpă Podlacha)
de p ildă, şi în
exonartexul din Voroneţ. l\ce eaş obser\?aţie
se poate face şi în pri\?inţa frescarilor de la
./"\.oldo\?iţa, executate în 1 537, dar într'ade\?ăr,
foarte probabil retaşate, dacă nu repietate,
peste stratul cel \?echiu (cel puţin în parte).
Si cu cât \?om înainta în timp, cu atât
,
sti lul ş i iconografi a se \?Or modifi ca.
l\ceasta este deci un nou argument pentru
a socoti frescurile naosului din Voroneţ şi cele
asemănătoare ca mai \?echi şi dacă nu din
\?remea lui Ştefan, cel puţin d in anii care au
urmat i med iat moartea lai.
Iar dacă ne gândim la rî\?na cu care s'a
îngrijit de ridicarea b isericilor şi de grija
Fig. 422. Voroneţ, Parte din tabloul �>oti�>
lui e\?identă pentru aceste lăcaşuri, \?Om găsi (după o copie)
ca neputinţă să fie lăsat atâta ti mp bisericile
lai goale şi l ipsite de această podoabă, nu na� rând descoperite la Dolheşti, cele de la Băli­
mai desă\?ârşirea firească a lucrului, dar şi o nesli, de la Sf. Nicolae d in Dorohoi, de la Sf.

inp.org.ro
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 25 1

fig. 42�. Dnlhe�tl, Peretele I.'Oiil.'

inp.org.ro
2!l2 l:OMÎSIUNEA M ONUM ENTf:LOR ISTORIC�

Fig, 4 2 4. Sf. Nicolae , Dorohoi, Pictori în naos

f i g, 4 2 5 , Băline�ti, Picturi în r. 1:1 o s ( do p!i Bol , Corn . 1'\on. Ist.)

inp.org.ro
 BI SERI CiLE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2b3

Gheorghe d i n Hârlău. 1\rbora, paraclisal Bi ... 1 54 1 1). Este prima pictură? saa mai curând
striţei ş i Popăuţi, par a _îi de o epocă mai o reînoire ; mai ca seamă că si Arbora ca si
·
recentă. alte , precam \?Om \?edea mai d � parte, prezin tă

'"
o
10
c
o
&

·. Precum am \?ăzat, Dobro\?ăţal a fost za... arme de reparaţii. Pătrăaţi - de o frumoasă

gră\?it între 1 52 7 si 1 53 1 . - La 1\rbora o in ...
cripţie găsită re � ent arată o zagră\?ire la ' ) V. Grecu, în Byzantion I.

inp.org.ro
�
u

�
f-1
�
0::
o
....l

inp.org.ro
ffi
�
;::J
z
o
�

�
z
;::J
V)
-

@
u

Fig. 4 2 7 . Sf. GheorQh(! din li ârl�u , Sfân ta V!lrl.lara şi Sfânta .1\lexandra Fi cy . 428. SI. Gheorghe din Hârl�u, S!-ta Teodora
""
•<":> şi o a l t� sfânt�
�
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 255

factură pare însă a fi zagră\Jit mai în armă. stratul de tencuială zagră\Jită, în unele părţi
E de obser\Jat ca i nscripţiile sant pe greceşti ale bisericei, se g 3seşte an alt strat nezagră�Jit
ceeace ne ar tri mite în \Jeacal al XVH...lea . clar pe care s'aa i mitat cără m iz i de forma'.
(Sant i ndicii că sub actdalal tablou 'JOti\J mare, roşie, galbene, \Jerzi. l\celaş Iaera se
există o altă zugră�Jeală.) \Jede la. Bălinqti, la. Pupăaţi, la Ta.zlăa ; în
Sf. Ni colae din Iasi a fost repictat ca ocazi:t're- această d i n armă b iserică na se regăseşte
, .

C/J
-

Cl
Le

facerei şi mărirei clădirei în \Jeacal al XVII-lea,
de către l\nton Vodă Raset. Biserica mă ..
riăstird Neamţului a fost zagră\?ită îo anal
1 830. Este însă foarte probabil că sabiectelc
\?echii aa fost respectate.
Este de obser\Jat aici că la. Sf . Ilie sab
deasupra nici o altă zagră\Jeală de dH aceea
făcată în \Jeacal al XIX.... Jea. E deci probabil
că se făcea. această zogră\?eală, cfmd biserica
nu era pictată, ca să na ră mâ.e zidurile goale
până Ia terminarea frescarilor.
1"\alte grafite se găsesc pe aceste zagră\Jeli

inp.org.ro
256 COMI�IUNEA MONUMENTELOR I STORICE

dar na ne p_ot ser\J i mult în pri\Jinţa datărei na. prezintă deplină siguranţă, ce n'ar putea
lor, căci cele mai \Jech i ce le găsim sant rezulta de cât d in aflarea onor docomente,
relali\J recente, (sfârş i... dar totuşi , sant destule elemente ca să ne
tol \Jeacalai al XVI-lea- · patern face o con\Jingere şi na credem ca stadii le
\Jeacal al X VII-lc.-a. \Ji itoare să ajungă la rezultate foarte d iferite.
Este de altmintreleu Este de notat ca unele d i n aceste p ictori
de presupus că, în \Jre-
mea când zagră\Jelile
erao mai noai şi bise ....
ricile bine îngrijite, nn
îndrăsnea Jamea să 'se
iscălească pe pereţi.
Chiar s i acuma \Jan....
'

dali i moderni îşi p_an

numele pe monumen­
tele \Jechi, dar în bise ...
ricile noi, proaspăt pic�
tate, p icturile sant res­
pectate. Dealtmi ntrelea
prin \Jeacol al · XVI-lea
nomărol persoanelor cu
destulă carte ca să ştie
să.... si i scălească numele
'

Fig. 43 r. 1\rbora,
era de sigur foarte re- Fig. 432. 1\rbora, Pictară în chi l?ot.
SY-ta l'\arina dos si limitat mai mult
' .

la preoţi. aceasta na împiedică stodierea pictorilor şi

Este e\Jident că metoda noastră de datare, sant retoşate, m a i ca seamă fondurile, dar

Fig. 433. 1\rbora, Tabloal I?Otil?

inp.org.ro
 ta
(/)
-
t:1
�
(")
r:
l:rl
r­
r::
inp.org.ro

-
�
o-j
l:rl
'"Tt
�
(")
�

�
l:rl

"'

NI
fig. 435. Sf. Gheorghe din Suceal:la, Sfinţii Hist or şi Hicetas
"'

Fi g . 454. Sf. Gheorghe din Suceal:lll, Un ctitor (Bogdan cel Orb,?) O•

....
258 COMISIUNEA MON UMENTELOR ISTORICE

fig. 436. S!. Gheorghe din Suceal1ll, Sf�ţii Teodori Tiron şi Stratilat•

Fig. 43 7. Dobro11ăţ, Tabloul 110ti\?

inp.org.ro
 B I SERICILE LU I ŞTEFAN CEt MARE
aprecierea calităţei lor, mai cu seamă că
spă larea lor e d i n cele mai uşoare.
Precum am arătat, când am \?Orbit de fa�
ţade şi de materialele aparente ce le împo�
dobesc, exterioru l na era zugră\?it în \?remea
lui Ştefan cel 1"\are şi această modă nu a în�
ce pat decât su b Pdra Rareş. - (ar fi însă po�
sibil Câ Sf. Gheorghe d i n Sucea\?a să fi fost
pictată de la început ş i în afară.)
De asemenea nu a\?em n i ci o i ndicatie ca
ocni ţele să fi fost zugră\?ite.
In cele ce \?or arma, nu am de gând să
\?Orbesc de icono�rafie. l\ceasta nu mai face
parte d in arh itectura clădirei, ţine de an alt
d omeniu ce'! las altora mai competenţi .
Voi \?Orbi de pictură în ceeace pri\?cste '
partea ei decorati\?ă 1) .
Partea inferioară a pereţilor este împodobită
ea d raper i i le cunoscute deasupra cărora se
găsesc două rânduri de pătrate împărţite în
trianghiari pri n diagonale. Sunt colorate In
roşu , galberr, \?erde; reprezintă an placaj ş i
san t probabil o amintire a căptaselilor de
' pereţii într ' o biblie, într'o carte de în\?ăţătară
marmoră ale biseric ilor bizanti ne d in epocile
de înflorire. La Pătrăuti, san t chiar i mitatii
'
de p lăci de marmoră ş l de porfir.
Deasu pra acestui lambria, încep rândurile
de sfinţi şi de scene reiigioase în ordinea
cerută de <:alt şi de erm inie; totuşi grija de a
le grupa într'un mod ornamental este e\?identă.
l\stfel în naos, \?edem spaţial limitat de cele
două cercuri concentrice deasupra ferestrelor
şi sub areal cel mare, um plut ca o serie de
medalioane care se adaptează curbarei; spa�
ţiarile d intre ele sant împodobite ca ornamente
Fig. 4 3 8. Popăaţi, ornament
\?egetale. De asemenea şi pe i ntradosul arcurilor
regăsi m aceste medalioane. - Sant legate unele
de altele prin î m p letituri care lasă, de obicei,
') 1\ se vedea şi figurile 2, 5 , 2 1 , 30, 3 3 , 3 5 , 40,
6 7, 68, 1 49, 1 5 0, 1 54, 1 5 5 , 1 7 5, 1 7 6, 1 8 1 , 2 6 5 ,
266, 2 6 7, 2 69.
259
câte an cerc mic tntre cele mari in care· sant
zagră\?ite capete de sfinţi.
Se \?ede şi îngrij ire în rândairea subiectelor
pe zidari aşa ca să se potri\?ească pe cât se
poate ca spaţiarile l ibere fără a strica efec�
tol l iniilor. l\ceastă grijă dispare m a i târziu.
Diferitele personaje si scene sunt si' mai
mari, pc când în \?rem � a lui Rareş ele de\?in
'
Fig. 4 39. Voroneţ, ornament
mai m ici şi tind a acoperi zidurile de o reţea
.
de dreptanghiGri mai mărunte. Grija decorati\?ă ,
în general, scade atancea şi face loc grijei de a
pune pe zid tot ce cerc coltul, transformând
rel igioasă saa o \?iaţă a sfinţilor ilustrată.
Rândurile de sfinţi sant separate prin făş i i
ornamentale. l\ceastă î mpodobire c a m oti\?e,
de origină orientală foarte \?eche, se regăseşte
m a i în toate bisericile noastre ş i chiar după
Ştefan cel l"\are. - · Ornamente aproape la fel se
regăsesc între altele şi la l"\istra, (la 1"\itropolie,
la paraclisul Sf. Ioan, la B i-ontochion). ) �
Este de obser\?at, ca tot caracterul oriental
(adi că în cazul nostru - bizantin), al acestor
ornamente, că unele se regăsesc şi in m o�
nnmentele romanice d in Occident, cea ce nu
e de m irare, a\?ând în \?edere că ornamentica
romanică a a\?at multe iz\?oare comune ca
aceea bizant i nă, de l a care s'a şi inspirat
d i rect. f\lte ornamente îşi găsesc asemănătoare
în manascripte.
Un fel de ornament pictat, însă, ar putea
să fie pătruns priri inrâorirea apuseană. Sant
aceste rinsoari de frunze l ate stilizate, care
se asemănă m u lt ca acele de pe morm intele
ce le am studiat. Precum am arătat, aceste
moti\?e orientale s'aa încetăţenit în apus în
\?remea romanică s' i înrâarirei acestei arte
am atribuit prezenţa lor pe lespezile sepulcrale.
Le găsim de obicei la firidele m i c i , fie
înăuntru lor fie în timpanele arca lai, asemenea
2) Ci . l'\.illet . - l'\.istra.
inp.org.ro
260 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fi g. 440. Sf. Gheorghe din Sacea\?a, Sfinţi militari

Fig. 44 1. Sf. Gheorghe din Sacea\?a, Sfinţi militari

inp.org.ro
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 261

Fir. 442. Pârâclisnl tnrnnl â i Bistriţei

inp.org.ro
2fl2 COM I SIUN-eA MONUMENTELOR I STORI CE
în timpa nele onor aşi ; n u le \?edem decât foarte
rar formând frize continue ca celel'alte
ornamente (\?ezi fig. 4 4 .5 ş i fig. 4 1 3 la stânga).
De oare ce, însă, aceste ornamente se
regăsesc şi în alte ţăr i b izantine, aşa boM
nioară la 1'\istra şi chiar la biserica domnească
d in Cartea de 1\rgeş pn::com ş i în manos�
criptele noastre, n'ar fi moti\?e pentru a le
atri bui nl a i curând i n flm:ntei occi dentale decât
'
acelei bizantine .
Fig . 4 4 3. Ornamente din b i sericile d e l a t\istra (dnpli G. t\illet)
Una d i n părţile cele mai interesante ale
acestor frescori este peretele \?Oti\? care ne
înfăţişează ctitorul <' U fami lia sa, prezentând
Domnului Isus sau 1'\aicei lai biserica prin
mijlocirea sfântului cai e ded icată.
1\ceste pictori, despre care a.m mai \?Orbit ,
când am discutat forma acoperişaloi, sarit
d in cele mai preţioase, no numai pentru
lamina c e o aruncă în pri\?inţa formei pri ....
m iti\?e a monamentolai , mai totdeanna destal
inp.org.ro
de exact reprezentat, dar sant s' i documente
în pri\?inţa costamalai şi a por tretelor per ...
sonajelor reprezentate. Este ade\?ărat că, d i n
acest punct de \?edere, poate s ă existe o
oare care îr doială la o parte d i n ele. Se
·
poate obser\Ja că unele figuri au fost scoase,
urmând de obiceia contorul obrazulu i , s i
refăcate tot c a fresc. L a l\rbora tot tablo � l
\?Oti\? e refăcat pe o altă tencu ială , · afară d e
sfinţi i ş i de Christos, p e când l a a l doilea
tablou ce se găseşte în chi\?otal d in pronaos,
numai figurile sunt refăcote - afară de ale
copiilor.
Intr'alte părţi, onele chipuri de sfinţi sunt
reînoite în acest fel ; asa la Dorohoi , unde
,
figura !,ai .Ştefan e nomai în parte reparată,
sunt sfinţi tare au capul întreg refăcot.
Preso po n ca -- în arma a nor nă\?ăl iri -
cotrop itori i aa m utilat saa stricat aceste
reprezentări, d� fanatism religios saa de oră
 �
(/)
trl
�
().
p
trl
t-'
inp.org.ro

�-fJW- .•fm-.H �r.�:.f' '.,;·'·

s
<n
�
trl'
" • - · · ·- · .. "'1
�
to v tt�tt U 4Y . t.. ('"}
trl
t-'
ru if\ltt H t a ,. ttnordi�J. �tt
•

� �iTI'IIWI'>AftiUI,f. 1.1\J.. t\� I U t �

I J (Ef\" 1 -� b\l�,h\l�' " A.4
· Ul�A.
trl

��
t f .UJ.L tt�ttiCi l f:U lA � A IJ01\t t
l l t i CAt f rLl L.L1.�fHCi\,)'\f
t

1\:)
O>
""

fig. 444. 1\poslolul Luca, E"anghelie di n 149 J, dăruită de Ion 1\lexandru Vodă, fini lui Ştefan cd .1'\are (din catalogul expoziţiei de artă \?eche rusească din .1'\osco\?a în 1 9 J 3).
26! COMI SI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE
în contra duşmanului. Reparaţia nu s'a putut
face - după technica frescului-de cât scoţând
complect partea stricată şi refăcând'o cu
tencuiala cu totu l .
l\şa s e explică aceste refaceri care a u câte
o dată o factură foarte asemănătoare cu res...
tai pi cturei.
Chipurile marilor dregă tori şi ale soţii lor
lor sant poate şi mai interesante de cot ale
domnitor i lor, căc i nea\?ând· pe cap coroana
con\?enţională a \?Oe\?odului, costumul e mai
exact redat. Hainele sant totdeauna acope�
rite cu splendide brocate cusute ca aur ş i
c u ornamente orientale, dar probabil de fa­
bricaţicme italiană. Des sunt garnisite cc1 blană.
Bărbaţi i poartă pe cap an fel de tichie
saa bonetă m ică de stofă ornată.
Femeile au o pălărie cu marginea mai
lată care pare a fi de pae sau de o stofă
uşoară, aşezată peste o maramă care cade .pe
- ..--- ---- -�--....,_.,...
r -.-- ,..._._
�
.-
Fi g . 4 4 5 . Voroneţ, ornament
umeri. 1'\.antia lungă seamănă cu aceea a
bărbaţi lor ; din mânecele deschise, es mâ�
necele late ale cămăşei acoperite cu cusături
şi strânse la mâini. Podoabe de mărgări�
tare le atârnă Ia urechi şi la gât.
l mbrăcămintea copi ilor seamănă cu a pă�
rinţilor.
Pe aceste portrete, cel puţin pe celt: care
nu par a fi fost refăcute târziu, fig(I rile sunt
des mai fin lucrate dt cât restul frescurilor
care sunt tratate în mai largi şi mai repezi
· teriorului d in tr'altă parte.
lo\?ituri d e penel.
·Fineţa şi m igăloşia lucrului, mai cu seamă
în tratarea. părului, dau câte o dotă acestor
portrete un aer de înrudire cu picturele nem�
ţeşti d i n această epocă.
l\ceastă grij ă mai mare ce s'a dat acestor
detalii ne întăresc în credinţa că persona­
g iile reprezentate pe tablourile \?Oti\?e sunt
ade\?ărate portrete asemănătoare si nu numoi
'
figure con\?enţionale.
Restul p icturilor, şi obraj i i sfinţilor sunt
trotatc cu multă largeţă aşa cum se obişnu�
' în frescul bizantin s' i nu se \?ede aici
este
n ici o m igăleală.
' pe pe�
De obicei, tab loul \?Oti\? se găseste
retele \?estic al naosalai, pe parte a de m ia...
z.ăzi a aşei. l\cestei poziţiani datorim perde�
rea a multor d i n aceste tablouri d i n pricina
suprimărei zidului despărţitor, cea ce s'a în�
tâm plat mai ca seamă în 1'\.oldo\?a. l\stfel la
Hârlău, nu se mai zăreşte de cât o domniţă ;
la Popăaţi nu se mai \?ede nimic din tot ta�
blou, nici la m ănăstirea Neamtului. l\celas'
lucra s'a întâmplat si ' mai tâ rziu la ma i
multe biserici construite după Ştefan cel 1'\.are.
Tablouri \?Oti\?e complecte mai găsim la
Voroneţ, la Sf. Ilie, (până eri era cel de la
.1'\ilişăuţi), la Pătrăaţi, la Sf. Nicolae din Do�
rohoi, la Bălineşli, Ia Dol heşti, Ia l\rbora,
repetat de două ori .
Pe partea ceal'altă a uşei, pe acelaş pe�
re te, se 'Văd mai totdeauna Sf-ţi i lmpăraţi
Constantin si ' Elena.
Calitatea acestor frescuri este, în general,
remarcabilă. Francheţa culorilor, siguranţa
execuţiei şi frumoasa expresiune a figurilor,
�
sant cele mai de căpetenie însuşiri ale lor.
!
Pe lângă aceste, trebue lăudat si frumosul
sens decorati\? ce a călăuzit zugra�al precum
şi armonia culorilor.
Din acest punct de \>edere, naosul d i n vo...
roneţ m i se pare a fi cel mai \>red nic de
laudă şi cea mai bună pildă de acest efect
de dulce tonalitate a \>echilor cot>oare orien�
tale despre care s'a pomenit aşa de des.
Nu credem a greş i, socotind că · frumuse...
ţea acestori picturi bisericeşti nu a fost ajunsă
în armă, în .1'\oldo\?a. In această pri\?inţă ,
Voroneţul e n n excelent obiect de stud iu,
unde fiecare poate face uşor comparaţiuni
între frescurile d in naos d intr'o parte şi cele
ale pronaosului, ale exonartexului si
' ale ex-
Bălineşti a lui Tăata este ear d e o execu�
ţie foarte frumoasă şi de un adânc senti ment,
şi ri\?alizează ca naosul din Voroneţ, d i n
punctul de \?edere artistic.
In acelaş şir de zagrăt>eli, ar trebui să
aşezăm şi cele dela Sf. Gheorghe d i n Su­
· cea\?a (ce\?a mfli târzie şi poate rezugrăt>ite),
şi cele de la Parhăaţi ai lui Ga\>ril Tro..
inp.org.ro
 BI SERI CILE LU I ŞTEFAN CEL MA�t

tusan, unde
'
gasim an tablou >Jot i>J foarte l\ceste frescuri; �u toată înegrenla lor, da�
1 nteresant. torită prafului ş i famalai lamânări lor, ca
toate retasele locale ce există, sant încă foarte
Toate aceste frescari CHI -- ca rezer>Ja bine conser'Vate în majoritatea lor, afară de
'

celor spuse pentru portrete - o înfăţişare acele locari unde, apa pătranzând . Prin aco­
ca desă'Oârsire b izantină si legătnrile acestor periş o stri cat tenc(Jiala bolţilor. ( l\rbora.-.
zugră-vel i c � sadul Bal�dn ilor este e-vi dentă. Parhăaţi).
Din nefericire ne li psesc pnncte de com� O altă caază de stricăciuni ('Ste 'VandalisM
pa raţie ca .1'\anten ia, d in această 'Vreme. moi celor care îşi sgârie nnmele pe ele, n eM
Studiul i conografie (-vezi Podlacha) aduce croţând n ic i obraj i i sfinţilor.
la concluziuni concordante, cu toate că s'a Este ade'Oărat că asemenea grafite d in \Jea­
rele'Jat unele înrâarir i apusene, înrfiariri de carile trecute M de\1en i t i nteresante d oco·
alt m intrelea , care s'au găsit şi la Sf. 1"\unte mente fi ind scrise cn data lor. Aşa găsim
- poate mai accentuate. a nele din \Jeacul al XVIMica. 1"\nlte sunt nu�
mele soldaţilor lui Sobieski , la sfârşitul \Jea...
Toate probabilităţile sant deci că meşteri i cu loi al XVI I· Iea şi puţine sunt b isericele
zugra\J i să fi \Jenit de la m i(lză�zi (cum par d i n nordul .1'\oldo'Vd care să nu poa rte armele
a arăta si ' docamentele). Dar este de presupus lor, printre care se găsesc molle nume caM
că n u s 'aa pictat într'un timp relati'V aşa noscute.
scurt atâtea biserici fără ca să se fi format
ş i zagra'V i locali. Şi persistenţa acestui stil *
* *
de pi ctură, d eoseb i t de cel rusesc, deosebinM
du�se· s i întra cât'Va d e cel atoni e� ne permite Pentru o complectă descriere a b lsericelor
să con� hidem la existenţa anei şcoli moldo� lai Stefan cel ./"\are ar trebui \JOrbit si M
,
'?eneşt i 1). mob i l ierul lor. Din nefericire nu ne�a �ă mas
Doar se \Jorbeşte în Rusia pentru 'Veacul nimic el i n ele, şi <;eeace se \Jed e acum e d in
al XVI�lea de artă mold o'Venească ? 2) 'Vremuri mai recente.
Unele iconostase sunt de z i d , aşa bu năoară
') Exista la Suceaua, în t s 7o, un "zugrat�skoe l>ratstuo"
pentru iconari (Podlacha. t\aiO\\lidla Scienne) . cele d e la Borzeşti şi . de Ia Dolheşti. Na
2) (Kondakoff, uerl>al, la c.:>ngresul de studii bizantine patem însă ştie dac.1 sant sau nu de la în�
t 9 24 ). ce pat.

inp.org.ro
 CA PITOLUL VII I

C L O P O T -E L E
Clopote au rămas mai m u lte ale căror p r i n m ila l u i D u m nezeu, gospodar al ţăr i i
i nsc:ri pţii mărturisesc: \?ec h i mea lor. mold o\?eneşti a făcut acest c lopot I a a n n l
La Vo_roneţ sant două clo pote cu aceaş i G 9 9 6 ( = 1 488) luna 1'1 a i 5 " .

fi g. 446. Clopot (cu i nscrip ţie sltn>onească) Bi ·triţa

i nscri p ţ ie 1). Ca\?intele sant d in cân d în când La mănăstirea Neamţului e an c lopot

i ntrerapte prin franzuli\e. la sfârş i t e litera C , d i n 1 48 5 .
poate n n s e m n de meşter : " Ştefan Voe\?od, « Ca \? O i o Tată lal ş i c a ajutorul Fiului ş i
1) Kozak lnschriften p. 2 03 . c:a să\?ârş irea Sfântului D u h , Io Ştefan Voe-

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 267

\?od , cn m ila lui Dumnezeu, Dom n al ţării L a Putna.

M.oldo\,ei, fiu l l a i Bogdan Voc\?Od a făcut C lopotLi l numit Blago\)istn i c ş' i care cântăre...
acest clopot mănăstirei Neamţului, unde e şte 3 1 8 ki lograme a fost făca t a e Ştefan cel
hramal slă\?itei înălţări a DomnalLii Damne� M.are :
zea şi M.ântaitoral nostrn Isns H ristos, supt "Ştefan Voe\?od gospod ar al ţărei moi ...

egamenal popa Pi­ do\?eneşti a făcut

m c n , în anal 6 693 acest clopot mă ...
( 1 48.5) !ana lai năstirii sale d in
Septembrie J . ) 11 1
Patna sub arhi...
La Bistriţa, în mandritLil f•aisie
c l o p o t n i ţ ă sLint Scartnl în anul
două clopote. 6 9 88" ( 1 4 9 0).
Pe cel mare : M.ai era si a n
'

"!o Ştefan Voe .... clopot mare de

\?Od, ea m ila lai 1 .56 4 kilograme,
Dumnezeu Domn numit Baga, făcLit
al ţării M.oldo\?ei, de Ştefan cel M.are
fi a l lai B o g d a n în 1 48 2 . J\ fost
Voe\?od a fă cut însă de mai multe
acest clopot în a.... ori t arna1 d in
n u l 7002 ( 1 49 4) noa. 3)
*
Iunie 2.5, în anal *
ai. treizeci ş i opta .... Despre toate m i...
lea curgător d i n n anatele odoare
Domnia s a " 2) ear lăsate
. de Stefan
,
pe cel mic pe !at i .... ctitorii lor sale nu
neşte : (pe când e de loc aici să.
toate celel'alte aa se \?Orbească . 4)
inscripţia pe sla­ Na i ntră în cadrul
\?Oneşte). acestei lucrări.
« Leopol i anno Destul să. amin ....
Domini bl . CCCC.L. tese ca anal dintre
XXXX» (deci 1 490.) cei mai mari cano ...
Intre ca\)inte, Fig. 4 4 7 . C l o p o t cn i nscripţie latinească, Bistri ţ� scători în aseme­
m i c i cru c i si or... nea materie, Stry­
namente, ase � enea între m iile, satel e ş i -zec i le go\?ski, a patat spune de ele că. întrec boga­
datei. - Caracterele sant majuscule gotiee . ­ ţ i i le tezaai-elor · împărăteşti-.
Clopotul este deci ţarnat la Lemberg.
3) .1"\ănilstirea �i comuna Patna, de D. Dan. pag 3 1 .
�) Vezi Tafrali. Le tr�sor da rnonast�re de Patna
' ) H. Iorga. t\ă n ăstlrea i'ieamţalul p a g . 1 6. şi Cata logul expoziţiei de artll. românească de la Pa­
2). Iorga. Inscripţii ris. 1 9 2 .'5 .

inp.org.ro
 Cl\PIT OLUL
M E ST
, E R I !
.1"\eşter i i b iseric ilor noastre au \.Jenil la în­
ceput, precum erată istori cii noştri , d i n Gal iţia.
Circamstanţele po l itice, carentele econom i ce,
înlesnirea comanicaţii lor explicti în de ajo ns
acest fapt.
l\ lexandra cel Ban a chemat la dânsul
meşteri de b iserici d i n Polonia 1) ; numele
anni J d i ntre dânşii e dat intr'an document 2 ) .
In 1 47 9 �). a n d ocnment d i n Lemberg po�
meneşte de " Iohanes .1"\crrator" care pleacă
spre !'\oi do\Ja.
In 1 4 8 2 , an Ioan Pri\Jana a z i d i t biseri ca
d i n cetatea C hi liei 4). l\cest arh itect grec a
lucrat probabil într'an stil răsăr itan această
biserică ce nn ne a par\Jenit. S'a \?Orbit ş i
d e an Teodor asupra căruia \?Om re\Jen i mai
departe.
In tot decarso l \Jeacarilor al XIV�lea
şi al xv... lea na se găsesc nar:1e de meşter i
ardeleni , n i ci nu se găsesc d ocumente arătân d
ca să fie \Jeni t we anal de acolo. Tocmai sab
Petra Rares, ' începem a găsi asemenea do"
comente . R ceasta n'ar însemna că n'au \Jen it
d intr'această ţară z idari saa l ucrători pie....
trari, dar mai molt că conducători i lacrărei,
arhitecţii com am z ice acu ma, na \Ji neaa d in
l\rdeal .
Şi concluziile l a care ajungem la sfârşitnl
acesta i stadio, bazaţi pe consideraţiani tecnic<"',
ne dac la acelaş rezal tat, doar că am patea
.. pane ce\Ja mai de weme t>en irea meşterilor
principali din l\rdea l .
Intr'ade\.Jăr, am arătat c ă am putea 'Vedea
o înrâarire polonă (ad i că galiţiană ) - în afară
de plana! b iserici lor de ti p a l Rădăaţilor -
') N. Iorga. Vechiu l meşteşug de clădire al Românilor
pag. 1 5 .
') id. l'leşteşugul de pictură şi sculptură pag. 1 O
3) N. Iorga - Relaţiile comerciale ale ţerilor noastre
ca Lembergul, pag. 1 3.
4) 1\1. Lăpedatu. - Meşterii bisericilor moldo-oene. Bul .
Corn. 1'\on. lstor. 1 9 1 2 .
inp.org.ro
IX
în cărăm i z i le smălţaite ee lmpodobesc faţadele
bisericilor noastre precum şi în transmiterea
figarelor ornamentale a le d iscori lor (lei, ar ...
mele ca cim ier, .1"\eloz ina).
l\ceastă înrâarire poloneză se \.Jădeşte şi
prin baldachi nele de pe mor m i ntele de la
Patna ş i de l a l\rbora.
D intr'altă parte, am \Jăza t că na găsim
în bisericile d i n l\rdeal aceste ferestre m i c i ,
c u mulare întretăiate, c e l e \.Jed em - mai cn
seamă la naos, pe când nn e exclas să fi
existat în Galiţia.
I n ace laş timp am obser\.Jat că nşa med iană
a bisericei ce uneşte naosa l cu pronaos îşi
găseşte modele în l\rdea l , aşezate de obicei
în z i d al lateral cam l a m ijlocul b isericei. l\cestc
obser\.Jaţi i ne dac la armătoare <;>oncla zi i
ipotetice :
.1"\eşterii galiţieni cei d 'ântâi cari aa lucr:.. t
la noi aa i ntrodas, între alte elemente, ac ste
ferestre m ici la clădirile ce l e aa ridicat în
primul \Jeac a l istoriei 1"\oldo'Vei, clăd iri car\
na s'aa păstrat, sau care nu ni s'aa păstrat
- cât modi fi cate.
de .
De _l a a n m oment care ar palea coincide
ca înce perea sţăpânirei lai Ştefan în l\rdeal,
la Ciceia şi Cetatea de baltă, ad ică pe la 1 4 7 6 ,
aa începat a \Jen i ş i meşteri ardeleni a căror
înrâarire se man i festă prin introducerea aşei
mediane ca chenar d reptanghiular si baghete
'
încracişate, care le \.Jedem deja la Pătrăaţ i
( 1 4 8 7), la .1"\ i lişăaţi , l a Sf. I li e.
Ferestrele m i ci galiţiane care se potri\Jeaa,
se 'Vede, ca gastal nostra ş i ca trebain�ele
caltala i - care prefera o lumină mai măsarată
de cât cea dată de ferestre mari - aa tră it
înainte.
nmai în pronaos s'aa întrodas ferestrele
mari, pronaosal nea'Jân d ne�oe de m isleru l
naosalcri şi n ic i na a\?ând ca să'! lam i neze în
ti mpa! slajbelor lo mânările ce scânteiesc în
chor.
 BISERI CILE LUI STEFAN CEL MARE

Putem d e c i - în m o d logic - fixa aproM asemenea că nami la! D o m n (Ştefan cel l'î are)
xi mati\) pe Ia 1 4 7 6 - 7 8 m omentul 'Ven i re i a\'lea pe arhitecto l Teod or, care a fost în tre­
mesteri lor ardel e n i i n l'\o l d o\'la , la început in
'
bui nţat şi l a întărirea Cetăţei l\lbe.
con curenţă probabilă cu Gal iţien i , cari cu Cred că n u mergem greş dacă am atri bui
incetul aa fost înlocuiţi - ca atât mai lesne şi Cetatea Suce\'>ei tot acestu i arh itect, care
ca cât spre sfârşitul Do m n ie i lai Ştefan, relaţi i le a fost însărc inat ş i cu cl ă d i rea d iferitelor
l u i ca Polonia au de\)eni t duşmănoase . b iser i c i construite d e Ştefan cel /'\are".
Dar aceşti m eşteri apuseni eraa execmanţ i ; Iar Părintele D . Dan 2), bazat pe aceste
n u poteaa concepe şi planu l b i serice i . l\ icea rânduri , zice : , ,Teod or, arhitect u l grec a lai
i n ter'VeneM c l eru l şi 'Văta\?ol dom nesc, desigur Ştefan cel l'î are a l o crat la ea ( m ă n ăsti rea
n u l i psiţi şi ei de pr icepere, cari im puneau Pat na) îndelun gatal resti111 p d e trei an i " .
d ispoziţiile cerute d e rel igie sau dori nţa l\ceste presopuneri îşi C\ U teme i u l lor într'o
Domnul u i . A ceste d ircc- i nscri pţie grecească d e
ti'Ve aduceau d u pă sine la Cetatea l\ l bă , citată
şi form e de bolt i r i di­ întâi de Hăjdea 3 ) , după
fer i te d e c ele apusene, .1"\ arzak :e \'l i cz.
încât se poat e ear presa­ llnotaţia spune :
pune aicea, - presupu­ " După 1 4 75. -- l\rhi­
nere confirmată p r i n tectal grec Teodor, su b
stu d i u l bolţilor,- că au pri\'ligherea pârcălaba­
fost ajutaţi meşterii lui şi d i n ord inea l u i
occidental i d e zidari Ştefan cel l"\are, adaoge
locali d e modă orien­ on nou turn ş i on noa
tală, pricepuţi în acea­ mor la fortifi caţiani le
stă parte a construcţiei , Cetă ţei l\ l be . J>
dar care n u s e pricepeau Iar i nscripţ ia nea :
A ' - '}
L.l �Y) J t �
t�U O ', 'J "�U
"'

în c i o p l irea pietrelor,
încât împodob irea fa­ :'.;o fh�o e ��Q(Îi p c-u . . . .
ţadelor n u putea să i n tre " Ruga lai Teodoru
în l u cru l lor, ei rămâ.... "şerbu l l a i Dumnezeu.
nând s i m p l i aj utori a i "(l'\onograma Cri-
meşterilor gal iţieni saa "stului). l\ceastă cetate
a rdeleni, mai în'Văţaţi. , ,s'a z i d i t în z ilele prea
Pri ntre aceşti !acră� "e\))â\)iosalu i pri n c i pe
tori z i d itor i de bolţi, "Ion Ştefan Vodă, p r i n
am arătat că au patut fi "îngrij i rea mag istru lui
şi u n ii deprinşi cu me .... " pro\'l inciei şi co man'"'
todele armeneşti . " dantului cetăţe i. l'îân ·

In cât este greu de .,tcJeşte l'îaica Domnu ....

a spune c i n e a fost "lu i pe şerbul tău, pe
arh itectu l sau arhitecti i Fi g . 4 4 8 . l n trareil m :in11.stirei 'eamţ ,,Ştefan (locul anulu i
'

acestor b iseric i , în sen- " ned esci fra bi 1/'.

sul modern al cu \)ânta lu i . Si ' m a i curând
a m fi încli naţ.i să d ă m acest t itlu prepaşilor
d o mneşti cari hotă rau probab i l d i mensiuni le
generale şi d istribuţia î n căperilor. Ro lul meş�
teralui stre i n ni se- va părea prin aceasta
ce\)a redus şi c hiar destul ca să nu putem
să-i aduce m lui ci nstea de a f i autorGI bisericei.
S'a spus că Stefan c e l l'î ar e ar fi a\)at un
'
Se 'Vede că nimic na arată că a cest Teodoru
să fi fost arhitectul cetăţe i. Dar D-nul Bogdan
(I nscripţiunile din Cetatea f\lbă) a aratat că
c iti rea e greşită :
, , R ugăciunea robulu i l u i D o m nezen Fedorca
"(Isus Chr istos b iraeşte) Făcut s 'o această
" c etate pc wemeo prea cu\)iosa lui Domn gos­
" podar Io Ştefan Voe\lOd şi p r i n boerol Dom-
' , niei Sale s i al cetătei 11ârcălab în a n u l

orhilect g rec, a n u m e Teodor, care a l u c rat I a ' '

Cetatea l\lbă.
D-nol G. l'îa n d rea · ) spune : Să ş lie de
"
2) D. Dan. 1ăn11.stirca Putnil p. 1 3 .
' ) 'G. T'ian drea. Cetăţile Nea mţu � i Suceava p . 2 1. 3) A rhi ca lslodc11.. To m. J. No. 2 6 6 .

inp.org.ro
270 COHISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

, , 6 9 48 ( 1 440) . l'lântaeşte d e primejdie pe

= este altă decât pe pietrele lai
"robul tău, născătoare de Dumnezeu - Ştefan
" - Noembrie în 1 O " .
D . Bogdan stabileşte că fedorca a fost
nu arhitectul ci pârcălabal cetăţei . Iar in ...
scri pţia fi ind d in 1 440, e \'lorba de dom n ia
lai Şlefan al I I-lea, fiul lai l\lexandra cel
Bun.
Deci, acest Teodoru , arhitect grec al lai
Ştefan cel l'lare, nu a existat.
Ian ş i malt
inferioară .
Zugra\'lii sant şi e i aproape necunoscuţi
în această \'lreme. Se citează �) an zugra\'l
Ştefan, pomenit într'un document şi care ar
fi p atat Iaera pentru l\lexandra cel Ban. La
Hârlăa e piatra de mormânt a zagra\'lulai
Gheorghe din Tricala, care ar palea să fie
unul dintre zagremii lai Ştefan cel l'lare.
Se m a i \'lOrbeste de Toma de Coca\'lia
'

(SuceMa) 3).
Dar dacă nu suntem mai docamentaţi în
.1"\ormintele le�a impodobit an meşter
pri\'linţa acestor zagra\'li, am \'lăzat că nu
apusean , acest �,.1"\istr" lan, probabi l ceh. Dacă
poate fi îndoială asupra originei lor ; ei erau
a a\'lut ajutoare SCIU ele\'li moldo\'leni nu putem ,,bizantin i " , \'lenind d in părţile de sad ale
ştie ; nu cunoastem nici un alt name.
Dragotă Tăatalo\Jici 1), �are ş i�a pas numele
Balcanilor ; dar si ' formarea ulterioară a unor
ele'Oi pământeni pare foarte probab i lă, fie
pe pisania bisericei d in Bălineşti şi pe mJr�
d i ntre călugări, fie dintre laici. l\m pomenit şi
mântui maicei sale, fost' a şi el un cioplitor ? de existenţa unei corporaţi i de zugra\?i iconari
sCIU numai cel care a conceput inscripţia.
care exista la Sucea\'la în \'leacul al XVI-lea.
In orice caz, precum am \'lăzat, ornamentaţia
2) N. Iorga. Bal . Com. l'lon. lst. Vll pag. 193.
I) Al. Uipedato. tlul. Corn. l'lon . lst. ,1 9 1 1 :: ) Al . Uipedatu. ibid.

Fig. 4 49. Sf. Gheorghe din Sucea\la, Raeiil. sfantoloi Joao cel Noa

inp.org.ro
 C l\ PITOLUL X

C O N C L U Z I I
I n paginile ce pre\Jed am \Jăzat care aa
fost elementele ce au contribuit la alcătuirea
sti lalai nostra b isedc:esc: din 1"\ol do\Ja, stil
rezultat d i n cerinţel e c:altalai ortodox care
an i m pas normele planuiai b izantin şi d i n
înr&urea apuseana care s'a manifestat încă
d e la primile începuturi a cestu i meşteşug
moldo\Jenesti de a c: lăd i .
'
a re caractere de plan sârbeşti ş i balcanice,
prin influenţa transmisă prin călugări sârbi.
Pe urmă, sub l\lexandru cel Ban care zi ...
cleşte deja în mod pur got ic b iserica d e la
Baia pentru soţia lai catol ică, sosesc în ţară
m i i de e m igranţi l\rmen i pe cari i-aşează
în şapte oraşe 1).
Printre toţi aceşti <!m igranţi se \)Or fi găsit
w'a n i i meşteri zidar i ş i lor le pute m atribui i n­

Iată cam ne putem închipui istoria acestor

pri m e t impuri ale arhitecturei m o l d o\?cneşti . t roducerea arc:uri lor pi ezişe de origină iranic:ă.

� - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ..

: . -- . - -- . . . " 1 '
- - - - - - -

:
.
.

:
. .

'
'

• • p

:
1

1
•
. �

1
1 1 • • �

: ;
. ' �

: : ...!
:
' : .
1

�1

Fig. 4 5 0 . Baia, Biserica catolică ; plan (dapă Ba l. Com. /1on. Ist.)

Când a desc:ăli c:at ţara Bogdan, ş i a wu t
să z idească, desigur că nu a putut aduce în
ţara lui cea nouă şi încă săloatic:ă din Ga­
l iţia sau d i n Transii\Jania, în acest moment
unde arta roman ică era în\J insă de cea go­
tic:ă, meşteri cei noi şi căutaţi- goti c i -, ci
cel malt cei mai modeşti şi fără Iaera a i
·
şc:oalei părăsite.
Ş i astfel se explică Rădău ţ i , p recum m o i
târziu se explică Sf. Tre ime d i n Si ret, care
l\dăogând aceste arcuri naosu la i b iseri c e i
d i n S iret, ne apropiăm mult de aceea d i n
Pătrăuţi , ale că re i sînuri reproduc î n e x...
terior arcadele oarbe de la Siret.
!\şa ne putem explica geneza stilului nostru .
Dar totodată am \Jăzut şi influenţa c:l i m e i
ş i a materialelor locale î n alegerea forme'lor
ş i în îm podobirea zid arilor.
1) G. Proy. Dissertaliones.

inp.org.ro
2i� COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Din contopirea acestor elemente, s'aa năs ...
cut aceste biserici, care la înccp�t mai simple,
relatit> scande, se înfra m aţescază, se înalţă ,
se lungesc, aşa ca la m oartea m arelui t>Oet>od
sti lul e perfect închegat şi şl·a căpătat for­
mula defi n itit>ă .
De aluneca înai nte el \?a mai et>olaa, b i­
serica se mai va înălţa, se va lungi ş i m a i
m u lt, i s e v o r adăoga incăperi, d a r aceste
m o d i fică ri nu mai sunt decât i no\7aţiu n i d e
detaliu. Nu este u n alt sti l ce s e a lcătucşte,
este c � tinuarea sti lului I(Ji Ş tefan cel 1"\.are
care se prelungeşte până la sfârş itul \7eaculu i
ai X VI-lea, când se arată pri mele semne ale
decadenţei.
Dealtm intrelea ne patem înLre ba până la
ce punct i ntrodu ce rea compa rti mentelor in­
termed iare între naos şi pronaos a fost o
i dee fericită sau a constituit an progres în
ceeace prit>eşte biserica propria zisă.
Gân du l a pornit , d e sigur, d e la concepţia
de a feri mormintele, dar pri ntr'această î n­
depărtare a pronaosului d e naos s'a creat
o separaţie preo d esă\'>ărşită intre aceste doaă
elemente principale ale b iser i cei, stricând
astfe 1 unitatea ei.
l\ltă schimbare mai însemnată ce se iveşte
sab urmaşi i lai Ştefan în carsal veacului al
XVI-lea a fost îm podobi rea b iseric i lor pri n
zogrăt>irea pereţilor exteriori . Şi aci - ca
tot m arele i nteres ce'l prezintă aceste frescari,
--trebue să mărtur isi m că nu mai corespu n d
inp.org.ro
spiritului logic d i n wemea lai Ştefan care
îşi împodobise faţadele ca materiale tra i n ice,
rezistente în contra i ntem per iilor şi potri\'>ite
ca l in i ile constructive
In d efin itiv, d i n aceste pu ncte de vedere,
bisericile lai Stefan cel 1"\.are d i n ultim ii
'
1 0 - 1 5 a n i ai vieţi i lui, ( precum ş i Sf.
Gheorghe d i n Sacea\7a care îl putem mai
curând gru pa ca cele care preced) mi se
par a forma puncta! culm i nant al artei noastre
moldo\Jeneşti. Clăd irile d i n \Jremea lai Rareş,
egale (saa poate superioare) sub unele pri­
\J inţi, sant i n ferioare sub alte.
Calităţile mai de seam ă ale acestui sti l al
lai Ştefan cel 1"\.are sunt deci raţiunea, bonul
simţ, cum pătarea, ingeniozitatea în solaţian ile
technice şi în gene ral echilibru in tot intregul
clăd ire i .
D i n acest punct d e \)edere, stad iul a cestei
arhitecturi nu pr� zintă numai on interes is­
tori c şi arheolog i c dar şi un i nteres m a i
practic. 1\ceqe forme raţionale, potrit>ite eli­
mei , aceste l i n i i sim ple câre plac ochiului
românesc, această judi cioasă alegere şi între...
bainţare a m aterialelor ce se găses<.' uşor î n
ţară ş i care a a îngăduit a n Ja cro trai n i c c u
m ijloace restr ânse, . p o t ser\Ji şi acuma d e
pild ă . 1 )
1 ) 1\ceste concluzii repro duc cele pu blicate î n "In­
ceputurile llrhitecturei bisericeşti din f\oldoua " de
G. Balş.
 Cl\PITOLUL XI.
A N E X Ă
PIETRELE DE MORMANT DIN V R EMEA LUI ŞTEF_\N CEL MARE
ŞI PANĂ LA 1 52 7 . ACTUALM I NTE RĂMASE.
1
După Koza k 1)
Arbora în pronaos. C hivotul descris mai
sas ca inscripţia :
"l\cest chivot 'şi a făcut Pan Lac<1 1\rbare,
pârcălabal Sacevei , fiul bătrânalai 1\rbare,
pârcălabal Neamţul u i în anal 7 0 7 1 l\prilie
29 ( 1 5 0 3). "
L�spedea de sub chivot nu poartă n i c i o
i nscri pţie .
De alangal chivotului, la nivelu l pardoselei
e mormântal soţiei lai Luca 1\rba re, I ali<1nia.
Inscripţia e ciuntită. Lungimea 1 , 4 4 m.
=
lărgimea = 54 şi 47 cm.
. . . . « l ai Dumnezeu , Ialiana, care s'a pris..
t<l\?it la vesnicele . . . . »
'
l\semenea ş i aceea a anei a trei a groapă
făcută de Luca 1\ rbare, cai ? nu se mai vede.
Piatra e m ică : 7 3 cm., pe 4 1 şi 3 8 cm ; era
probabil a unu i copi l. « l\ceastă groapă a în­
frumase(at'o Pan Luca l\rbare pârcălab . ... »
La Parhăuţi, zidită la 1 52 2 d e logofătul
Gavri l Totraşan, se găseşte o piatră d e mor�
mânl ca frunze d ecorative la m ijloc, d e
1 , 6 2 m . pe 7 6 ş i 6 0 c rn .
« l\ceastă groapă este a robului l a i D a m...
nezeu, Pan 1\njinca , vameşu l , care s'a m atat
la veşn icile lăcaşuri . Veşn ica lai pomenire,
în ana l 7002 luna Noembre 4 ». ( 1 4 94).
O a d oua piatră (de 1 , 5 8 m. pe 0 , 6 2 şi
0 , 6 5 cm. lăţime, aco peră mormântul mamei
lai Totraşun:
« l\ceastă groapă a înfra museţat robul lu i
Dumnezeu , Pan Totraşan , \'listi�rnic, mamţi
1 ) Kozak. 1 nschrilt�n aus der Buko\lina.
inp.org.ro
sale, roaba lai Dumnezeu 1'1aria, care s'a
matat la \?eşnicele lăcaşuri la anul 7 0 1 4
( = 1 506) luna Februarie 1 4. »
P e o a treia p iatră d e 1 , 4 1 m . lungime
şi 0 , 5 6 ş i 0,47 m . lăţim e - ca câmpal
m ijlociu fără ornamente ca si p iatra prece ..
' ·
d entă:
(( l\ceastă groapă a în frumuseţat robul l u i
Dumnezeu Pan Gawil Totraşan · logofăt,
cneaghinei lui, roaba l u i Dumnezeu 1\nna,
care s'a m utat la \'leşnicele lăcaşuri şi a fost
înmormântată aici în anul 7 0 2 9 ( = 1 5 2 1 )
l una Decembrie 2 » .
F\nna era fata cea mai m ică a lai Luca 1\rbare.
La Putna .
a) In exonartex, piatra făcută d e Ştefan
m itropolitalai Teoclist, 1 , 5 4 m. pe o. 7 5 şi
0.49 m. - gresie 1) .
In m ijloc ornament romani <:: ca caractere
foarte amestecate. Pe făşia exterioară , îm....
pletituri.
» Biagocesti\'lal gospodar al ţărei moldo...
veneşti , Io Ştefan Voe\'lod fiul lui Bogdan
Voe\'lod , a · înframaseţat această groapă pă ..
rintelai nostru m itropolitalu i Sucevei . . . . Kir
Teoctist, care a marit în anal 6 9 86 Iona Noem ...
brie 1 8 « . ( 1 4 7 8)
b) In naos - compartimentul ctitorilor -
o n isă , de 42 cm. adânc ime si an baldachi n
'
eşit cu 7 6 cm. pe două coloane. Lespede de
gresie de 1 1 cm. grosime, 1 , 7 2 m. lungime pe
' ) Deformări le Jespezi lor pe r&prodoced sunt dotori t e
perspe.clil.'ci !otogra!ice.
27-! COMI S I UNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

7 8 c m . , aşezată I a 46 c m . î n ăl ţ i me pe a n s o cl u \Jegetale cam înru dite cu cele de pe piatra

ca o bogată ornamentare gotică.
Pe câm pul d i n m ijloc, ornament \Jegetal ca
flori ş i păsări. I n Joc de săpătură în . , meplat",
a\Jem â. i c i o sculptură în relief rotu n d obiş�
nait. 1'1oti\Jal e s te oriental dar factura C\Jident
occidentală . E groapa 1"\ariei d in 1"\angop.
" I n anu r 6 9 8 .5 !ana Decembre 1 9 a marit
blagocesti\Ja roaba lai D u mnezeu 1'1aria, Doam�
na blagocesti\Jalu i Io an Şte fan Voe\Jod, gos�
1"\ariei de t\a n g op , d a r m a i rudimentare şi
ca de sen ş i ca execuţie.
« R.ceste g r op i sunt ale robilor lui D u m nezeu
Bogdan şi Petru fi i lui I o Ştefan Voe\Jod,
gospodar al ţărei mol d o \Jen e ş t i , c a r i au murit
Bogdan în anul 6.087 luna Iulie 2 6 Petru
în anul 6 9 8 8 Noem brie � 1 » . ( 1 4 79 ş i 1 480 '.
d) La dreapta, l espede d e m armoră albă
gălbae d e 1 6 c m. grosime, pe a n soclu de

F i g . 4 5 1 . Potna, 1'1ormântul 1'1itropoli tuloi Teoctist

Fig. 4 5 2 . Putna , Piatra 1'1ariei din 1'1angop

podar al ţă rei m o l d Q \J e ne şl i , fiul lui Bogdan 4 4 cm. înălţime ş i cu an ornament flora!

Voe\Jod'� ( 1 4 7 7) .
c) Lângă acest mormânt p<: pardoseală o
lespede tot de gresie de 1 5 cm. grosime, 1 , 6 2
m . lungime p e 42 c m . I n partea de s u s a n
sc u t de asupra căruia s e află u n co i f c u capul
d e z i m bru ca c im ier s' i ornamente ca lam�
b re c b i n e .
O s te a se \/ede între coa r n e l e z i m brulu i .
Rest{JI pietrei e s t e âC:Operit ca ornamente
ro :nanic (saa bizantino�romanic) ; lungi me a e
de t , 8 3 m . p e 0 , 8 1 m . I n m ijloc, frumoase rin­
souri goti ce, <mând totuşi legături ş i cu or­
namentaţia orientală.
In afară de rândul ca i nscripţia o altă
band ă ornamentată gotică ; inscripţia se is�
pră\Jeşte pe laturile \Jerticale a le pietre i .
, , B lagoces li\Ju l domn, J o Ştefan Voe\Jod ,
p r i n m ila lai Dumnezeu gospodar al ţări i

inp.org.ro
 BiSERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 275

moldo\?eneşti , fiul lui Bogdan Voe\?od, ctitor dar în lat. Pare totusi a fi aceiaşi mână ca
şi zid itorul acestui sfânt lăcaş, care e culcat Ia piatra lai Bogdan.
aici, si s'a m utat la \?esnicile lăcasari în anal " l\ceastă groapă este a 1'\ariei , numită
'
7 ... iona . . . . şi a domnit ani . . . (completat
. Chiajna, fii ca lai Ştefan Voe\?od, gospodar al
ca creionat) 4 7: 3 luni.
Piatra pregătită d e Ştefan după 7000
( 1 492) nu a fost completată după moartea lui.
(Vezi figarele 454 şi 460) .

e) In faţa mormântalui !oi Ştefan cel 1'\are,

pe pardoseală, o lespede de m armoră al bă
gălbae, de 1 4 cm. grosime, lungă de 1 , 70 m.,
lată de 5 2 cm. La m i jloc ornament \?egetal
de stil oriental dar de a n desen cam confas,
lipsit de graţie şi de o execuţie mai uscată .
" l\ceastă groapă este a Domnei 1'\aria,
fi ica lai Rada Voe\?od, doamna lai Ştefan
Voe\?od, gospodarul ţărei moldo\?eneşti, care
s'a matat la \?esnicile lăcas<Jri în anal 7 . . .
' '

Iona . . . .
''.

Şi .aici placa pregătită nu a fost com ple­

tată după moartea Doamnei.
Cu toate că următoarele morminte nu m a i
sunt din \?re mea lai Ştefan, le notăm C'o
termeni de comparaţie.

f) I n pronaos, o n işă adâncă de 40 cm .

ş i în faţă an chi\?ot de piatră boltit pe două
picioare ; poartă pe un scut capul de zimbra.
Soclul e bogat ornat ccr moti\?e gotice.
Lespedea de gresie de 1 8 c m . grosime,
are 1 , 76 m. lungime şi 72 c m . lărgime.
In mijlocul plăcei an ornament \?egetal
romani c - aproape la fel ca cel de pe;
piatra l a i Teoctist - pe margine un r insoa
gotic sculptat în relief rotund. Şi slo\?ele in...
scripţiei sant mai rotund săpate, mai puţin
carat şi neted ca pe piatra lui Ştefan, ba�
nioară.
"l\ceast.ă groapă este a blagocesti\?alai domn
Io Bogdan Voe\?od , gospodar al . ţărei mol­
do\?eneşţi fiul lai Ştefan Voe\?od, ctitoru l
acestui sfânt lăcaş, care s'a matat la \?esn icele
lăcaşur i în anal 7025 Iona l\prilie 20 la
m iază noapte'1 ( 1 5 1 7).

g) Sub acelaş baldachi n , în faţa mormân .. Fig. 4 5 3 . Patna, Pi atra VoePozilor

tutui lai Bogdan, pe pardoseala, este acela al
surorei, lai 1'\aria. Lespede de gresie de 1 ,73 m .
lungime, şi 6 4 c m . lăţime .
I n m ijloc, an frumos ornament 'Vegetal, tot
Bogdan şi Petru
ţărei moldo'Veneşti, c titor al acestui sfant lăcaş,
care s'a matat la \?esnic i le lăeasari în anal
, '

romani<: dar deja ca ce'Va amestec, care se 7 0 2 6 Iona 1'\artie 1 8 ' 1 ( 1 5 1 8).
deosebeşte ce'Va de celel'alte prin faptul că In partea stângă a pronaosalu i, cam acelaş
nu e aşezat pentru a fi pri\?ită piatră în lung, baldachin c:a în partea dreaptă .

inp.org.ro
27G COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE

h) Piatra 1'\oriei, prima soţie o l a i Petra , , Blagocesthwl şi iab itoral de Christos Ioem
R a r e ş , aşezată. la 72 cm. înălţime ; de gre ie, Petra Voe\lod , gospodar al ţărei moldo\?eneşti ,
are o lungime de 1 ,79 m. i a r 0,65 m. lăţime. a înframaseţat această. groapă. doamnei sale

Fi g . 4 5 4 . Putna, Piatra lai Ştelan cel /'\are (după Kozak}

fig. 4 5 5 . Patna, Pi atra tlariei, fata l ai Radu cel frumos

Fig. 4 5 6 . Putna, 1"\ormântul lui Bogdan cel Ot·b

O rnamentu l câ.rnpalui el i n m i jloc e C'am la 1'\a r i o care s'a matat la \Jeşnicele lăcaşu r i
fel ca al p i e tre i lai Ş tdan cel 1'\are, d u pă - 'Jeş n i ca ei p o m en i r e -
î n a n a l 7 0 3 7 lanet
c0re a fost e\J i dent copiat. Iunie ziua 28" ( l 5 2Y).

inp.org.ro
 i3 1 SF. R I C I L E L U I ŞTEFAN C E L MARE

·i) Jos în faţa u c estui m o r m â n t , o l e s p e d e " B i a g oc csli\Ju l şi Î(J b i t o ril l d e C h ri s tos

d e g resie, d e 1 , 4 2 m. lungime, 0,6 L ş i 0 , 5 4 m . T o Pet ra Von1o d , gospocl t1 r al ţă r e i m o l d o­
l ă t' i m e . O r n a m e n tnl ce ntr a l s ea m â n ă c u a c e l o Xl e neşti, a î n fra m u s e ţa t a c e s t m o r m â n t n e po�

F i g . 4 5 7. P a t na , 11ormântal 'lariei , fata Joi Şteî<tn cel 11�t·e

f i g . 4 5 8 . Potna Piatra 11ariei, prima so�ie a Joi Petro Rareş

fig. 4 5 9 . P a tn a , 11ot·mântul Joi Ştetdnilă Voda

a l p i e tr e i lui B o g d a n şi a l p i etre i ! n i Teo c t i s t . tului său Ş tefan Voe\Jo d , c a re s ' -3 Imitat l a

l'\ a rg i n e a exteri oară. poartă. a n ornam e n t ce\Ja Xlesnicele lă c a şur i în a n a l 7 0 3 5 , l u n a . . . . "
d i fe r i t , tot în " meplat'' ş i d e c a ra ct e r b izan .... ( 1 52R)
Li n o · r o m a n i c . E m o r m â n tu l l u i Stefă.
)
n i lă.
)
Vo d ă. .

inp.org.ro
278 COM I S f U N EA MONUMEN TELOR I STOR I C E

Rădăuţi.
I n naos, la d reapl[l, mormânl<Jl
l<I i Bogdan cel d'întei, la 3 9 cm.
înălţi me ; lespedea de gresie e de
0 , 1 9 m. gros ime, 1 . 7 t m . lungime,
0,62 �i 0,53 m. lăţime.
La m ijloc, un foarte frumos or­
nament romanic ; la marginea pie­
t rei, în afară de r8nd ul inscripţiei_
<J n ornament în formă de îm p l e­
t itură.'�
,;Pri n mila lui IJumnezeu, l o
Ştefan Voe\)od , gospodar al ţărei
moldo\)eneşti fml l u i Bogdan Von,od ,
a înfrumnseţat această groapă slră ....
moşului său, bătrânulai Bogdan
Voe\)od, în anul 6 9 8 8 , luna Ia­
nuarie 27. 1\ceste morm inte Je .... a
făcut 1'\istr lan". (capul de zimbro)
( 1 48 0).
2. 1'\ormântnl l u i Laţsu. la 0,56 m .
înălţime, 1 , 7 0 m . lungime, 0,6 1 ş i
0 , 5 5 m . lăţime. La mijloc ornament
romanic ; în afară o i mplelitură.
,,Blagocesti\)ul ş i iubitorul de
Christos Io Ştefan Voe\)od , gospodar
3
al ţărei moluo\)eneşti fiul lui Bog­
o
dan Voe\)od, a înfrumuseţat această
groapă, strămoşu lui săn Io Laţcn
Voe\)od, în anul 6 9 8 8 Luna Ia­
nuarie 20, fiind episcop de Rădăuţi
Ioani kie� (capul de z imbru) ( 1 4 8 0).

In naos, la stânga :
3. Piatra lui Ştefan Vodă I de
O , 1 3 m. grosime 1 , 6 2 m . lungime
� i 0. 6 1 ş i 0 , 5 0 m. lăţime, l a 0 , 3 7 m.
înălţi me.
Ornament romani c cu frunze late
la m i jloc, şi la _fel la margine.
"Biagoce�ti\)<1 1 şi iubitorul de
Christos Io Ştefan Voe\)od, gospo­
dar al ţărei moldo\)eneşt i , fini lui
Bogdan .Voe\)od a înfrumuseţat acea­
stă groapă strc'imoşul u i său Ioan
cel bătrân Ştefan Voe\)od , - carele
a bătut pe Ungurii la Chindo\) - în
anul 6 9 8 8 lun a 1'1ai, 20'' (capnl
de zimbru) ( 1 4 8 0) .

4 . Piatra lu i Roman l a 0,50 m .

înălţime, 1 , 7 2 m . lnngime, 0 , 3 5 m .
ş i 0 , 56 m . lăţime. 1'\ij locul cn
orna:1�ent de frunze romani c în ...

inp.org.ro
 13 J SE R J C ! L E LU I ŞTEFAN CEL MARE 279

al p i e t re i liJ i Bog dan I, dar mui

ru d i t cc1 ocel \)eneşti în <mul 6987 Lnno Decem br i e .1 5".
gras ; marginea c u i m pletitară. (capCJI de z i n·, !Jra) ( t -+ 7 9).
,,Prin m i la lu i Dam nezea blagoc.e sti\)o\
nost rn domn Io Ştefan Voe\)od, gospod or al 5. Piatru lai Bogdan , fratele l u i f\ lexo n d ra

fig. 4 6 1 . Piatra lui Bogdan l, Rlid/iuţi

fig. 4 6 2 . Piatra lui Laţcu, Rlidlluti

fig. 4 6 3 . Piatra lui Ştefan 1, Rlidăaţi

toatei ţărei moldo\)cneşti, fi o l ILii Bogdan
Voe\)od gospoda r al ţă.re i moldo\?e neşti, a
înframuseţat această groapă strămoşu lui său
Io Roman Voe\?od gospoda r al tărei moldo�
'
cel Bun, la 0 , 6· 1 m . înălţime, 1 , 7 3 m. lungi me,
0,63 m . ş i · 0,53 m. lăţime. Ornament romanic
în mijloc ; pe marg inea pietrei o îm pl etitură
stângaci u executată.

inp.org.ro
l!80 CO � f S l U E A MONUM E:NTELOR IStOR I C P.

. " Blagocest i wl l ş i icJ b ilor o l el e C h r is t os , I o ti .

Piatra l u i Bogdnn, fi u l l a i f\ l exand rct
Şt e fa n Voe \)ocl , g o s p od n r a l ţărei m o l d o\)e� cel Ban, la 0 , 6 0· m. î n ă l ţi m e , 1 ,68 m. Ion�
nesti, fi n i l u i Bogdan Voe\)od a înfrumu etat gime, 0 , 6 3 m. ş i 0 , 5 9 m . lăţi me. Fru m os o r­
tt c � a s t ă groapă bun iculu i l) s ă u Io B o y d� n nnment roman i c la m ijloc, de an c a racter

fig . 464, Piatro lai Roman Vodă, Rădăaţi

fig. 4 6 5 . Piatra lai Bogdan, fratele lai 1\lexandru cei � Bn n, Rădănţi

fig. 466. Piatra lui Bogdan, Yial Joi 1\lexandro cel Bon , Rădăoţi

f\lexand ro Voe\)od în anul

Voe\)od fratele l a i mai de o se b i t ; lll m a rg in e î m plet itu ri ca.n te�
6988 l u na Ianuarie ziua 2.5, s pre \)esnica lui fel ca la lespedea p r e c ed e n t ă .
'
pomenire''. (capul de z i m bra) ( 1 4 8 1 ) . . , B lagocesti \?al ş i i u b itoral d e Christos Io
1 ) 1\dică unchi ulai tatăl ai. Ştefan Voe\?od, gospodar al ţărei moldo\)eneşti

inp.org.ro
 B ISERICILE LU I $TEFAN CEL MARE 281

fiu l lai Bogdnn Voct>od, a înframaseţat această lăcaş, fiica lui Letţca Voc\>od, a marit la anul
groapă unchiulu i săa Bogdan Voet>od, fial 6928 Iona 1'\nrtie 2 6 ' '. ( 1 497 data pietrei) .
lai l\lexandra Voct>od , la anal 6988 Iona
Ianuarie 30 (capul de zim bra)" ( 1 48 1 ). 8. Piatra Stanei, mama lai Ştefăniţă Vodă
tot pe pardoseală. Lespedeet are 0 , 2 2 m. gro­
In pronaos, la stânga': l\nastasia fi ica l a i sime, 1 , 3 4 n 1 . lungime şi 0 , 5 8 m. lăţime.
J

Laţca. Ornamente copiette în parte de pe piatra 1'\et ...

.
7 . Pe pardoseală, lespede de o , 1 9 m . gro... rîei, fettn lai Rada cel �ramos de let Patna ;

Fig. 46 7. Pii'ltra 1\nastasiei, Yiica lui Laţca Voe"od, Rădllnţi

Fig. 4 6 8. Piatra Sti'lnei , maica lui ŞteYăniţă Vodă, Rădăa�

sime, 1 , 4 9 m. lung ime şi 0,60 m. şi 0 , 5 3 m.
lăţime. La m ijloc frumoase ornetmcnte îm ...
pletite, ca trei frunze pri ntre ele, iar Jet metr·
gine an elegant rinsoa de frunze.
" lo Ştefan Voc\>od, domn al ţărei moldo...
se \>cde an cap de zimbru în partea de jos,
dar de proporţi i mai puţi n langăreţe.
In afnră e o bandă ornamentată copiettă
după aceea de pe piatra 1\nastasiei. Săpătura
slo\?clor este cam stersă si fără vioiciune.
' '

\>Cneşti , în etnal 7005 luna l\prilie 1 1 , a în ... « Biagocestival şi iabitoral de Christos Io

framaseţat această groapă strămoaşei lui Ştefan Voevod, gospodar etl ţărei moldo...
cniajnei 1\nastasia, care a dat Coţman acestui \>eneşti, fiul lai Bogdan Voe\>od, a înframa...
3G

inp.org.ro
282 COMISI UNEA MONUMENTELOR ÎSTORICt:
seţat această groapa mamei sale Stana în
anal 7026 !ana. Itmaarie 2 8 , fiind episcop
Pahomie" ( 1 5 1 8) .
I n pronaos, în d reapta :
9. O p'iatră uzată de 1 , 5 8 m. lungime,
0,60 m. şi 0,57 m. lăţi me.
Kozak a -mai c itit :
,, . . . . s'a matat la \?eşnicele lăcaşari'' . . . .
\Vickenhaaser citise :
" l\ceasta este groapa lai Oan iki e episcop
de Răd ăaţi . . . . care s'a matat la \?t"Şnicele
lăcaşuri în z i lele blagocesti\?alai (Ştefan Voe....
\?Od) în anal 70 ( 1 2 ?) !ana . . . , ziua . . . .
Adormirea Maicei Domnului din Su­
ceava.
1 . O piatră de mormânt grecească, de
2 , 1 1 m . langime şi 0,59 m. lărgime :
Fir. 4 6 9 . Voroneţ, Piatr11 de mormânt a
« Pomeneşte Doamne ca sfinţii tei safletal
robalai tea Ioan fial lai l'\anoil l'\u(r)a(t)i ,
Roman (din Constantinopol), a marit şi a
fost îngropat în \?remea domnulai Io Bogdan
Voe\?od , fial marelui domn Io Ştefan Voe\?od
în anal 7 0 1 8 ( 1 5 1 0) l\ag . 1 1 » .
2. O piatră de 1 ,96 m. lungime - 0 , 5 8 m.
lărgime :
"l\ceastă groapă a înfrumaseţat-o roaba
l a i Damnezea Nastasia soţalai său . l'\aratcu,
care s'a prista\?it la \?esnicele Jă c asari în anal
' '
70 1 9 !ana Octombrie 1 5, \?eşnica lui pome ...
nire» ( 1 5 1 1 ).
3 . Altă piatră de 1 ,5 8 m . lungime şi
0,52 m . - 0,50 m . lărgime - fără ornaiT.ente :
"l\ceastă groapă a înframuseţat'o roaba
lai Damnezea l'\aruşa soţalai săd Procopie
Psko\?itin, care s'a ,n-istă\?it la \?esnicele Jă ...
caşuri Ia anal 7033 - ziao . . . . ( 1 525) .
- >>'
inp.org.ro
4. O piatră de mormânt în dooă frag ...
mente ca i nscripţia Ia. m ijloc si an ornament
romanic în jaral ei.
, ,l\ceastă piatră a făcat şi înframaseţat
roaba lai Damnezea călagăriţa !'\aria prea
iabitalal să a . . . . Petra . . . . . . . 7 . . .
"
5 . l\lt fragment :
,,l\ccastă p iatră a făcat Ştefan . . . . . Ia anal
7 028 - lana
''( 1 5 1 9).
In muzeul din Suceava, pro\?enind d i n
Drăgoetti. Câmpal d i n mijloc e gol. Lespedea
e de gresie.
"In anal 7000 si 20 a marit robul lai
Damnezea, Pan Ioa'n Drăgoia, pârcălab, ! ana.
Octombrie 1 6' ' . (1 5 1 2).
Pe o piatră de mormânt sfărâmată de l ângă
cetate o inscripţie grecească d i n 1 480.
l n i Dani l (dnpă Kozl'lk)
Voroneţ.
In pronaos.
Lespede de gresie de o, 1 o cm. grosi me,
1 ,32 m. lungime si 0,50 m. si ' 0,42 m. lă ...
ţ ime. Ornament ;omanic ca frunze foarte
late. La margine, împletituri. Inscripţia e pe
doaă rânduri trans\?ersale sus şi jos.
"Această este groapa tatălui nostru Da\?id,
Schimnicai Danil''.
I n pronaos o piatră de tÎ1or mânt de 1 ,2 1 m .
langime - 0,59 până l a 0,4 1 m . lărgi me cu
un ornament în m ijloc.
" Această groapă aa înfrumaseţat Tarcea
şi Stoica tatălui lor, Pan Florea care s'a
presta\?it Ia \?eşnicele lăcaşari . la anal 7 0 1 3
luna Ianuarie 1 8 zile" . ( 1 505).
Bacău.
Pe o piatră ( 1 ,50 X 0,50), framos decorată
în pnr stil gotic, foarte deosebit de celel'alte
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 283

şi ca moti\1 şi ca factură_'; pe cele pat ra !atari Voe\1od, care s'a presta\1it în anal 7 0 0 9
i nscripţia : ( 1 50 1 )luna lai . . . . . . "

"ro 1\lexandra Voe\1od, fial ;lai Ştefan Voe .... !\nul morţii e greşit. Tăatul a marit d apă
\10d, domnal ţării l'loldo\1ii înframaseţă acest 1 5 1 1 . Ornamcntal e tratat într'un stil ase..
mormânt . . . . . . . . . care s'a prestă\1it spre mănător celui de la Rădăaţi, frunzele sant

Fig. 4 7o. Predsta Bae!ia, Piatr!i de mormânt (Bal. Corn. 1"\on. lst.)

\1ecinicile lăcaşuri în anal 7 0 0 4 ( 1 4 9 6) !ana însă amestecate ca împletituri rotunjite. Banda

Septemwie 1 6 » . ca i nscripţie e foarte lată ; în afară na mai
(Bal. Com. t1on. Ist. 1 9 1 1 p . 1 5 3 d e V. este n ici an ornament.
Drăghiceana care presupune că mormântal 2. 3. 4. - 5.
este al anui fia al lui 1\lexandro) Patra morminte ale copii lor lai r.Tăata ...

fig. 4 7 t . Bălineşti, piatra de mormânt a lai Tii ata (Bal . Corn. 1"\on. lst.)

Bălinetti.
1 P iatra demormânt al clitorolai bisericei,
marele logofăt Ioan Tăatal, ciuntită :
" 1\ceasta este mormântal dumnealui Ion
Tăatal, marele logofăt al domnolai Şte fan
.
Petra şi Teodor şi Vasili ca şi t1agda. Pietrele
celor doi fii sant ornate ca total într'un
mod stângaci a şi fără n ic i o singuranţă de
execuţie, atât în câmpal central cât şi în
făşifl de la mflrgine.

inp.org.ro
 COMISIUNEA MONUMENTELOR IST ORICE

Ornamentul central oi p ietrelor fetelor e Septe m brie 1 8 , \JLŞnica ei pomen ire

m o i larg tratat, dar tot de· o mână ned i bacie;
se inspiră d e· frunzele r0:11anice deja \Jăzote .
Banda ex terioară o pietrei l'lagdei e In fel
ca mot i\J ca aceea a p ietrelor fraţilor săi ,
d o r mai bi ne executată .
i'o făcut şi i'a Jnfrumaseţa t Ion Tăutul lo�
gofăt" .
" l\cest mormânt e te al roabei lui Dam�
nezea 1'\agdei, fi i ca dumnealui Tăutul logofăt,

fig. 4 7 2. Bllineşti , Piiltra de mormânt a lui Petru, fiul logofatului Tii n tu (Bal. Com. 1"\on. lst.)

" Domnol Ion Tăatul logofăt, a înframuseţat
acest m-ormânt fialai săa Petra, care s'a pres­
ta\Jit la \Jesnicele lăcasuri
' , în rmal 7002
(= 1 494) Septembrie 2 (( .
" Domnul I o n Tăatal logofăt a înframa�
seţat acest m ormânt fiului săa Teod or, care
care s'a presta\Jit la \JCŞnicele lăcaşuri în
anal 7008 ( = t 500) Septembrie în 2 9 1' .
6 . Piatra de mormânt a 1'\ariei, mama lui
D ragotă Tăatalo\Jici.
"l\cest mormânt l 'a înfra museţat Dragotă
Tăutulo\Jic i maicei sale Cneaghinei l'lariei

Fig. 4 7 3 . Blilineşti, Piatra de mormânt a l a i Teodor, H o l logof!ituloi Teoto { Bul. Corn. 1"\on. lst.)

'

s'a prestcmit la \Jeşnicele lăcaşuri în anul care s'a presta\?it la \Jeşnicele lăcasari în a�
7002 ( = 1 4 94) Septembrie 22 " . nal 7007 ( 1 499) 1'\artie 2 3 " .
=

Ornamentul central a l p ietre i este de a n

" l\cest mormânt este al roabei lai Dum­ a l t stil decât cel \?ăzat p e pietrele descrise
nezeu Vasi lica, fiica lui Tăatol logofăt, care până acuma. E ned i baci şi uscat executat ;
sa presta\Jit în anal 7003 ( = 1 4 9 5) laml l a i Se întrezăreşte aici o influenţă orientală,

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

fig. 4 7 4 . Bălineşti, Pi Btra de mormânt 1l. Vasilichri {Bul . Cam . 1'\on. Ist.)

fi p, 4 7 5 .� B�Iineşti , PiatrB de mormânt a 1'\adgei {Bul . Corn. /'ton. Ist.)

fig. 4 7 6, Bălinesti,
l
Piatra de mormânt a 1'\ariei, maica lai Dragotă (Bal. Corn. /'ton. lst.)

inp.org.ro
286 1 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

precum ŞI m r insoal exterior care amin-. Bistriţa.

teşte tot o dotă Bite mai \lechi de stil (Iorga Inscripţii I. pag. 38).
romanic. tlormântal Doamnei l\na, a lai Alexandra
7. Spre comparaţie mai dăm şi piatră;l\n· cel Ban, pas d e Ştefan cel tlare.

fi g . 4 7 7 . Bl'ilineşti, Piatra de mormdnt a 1\ngeli nei (Bal, Com . .1'\an, Ist,)

F i g . 4 7 8, 1'\ormântal Doamnei 1\na a lai 1\ lexandra cel Ban, Bistriţa·

gelinei, soţia lai Drăgan Tăatal ( 1 6 1 7) care
\?ădeste în \?eacal al xvn... tea e\?identa co-.
piere a p ietrelor fetelor lai Ion Tăatal.
(Inscripţiile bisericei d in Balineşti de l\.
Ulpedata, Bal. Corn . tlon. Ist. 1 9 1 1 , p. 2 1 3).
Lespedea, în stilul romanic celor de la
Rădăaţi.
"Io Ştefan Voe\?od, ca m ila lai Damnezea
Domn lll ţăr i i tloldo\Jei, fial lai [Bogdan Voe...
\?Od, înframaseţă această groapă doamnei

inp.org.ro
 2&7
BI SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

l\na, Doamna lu i l\lexandra Voe\?od , mama Hârlău.

lai Ilie Voe\?od, care s'a strămutat la \'leş�
n i cele lăcaşur i în anal 6 926 ( 1 4 1 8) luna
Noembrie 2 , - fii nd egumen popa Grigori e " .
Dolhetti mari.
(Iorga Inscripţii 1. pag. 6).
" 1\ceastă groapă este a robului lui Dam ...
n ezeu dum nealui Sto(lni)cul ? Gheorghe ş i
zagra\? - a \?eni t d i n părţile Tricalei ş i s'a
strămutat la \?esn icele lăcasari 11 •
' '

(Iorga i nscripţii I. p. 6 2). Secolul al xv lea - cel mult al XVJ... lea.

...

1 . Două p ietre d i n \'leacal al XV:-lea ; una S'a presupus că acest G heorghe d in Tricala
e a tatălui l a i Şendrea Hatmanul. a patat fi unul d in zagra\?ii lai Ştefan cel
2. Lespe dea frumos lucrată - a 1'\ariei sora 1'\are.

�:fi g, 4 7 9. Dolheşti, Piatro de mormânt a fîariei lai Şendrea

Fig. 480. Dolheşti, Piatră de mormânt

lui Ştefan cel 1'\are. E ce\?a rid i cată de la Mănăstirea Neamţului.

pământ :
" 1\ceastă groapă este a roabei lai Dumnezeu,
Doamna damisale Şand rea Portar, care a în...
cetat d i n \?iaţă şi s'a îngropat în anal 6994
( 1 486) luna lai 1'\art în 27. Lun i după Paşt i " .
2 . 1'\ormântal lu i Şendrea - i nscri pţia
ştearsă. - (Şendrea a murit în 1 48 1 ).
3. O p iatră unde n a se mai poate ceti
d ecât cu\?intele . . . \?iesternic s'a îng�opat. . . . "
I n compartiment ul ctitoresc.
1 . Piatra lai Ştefan , fiul lui l\lexandra cel
Bun, frumos ornamentată într'un stil asemă...
nător ca cel de la Rădăoţi, dar fără margine
d ecorată exterioară.
" 1\ceastă groapă a înfra museţat... o lo Ştefan
Voe\?od, ca m i la l a i Dumnezeu, domnul ţărei
1'\oldo\?ei, fiul lui Bogdan Voc;\?od, unchiulu i
său Ştefan Voe\?od, fîal bătrânulai l\lexandra

inp.org.ro
28l:l COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 48 1 . /'Hn1istirea Neam\ului, Pi<'ltra de mormânt lui ŞlefM Vodă, fiul lui F\lexandru cel Bun

Fig. 4 82 '\ănăstirea Neamţului, Piatra de mormânt a egumenolui Hariton

. .

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 289

Voe\?od, care a murit şi-a fost ingropat în 3. Ca punct de comparaţie ;

anul (6955, lan11 lai Iulie 1 6) " .
(Jorga. Ştefan c e 1 l'î.are şi 1"\ănăsti_rea
Neamţului în Bal. Corn. l'î.on. Ist. 1 9 1 o p. 1 03).
2 . In pronaos, piatra lai l'î.icota, care fu­
sese pârcălab de Neamt. l'î.oti\?ul ornomental
Piatra de mormânt a egumenulai Ha ...
riton, din 1 536, aşezată acuma._ tot în pro ...
naos şi care pare a fi o copie cam
stângacie a pietrei lui Roman Vodă, de la
-
Rădă_a ţ i.

Fig. 483. 1'1ănăstirea Neam\aloi, Piatril : de mormânt

a pârcălabolai 1'1icota

este cam la fel ca la piatra precedentă dar Probota.

cu mai puţină maestrie executat. (Iorga I nscri pţii 1. pag. 59).
" l\c:est mormânt este al robului lui Dum­ Pe an mormânt adus d in mănăstirea Sf.
nezeu l'î.ic:otă pârcălabal C: e Neamţ, şi i l'a Nicolae :
impodobit Io Ştdan Voe\?od al ţărei l'î.oldot>ei. " 1\c:eastă p iatră a făcut'o Ştefan Voe\?od
l\ răpo�at şi a fost îngropat aici l a anul 7003, (cel !'\are) lui Petra Voet>od, fial bătrânulai
luna lui (Octom brie luna (?) zile)" 1 4 95.
= Ştefan Voe\?od, \?eşnică lai pomenire.
37

inp.org.ro
290 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Piatra O !lei, mama lai Ştdan cel 1'1are , e

2. 3. O p iatră alcătuind acuma uşiori i anei aşi
de marmoră albă, ca a n ornam ent romanic la la case le de la clopotniţă.
m ijloc si o largă îm pletitură Ia margine :
'
" l\ceastă groa pă este a ro bol lui Dum ...

Fig. 4 8 4 . Piatra Oltei, Probota

" l\ceastă este groapa roabei lui Dumnezeu nezeo d u mnealui . . . . . . . năpii Posteln i c, fiul
Oltea, mama domnului Io Ştef[an care a marit] Sor i i, surorei lai Ştefan Voe-ood , care a m a­
în anal 6 97 3 ( 1 465) Hoembre 4 " . rit (la anal) 7 008 ( 1 500) Ianuarie " .

inp.org.ro
 LES EGLISES D'ETI ENNE LE GRAN D
R E S U M E
La presente etude e5t le developpement du
prem ier chapitre sur l'architeclure religieuse
moldave, paru dans "L 'Art Roumain". 1)
Nous y avans, en outre, ajoute la description
somrr:aire - a vec plans a l'ap(mi - des eglises
que nous connaissons depuis les commencements
de l'architecture moldave j usqu'en 1527, date
de la mort du prince Etienne le Jeune, petit
fils d'Etienne le Grand.
Ce travail presente donc un inventaire de ces
monuments, leur criti q ue et un essai de cllssi­
fication.
* moment ou commencera la decadence du style
* *
L'etude de l'epoque d'Etienne le Grand est
pour l'etude de l'architecture religieuse mol­
dave, non seulement du plus grand interet, mais
elle constitue la elef meme du probleme.
Plusieurs eglises ont ete elevees, il est vrai
par ses predecesseurs et surtout par Pierre
Muşat et Alexandre le Bon, ainsi que le demon·
trent maints documents. Une partie, - peut etre
la majorite - de �ces edifices, etait en bois. Ceux
1) L' Art Roumain par N. Iorga et G. Bal ş .
inp.org.ro
construits en pierre, qui nous sant restes d e
cette epoque - deux ou trois - ne sont pas d'un
grand aide pour l'etude des commencements de
notre architecture, quel que soit l'interet qu'ils
presentent d'autre par t.
A l'epo q ue d'Etienne le Grand, le style de
ces eglises se trouve deja forme dans ses l i ­
gnes principales e t s'il n ' a pas encore atteint
tout son developpement, i l a pourtant trouve
ses formes caracteristiques et les modifications
qu'il subira ensuite ne porteront p lus, en somme
que sur des points secondaires et ceci j usqu'au
moldave.
'
Dans les l ignes qui suivront, nous nous occu­
perons a peu pres exclusivement d'eglises ; ce
sant en effet, a peu pres les seuls monuments
religieux de cette epoque- exception faite pour
quelques clochers - dont nous puissions certi­
fier l 'authenticite.
Nous examinerons d'abord les influences et
puis Ies formes, sans qu'il nous soit, du reste,
possible de toujours separer ces deux parties
de notre etude, l'une aidant a la comprehen­
sion de l'autre et reciproquement.
 C H A PI T R E 1
L ·E S I N F L U E N C E S
Les influences etrangeres qui peuvent entrer en
ligne de compte sont en premier li eu l'influence
byzantine et l'intluence gothiqu�. La premiere,
transmise par des voies diverses, se sent d'une
fa<;on i ndiscutable dans le plan de l'eglise, ainsi
q u'il etait du reste naturel qu'il le fut, les
besoi ns du culte orthodoxe etant ici predo­
minan ts et indi q uant, en somme, le programme
de la construction auquel devront s'adapter les
possibilites constructives et les tend�nces orne­
mentales.
On retrouve chez nous, c omme dans tout le
domaine de l'art byzantin, les separations classi­
ques en autel (avec ses annexes, la prothese et
le diaconicon), en naos et pronaos. De meme
les votites sont de principes byzantins. Les arcs
sont en plein cintre ; les arcs bri ses, dits ogi­
vaux, ne se t rouvent que dans des details d'or­
nementation ; les votites sont en cal o te de sphere
et sauf de tres rares exceptions nous n'en trou­
verons pas sur nervures de mode gothique. Et
de meme les votites caracteristiq ues moldaves,
avec leurs arcs obliques superposes aux grands
arcs du naos, n'ont aucune relation avec l 'art
gothique.
L'influence byzantine est encore m i se en evi­
dence par le plan trilobe du naos, devenu chez
nous, comme a l 'tAhos, aux Meteores et en
Serbie, la regie presque generale. L'examen du
plan nous a mene a la conclusion que cette dis­
position athonique a dti nous parvenir par l'in­
termediaire de la Serbie. Cette conclusion s'im­
pose d'autant plus que c'est un fait connu que
des moines serbes sont venus vers la fin du
XIVe siecle - appeles ou favorises par les sou­
verains du pays - creer des fondations reli­
gieuses en Moldavie, tandis q ue nous n'avons
aucune preuve de la venue de maîtres de
J 'Athos.
Nous n'avons pas d'indice d'influences specia les
venant de Bulgarie - malgre certains traits de
parente, communs du reste a l 'art de tout le sud­
est europeen.
Apres l'art byzantin, celui qui a le plus mar-
inp.org.ro
que sur l'architecture moldave est l 'art gothi­
que. Les relations constantes de la principaute
avec la Pologne et avec la Transylvanie ex pli­
quent sufiisamment ce fait, ainsi que la facilite
avec laquelle on pouvait en faire venir des maîtres
habiles, bien plus que des Balcans, tombes sous
le j oug des Turcs.
Les nouveaux caracteres que cette influence
i mpose · a nos eglises, sont en premiere ligne­
et l'influence serbe peut du reste avoir travaille
dans le m eme sens - la plus grande hauteur de la
bâtisse, ce symbolique elancement des eglises
gothiques en opposition avec la concentration en
soi-toute orientale- des proportions byzantines. 1
C' est l 'apparition des contreforts exterieurs,
principe occidental, en opposition, lui aussi, avec
l'esprit byzantin qui concentre a l'interieur des
murs de l'eglise toutes les parties constructives
destinees a annulu la poussee des votites. C'est,
enfin, la fac;on dont est traite tout ce qui est
pierre sculptee, les profils des socles, des tablet­
tes, des contreforts et surtout les encadrements
des portes et des fenetres.
On a pu ainsi caracteriser l'eglise moldave
en disant q u'elle etait de plan byzantin, execute
par des mains gothi q ues et d'apres des princi­
pes en partie gothi q ues.
Lequel de ces deux pays voJsms, la Pologne
ou la Transyl vanie nous a-t· il transmis cette
influence ? A defaut de documents precis, nous
tâcherons de repondre plus loin a cette question
par 1 'etude des differents details.
On a constate une influence marquee de 1' A r­
menie jusqu'aux bords du Rhin, ou on l'a si­
gnalee d ans les cathedrales romanes de cette
region. (Strygowski, Choisy etc.)
Ce peuple de constructeurs et d'architectes
emerites, a emigre a plusieurs reprises en Ga­
licie et en Moldavie. Leur influence sur l'archi­
tecture locale est donc tres plausible et nous
pensons que c'est a cette influence, qu'il faul
attribuer l'introduction d u second etage d'arcs
obliq ues des votites du naos que nous avons si­
gnales plus baut.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
On ne remarque pas · d'influences russes a
cette epoque ; ce n 'est que plus tard qu'el les se
feront sentir et surtout dans les details.
Certaints documents nous parlent de maitres
italiens, qui, en route pour la Russie, auraient
ete retenus par Etienne le Grand. Ce prince a
du reste, demantle a Venise des artistes et des
peintres; mais rien dans nos eglises ne montrent
l'oeuvre de ces etrangers.
Ni l'art orien tal - ottoman, persan ou arabe
- ne s'evidentie dans les monuments moldaves
de l 'epoque dont nous nous occupons. Nous
trouvons evidemment des motifs d'origine orien­
tale, mais ce sont de ceux qui sont devenus le
patrimoine commun des arts de toute \'Europe, et
qui nous sont re venus par la voie de l 'Occident
ainsi que nous le verrons plus tard.
Ce que nous venons de dire regarde l 'archi­
tecture proprement dite. Quant a la peinture,
elle 'est entierement byzantine - quoique certa ins
traits -surtout dans les portrait3 des tableaux
votifs, semblent trahir une i�fluence occidentale.
Mais il ne suffit pas, dans l'etude de la genese
des formes architectoniques, de tenir compte des
influences des arts voisins. Dans les regions du
moins, ou les arts se developpent d'une fa<;on
rationelle et non pas seulement par imitation
a�eugle on par la fantaisie des constructeurs,
il y a d'autres facteurs qui interviennent et q ui
peuvent meme devenir preponderants. Je veux
parler ici du c limat et des materiaux de construc­
tion. Ce sont les toitures en premier rang q ui
se ressentent de ces circonstances par la ne­
cessite de rejeter loin des m urs, d'une fa<;on
sure et rapide, les neiges et la pluie, dans ces
regions pluvieuses du pied des mC'ntagnes. La
recherche de ce probh!me a suggere a nos
maitres - a insi que nous le verrons plus loin­
des solutions originales et pittoresques.
Le climat extreme et changeant, tr es froi9
l'hiver, brulant l'ete, a amene les constructeurs
a renoncer aux enduits et a construire en ma­
teriaux apparents et de petites dimensions par
suite de Ia difficulte des transports.
D'autre part, l'incertitude des temps, les guer­
res continuelles, la pauvrete du tre.>or ne per­
mettaient pas d'eiever de ces grands monuments
que l'on admire dans d'autres pays plus heu­
reux. Les eglises se construisaie11t rapidement
et dans de courts-:moments de tran q uiilite, et
el les etaient naturellement petites et modestes
comme ornementation mais neanmoins harmo-
inp.org.ro
293
nieuses de formes, bien equilibrees et bien ap­
propriees aux besoins de l'epoque.
Lorsque n ous considerons, a un certain mo·
m ent l'art constructif cl'un pays, le premi er ele­
ment, dont nous nous servons pour etudier son
e volution est naturellement l'art des temps im­
medi�tement anterieurs. Or-ainsi q 1e nous \'a­
vans dit - dans notre cas, cet element principal
nous IŢlanque a peu pres completement en Mol­
davie, et nous nous trouvons a l'epoque q ui nous
i nteresse, en lace de monuments ou apparai.,sent
el' emblee presq ue tous le;; elements constitutifs
de son style, sans guere pouvo· r discerner dans
les quelques bâtisses plus anciennes qui nous ont
ete consen·ees, le fii conducteur de son holution.
Nous connaissons ainsi l 'egl ise de Rădăutz,
bâtie, dit-on, par Bogdan , le fondateur de la prin­
cipaute de Moldavie ( 1 359- 1 364), par Ale­
xandre le Bon (r4ol - 1433) suivant d'autres 1).
Cette construction e.'!t une modeste eglise ro·
mane avec une nef centrale et deux bas cotes .
E lle est po 1rtant separee en naos et en pronaos,
selon l'usage oriental .
U n e autre eglise qui parait dater des der­
nieres annees du XI V-e siecle, la Trinite de
Seret, est de co:-�struction byzantine avec q uel­
ques caracteristiques de plan serbes et q uel­
ques legers signes d'influences occidentales. St.
Jean de Seret, q ui passe pour avoir ele bâti â
la meme epoque, appartient, sous sa forme ac­
tuelle, au XVII-e siecle.
L'eglise de Mirăutz, de Suceava, qui a ete
bâtie dans les toutes dernieres annees du X IV-e
siecle, ne possedait plus rien de son ancien as­
pect Iors q u'on l 'a restauree, il y a quelques an­
nees, mais etait, elle aussi, une construction du
X VH-e siecle.
Alexandre le Bon (qo r- 1433) a bâti les mo­
nasteres de Bistritza et de Moldovitza. Le pre­
mier a ete totalement refait au X V I·e s iecle et
il ne reste du s econd q u e des ruines informes.
Le meme prince a construit â Baia une eglise
catholi que (aujourd'hui en ruines) absolument
gothi que de formes et de details ; elle sort donc
du domaine dont nous nous occupons.
Ce fii conducteur, qui est l 'etude des monu­
ments de l'epoq ue precedente, nous rnanquant
ainsi a, peu pres totalement, c'est a l'etude meme
des formes que nous devons nous adresser pour
tâcher de trouver la solution des problemes q ui
nous inte ressent.
11 Agrandie et restauree p ar Alexandre Lapuşneanu
(vers 1559) •
 CHAPITRE I I
"

L E S E G L I S E S
Apres la courte iotroduct ion qui precede, il peut etre Dolhesti - la plus ancienne et aussi
est necessaire de presenter d'une fa�on succincte une des plus simples des eglises q ui nous soient
les differentes eglises de l'epoque d'Etienne restees de l 'epoque d'Etienne le Grand.
l e Grand. Le plan, la section longitudinale et Milişăufz (== Bădăutz) de 1487. Ce t te interes­
quelques reproductions en donneront, P.n general , sanie eglise a ete dt'!truite pendant la guerre
une i dee suffisante pour qu'il n e soit pas neces­ (en 1 9 16). L'i nscription sur pierre a seule
saire de donner leur description - description echappe a la destruction. El le etait encore ornee
utile pour les lecteurs roumains, mais qui pour­ des fresques de l'epoque, ce qui nous fait dou..
rait etre fastidieuse pour les lecteurs etran · blement deplorer sa perte.-C'est a cette eglise
gers. Ces e�ements seront suffisants pour per· qu'apparaissent, pour la premiere fois, les con­
mettrent ensuite de mettre en e vidence les traits treforts.
caracteristiques de ces monuments, pour les St. Elt'e (pres de Suceava), de 1488. Tres
grouper et montrer leur evolution. - Ils per­ voisine des precedentes et de Voronetz. Appa­
mettront aussi de suivre l'analyse des details rition de la base de la tour a p lan etoile.
et de juger leurs origines et les influences qu'ils Voronetz (de 1488) a ete agrandie au milieu
denotent. Dans le but de donner un coup d'ceil du X VI-e siecle. - Fresques d'une belle quallte
plus complet sur cette epoque, nous avans ajoute et d'un bel effet decoratif. Les peintures exte­
aux monuments d'Etienne le Grand ( 1 457-1504), rieures, ainsi que cel�es du pronaos et de l'exo­
ceux qui l'ont precede et ceux - du reste peu narthex sont de 1547 - 1 550·
nombreu x - eleves pendant les regnes de son fils St. Nicolas de Dorohoi, 1495. A pparition du
Bogdan l e Borgne (1504 - I f1 q) et de son pronaos surelargi.
petit-fils Etienne le Jeune ( 1 5 1 7-1 527), edifices Ornementation de briques et de disques de
qui se rattachent davantage a ceux qui les pre­ terre cuite e maillee avec ornements geometri·
cedent q u'a ceu x du regne de Pierre Rareş q ui ques et animaux fantasti q ues. - Restauree il y
a succede a Etienne le Jeune. De cette fa�on, a quelques annees.
cette etude sera, de fai t, l'etude de l'architec­ Popăutz ( Botoşani) 1 496. Plan presque parei !
ture moldave depuis ses commencements et jus­ a celui de Dorohoi. L a paroi d e separation entre
que vers 1527, et presentera l'inventaire des e­ le naos et le pronao_s a ete enlevee u lterieure­
glises de toute cette epoque. ment ; le pronaos a des voCttes- sur nervures
Nous nous conh�nterons donc, dans ce resume, de briques.
d.'enumerer les eglises decrites, en ajoutant seu­ Les fenetres du pronaos ne sont plus du meme
lement quelques mots d'explication dans cer· type que celles d u naos, mais plus grandes et
tains cas particuliers. de forme ogivale.
Popăutz a ete restauree il y a peu d' annees.
- Baia, probablement constwite peu a pres 1 467, St. Georges de Hârlău ( 1 492), a peu pres du
n'a garde aucune inscription et aucun docu­ meme type. Restauree a la meme epoque que
ment qui permette de preciser. Elle porte - Dorohei et Popăutz, elle a subi quelques chan­
avec certains traits tres archaiques - les traces gements dans le parement de pi erre. L'interieur
evidentes d'une reconstruction des parties hautes de ces trois eglises n'a pas etc touche.
au XVII- e siecle ou meme plus tard. Elle a St. N:'colas de Iassy ( 1 491 - 1 493), du meme
ete recem ment restauree. style, avait ete agrandie au XVII- e siecle. -
Pătrăutz, bâtie en 1487, est - a part Baia et Elle a ete restauree il y a un� vingtaine d'an-

inp.org.ro
 BISERICILE LUI Ş TEFAN CEL MARE 295

nees par Lecomte du Nouy - qui y a malheu­ L'eglise du monast�re de Neamtz (1497) est
reusement introduit plusieurs modifications q�i la plus grande des eglises construites sous le
alterent le style primitif. regne d'Etienne le Grand. Elle a, du reste,
Precis/a (la S-te Vierge) de Bacău (de 1 491). encore ete agrandie ulterieurement par l'adjonc­
Du meme style, m ais plus simple ; elle n'a pas tion d'un exonarthex et d'une sorte de sacristie ;
eu ou n'a plus de decoration emaillee et a du mais a part ces additions, elle possede aussi un
reste subi, au cours des siecles, plusieurs modi­ nouveau compartiment intercale entre le naos
fications ; elle est actuellement en voie de restau­ et le pronaos. (Il est vrai que la paroi de se­
ration. - St. Jean de Vasluz· de qgo. Recon­ paration n'existe plus aujourd'hui, mais elle a
struite au X IX· e siecle a partir du socle. Les ete enlevee a une epoque plus recente). Cette
travaux de restauration en cours ont m is au innovation, qui apparait ici pour la premiere fois,
jour de nombreux fragments de l ' ancienne bâtisse, deviendra plus. tard une caracteristique des eglises
fragments qui, joints aux descriptions que l'on importantes a partir du second tiers du XVI-e
possede, permettent une fidele reconstitution. siecle. Le pronaos a des voutes d u meme type
Ruşi de 1 495. Il n'existe plus de l'ancien.ne que celle de Războeni, de Borzeşti et de Piatra
eglise que l'inscription. en pierre et peut etre et les disques ·vernisse3 qui ornent l'exterieur,
les fondations. sont du meme · type aussi qu'â ces trois eglises.
Tazlău ( 1496-97) Eglise de couvent, tandis Arbore et Reuseni (1502 et 1504) sont d'un
que les sept qui precedent sont des eglises de type nouveau et plus simple. Elles u'ont pas de
viile ou des chapelles de cour. La paroi de sepa­ tours, et le pronaos est voute par une succession
ration du naos et du pronaos a ete enleYee a d'arcs longitudinaux et transversaux qui reduisent
une epoque posterieure - epoque a laquelle on l'espace jusqu'a un petit carre couvert d'une
a ajoute rexonartex. petite calotte. Les fenetres et la porte du naos
Războem· (1496) · represente un nouveau type, ont leur partie superieure en arc de cercle, ce
sans tour et sans absides laterales. De plus, le qui parait etr·e une premiere i nfluence de la
plan presente la particularite d'avoir pour sou­ Renaissance. Une arcade ouverte sur le cote
tenir les voutes du naos, non de simples arcs ouest de l'eglise a servi a abriter les cloches.
larges, sortes de courts berceaux, mais de vrais L'eglise de Dobrovetz ( l 5o4 ) est d u meme
doubleaux. Ces arcs se prolongent sur les parois type que les precedentes, m ais avec adjonction
par des pilastres dont le rel�ef est reduit vers d'un second pronaos qui fai t du premier un com­
le bas par des consoles successives. De plus· partiment iritermediaire·. On rea lise de cette
5ur les parois nord et sud, a gauche et a droite fac;on : le ·m eme ·programme qu'â Neamtz.
de ces pilastres se trouvent de hautes niches des, Les tours actuelles de l'eglise sont une addition
·

cendant jusqu'au sol. Ces details donnent au tardive. · _ _

plan un caractere qui le rapproche de certains Cotnar est une des eglises les plus simples
plans serbes. de cette epoque ; - elle n'est pas datee, mais il ne
Nous retrouvons ces memes caracteres dans parai t · toutefois pas douteux qu'elle ne soit de
les eglises de Borzeşti (1493-94) et de Piatra­ l'epoque d�Etienne le Grand ; elle a pourtant subi
(Neamtz) (r497-98), qui forment avec celle de quelques modifications qui portent sur les r.adres
Războeni un groupe â part. de la porte et des · fenetres, qui paraissent avoir
Ces deux dernieres eglises sont, en outre, de­ ete refaits vers la fin � du X VI-e · ou meme au
corees d e briques de couleur emaillees et de XVII·e siecle.
disques, sans figures toutefois. Dolhesti represente avec Volovetz et Balt'nesft'
L'eglise de Războeni est couverte d'un epais un autre fype - qui parait deriver de la vieille
enduit qui ne nous permet pas de savoir si elle egljse âe Rădăutz. Elles sont voutees en berceau
ne possede pas, elle aussi-comme c'est probable­ avec doubleaux ; c'est donc un principe roman
la meme decoration. qui domine ici. Dolhesti, dont on ne possede
Piatra differe en ceci de ses deux soeurs qu'elle plus l'inscription, date d'avant 1481 .
a des absides laterales a l'interieur, absides qui Volovetz est de 1502 et Balinesti de 1499,
ne sont marquees a l'exterieur que par un sur­ Cette derniere eglise se distingue par de beaux
epaississement de toute la paroi du naos. details gothiques-balustrade et nervures de la
Ces trois eglises ont les voutes de leur pronaos vollte de 1' entree, et par son docher - ajoute, i l
separees en deux par un arc transversal et est vrai - m ais presque contemforain, toutefois,
couvertes de calottes spheriques. du reste de la bâtisse. Ce docher constitue une

inp.org.ro
206 COMISi UNEA MONUMENTELOR I STOR I CE
exception et ce n'est que bien plus tard qu'on
le verra prendre une part constitutive dans la
constructions de nas eglises.
Jusqu'alors le docher est isole a une certaine
distance, d'habitude vers le nord- auest de l'eglise.
Balinesti est encore decore des disques email ­
les a animaux que nous avans vus a Dorohoi, a
HârHi.u etc.
Les peintures de Bal inesti peuvent se classer
parmi les plus remarquables de celles qui nous
ont ete conservees.
L'eglise de Scânteia qui passe pour avoir ete
elevee par Etienne le Grand est, sous sa forme
actuelle, une egl ise reconstruite au XV I J -e siecle.
Putna est le mona<>tere qu'a construit Etienne
le Grand, pour lui servir de sepulture, a lui
meme et a sa familie. L'eglise primitive a ete
detruite au XVII e siecle et reconstruite quelques
annees plus tard, puis &estauree au XVIII siecle.
L'analyse de la construction confirme pleinement
les donnees des documents. Il ne reste des
bâtiments monastiques de l'epoque d 'Etienne le
Grand que la taur d ite du tresar, qui faisait
partie du systeme defensif du couvent. A part
une serie de belles pierres tombales abritees,
en general, sous des dais ou baldaquins, Put na
se distinguent encure par son riche tresar qui
renferme encore de nombreuses pieces du
X V-e siecle, orfevrerie, manuscrits, tissus.
La tour·clocher de Piatra date de 1 499, celle
de Popăutz n'est pas datee, mais date surement
de l'epoque de la fondation de l'eglise, a tres peu
pres. Le docher de Bt'stritza, qui contient une
chapelle, est de 14�· Il lui a ete acolle, au cours
du XVI-e siecle, une petite bâtisse destinee
surtout a agrandir la chapelle.
La tour du tresar de Putna a du e:re faite
pour servir de redu it en cas de danger et a, de
fait, soutenu plusieurs sieges. Toutes ces tours·
clochers ont leur entree ă. la hauteur du premier
etage et on n'y avait acces que par un escalier
ou une echelle exterieure.
Apres avoir decrit les eglises datant du regne
d'Etienne le Grand, nous avans decrit, pour
avoir une vue plus complete sur toute l 'epoque,
inp.org.ro
Ies eglises qui l'ont precede et celles qui l'ont
immediatement suivi.
L'eglise de Rădăutz, la plus ancienne que
nous possedions et qui date peut e �re de 1 360
environ, est une eglise romane par ses voCltes
en berceau avec doubleaux. Elle a une nef cen­
trale et des bas cotes. On lui a ajoute un
exonarthex au X V f e siecle et renouvele les por­
.
tes et les fenetres.
Nous avops p.1rle l 'lus h aut de la Triniti d e
Seret qui pourrait etre des dernieres annees
du X I V-e siecle.
Mirăutz a Suceava, ainsi que nom l'avons
dit plus haut, construite vers 1 4oo, a disparu et
a ete remplacee par une nouvelle eglise vers
le milieu du X V I I e siede.
St. Oeorges, de Suceava, a ete commencee e n
15 r 3 par Bogdan l e Borgne e t terminee par
son fils Etienne en 1 522. Cette eglise a beau­
coup de ressemblance avec Neamtz, dant elle
parait bien proceder.
Le compartiment intermediaire manque cepen·
dant mais est remplace par un assez long ber·
ceau qui allonge le n aos a l'est et a !'auest de
la coupole centrale. Cette modification est tres
naturel le, St. Oeorges n'ayant pas ete construite
pour etre une eglise de couvent, mais bien
l'eglise metropolitaine de la capitale du pays,
dans laquelle devait trouver place toute la cour
du prince.
St. Georges est la derniere eglise ou n ous
trouvons les disques emailles qui ornent les
fac;ades.
Un exonarthex a ete ajoute dans la deuxieme
moitie du X VI-e siecle.
Parhăutz, qui ressemble assez a Arbora, date
de 1522. - Elle en differe par le fait que !'ar­
cade ouverte, qui, a Arbora, sert de docher, est
remplacee par une sorte d'exonarthex ouvert a
deux etages.
Şipote est une modeste eglise qui ressemble
plus on moins a Cotnar et a Arbora ; elle date
de 1507.
Văleni, de 1 5 r9, est a peu pres du meme
typf'.
 CHAPITRE I l i
L E S F O R M E S
En synthetisant ce qui resulte de la des­
cription des monuments et en ne jugeant que
d'apres les eglises qui sont sans conteste du
temps d'Etienne le Grand, on voit qu'il s'agit, en
lignes generales d'un plan compose d'apres le
type byzantin du moyen-âge. Ces bâtisses sont
d'un plan plus allonge que ne le sont d'habitude
les eglises byzantines et surtout plus elevees.
Toutefois l'impression generale a l'interieur est
bien celle d'une eglise byzantine, meme si la
peinture n' accentua it pas encore davantage ce
caractere. Mais l'exterieur, par la presence des
contreforts et la mise en evidence du caractere
gothique des fen etres et des portes, se diffe­
rentie de ce que l'on connait, par ce melange
de caracteres dont est sorti un type et un style
nouvean.
Nous analyserons d'abord les differentes par­
ties constructives de l 'eglise type, et puis nous
en examinerons les details constructifs et de­
coratifs.
LES FORMES INTERIE URES
Le plan et les voutes
L'eglise se divise donc en trois parties, ces
trois parties conslitutives indispensables : l'autel ,
le naos e t l e pronaos.
L'autel separe du naos par l'iconostase, se corn­
pese d'une abside demicirculaire couverte d'une
voute en quart de sphere et prolongee par un
court berceau. Quelquefois un second arc, place
un peu plus baut, accompagne ce berceau. Nous
verrons, i la discution du plan, l'importance de
cet element architectonique.
A gauche et a droite se trouvent la prothese
et le d iaconicon ; ces deux annexes se reduisent
souvent a de simples niches ; jamais nous ne
les trouverons formant des pieces nettement
separees, comme on le voit dans les types clas­
siques byzantins.
inp.org.ro
De petites niches, menagees dans l 'epaisseur
du mur, servent souvent a placer les divers ob·
jets necessaires au culte.
L'autel est eclaire par u ne seu le fenetre dans
!'axe principal de l'eglise ; la prothese et le
diaconicon par de tres petites ouvertures qui
manquent meme quelquefois, tout a fait.
L'autel est toujours exhausse d'une ou deux
marches au dessus du pave du reste de l'eglise.
Le naos se compose en plan d'un espace rec­
'
tangulaire legere ment allonge dans le sens de
!'axe de l'eglise. Deux grands arcs transversaux
larges et deux plus etroits colles contre les
murs exterieurs de l'eglise, tous en plein cintre,
soutiennent - a l'aide de quatre pendentifs-un
tambour cylindrique, sur lequel un nouveau
systeme de quatre arcs, places a 45� des pre­
miers, soutient la calote spherique de la voute.
Dans les eglises qui ont une tour sur le naos,
le cercle forme par les quatre pendentifs supe­
rieurs supportent le cylindre de la tour qui est
eclaire par quatre fenetres longues et etroites.
Le naos est habituellement elargi au nord et
au sud par deux absides laterales qui donnent
au plan cette forme caracteristique trichonque
dant nous avans parle.
Ces absides n e sant quelquefois que faible­
ment marque�s a l'interieur par une legere
concavite dans l 'epaisseur du mur (Arbora, Reu­
seni, Dobrovetz) ; mais habituellement elles sont
assez prononcees pour etre marquees a l 'exte·
rieur par des absides en segment de cercle ou
par un surepaississem ent de la muraille (Baia,
Piatra).
Dans quelques cas plus rares, ces absides
manq uent completement (Borzesti, Războieni ,
Cotnar).
Le naos est eclaire par deux fenetres pla·
cees sur son axe transversal, fenetres large­
ment evasees a l'interieur, surtout a leur partie
inferieure.
Le pronrros, rectangulaire-quelquefois carre­
as
29R COMISI UNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE
est separe du naos par une paroi pleine,
percee cl'une seule porte a cadre rectangulaire
gothi q ue, orne ele baguettes entrecroisees aux
angles. D 'habitude, une petite niche se trouve
placee au dessus, dans la q uelle est peinte une
1 mage.
Cette paroi m anque actuellement dans plu­
sieures eglises, et est remplacee par une l arge
arcade. Ces ouvertures ont toujours e f e fai tes
apres coup (Hârlău, Tazlău, - Popăutz, Neamtz,
Piatra , Bacău) .
U ne serie cl'eglises (St. Nicolas de Dorohoi ,
Popăutz, St. Nicolas de Iassy, Bacău) ont un
pronaos surelargi par rapport au naos ; ce sur­
elargissement se traduit pareillement a l 'exte­
neur.
La volite du pronaos est supportee par quatre
arcs en plein cintre, les deux arcs transversaux
etant habi tuellement plus l arges que l es autres.
Ces arcs s'arretent sur des consoles placees
dans les quatre coins.
La voute est d'habitude une simple calotte
hemispherique, plus on moins deformee. La tran­
sition est menagee par quatre penclentifs. A
Neamtz, les calottes sant soutenues par un doubl e
systeme d'arcs tel qu'i l a ete decri t au naos.
A Hârlău cette disposition est encore com­
p liquee par quatre autres arcs para l l eles aux
axes et qui s'entrecroisent avec les arcs ob liques.
Enfin nous trouvons a Popăutz des voutes
sur nervures d'aspect gothique.
Plusieurs eglises (Arbora - Reuseni - Dobro­
vetz) ont un pronaos voute par une succession
cl 'arcs p laces soit e n long, soit transversale­
ment et qui reduisent l'espace j usqu'a une petite
calote spheriq u e.
Enfin, dans certains edifices ou le pronaos
pren d une plus grande importance (Pia tra, R ăz·
boeni, Borzeşti, Neamtz) il est partage en deux
par un cloubleau et chacune des parties ainsi
formees est voutee par de larges arcs longitudi­
naux et des calotes soit simp les, soit soutenues
par des arcs obliques.
Le pronaos est eclaire par deux fenetres,
p lac ees sur ses cotes nord et sud, ou par deux
fenetres sur chaque cote comme a Hârlău ou
dans les eglises dont le pronaos a deux volltes.
ous trouvons cependant des fenetres .sur l e
cote ouest. quand cette partie n'est pas occupee
par la porte d'entree.
Les fenetres du câte nord sont quelquefois
absentes (Piatra) ou ont ete m urees ulterieure·
ment. (Războieni). Ces fenetres sont pareil les a,
inp.org.ro
cel les du naos ( Pătrăutz, Milişăutz, St. Elie, Vo­
ronetz, Arbora , Reuseni), ou bien plus grandes.
La parte d'en tree du naos est placee dans
!'axe de I 'egl ise a Pătrăutz, St. Elie, Voronetz,
Bacău, St. Nicolas de Iassy, Vaslui, Dolheşti,
Hârlău, Tazlău, Borzeşti, Dobrovetz, Neamtz,
Cotnar, ou bien sur l e cote sud (Milişăutz, Do­
rohoi , Războeni, Arbora, Reuseni, Balinesti, Vo­
lovetz) ou encore sur l e cote nord (Piatra). A
Popăutz enfin, i l y en a deux, une du cote sud
e t une du cote nord.
Nous voyons, dane que pendant que le naos
ne varie guere, le pronaos a une plus grande
variete de formes - fai t qui est du reste de
regie generale dans tout le domaine de l 'art
byzantin et plus specialement au Mont Athos.
On a souven t ajoute, au cours des siecles'
un e xonarthex (pridvor) en avant et a l'ouest
du pronaos - dans le but probable d'augmenter
la capacite de l'eglise ou de proteger en hiver
les fideles contre l e froid de la parte (Voro­
netz, Tazlău, Neam tz).
Cette addition s'est quelquefois faite en meme
temps que l 'ouverture du mur de separation du
naos et du pronaos ; le reemploi de l a porte de
cette paroi deplacee a la nouvel le entree en est
une preuve.
Nous ne parlons pas-bien entendu-de ces
petites constructions sans caractere que l ' on a
pl acees si souvent de nos jours devant les portes
d'entree.
Deux eglises de cette epoque font cependant
exception au plan type. I l s'agit de l'eglise du
couvent de Neamtz et celle de Dobrovetz ; ces
deux monuments ont un plan plus developpe ;
ils possedent, entre le naos et l e pronaos, un
compartiment supplementaire, destine aux tom­
beaux des fondateurs.
Ces deux eglises p lus i mportantes, annoncent
donc celles des regnes qui suivront, avec les­
quelles elles paraissent se reli er p lus qu'avec
les autres eglises de l'epoque d'Etienne le Grand .
Elles ont, du reste, ete construite s vers la fi n
de son regne, celle de Neamtz en 1 497 et celle
de Dobrovetz en 1504, c'est a dire au cours de
sa derni ere annee.
Le docher, d'apres l'usage oriental et meridio­
nal adopte anciennement en Moldavie, est une
construction isolee (Piatra, Popăutz, Bistritza).
L'eglise de Balineşti, seule, fait exception ; le
docher est cal le a la fac;ade sud du pronaos,
 BISERIC ILE LUi ŞTEFAN CEL MARE
formant une sorte de porche devant l 'entree.
Balineşti possede du reste encore d'autres ele­
ments qui lui pretent un caractere plus occidental
qu'aux autres eglises.
Considere dans son ensemble, le plan de nos
eglises montre une double parente. Le naos uni
au pronaos tel que nous l'avons decrit, aussi
grand ou meme plus important que le naos, n e
represente pas un type constantinopolitain, mais
u n p lan athonique et serbe, et surtout celui de
l'ecole de la Morava.
A Constantinople, le pronaos (le n arthex) est
toujours traite comme une sorte d'entreP., de
climensions reduites par rapport au naos.
Nous avons vu que h presence des absides
laterales est aussi un caractere athon i que et serbe
et non de Constantinople ou une pareille clis­
position est des p lus rares.
La coupole (ou la tour du naos) est placee, en
Moldavie, sur le carre des grands arcs d'apres
le mode constantinopolitain, qui existe aussi a
1' Athos et en Serbi e dans les eglises du tzar
Lazarre et de son fils Etienne, c'est a dire que
les grands arcs ne presentent a l'interieur aucun
relief-ce ne sont pas des doubleaux-mais ils
forment de simples berceaux, tandis que dans
les eglises serbes plus anciennes (Studenitza
J itcha, t tc.), on voit tres souvent ces arcs accuser
a l'interieur leur relief comme des n e rvurcs ou
de vrais doubleaux 1).
Mr. G. Millet voit i ci une distinction carac­
teristique ').
Dans ce cas c'est un carre de m urs . perce de
quatre arcades, dans l 'autre ce so'nt quatre ber­
ceaux qui se rencontren t.
Ensuite, les eglises moldaves sont du "type
complexe" comme plan, c'est a dire celui ou
l'autel est separe des voutes du naos p ar u n
berceau distinct '') .
Ce mode de construction est constantinopolitain
et athonite (1' Athos etant en general une suc­
cursale de la capitale a cet egard) tandis que
les eglises serbes sont du "type simple(( c'est
a dire que l'abside est immediatement placee
apres le grand arc de l'est du naos sans aucun
intermediaire (Kruchevatz, Kalenitch et en general
tout le groupe de la Morava).
Enfin les eglises serbes presentent dans les
berceaux est et ouest du naos une sorte de hautes
1) Par exception trois eglises moldaves presentent des
arcs de cette nature (Pi atra, Borzeşti, Războeni).
') G . M i l l e t : L ' an c i e n art serbe, pg. 73-
3) G. Millet : L'ecole grecque, pg. 55-56.
inp.org.ro
299
arcatures, on de niches a veugles sur leurs parois
nord et sud. Cette disposition, que nous trouvons
quelquefois en Valachie, manque en lVIoldavie,
sauf dans le groupe des trois eglises dej a citees :
Piatra, Borzeşti, Războeni.
Le plan moldave montre donc quelquefois·
des caracteristiques athonites et serbes qui man�
quent a Constantinople, d'autres foi s des carac·
teristiques constantinopolitaines et athonites qui
n e sont pas serbes et enfin des caracteres que
l'on retrouve dans ces trois regions .
Nous pouvons donc conclure que les principes
de notre plan nous ont ete transmis du Mont
Athos par la Serbie ; quelques uns des caracteres
specifiques serbes sont restes en evidence ma1s
d'autres ont disparus.
En ce qui concerne specialement la maniere
de voO.ter le naos au moyen d'un systeme d•arcs
places a 4.5• des grands arcs, j 'ai exprime l'o­
pinion qu'elle est due a une influence arme­
n ienne, exp li cable en Moldavie p ar l'arrivee, a
p lusieurs reprises, de nombreux emigrants ar­
meniens '). Ce mode de construction est inconnu
dans les pays voisins d'ou nous sont venues les
d iverses influences qui ont determine le style
moldave. Mais en Armenie, dans l'Iran, ainsi
q ue dans les pays qui ont ete dans la sphere
d'influence de sa civilisation et de son art-aux
I ndes, en Egypte, en Espagne, - on trouve des
solutions tres voisines. La conclusion naturelle
qu'on en tire est d'admetre une influence de
l'Iran transmise par les Armeniens.
LES FORMES EXTERIEURES
(Les Fac;ades)
Le plan que nous avons decrit s'exprim e a
l'exterieur par des lignes s imples. L'abside de
l'autel est presque toujours polygonale (a sept ou
neuf c6tes) rarement semi-circulaire (Dorohoi, Vo­
ronetz). Les absides laterales, quand elles exis­
tent, sont egalement polygonales, a cin q c6tes
(sept a Voronetz). Lorsque la grande abside est
sur plan circulaire, les petites absides le sont
pareillement.
A Baia et â Piatra, au ] ieu d'absides laU�ra­
les, i l y a un surepaississement de la - murai lle
qui forme un ressaut rectangulaire. - Ainsi que
nous l'avons deja dit, l e pronaos r€ssort sou­
vent lui aussi, etant plus large que le naos. (St.
' ) G. Balş : B u lletin de l a section historf·que de· 1' Aca­
demie Roumaine-Congn!s des etudes byzantines, 1 9 2<1.
300 COMI S I UNEA MONUMENTELOR I STOR I CE
Nicolas de Dorohoi, Popăutz, St. Nicolas de
Iassy, Vaslui, Bacău, Tazlău).
Les eglises se presentent avec ou sans taur
sur le naos ; La tour est habituellement placee
sur deux socles superposes. ll existe une cor­
relation entre la presence de la tour, des ab­
sides laterales et celle des contreforts, ainsi
qu'il est du reste naturel que cela soit. Les
poussees plus grandes dues au poids de la tour
demandent un contrebutement plus puissant, et
les absides et les contreforts contribuent a cet
effet. Mais, meme sans tour, on a quelquefois
senti la necessite de contreforts (P iatra, Răz­
boeni, Dobrovetz).
Ces contreforts sont habituellement places a
droite et a gauche des absides Iâterales (St.
Elie, Milişăutz1 Hârlău, Tazlău, Neamtz, Piatra
et montent, en general jusqu'au rang inferieur
de niches, rarement plus haut. Ils se redui­
sent vers le haut par retraites succes!>ives cou­
vertes de tablettes a profils gothiques.
Lorsque le pronaos e.5t surelargi, les coui
treforts manquent a cet endroit (sauf a Tazlău)
Un petit contrefort bas renforce l'abside prin­
cipale sous sa fenetre. - Nous trouvons auss
des contreforts obliques, places a 45� aux an­
gles de la fa<;ade auest (Piatra). Les contreforts
sont executes en pierre de taille, aux moins
dans leurs parties exterieures .
La fa<;ade est en pierre apparente, irregu­
liere. Elle s'eleve sur un socle de pierre pro­
filee, dont l es angles sortants sant egalemen
de pierre de taille.
Des rangs· de briques apparentes, souvent
emaillees, ornent les fa<;ades a la partie supe�
rieure desquelles se trouvent deux rangs de
niches ; deux petites niches du rang superieur
correspondent, en general (a peu pres) a une
niche du rang inferieur. Exceptionellement il n'y a
qu'un rang et dans un cas m eme trois. Les absi­
des sont ornees de longue arcades aveugles
qui vont du socle jusqu'aux petites niches - une
arcade correspondant a un cote du polygone des
absides. Elles laissent entre elles de minces pi­
lastres q ui sont en bri ques apparentes ainsi que
les arcatures des niches.
Les absides ont de petites fenetres a cadre
rectangulaire allonge et a ouvertures generale­
ment rectangulaires a leur partie superieure ou
en arc brise ou meme demi-circulaire. Des fene·
tres presque pareilles se trouvent aux tours et
quelquefois au pronaos; mais ici il y a une p lus
grande variation, autant comme position des ou­
v ertures que comme grandeur et comme forme
inp.org.ro
Elles sont toutes de formes gothiques, ayant
souvent de beaux encadrements, des meneaux
et des ornements en forme de rosaces, de tri ­
lobes, des epoques rayonnante et flamboyante.
Les portes sant rectangulaires mais encadrees
de moulures ogivales qui quelquefois sant a
leur tour prises dans un deux ieme cadre rec­
tangulaire.
Cette forme ogivale est la regie generale ;
lorsque nous voyons actuellement â. l'exterieur
la parte a ca:ire rectangulaire et a baguettes
croisees, que nous avans vue dans la paroi du
naos, c'est que nous nous trouvons en presence
d'un remaniement, contemporain de la construc­
tion d'un nouvel exonarthex.
L'inscription gravee se trouve a l'exterieur
pres ou au dessus de la parte.
Un des e lements les plus importants de la
decoration polychrome de nos fac;:ades sont les
disques de terre cuite email lee, des meme cou­
leurs que les briques, et qui se trouvent dans les
tympans des arcatures ou formant frise sous la
toiture ou sur les tours. Les uns ont de sim­
ples boutons a leur centre, mais d ;autres sont
ornes de figures geometriques ou d'animaux
fantastiques.
La cornz'che superieure manque le plus sou­
vent et lorsqu'elle existe, 'elle est toujours peu
prononcee et des plus . simples. Nous ne trou·
vons jamais ces corniches en rangs de briques,
les unes placees en dents de scie, ainsi q u 'elles
existent partout en pays byzantins et ainsi, du
reste, qu'on les trouvera aussi plus tard en
Moldavie.
La tour, presque toujours polygonale et a
huit faces, q uelquefois a douze ou seize - ra·
rement cylindrique - repose sur un socle etoile
a huit pointes. Ce socle est a son tour pose sur
une base de plan carre ou octagonal. Cette dis­
position correspond d'u�e fac;:on rationelle a la
disposition des arcs du n aos ; la base carre se
superpose au carre des grands arcs et l'etoile
a huit pointes correspond au carre des quatre
arcs superieurs obli ques, complete par les cotes
prolonges de l'octogone de ta tour.
De cette forme type sont derivee les autres
dispositions, plus ou moins variees, que l'on trou­
vera plus tard.
De meme qu'a l'interieur les arcs obliques
du naos sont un caractere original de l'architec­
ture moldave, les bases etoilees de la tour le
sont a l'exterieur.
L'ornementation d'arcades aveugles et de
petites niches est analogue a celle de la f ac;:ade
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
Quatre fenetre pareilles a celles du naos sont
placees sur les axes principaux et entre elles
nous trouvons souvent (et ceci dans les eglises
un peu plus tardives) quatre petits contreforts
qui contrebutent la tour dans la direction de la
naissance des grands arcs.
Les todures des eglises sans tour sont sim­
ples ; e lles sont actuel lement assez basses la
ou elles sont recouvertes de materiaux ' moder ·
nes, comme l a tâle, ou a pentes rapides la ou
elles son t couvertes en bardeaux (surtout en
Bucovine). Les sommets portent, d'apres l'usage,
des croix posees sur des spheres.
Les toitures des eglises a tour offrent des
formes plus compliquees et qui ont ete le sujet
de beaucoup de discussions. La presence de l a
tour posee sur ses socles n e presente aucune
difficulte tant que la toiture de l'eglise ne de­
passe pas la base carree. A vec les materiaux
dont on disposait du temps d'Etienne le Grand,
ceci n'etait � possible qu 'avec le p lomb et les
tuiles creuses. Il est certain que le plomb a ete
employe en Moldavie dans une certaine mesure,
ainsi qu'il l'a ete dans toute !'Europe au Moyen·
Age ; quant aux tuiles creuses, si repandues dans
le midi, leur emploi en Moldavie est certaine­
ment beaucoup plus tardif.
Le probleme est autre lorsque les pentes sont
plus raides, soit par suite des formes choisies
par l 'architecte, soit que les materiaux dispo­
nibles l'imposent. C'est le cas des bardeaux, em­
ployes j usqu'a nos jours en Roumanie et t:'est
le cas de la tuile plate habituelle. Avec ces deux
sortes de materiaux, une premiere solution
est celle d'une seule toiture bui couvre toute
l 'eglise, et dont la tour, avec ses bases a demi
enfouies, ne sort que partiellement. Cette solu.
tion, des plus gauches, n'a jamais pu - et pour
plusieurs raisons - avoir ete celle des construc­
teurs. Un autre moyen sera de couvrir sepa­
rement chaque membre de la bâtisse, pronaos
naos et autel.
Cette solution, conforme a l'esprit gothique ,
q ui l'a toujours adoptee dans tout ! 'occident, l e
centre e t le nord de !'Europe est certainement
celle q ui a ete choisie, et ceci quelles que
soient les objections de nature technique ou es·
thetique q ue I'on puisse e lever. Les nombreux
tableaux votifs, peints a fresque dans nos egli·
ses et dont les dates sont, a peu de chose pres,
determinees, montrent tous cette dispositions­
disposition qui_s'est maintenue du reste, pour quel­
ques unes de.:ces eglises, jusqu'au XIX·e siecle.
En ce q ui concerne les materiaux employes,
inp.org.ro
301
les indications fournies par le dessin de l 'eglise
sur les tableaux votifs, ainsi que les couleurs,
ne permettent pas de porter un jugement precis­
Mais, en resume, on peut dire que les bardeaux
ont ete beaucoup employes ; le plomb dans des
cas plus rares et, enfin, quoique les tuiles pla­
tes ne soient pas absolument exclues, il ne pa­
rait pas - et ceci pour des motifs bases sur des do­
cuments - qu'elles aient ete employees .a. c ette
epoque. I l en est de meme pour le cuivre dont
l 'emploi parait plus recent.
Dimensions et Proportions
Les eglises d'Etienne le Grand sont toujours
de dimensions modestes. Pătrăutz, la plus petite
n'a que 1 4,50 metres de · longueur interieure et
4·50 metres de largeur, et sa hauteur, a la elef
des grands arcs du naos, est de 6,30 metres, l a
calotte d e la tour etant a 14,00 metres du�pave.
L'eglise du monastere de Neamtz'·:a 37 ,50 me­
tres de longueur interieureJ (sans compter l'exo­
narthex ajoute plus tard) et 6,50 metres de lar­
geur interieure (sans compter la saillie des ab·
sides laterales.) La hauteur a la elef des grands
arcs est de ro metres, et celle de Ia calotte de
l a tour de 23,30 metres.
Mais si nousJaissons de câte cette eglise, qui
avec Dobrovetz, represente un type exception­
nel, c'est St. Georges de H ârlău qui, avec Taz­
lău, est la plus grande. Elle a 2 1 .5o=metres de
longueur (toujours interieure), 5·70 metres de
large, 9 metres de haut a la elef des grands
arcs et 21,50 metres a la calotte de la tour. La
voute du pronaos monte a 13,50 metres au des·
sus du pave.
Nous n'avons pas mis en ligne de compte l'e­
glise du monastere de Putna qui a ete refaite
au XVII-e siecle.
En examinant les principales dimensions des
eglises de cette epoque on voit que les unes
sont plus ramassees, et les autres plus: al longees
et plus hautes. I l y a donc une variete plus voi­
sine du byzantin et une autre plus svelte, plus
gothique ; entre les deux il y a toutes les tran­
sitions.
A insi le rappor(de la longueur de l 'eglise a
sa largeur, passe de 3 a Pătrăutz et a St. Elie
a 4,85 a Neamtz (sans l 'exonarthex) et le rap­
port de la hauteur a la elef des grands arcs a
l a largeur passe de 1,28 a Voronetz jusqu'a 1 ,58.
Mais, quelle que soit la categorie dans laquelle
on puisse ranger ces eglises, leurs proportions
sont toujours reussies et rien ne nous y donne
une impression de gaucherie on de maladresse.
302 COM I S I UNEA MONUMENTELOR I STOR I CE
Classification.
Ce qui a ete dit jusqu'ici , nous permet de pro­
ceder a ur.e classification des eglises de cette
epoque.
A premiere vue, ce qui parait le plus natu­
rel , c'est de faire deux categories : les eglises a
tour et celles sans tours. Mais cette classifica­
tion est trop generale et trop vague et, en en­
trant davantage dans J'analyse de ces monu­
ments, on verra qu'on peut en faire une autre
basee sur les differences de construction.
Une premiere categorie comprend les eglises
de Pătrăutz, Milişăutz, St. Elie et Voronetz, abs­
traction faite, b ien entendu, de l 'exonarthex a­
joute au X Vl-e siecle.
Ces quatre eglises, de d imensions plus mo�
destes, ont une tour, des absides laterales et un
pronaos carre on a peu pres carre.
E l les ont (sauf Pătrăutz) des contreforts sur les
cotes nord et sud.
Toutes les fenetres ont un encadrement rec­
tangulaire (Milişăutz a eu une fenetre ogivale sur
sa fat;:ade ouest).
Ces quatre eglises - elevees entre 1 487 et
1 488 - forment un groupe suffisamment homo­
gene et on peut admettre, avec beaucoup de pro­
babilite, qu'elles sont construites par le meme
maître on par des maîtres de la meme ecole.
Un second groupe - qui suit chronologique­
ment le premier- - est celui des eglises dites "prin­
cieres" qui sont dans des villes, St. Jean de Vas­
lui, la S-te Vierge de Bacău, St. Georges de Hâr­
lău, St. Nicolas de Iassy, St. Nicolas de Doro­
hoi, St. N icolas de Popăutz (Botoşani), toutes
construites entre 1490 et 1 496.
Ces eglises sont plus grandes que celles du
groupe precedent et plus hautes Elles ont tou­
tes des tours et des absides l aterales, des con­
treforts et le pronaos surelargi (a l'exception de
Hârlău) et a peu pres carre.
Ces eglises etant placees dans des villes, on
a, probablement, senti la necessite d'admettre
un plus grand nombre de fideles, ce qui a amene
ce surelargissement.
Ces eglises presentent une riche ornementation
de briques et de disques emaillees a figures.
(Bacău ne parait pas avoir possede ce decor.)
Dans ce groupe, les fenetres du naos et de la
tour restent petites et a cadre rectangulaire,
tandis que celles du pronaos sont grandes, ogi­
vales et ornementees dans la style gothique.
Il est probable que c'est dans ce groupe que
devait se ranger la chapelle du château de
inp.org.ro
Suceava ou l'on a trouve de nombreux disques
emai lles a figures, pareils a ceux des autres
eglises de ce groupe.
Toutes ces eglises paraissent etre l'ceuvre
d'un meme maître ; - on pourrait faire exception
pour Bacau, qui est p lus rudimentairement exe­
cutee.-
Ce deuxieme groupe se presente donc comme
la suite evolutive du premier.
Une troisieme classe est formee par les eglises
de Borzesti, Războeni et Piatra (Neamtz) [1493
a 1 498]. Ces eglises sont sans tours et sans
absides laterales.
Nous trouvons dans ce groupe des arcs dou­
bleaux en rel ief sous les voutes du naos ; ces
reliefs se continuent par des pilastres engages
sur les murs sud et nord, reduits vers le bas
par une succession de retraites en consoles.
C'est un principe constructif ingenieux pour
reduire le diametre de la coupole et partant, sa
poussee.
A l'ouest et a l'est du naos, sur ces memes
parois nord et sud se trouvent de grandes
arcades aveugles qui ne se trouvent pas dans
les autres eglises de cette epoque.
Ce detail, et la presence des doubleaux, sont
des caracteristiques de p lan serbe.
Les voUtes du pronaos de ces trois eglises
sont separees en deux par un doubleau sur
consoles, comme au naos ; le pronaos devient, en
plan, un rectangle allonge.
Le naos a de petites fenetres et le pronaos
de grandes fenetres gothiques ornees.
Ces eglises presentent, e lles aussi, une deco ­
ration de briques et de disques email les ; mais
ces disques ne representent aucun ornement
figure et n'ont qu'un simple bouton a leur centre.
Nous nous trouvons donc en presence d'un
groupe a caracteres originaux bien definis et on
ne peut guere se tromper en les attribuant â un
seul et meme maitre,
On pourrait considerer comme une continua­
tion de ce groupe l'eglise du monastere de
Neamtz, construite en meme temps que St. Jean
de Piatra ( 1 496- 1 497 ).
Nous n'y trouvons pas, il · est vrai, les arcs
doubleaux du n a os et les arcades interieures de
caractere serbe, mais nous retrouvons le pronaos
separe en deux et les disques emailles a bouton
du groupe precedent.
Du reste, la partie auest du naos de ce groupe
pourrait etre consideree comme une premiere
indication , comme un acheminement vers le
compartiment nouveau que nous trouvons a
 BISERICILE L U I
Neamtz et que nous trouverons p lus tard sous
le regne de Pierre Rareş.
Neamtz serait donc une combinaison des deux
groupes precedents, et nous pourrions ajouter
comme procedant de la meme influence St. Geor­
ges Je Suceava (I5I4-1522) qui a beaucoup de
points de ressemblance avec Neamtz.
Le groupe qui suit et se classe chronologique­
ment immediatement apres Neamtz, comprend
les eglises d' Arbora, de Reuseni et de Dobrovetz,
[1502 - r5o4], les dernieres eglises du regne
d'Etienne le Grand.
Ce sont des eglises sans tour ; elles n'ont
pas d'absides l aterales ; une tres legere infl exion
a l'interieur en indique la place, encadree d'un
faisceau de colonettes engagees, qui atteignent
la voflte.
Le pronaos est votlte, d'une fac;on pittoresque
et pratique, par deux paires de larges arcs
longitudinaux et deux autres paires transversales
qui ne laissent plus qu'un petit carre a votlter,
que cou vre finalement une calotte spheriq ue.
Tous les encadrements des fenelres sont ex­
terieurement rectangulaires et de petites dimen­
sions. Arbora et Reuseni sont, a peu de chose
pres, identiques comme dispositions, dimensions
et details. Les murs du sud et du nord sont
prolonges vers l'ouest et reuni par un berceau
qui sert de support aux cloches.
Dobrovetz ne differe de ces deux eglises que
par l'adjonction au pronaos, au lieu d'un simple
berceau, d'un nouveau narthex, - le premier
devenant ainsi un compartiment intermediaire.
Ce nouveau narthex a de grandes fenetres ogi­
vales a ornements gothiques. (Les actuelles tours
de Dobrovetz sont une addition relativement
moderne).
Ces trois eglises representent donc un type et
une conception sensiblement differentes de ceux
des monuments a peu pres contemporains
des groupes deux et trois. On peut donc les
attribuer a un autre mailre.
Un groupe absolument special - archa'isant ­
est celui des eglises de Dolhesti , Balineşti et
Volovetz. Ce groupe procede, comme i nspi ra"
tion, de la vieille basilique de Radautz. C'est un
inp.org.ro
ŞTEFAN CEL MARE 303
type roman, voute en berceau sur le naos et le
pronaos. Au droit de cha q ue pilier, un arc dou-
·
bleau renforce la voflte.
La principale difference consiste en ce que, a
Rădăutz, i l existe des bas câtes qui communi­
quent avec la travee mediane par trois paires
d'arcs au naos et deux au p ronaos. Ces arcs, a
Dolhesti e t a Volovetz, se reduisent a des ni­
ches aveugles, par suite de la disparition des
bas câtes ; a Balinesti, ces arcades, restes du
type primitif, disparaissent completement.
Cette clas·s e ne se groupe pas dans le court
i ntervalle de quelques annees comme les autres.
Dolhesti est d'avant 1 48 1 , Balinesti de 1 49 + et
Volovetz de 150.2, tandis que Rădăutz, le pro�o­
type est du X l V-e siecle.
Ces eglises presentent du reste aussi une cer­
taine variete a l'exterieur.
L'abside de l'autel est se mi-circulaire a Vo­
·
lovetz avec plusieurs contreforts (comme a Ră­
dăutz), tandis qu'a Dolhesti et a Balinesti, elles
sont polygonales - a cinq câtes - et sans con­
treforts. La decoration est, de meme, plus variee .
Comment expli q uer l a survivance d'un type
vieilli et demode ? La supposition la plus vrai­
semblable est que, entre Rădăutz et Dolhesti ,
ont existe d'autres eglises - aujourd'hui dispa­
rues - qui ont transmis la tradition.
L'eglise de Baia - probablement la plus an­
cienne des eglises qui nous sont restees d'E­
tienne le Grand - est r estee en dehors de notre
classification. E l le a subi d'evidents remanie�
ments et presente plus d'une singularite.
Tazlău ( 1497) a quelque ressemblance avec le
deuxieme groupe, dont il diW:re toutefois par
plusieurs points.
Cotnar nous represente l e ty pP. d'eglise le plus
simple, q ui parait avoir ete i mite plus tard, corn·
bine avec le type Arbora, a Şipote, a Valeni, a
l 'eglise de Rareş de Baia et a d'autres.
Enfin-et b ien entendu,-nous avans laisse de
cote les eglises que n ous ne croyons pas appar·
tenir a l 'epoque d'Etienne le Grand : Putna,
Mirăutz, Scânteia, Stefănesti.
Le tableau suivant resume ce qui vieAt d'etre
expose :
30t COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Gf'oape car1cteres Generaux

Pătrăutz 1 4.87
Milişăutz 1 487
avec tour et absides laterales
St. Elie 1 488
Voronetz - 1 488

Vaslui 1 490
Bacău 1 491
Hârlău 1 492 avec tour, absides laterales, pronaos surelargi,
II
St. Nicolas Iassy 1 492-93 disques emailles a figures
St. N icolas Dorohoi 1 495
St. Nicolas Popăutz 1 496

sans taur, sans absides laterales, - arcs dou­

Borzeşti 1 493-94
bleaux, arcades aveugles in terieures, pronaos avec
III Războeni 1 496
voo.te a deux coupoles, disques emailles a
Piatra 1 497 -98
bou ton.

Monastere de Neamtz 1 49 7 avec taur, absides laterales, pronaos a deux

St. Georges de Suceava) 1 514-22 coupoles, d isques emailles a bouton.

Arbora
sans taur, sans absides l aterales, colonettes en·
IV Reuseni
gagees au naos et pronaos a petite calotte.
Dobrovetz

D olhesti a vant 1 48 r
type archai'que, voute en berceau de caractere
V Bălineşti 1494
roman.
Volovetz 1502

Si l'on groupe chronologiquement les eglises
d'Etienne le Grand, on verra que la classification
que nous venons de faire, en nous basant sur
des considerations purement constructives, con­
corde assez bien avec le groupement dans l e
temps e t permet de distinguer les differentes
manieres, les differents maitres ou ecoles qui
ont travaille a ces eglises tandis que la clas·
sification d'apres la presence ou l'absence de la
taur ne jetait aucune lumihe sur l'histoire con­
structive et sur l'evolution de l'architecture de
l'epoque d'Etienne l e Grand.
Au contraire, si nous considerons les groupes
qui representent les types caracteristiques de
l'epoque - en laissant de cote les petits- groupes
de types plus speciaux - c'est· a · dire si nous
considerons le groupe Pătrăutz - Milişăutz -
St. Elie - Voronetz et l e groupe des eglises
de viile ainsi que l'eglise du monastere de
Neamtz, l'evolution du type nous apparaitra
clairement.
Pătrăutz, la plus peti te de ces eglises, a une
taur basse; elle n'a pas de con treforts, parceque
les poussees relativement fai bles des voutes n'en
faisaient pas sentir la necessite. Elle n'a pas
encore de base etoilee, ni, sous l'abri de la
toiture, de rangees de petites niches.
Milişăutz, plus elancee, a encore la base de
la taur carree, mais elle a des contreforts qui
ont, peut - etre, ete ajoutes apres coup. - Le
premier rang de niches fait son apparition ,
ainsi que - peut-etre - les premiers disques.
St. E lie nous montre la premiere base de
taur en etoile et deux rangs de niches.
Voronetz a abandonne les contreforts qm
etaient au droit du mur de separation du naos et
du pronaos, comme inutiles, ce qui est, du reste,
logique.
Il est vrai qu'actuellement on ne voit pas a
Voronetz le rang superieur de niches, mais il
existe tres probablement, cache par les enduits .
Puis vient l e groupe des eglises de ville. Le

inp.org.ro
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
pronaos surelargi apparait, rendant e ncore plus
inutiles, les contreforts a l' ouest des absides
laterales. Les fenetres du pronaos s'agrandissent
et s' embellissent ; 1' eglise devient p lus haute et
la decoration de briques et de d isques emailles
devient la regie generale.
Erfin, a Neamtz, les dimensions s'accroissent
encore. Sous l'influence du groupe Borzeşti, ­
Războeni - Piatra, le pronaos s'allonge et sa
vot1te se partage en deux coupoles ; le naos
allonge lui aussi, s'augmente, pour la premiere
foi s du compartiment des tombeaux.
Plus tard, St. Georges de Suceava, gardera
les memes dispositions de meme que l'allonge-
inp.org.ro
305
ment du naos, tout en laissant de cote le nou­
veau mur interieur de separation, genant dans
la metropole de la capitale ou il y avait besoin
de beaucoup d'espace.
Ainsi, dans le court laps de dix ans (1487 a
1497), s'est accompli toute l'evolution de ce
style, de la modeste eglise de Patrautz j usqu'a
la fiere construction du monastere de Neamtz.
Il resul te encore de ceci, que les quelques egli­
ses du regne d'Etienne le Grand, plus anciennes,
et qui ne nous sont pas parvenues-et parmi elles
la premiere eglise de Putna - ne peuvent avoir
ete que des edifices modestes et tres simples
de formes.
 CH A PI T R E I V
A N A L Y S E D E S D E T A I L S
Apres avoir termine l'etude des lignes prin­
cipales, c'est-a-dire celles du p lan, des voutes
et des fac;:ades, nous passons a !'examen des
details, a leur analyse et a Ia recherche de
Ieur provenance, en commenc;ant par les ele­
ments de pierre sculptee.
Les portes sont toujours de petites dimensions,
un metre de large ou moins et 1 ,90 a 2,20 m.
de haut. La porte qui fai t communiquer le naos
et le pronaos a un encadrement rectangulaire
forme de baguettes entrecroisees qui se defont
eu deux branches aux angles superieurs, lesquels
se trouvent de la sorte arrondis a l ' interieur et
prennent une apparence caracteristique.
A leur partie inferieure ces baguettes s'ap­
puyent sur un plan incline, directement ou par
l'intermediaire de petites bases ornementees.
Ce genre de parte, que nous retrouvons en
Moldavie encore longtemps apres le regne
d'Etienne le Grand, a son prototype en Tran­
sylvanie ou de nombreuses eglises du XV.- e
siecle nous les montrent plac€es sur les fac;:ades
laterales de l'eglise <generalement sur le cote
sud) tandis que les portails principaux sont o­
gtvaux.
Ces eglises transylvaines ne possedent pas de
murs de separation i nterieurs comme les eglises
moldaves. Il p�raîtrait donc que les maîtres
mac;:ons transylvains, appeles en Moldavie, ont
trouve tout naturel de placer dans cette partie
mediane le genre de porte qu'ils appliquaient
au meme endroit-mais sur le mur exterieur­
dans leurs eglises, tandis qu'ils gardaient pour
le porte d'entree le type ogival de leurs por­
tails, places normalement dans les deux types
d'eglises sur la fac;:ade ouest.
Ces portes exterieures presentent une richesse
et une variete plus grandes ; mais quelle que
soit la forme de la porte elle meme, ce qui
domine et donne son cachet, ce sont Ies ner·
vures tres accentuees en arc brise du cadre
principal.
inp.org.ro
La brisure de l'arc n'est pas tres marquee
et temoigne de la fin du gothique.
Nous retro�vons aussi souvent les ner vures
supportees par les petites bases ornees deja
vues aux portes interieures. Ces bases sont
une caracteri stique du gothique allemand finis­
sant ; elles se trouvent en Transylvanie au X V-e
siecle ainsi qu'en Galicie.
Des exemples de ce genre de portai l se
trouvent, comme nous l'avons dit, enTran.sylvanie.
Les ogives en Moldavie ont toujours un voussoir
a la elef, et j amais un joint ainsi que cela est
plutot Ia regie en Occident. En Transylvanie
nous trouvons les deux solutions.
Les fenetres, nous l'avons vu, sont de deux
sortes; les petites qui e clairent toujours le n aos, la
tour et quelquefois l e pronaos, et les grandes,
plus variees qui se trouvent au pronaos. Les pre­
mieres, etroites et l ongues, ont leur encadrement
rectangulaire, a baguettes croisees aux angles.
L'interieur est rectangulaire ou en arc legere­
ment brise, ou encore - vers la fin - en plein
cintre. Les baguettes s'arretent sur un plan
i ncline toujours place plus haut que le bas de
la fenetre ; elles ne reposent sur des bases ornees
que rarement (dans deux des dernieres eglises
du regne, a Arbora et Reuseni). Quant aux
fenetres du pronaos, elles sont, soit d'une seule
ouverture, soit partagees en deux ou en trois
parties par des meneaux. Le cadre est moulure
et l a partie superieure decoree d'ornements
gothiques (rosaces, trilobes etc.) souvent, - mais
pas toujours - a jour. Les nervures reposent
toujours a leur partie inferieure, directement
sur le plan qui termine horizontalement le cadre
de la fenetre.
On trouve facilement dans les pays gothiques
voisins des fenetres du genre des dernieres que
nous venons de decrire. Il n'en est pas de
meme pour les petites ; nous ne les trouvons
ni aux eglises de Transylvanie ni a celles de
Galicie ; mais nous trouvons des formes assez
 BISERICILE LUI Ş TEFAN CEL MARE
voisines , quoique moins allongees dans les cons­
l.ructions civiles de ces deux contrees.
Le fait que ne trouvons ces fenetres a aucune
des deux cents eglises go t hiques transylvaines,
qui nous ont ete conservees, nous fai t supposer
q ue c'est de Galicie qu'elles sont venues en
Moldavie, de Gali cie, ou le nombre tres redui t
des eglise s gothi ques encore existantes, peut
nous permettre de supposer q u'elles ont existe
dans un certain nombre d'edifices disparus.
On pourrai t donc voir une influence de la
Galicie, a ce point de vue ; mais comme les
portes montrent une indeniable influence tran­
sylvaine, on arriverait a cette conclusion que
les portes seraient transylvaines d'origine et les
fenetres polonaises.
Jusqu'a ce que de nouveaux elements nous
permettent de trancher d'une fac;on plus precise
cette question, on ne peut que faire la supposition
que les m aîtres galiciens qui sont venus en
Moldavie ont intraduit ce genre de fenetres dans
des eglises aujourd'hui disparues. Les maitres
transylvains qui sont venus apres eux, ont
respecte ces petites fenetres qui correspondaient
probablement davantage aux besoins et aux
gouts locaux et se sont contentes de modifier
les portes et puis. plus tard seulement, les fe·
netres du pronaos.
Il y a peu a dire des socles profiles, des
contreforts a couronnements identiques a ceux
des pays voisins, - des corniches de pierre
tail lee, toujours tres simples et qui ne paraissent
du reste pas apparaître avant le groupe Piatra ­
Borzeşti. Les reproductions et les profils publies
donnent une i dee suffisante de leur genre.
La pierre taillee est encore employee pour
les chaînages d'angle et a l'interieur pour cer­
taios arcs, - entre autres pour les doubleaux
et les pilastres a consoles des eglises du type
P iatra- Borzeşti-Războeni.
Toujours en pierre sont les consoles, les ner­
vures, des balustrades comme celle, tres e legam­
ment travaillee, de l a tour de Balineşti dont
nous retrouvons le motif a la loggia du refec­
toire du monastere des Franciscains a Cluj.
Les inscriptians gravees avec caracteres en
relief, sont toujours en pierre ; leur encadrement
est toujours simple et consiste l e plus souvent
en une moulure a larmier destinee a les garantir
contre la pluie. Ces inscriptions sont pour nous
des dacuments des plus precieux, qui nous per­
mettent de dater avec precision nos monu­
ments.
Sur plusiet.rs de ces elements de pierre tai l lee
inp.org.ro
307
se retrouvent les signes lapidaires des maîtreS
ma<;ons qui les ont travailles. Ces signes, · dant
la figure geometrique de base dans laquel le i ls
s'inscrivent, est presque toujours l e carre et l e
triangle equilateral, s e rattachent aux loges d e
Strassbourg et de Cologne. Comme ces signes
sont tres repandus et en Transylvanie et en
Galicie, leur presence en Moldavie ne nous aide
pas a solutionner le probleme de !'origine im·
mediate de nos maîtres. Elle confirme pourtant
- si cela etait encore ne cesaire - qu'ils ap­
partenaient a des ecoles gothiques.
Le parement est de pierre brute de petites
dimensions, les angles sont en pierre de taille
a q ueue irreguliere. La brique apparente est
employee en rangees horizontales aux p ilastres
et aux arcatures des arcades et des n iches. Ce
sont ces grandes arcades aveugles qui decorent
les absides et ces rangees de niches sous la
toiture qui sont la decoration architecturale la
plus caracteristique de nos eglises. Quelle peut
etre leur origine ? on trouve dans taut le do­
maine de l'art roman des arcades qui decorent
les fa<;ades de l'eglise ; - on les retrouve dans
les Balkans, en Asie, en Armenie .. Les arcades
a colonettes formant galerie a jour de !'Italie
et des bords du Rhin sont presentes a toutes
les memoires. Mais la fa<;an dant se presentent
ces elements ornementaux different considera­
blement.
Pour pouvoir nous faire une apinion sur les
influences qui se sont manifestees en Moldavie,
il est necessaire de bien determiner le caractere
de ces arcades a veugles.
Celles des eglises d'Etienne le Grand ne se
trouvent qu'aux absides ; ce premier fait nous
permet de mettre hors de cause presque toutes
les eglises romanes, celles du Mont Athos, de
Serbie, de Macedoine, de Bulgarie et celles d 'Ar­
menie. Nos arcades presentent simplement leur
plan interieur rentre par rapport a la fa<;ade,
ces plans rentres laissant entre eux des sortes
de p ilastres aux angles du polygone des absides.
Ceş pilastres n'ont jamais le caractere de colo­
nettes engagees, ainsi qu'on · le voit en Serbie
(ecole de la Morava), en Armen i e . et dans les
pays d'architecture romane. L'archivolte est
dan s le plan meme du mur superieur ; elle n'a
aucun bandeau ornemental, aucun relief deco­
ratif. <;.;� uoique ornementales dans leur ensemble,
ces arcades procedent e n somme d'un principe
constructi f.
D es arcatures pareil les aux nâtres se retouvent
dans certaines constructions byzantines d'ltali e
308 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
et dans les Balkans, des les premiers siecles
des tem ps chretiens. Celles qui ont les carac­
teres les plus approches des notres se trouvent
a Constantinople, dans des edifices de l'epoque
des Comnene et des Paleologue (St.Theodore-Thi­
ron, Pammakariste, S-te Thedosie, Pantocrator)
et a Salonique (St. Panteleimon, St Elie, les
Saints Apotres).
Quelques unes de· ces eglises ont aussi des
niches au-dessus des arcades aveugles, mais elles
ont un autre caractere qu'en Moldavie c u la
continuite de ces niches qui font tout le tour d e
l'eglise, leur donne !'aspect d e vraies frises,
tandis qu ' â Constantinople et en Macedoine elles
rappellent - d'une maniere decorative - la fe­
n etre absente. Cependant deux ou trois egliseS
St. Elie, St. Panteleimon) pourraient indiquer
un acheminement vers le motif en frise.
En resume ce sont les pays d u sud des Bal­
kans ou se trouvent l'esprit et les for1nes les
plus voisines des notres.
Nous croyons donc a une influence assez
directe de c es regions sur notre architecture en
ce qui concerne les grandes arcades aveugles.
La question est moins c laire pour les petites
niches.
Quant aux briques emaillees, vertes, jaunes
brunes etc. qui ornent les fac;ades, quoique leur
principe soit oriental, n ous ne pensons pas que
ce soit a une influence d'Orient qu'il faille at­
tribuer leur presence en Moldavie, parceque
dans tous les Balkans nous n 'en trouvons pas
de ce genre, tandis qu'elles ont ete employees
au X I V- e et au XV-e siecle en Pologne d'une
fa�on analogue et avec des couleurs pareilles.
Mais la decoratton la plus originale de ces
eglises, sont les dis q ues de terre cuite emaillee
qui ornent Ies tympans des arcades et qui
forment des frises sous la toiture et sur les
tours ; ils ont les memes couleurs que Ies
briques et offrent u ne grande variete d'orne­
mentation.
Les uns n'ont pour tout decor qu'un ou deux
cercles concentriques et un bouton central ,
d'autres ont des rosaces, des rais, des figures
geometriques. D'autres encore, - l es plus interes ·
sants, representent des animaux heraldiq ues ou
fantastiques.
Nous- y voyons la tete de bison - les armes
du pays - accompagnee de ntenants " heraldi­
ques, des Iions rampants ou passants de diverses
inp.org.ro
especes, des cerfs a quatre cornes, des griffons,
des dragons entrelaces, un quadrupede androce­
p hale couronne et aile, des sirenes a double
queue et d'autres sujets du meme genre. Q uoique
quelques unes de ces representations aient eu
primitivement une origine asiatique, elles ont
de bonne heure penetre en Occident et nous ·
les retrouvons de nombreuses fois dans Ies
sculptures romanes et gothi ques. L'art heraldique
s'en est du reste empare et les a repandus dans
tout !'Occident.
En ce qui concerne nos disques, leur role est
purement ornemental et de m eme que les tail­
leurs de pierre nous ont apporte Ieur maniere
de traiter la pierre, de meme les ouvriers en
terre cuite, qui etaient d' e .:ole allemande, oct
reproduit sur ces disq ues les figures qui leur
etaient familieres et qui se voient du reste aussi
sur les plaque-s de poeles emaillees de cette
epoque. Il ne faut pas oublier que c'etait le
moment ou Ies fabri q uants de poeles allemands
atteignaient a une grande perfection dans Ieur
art.
Le caractere occidental des figures de nos
disq ues n'est pas douteux. Mais l'habitude d'or­
ner Ies fac;ades de plats ou de disques es.t orien"
tale. Il faut d onc supposer q ue c'est d'Orien t
que nous est venu le gout, le desir de cette sorte
d'orhementation, mais que les seuls ouvriers
qu'on ait trouves pour executer ce genre de
travail etaient Ies potiers a llemands ou polo­
nais q ui travaillaient au metier de poeliers.
I l resulte, d'une fac;on indubitable, de l 'analyse
des elemen ts decoratifs q ue ]'on vient de faire,
que les fac;ades des eglises de cette epoque e­
taient en materiaux apparents. Toutes ces pierres
taillee, ces briq ues apparentes, ces disques e­
mailles, n'etaient evidemment pas faits pour etre
recouverts d'enduit. D'un autre cote, le fai t qu'ils
sont places dans le p lan meme du mur et la
fac;on dont ils sont places par rapport aux chai"
nages de pierre, montrent qu'ils ne pouvaient
pas rester apparents sur un mur enduit.
Les fresques qui ornent aujourd 'hui la plupart
de ces fac;ades ont ete fai tes ulterieurement. Les
inscriptions de Voronetz, par exem ple, ne peu­
vent laisser aucun doute a cet egard.
Le fond des niches etait peut-etre enduit,
ainsi qu'on le croit generalement, mais nous
n'avons aucune precision a cet egard.
 CHAPITRE
/ /
LES M A TERIAUX EMPLOYES ET LES METHODES
DE CONSTRUCTION
Nou s avans vu qu'on a employe la pierre
brute qui se trouve partout en Moldavie, la
p ierre de taille qui provenait de carrieres choi­
sies avec soin, la bri que d'excellente qualite,
ainsi que nous le montre Ia fac;on dont elle re­
siste depuis plus de quatre siecles a un climat
changeant et rude.
La brique est de grandes dimensions (surtout
Ies briques e maillees), pareille a celle em­
ployee a cette epo que en Transylvariie et en
Galicie et surtout beaucoup plus grande et
plus epaisse que les briques byzantines (7 a 8
centimetres ,d'epaisseur au !ieu de 3·5 a 4).
Les bri q ues employees a l'interieur sont plus
petites que celles du parement, surtout celles qui
entrent dans la constr uction des voutes . Ces
voutes sont du reste fre quemment construites
en tuf calcaire pour en diminuer le poids.
Le mortier est de chaux blanche melee de
brique pilee et quelquefois de petits cailloux -
mais sans employer le sabie comme aujourd'hui.
Les pierres sont taillees avec soin a l'aide de
la pointe, de la bretture ou de la laie ; elles
portent encore quel quefois Ies traces des ins­
truments avec les quels on Ies elevait a pied
d'�uvre.
Les joints des briques sont relativement min­
ces, comme en Translyvanie et en Galicie et
non d'apres le mode byzantin, d'apres Iequel on
fait des joints presque aussi epais que les bri­
ques elles memes.
Les arcs de briques ainsi que Ies calottes sont
construits par assises radiales ; jamais I'extrados
n'est souligne d'un rang de bri ques mises a
plat, comme en Valachie et dans les Balkans
inp.org.ro
V
/
et comme cela se fera plus tard en Moldavie
rneme.
Les pendentifs sont construits generalement
par assises horizontales d'apres le mode by­
zanti n ; il y a cependant des cas ou elles sont
verticales ce qui parait bien indiquer une influ­
ence occidentale. Les enduits, encore presque
toujours existants, ne permettent pas une etude
tres detaillee sur ce point.
Dans les grands pendentifs du naos et quel­
que fois plus haut, se trouvent des pots de re­
sonnance pris dans le massif de Ia mac;onnerie,
l'ouverture restant visibl e ; Ieur but n'etait pas
d'alleger la mac;onnerie mais bien de renforcer
Ies sons.
Les tours sont entierement en briques ainsi
que le socle superieur tandis que la base i nfe­
rieure est l e plus souvent en pierre.
Les enduits interieurs sont faits du mortier
dont nous avans parle plu.s haut. Les enduits
destines a la fresque sont de chaux melangee
d'etoupes hâchees. La chaux parai t toujours
avoir ete eteinte avec le p lus -grand soin.
L'epaisseur des murs par rapport a la lar­
geur de I'eglise et a sa hauteur est touj ours
considerable, et atteint 1,50 metre et plus.
Le pave de l 'e gl ise, generalement de dalles
de pierre, parait avoir ete quelquefois execute
en plaques de terre cuite emaillee.
*
* *
Parmi Ies ouvrages accessoires qui sont trop
intimement !ies a Ia construction pour qu'on
puisse negliger d'en parler, il faut citer en pre­
mier rang, les tombeaux et�surtout la pei nture.
 CHAPITRE YI

L E S T O M B E A U X
Les tombeaux sont habituellement places dans
le pronaos ; une dalie de pierre, placee au ni·
veau du pavement ou a quelques cen timetres
au dessus, recouvre le tombeau proprement dit.
Les dimensions varien t entre r ,32 et r ,83 m. de
Jong, o,42 - o,8r m. de large et o, ro â o,2o m .
d'epaisseur.
Leur forme est rectangulaire, quelquefois plus
large a la partie qui corespond â la tete. Tout
autour, sur une bande de 5 â ro centimetres de
large est sculptee l'inscription qui rappelle le
mort. L es caracteres sont toujours en relief
et jamais graves. Le milieu de la dalie est oc·
cupe par un ornement generalement vegetal
pareillement en relief. Nous ne trouverons_ j a­
mais la representation du :nort, ainsi que c'etait
l'usage en Occident (et en Pologne et en Tran­
syl vanie).
Le materiei employe est le marbre, le cal­
caire et le gres.
· L'ornementation a un caractere occidental e
t
parait deriver de l'ornementation romane, et
ceci quoique !'origine de ces larges feuilles en
elegantes volutes sty lisees soi t evidemment orien­
tale et se rencontre un peu partout en pays by­
zantin. Mais c'est un de ces motifs qui se sont
acclimates en Occident et la fa<;on dont il est
execute sur nos tombeaux denote une facture
occidentale.
Sur quelques pierres, le caractere gothique
est plus accentue, tandis q ue sur d'autres, des
motifs plus purement orientaux se font j our.
Sur une des _ pi ert:"es de l 'eglise de Rădăutz,
posees par Etienne le Grand sur les tombes de
ses ancetres, figure une signature : "Mistr lan".
Il est probable que c'etait un tcheque. Ce maitre
aurait-il forme une ecole ? ou a-t-il travai lle
seul ? On l'ignore. Quoiqu'il en soit, pendant
une quarantaine d'annees; de 1478 a 1518 nous
trouvons le meme style et â peu pres la meme
facture. Apres, ce genre de travai l disparai t ­
sauf deux ou trois copies.
Les pierres tombales ont ete quelquefois a­
britees par des baldaquins de pierre, de travail
gothique, tels que ceux de Putna et d' Arbora.
Ici l'influence polonăise parait evidente.

inp.org.ro

L A .P E I N T U R E
Du temps d'Etienne le Grand, l'interit:ur des
eglises . devait touj ours etre peint. C'etait l e
completement necessaire et naturel des travaux :
parure et enseignement.
Plusieurs de ces eglises nous ont conserve
leurs fresques, datant de l 'epoque de la con­
struction ou d.' une epoque encore fort approchee
de la fondation.
Voiei, dans 1' ordre chronologique, cel les qui,
de nos jours encore, possedent c e revetement,
au moins partiei :
Dolbesti, Pătrăutz, Milişăutz1 (Bădăutz) 1), Vo­
ronetz, St. Georges de Hârlău , St. Nicolas de
Dorohoi, Popautz, Neamtz, Balinesti, Arbora,
Dobrovetz, - auxquelles on peut ajouter la cha­
pelle de la tour-clocher de Bistritza. I l y a en­
core quelques restes des fresques de St. Nicolas
de Iassy que l'on conserve encore.
Nous n'avons que peu de points de repere
qui nous permettent de dater ces fresques avec
quelque approximation.
Le pronaos de Voronetz a ete termine en
rsso, ainsi que l 'indique une inscription, tandis
que l'exonarthex et l'exterieur l 'ont ete en r s47·
Pour plusieurs moti fs, la peinture du naos n e
peut etre que plus ancienne.
Les fresques de Dobrovetz, datees elles aussi
par une inscription, ont ete executees entre 1527
et 153 1 . Ces peintures presentent dej a plus de
ressemblance avec celles du regne de Pierre
· ,.
Rareş.
La comparaison de ces fresques permet d e
reculer celles d u naos d e Voronetz encore avant
cette date et de les considerer, si pas de l'epoque
m eme d'Etienne le Grand, du moins des annees
qui l'ont suivi de peu.
1) M i l i şautz a ete m a l heureusement
la dern iere gu erre ; m ais ses peint�res avaient
ravant ete etud i ees.
CH APITRE V I I
Enfin si l 'on · songe au soin e vident avec le­
quel ce prince a edifie toutes ses eglises, on
croira difficilement qu'il Ies ait laissees sans
cette parure qui etait en m eme temps la ter­
m inaison naturelle des travaux et une necesite
pour le culte - et ceci d'autant plus pour Vo·
ronetz qui parait avoir ete un de ses monas­
teres de predilection.
Nous pensons donc ne pas nous tromper en
disant que les fresq ues du naos de Voronetz,
celles de Milişăutz, de St. Elie sont de l 'epoque
d'Etienne le Grand, ainsi que celles qui pre­
sentent les memes caracteres iconographiques
et qui leur ressemblent comme groupement or­
nemental et comme facture.
Le professeur Podlacha arrive, du reste, a des
conclusions anal ogues et considere les fresque.s
du naos de Voronetz, comme les plus anciennes
connues avec celles de St. Elie et dans une
certaine m esure, celles de Bădăutz (=Milişăutz).
Nous rangeons dans cette categorie, les fres­
ques recemment decouvertes a Dolhesti, celles
de Bal inesti, de St. Nicolas de Dorohoi , de St.
Georges de Hârlău ; - Arbora, le pareclission
de B istritza et Popăutz paraissent etre d'une
epo que plus recente. Dobrovetz a ete peint entre
1 527 et 1 531 ; - a Arbora une inscription re·
cemment lue, indique qu'on y aurait travaille
en 1541. Est-ce la date des premieres fresques
ou p lut6t celle d'un renouvellement ?
Pătrăutz, d'une b elle facture, parait etre de
date plus recente. Les inscriptions en grec pour­
raient renvoyer au XVII-e siecle. St. Nicolas de
Iassy a ete repeint lors de sa reconstruction au
XV I I-e şiec!e.
L'eglise du monastere de Neamtz a ete re­
detruit pendant peinte en r83o, mais selon toute apparence, en
aupa­ respectant les anciens suj ets.
A St . Elie, a Balinesti, a Popăutz, a Tazlău
inp.org.ro
 312 COM JSI UNEA MONUMENTELOR ISTORICE
on trouve dans certains endroits sous la couche
de peinture un enduit sur lequel sont imitees ,
en couleurs verte, rouge, et j aune, des briques
apparentes. On peut supposer que ces peintures
ont ete faites pour ne pas laisser les murailles
ele l'eglise nues avant l'ex ecution des fresques ,
dans les cas ou celle-ci tardait.
Les grafiti sur les peintures de ces eglises
sont tres nombreux ; il y en a beaucoup d'inte ­
ressants'; les p lus anciens cependant n 'etant que
_de la fin du X VI-e siecle . ils ne peuvent pas
nous etre de grande util ite pour fixer la date
des fresques.
Sans parler de l'iconographie de nos eglises,
nous dirons quelques mots de la disposition de
leurs peintures. La partie inferi eure est ornee
des draperies connues, auxquelles succedent sur
deux ou trois rangees des carres separes en
triangles colores en jaune, vert , rouge et imitant
probablement les placages ele marbres des an­
ciens temps .
A Pătrăutz meme, ce sont des marbres et des
porphyres qui sont imites. Au desus de ce lam­
bris, commencent les rangees de saints et de
scenes religieuses dans l'ordre demande par le
culte ou l'herminie.
Le soin de les grouper d'une fa<;on ornemen­
tale est evident. Les lignes de la construction
sont respectees et soulignees par l'ordonnance
de medail lons souvent relies entre eux par des
agencements de grands et de petits cercles. Ce
soin disparait plus tard sous les successeurs
d'Etienne le Grand. Le mur tend de plus en plus
a se diviser en rectangles qui couvrent les pa­
rois sans souci des lignes de l'architecture.
Le sens decoratif diminue pour le ceder a
l'enseignement religieux q ui fait des murs une
bible ou une vie des sai nts i llustree.
Les rangees de saints sont separees par .des
bandes ornementales a motifs d'origine orientale
souvent tres ancienne et que nous retrouvons
entre autres a Mistra et sur maints manuscrits.
Il est a remarquer que certains de ces motifs
se retrouvent dans les monuments romans d'Oc­
cident, ce qui n'a rien d'etonnant, etant donnees
leur sources communes. Le caractere de nos
ornements les rattachent pourtant a l'art byzantin.
Une des parties les plus interessantes de nos
fresques sont les tableaux votifs qui represen ­
tent le fondateur et sa famille offrant leur eglise
au Christ ou a sa Mere par l'intermediaire du
saint auquel elle est dediee.
· ces peintures sont des plus interessantes par
inp.org.ro
le jo_ur qu'elles j ettent sur la forme pnmihve
ele nos eglises, assez exactement representees.
Ensuite, elle sont de precieux documents pour
le costume et les portraits des personnages re·
presentes, et ceci malgre quelques reparations
evidentes qui a..pparaissent en quelques endroits.
Il est a remarq uer que souvent la figure des
donateurs est traitee d'une fa<;on p lus detaillee
et plus me ticuleuse, rappelant un peu - de loin ­
l a facture des maîtres allemands contemporains,
tandis que les figures des saints et tout le reste
de la peinture sont executes avec les larges
touches et la techniq ue simp lifiee des b yzantms,
Il paraîtrait donc que le desir de faire res­
semblant les portraits des fondateurs a amene le
peintre a modifier en quelque sorte sa technique
habituelle et ceci paraît etre un gage de plus de
la fidelite de ces portraits.
D'habitude, le tableau votif se trouve sur
la paroi ouest du naos. La suppression frequente
de cette paroi nous a ainsi prive de plusieurs
de ces tab leaux.
La qualite de nos fresques est en general re­
marquable. La franchise des couleurs, la surete
de l'execution et Ia belle expression des figures
sont principalement a relever.
Il faut aussi louer le sens decoratif qui a guide
le peintre et son sens de l'harmonie des cou­
Ieurs.
- A ce point de vue, c'est Voronetz qui parait
avoir les fresques Ies plus dignes d'etre etudiees
et q u i paraissent bien (avec celles de Balinesti)
n'avoir pas ete depassees en Moldavie.
A l a suite des fresques des eglises d'Etienne
la Grand nous citerons aussi celles de St. Geor­
ges de Suceava et celles de Pătrăutz qui sont
de la meme serie.
Les relations de nos peintures avec celles du
sud des Balkans sont evidentes. Malheureusement
les po.ints de comparaison avec la Valachie a
cette epoque, nous manquent.
L'etude iconographi que (voir V. Podlacha) a·
mene a des concluşions concordantes ; quoi qu'on
ait releve certaines influences occidentales, influ­
ences qui sont, du reste, peut etre encore plus
accentuees au Mont Athos.
II est donc plus que probable que les peintres
sont venus du sud, ainsi que paraissent l'indiquer
les documents.
Mais i l est a presumer que toute cette serie de
peintures ne s'est pas executee sans qu'il ne se
soit forme des peintres locaux. Et la persistance
de ce style, different du style russe et dans une
certaine mesure de celui de 1' Athos, nous permet
 BISERI C I LE LUI ŞTEFAN CEL MA RE

de con c l u re a l ' ex i sten ce d'une ecole moldave. l a man i e d ej a anci e n n e des vist teurs qUI, sans
Il existai t encore a Suceava, en I 570, une c o r po ­ a ucun respect, grave n t leurs noms sur Ies
ration ou confratern i te de p ei n t r es (p o u r l es peintures.
peintres d 'icones).
Dans l eur m aj o r i te, - mal gre le noi rcissem e n t E n ce qui concerne l e mobilier de cette e poque,
d u a l a fumee des cierges, - ces fresques sont rien ne n ou s est, m a l heureusement, reste. Les
bien conservees, sauf dans l e s cas ou l ' a b sen ce iconostases aussi ont d isp arus. Ceux de Borzesti
ele toi tu re a perm i s aux plu i es ele degrader les et de Do lhesti sont en ma�onnerie, mais nous
endu i ts. I l faut au s s i, a ce point de vue, deplorer ignorons de que l le epoque ils daten t.

CHAPlTRES VIII

L E S C L O C H E S
Il ex iste encore q uel ques c l o c he s dont l es E lles se t r o u v e n t a \ o ro n etz , au monastere
i nscriptions attesten t l ' a n c i en nete e t nous indi­ de Neamtz, a Bi stritza, a Putna.
quent Etienne l e G ra nd comme leur donateur.

inp.org.ro
 C H A P I T R ES I X

L E S M A I T R E S
C'est de Galicie que sont venus a ! 'origine donnee p a r l es grandes fen etres - ont per­
les m aitres mac;:ons q u i o n t bâti nos · glises. Ce siste.
n 'est que sous l e regne de Pierre R areş qu on Les grandes fenetres ont pris place dans le
trouve des noms de m a îtres tran sy l v a i ns. Ceci pro n aos s eu lement. Ici l e m ystere du n aos n 'est
n e veut pas dire q u ' i l n 'y en a pas eu anterieu­ plus n e cessaire et il y manque du reste aussi
reme n t m ais plutot que les conducteurs du tra­ la l u m iere des c ierges - d'ou besoi n de plus
v a i l , l es arc h itect s, n e venaien t pas ele Tr ansyl­ de c l arte. On peut clonc l ogiquement fi x er vers
vanie. L 'anaiyse que nous avons fa ite n ous 1476 - 78 , approx imati vemen t, l e m oment ot'1 les
ari1e·ne au meme res u l tat. O n v o i t e n effet, u n e m aitres mac;:ons t ransy l va i n s sont venus en Mol­
i n fluence pol01ialse (ga l i c ien.rie) d a n s les briques clavie, d'abord en concurrence avec les Gali­
email lees q u i ornent l es fac;:ades de iws egli ses, ciens, qui ont e te petit a peti t e l i m i ne s , et ceci
dans la transm ission des figures h e raldiq ues des d 'autant plus fac ilement que vers l a fi n du regne
disques. Nous voyon de meme cette i n fluence d'Etienne l e Grand ses rapports a vec la Pol ogne
dans l es baldaqu i ns des tombeaux de Putna et sont devenu h ostiles.
d' Arbora ; nous l a voyons aussi dans l e s peti tes
fenetres a m o u l ures entrecroisees que nous ne Mais ces maitres mac;:ons el t a i l l eurs el e pi erre
retrouvons p a s a u x eglises transy l v a i nes. n 'eta i e n t que d es exe cutants ; ils ne pouvaient
D'un autre cote nous avons vu que l es portes c o n cevo ir l e plan de l 'eglise. C 'est ici q u ' i n ter­
medianes qui un issent le n aos et le pronaos ont vena i t le c lerge, le representant du prince, per­
l eur prototypes en Transyl v a n i e. sonnage certainement plus ou moins au couran t
Nou s en concluons que les mai tre. · tai l leur de ces questions et qui i m posait les d i m ensions
de p ierre gali ciens ont i n trodui t , en tre autres exigees par l e culte o u de si r ees par l e Prince.
e l e m ents, les petites fenetresdans les egl i ses q t / i l s Ces cli recti ves e ntrai n a i e n t des formes de voC1tes
ont construites en M o l d a v i e pendant l e premier d i fferentes ele celles de !'O ccident, ce qui exp l ique
siecle de son h istoire. Ces egl ises o n t d isparu l 'e m p l o i par l es maîtres occidentaux de mac;:ons
o u ne se sont conservees que modi fi e es. locaux au couran t des procedes orientaux, mais
A partir d'un m o m e n t qui pourra i t corres­ i n capables de tra\ a i l l er l a p i erre. Le travai l des
pondre avec la prise de possess i o n par Etien n e fac;:acles restaient ainsi l' ceuvre des m ai tres ga­
l e Grand d e s domaines de Cetatea de Bal ta et l i ciens ou transy l v a i ns plus savan ts.
de Cicei en Transylvanie (vers 1 476), l es mai tres Nous avons e m i s l'opinion que, parm i ces ou·
m ac;:ons et tai l l eurs de p i erre o n t commence a vriers l ocaux, i l y en avait q u i etai ent au cou­
ven i r de cette region et l eur i n fl u ence se ma­ rant des methodes de voutaison arm e n i en nes.
n i feste par l ' i ntroduction des encadrements rec­
tangula i res des portes medi anes, encadrements S ' i l fau t decider qui ont ete les architectes
que n o u s trouvons deja a Pătrăutz, a M i l i şăutz, des eglises d 'Etie n n e le Grand - au sens mo­
a St. E l i e . derne d u m o t- nous serons donc i n c l ines a clon­
Les petites fenetres qui paraissent s'etre a­ ner ce ti tre aux pr6poses p r i n c i ers, qui deci­
daptees a notre golit et aux besoins du c u lte-qui daien t des d i m enslons pri ncipales et de la dis­
drefera i t une l u m i ere p l us mesuree que cel l e tribution.

inp.org.ro
 B I SE R I C I L E LUI ŞTEFAN CEL MARE

Le ro le du maitre etranger paraitra ainsi assez etait- i l u n tail l<iu r de pierre ? ou l e redacteur de
red u i t et assez meme pour pouvoir lui refuser l 'inscri ption ? En tou t cas l 'ornementation est
l 'honneur d e le conside rer co m m e J 'auteur de autre c;ue celle des p ierres ele Ian et ele bea ucoup
J 'eglise. i n fe r ieure.

Si, de l 'egl i se, nous passon s aux tom beaux , nous

trouvons c o m m e maître s .u l p teur ce " 1istr l a n " Les peintres aussi n ous sont a peu pres i n­
- Maitre .f ean - probab lemoot tcheque, - q u i a connus <t cette e poque. Un document n ous parle
s culpte les pri n c i pales tombes de l 'cpoque. 1ous cl'un Stefan, qui a peut- e t re travaille po"u r
ne pouvons savoi r s ' i l a eu des a i des ou des A lexan dre l e Bon ; a Hârlău se trouve l a pi erre

e l e ves mol daves - a u cun autre nom n e nous tombale de Georges de T ri cala qui a peut· etre
est connu . ete u n des p ein tres d ' Et i en n e le G rand ; on
Dragota Tâuto\ovici ( fi ls ele Tău t u) q u i a mis trouve en core le nom ele Tom a cie Cocavia
son nom sur l e tom beau ele sa m e re a Balinesti, (Suceava).

C H J\ P I T R E X

C O N C L U SIONS
Nous avans ainsi passe en revue l es ele­ plan de Pă trăutz d o n t les absides l att··ra les re
m e n ts qui ont con tribue a la format ion de n otre produisent , du reste, a l 'ex t(·rieur l es arcades
style rel i gieu x m o ldave, sty l e resu l ta n t des n e· aveugles de Seret,
cessiks du culte orthodoxe q u i ont i m pose l es D'un autre cote n ous avons vu q u e l l e a pu
normes du p l a n byzan t i n et de J ' i nfluence de etre l ' i n fluence clu c l i m a t et des m att·riaux lo­
! ' O ccident qu i s'est manifestee des l e s commen­ caux dans le choix d es formes et de l'orne­
cements de notre architecture. On peut donc se m en tation.
representer son h i stoi re de l a fayon s u i vante : C'est d u melange d e ces olements que sont
Au moment OLt Bogdan, r e vo ltc contre son n ees ce cglises qui d'abord s i m ples, trapues,
suzerain, a fonde la pri n c ipaute ele Moldav i e , ­ s'embe l l i ssent, se h a ussen t, s'al longent, de fa9on
l 'art roman en G a l i c i e et en Transy l vani e , vaincu que, a la mort d ' Etienne le G rancl, le sty l e
par l 'art gothique, cessai t de v ivre. I l est evi­ e s t parfaitement forme et a trouvc sa for m u l e
dent que Bogdan, lorsqu'il a vou l u construire, definiti ve .
n 'a pas . p u faire v e n i r dans son nouveau pays , A partir ele ce moment i l evol uera certaine­
encore sauvage, les maîtres du n ou v e l art, si m ent, mais les i n n ovati ons n e seront, en somme,
recherches a ce moment, m a i s i l a du �e con­ q ue de details. Ce n 'est pas un styl e nouveau
tenter des maîtres plus modestes, et peut etre q u i se c reera plus tard, ce sera l a continu ation
sans travail, de l 'eco l e q u i d isparaissait. du style ci'Etienne l e Grand qui se prolongera
A insi s'e x p lique Rădăutz - s i m p l e eg·lise ro­ jusqu'a la fin du X V I-e siecle, lorsque commen­
mane attardee - comme s 'exp l i que u n peu p l us ceront a se m o n trer l es prem i e rs s1gnes de
tard l a Tri n i te de Seret, q u i a des caracteres decadence.
de plan serbes, par l 'influence transmise par les C'est pourquoi il nous parait que l es dix ou
moines serbes. quinze dern i eres annees d u regne d 'E ti enne l e
Ensuite sous A l exandre -l e Bon, q u i a cons­ Grand representent le point c u l m in a n t de l'art
tru i t a Baia une egl ise purement gothique, ar­ archi tectural moldave.
r i ve n t de nombreux em igres armeniens; c'est a Les principales qua l i tes de cet art et de ce
eux que n ous attribuons les arcs obliques du sty l e sont donc la raison, le bon sens, l a me­
naos, d 'origine iranienne. sure, l ' i ngeni os ite dans l es solutions t e chniques,
En ajoutant ces arcs ob l i q u es au naos de e t en general un parfait equi l i b re dans tou t
Seret, nous arri vons, a peu de choses pres, au I 'ensenll;l le.

inp.org.ro
 BIBLIOGRAFIA
BULETINUL CO�IISIUN E I MONUMENTELOR ISTO R IC E cu
articole de N . Iorga, Al. Lepăda tu, N. Ghica
Budeşti, V. Drăghiceanu, D. Dan şi al�i.
G. BA LŞ. I nceputurile arhitecturei bisericeşti din Moldova
1 . BOGDAN. I nscripţiile: de la Cetatea albă.
Catalogue de l 'E xposition d'art roumain ă Paris 1 925.
D. DAN. Mănăstirea Putna.
. G HIK A-BUD EŞTI şi G. BALŞ. Mănăstirea Probota.
V. G R ECU Le siege de Constantinople in Byzantio n 1 92 5 .
. IoRG A . Istoria bisericii româneşti.
N. IoRGA. I nscripţii d i n bisericile României 1 �i II.
N. IORGA. Contribuţii la Istoria b i serici i noastre. I. Despre
mănăstirea Neamţului. II Bălineşti.
N. IoRGA şi G. BALŞ. L'art Roumain.
DR. C. IsTRATI. Biserica ş i podul din Borzeşti.
DR. C. I STRATI. Despre Cetatea Hotinului.
[(n z A K . I nsch riften aus der Bukovina.
E . KUH LBRANDT. Die ev. Stadtpfarrkirch e i n Kronstadt.
O . LUŢĂ Legenda Sf. Ioan cel Nou de la Suceava I n
frescurile de l a Voroneţ l n Codrul Cosmi­
nului 1 924.
M ELCHISEDEC. Notiţe i storice ş i archeologicc.
MELCHISE D EC. O vizită la câteva mănăsti ri. şi biserici
/ antice d i n Bucovina.
V. MIRONEBCU. Manăstirile ş i bisericile lntemeiate de
Stefan cel Mare.
F. MULLER. nie kirchliche Baukunst des ' ro manischen
Styles i n Siebenbiirgen.
I. NISTOR. Die auswărtigen Han delsbez iehungen der
:iloldau.
I . NISTOR. H mdel und Wandel in der Moldau.
I. NIBTOR. Die moldauischer Anspriiche auf Pokutien.
OooBESCU. Hera l d i ca l a Români .
Fig. 4 8 5 . P i u l l' <l . T u r n u l �clupo t n i ţă . Pisan i a.
inp.org.ro
STFLIAN PETRESCU. Odoarele de la Neamţu şi Secu.
V. PODLACHA. Malo vidl a f:lcienne w Cerkwiach Bukowiny.
V . PODLACH A . Bulleti n de la Soci�te polonaise pour
l'a vancement des Sciences 1 9 1 2 .
V . PooLA CHA. Das h e i l i ge Abendmah l i n den VV'and­
gem ălden der Kirchen der Bukowina
in : Kunstgeschichtli ches Jahrbuch der
K. K. Central-Com mission 1 9 1 0 .
V. PODLACHA. AbendHindische E i nfliisse in den vVand­
mal ereien der griechi sc h·orientali s chen
K i rchen in der Bukowi na in Zeit­
schri ft fii r christliche Kunst 1 9 1 1 .
V . PODLACHA Die ,.gottl iche Liturgie·' in den Wand­
malere i en der Bukowiner Kloster­
kirchen in : ZPi tschrift fiir christliche
Kunst 1 9 I o .
Puro 1 C ADAFALCH. L es �glises de �loldavie : Congres de
Byzantinologie de Bu carest 1 924 .
ROiiiSTOR F E R. Die molda 1 i sch-byzantinische Baukunst .
RoMSTO B F ER. Einwolbung u n d Dachform d e r moldau­
ischen Kirchen.
RO�fSTORFER. Rch l oss Neamţu und einige Klosteranl agen
in seiner Umgebungen.
ROMSTORFRR. Das alte griechisch - orthodoxe K loster
Putna.
ROMSTORFER. Diferite comun i cări in Mitteilungen der
K. K. Central·Commi ssion şi in Jahr­
buch des Bukowiner Landes-Museum.
ROMBTORP'ER ş i L !PEDATU. Cetatea Suceve i .
V. RoTH. Geschichte d e r deutschen Baukunst i n S ieben·
biirgen.
O. TAFRALI. Le tr�sor de Putna.
 TABLA DE MATERII
Pa.g. Pag.

C UVÂNT ÎNAINTE • TURN I.- G LOPOT:\'lŢĂ DE LA RISTRIŢA 1 54

T E Z A UR U L UI DE LA PUTNA
• . . . • . • . . • • . .

1\! A R E 1 56
•

B I S E R I C l f, E LUI ŞTEFA CEL 9 • TURNUL

C A P I TO LU L 1 . C E RC E T A R E A [ N R Â U R !RILOR RXD. UŢI • • . . • . . •
. . . . •

11 1 58
SF-TA T RE HI E D I N SIR E'l'
. • . .

C A P I T O L U L 1 1. DESCRIP f i A R IS E R I C I LO R '7 r6o

B I S E R I CA M I R Ă U Ţ I
• . . .

BATA 17 DIN S UC E A VA . ! 63 -
22
• • .

" PĂTRĂUŢI . J\IOLDOV'IŢA . •

1 68
23
. . . • • . .

MIL1ŞĂUŢ I . • Sr. G H EORGH E DIN SUCEAVA 1 70

S r-. I LIE . . 27 � PA R T T A U :p . ! 78
><_ V O R ON E Ţ . 31 , I POTE • • • • • . . . • . . 181
S r. I C O LA E DLN DOROTI I . 36 VĂLENI 1 82
C \ P l TOL L Il!.
• . • . . • . . . • .

S F. NI C O L A E D I N POPi\ ŢI .p FoR�I E LE 1 85
.. FoRMELE J N T E R LO A R E
.

SF. G n EoRGH. E mx J U. R L Ă U 47 r\) (Planul ş i bol t i ri le) 1 85

S r. NJCOL A E ni :-� I A ŞI
.

57 B) FOR�IE L E EXTERIOARE (Faţ adel e) 1 '9

P R ECI TA DUi BACAU 6r ] ) J M ENSIUNI ş i PROPORŢli . • • .
•
. . . . .

S F. IOAN Dll\' \1,\ SLUI 64 C L AS I FICARE

;
• •

BUŞI
. • . . . . .

u7 C A P I TOLUl . l V. C E RC E T A H E A A�JÂNUNT ELOR . 203

C\ P ! TOL L V. M A TE R I A L E L E ÎNTREBUINŢATE
. •

T A Z LX U . u8
i l ĂZBOENJ 75 f;ii :IIETODELE DE CONSTRUCŢIU ' E . 23
BORZEŞTI Sr C\ PTTOLUL V I . M ORM I NTELE 24 1
SF. I OAN DJN 1 ) J ATR A S7 C A P I TOLUL V J L Z UGRĂV E U A 24 5
l\1Ă NAS'l'IREA NEAl\!ŢULUT . 98 C A P I TOLUL V I I I . CLOPOTELE 200

i\ J,UJORA ŞL REU:SEN J C A P I TOLUL IX. 1\IIEŞTER.U . 2u8

.

" _.. Il 1
CAPITOL 1. X.
.

o 00BROVĂ Ţ I 10 CONCLUZ l l 27 1
DOJ, I I EŞTII NLuu . 1 2+ A N EXĂ . .
•

C A P I TOLUL XI. 27 3
VOLO V ,\ T . 1 30 H E S U.ll l�. - ( R EZUMAT ÎN L HJ B .\ F RA!\C EZ.\) 291
� · I H L IN E ŞTI . 1 33 J3lBL10GRAFIE . . • • 31u
o
COTNAR . 1 39 T ABT.A DE MATERII . 317
T A B LA ILUSTRAŢliLOR
• • . . • •

..
SCĂ N T EIA . 1 41 319
REPERTOHJUL NUME L O R L O C A L rr A Ţ I
• . • . .

'>-... PUTNA 1 43 DE JIJS ERICT,

TURNUL·C LOPCJTNI'fĂ AL LUI SF. I O A N DIN P I A T R A 151 Ş I Ţ Ă R I C l TATE
15 3
.

TURN UL·CLOPOTNIŢ.'i. D E L A POPĂU'P • • . . • . • ERA 'l'A

Fig. <J.8 6 . ] ), bro\lC\ � Pisnni<J,

inp.org.ro
 TA BLA ILUSTRATIUNILO R \

F i g. pa�. F i g. pag .
T I TL U L. P ece te a l u i Ştefan cel Mare din 1459 . 45. SF. NICOLAE DoROHor. Uşa exter i oa ră (C) . 40
Coroana lui Stefan cel Mare după tabloul votiv 46. SF. NICO LA E DoROHOI. Ferea st r a vest a pro ·
din V orone � . . . . . . .
. . · . 7 naosului (C) . . . . . . . 40
.
. . . . . • . •

1 , MILIŞĂUŢI . . . . . . . . . . 9 47- S F. NICOLAE DOROHOI . P i sani a (C) . . . . 40

2. SF. NICO L A E DIN DOROHOI. (C) Tabloul voti v . !O 48. S F. NICOLAE PoPĂUŢr. Inainte de res t au ra re 41
3· SF. ILIE . . . . . . . 11 49. S F. NICOLAE POPĂUŢI. ( C ) . 42
. . . . .
4 · SF. GHEORGHE. 1-IÂ I:I. LĂ U . ( C ) 13 5 0 . SF. NIC OL AE POPĂUŢI. ( B oto�a ni ) ( C ) Vedere
5 . BĂLINEŞTI. Tabloul votiv 15 spre altar . . . . . . . . 43
6. SF. IOAN S IRE T . . . . . .
. . . . . . . • •

16 5L S F. NICOLAE PoPXUŢI. Secţiune longitudinală 44

7. BISERICA ALHĂ BAIA 52. SF. NICOLAE POPĂUŢI . P l a n u l bisericei . . . 44
I7
8. BA I A . B ISE RIC A ALBĂ, înainte de re !ltaurare r8
53. SF. NI C O L A E PoFĂUŢI . Bolţile pronaosului (C) . 45
9· BAIA. BISERIC A ALBĂ. Sec�iune l o n gitud ina lă 19
5 4 · SF . NICO L A E PoPĂ UŢI. Usa Nord (C\ . . . . 46
10. BaiA. BISERICA A LBĂ. P lan . . . . 19 55· SF. NICOLAE PoPĂUŢl. F � re astra abs i dei ( C ) . 46
II. BA lA. BISERICA ALBĂ. Detalii l a tu rl ă 20 47
56. S F. NI C O LA E PoPĂUŢI. Bo l ţi l e naosulului 1C) .
�2. BAIA. BISERIC A ALBĂ. D eta l i i la turlă . 20
57· S F. NICOLAE POPĂUŢI. Ferea s tra pronaosului (C) 48
BISERICA A LBĂ . Detalii la turlă .
58· SF. N I COLAE POPĂUŢI. 48
21
Pisania (C)
1 3. BAIA.
. . . . . •
1 4. B AIA. BISERICA ALBĂ. Uşa exterioară, Inain te
. .
de r es taura re
59· SF. GH EORGH E H .�RLĂU ( C) . . . . . . . 49
. . 21
6o. S�'. GHEORG H E DIN l-IÂRLĂU. S ecţ iun e l o ngitu -
I S . p ĂTRĂUŢI , . . . . . . . . .
. . • .

• . · 22
d i nală . .. .• . . . . . . . . . . . . . 50
r6. PĂTRĂUŢI. Sec tiune lon g it u di n a lă 23
6 r . S F. GHEORGHE D I N 1-IÂRt. Ă U. P l an u l bise1icei 50
17· P ĂTRĂU"fl. Planul bisericei 23
6z. SF, GH E O RGH E l-IÂRLĂU. I n a i n t e de rest aurare
r8. PĂTRĂUJ'I. Pisania
51
. . . . 24
63. SF. GHEORGHE HÂRLĂU. Altarul bisericei Ina-
19. PĂTRĂUŢI. Uşa interioară 24
20. P.Al'RĂUJ'L U �a exterioară .
inte de re staurare . . . . . . . . . . . . 52
6 4 . SF. G HEOaGHE l-I ÂR L ĂU. Vedere Sud ( C ) .
25
53
:1 1 . PlTRĂUŢI. C o nsole ln pronaos 25
22. l\fi LIŞĂUŢI . S ec ţi u ne l ongi tud i n ala
6 5 . SF. GH E ORGH E HÂRLĂU. Un contrafort ( C ) 54
26
23. MILIŞĂUŢI. Planul b i se r icei , . . 26 66. S F . GHEORGHE H ÂRLlU. Uşa exterioară (C) 54
2 4. MILIŞĂUŢ!. Vederea u ne i abs.ide latet·ale 27 67. SF. G HEORGHE H.:iRLĂU. Bolţil e naosului (C) . 55
25. MILlŞĂUŢI. Pisania . . . . . 27 68. SF. G HEORGHE l-IÂRLĂU. Bol ţi le pronaosu l ui (G) s6
26. MLLIŞAU J'I. Intrarea bisericei 28 6�. SF. GH EO RG H E HÂRLĂU, Pi >ania ( C) . 57
27. SF. I L IE. . . . . . . , . , . 28 70. SF. G H EORG H E 1-Ii\.RLĂU. Fere 3 t rele pronao-
28. SF. lLIE. Secţie longitudinală Sti l u i (CJ . . . . . . . . . . . . . . 57
29. SF. ILIE. Planul bisericei 7 t . S F . G H EORGH E l-IÂRLĂU. 0 fere a s t ră a na·
osului (C) . . . . . . . . . . 58
30. SF. I LIE. BJlţile naosul u i 30
3 1 . SF. ILIE. Usa exterioară Ju 72- S F·. N rcoL.A E DoMN ESC. DIN lAŞI . . . • . . . 59
32. S F. I LIE. Pi s a n i a . 31 73. S F. NICOLAE IAŞI. E l e vaţ i e, inainte de res ta ur are 6o
33 V ORO NE Ţ. 7 4- S F. NICOL A E IAŞI. P l a n u l bisericei .
·
32 61
34· VORONEŢ. Sec � i un e longitudinală .. . 33 75. S F . NICOLAE lAŞI. Pisania . . . . . . . 6r
35 VORONEŢ. Plan ul bisericei 33 76. PaECISTA BAcAu . . . . . . . . . 62
3 5 · VO RO N EŢ. Peretele est al pronaosului cu u�a 7!. PRECISTA BACĂU. Sectiune longitudinală 63
interioară , . . . . . . 34 78. PRECISTA BACĂU. Planul b i sericei . 63
79. SI?. I OAN V A SL U I . ln cursu l lucrări l or de restau-
. . •

36. VotWNHlŢ. Pisania 34

37· V ORONEŢ. U�a i n t e r i oară 35 rare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3•'-i. VoRO N E r. Uşa exterioară . �5 8o . SF. )OAN VASLUI. P la nul bisericei . . . 65
8 1 . S f·. loAN VASLUI. Fereastră mică reconstituit ă
. . •

39· VoRONEJ'. Fereastră . . . . 36 65

4 0 . VORONEŢ. U�a ex teri oară a pronaosului 36 82. SF. iOAN DIN VASLUI. Profi lu l chenarului u ş ei
41, SF . . 1rcoLAE DIN Ooaouo1. (C)_ 37 exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . 66
4 2 . S F. NICOLAE DI N DoROriOI. Seqiune longitu · 83. SF. I OAN D IN VASLUI. Boltar al u şe i exterioare 66
dinală 84. S F . IOAN DIN VASLUI. Chenare de ferestre . 66
bisericei .
4 3 · S F . N I COLAE lJIN DOROHOI. P la n u l 38 85. SF. IoAN DIN VASLUI. C h ee a chenarului u� ei
44· SF· . N I COLAE DIN DOROUOI. Vedere d inspre sud (C) 39 exterioare . . . . . . . . . . . . . . . 66
4- l

inp.org.ro
3i2 COMIS!UNEA MONUMENTELOR ISTORI CE

Fig. pag. Fig.

86. S F. l O A N DIN V A S LU I. Profilul ferestrei pro- 14-!. NEAMŢ. F er e a st ra sud a exonartexului 1 04
q5. NEAMŢ. Fereastra a b s i d e i sud (C) . . .
.

n ao s u l ui . . . . . . r o6
87. S F. I OA :\' t�L.'( V AS LU I . Pisania qu. NgAMŢ. 'şa i nteri oară (C) . . .
.

. . - . 1 06
8. H UŞI. Pisan i a .
.

. . .. . . . . . • . . 1 4 7 . NEA�T - · şa principalii a p r o n ao s u l u i (C) I o7

89. l\ I A N XSTI REA TAzL,\u. Vedere o-enerală q.8. N J<:A�IŢ. L'şa vest m i ntăriei (CJ . r oS
90. TAZLĂU. Sec�i une longitudinală 1 49- 'EA �Ţ. Vedere ln pronaos (C) 1 09
9 1 . TAZLĂU. Planul b isericei . . . 1 5 0. Nli'JA)LŢ. A rcuri in pr on a os (C) .r 10
92. TAZLĂU ( C) . . . . . . . . 15 L N E AM Ţ . Pisan i a ( C\ . 1 09
B ol ţ i l e 1 5 2 . :'-l EAiii' f. Gşa de fi er !Cj . . .
.

93· TAZLĂ . naosu l u i t Ct . 109

9+ · T A ZL Ă U. Uş� i nterioară (C) 1 53 · R EU SE N I . Secţiune tran vers ală 1 li
95 · TAZ I-Ă u. Uşa exterioară (C) . . 1 5 4. A RB OR A şa exterioară . 1rr
96. T A Z L Ă U . Uşa exterioară (C) . 1 5 5 . ARBOLlA I2
.

. . . . . . . . 1

97 · T A Z LĂU. Pan ou ! unei mese din ospe l u l comu­ 1 56. R EUSENI . . . . . . . . 1 12

nal din Bartfeld . . . . . 74 1 5 7 . ARBORA. Seqie lo ng i tu din a l a I I3
98. TAZ LĂU. Pisania {C) . . . . 75 158. A. RBORA. P l a nu l bisericei r 13
99- R Ă ZBOE N I . Vedere ge n er a lă i5 I S9- REUSENI. Fereastră r 14
1 00. R A Z B O ENJ. S eqi u ne longitudi nală 76 1 6o. REUSENT. Fereastră . r 14
r o L R Ă Z BO E N I . Planul bisericei 76 1 6 1 . REUSE!Ia. · şa exterioa ră r 14

1 02 . RĂ ZB O E NI. Vedere REUSENI. Secţiune lo ng i tml i n a lă .

·

77 162. J 15

1 03. R A Z BOENI. Bol �ile n aosu l u i Î8 1 63. REUSENI. Planul bisericei 1 15

1 04. Schema îrnpi ngerei arcurilor 78 164. R EUSENJ. uşa exte.-ioară . , 116

r os. RĂZBOENI. Uşa i n terioară . . 79 r us. REUSENI. \ edere în nc>os . 1 16

1 06. R Ă ZHOENI. Uşa exterioar:J . . 79 r 06. R E USEl'\I. Profil de colonetă . r 16

1 0 7 . RĂZBOENI. O fereastră a naosu l u i 79 luj. l 1 EU SENI. Pisa nie . . . 1 17

10 ' . R Ă Z BO E N ' Fereast ra pronaosului o 1 68 . OOBROVĂŢ. Seqiune longitu d i nală u8
1 09. RĂZBOEN I. Fragment al u1ei exterioare 81 1 09. DOillWVĂŢ . . . . . . . . . . II9
. . . . . . .
•

1 1 0. RĂZBOENI. P isan i a 8r qo. DOBROVĂŢ. Pl a nu l bisericei 1 19

I I I , BORZEŞTI. (C) . . . .. . . . • 82 1 7 r. DoBROVĂŢ. Secţiune transversală xzo

I ! 2. IJORZ EŞTI. Secti une longitudinală 82 r 72. DOBROVAŢ. Vedere d i nspre sud -vest ( l i1 121
1 1 3. BonzEŞTJ. P l a n u l bisericei . . . . 83 J 73 . DO B RO V Ă Ţ . ş a exterioară ( 1 1 ) . . 1 22
r q . B o R Z E Ş TI . Vedere dinspre vest ( C i 8-ţ 1 7+. DOBROV;\'f. O uşă i nterioară ( 1 [ . 1 22
ns. Bo R ZE Ş T J . Vedere d i nspre est ( C ) 8+ 1 7 5. DOBRO V Ă Ţ. Bolta 1 ncăperei d i n m ij loc ( l l J . 1 23
1 1 6. BORZEŞ'l'l. Uşa xterioară (C) . . 8s 1 76. DOBRO\'ĂŢ. Vedere \n naos ( ! !) . . . 1 23
I 1 7 . BoRZJ>ŞTI. 1 -şa i nterioara (C) . . ss 1 77. DoBROVĂŢ. Peretele sud . . . . . 1 24
1 r . BoR Z EŞTJ. F e re st r e le pronaosului (CJ 86 Ii . DOBROVĂŢ. Fereastra nord a pronaosul u i ( H ) . 1 25
I I9. BORZ E Ş T I . Pisania . . . . . - 85 t79. DOYROVĂŢ. Fereastra sud a p r o n a os u l u i (H) . 1 25
1 20. BO R Z EŞT J . P i l a s t t· u i nterior 87 r So. D�BROVĂŢ. O fereastră mică ( H) 125
1 2 1 . BoR7.E.; TI. U consolă 8i 181. VOBROVii.Ţ. Bolta n a osul u i ( H ) . . . r 26
1 2 2 . SF. IOAN DIN PIATRA (C) . 88 1 8 2 . D CLH E ŞT I MARI (C) . . . . . . . . 1 26
i 23. SF. I O A N DIN PIATRA. Sectiune l o n g i tu d ina l ă . 9 r S 3 . DOLHEŞTJ. See�iune l o n gi t u dina l ă (C) I 2i
1 2-f. SF. IoA:-< DIN PIATRA. Planul bi sericei 8g 184. DO L H E Ş T J . Planul bisericei . rr

9o
• . .

1 25. St•'. I O AN DIN PIATRA. Sec�iuni transversale r Ss. DOLHEŞTI. Vedere interioară (O) 1 28
1 26. SF. TOAN. Uşa interioară \C) . . . . . . 90 r 86. DOLHEŞTI. Uşa i nterioară { C ) 1 28
1 21 . SE·. I o A N-PIATRA. \ ! ta vedere (C) . . . 91 r87. DOL H EŞTJ. Fereastră mică (Ci 1 29
1 28. SF. IOAN-PIATRA. Vedere spre altar (C) 92 1 88. DOLH EŞ'l' l . Fereastră mare (C) . 1 29
1 29. SF. Io,\N· PIA'l'RA. Deta l i i (C) . 92 1 89. VOLOYĂŢ. . . . . . . . . . . . 1 30
1 30 . SF. lOA1' · PIATRA . Contraforturi {C ) . 93 190 . VOLOY Ă Ţ. Sectiune longitud i nală 131
1 3 1 . SF. IoAN-PIA T RA . Contraforturi (C)
'
93 1 9 1 . VOJ.OVĂŢ. P l a �ul b isericei . . . 131
132. SF. I o A N- PIA'IRA. Pisania C) . . . 9\ r 9z. VOLOYĂŢ. Vedere spre a ltar . 1 32
I33· SF. I OAN-PIATilA. Bol � i le naosului (C) 94 1 93. V O L OVĂ Ţ. Pisania . . . . . . . 1 32
1 34. SF: l O A N - P l A T R A . Fereastra la naos (C ) 96 I9+- V OLO V Ă Ţ. Secţi une transversa lă 132
1 3 5 . SF. l O A N · PJ ATRA. Con t rafort ul m i c al a lta· 1 95. 8,\ L I N EŞT I .• . . . . 1 33
r u l u i (C) .
. . . ·

. • 97 1 96. BĂLINEŞTI. Seqiune longitudinală 134

136. Sr IOAN·PIATRA. Bolti l e p ro n aos u l u l (C) . 1 97 . BĂLil'\EŞTI. P l a n u l b isericei
. • . . . . • . . . •

98 1 34
137- SF. IOAN-PIATRA. Uşa exterioară {C ) . . . 99 198. BĂLINEţTJ. Vedere di n s pre nord 1 35
1 38 . B ISERICA MĂNĂSTIRE! N EAMŢUI.Ul . !OI 199. B A LINEŞTJ. Int rare . . . . 1 36
1 39. B ISERI C A MĂNĂSTIRE! Sectiune NEAMŢULUI. zoo. BALlNEŞTI. B ol t a i ntrărei . 1 37
longitudinală . . . 1 02 20 r . Log ia refectorului mănăstirei l<'ranciscanilor
102
• . . . . . . . • • .

1 40. 1ĂNĂSTIRJ!:A NEAMŢULUI. Planul biser· icei din Cluj 1 39

14l· MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI. Ferestrele sud ale 202. BALINEŞTI. P i sa n i a r 38

pronaosului (C) . . . . . . . . . . 1 03 203. COTNAR. Vedere

I .:ţo
• .

1 4 2, NEAllq'. Ferestrele vest alt: exonartcxului (C) . 1 03 204 . CoTIUR. S ec ţ i u ne longitudinală

q3. 1 E A M Ţ. F ereastră (C) . . . . . . . . . . . . 104 205. CoTNAI�- Planul bisericei . . . 140

inp.org.ro
 B I SERI CILE LUI ŞTEFAN CEL Jv\ARE

Fig. pag. Fig. pag.

206. COTN A R . U ş a exterioară 141 259. l\Li.NASTlREA NEA}!ŢULUL Turnul ele i n (Cj 1 u9 tra re
260. S F . G HEORG H E DIN SUCEAVA. S ec ţi u ne J o n g i -
.

207. COTNAR. O fereastră . . . 141

2o8. Scii.NTETA 141 tucli nală . . . . • . • . . . . • . . . . • . 170
ţ
209. SCÂNTEI,\ . Se c i une longitudinală 1 42 20 1 . SF. G H EORGHE DIN SUCEAVA. P l an u l bi sericei 1 7 1

2 1 0. SCÂNTEIA. P l a n u l b i ser ce i i l {2 2u2. S f' . GH EORGHE DIN S UCEAVA • . . . . . . . 172

2 1 1 . ScÂNT E I A . U s a pronaosulu i . 143 2u3. S F. G H EORGHE DIN S U C E A VA , i n a i nte ele res-
Ş 1 73
. .

2 1 2. Scii.NTEIA. u a n a o u l u s i . • 1 43 taurare • . . . • . . . . . • • . . . . .

2 1 3. MĂNĂST I R E .\ PUTNA. Vedere generală 1 4+ 204. SF. G H EO R G H E DIN S UC EAVA. Naos ( H ) . . 1 73

21 4 · PuTNA . Secţi u n e l o n g i tud i nală . 145 265. SF. G H EORG H E DIN SUCEAVA. Faţacla sud . 1 74
2 1 5 . PUTNA. P l a n u l bisericei 146 266. SF. G H EORGHE D J N S UCEAVA . Fatada sud . 1 75
2 1 6. P UTNA . . . . . 1-1 7 2b7. S F. G HE O R G H E EIN SUC E AV A . Vedere in pro·
2 q. PUTN A . . . . .
Lt7 naos ! H) . . . . . . . • . . • • . 170
2 1 8. PUTN A . Elevaţie . q8 268. S F . G H E O RG H E D I N SUCEAVA. Uşa pronaosu-
2 1 9. PLANUJ, BISERICEI DIN GALATA (I AŞI) . l .j 9 lui (H) . I7b
1 49
. . . • . . . . . . . . . . . . •

220. PLANUL BISERICEI ::IIA NĂSTJR E I C ET,\ŢUIA 209. S F . G H EORG H E D I N S U C E AVA. Maica Dom n u l u i
2 2 1 . PLANUL I J IS E RICEI TREI E R A R H I DIN l AŞI . 1 4') l a intrare principală (I-I I . . . . . . . . . . 177
222. PISANIA CURŢEI DOMNEŞTI DIN H Â RT.ĂU ( H) . 1 50 2 7 0 . S F . G HEORG H E D J N SUCEAVA. Discuri de pă·
223. TURNUL C LOPOTNIŢĂ AL BISERICEI SF. IOAN m â n t ars . .
D l N PIATRA ( C ) . . . . . . . . . . . . . . 151 2 7 1 . S F. G H EORGHE DIN S U C E A V A . Pisania ( J I) . 1 78
22{. TURI.\ UL-CLOPOTNIŢĂ DIN PIATRA. P l a n u l . • . 151 272. PARHĂUŢI . . . . . . . . . 1 79
2 25 . T u R N U L · C LOPOTNIŢ,\ D I N PIATRA. Secţi u n e ori· 2 7 3. P A RH il. U'fl. Pi s an i a 1 79
274. P A RHĂUŢI. P i s a n i a (după
. . . . •

zontală . . . . . . . . . . . . . . .
Koza k) 1 79
dzo, TURNUl. D I N PIATRA. Uşa i nterioară ::!75· BISERICA Dli''i PA R I I A O'f!. Secţiune long i t ud i nală r So
2 2 7 . TU RNUL-CLOPOTNIŢĂ .A L IUSERICEI SF. IOAN 276. P A R U AU Ţ L ! 'lanul biser icei . . . . 1 8o
S ecţ i u ne l u n g i t u cl i n a l ă 181
. .

DIN PI A T R A , î na i n t e ele restaurare �

1 2 2 7 7 - B ISERICA DIN Ş IPOTE.
- ,). 2 78. Planul b i s e r i c e i 181
.

2 2 8 . T U RNUL-CLPOTNIŢĂ D E LA POPĂ UŢI. Planul J ;) Ş IPOTELE.

2 2 9. T U RNUL-CLOPOTNIŢĂ A L BISERIC EI DIN PO· 279· BISERICA DIN ŞIPOTE ( I AŞI) . • 182
PA UŢI (C) . . . . . . . . . . . . . . . . • 1 53 2 o. 8IPOTEI.E. P i 5 a n a i . . . . . • 182
230. T U R N U L·CLOPOTN JŢ,\ A L M Ă N Ă ST I R E ! BISTRIŢA 2 8 1 . BI S E R IC A D I N V ÂLEN I ( R O M A N ) 1 Fi 2
(NEAMŢ) (C) . . . . . . . . . . 154 282. BISE RICA DIS V A I..ENI. S ecţ i u ne long i tudinală 183
. 1 83
. . . . .

2 3 1 . MANJlSTIREA l31STR IŢ,\. ! 'lanul turnului . 1 55 283. V ÂLENI. P la n u l bisericei . . . .

r84
. .

2 3 2 . M Ă NĂSTIREA BISTRIŢA. Planul etaju l ui superior 28+. V ĂLENI (ROMAN). U.�a ele i nt ra re (C)
al turnu l u i . . . . . . . _ 8 5 . VĂ LENI ( ROMAN). Pisan i a (C) r 4
233· T U R N U L BISTRITA. Pisania. (C)
. . . • . . .

280. STU DEN I ŢA . 1 R7

2.)4. i\IĂNĂST! R E A l'UTNA. TURNUL tezaurului 2 8 7 . 1\ RILIE . . 1 88
2 3 5 . M Ă NĂSTIREA P U T N A . T u r n u l teza u ru l u i . P l a n u l 288. K RUŞEV AT 1 88
tezau r u l u i . . . . . . . . . . . . . . . . 157 289. KALENJ CI . r 88
236. PUTNA. T u r u l tezauru l u i . Planul etajului
n 157 290. Dispoziţia schematică a baze l o r tur lei biserice i
237. PUTNA. T u r n u l tezaurului. P l a n u l etaj u l u i I l 1 57 d i n Sf. J l i e . • . . . . . . . . 1 90
2 38. PUTNA. Turnul tezaurului. Planul etajul u i su· 29 1 . Biserica de pe p ictura v o tivă d i n P a tră uţi 1 90
perior . . . . . . . . . 157 292. B i serica ele pe t a bl o u l votiv el i n M i lişăuţi 191

239· RĂ DĂUŢI . . • . . . . . 158 293- Biserica el e pe p i c t u ra votivă elin Sf. I l ie 191

i
240. R Ă D Ă UŢI. S ec ţ u n e transversală 158 294· Biserica d e p e ta b l ou l voti v el i n V oroneţ . 191

24 1 . RĂDĂUŢI. Secţiune lo ngitud i n a l a . 1 59 295· Bi serica figurată p e p e rete le exterior Sud al

242, R Ă DĂU'fl. Planul b i s e r i ce i . . . . IUO bisericei el i n Voroneţ . . . . . • . . 191

243· S F . TREIME DIN SIRET . . 1u1 290. Biserica fi gurată p e pe retel e exterior a l bise-
ricei Sf. I l i e 1 ')2
• •. .

244. BISERICA SF. TREIM E DIN SIRET. SecţÎI. o n e lon-

. . . . . . . • . . . . . • .

gituclinalj . . 102 297. Biserica ele pe tabloul d i n Dorohoi . v ot i v 192

298. B i serica d e p e t a b l o n l vot i v d i n Moldoviţa .
. . . . . . . . . • • . •

245. S F . T R EIME DIN S I R ET. P l a n u l bise r icei 102 192

2_16. SF-TA T R EI M E D I N S I R E T . IU3 299. Tabloul vot i , · de la Suce v i ţa . 1 92
247. CUC EVIŞTE 1u3 300. Tablou l voti v ele la Sf. N i c o l ae el i n Iaşi . · 1 93

248. RUDENIŢA 163 30 1 . MĂNi\STlREA P OT N A . După o pictură păstrată

249· MIRĂUŢI • 1 04 la m ă năstire . . . . • . . . • . . . 193

250. BISERICA M I RĂU'fl. Secţiune longitudinală . 1 b5 302. P OTNA. După u n desen ele Z i r k e l . . . . . . . 1 93
2 5 1 . M I RĂUŢI. P l a n u l b i sericei • • . . . l65 303. B I S E RI C A liiĂI\ĂSTIREJ NEAMŢULUI, După o
252. ARON · VODA (l AŞI). Pl anul bisericei 1 66 gravură . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 94
253. BISERICA l\IlN.ĂSTIREI GALATA 1 60 304. Fresc în turnul de i n trare al m ăn ăs t i re i Neam-
z54 . 8�'-ŢI l llfP,\RAŢI 'f.�RGOVIŞTE . . 107 ţului • . . · . . . . . I94
25 5 . B I S E RI C A DIN TUTANA (ARGEŞ) r 67 305. BISERICA MĂNĂS T I R E I N E A M ŢULUI. După u n
256. BISERICA D I N COENI ( V L A ŞCA) r6 fre sc i n turn u l de i n trare . 19+
3o6. CASTELU L DIN PIERREFONDS .
.

2 5 7 . R UI N E L E l\IOLDOVJŢEI V E C H I 168 · 1 95
258. RUINELE J\IIOI.. D OVIŢE1 V EC H I 1 69 307. HOTELUL L 0 1 jACQUES COEUR · 1 95

inp.org.ro
324 COMISJUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. pag. Fig.

3o8. CETATEA BUDEI . 379. Pecetea lui Petru Şchiopul 229
309. CASTELUL DIN l-I UNEDIO A U A . . 38o-38 1 . Placi de teracotă sm!ltuite d i n ruinele
3 1 0. HOTELUL LUI jACQUE::i COEUU . cetăţei Suce ava . .' . . 229
382. Stema de pe turnul de l a Sf. Dumitru din Su-
. • . .

3 1 1 . VORONEŢ, Solzii acoperişului. După tabloul voti v 1 9 7

3 1 2. BISERICA D I N RUŞI-MAN;\STIOARĂ . 1 97 ceava . . . . . . . . . . . . . . . • . . . 230
313. Profi lul chenarului uşei bisericei d i n Bacău 20 3 383. Stema de pe mormântul voevozilor Bogdan şi
3 1 4 . FELEAC. Usa Sud . . . . . . . . . . . 203 Petru . . 230
3 +
. . . . • • .

i
3 15. HETZET.Do F. U�a sacristiei . . 38 5-386- 387. Sirene 23 1
3 16. CLUJ, MĂNĂSTIREA FRANCISCANILOR. Uşa re· 3 8. S i renă . . . . . . . 232
rectorului . . . . - . . . . . . . . • 20+ 389. S i renă . . . . • • . 232
.
3I7 · CATEDRALA DIN SIBIU. Uşa interioară . 20 5 390. Sirenă. Batisterul d i n Parma 232
318. SIBIU, CAT EDRALA. Uşa laterală . 205 3 9 1 . Sirene. Stockerau . . 232
3 1 9. P.ROFILE DE UŞI EXTERIOARE 20v 39 2 - 393 - 3 94 - 395 - 3 96 - 397. Pa trupezi andro·
3 2 0 F E L E A C. Uş a de vest . . . .
. 207 cefali . . . . . . . . . . 233
32 1 . S EBEŞUL SASESC . . . . 207 398. TOULOUSE {La Daurade) 233
322. R EICH E S D O RF. U�a sacri stiti 20 7 3 99 · Ap oc a lips a din Sf. Sever 234
323. P&OFILE DE UŞI EXTERIOARE 208 400. SF. S AVIN . . . . . . 23 4
324. S IBIU, B I SERICA URSULTNET.OR 208 40 1 . P sa l t i re a di n M u n c he n . 234
325. CISNĂDIA . . . . . . . . . . 209 402. SOUVIGNY . . . . . . 235
3 26. SEBEŞUL S ..\. S E SC, Biserica mică 209 403. BA Y E U X . 235
404. SF. PETRU (AULNAY)
. . · . . . •

3 2 7. CISNĂDIA . . . . . . .
. 209 . 2 35
328. SEBEŞUT. SASESC, Fereastră s:td. B i serica mare 209 405. PIATRA. Paramentul cu d i sc u r i smâltuite 236
329. REGHINUL S ASESC . . . . . . 2 10 406. TÂRNOVO, S F. DumTRu . . . 23 7
330. BISERICA SF. M I H A I L DIN C LUJ . 210 407. I nstrumente de ciop l i t piatra . . . . . 239

33 1 . BISERICA DOMINICA 'ILOR C LUJ . 21 1 408. Oală de rezonanţă • . . . . . . . . . 240

332. BISERICA N E AGRĂ BRAŞO V 21 1 +09. P U TN A . M or m â n tu l lui Ştefan cel Mare 24 1

333 CRACO VIA. Fereastră l a turnul ospelulul comunal 21r + 1 u. PUTNA. G ro a p a i\lariei din Mangop . . . 2+2
3 3+. C RACOVIA. Fereastră la turnul ospelului comunaJ 211 411. A RBORA. C h i votul mormântului lui Luca A r b ure 2+3

335. SPITALUL SF. DU H CRACOVIA . . . . 212 4 1 2. Pictura votivă d i n Pătrăuţi {H) . . . . . 2 44

PATRĂUŢI. Sf-ţi i Constantin şi Elena (1-1) .
.

336. fereastră l a o s p el u l comunal d i n Sibiu 212 4 1 3. 246

337. Fereastră l a castelul d i n Hunedioară . 212 4 1 4. P Ă T RĂ U T T . Picturi î n p ro n a os {H) 2i6
338. P rofi lul soclului. P i atra 212 4 1 3. PJI TR.'.. U ŢT. P i cturi în naos (I-l) . 2+ 7
339· Profite d e socluri . . . . . . . . . . 213 4 1 0. POPĂUŢI. Picturi in naos (H) 2. p
340. Protil e d(: socluri . . . . . . . . . 21{ 4 1 7. SF. ILIE. Tabloul votiv . 2 48

2q
•

34 1 . Profile de coronament a l contraforturilor 4 1 8. S F. I LIE. Tabloul votiv . 248

342. Cornişe . 215 4 1 9. S F. ILIE. Picturi in

naos 249
2 15 24 9
. . • .

343· Chenare de pisanie . . . . . 420. M I LIŞĂUŢI. Caznele Sfântului Procopie .

3 44· Semne lapidare . . . .
. . 2 111 4 2 ! . MILIŞĂUŢl . . . . . . . . . . . . . . 250
345. Diagrame de semne lapidare 217 r
4 2 2. VORONEJ'. P a te d i n tabloul voti v {după o copie) 250
346. Diagrame de semne lapidare 218 423. DOLHEŞTI. Peretele votiv (C) . . 25 1
4 24. NICOLAE DOROHOI. Picturi i n naos
• . •

347- SF. TEODORU TIRON (KI LISSE J ).r A �II) 219 SF. (C) . . 25 2

348. S F-TA TEODOSIA (GUL- DJAilli) . . . . 219 4 2 5 . BALINEŞTL Picturi in naos . . . . . 252
349· PA M MAKARISTOS (f ETTYE H- DJ AMI ) 220 4 26. .SF. G r i EOHGHE DIN H ,\ RLAU. Pi cturi r n pro -�
350. C E I DOISPREZECE A POS T O LI (SALO.NIC ) . 220 naos (C) . . . . . 25 3
35 I. SF. IOAN A LITURG I TOS, MESSE�lBRIA 221 4 27. S F G H EO HG H E DTN H A R LĂ U. Sfânta Varvara
352. PANTOCRATOR. M E SSEMBR I A . . . . . 22 [ şi Sfânta Alexandra (C) . . . . . . . . . 25�
353· SF. PANTELIMON (SALONIC) 222 J 28. S F G H E O RG H E DIN I L\ Rr.. Ă . S fâ n t a o o
T e d ra
354· 1-IODEG ETRI A - B RONTOCHION ( . 1ISTHA) 222 şi o altă sfântă {CJ . . . . . . . . . . . 254
355· CARACALU ( A TOS) 222 429. S I' . G H EORG H E DIN l lARr..A . Sfânta Irina (C) 255
H ,\ P. LÂU. O sfâ n t ă (C) .
.

356. S F. ILIE ( ESK! S E lUI J S A LONIC 223 430. SF. G H EORGHE DlN

3 5 7 · PA HACLTSUL MA.1CE I DOMNULUI J.A LAVl:A . 223 4 3 1 . A R B O l{A. Sfânta 1\l ari na . .
358. D isc u r i smăl ţu i te ti-I ) 2 24 Pictură in chi vot . .
4 3 2 . A RB O RA .
359 · Discuri sinălţuite ( l-I ) ,, 433. ARBORA. Tabloul votiv . . . .
360. Discuri smăltuite ( l-I ) ,,
434. SF. G H EOR G H E D I N SUCEA Vi\. Un ctitor (Uog­
t
36 1 . Discuri sm ă l ui te {1-l) dan ce l Orb ?) (H) . . 257
. . . . . • . . . . .

362 - 363 -364-365".Discuri smălţui te . 435· SF. G H EORGFI K D t N ::lUCE A. Y A . Sfi nţi i Ki stor ,.
366 - 367 Discuri �smalţuite ( H ) . - . şi Nicetas { H) . . . . . . . . . . .
• 257
368-369 -370- 37 1 Discuri smăituite (H i 22lJ 4 36. SF. G H EORG H E D I N SUCE AVA. S f i n ţ i i Teodori
372. Triunghiuri smăltuite (H) 227 Tiron şi Strati lat ( H l 2 58
227
• .

373· GRIFON. S F . P E TRU , ANGOU Lihi E . +37. OOBROVĂŢ. Tabloul vot i v (H) 258
3 74· GRIFoN. SAN M A. RTINO, LuceA 227 4 38. POPĂUŢI- Ornament . . . . 2]2
375 · GRIFON Ş I LEU. BORGO SAN DONINO . 439. VoRONEŢ. Orna m en t . . . 25 9
.
228
370. Stemă la Cetatea Albă . . . . . . . 228 4�0. SF. G HEORG H E DIN SUCEAVA. Sfinţi m i l i tari ( H ) 2 6 0

inp.org.ro
 BI SERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 325

Fig. pag. Fig.

441. SF. G H EORG H E DIN S UO EAVA. Sfi nţi m i l i t ar i (HJ 2uo H.A DĂU T L P i a tr a
Anastasiei, fi ica l u i Latcu
442. PARACLISUL TURNULt:I B I STlUŢEI (0) . . . . 261 Voevod ( H) . . . . .. . : .. . • . . 281
443. Ornamente di n biserici le de la Mistra . . . . 262 RADĂUŢI. Piatra St a n ei maica lui Stefăniţă ,

444. A POSTOLUL LUCA. E v an gh e li a d i n 1 49 1 , dăruită Vodă (H) . . . . . . . .

de Alexandru Vodă. fiul lui Ştefa n cel Mare 263 4611 . VORONEŢ . Piatra de mormânt a l u i Daniil . 282
445. Vor.ONEŢ. Ornament . . . . . . 264 470- BAC Ă U . P i a tr ă de mormânt 283
+46. C LOPOT (cu i nscriptie sla vonească) B ist r i ţ a (C) 2u6 47 1 . BĂLINEŞTI. Piatra de mormânt a lui Tăutu . 283
44 7. C LOPOT (cu i n scrip� i e latinească) Bistriţa (C) . 207 412. BALINEŞTI. P i a t ra de mor m â n t a lui Petru, fiul
H8. INTR A R E ,\ MĂN.iS T r R F. l NEA:11 Ţ U L U ! 269 lui Tăutu . . • . . . . . . . . . . . . . . 28+
449· SF GHEORGHE DIN S U C E A V A . Racla sfântului 473- BĂLINEŞTI. Piatra de m ormânt a l u i Teodor, fiul
Ioan c e l N o u . . . . . . 27 0 l ui Tăutu . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
4 74- B!LIN EŞTI. Piatra de mormânt a \' a s i l i c h e i , fat a
. . . . . . . . . .

450. BAIA. BISERICA CATOLICĂ. Plan . . . . 27 r

45 1 . PUTNA. iV[ormântul \litropol i tului Teoctist ( H) . 274 l u i Tăutu . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
452. P lJ TN A . Piatra lVIariei din M a n go p (H) . . . 274 4 � 5 . B A LINEŞTI. Piatra de mormânt a Magde i , fata
45J. P UTNA. P i a t r a Voevozilor Bogdan şi P e tr u (H) 2 75 l u i Tăutu . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
+ 5 4· P U T N A . P i a t r a lui Stefan cel Mare (după Koz a k) 2 7 6 . 4 76 . BĂLINE ş TI. Piatra de mor m ân t a Mariei, mama
+ 5 5 - PUTNA. P i a t ra M�riei , . fa t a lui Radu cel l u i D r ag ot a . . . . . . . . . . . . . . . .
frumos (H) 2 76 4 7 7 . BĂLINEŞTI. Pi atra de mormânt a A nghelinei
-4-56. P UTN A. Mormântul lui B o gda n
. . . . . . • . . . . . . .

cel Orb (H) 276 478. B IST R I ŢA. Mormântul Doamnei Ana lui Ale-
457· PUTNA. Mormântul Mariei, fa ta l ui Ştefan cel !Vlare
• .

xandru cel Bun (Cl . . . . . . . . . . . . 286

458. PUTNA. Piatra Mariei, pri m a soţie a lui Petru 479- DOLHEŞTI. Pi atra de mormânt a Mar i e i lui
Rare ş ( H) . . . . . . • 27 7 . Sendrea .
4 o. D � L H EŞTl. Piatră de m or m â n t (O) . . .
• . . . . . . . . . . . . . . . . • • . . · .

4 59 · PUT:\A 'iormântul lui Ştefă n i ţă V o dă ( H) 277

460. PUTNA. Pi atra de mormânt a l u i Ştefan cel 48 r . MĂN Ă STIREA N EA M Ţ U LU I Piatra de mor mâ n t a
.

'.fare {H) lui Şte fa n Vodă fiul l u i Alexandru cel

Piatra l u i Bogdan 1 ( H t
. . . . • . . . . . . .

46r . RXD1UTI. 27 9 Bun (C) . .

482. i\JA NASTIREA N EAMŢU L U I P i at ra de m or m â nt

. · . . . • . . . . . • . . .

4 62. RĂDĂUŢI. Pi atra lui L atcu (H) . 279 a

463. RXD'Ă UTI. Pi atra lui Ş te fa n 1 ( H ) 27 9 pârcălabului �Iicota (C) . . . . . . . . . .

404 . R !DĂUŢI. Pi atra lui Roman Voda (H) 28o 483. MANĂS riR E A NEAMŢULUI Piatra de mormânt a
465. RĂDĂUfl. Piatra lui Bogdan, fratele ! n i Ale· egumenului l u i Hariton (C)
. . . . . . . . . . .
. . . • .

xandru cel Bun (H) . . 280 484. PROBOTA. P i atr a Oitei

466. RADĂUŢI. P i atra lui Bogdan, fiul l u i Alex a ndru 485. PIATRA. TURNUL-CLOPOTNIŢĂ. P i s a n i a ( C)
. . . . . . .

cel Bun : H) . . . . . . . . . . . . . . . . 280 486. DOBROVĂŢ. Pisania . . . . . . . . . . . .

N. B. R e producerile i n e d i t e sunt făcute ln cea m a i m are p ar te du pă fotografii executate de catre D n u l A.

Chevallier, fotograf in Piatra N ea mţ (lnsemnate cu C) şi de câtre D-nul Haydvogel, fotograf tn Curtea de
- -

Argeş (inse mnate cu H).

inp.org.ro
 R EPERTORIUL NUMELOR DE BISERICI , LOCALIT Ă TI l

Sf TĂRI CITATE
' l

,\ n g o u l e me (Sf. Petru ) ��� - 13orzeşti 7 7 , 78, RO, X I , R2. :-ii! , S.J., S6, , tî, S7 � H:, \:Jfi, H'i,
Arbora 1 1 1 , 1 1 2, 1 1 3, 1 1 \ l ! G, 1 1 8 . 1 20, 1 31 , u:,, 1 i!R, 103, 1 1 0, 1 7 1 , 1 I S, l XI i, 1 :-17, l KK, J !lH, ::!f l l , :!Oi, iU:3,
H l , 1-l-0, 1 /S, J K I , 1 82, 1 8-J-, 1 :-15, l Rii, HJii, J 9H, 2!00 , i!OfJ, 2!07, iOH, 2 U, :l l - L i l l i, i l 7. :li-f. ::!2t; 2!1)\ :::>95 ,
:?0 1 , 20::, �iJ1;; :!07, <?O'l, �-W, 2-l-3,' 2!-l-!J, 2;1;3, znli. 21i::!. :::' \ 17, :l!lH, ::!!l\l, JO::!. ;JI J-l-, i31 1\ ;31 17, il Ul.
::u-l-, 21 i ii . :iH:-1, :.n3, 2�1;, ::!!111, 29 R , ;lO't ;IC JJ. 301i. �] ( ). Botoşani ( vezi Popău ţ i ).
i l l 1 . iJ \ 4. Brebu (turnul ) 1 (57.
Ardeal J Oi-" I Of i , l t1�1, Hl l , HIS, :!0'1, _201i, :?07, ::! 1 1 . � � �. Braşov 1 Cfi.
. 2 lil, z lfi, :l 1 fi, :?�i1. 2iiR, 23�1, 2-l-1 . �liS . Braşov (biser ica n e a g r ă ) 2( 1'1, :li J-l-, :! 1 1 . i ! l i .
1 S 7 ( v. e r a t a ) �!lH (erata '.
A r i l i e l R:-1, Bucov i n a 27, i\G, HIO. Hl:l, :l� f>, i�l l l .
Arles 23 �, 29!1, 307. Buc ur eşt i (muzeul) Hd .
Armenia ( A r m e n i ) 1-l-, I SR, 1 8�1, 2 HJ, 27 1 , ::!�12. Buda (cetatea) Hl:i.
A ron ea nu = A ron Vodă 1 -l-X, 1 1i\ l fili. Bu l g a r i a 1 2 , :307.
Arta Sf. Vasile 2i36.
Asia m i c ă 22iJ. Caracalu (Atos) :l:l:l.
Asic, �07. Cetatea A l bă 2::!H, iliH, 3 1 - L
Atos 1 2, 1 Hi i , l kl, 1 �''4, i!e i, :iH2, 2Hs. �HH, Cetatea de Ba l tă 2fiR, 21iH.
·
i307, i l 1 2!. i1 1 il.
Atos (Cara c a l u ) 222, Ce tă ţu ia ( I aşi) 1 -l- 7, J J,�, J i>O, 1 ( ;!)_

Atos (Lavra - Paracl isul M a i c ei Domnu l u i) 223. Chartres 1 \:J7.

A u l nay (Sf. P et r u) 2'13, 2i1:'i . C h a u vign y (Sf. Petru) ::!i3C\.
A u stria 1 00. Hl8, :nn. Chilia 268.
C h i n do v :::' 7 8.
l i� ,
'
Bacău ( Precista) -l-:l, 5:-1, l î l , Gz, l i-l-, G�, Gli, 83, l81i, C i ceiu 203, ::!fiH, ;3 1 � .
1 89, Hl9, 20 1 , 202, 20J, _.? Vl, :!Si. 28�. � �lfi, 2�17, ::!HH. 30�. Cisnădia ( He l t a u ) :liJ;J, :liJ�I.
Bădăuţi = (M il işăuţi) �;1, iJi'J, :ZB-l-. C l uj 1 38, 1 3H, 2 1 6 .
Baia / Biserica a l bă ) 1 7, l . , Hl, ::: o , 2 1 . 78, 1 2 H. 1-1- 1_, l liU, Cluj ( F ra n ci scani ) 2 -l- , li3:-i, 1 3�1, iO-l- .
1 86, l RH, l 9 1 , 200, :<<J::!, :l M . C l uj (Dom inican i ) ::! 1 1 .
Baia ( ] ; scrica ca to l i c ă) l lî, 17, l fiO, :l / 1 , ��u. 3 1 :'1. C l uj ( Ca te d r a l a Sf. !'vi i ha i ! ) ! U i i, :i l O.
l:laia ( bi serica l u i Petru R areş1 ) ;IH, J X-l- , <:'UO, 0CJ�. Coeni (VIaşca) l f i'i, 1 6"-l.
B al ca n i ( Ba lkans) U, ;)li, 2 1 H, ::!::!il, 2'11i, :lfi5, DO, 2H:l, 307. Cocavia=(Sucea V:J.) :::' 7 0, ;n !1 .
00. ' 30�1. i3 1 :l. C olonia 2 1 5, 2 1 (), 307.
B ă l i n e �t i 1 4, L '.l. i�l, 7!1, 1 1 7, l i� , 1 i!), l il , Wi3, 1 �-l-. 1 3\ Constant i n opol 162, 1 �7, ::!Hl, :l� l , ;!;! li, 2Ri, i!�H. :lO::! .
1 �[), BH, l i \5, 1 Sfl, 1 K7, 200, 2!0 1 , iO:l , 207, 2 1-l-, 2 1 ;. Constantinopol (S[ Teodor T i ro n = Teo t o k o s = K i l isse
:i3H, ::!Jfi, 250, 25::!, :lf1ii, 2fi�, 270, ;:>S;l, ;it{J, i!R\ 2Sii, Djami) 2 1 \:J, 22 1 , 30R.
295, 2 \J li, 29S. 2mJ, ilO;I, ; IO J, iiO'i. il l l , i l 1 2. il ! !1 . Consta n t i nopoi (Sf ta Teoclosia=G C!l Djam i l :l l�l, ii ! , iJCJH.
Bâ rnova 1 J '3, 1 65 . ,, (Pam makaristos =Fetiyeh Dja m i ) :- 20, 00.�.
H a rno v sc h i (vez i laşi 1. ( Pa ntoc r a t o r Z e i r e k Dja mi) :::' 2 308.
Bartfeld 15B, 7J.
=

(Te k fur Serai) 236.

Ba y eu x 2�5. Cotmana ( A rgeş) i;lu .
B e c l ean = Betlen. :lO-L Coţman 281 .
Berna ::! l il . Comar 1 3�1, l JO, 1 -1 1 , 1 8 1 , l s-l- t .� li, :!00, 2!02, i l 3, 2 1 1 \,
Birthalm ::!Oii. 2 1 7' ::!�) f>, :::'� l(i, :l\�8. 003.
B ist r i ţa ! Ardea l ) l Oi i, H l l , 203, :::'0-1. :l l f1, :::' l !i. Co u cy 1 \:!6.
B i s t r i ţa 1 6, 1 O J , J JH, ::!-l- 1 , :iHii, :lH3. Cracovia ::! I G.
Bistri ţa ( t u r n u l - c l o pot n i ţă i l fi l , 1 5-J- , l fi:\ J ;,fi, l :-i7 , :::' 1 4 , ,. (Sf. Duh) ::! 1 2.
2J:J. :::' 53, �1) 1 , 2fil), �li'i, :::' H ii, :::'�IS. 3 1 1 , il l ;!. ( Bi b li o t e c a ) ::!07.
B gdana 1 Gfl, " (Casă particulară) 207.
Bolonia f Sa n Petro e Pa ol o 1 2i30 (\·ezi er a t a) , 20 1 . ,, ( F r a n cisca n i) 2 1-l-.
Bo rgo ::)an Don i no 22R. ,, (Ospel u l comunal Rathus) :::' 1 1 .
Bou rges ( H o t e l u l lui Jacques Coe 1 1 r) Hin . ,, (turn lângă poarta Sf. F lori an) ::!2-l-.

inp.org.ro
!'!28 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Cracovia (Sanctum Sacra m e ntum) 152. India 189.

(Sucheniţa) 212. Iran 1 89, �:.!3, 30'J.
,, (Wawel) 2 1 2, 228, 2J.l- . Italia 2 1 9, 236, 30 7.
" (Catedrala SI-ta Maria) 1 52, 2 1 4, 2 1 6. lţca ni vechi 1-!8, 165.
Cucevişte = Kucevi şte 1 6 1 , 1 63. luriew P o lsk i 227.
Curtea de ArgeŞ 262.
.J cea (
i J i tchea) (v. erată) 1 87, 291:1.
Dalmaţia 2 1 9.
Kalenici 188, 309.
Dej 203, 20-!, 2 1 4, 2 1 6. Kal icz 228.
Dipşa = ( LJu rb ac h ) 203, 20.J..
Krusevat 1 88, 309.
D o br o vă ţ 45, 48, 1 1 1 . H8, l HI, 1 20 , l 2cl,
121, 1 22, 1 2+,
Kuc� vişt� (Sf. Arbangeli ) ( = Cucevi ş te) 1 6 1 , 1 63.
1 � 1 � 1� 1 � 1 � 1 � 1 � 1� 1 � 1 � W�
20 1 ,
203, 207, 208, 2.J.O. 245, 25R, 258, 2Sl5, 297, 298, Le Mans �30.
300, 301 , 303, 30J, 3 1 1 , 319. L e mbe rg ( = Lwow) ��-!, 2U7, �158.
Dolhest i i M ari 56, 1 1 7, 1 2.J., 1 26, 1 27, 128, 129, 1 30, 135,
. Le o poli (= L em be rg) 267, 268.
1 7 9, 1 86, 200, 201 , 202, 2J5, 250, 25 1 , 26+, 265, 28.J., Lucea (San Martino), 230, 232, (v. erata).
(San Michele), 230 (v. e ra ta), 231 .
·

29+, 295, 303, 30.J., 3 1 1 ' 3 1 3. "

Dorohoi (Sf. Nicol ae) 1 0, !16, 37, 38, 39, JO, 42 46. �8, 52.
58, 62, 65, 82, 83, 1 M, 136, 137, 186, 1 89, 1 90, Hl2, Macedonia 1 6 1 , 1 62, 2 1 9, 221, 236, 307, 308.
1 93, 199, 20 1 202 , 206, 207, 2 1 3,
J 239, 245, 250, 252. Marko (M ace d o n i a ) 2 2 1 .
262, 264, 294, 296, 298, ROO, 302 , 304, 3 1 1 . Messembria 13, 22 1 , 236 .
Dr ăgoeş t i 282. " (iVIi t r o p o l ia ) 22 1 .
Dragomirna 1 J7, 1 48, 1 65. ( Pantocrator) 22 1 .
,. (Sf. Ioan A l iturgitos) l:!� l .
Egipt 1 89, 309. Merbaca 236.

Espagne (Spania). 309. Meteori 1 2, 29�.

Mes op o t a mi a 223.
Feleac 1 40, 203, 201, 208. M i l an o 236
Floreşti ( T 1 1 to va ) 1 09, 150. Mili�ăuţi 9, 23, �6, '27, 28, 3J, +8, 69, U, 1 86, 189. 1 9 1 ,
F r a nţa 215 . . 1 93, 1 %, 1 9R, 201 , 202, 205. 207, â l , 23u, 2+0. 2.!5,
Fr u scagora 1 2 U!l, 2b0, �64, 2G8, 29-!, 298, 300, 302, 304, 3 1 1 , 3 1 +.
Funfkirchen ( = Pecs) 230, Mirăuti 16, 1 63, 1 6-!, 1 65, 167, 1 68, 200, 293, 296, 303.
Mistra 221, 236, 259, 262, 312.
Gabrin 227, 236. (Brontochion) 259.
,,
Galata 1 48, 1 49, 165, 166.
" . Mi t r op oli a) 259.
G a l i ţ i a 1 4, 152, 1 59, 1 75, HH, 197, 200, 207, 21 1 , 2 1 2, 2 1 3, (Pantanassa) 236.
2 1 6, 224, 238, 239, 268, 269, 271 , 292, 306, 307, 309, ,. (Paraclisul Sf. Ioan) 25!-l.
314, 3 1 5. ( Panag h i a Hodigitria din B r on to ch io n) U l , 222.
Germania 2 1 9, 227. M o l dov i ţa (v ec he ) 1 6, 1 68, 169. 2Sl3.
Golia (v. Iaşi). M o l do v i ţa 1 92, 1 94, 250.
i\'Iorava (Serbia) 1 87, 1 88, 2 1 9, 299, 307.
Halici (Sf. Stanisl as) 1 59.
Moscova 263.
Halici 228.
Munchen 234.
1 3, 36, 42, 46, 47, 49, 50, 5 1 , 52,
Muntele Atos (vezi A t o s)
Hârlău (Sf. Gheorghe)
53, 54, 55, 56, 57, 58, 69, 74, 82. 83, 95, 1 27, 1 34. 186,
1 89, 1 99, 201, 202 . 205, �06, 207 , 210, 2 1 3, 2 1 5 . 224,
Muntenia 1 66, 1 67, 188, 223, 236, '239, 2ti5.

226, 235, 238, 239, 240, 245, 253, 254, 255, 264 , 2 70 , Neamţ (mănăstire) 45, -!8, 69, 74, 7R, . 1, �15, 98, 9!:l, 1 00,
287, 294, 296, 298, 300, 30 1 ' 302, 304, 3 1 1 ' 3 1 5. 1 0 1 , 1 02, 1 03, 104, 105, 1 06, 1 07, 108, 109, 1 10, 1 1 1 ,
Hâ rl ău (cu r tea ) 1 50, 1 5 1 . 1 20 , 1 48, 149, 1 68, 1 70, 1 7 1 , 1 7 R , 1 86, 1 8 7 , 189,
1 1 8,
Hervarto 69. 19-!, 196, 1 98, 1 99, 200, 20 1 , 202, �03, 205 , 206, W9,
Hetzeldorf 203, 204. 213, 2 1 4, 2 1 5, 224, 226, 240, 24 1 , 242, 24 5, 255, 264,
Hlincea 20. 266, 267, 269, 287, 288, 289, 295, 296, 298, 300, 30 1 ,
Hotelul lui J a cq ues Coeur (Bow·ges) 195, 1 96. 302, 303, 30 4, 305, 3 1 1 , 3 1 3.
Hot i n (p ar a ::li su l cetăţei) 1 50. Neamţ (turnul de i n t r are) 168, 1 69.
Humor 29, 1 27, 179. Neamţ (cetatea) 1 19, 241 , 27!1, 275, �89.
Hunedioara 195, 1 96, 2 1 2.
Huşi 67, 68, 104, 295. Pârăul alb {vezi Războeni).
Parbăuti 1 49, 1 78, 1 79, 1RO, 200, 20 1 , 264, 21i5, 273, 296
Iaşi (Barnovschi) 140. Pa riz e le Châtel 230, 232.
" (Golia) 1 65. Parma {Catedrala) 233.
" ( Tr e i Erar hi ) 58, 1 4 7 , 1 48, 1 50, Hi5. Batisterul) 232.
,.
" (Sf. Gheorghe=Mitropolia veche) 57, 6 1 , 245. Pătrăuti 2 1 , 22, 2:1. 24, 25, 27, 74, 11'l6, 1 HO, 1 94, 198, i 0 1 ,
,. (Sf. Nicol ae) 42, 46, 57, 59, 60, 6 1 , 62, 6ii, 74, 165, 202, 203, 205, 207 . 2 2 1 , 236, 240 , 244, 245, 216, 2 47 '
1 86, 1 89, 193, 1 94, 1 99, 20 1 , 202, 205, 224, 227, 232, 523, 259, 265, 2fi8, 27 1 , 294, 298, 301 , 302, 304, 131 1 ,
245, 255, 294, 298, 300, 302, 304, 3 1 1 . 3 1 4, 3 1 5.

inp.org.ro
 .13 1 SER I C I L E L U I ŞTEFAN CEL .Tv\ A R E 32�1

Pavia S. M i che l e �30, 23 1 . Seres (Sf. N icolae) 1 1:i l .

" S . P i etro 233. Sf. I l i e 1 1 . 2 1 . 27. 28. 29. 30. â l . B4. -! 7 . -tS. 65. 7-!, 76,
Pavia 236 . 1 37. 1 86. 1 89. 1 90. 1 9 1 , 192, 1 93, 19-!, 1 96, 1 98, 20 1 ,
Pecs Fii n fkirch e n �30.
= 202, 207. 2 1 5, 236. 239. 240, 245, 248, 249, 250. 21'>5,
Piatra (Sf. I o an ) 77, 78, 79, !:!0, 8 1 , 8�. 83, 87, HS, H9, 90 , H 1 , 21)-!. 268, 294, 2 98 , 300, 30 1 , 30 2, :104 , 3 1 1 (v. er a ta) 314.
92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 1 03 1 10. 136. 1 37, 1 7 1 , 1 7::; , Sf. M u n t e 12. � 1 9, 265.
.
,

1 86, 187, 188, 189, 1 98, 199, 200, 20 1 , i02, 205, 207 , Sf. Onufrie 1 411, 1 65.
208, 2 1 2, 2 13, 21 4 , 2 1 5 , 2 1 6, 2 1 7 , 228, 236. 238, 267, S f. S a v i n 234, 235.
268, 269, 273, 274, 275, 276, 277, 2 78 , 2R1 , 295, 297. S f. Sever 234.
21!8, 299, 300, 302, 304, 305, 307' 3 1 7 . Sf. Ghwrghe (vezi Hârlăul.
Piatra lTurnul·clopotniţă) Jfl, 48, 1 :i 1 , 1 52, l ii 3, 1 54. 1 ;)\ S f. G h eo r g h e f=�J itro p o l i a veche vezi Ta�i).
1 56, 1 57, 1 87, 296 , 29K . Sf. Gheorghe ( vez i Suceava) .
P i erre fon d s 1 94, 1 9:J . S f. Ioan Botezătorul (vezi S uceava) .
Polonia (Pologne) V1, U, 1 7-! , 1 97, 231i. i41, :!liK, i(l9, Sf. Ioan ( vez i P i a t ra ) .
308, 310. Sf. Ioan (vezi S iret).
Popăuţi ( Bo t oşa n i ) 31:i, 41, -!2, 43, H, -!ii, 41:i. 47, -!8, 49, S f. Ioan (vezi Vaslui).
ii6, i:>8, 62, 65, 69, 72, 7-t, 82, 83, 98, 1 1 0, 127, 1 33, S f. Nicolae (vezi Dorohoi).
13-!, 186, 1 89, 198, 1 9 9, 200, 20 1 , 202, 207, 213, 2 1 5 , Sf. Nicolae (vezi Iaşi).
238, 239. 240, 245, 2 4 7, 25fl, 25f1, 2Ml, 26 4, 294, 298, S f. Nicolae ( vez i Popăuţi , Boto�ani).
300, 302, 304, 3 1 1 . Sf- ta Paraschi va (vezi Râmnicul-Sărat).
Po pă uţ i (T u rnul c l o p o t ni ţă) -W, H i l . l fl3, 1 i'1 J, 1 56, 1 8 7 ,
-
Sf·ta Paraschiva (vezi Ştefăne şt i - Boto�ani).
296 , 2 98 . Sf·ta T r e i me (v ez i S i r et ) .
Pra g a 2 1 5. Sibiu (C a te d ra l a) 203, 205.
Precista (vezi Bac ău) ( Urs ul i n e ) 208 .
Probota 103, 107, 1 7 1 , 2-!1, �50, 2�\J, 290. ( R at h ha us =
Osp e l u l comunal 2 1 2 .

Probota (Sf. Nicolae) 289. Sicilia 1 2.

Putna H3, 144, 145, 14G, 147, 1 -! 1!, 1 56, 165, 1 9 1 , 193, 1 9-!,
S i nte r e ag 203, 20 4 .
1 95, 1 97' 1 98 , 200 . 202, 228. 230, 24 1 ' 242, 243, 244,
Şi pote (Iaş i ) 139, 1 8 1 , 182, 1R3, 1 8-t, 200, 296, 303.
267 , 268, 269, 273, 274, 275, 276, 277, 278, 281 , 2\lf\, S i r et S f. Ioan 1 6 293.,

30 1 , 303, 305, 3 1 0, 3 1 3, 3IJ. (Sf. T r e i me) 1 6, 1 7, 1 60, 1 6 1 , 162, 163, 1 66, 1 68,
Putna (turnul t e za u r u l u i ) 1 5 1 , 1 56, 1 57, 291:i.
27 1 , 293, 296, 31 5 .

R ă dă u ti 1 6, 1 7, 3 1 , 36, 56, 1 58,

Slatina 1 04, 1 9 1 , 1 96, 1 97.
1 1 1 , 1 25, 1 30, 133, 135,
1 59, 1 60, 166, 200, 24 1 , 242, 243, 268, 2 7 1 , 278, 279,
So!ca 1 48
Souvigny 235.
280, 281, 282, 283, 286, 287, 289, 293, 296, 303, 310, 315.
S p ani a 1 89 .
S tefă n eşt i (Botoşani) Sf-ta P a ras ch i va l oO, 200.
Râmnic 1 29.
R A m n i c u i - Să rat 202.
Stockerau 230, 232.
( Sf ta Para s c h i va ) 1 50
S t ras bu r g 2 1 5, 216, 307.
Râ�ca 177.
Războeni 75, 76, 77, 78, 79, 80, 8 1 , 82, 83, 87, 97, 103,
S t ud eniţa 187, 299.
Suceava 27, 29, 1 1 6, 1 1 7, 1 2 5, 163, 1 64, 1 97, 235, 265, 270,
1 7 1 , 1 75, 1 86, 187, 188, 189, 1 99, 201 , 202, 203, 205,
27 3, 282, 293, 294, 3 1 3, 3 1 5 .
207, 208, 2 13, 2 1 4, 240, 295, 297, 298, 299, 300, 302,
304, 305, 307 .
Suceava (Cetatea) 146, 1 50 , 181, 1 82, 1 96, 1 9 7 , 1 99, 2 1 6,

R egh i n u l .Săsesc 203, 204. 2 1 0.

218, 226, 227, 228, 229, 230, 232, 235, 240, 269
Suceava (Adormirea Maicei Domnului) 282
Relchesdorf 208.
Reuseni 1 1 1 , 1 1 2, 1 1 -t, 1 H i, 1W
: . 1 38, H l ,
(Sf. Du m i t ru ) 228, 230.
1 16 , 1 1 7, 1 1 8,
(Sf. Ioan Botezătorul) 20, 1 48, 165.
1 78, 184, 185, 1 86 , 199, 200, 20 1 , 202, 204, 206, 207,
(Sf. G h e or g h e ) 78, 81, 1 03, 106, 107, 1 10, 137,
1 76. 1 i7, 1 78, 1 82,
208, 2 1 3, 2 1 6, 2 1 7, 240, 295, 297, 298, 303, 304 . 306.
R i n <Rhin) 14, 2 1 9, 292, 307 .
1 1:i-l, 1 70, 1 7 1 , 1 72, 1 73, 1 i-t, 1 7 5 .
1 88, 1 9 1 , 1 97 , 1 99 , 20 1 , 202, 203, 205, 216, 218, 224,
Rodos 236.
t36, 257, 258, 259, 260. 264, 270, 272, 296, 299 (v. erata) ,
R om a n ( E pi scopi e ) 1 04.
��Ofl, â04, 305, 3 1 2 .
R u d en i ta 16 1 1 63.
Rusia 1 4 , 1 97, 227, 239, 2t:ifl, ::!93.
Suceava (Sf. Gheo rgh e C:clisiarn i tal 1 7 7 .
,

1 96, 1 97.
( M it ro p o l ie ) 1 64 .
R u�i-Mă năstioara
(M ir ăuţi) (vezi Mirăuti)
Salonic 1 62, 308.
Su cevi�a 20, Hli, J 94.
Suzdal 227.
n (C e i doisprezece Aposto l i ) 2i0, 22 1 , !lOR.
» Sf. I l i e (=Eskiserai) 221, 222, 308.
Sf. Pantel imon =isa k i e Dj a mi) 221. 22â, :.lOt\. Tara Românească 1 :!, 24.
San Tomaso di A l meno 232.
Scânteia 1 4 1 , 1 42, 1 43, 200, 291i, 303 . Târnovo 1 3.
Schi a i (= Văleni) 1 R3. (Sf. D umitru) 237.
Secu 20. Târg ov işte (Biserica Dom nească 1 67.
Sebeşu l Săsesc 207 , ::!09. (Sf. I m pilr a �i ) 167.
Serbia 1 2. 1 6 1 , 1 62, 187, 1 88, 2 1 9, 236, 292, 299, 307. (Sf. N i c o l a e) 1 67 .
42

inp.org.ro
;330 COMÎSI UNEA MONUMENTELOR ISTOR I CE

Tazlău 23, 29 , 47, 48, 68, 69, 70, 7 1 , 72, 73, 74, 75, 1 1 0, Vaslui (Sf. Ioan) 4-2, 58, 62, 6-!, 65, 66, _6 7, 1 0-!, 1 8 6, 189 ,
1 86, 1 89, 1 98, 200, 202, 203, 205; 206, 207, 208, 209, 1 99, 20 1 , 202. 206, 209, 2 1 3, 295, 298, 300, 302, 30-L
213, 240, 255, 295, 298, 300, 30 1 , 303, 3 1 1 . Vaslui (Curtea) 6-!, 150.
•
Teaca 203, 20-!. -Vene�a (Venjse) 1 4-, 293.
Tekfur Serai (vezi Constantinopol) 236. Viena 2 1 5 .
Toulouse (La Daurar:le) 230, 234. Vladimir 227 .

Transilvania 13, 1 4, 215, 2 7 1 , 292, 306, 307, 309, 3 1 0, Vorigarelli (Pind) 236.
314, 315. Volovăţ 7�, 1 2-!, 1 25, 1 30, 1'3 1 , 132, 1 35, 1 86, 200, 20 1 ,
Trei Erarhi ( vezi Iaşi). 202, 206, 207, 2 1 4, 240, 295, 298, 303, 30-!.
Tricala 270, 287, 3 1 5 . Voroneţ 22, 27, 3 1 , 32, 33, 34-, 35, 36, 52, 65, 74-, 1 37, 186, .
Tutana (Argeş) 1 67. - '
1 89, 190, 1 9 1 , 1' 92, 1 93, 1 96, 1 97, 1 98, 20 1 , 202, 203,
205, 206, 207, 2 13, 2 1-!, 2 15, 237, 2-!0, 2-15, 250: 259,
Ungaria 69, 1 98, 2 1 1 , 215, 230.
26-!, 266, 282, 29-!, 298, 299, =�0 1 , 302, 30±, 308, 3 1 1 ,
Valachie 309. 312, 3 1 3 .
Valea Albă (vezi Războeni).
Văleni (Roman) 1 39, 1 82, 1 83, 1 84, 200, 296, 303. Zolkiew 1 75
·

Varşovi-a 227, 230. Znr.ich 2 1 5.

inp.org.ro
 .E R A T A
Pag.

29 c o l oan a 1 al 4-lea rând de jos, a c i t i fig. 290 în loc de fig. 285 .

57 2 al 5· l e a rând i:le sus. A c i t i fig. 3 00 in l oc de fig. 2 9 5 -
65 2 ultimul rând. In loc de S L N icolae din Bacău, a c it i Sf. Nicol ae d i n Dorohoi.
1 so 2 notiţa de jos. In loc de 1 9 25, a citi 1926.
1 87 2 al 7-lea rând de jos se adaogă : (Studeniţa, Ari l i e, Ji cea) .
1 89 2 a l 3o-lea rând ele sus, a citi : unu şi două menouri. in l oc de : două şi tt·ei.
201 5 a l 4-lea rând. I n loc d e turle, a citi turlă.
2 1 4 fig. 340 a) C lişeul este întors cu partea superioară î n jos.
223 fig. 356 a citi Eski S erai î n loc d e Eski Sergi.
229 Figurile 3 7 7 şi 378 n u sunt tipări te.
230 coloana r al 4-lea rând de jos. De . adăogat după cu vântul : San Michele, cuvintele : şi san M artino.
230 r al J · lea rând de jos. In l oc de Catedrala din Parma, a citi S a n P i ctro e Paolo din Bol onia.
231 fig: 385 In J o c de San Michele, Pavia, a c i t i S a n Pietro e Paolo d i n Bol o n i a I I 29.
231 fig. 386 In l oc de S a n Pietro e Paolo d i n Bol onia, a c i t i San Wchel e , Pavia I. 66.
232 fig. 388 In l o c de San Michele a citi San Martino Il. 7 .
239 coloana 1 după al 4.-lea rând de sus. Grinzi îngropate în zi dărie s'au găsit la Sf. Ioan d i n Vasl u i .
240 2 al 8-lea râ nd . A citi fig. 1 0 2 In loc de 1 89.
256 2 rândur i l e 7 ş i 8 s u u t i ntervertite.
299 colo.nne 1. 28-e l i gne. A p re s le mot : Studenitza, ajouter Ari l i e.
2 99 2, s-e l i gne. Apres le mot : Războen i , ajoute r : et St. Georges de Suceava.
311 -r . 1 2-e li gne. A pres le mot : (Bădăutz), ajouter : St. E l .ie.

inp.org.ro
S ECRETA R I A T UL C O M I S I UN II M O N U M E N T E L O R I S T O R I C E

MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR

S T R A D A G E N E R A L B E R T H E L O T, 26

B U C UREŞTI

PREŢUL :
{ Un exemplar pe hârtie cromo Lei 480
" ,, " " · ve 1'mă 11 360

inp.org.ro